Program postuniversitar de conversie profesională pentru cadrele didactice din mediul rural

Specializarea BIOLOGIE Forma de învăţământ ID - semestrul IV

DIDACTICA BIOLOGIEI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL OBLIGATORIU

Ioana ARINIŞ

Elena CROCNAN

2007

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Proiectul pentru Învăţământul Rural

BIOLOGIE

Didactica biologiei în învăţământul obligatoriu

Ioana ARINIŞ

Elena CROCNAN

2007

© 2007

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Proiectul pentru Învăţământul Rural Nici o parte a acestei lucrări nu poate fi reprodusă fără acordul scris al Ministerului Educaţiei şi Cercetării

ISBN 978-973-0-04827-8

...................... 15 1.......... Învăţarea prin cooperare (IPC)......2.......................... 53 2....................................................... ... 51 2..............2................................ Modelarea . 40 2....... 3 1.................3.......................................2....... 1 Competenţelele unităţii de învăţare 1 .................... Conceptele: strategie didactică şi strategie interactivă ....................... 4 1.............. Învăţarea prin descoperire ...........6.........................4 Demonstraţia....................................................2.................4....................................1..2........ sugestii de rezolvare.................... 64 2......................................................... Competenţelele unităţii de învăţare 2 ......3.... 11 1.................. 59 2........................................................... 21 1........ 6 1......................................... Experimentul ..............Cuprins CUPRINS Introducere ..................... Stabilirea conţinuturilor unităţii de învăţare ........ 12 1...........3.......................................................................2.2......................5...............3.............................................................. 49 2................... Observarea ....... 26 Test de evaluare notat de tutore................ 10 1......INŢELEGEM ŞI EXPERIMENTĂM! Conversaţia euristică ...................................................... EXPLORĂM ŞI COMPARĂM! Curriculum naţional – cadru de referinţă................ Relaţia biologiei cu alte ştiinţe ale naturii......................3.... 34 2.........................1............. 33 Unitatea de învăţare 2(autor: Elena Crocnan) Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei ...................................................2..... obiective de referinţă şi conţinuturi în programe de ştiinţe integrate (învăţământ primar) ........................................... Metode care sprijină reconstituirea cunoştinţelor ştiinţifice de biologie... Structura programei de biologie pentru gimnaziu.........................1......................................... Studiul de caz ............................... ÎNŢELEGEM ŞI EXPERIMENTĂM! Organizarea conţinuturilor la biologie ......................1.2........1......................... 28 Indicaţii............ Problematizarea ...................... Componente atitudinale în programa de biologie.........................7.......... Modalităţi de prelucrare didactică a conţinuturilor unităţii de învăţare ..........................................................2................................................... iii Unitatea de învăţare 1(autor: Ioana Ariniş) Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie ........................ APLICĂM ŞI DEZVOLTĂM! Integrarea metodelor didactice sub forma strategiilor interactive bazate pe munca individuală şi în grup........................................ 1 1................................................ 46 2..............EXPLORĂM ŞI COMPARĂM! Metode şi procedee didactice eficiente pentru predarea-învăţarea biologiei ........................1............... Povestirea şi lectura didactică..........................1............... 43 2......1.................................................................................................................. 61 2.4................. 69 Proiectul pentru Învăţământul Rural i ....................... Obiective cadru.APLICĂM ŞI DEZVOLTĂM! Locul biologiei în aria curriculară.5................................................. Structura programei de biologie pentru liceu ........................... 64 2.................................... 34 2..........2................................... Obiective cadru la biologie........ 55 2. ............... 35 2......................2..... chimie şi fizică....................................... 2 1.................................................1...........3.......................1..... răspunsuri pentru sarcinile de lucru ............. 29 Bibliografie recomandată pentru unitatea de învăţare 1 ....................................1....................................................................2...2..............................................................3..................3.. 51 2................... 23 1................ Structura programei şcolare de biologie ...............

............................ Tipuri de CDŞ în învăţământul liceal ........................87 3................................................................4............. Elena Crocnan secvenţele: 3..4...............3...........................4............ sugestii de rezolvare..........73 Test de evaluare notat de tutore ..................... Evaluarea la disciplinele opţionale ... sugestii de rezolvare................INŢELEGEM ŞI EXPERIMENTĂM! Metode alternative de evaluare..... Unităţi de conţinut în programă.................3......6........... Didactica opţionalului.............................. Portofoliul ...............................4.................. unităţi de conţinut în manual: corelaţii posibile .................................................... răspunsuri pentru sarcinile de lucru ..............................103 3..............79 3.............107 3............... Investigaţia..........................................................................EXPLORĂM ŞI COMPARĂM! Unitatea de învăţare ca element de bază în proiectare ........................................... Proiect de programă pentru curs opţional Integrat .....................................3....................76 Bibliografie ....... Referatul ..2.............................................. Autoevaluarea ............................ Ce......97 3................110 3..........................80 3......................4....................................3................................... Relaţia unităţii de învăţare cu programa........105 3...................................3...4.................................................................................81 3.........................APLICĂM ŞI DEZVOLTĂM! Abordarea problemelor de mediu din comunitate în cadrul unui opţional .......................................2...5.............................................. Proiectarea şi aplicarea CDS – ului în învăţământul obligatoriu ........5................ Jocul de rol ... Tipuri de CDŞ în învăţământul obligatoriu ....3) Proiectarea didactică la biologie .........................3..................................................................... Relaţia unităţii de învăţare cu lecţia......92 3.....................3................................78 Unitatea de învăţare 3(autori: Ioana Ariniş secvenţa 3..........1.............91 3.........................101 3.........................................................................................................................1 Observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor .................121 3..............Cuprins 2....................85 3....114 3.................................................................................122 3.134 Indicaţii.................1.......................3..............................113 3.......................1..........1.......108 3...139 Bibliografie minimală pentru modulul “Didactica biologiei în învăţământul obligatoriu”....111 3.136 Bibliografie pentru unitatea de învăţare 3...4.....................1.......75 Indicaţii......................................... răspunsuri pentru sarcinile de lucru ................................................................................. Abordarea problemelor de mediu din comunitate în cadrul unui opţional..................................................... Proiectul ca modalitate de învăţare şi evaluare ..........................4.......111 3.4...3.............2............4..........128 Test de evaluare notat de tutore .1-3.......................... de ce cum În ce măsură se învaţă: repere în proiectarea didactică........1.............6.........79 Competenţelele unităţii de învăţare 3... Proiectul ..........3.....................3.......................................2...............1..........3.........140 ii Proiectul pentru Învăţământul Rural .................................4................................

în Programul 1. au devenit importante atât selectarea cunoştinţelor pe care un elev trebuie să le asimileze. cât şi necesitatea utilizării acestora cu maximă eficienţă.şi al profesorului de biologie în particular – acesta. în Programul 2 – De conversie – ne adresăm cadrelor didactice care n-au parcurs modulul psihopedagogic şi metodic în timpul studiilor universitare. Mediul rural. a competenţelor şi comportamentelor (transferabile) asociate cu împlinirea personală şi dezvoltarea carierei didactice . capătă noi valenţe. aplicativ şi cu largi deschideri spre reflecţie. în consecinţă. specific ED şi. făcând apel la un sistem metodologic modern. El este parte componentă a pregătirii profesorilor în cadrul Proiectului pentru Învăţământul Rural (PIR) şi îşi propune să ofere modalităţi de îmbunătăţire a demersului didactic la orele de biologie. cadrele didactice din mediul rural au nevoie de o pregătire profesională adecvată pentru ca achiziţiile lor să poată fi valorificate în situaţii educaţionale diverse. Modulul aparţine Pachetului 2 – Didactici – adresat ambelor grupuri ţintă vizate de program: astfel. Concepţia acestui curs este centrată pe asigurarea retenţiei cunoştinţelor aplicative. Didactica biologiei face parte din parcursul de pregătire pentru reconversia profesională a cadrelor didactice cu altă specializare universitară decât cea predată în şcoală.Introducere INTRODUCERE Dezvoltarea fără precedent a mijloacelor de informare şi comunicare a condus la un ritm de multiplicare a informaţiilor ce necesită o altă organizare a învăţării. va trebui să facă faţă în viitorul apropiat unor transformări structurale şi funcţionale de substanţă. În acest context. orientate prin intermediul suportului de curs prin activităţi tutoriale directe (AT) şi prin temele pentru studiu individual (SI) şi pentru evaluare pe parcurs (TC). De aceea. în loc să se diminueze. sunt bazate pe învăţare activă şi dezvoltă un set de competenţe specifice derivate din competenţele generale. În aceste condiţii.ore/semestru AT TC 16 12 SI 28 AA - Sesiunile de formare. rolul profesorului în general . În conceperea modulului am parcurs următoarele etape: Proiectul pentru Învăţământul Rural iii . asigurând continuitatea între cunoştinţele teoretice de didactica biologiei şi cunoştinţele procedurale astfel: Nr. Cursul / modulul este structurat flexibil. Acest modul se adresează cadrelor didactice care predau sau urmează să predea biologia în şcoli din mediul rural. afectat deocamdată în mică măsură de asaltul informaţional şi tehnologic.

Prin apel la experienţa proprie.explic aţia învăţătorului/profesorului. Cooperează în rezolvarea problemelor şi a sarcinilor de lucru. Explică. Învăţarea prin colaborare.expunerea. Organizează. Se consideră şi se manifestă ca un expert în ceea ce predă.demonstrează. Competiţie între elevi. valori. Argumentează. Încearcă să reţină şi să reproducă ideile auzite. expune.Introducere Concepţia curriculară Modul de concepere a cursului Temele propuse şi sistemul metodologic elaborat pentru dezvoltarea acestora în forma ED sunt relevante pentru nevoile de dezvoltare profesională a grupurilor ţintă. Învăţarea se realizează predominant frontal.cu scopul de ierarhizare. orchestrează.dirijează. regizează învăţarea.euristic. Facilitează şi moderează activitatea de învăţare. Se pune accent pe dezvoltarea gândirii prin confruntare de idei. Puteţi urmări sensul schimbărilor în didactica disciplinelor în tabelul de mai jos: Criterii Strategii didactice tradiţionale • Urmăreşte prelegerea. Ajută elevii să înţeleagă lucrurile şi să le explice. Este partener în învăţare. Disciplina se aliniază la schimbarea de paradigmă din învăţământul românesc promovând învăţarea centrată pe activitatea elevilor şi pe valorificarea formativă a conţinuturilor ştiinţifice. Măsurarea şi aprecierea cunoştinţelor (ce ştie elevul). În sprijinul celor care predau disciplinele biologice în mediul rural se propun teme de didactică actuale şi actualizate şi se pun la dispoziţia profesorilor idei. ţine prelegeri. De asemenea este asigurată respectarea celor şase principii ale design-ului curricular în regim ED. Proiectul pentru Învăţământul Rural Activitatea elevului • • • Activitatea profesorului • • • • Modul de realizare a învăţării • • • Modalităţi de evaluare • • Predominant prin memorare şi reproducere de cunoştinţe. atitudini ). Acceptă în totalitate ideile transmise de către profesor. Realizează un schimb de idei cu profesorul/colegii. Accent pe aspectul cantitativ (cât de mute informaţii • • • • • • iv . Măsurarea şi aprecierea capacităţilor (ce poate să facă elevul cu ceea ce ştie). pune şi îşi pune întrebări cu scopul de a înţelege şi de a realiza sensul unor idei. deţine elevul). Impune puncte de vedere proprii. Accent pe elemente de ordin calitativ (competenţe. Se manifestă individualist. Acceptă şi stimulează exprimarea punctelor de vedere diferite în legătură cu o problemă. Predă. modele descriptive / explicative şi exemple de bună practică pentru a stimula implementarea în activitatea şcolară curentă a noutăţilor din didactica biologiei. • • • • • • • • Strategii didactice centrate pe elev Exprimă puncte de vedere proprii referitoare la o problemă.

Introducere Temă de reflecţie Care credeţi că este rolul profesorului în asigurarea demersului didactic în acest nou context ? Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu..Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei” şi ... competenţele specifice şi titlurile subsecţiunilor acestora.Proiectarea didactică în biologie”.. Studiu individual Identificaţi cu ajutorul cuprinsului unităţile de învăţare ale modulului. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu Proiectul pentru Învăţământul Rural v . fiecare unitate de învăţare a fost divizată în trei secvenţe. axate pe temele principale ale didacticii biologiei: .Curriculum pentru biologie –repere conceptuale”. apoi citiţi titlurile. Pentru o mai bună formare a competenţelor specifice. ..Explorăm şi comparăm!”. Aplicăm şi dezvoltăm!”. din perspectiva cursantului. Acest curs este constituit din trei Unităţi de învăţare.. Înţelegem şi experimentăm!”. caracterizate. . . prin următoarele întrebări-cheie: • Familiarizare: Cum explorez? • Structurare: Cum interpretez? • Aplicare: Cum aplic? Aceste secvenţe sunt delimitate prin titlurile: .

prezentări de materiale şi proiecte. vi Proiectul pentru Învăţământul Rural . rezolvate individual. De asemenea se va observa. Metode şi instrumente de evaluare Evaluarea competenţelor cursanţilor se va realiza pe baza temelor de control pe parcurs (TC). Testele de evaluare notate de tutore Formele de evaluare: 1. continuă (formativă. Prin testele de evaluare este verificat gradul de îndeplinire a competenţelor specifice fiecărei unităţii de învăţare. prin utilizare de algoritmi? învăţământ? Competenţă specifică Item de evaluare Pentru fiecare item de evaluare. Aceste teste se găsesc la sfârşitul fiecăreia dintre unităţile de învăţare ale modulului şi sunt anunţate la cuprins. Am reuşit? 1. monitoriza şi aprecia implicarea cursanţilor în activităţile interactive sau de grup ocazionate de întâlnirile tutoriale şi de consiliere. bazate pe produsele realizate şi prezentate de cursanţi în întâlnirile tutoriale şi TC – lucrări periodice de control (2-3/sem) raportate la obiectivele disciplinei. această corespondenţă este evidenţiată prin modul de aşezare în pagină. Itemii de evaluare din care sunt formate testele corespund competenţelor specifice unităţii de învăţare. Evaluarea continuă este o modalitate de apreciere a activităţii cursantului. . explicitat mai jos. Evaluarea continuă va fi făcută în principal pe baza Testelor de evaluare – notate de tutore. verificate şi comentate individualizat.. pentru .. Testele de evaluare. . Notele obţinute în urma corectării acestor teste reprezintă o parte importantă a evaluării continue a dumneavoastră. sunt precizate modul în care trebuie formulat răspunsul şi baremul de notare.. dezbateri. vor fi transmise tutorelui în modul şi la datele anunţate la începutul semestrului. Una dintre temele majore ale programei de biologie pentru clasa a VII-a este Funcţiile de relaţie.. pe parcursul întregului semestru. să identific unităţi de învăţare.Introducere 1. a portofoliului şi a probei scrise finale. Folosiţi algoritmul indicat în secţiunea …. de proces) – prin evaluări pe parcurs..

ce vor fi luate în considerare de la caz la caz. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu O altă parte a evaluării continue provine din aprecierea activităţii de-a lungul semestrului şi din timpul întâlnirilor cu tutorele.Introducere Studiu individual Identificaţi cele trei teste de evaluare notate de tutore. 2. modul în care colaboraţi cu tutorele. Proiectul pentru Învăţământul Rural vii . pe care va trebui să le rezolvaţi. în fiecare secvenţă a unităţilor de învăţare sunt formulate unul sau mai multe Teste de autoevaluare. Test de autoevaluare 1. b) 5. autoevaluare – la finalul unei sesiuni de formare. precum şi alte aspecte. calitatea întrebărilor formulate. c) 6. e) 8. Pentru aceasta. Ele sunt anunţate prin simboluri şi titluri specifice. Folosiţi spaţiul liber de mai jos. de tipul celor de mai jos. vor conta: respectarea calendarului de lucru. Alegeţi răspunsul corect! Câte teste de autoevaluare se găsesc în acest curs? a) 4. d) 7. pentru a nota paginile la care se găsesc aceste teste.

....................................................... Una dintre sursele bibliografice recomandate pentru acest modul este .................................................................................................................................. Pentru acest modul.......................... ............... ........ La proba practică................. ...................................................................................................................................................................................................... putem folosi.............................................................. ................................................................................................................................................................................. ................................ unităţi de învăţare..... • Pentru a verifica dacă aţi răspuns corect.......................................................................................... Pentru a obţine indicaţii de rezolvare a sarcinilor de lucru se poate proceda astfel: .............................................................................................................................. ..................................... ...................................................................................................................... recitiţi introducerea! viii Proiectul pentru Învăţământul Rural ..................... sunt prevăzute .................................. Modulul este format din ................................................................... Desenul alăturat semnifică .... va trebui ca fiecare cursant ................ .Introducere Test de autoevaluare: Verificaţi dacă aţi înţeles corect! Evaluarea continuă se realizează pe baza.................................... ................. ................................................................................................................................... Pentru aceasta............................... În portofoliu se vor include ..................................................................................... întâlniri cu tutorele...........................................................................

Introducere Portofoliul 3. Acesta conţine diverse produse realizate de către cursant. 1 Sarivan. finală (de progres) – examinarea cursanţilor şi evaluarea portofoliilor de curs ( raportate la competenţele specifice şi bazată pe integrarea tuturor rezultatelor obţinute de cursanţi). Ce urmează să faceţi? Pe parcursul următoarelor unităţi de învăţare există câteva sarcini de lucru care se referă în mod explicit la portofoliul pe care îl veţi alcătui şi îl veţi prezenta în final. Aceasta înseamnă că nu daţi „examen” (adică nu primiţi o notă. L. O parte importantă a evaluării activităţii dumneavoastră în cadrul acestui modul o reprezintă evaluarea prin portofoliu. Întocmirea portofoliului este o activitate care se desfăşoară în timp. Studiu individual • Identificaţi toate sarcinile de lucru ale acestui modul. forma de evaluare este verificare.CEDU 2000+ Proiectul pentru Învăţământul Rural ix . care regrupează rezultate ale învăţării pe o perioadă mai îndelungată1. în scopul evidenţierii vectorului de progres al învăţării. (coord. Predarea interactivă centrată pe elev. echivalează cu alcătuirea unui dosar. În afara rezolvărilor la temele specifice. Evaluarea finală şi evaluarea continuă contribuie fiecare la stabilirea notei pentru acest modul. susţinerii şi evaluării portofoliului şi a unei probe practice. ce nu prezintă relevanţă. veţi include în portofoliu şi alte documente. Folosiţi spaţiul liber de mai jos.). PIR . Portofoliul este un instrument de evaluare complementară. pe parcursul întregului semestru. în urma rezolvării unor subiecte!). Aceste sarcini de lucru sunt denumite Temă pentru portofoliu şi sunt însoţite de simbolul din imaginea alăturată. ci sunteţi apreciaţi în urma prezentării. despre care credeţi că au relevanţă în aprecierea activităţii dumneavoastră de-a lungul acestui semestru. pentru a nota paginile la care se găsesc aceste sarcini de lucru. a lăsa alcătuirea portofoliului pentru perioada imediat premergătoare evaluărilor – parţiale sau finale – ale acestuia. Este important să rezolvaţi aceste sarcini de lucru atunci când ajungeţi la ele. Pentru acest curs. a căror rezolvare va trebui inclusă în portofoliu.

.. Faţă de semestrul anterior....... Îmi propun ca în semestrele următoare ............ Cel mai mult mi-a plăcut să ........... Alte informaţii despre portofoliu puteţi găsi în modulul Didactica ariei curriculare Matematică şi Ştiinţe ale naturii.................... Cel mai uşor a fost să....... calendarul activităţilor de parcurgere a modulului etc.... de exemplu: descrierea unor activităţi desfăşurate cu elevii.............. pentru că ....... Fişă de autoevaluare pentru portofoliu Am învăţat................... Am fost surprins/ surprinsă de faptul că... Am întâmpinat următoarele dificultăţi .........Introducere Acestea pot fi.. răspunzând la întrebările din lista următoare de fiecare dată când finalizaţi o unitate de învăţare2............. Cel mai mult m-a ajutat ... fişa de evaluare va fi transformată într-o notă de la 1 la 10. Consider că activitatea mea în acest semestru a fost ... mi se pare mai dificil.......... O formă preliminară a portofoliului va fi prezentată tutorelui.................... De asemenea................ Cum va fi evaluat portofoliul? Tutorele îşi va construi o listă de criterii de evaluare...... Predarea interactivă centrată pe elev... pe baza cărora va evalua fiecare portofoliu în parte........................................... în care apare unul dintre posibilele criterii de evaluare....... conform programului stabilit.......... astfel încât să aveţi timpul necesar întocmirii unui portofoliu de calitate..... (coord.. L................CEDU 2000+ Proiectul pentru Învăţământul Rural x ..................... referate de lectură din bibliografia recomandată......................................... la a treia întâlnire pe care o veţi avea cu acesta......... Observaţiile şi recomandările tutorelui vă vor parveni ulterior.......................... pentru că ........................ sarcini de lucru interdisciplinare propuse elevilor....................................................... În mică măsură Relevanţa materialelor incluse în portofoliu pentru demonstrarea progresului cursantului................................................. În măsură moderată În mare măsură 2 Sarivan............... Aceste criterii vă vor fi comunicate în timp util........ Evaluarea portofoliului se va face prin completarea unei fişe de evaluare de tipul de mai jos......................... PIR ............ pentru că .)...... veţi include în portofoliu trei fişe de autoevaluare........ pe parcursul semestrului Ulterior.

Cum se acordă nota? În fixarea notei finale. sprijinul oferit de formatori pe tot parcursul modulului. De asemenea. evaluarea prin notă va ţine seama de concordanţa „produsului” cu cerinţele formulate. Feed-back – cursanţii vor aprecia: prestaţia formatorilor. Instrumente de evaluare: 1.Introducere Proba practică O altă componentă importantă a evaluării finale este proba practică. pentru a răspunde la proba practică. veţi avea de realizat un „produs” specific activităţii profesorului. veţi putea folosi orice material de lucru doriţi. de posibilitatea utilizării acestuia în activitatea la clasă şi de argumentarea deciziilor de construire pe care le veţi lua.1proiect de programă CDŞ.a X-a. sau pentru a depăşi eventualele blocaje în învăţare. În realizarea „produsului” solicitat.examinare scrisă finală. evaluarea continuă are ponderea de 40% din notă. chestionare pentru evaluarea cursului şi a prestaţiei formatorilor. vor conta comentariile şi aprecierile pe care le veţi face. În cadrul colocviului de evaluare finală. proiecte didactice ale lecţiilor cu caracter interdisciplinar (cel puţin 4 proiecte didactice pentru unităţi de învăţare şi lecţii). suporturile de curs oferite. o planificare calendaristică. Ponderi în nota cursului: 60% . Proiectul pentru Învăţământul Rural xi . fişe pentru monitorizarea activităţii cursanţilor în sistem tutorial 3. • • Nu ezitaţi să luaţi legătura cu tutorele pentru a obţine alte indicaţii sau precizări. iar evaluarea finală are ponderea de 60%. materiale suport pentru predare şi evaluarea elevilor. privitor la „produsele” realizate de către alţi colegi. organizarea activităţilor. un barem al unui test de evaluare dat etc. Acest „produs” poate fi: un proiect de unitate de învăţare. grile de evaluare a portofoliului 2. sunteţi obligaţi să aveţi la dumneavoastră: programele de biologie în uz pentru clasele a V-a. Tematica aleasă va avea legătură cu temele de biologie alese ca titluri ale unităţilor de învăţare din acest curs. Nota minimă pentru promovarea acestui modul este 5. etc. Succes! Examinarea cursanţilor se va face prin probă scrisă. teme de control/probe de evaluare pe parcurs şi finale. câte un manual de biologie pentru fiecare clasă şi cursul de faţă. Pentru proba practică. De altfel. un test de evaluare. tutorelui Materialele elaborate pe parcursul cursului vor fi depuse în portofoliul de curs care va cuprind variante de proiecte didactice. 1 proiect de educaţie pentru sănătate/pentru mediu/de realizare de bază materială.

completări. Modul de utilizare a cursului Toate cursurile corespunzătoare Proiectului pentru Învăţământul Rural au fost realizate în forme grafice asemănătoare. xii Proiectul pentru Învăţământul Rural . Exemple: . Pe fiecare pagină. întrerupt.Forme tradiţionale şi alternative de evaluare”. 10. Prelegeri 2. Manuale alternative de biologie şi auxiliarele didactice”. . Exemple: . IPC. Pe toată durata cursului participanţii vor avea posibilitatea să prezinte şi să realizeze în grup ( direct şi on-line) produsele realizate şi experienţele didactice proprii. . Sarcinile de lucru sunt cuprinse în chenar şi sunt anunţate prin titluri specifice şi prin imagini sugestive. 8. Studiul individual pe baza suportului de curs şi a bibliografiei recomandate.. Dezbaterea 5.evaluare continuă (TC în cadrul sistemului tutorial) şi evaluarea portofoliului Repere metodologice de aplicare a programei Metodele utilizate în sesiunile de formare directe sunt interactive şi specifice învăţării adulţilor. modele. Sistemul metodologic specific ED 1.. Experimentarea şi analiza de noi practici profesionale va conduce la selectarea acelora cu cea mai bună aplicabilitate la clasă. de probe şi instrumente de evaluare. în partea dreaptă. Analiză critică şi sinteză.Experienţele personale în aplicarea metodelor învăţării active. Folosiţi acest spaţiu pentru notiţe! • Folosiţi cât mai des aceste spaţii albe. 6. Aplicaţii soft şi documentaţii din pagini web. de elemente grafice sau de text (adnotări). 7. a fost lăsat un spaţiu alb. Analiza progresului şcolar al elevilor în funcţie de formele şi instrumentele de evaluare utilizate”. Elaborarea de proiecte didactice. 4. 9. spaţiul alb poate fi folosit pentru notiţe. din loc în loc. Conceperea de materiale didactice – folii. adnotările atrag atenţia şi vă ajută la identificarea sau consolidarea unor informaţii importante şi. Proiectarea de unităţi şi activităţi de învăţare care introduc metode noi.. pe de altă parte. Referatul. în chenarul de mai jos este formulată o sarcină de lucru.. observaţii. De exemplu. Acest spaţiu are un dublu rol: pe de o parte. ele au rolul să vă ajute în învăţare! Conţinuturile sunt întrerupte de diverse sarcini de lucru. TIM” “Rezultate şi analiză critică” . Studiul de caz 3. abordează interdisciplinar conţinutul ştiinţific sau integrează soft educaţional.Introducere 40% . etc. postere.

Introducere Temă de reflecţie Identificaţi sarcinile de lucru formulate în paginile anterioare. În acest fel. la una dintre cele patru întâlniri prevăzute prin programă. este indicat să luaţi legătura cu tutorele. Proiectul pentru Învăţământul Rural xiii . puteţi folosi sugestiile de rezolvare ale acestora. de fiecare dată. Pentru a identifica mai uşor răspunsurile. Este util să răspundeţi cu consecvenţă la întrebările formulate. vă va fi mult mai uşor să sintetizaţi materia parcursă şi să vă pregătiţi pentru a răspunde la testele de autoevaluare. Acolo unde sarcinile de lucru necesită un răspuns. precum şi la colocviul de evaluare finală. inserate între foile cursului. imediat după ce aţi parcurs conţinuturile tematice. am numerotat sarcinile de lucru ale fiecărei unităţi de învăţare cu numere succesive. pornind. la testele de evaluare notate de tutore. În cazul în care neclarităţile persistă. am lăsat un spaţiu în care puteţi scrie. sau să îi adresaţi întrebări. Studiu individual Răsfoiţi paginile cursului şi observaţi frecvenţa cu care apar sarcinile de lucru propuse. de la 1. Ce rol credeţi că au în această introducere? Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri. Dacă acest spaţiu este prea mic în comparaţie cu necesităţile dumneavoastră. formulaţi răspunsurile pe un caiet special sau pe foi de hârtie. Imaginile alăturate sunt asociate unei alte sarcini de lucru. Dacă aveţi neclarităţi în legătură cu sarcinile de lucru propuse. care se află la sfârşitul fiecărei unităţi de învăţare.

.

. 3 1...... EXPLORĂM ŞI COMPARĂM! Curriculum naţional – cadru de referinţă...............6............1.................................................... Relaţia biologiei cu alte ştiinţe ale naturii..2............... obiective de referinţă şi conţinuturi în programe de ştiinţe integrate (învăţământ primar) ..............5..... 10 1..............2................. 28 Indicaţii............... Structura programei de biologie pentru gimnaziu.. Proiectul pentru Învăţământul Rural 1 .......1 Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie.............................. Structura programei şcolare de biologie ...... Obiective cadru la biologie.... 11 1....... 29 Bibliografie recomandată pentru unitatea de învăţare 1 .3.......... răspunsuri pentru sarcinile de lucru ....................................................3..............2........ Modalităţi de prelucrare didactică a conţinuturilor unităţii de învăţare .. Structura programei de biologie pentru liceu ................... Stabilirea conţinuturilor unităţii de învăţare . 1 1.......4.......................................................... Explorarea elementelor de coerenţă verticală şi orizontală în cadrul curriculumului de biologie....... 12 1..... ............... 23 1.........APLICĂM ŞI DEZVOLTĂM! Locul biologiei în aria curriculară......Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Unitatea de învăţare 1 Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie CUPRINS Competenţelele unităţii de învăţare 1 .............................2.......... 26 Test de evaluare notat de tutore.........................................................1................. sugestii de rezolvare...............................3..................... Obiective cadru....................................2............................... 15 1................................ Componente atitudinale în programa de biologie.....................................2............... 2 1.................................. chimie şi fizică....... 21 1.......... 4 1.......................1.............7.......................................... 33 COMPETENŢELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE 1 Prin studiul acestei unităţi de învăţare se urmăreşte formarea următoarelor competenţe: 1........................ 6 1.......... 1.................................................... ÎNŢELEGEM ŞI EXPERIMENTĂM! Organizarea conţinuturilor la biologie .

o al funcţionalităţii. o ciclul de aprofundare. tehnologic. • Planurile cadru de învăţământ pentru clasele I – XII/XIII – documente ce stabilesc ariile curriculare. În România Curriculumul naţional cuprinde: • Curriculum Naţional pentru învăţământul obligatoriu. vocaţional Şcoala profesională Şcoala de ucenici XIII XII XI X IX VIII VII VI V IV III II I Anul pregătitor Specializare Aprofundare Observare şi orientare Învăţământ gimnazial Dezvoltare Învăţământ primar Achiziţii fundamentale 2 Proiectul pentru Învăţământul Rural . o al egalităţii şanselor. o ciclul de specializare . obiectele de studiu şi resursele de timp. Cadru de referinţă .document reglator ce asigură coerenţa componentelor sistemului curricular în termeni de procese şi produse. Ciclurile curriculare sunt prezentate în Tab. o ciclul de observare şi orientare ( clasele a VII a – a IX a).1 – Corelaţia între vârstă.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie EXPLORĂM ŞI COMPARĂM! 1.1 care urmează: Tab. Planurile cadru sunt în concordanţă cu ciclurile curriculare periodizări ale şcolarităţii care au în comun obiective specifice şi care Cicluri grupează mai mulţi ani de studiu ce pot apar ţine la niveluri şcolare curriculare diferite. Curriculum Naţional – cadru de referinţă Termenul de curriculum derivă din limba latină şi înseamnă drum către. acestea corespund următoarelor principii: o al selecţiei şi ierarhizării culturale. o al racordării la social.VI a). o al flexibilităţii şi al parcursului individual. Ciclurile curriculare sunt: o ciclul achiziţiilor fundamentale (grupa pregătitoare a grădiniţei şi clasele I şi a II a).1. o ciclul de dezvoltare ( clasele a III a . o al coerenţei. tipul de şcolaritate şi ciclurile curriculare 19 18 17 16 15 14 13 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 Învăţământ preşcolar Liceu teoretic.

1997 şi prin Legea nr.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Legea nr. document în care activitatea didactică programa traseul elevului către o finalitate cunoscută şi impusă de către adulţi.07. exemple de activităţi de învăţare. Ele scot în evidenţă rolul important al achiziţiilor elevilor în 3 Proiectul pentru Învăţământul Rural .2. obiective de referinţă/competenţe specifice. Până în anii 1998-1999. Manuale alternative • • Finalităţile învăţământului preuniversitar derivă din idealul educaţional formulat în Legea învăţământului nr.publicată în MO al Romaniei. când a demarat reforma curriculară în învăţământul românesc.1996 şi a mai fost modificată prin OUG nr. iar profesorii şi elevii erau doar simplii executanţi. conţinuturile învăţării şi standardele curriculare de performanţă pe discipline. nr. Ghiduri. Nr.151/1999 • Programele şcolare – documente ce stabilesc obiective cadru /competenţe generale. partea I. Partea I. Acest tip de programă conţinea toate elementele procesului instructiv – educativ stabilite la nivel central. Programe analitice Programe actuale Structura programei şcolare de biologie Programa şcolară face parte din Curriculumul naţional şi descrie oferta educaţională pentru un parcurs şcolar determinat.84/1995 Studiu individual 1 Studiaţi Legea învăţămâtului cu modificările ulterioare amintite în adnotarea de mai sus şi găsiţi finalităţile învăţământului preuniversitar.01.36/1997.1 din 5. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu 1. norme metodologice şi materiale suport – documente ce descriu condiţiile de aplicare şi de monitorizare ale procesului curricular.152/14. era utilizată programa analitică. Programele şcolare actuale se deosebesc de cele analitice deoarece pun accentul pe interiorizarea unui mod de gândire specific biologiei.84/1995 a fost republicată în Monitorul Oficial al Romaniei.

Obiectivele de referinţă specifică rezultatele aşteptate ale învăţării şi urmăresc progresia în formarea de capacităţi precum şi achiziţia de cunoştinţe ale elevilor pe ani de studiu.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie plan formativ şi subliniază importanţa rolului reglator al obiectivelor / competenţelor pe cele două nivele de generalitate: obiective cadru/competenţe generale şi obiective de referinţă/ competenţe specifice. argumentează structura didactică adoptată şi sintetizează recomandări semnificative.ARAMIS PRINT SRL. Nota de prezentare descrie parcursul anului de studiu respectiv. Temă de reflecţie 1 După ce aţi citit şi înţeles definiţiile celor două tipuri de programe. Buc. obiective de referinţă. obiective cadru. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu 1. Programe de biologie gimnaziale Consiliul Naţional Pentru Curriculum.S. Structura programei şcolare de biologie pentru gimnaziu Programele şcolare actuale pentru învăţământul biologic gimnazial3 cuprind: o notă de prezentare.2. exemple de activităţi de învăţare.C.1. Ed. Obiectivele cadru au un grad ridicat de generalitate şi complexitate şi se referă la formarea unor atitudini generate de specificul disciplinei şi sunt urmărite de-a lungul mai multor ani de studiu.2001 3 4 Proiectul pentru Învăţământul Rural . conţinuturi ale învăţării şi standarde curriculare de performanţă. Ghid metodologic de aplicare a Programei de biologie pentru învăţământul obligatoriu. explicaţi sintagma “programele actuale sunt centrate pe elev ”.

Proiectul pentru Învăţământul Rural 5 . Studiu individual 2 Identificaţi obiectivul de referinţă 2. respectiv a criteriilor de notare. Ele sunt organizate fie tematic. Asigură conexiunea între curriculum şi evaluare.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Exemplele de activităţi de învăţare propun modalităţi de organizare a activităţii în clasă. Constituie specificări de performanţă ce vizează cunoştinţele. sistem ce vizează sfârşitul unei trepte de şcolaritate. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu Conţinuturile reprezintă mijloace prin care se urmăreşte atingerea obiectivelor cadru şi de referinţă propuse. Exemplele de activităţi de învăţare sunt astfel concepute încât să pornească de la experienţa concretă a elevului şi să se integreze unor strategii didactice adecvate contextelor variate de învăţare. competenţele şi comportamentele dobândite de elevi prin studiul biologiei. Standardele sunt exprimate într-un limbaj simplu şi clar şi reprezintă punctul de plecare pentru elaborarea descriptorilor de performanţă. Standardele sunt relevante din punct de vedere al motivării elevului pentru învăţare şi în special pentru învăţarea continuă care să-l conducă la structurarea capacităţilor proprii învăţării active. fie în concordanţă cu alte discipline ale aceleiaşi arii curriculare. Elaborarea standardelor are în vedere: • finalităţile pe treaptă şi pe ciclu de şcolaritate. • obiectivele cadru şi cele de referinţă. Programa oferă cel puţin un astfel de exemplu de activităţi pentru fiecare obiectiv de referinţă în parte. • caracteristicile psiho-pedagogice ale vârstei şcolare vizate. Standardele curriculare de performanţă sunt standarde naţionale şi reprezintă un sistem de referinţă comun şi echivalent pentru toţi elevii.1 din Programa de biologie pentru clasa a V a şi daţi exemple şi de alte activităţi de învăţare decât cele din programă. Ele sunt orientate spre profilul de formare al elevilor la finalizarea parcursului şcolar şi la integrarea lor în viaţa socială.

lista de lucrări practice obligatorii.2003 şi este structurat astfel: notă de prezentare.M. iar notele obţinute sunt consemnate în unica rubrică din catalog corespunzătoare disciplinei”4 Competenţele generale au un grad ridicat de generalitate şi complexitate şi orientează demersul didactic către achiziţiile Ministerul Educaţiei.C.E.2. Curriculum diferenţiat reprezintă oferta educaţională constând din disciplinele ariei curriculare corespunzătoare profilului liceului cu alocări orare asociate acestora. competenţe generale. asigurând şanse egale pentru toţi elevii. sugestii metodologice şi valori şi atitudini.C.” Elaboraţi câte un criteriu de notare/descriptor de performanţă pentru notele 9 şi 10 .Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Temă de reflecţie 2 Aveţi următorul obiectiv de referinţă pentru clasa a VIII-a: ”Să extrapoleze şi să realizeze predicţii pe baza observaţiilor şi a rezultatelor experimentale. Trunchiul comun reprezintă oferta educaţională formată din aceleaşi conţinuturi şi sarcini de învăţare pentru acelaşi număr de ore la toate liceele şi urmăreşte atingerea finalităţilor propuse pentru educaţia de bază.Consiliul Naţional Pentru Curriculum – Programa Şcolară Pentru Clasa a IX a – Ciclul inferior al liceului. lista de conţinuturi.12.03.T. aprobate prin O. Orele atribuite prin curriculum diferenţiat sunt obligatorii. nr.E.2.5723 din23.3458/9. Structura programei şcolare de biologie pentru liceu Programe de biologie pentru liceu Trunchiul comun Curriculum de biologie pentru ciclul inferior al liceului a fost elaborat în conformitate cu Planurile cadru de învăţământ pentru clasele a IX – a şi a X – a.T. competenţe specifice şi conţinuturi pentru trunchiul comun şi pentru curriculum diferenţiat.2004 4 6 Proiectul pentru Învăţământul Rural .M. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu 1. aprobat prin O.nr. Cercetării şi Tineretului .

Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie fundamentale ale elevilor. Studiu individual 3 Studiaţi programele şcolare pentru clasele a IX-a şi a X-a. socio-economic şi de cunoaştere. domeniul socio-economic (vizând pregătirea pentru piaţa muncii) şi domeniul de cunoaştere concretizat în şcoală printr-un obiect de studiu.2 – Relaţia conceptele operaţionale dintre dominante/operaţii mentale şi Consiliul Naţional Pentru Curriculum. Buc. Comentaţi. li se asociază prin programe. Sunt derivate din competenţele generale şi ca şi acestora. În demersul de stabilire a competenţelor s-a considerat că soluţia se află la intersecţia dintre domeniul didactic (vizând ariile curriculare). Ele se definesc pe obiect de studiu şi se formează pe toată durata învăţământului liceal.2002 Proiectul pentru Învăţământul Rural 5 7 . Ghid metodologic ARIA CURRICULARĂ MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE ALE NATURII – liceu. Ed.C.S.ARAMIS PRINT SRL. precum şi cele specifice acoperă dimensiunea cognitivă a personalităţii elevilor şi se stabilesc pornind de la modelul de generare prin gruparea categoriilor de concepte operaţionale în funcţie de dominantele avute în vedere. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu Competenţele generale. unităţi de conţinut. Competenţele specifice se definesc pe obiect de studiu şi se formează pe parcursul unui an şcolar.( vezi tab 2) 5: Tabel. identificaţi competenţele generale şi pe cele specifice şi apreciaţi dacă acestea corespund intersecţiei celor trei domenii: didactic.

compararea unor date. anticiparea unor rezultate. elaborarea de strategii. 2. explorarea. procese. nominalizarea unor concepte. perceperea unor relaţii. culegerea de date din surse variate. descoperirea. . analiza de situaţii. optimizarea unor rezultate. realizarea de conexiuni între rezultate. relaţii. investigarea. sisteme. Prelucrare secundară 6. Transfer 8 Proiectul pentru Învăţământul Rural . calcularea. compararea unor rezultate. adaptarea şi adecvarea la context. stabilirea unor relaţii. sortarea – discriminarea. Dominante operaţii mentale Receptare Concepte operaţionale • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • identificarea de termeni. experimentarea. reprezentarea unor date. conexiuni. evaluarea unor rezultate. rezolvarea de probleme prin modelare şi algoritmizare. generalizarea şi particularizarea. demonstrarea. remarcarea unor invarianţi. calcularea unor rezultate parţiale. Prelucrare primară 3. reducerea la o schemă sau model. argumentarea unor enunţuri. date de ieşire. observarea unor fenomene. reprezentarea datelor.definirea unor concepte. integrarea unor domenii. concluzii. fenomene. Algoritmizare 4. verificarea unor rezultate. negocierea. procese. descrierea unor stări. crt 1. între reprezentare şi obiect. Exprimare 5. procese. transpunerea într-o altă sferă. interpretarea rezultatelor. relaţionări între diferite tipuri de reprezentări.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Nr. generarea de idei. aplicarea în alte domenii. clasificări de date.

Care sunt criteriile pentru elaborarea standardelor de performanţă? --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Proiectul pentru Învăţământul Rural 9 . competenţele specifice derivate din acestea şi conceptele operaţionale corespunzătoare. • evaluarea continuă. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu Valorile şi atitudinile apar de obicei după competenţele generale sub forma unei liste ce acoperă întregul parcurs al învăţământului liceal şi orientează dimensiunile axiologică şi afectivatitudinală aferente formării personalităţii din perspectivă biologică. Ele se referă de obicei la: • desfăşurarea procesului de predare-învăţare centrat pe elev. Sugestiile metodologice sunt recomandări generale referitoare la modul de aplicare a programei. • identificarea celor mai adecvate metode şi activităţi • de învăţare. Test de autoevaluare Pentru întrebările 1 şi 2.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Temă de reflecţie 3 Identificaţi competenţele generale 2 şi 5 din Programa şcolară pentru clasa a X-a ciclul inferior al liceului. completaţi cu răspunsul corect! 1. Care este structura Curriculumului naţional romanesc? ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2. • resurse necesare pentru aplicarea optimă a programei.

omitere. • fie adaptate la experienţa elevului. ÎNŢELEGEM ŞI EXPERIMENTĂM ! 1. înlocuire. • fie cumulate şi să permită progresul. sau poate utiliza alte materiale suport. fiecărui obiectiv cadru/competenţe generale îi sunt asociate obiective de referinţă/competenţe specifice. • fie adecvate intereselor. Astfel. • nu prezinte contradicţii. Atingerea celor din urmă se realizează cu ajutorul conţinuturilor. • fie organizate articulat şi sistematizate. nevoilor prezente şi viitoare ale elevilor. ca şi manualele. dar. profesorul poate interveni asupra conţinuturilor programelor prin regruparea lor sub temele unităţilor de învăţare pe care le-a stabilit. În programele şcolare. care se regăsesc în lista de conţinuturi. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a stabili deosebirile dintre structura programelor şcolare de gimnaziu şi cele de liceu. adăugare. Programele şcolare trebuie parcurse şi respectate de către toţi profesorii.3. profesorul poate interveni prin: adaptare. ele se pretează unei citiri personale şi adaptate.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie 3.6) sunt astfel organizate încât să: • fie corelate cu obiectivele de referinţă/competenţele • specifice. Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual. Organizarea conţinuturilor la biologie Conţinuturile la biologie (vezi pag. conform algoritmului din schema de mai jos 4: 10 Proiectul pentru Învăţământul Rural .

C. • se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp. • reorganizeze conţinuturile în funcţie de procesele cognitive ce trebuie învăţate. • facă o analiză secundară a corelaţiei obiective/competenţe – conţinuturi. Stabilirea conţinuturilor unităţii de învăţare Unitatea de învăţare 6 este o structură didactică deschisă şi flexibilă ce prezintă următoarele caracteristici: • determină formarea la elevi a unui comportament specific. În acest sens.1.3. • identifice elementele de conţinut. generat prin integrarea unor obiective de referinţă. Consiliul Naţional Pentru Curriculum.2002 Proiectul pentru Învăţământul Rural 6 11 . Ed. profesorul trebuie să: • realizeze adecvarea conţinuturilor la scopul curriculumului. Buc. • este unitară din punct de vedere tematic. Stabilirea conţinuturilor unităţilor de învăţare implică identificarea elementelor de conţinut prin prelucrare didactică. • se finalizează prin evaluare.ARAMIS PRINT SRL. Ghid metodologic ARIA CURRICULARĂ MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE ALE NATURII – liceu.S. competenţe specifice. utilizând programa şi alte surse.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Conţinutul materialului este adecvat DA Utilizare NU Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi elemente de conţinut Adaptare Înlocuire Omitere Adăugare Alte materiale suport 1. la nivelul elementelor de conţinut.

metodologice. relaţiilor. metodologică.3): Tab. a căror stabilire şi organizare are următoarele roluri (Ch. gradul de familiarizare a elevilor cu sarcina. acţionale.2. pe baza genezei. conceptuale. algoritmi sau scheme logice. Modalităţi de prelucrare didactică a conţinuturilor unităţii de învăţare Prin prelucrarea didactică a conţinuturilor programei rezultă elementele de conţinut. figuri. al părţilor şi întregului. analiza logică a unui text. contexte accesibile sau parţial cunoscute. • articularea noilor cunoştinţe pe experienţa de viaţă a elevilor O listă de modalităţi de prelucrare a conţinuturilor este oferită de I. numărul de paşi ce trebuie parcurşi între intrare şi ieşire. în concordanţă cu ordinea în care elevii vor învăţa diferite comportamente.Modalităţi de prelucrare a conţinuturilor conjucturală personalizată secvenţială progresivă.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie 1. ca bază pentru altele mai complexe. tabele. evoluţiei unui eveniment. prin includerea informaţiilor noi în teme.Temple. substituţie cu simboluri. al cauzei şi efectului.3 .Neacşu (1990) (Tab. întinderea domeniului. taxonomică individualizată (de nivel) sub forma hărţilor de concepte focalizată după modelul de predare după modelul unităţilor de sens după modelul informaţiilor de diferenţiere prin coduri bazată pe arborele de relevanţă şi de clasificare ● tematică 12 Proiectul pentru Învăţământul Rural . structurarea conţinutului în raport cu anumite proprietăţi relevante.3. după modelul construirii teoriilor ipotetico. în funcţie de: seturi de întrebări. conceptuală. istoriei.deductive. ipoteze de verificat. scheme. analiză cauzală. 1998): • facilitarea conexiunilor între ceea ce elevii înţeleg şi simt şi ceea ce învaţă. • stimularea elevilor la reflecţia asupra propriilor cunoştinţe în timpul învăţării. gradul de complexitate sau noutate al conţinutului. prin cupluri antitetice. prin dispunerea spaţială a informaţiilor scrise. redă raportul dintre valorile personale şi valoarea mesajului ştiinţific. experienţa de rezolvare a problemelor. respectă principiul conformităţii cu dezvoltarea psihologică a elevilor (sarcini şi activităţi de învăţare pe grupe de nivel). pe baza unor analogii sub aspectul structurii.

................Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Studiu individual 4 Găsiţi şi alte materiale bibliografice în afara celor indicate la sfârşitul capitolului referitoare la modalităţile de prelucrare a conţinuturilor.... diferenţele dintre metodele alese şi comentariile didactice făcute....................... ..................................................1 – 1........ARAMIS PRINT SRL........ Consiliul Naţional Pentru Curriculum.......S.... În aprecierea temei............. 7 Temă pentru portofoliu Exemplificaţi prelucrarea didactică pentru următoarele unităţi de învăţare: .... fie efectiv în predare............. modalităţi ce vor apare fie în proiectul unităţii de învăţare......................................................C..... vor conta: adecvarea la cerinţele sarcinii de lucru...................................................................................................... . Prelucrare după............ Îmi sunt încă neclare următoarele aspecte: ....m-am confruntat cu următoarele dificultăţi..................................... ........... 2....... Ed.. ..................................... Pe parcursul secvenţelor 1........................................... Resurse naturale – protejarea lor” (clasa a IV a)...............................................................................3..... Lumea vie şi anotimpurile” (clasa a III a) şi .................................................... Ghid metodologic de proiectare a activităţii didactice la Ştiinţe ale naturii – clasele a V a – a VI a”..................................................... Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu Profesorul poate opta pentru una sau mai multe modalităţi de organizare a elementelor de conţinut în unităţile de învăţare.............2002 Proiectul pentru Învăţământul Rural 7 13 ................................................................................ ...................................................... Completaţi următoarele enunţuri: 1.................................................... Buc.............

Ce este unitatea de învăţare şi care sunt principalele ei caracteristici? ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2. 14 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Enumeraţi patru modalităţi de prelucrare a conţinuturilor (după I. Care dintre modalităţile de prelucrare a conţinuturilor se pretează cel mai bine pentru programele pentru disciplinele opţionale? Motivaţi şi exemplificaţi.Neacşu.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Test de autoevaluare Pentru întrebările 1 şi 2. 1990)? ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------3. completaţi cu răspunsul corect! 1.

începând cu clasele III – IV.Voica.4 – Dominantele noului curriculum de ştiinţe integrate la clasele III şi IV Devine mai puţin importantă Capătă o pondere mai mare elaborarea unor obiective pornind elaborarea unor obiective centrate pe de la conţinuturi formare de capacităţi şi competenţe predominanţa conţinuturilor de tip predominanţa conţinuturilor de tip formativ informativ lipsa unor exemplificări ale menţionarea în curriculum a unor activităţi activităţilor de învăţare de învăţare destinate să conducă la atingerea obiectivelor propuse abordarea ştiinţelor dintr-o abordarea ştiinţelor ca învăţare prin perspectivă academică experimentare utilizarea unor materiale didactice utilizarea unor obiecte de uz curent. Prin predarea ştiinţelor nu se urmăreşte o acumulare de fapte şi informaţii ştiinţifice care să ducă la însuşirea de concepte. De aceea.. Dominantele noului curriculum prin raportare la cel anterior sunt sintetizate în tabelul 48: Ştiinţele naturii ca obiect de studiu la clasele a III-a şi a IV-a Tab. cu componentele. vizează observarea şi perceperea lumii în întregul său. Abordarea interdisciplinară a ştiinţelor este foarte importantă deoarece permite profesorului să facă o multitudine de conexiuni. în dialog cu elevii şi îi implică pe aceştia în activităţi de observare. prin acţiunea directă asupra lumii înconjurătoare.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie 1. Predarea ştiinţelor într-o manieră integrată.de ce se învaţă?” Astfel elevul va fi stimulat prin competenţele pe care le dobândeşte şi va creşte caracterul formativ al învăţării. Obiective cadru.. demersul didactic trebuie deplasat de la .. fenomene şi reguli ce trebuie memorate. ci raportarea elevului la mediul în care trăieşte. de laborator cunoscute de elevi din viaţa cotidiană neglijarea experienţei personale a punerea accentului pe experienţa personală elevului a elevului Prelucrare după M. procesele şi fenomenele caracteristice. obiective de referinţă şi conţinuturi în programe de ştiinţe integrate (învăţământ primar) Reforma curriculară în contextul predării ştiinţelor. permite o baleiere orizontală a problemelor abordate şi o structurare a acestora pe o serie de teme integratoare.2005 Proiectul pentru Învăţământul Rural 8 15 .Singer şi C. Buc.4. valorificându-le experienţa anterioară şi dezvoltându-le capacitatea de a integra informaţiile noi în modele explicative proprii. presupune o schimbare de esenţă: ştiinţele nu se mai predau exclusiv ca un ansamblu de fapte. Proiectul pentru Învăţământul Rural” .Didactica ariilor curriculare. descoperire şi experimentare. ca disciplină de învăţământ. Ştiinţele naturii. matematică şi ştiinţe ale naturii şi Tehnologii .ce se învaţă?” la .. ci ca un demers de cunoaştere activă..

în termeni de rezultate aşteptate ale învăţării.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Temă de reflecţie 4 • Citiţi tabelul comparativ de mai sus şi explicaţi ce înţelegeţi prin . relaţiile dintre indivizi şi dintre aceştia şi mediu. studiu individual. modificări ale mediului ca urmare a intervenţiei omului. curiozitatea şi preocuparea faţă de fenomenele din mediu. creativitatea. S-au urmărit obiectivele ciclului curricular de dezvoltare. interesul pentru aprecierea şi argumentarea logică. relaţionarea în mediul natural şi social. sunt dezvoltate şi completate în clasa a IV –a (Tab. a căror abordare se realizează integrat la acest nivel. la care se adaugă: grija faţă de mediul natural. obiectivele de referinţă urmărite în clasa a III a. În scopul formării acestor competenţe şi atitudini. independenţa gândirii. înţelegerea şi valorificarea informaţiilor.elaborarea unor obiective centrate pe formarea de capacităţi şi competenţe”? Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu Programa de Ştiinţe ale naturii pentru clasele a III a şi a IV a porneşte de la obiective comune domeniilor studiate pe care le corelează cu teme specifice acestor discipline.. iar competenţele se referă la comunicare. fenomeneşi interacţiuni specifice din mediu. Pentru aceasta. 16 Proiectul pentru Învăţământul Rural .5). Coerenţa programelor s-a realizat prin urmărirea progresiei elevului în achiziţia de competenţe şi cunoştinţe de la un an de studiu la altul.. individul. vor fi valorificate cunoştinţele privind mediul natural. grupul de indivizi.Matematică şi Ştiinţe ale naturii” cât şi posibilităţi de relaţionare la nivelul celorlalte arii curriculare. Tematica propusă are în vedere relaţionarea conţinuturilor atât în interiorul ariei curriculare .

3. folosind instrumente şi procedee specifice.4.4.1.*să respecte regulile de comunicare şi comportament negociate în desfăşurarea activităţilor de grup. Formarea şi dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor de experimentare şi explorare /investigare a realităţii.5 – Coerenţa dintre obiectivele cadru şi cele de referinţă în clasele a III a şi a IV a Obiective cadru 1. Înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice ştiinţelor naturii. 3. 1.1.să înregistreze în formă grafică. 1.să ordoneze obiecte.să deruleze experimente simple pe baza unui plan de lucru. 1. 2.*să confecţioneze jucării/produse. observaţii ale unor fenomene şi procese din mediul apropiat.să comunice în maniere diverse observaţii şi comparaţii asupra corpurilor din na-tură şi asupra experimentelor realizate. 1.să măsoare cu instrumente convenţionale şi neconvenţionale.4. 2.să explice relaţii între sisteme din mediul înconjurător. organisme şi evenimente din jurul său pe baza unor criterii date.2.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Tab. Obiective de referinţă Clasa a III a 1. 2.1. 2. Obiective de referinţă Clasa a IV a 1.să descrie relaţii între părţile componente ale unui sistem familiar.2. comparând rezultatele obţinute cu propriile estimări. Proiectul pentru Învăţământul Rural 17 .să conştientizeze efecte ale activităţii omului asupra mediului. 2. 3.* să descrie proceduri simple de natură ştiinţifică realizate.1. 2.*să formuleze ipoteze privind consecinţele utilizării unor proceduri de natură ştiinţifică. 1. 1.3.să aplice observaţia ca demers al cunoaşterii de tip ştiinţific. 2.2.*să prezinte prin modele aspecte familiare din mediul înconjurător.3.să indice asemănări şi deosebiri dintre corpurile din natură pe baza unor observaţii proprii.3.2.imitând obiecte din mediul înconjurător. Dezvoltarea interesului şi a responsabilităţii pentru menţinerea unui mediu natural echilibrat. să conştientizeze efecte ale mediului asupra propriului organism. să realizeze experimente simple pe baza unor ipoteze date.pentru a fi utile în realizarea unor experimente simple.1.3. propice vieţii.4.2.3.să aplice proceduri de natură ştiinţifică în activitatea proprie.*să aprecieze importanţa protejării propriului corp faţă de factorii dăunători din mediu. 3. prezentând adecvat rezultatele. în maniere diverse. 3.3.2.să pună în evidenţă regularităţi ale fenomenelor pe baza măsurătorilor efectuate. 3.1. 2. 3. observaţii privind relaţiile dintre părţile componente ale unui sistem şi/sau sisteme studiate.să comunice.să interpreteze succesiunea fenomenelor şi a proceselor dintrun mediu apropiat. 2.

Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie

Studiu individual 5 Studiaţi cu atenţie tabelul 5 şi observaţi dacă între obiectivele de referinţă din clasa a III a şi cele din clasa a IV a există coerenţă şi continuitate. Motivaţi răspunsul. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu

Conţinut

Caracteristici şi proprietăţi ale corpurilor

Acelaşi lucru este valabil şi pentru conţinuturi (Tab.6). Tab.6– Coerenţa dintre conţinuturile de la clasa a III a şi cele de la clasa a IV a Clasa a III a Clasa a IV a • Formă, culoare, dimensiune (lungimea • Echilibru şi cântărire(masa ca rezultat al măsurării în unităţi ca rezultat al măsurării în unităţi standard; volumul ca rezultat al standard):cântarul cu arc, balanţa; măsurării/comparării în unităţi nestandard); • Volumul (capacitatea ca rezultat al măsurării în unităţi • Stări de agregare (solid, lichid, gaz)standard: litrul multipli şi identificare în funcţie de formă şi submultipli); volum; • Comportamente de adaptare • *Dizolvarea şi condiţii de creştere a la plante şi animale: reacţii de vitezei de dizolvare. apărare şi adaptare la • *Amestecuri şi separarea lumină*umiditate, vânt, frig; amestecurilor prin filtrare,decantare; • Proprietăţi ale metalelor şi • Corpuri cu viaţă şi fără viaţă: plante şi utilizări ale acestora. Magneţi. animale; materiale naturale şi Circuite electrice simple; prelucrate. Utilizări; • Surse de lumină. • Rolul structurilor de bază ale Comportamentul luminii organismelor vii: producerea curcubeului, • Rolul componentelor observabile la • culorile, umbra, vizibilitatea plante: rădăcină, tulpină, frunză, corpurilor. floare, fruct, sămânţă; • Planetele sistemului solar. • Rolul componentelor observabile şi a unor organe interne la animale şi la om: cap, trunchi, membre, organe de simţ, stomac, plămâni, inimă, rinichi, schelet. • Principalele grupe de animale (mamifere, păsări, peşti, reptile, insecte)-caracteristici generale;
Proiectul pentru Învăţământul Rural

18

Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie

• • • Transformări ale corpurilor şi materialelor • • •

Modalităţi de menţinere a stării de sănătate: dietă, igienă personală, exerciţiul fizic; *reacţia la stimuli şi organele de simţ. Soarele-sursă de schimbări periodice în mediul înconjurător: luminăîntuneric, zi-noapte, anotimpurile); Transformări de stări de agregare (topire,solidificare,vaporizare, condensare). Circuitul apei în natură; Surse de energie(vântul,soarele,căderile de apă, arderea combustibililor, Hrana.Utilizări.

• •

• • •

• Omul şi mediu •

Apa,aerul,solul.Surse de apă-tipuri, localizare, utilizări. Consecinţe ale variaţiei factorilor de mediu (lumină, apă, aer, sol, surse de căldură) asupra organismelor vii; vieţuitoare dispărute şi pe cale de dispariţie. Protejarea mediului. Deşeurile şi*reciclarea lor.

*Încălzire şi răcire;căldură absorbită şi căldură cedată; Forţe care determină mişcarea corpurilor(gravitaţia,forţe de împingere şi tragere). Mişcare şi repaus; Ciclul vieţii: naştere,creştere, dezvoltare, înmulţire, moarte. Cicluri de viaţă ale organismelor (plante, fluturi, broaşte, oameni); Transformări ale materialelor în alte materiale cu proprietăţi diferite: ruginirea, putrezirea, alterarea, arderea, coacerea. Medii de viaţă: grădina, pădurea, balta,*delta, peştera, mările calde, oceanul. Relaţii de hrănire. Resurse naturale: apă, soluri, roci, minerale, lemn, combustibili, hrană. Protejarea lor.

Studiu individual 6 Studiaţi cu atenţie tabelul 6 şi observaţi dacă între conţinuturile din clasa a III a şi cele din clasa a IV a există coerenţă şi continuitate. Motivaţi răspunsul. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu

Proiectul pentru Învăţământul Rural

19

Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie

Analiza corelaţiei dintre obiective şi conţinuturi

Asocierea dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile programei este rezultatul unor aproximaţii succesive realizate prin intermediul activităţilor de învăţare: • de ordinul I, când sunt imaginate activităţi simple cu ajutorul cărora pot fi reprezentate anumite asocieri obiective-conţinuturi; • de ordinul II, când activităţile simple sunt integrate în activităţi complexe; • de ordinul III, când corelaţiile obiective-conţinuturi sunt reconstruite sub activităţile complexe, respectând analiza prin aplicarea ei la rezultatul etapei precedente. Sinteza progresivă a relaţiei obiective-conţinuturi-activităţi de învăţare până la un nivel satisfăcător este un proces iterativ. Această sinteză se realizează prin tehnici iterative: matricea de asociere ,,obiective-conţinuturi” şi lista de iteraţie ,,obiective-conţinuturi”. Matricea de asociere oferă informaţii globale cu privire la relaţia dintre obiective şi conţinuturi.(tab. 7 ) Tab.7 – Matrice de asociere Obiective de referinţă 1.1 1.2 1.3 1.4 2.1 2.2 2.3 2.4 x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x

3.1 x x x

3.2 x x x

3.3

Conţinuturi

1 2 3 4 5 6

x x x

Coloanele reprezintă obiectivele de referinţă, iar rândurile, conţinuturi. La intersecţia rândurilor cu coloanele, ,,x” marchează legăturile evidente dintre cele 2 variabile (din perspectiva activităţilor de învăţare),reflectând punctul de vedere al profesorului asupra acestora. În matricea de mai sus se observă numărul mare de corelaţii, fiecare unitate de conţinut a programei integrând domenii largi de obiective de referinţă. Test de autoevaluare Pentru întrebările 1 şi 2, completaţi cu răspunsul corect! 1. Care sunt dominantele noului curriculum de Ştiinţe integrate pentru clasele a III a şi a IV a? ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

20

Proiectul pentru Învăţământul Rural

a conceptelor şi a principiilor specifice ştiinţelor biologice. • educaţia pentru sănătate. • transferarea şi integrarea cunoştinţelor şi metodelor de lucru specifice biologiei în contexte noi. • explorarea sistemelor biologice. • formarea unor atitudini şi deprinderi privind impactul biologiei asupra naturii şi societăţii. • utilizarea corectă a limbajului specific. Ce este matricea de asociere şi care este rolul ei? ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------3. APLICĂM ŞI DEZVOLTĂM! 1. • dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare în scopul rezolvării de probleme specifice biologiei.. Relaţia biologiei cu alte ştiinţe ale naturii. Dominantele noului curriculum prin raportarea la cel anterior sunt următoarele: Analiza biologiei ca obiect de studiu individualizat Proiectul pentru Învăţământul Rural 21 .5. abordată ca disciplină de sine-stătătoare.Matematică şi ştiinţe ale naturii”. Studiul biologiei în învăţământul preuniversitar.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie 2. Demonstraţi prin exemplificare coerenţa dintre conţinuturi între clasa a III a şi a IV a. vizează: • cunoaşterea şi înţelegerea terminologiei. Locul biologiei în aria curriculară . • educaţia ecologică. • utilizarea şi construirea de modele şi algoritmi în scopul demonstrării principiilor lumii vii.

Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu 22 Proiectul pentru Învăţământul Rural . fără corelaţii cu alte ştiinţe ale naturii • • aplicarea unui demers teoretic în predare menţinerea unei învăţări reproductive.. neadaptate la posibilităţile şi dorinţa de comunicare a elevului Capătă o pondere mai mare • asigurarea unei dezvoltări progresive a noţiunilor • corelarea multidisciplinară cu alte ştiinţe ale naturii pentru acoperirea simultană a zonelor conexe • construirea unor secvenţe de învăţare care să stimuleze curiozitatea şi să permită activităţi de investigare • deplasarea accentului spre învăţarea procedurală. spre construirea unor strategii proprii de explorare/investigare Temă de reflecţie 5 Citiţi tabelul comparativ de mai sus şi explicaţi ce înţelegeţi prin .Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Devine mai puţin importantă • organizarea conţinuturilor în domenii strict delimitate • predarea biologiei în mod izolat.corelarea multidisciplinară cu alte ştiinţe ale naturii pentru acoperirea simultană a zonelor conexe”? Apoi daţi cel puţin două exemple de astfel de corelaţii.

a terminologiei. Obiective cadru/ competenţe generale la biologie.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie 1. principiilor specifice şi a conceptelor specifice ştiinţelor biologice chimiei • Dezvoltarea capacităţilor • Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare de experimentare şi de în scopul rezolvării explorare/investigare a problemelor specifice realităţii prin folosirea biologiei unor instrumente şi proceduri specifice chimiei • Dezvoltarea capacităţii • Dezvoltarea capacităţii de comunicare utilizând de analiză şi de corect limbajul specific rezolvare de probleme biologiei • Dezvoltarea capacităţii de comunicare utilizând corect limbajul specific chimiei Studiu individual 7 Obiective cadru la chimie • Cunoaşterea şi înţelegerea fenomenelor fizice. şi a conceptelor şi a metodelor specifice • Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare a realităţii şi de experimentare prin folosirea unor instrumente şi proceduri specifice fizicii • Dezvoltarea capacităţii de analiză şi de rezolvare de probleme • Dezvoltarea capacităţii de comunicare utilizând corect limbajul specific fizicii Studiaţi cu atenţie tabelul de mai sus cu obiectivele cadru la cele trei discipline la gimnaziu si specificati care sunt relatiile/corelaţiile dintre acestea. chimie şi fizică Obiective cadru la biologie. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu Proiectul pentru Învăţământul Rural 23 . chimie şi fizică în învăţământul gimnazial Obiective cadru la biologie Obiective cadru la chimie • Cunoaşterea şi • Cunoaşterea şi înţelegerea terminologiei.6. înţelegerea fenomenelor a conceptelor şi a chimice. a terminologiei.

demonstrând raţionamente deductive şi inductive • Comunicarea înţelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme. concepte şi principii specifice biologiei Competenţe generale la chimie • Explicarea unor fenomene. în conducerea investigaţiilor şi în raportarea rezultatelor • Evaluarea consecinţelor proceselor şi acţiunii produselor chimice asupra propriei persoane şi asupra mediului • Explicarea fenomenelor fizice într-un limbaj specific prin modelare şi abstractizare • Realizarea unor transferuri şi integrarea cunoştinţelor şi metodelor de lucru specifice fizicii în scopul aplicării lor în ştiinţele naturii şi în tehnologii 24 Proiectul pentru Învăţământul Rural . legi şi principii specifice ştiinţelor biologice • Investigarea şi experimentarea unor fenomene sau procese biologice şi interpretarea corectă a datelor obţinute în urma activităţilor experimentale • Modelarea unor fenomene şi procese biologice în scopul demonstrării principiilor fundamentale ale lumii vii • Explicarea unor procese şi fenomene biologice utilizând corect termeni.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Comptenţe generale la biologie. procese. chimie. concepte. în formularea explicaţiilor. fizică în învăţământul liceal Competenţe generale la biologie • Recunoaşterea şi definirea unor termeni. procedee întâlnite în viaţa de zi cu zi • Investigarea comportării unor substanţe sau sisteme chimice Competenţe generale la fizică • Definirea şi recunoaşterea conceptelor specifice fizicii • Explorarea şi experimentarea dirijată a unor fenomene şi procese fizice • Rezolvarea de probleme cu caracter teoretic şi aplicativ • • Transferarea şi aplicarea cunoştinţelor din domeniul biologiei în contexte variate Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante.

………………………………………………………………………………. Completaţi următoarele enunţuri: 1.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Studiu individual 8 Studiaţi cu atenţie tabelul de mai sus cu competenţele generale la cele trei discipline la liceu si specificati care sunt relatiile/corelaţiile dintre acestea. Cel mai mult m-a ajutat………………………………………………….3252/13. chimie. Pe parcursul secvenţei 1.C.6 m-am confruntat cu următoarele dificultăţi …………………………………………………………………………………. Am învăţat să……………………………………………………………. ………………………………………………………………………………. diferenţele dintre metodele alese şi comentariile didactice făcute.2006 de pe site-ul M. În aprecierea temei. 2.Ed. Proiectul pentru Învăţământul Rural 25 .. vor conta: adecvarea la cerinţele sarcinii de lucru. fizică din tabelul de la pagina 24. ………………………………………………………………………………. pentru că…………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………… 3. ………………………………………………………………………………. Specificaţi ce tip de corelaţii se stabilesc între acestea şi exemplificaţi. şi comparaţi-le cu cele ale disciplinelor biologie.02.. ………………………………………………………………………………. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu Temă pentru portofoliu Citiţi competenţele generale din Programa de Ştiinţe pentru clasa a XI a aprobată prin OMEdC nr.

• folosirea unor tehnici de argumentare variate în contexte sociale diferite. 6. • înţelegerea consecinţelor etice ale dezvoltării ştiinţei şi tehnologiei asupra omului şi mediului. înţeleagă şi utilizeze tehnologiile în mod adecvat prin: • folosirea de idei. Capacităţile. • formarea şi exprimarea opţiunii pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată. 5. • elaborarea unor modele de acţiune şi de luare a deciziilor adecvate într-o lume dinamică. 2. verbală şi nonverbală. evaluarea şi ameliorarea permanentă a unor strategii proprii pentru rezolvarea de probleme specifice. • exprimarea dorinţei de a urmări un ţel prin mijloace diferite. • formarea şi utilizarea unor deprinderi de judecată critică. • cunoaşterea şi utilizarea eficientă a codurilor. îşi dezvolte capacităţile de investigare şi să-şi valorizeze propria experienţă prin: • dezvoltarea unor metode de muncă intelectuală şi a capacităţii de explorare a realităţii înconjurătoare. Bucureşti.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie 1. folosească diverse modalităţi de comunicare în situaţii reale prin: • dobândirea deprinderilor specifice achiziţiilor fundamentale şi aplicarea lor efectivă în procesul comunicării. Astfel. modele şi teorii diverse pentru a investiga şi a descrie procesele naturale. 2002 9 26 Proiectul pentru Învăţământul Rural . înţeleagă sensul apartenenţei la diverse tipuri de comunităţi. atitudinile şi valorile vizate de profilul de formare la nivelul gimnaziului au un caracter transdisciplinar şi definesc rezultatele învăţării urmărite prin aplicarea curriculumului. respectând opiniile fiecăruia. • folosirea echipamentelor informatice în calitatea lor de instrumente ale comunicării. experienţe şi sentimente. • cunoaşterea şi respectarea drepturilor fundamentale ale omului. Componente atitudinale în programele de biologie Capacităţile.7. demonstreze gândire creativă prin: • utilizarea. demonstreze capacitatea de adaptare la situaţii diferite prin: • demonstrarea capacităţii de a lucra în echipă. contribuie la dezvoltarea unei vieţi de calitate prin: • dezvoltarea unor atitudini pozitive faţă de sine şi de semeni. 4. a limbajelor şi a convenţiilor aparţinând terminologiei specifice. atitudinile şi valorile vizate în învăţământul gimnazial biologic Consiliul Naţional pentru Curriculum . • acceptarea şi promovarea unui mediu natural propice vieţii. • folosirea unei varietăţi de limbaje şi de instrumente pentru a transmite idei. absolvenţii învăţământului gimnazial trebuie să9 1. 7. 3. • formarea şi utilizarea deprinderilor de comunicare socială.Ghid metodologic de aplicare a Programei de bilogie – învăţământul obligatoriu.

conştientizeze şi să se implice în problemele de interes global. absolvenţii învăţământului liceal trebuie să: 1. îşi dezvolte curiozitatea ştiinţifică şi respectul pentru orice formă de viaţă. fie motivaţi pentru informarea şi documentarea ştiinţifică. fie interesaţi de realizările şi descoperirile din domeniul ştiinţelor. Astfel. manifeste grijă faţă de propria persoană. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu Proiectul pentru Învăţământul Rural 27 . completaţi-le dacă este cazul şi găsiţi raportul dintre ele. Temă de reflecţie 6 După ce aţi citit şi aţi înţeles ce capacităţi. atitudini şi valori trebuiesc formate la elevii din învăţământul gimnazial şi liceal. îşi cultive receptivitatea şi flexibilitatea pentru aplicarea cunoştinţelor de biologie în viaţa cotidiană. 3. 2. 4. faţă de ceilalţi şi faţă de mediul înconjurător. analizaţi-le. 5. manifeste toleranţă faţă de opiniile celorlalţi. 6. atitudinile şi valorile vizate de profilul de formare la nivelul liceului au un caracter transdisciplinar ca şi cele de la învăţământul gimnazial şi definesc rezultatele învăţării urmărite prin aplicarea curriculumului. atitudinile şi valorile vizate în învăţământul liceal la biologie Capacităţile.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Capacităţile. 7.

.3 p pentru fiecare capacitate.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie TEST DE EVALUARE – NOTAT DE TUTORE Testul de evaluare de mai jos vă va ajuta să verificaţi gradul de îndeplinire a competenţelor specifice Unităţii de Învăţare 1: . dacă. 3. 2.repere conceptuale” Am reuşit…??? 1. Enumeraţi capacităţile. atitudine şi valoare enumerată şi exemplificată corect şi 0.90 p din oficiu.. • În evaluare se vor acorda câte 1. conţinuturile răspund la întrebarea . atitudinile şi valorile vizate de învăţământul liceal biologic şi exemplificaţi pentru fiecare în parte... comentaţi-o şi exemplificaţi: . • În evaluare vor fi analizate: dacă obiectivele de referinţă răspund la întrebarea . să analizeze achiziţiile de biologie din perspectiva dezvoltării profilului de formare a absolventului 28 Proiectul pentru Învăţământul Rural . să explorez elementele de coerenţă verticală şi orizontală în cadrul curriculumului de biologie? În evaluare vor fi analizate: identificarea corectă a schemei (2p). să descopăr relaţiile dintre componentele programelor de biologie? Conţinutul materialului este adecvat DA Utilizare NU Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi elemente de conţinut Adaptare Înlocuire Omitere Adăugare Alte materiale suport • . dacă obiectivele de referinţă au fost corelate corect cu conţinuturile (6p). ce se învaţă?” (2p). de ce se învaţă?” şi sunt corelate cu cele cadru (2p). Realizaţi o matrice de asociere obiective-conţinuturi (după modelul de la pag. comentariul corect al schemei (4p)...21) pentru biologie clasa a VII a. modul de concepere şi structurare a exemplificărilor pe fiecare modalitate de intervenţie asupra conţinuturilor (4p). Indicaţi la ce se referă schema de mai jos.. .Curriculum pentru biologie ...

.demersul didactic trebuie deplasat de la .Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie INDICAŢII.08. UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE 1” Temă de reflecţie 1 – centrarea programelor pe obiective (competenţe) asigură: • evidenţierea unei dezvoltări progresive în achiziţia de competenţe de la un an de studiu la altul a elevului.Biologie aprobat prin OM. nr. • focalizează actul didactic pe achiziţiile finale ale învăţării. investigare a realităţii prin folosirea unor instrumente şi proceduri specifice chimiei Obiective cadru la chimie ● Cunoaşterea şi înţelegerea fenomenelor fizice. şi a conceptelor specifice chimiei ● Dezvoltarea capacităţilor de experimentare şi de explorare.4598/31. a terminologiei. Temă de reflecţie 4 .. a terminologiei. procese.ce se învaţă?” la . SUGESTII DE REZOLVARE. • oferă o hartă clară a evoluţiei capacităţilor elevului şi posibilitate stimulării acelor deprinderi care au fost insuficient formate şi dezvoltate. a conceptelor şi a principiilor specifice ştiinţelor biologice ● Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare în scopul rezolvării problemelor specifice biologiei Obiective cadru la chimie ● Cunoaşterea şi înţelegerea fenomenelor chimice. Proiectul pentru Învăţământul Rural 29 ..2004. RĂSPUNSURI PENTRU SARCINILE DE LUCRU ALE . Temă de reflecţie 5 .Programe şcolare pentru clasa a X a ciclul inferior al liceului . • criteriu pentru nota 10: să realizeze predicţii şi observaţii pe baza rezultatelor experimentale Temă de reflecţie 3 . fenomene. şi a conceptelor şi a metodelor specifice ● Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare a realităţii şi de experimentare prin folosirea unor instrumente şi proceduri specifice fizicii. Obiective cadru la biologie ● Cunoaşterea şi înţelegerea terminologiei.cele două exemple de corelaţie se referă la obiectivele cadru pentru ştiinţe din tabelul de mai jos. • ofertă educaţională a şcolii în raport cu interesele şi aptitudinile elevului şi cu aşteptările societăţii Temă de reflecţie 2 • criteriu pentru nota 9: să descopere relaţii.de ce se învaţă?” Astfel elevul va fi stimulat prin competenţele pe care le dobândeşte şi va creşte caracterul formativ al învăţării. • accentuează dimensiunea acţională în formarea personalităţii elevului.

înţeleagă şi utilizeze tehnologiile în • mod adecvat îşi dezvolte capacităţile de • investigare şi să-şi valorizeze propria experienţă contribuie la dezvoltarea unei vieţi de • calitate Se va puncta enumerarea corectă a capacităţilor.a-g. 2. atitudinilor şi valorilor (vezi tabelul de mai sus). Studiu individual 4 portofoliul individual . 4. • exemple de alte activităţi de învăţare decât cele din programă: • citirea şi utilizarea determinatoarelor pentru identificarea şi clasificarea plantelor • utilizarea metodelor de înmulţire vegetativă pentru plantele ornamentale.1 – să utilizeze metode şi mijloace adecvate explorării/investigării lumii vegetale. fie motivaţi pentru informarea şi documentarea ştiinţifică. analiza corectă a acestora. 5. domeniul socio-economic (vizând pregătirea pentru piaţa muncii) şi domeniul de cunoaştere concretizat în şcoală printr-un obiect de studiu. art. • utilizarea unor metode de polenizare artificială pentru plantele din gradină Studiu individual 3 . 7.Cele trei domenii vizate sunt: domeniul didactic (vizând ariile curriculare ). crt.materialele găsite vor fi trecute şi în Studiu individual 5 – se va lucra individual sau pe grupe 30 Proiectul pentru Învăţământul Rural . art.4 (3) Studiu individual 2 • 2. Studiu individual 1 – Titlul I – Dispoziţii generale art. Gimnaziu • • • • • • • demonstreze gândire creativă folosească diverse modalităţi de comunicare în situaţii reale înţeleagă sensul apartenenţei la diverse tipuri de comunităţi. *Se poate lucra individual sau pe grupe. faţă de ceilalţi şi faţă de mediul înconjurător manifeste toleranţă faţă de opiniile celorlalţi îşi cultive receptivitatea şi flexibilitatea pentru aplicarea cunoştinţelor de biologie în viaţa cotidiană conştientizeze şi să se implice în problemele de interes global.4 (1) lit.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Temă de reflecţie 6 Nr. îşi dezvolte curiozitatea ştiinţifică şi respectul pentru orice formă de viaţă manifeste grijă faţă de propria persoană. demonstreze capacitatea de adaptare la situaţii diferite • • • • Liceu fie interesaţi de realizările şi descoperirile din domeniul ştiinţelor. precum şi stabilirea corectă a raportului dintre ele. 1. 6. 3.4 (2).

d. pagina 31 1. Planurile cadru de învăţământ pentru clasele I – XII/XIII c. Deosebiri Programele şcolare de biologie gimnaziale Programele şcolare de biologie liceale Test de autoevaluare. 1. Manuale alternative Elaborarea standardelor are în vedere: finalităţile pe treaptă şi pe ciclu de şcolaritate. comunicarea – explicarea prin modelare şi abstractizare. Programele şcoală. pagina 26 a. obiectivele cadru şi cele de referinţă.relaţii/corelaţii orizontale Studiu individual 8 . generat prin integrarea unor obiective de referinţă (competenţe) specifice. • • • 3. Curriculum Naţional pentru învăţământul obligatoriu. • se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp. • se finalizează prin evaluare 2. • este unitară din punct de vedere tematic. investigarea – explorarea – experimentarea. 3. Propunem următorul tabel ce va fi completat de fiecare cursant în parte şi va fi punctat conform indicaţiilor din test: 2. recunoaşterea – definirea – explicarea. b. transferarea – aplicarea – integrarea – evaluarea (autoevaluarea). norme metodologice şi materiale suport e. 2. caracteristicile psihopedagogice ale vârstei şcolare vizate. 5. Test de autoevaluare. Modalităţi de prelucrare a conţinuturilor • • conjucturală personalizată • • • seturi de întrebări ipoteze de verificat redă raportul dintre valorile personale şi 31 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 4. Unitatea de învăţare este o structură didactică deschisă şi flexibilă ce prezintă următoarele caracteristici: • determină formarea la elevi a unui comportament specific.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Studiu individual 6 – se va lucra individual sau pe grupe Studiu individual 7 . Cadru de referinţă.relaţii/corelaţii orizontale 1. Ghiduri. rezolvarea de probleme – corelarea – modelarea.

. elaborarea unor obiective centrate pe formare de capacităţi şi competenţe.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie valoarea mesajului ştiinţific • taxonomică • în concordanţă cu ordinea în care elevii vor învăţa diferite comportamente. conţinuturi.3 1 2 conţinuturi 3 4 5 6 x x x x În exemplul de mai sus coloanele reprezintă obiectivele de referinţă. f. e.3 2. .4 x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 3. c. utilizarea unor obiecte de uz curent. Matricea de asociere oferă informaţii globale cu privire la relaţia dintre obiective şi conţinuturi 1.2 1. fiecare unitate de conţinut a programei integrând domenii largi de obiective de referinţă.1 x x x 3. predominanţa conţinuturilor de tip formativ.2 2.x” marchează legăturile evidente dintre cele 2 variabile (din perspectiva activităţilor de învăţare).* Cursanţii vor alege un anumit opţional pe care vor face analiza cerută în test. iar rândurile.*Fiecare cursant va da exemple proprii pentru a demonstra cerinţa din test. reflectând punctul de vedere al profesorului asupra acestora. 3.2 x x x 3. 32 Proiectul pentru Învăţământul Rural . pagina 37 1. cunoscute de elevi din viaţa cotidiană. Dominantele noului curriculum de Ştiinţe integrate pentru clasele a III a şi a IV a sunt: a. punerea accentului pe experienţa personală a elevului 2. În matricea de mai sus se observă numărul mare de corelaţii. b. La intersecţia rândurilor cu coloanele. Test de autoevaluare. abordarea ştiinţelor ca învăţare prin experimentare.4 2. ca bază pentru altele mai complexe • individualizată • respectă principiul conformităţii cu (de nivel) dezvoltarea psihologică a elevilor (sarcini şi activităţi de învăţare pe grupe de nivel) * Cursanţii pot alege oricare alte 4 modalităţi de prelucrare a conţinuturilor 3.1 x x x x x 1. d. menţionarea în curriculum a unor activităţi de învăţare destinate să conducă la atingerea obiectivelor propuse.1 2.3 x x x Obiective de referinţă 1.

Consiliul Naţional pentru Curriculum..Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Bibliografie recomandată pentru “Unitatea de învăţare 1” 1. Ed. (coord. SARIVAN L.Humanitas Educational Bucureşti. 4.E. SINGER M.TÂRCĂ A.C. Consiliul Naţional Pentru Curriculum. C. 1998 – 1999. Editate de CNC şi MEC. Aria curriculară Matematică şi Ştiinţe ale naturii.). Ed.. – C. Ghid metodologic de aplicare a Programei de biologie pentru învăţământul gimnazial. Învăţarea matematicii şi a ştiinţelor naturii.C.Academiei.1983.1999. Ed. 7. Un model de proiectare curriculară centrat pe competenţe. RADU I. Ghid metodologic.2000. Aramis.). Consiliul Naţional pentru Curriculum.2001 12... 9.). De ce şi cum evaluăm. 2. Ed. Aria curriculară Matematică şi Ştiinţe ale Naturii.C. Strategii didactice inovative.ARAMIS PRINT SRL. Bucureşti. Clasele a V a – a VI a.(II). Programe şcolare pentru clasele a X a. 10.N. 6.Ed. *** Ministerul Educaţiei Naţionale. M. Liceu.N.2001.Iaşi.SARIVAN L.Aramis Print. (coord. 2002.Cicero. 11.N.S.Aramis Print..C.N.(coord.(coord.. Bucureşti. Ed. 2005. 8.Sigma.Ed.Corint Bucureşti 1999. Ed. PĂCURARI O.C. Ed.Polirom. Consiliul Naţional pentru Curriculum. LEAHU I. *** Ministerul Educaţiei Naţionale.2001 Proiectul pentru Învăţământul Rural 33 . şi colab.). M. Programe şcolare pentru clasele a V a – a VIII a.E. Ghid metodologic de proiectare a activităţii didactice la ştiinţe ale naturii.C.. Predarea interactivă centrată pe elev.2000.C. 5. NOVEANU G. Bucureşti. *** Ministerul Educaţiei Naţionale. M. Buc. PIR: Dezvoltarea profesională pe baza activităţii proprii desfăşurată în şcoală. Studiu comparativ (I). Ed. Psihologia educaţiei şi dezvoltării.S.. Ed. 3. MEYER G. Cadru de referinţă. 2003.C. Curriculum Naţional învăţământul obligatoriu.C. Bucureşti. *** Programe şcolare pentru învăţământul obligatoriu.S..

.............1......................................................... Problematizarea ...2 Selectarea metodelor şi a combinaţiilor de metode care facilitează înţelegerea proceselor şi fenomenelor biologice 2............................2............3........... Studiul de caz...............................1.........................................................................2.......................................35 2... Jocul de rol ................................................53 2.................64 2...........................................69 2.....................61 2............................................................... sugestii de rezolvare..........59 2..... răspunsuri pentru sarcinile de lucru ................. .................................2..........78 COMPETENŢELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE 2 Prin studiul acestei unităţi de învăţare se urmăreşte formarea următoarelor competenţe: 2............................................... Povestirea şi lectura didactică .. Observarea........3..................................1..................... Experimentul ...........1...2..................................................2............................. Modelarea ................ Competenţelele unităţii de învăţare 2................................................................................64 2.1...40 2.....2...............................................4..51 2.................75 Indicaţii.EXPLORĂM ŞI COMPARĂM! Metode şi procedee didactice eficiente pentru predarea-învăţarea biologiei......................................................................2...................1 Identificarea dificultăţilor de învăţare la biologie 2...........76 Bibliografie .........4 Demonstraţia ..............INŢELEGEM ŞI EXPERIMENTĂM! Conversaţia euristică............2...... APLICĂM ŞI DEZVOLTĂM! Integrarea metodelor didactice sub forma strategiilor interactive bazate pe munca individuală şi în grup ..................................................................46 2......................................................................................3..............1.........5......................................55 2.........................................3 Identificarea modalităţilor de organizare a grupelor pentru o învăţare lipsită de stres 34 Proiectul pentru Învăţământul Rural ........................................................................51 2.....2...........1....3............................................73 Test de evaluare notat de tutore .... Conceptele: strategie didactică şi strategie interactivă....49 2......................... Învăţarea prin descoperire....................................... Metode care sprijină reconstituirea cunoştinţelor ştiinţifice de biologie ................43 2..........................3.1.........................3..........................................3.................34 2..................... Învăţarea prin cooperare (IPC)...Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Unitatea de învăţare 2 Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei CUPRINS 2..........

noi sau moderne. 2006. Procedeele sunt componente operaţionale ale unei metode.Ed. 1 2 Cerghit I. pag. exemplifică fenomenul despre care se lecturează. în anumite condiţii metoda poate deveni procedeu şi invers. Noţiunea de metodă include patru elemente: punct de plecare. clasificarea. De exemplu. caracterizarea şi normarea ansamblului metodelor utilizate în soluţionarea problemelor de ordin instructiveducativ apărute în practica şcolară1. 5. procedee. 101-103. eficienţa metodei creşte. după criteriul istoric: vechi sau clasice. după modul de organizare a elevilor: individuale. în câteva minute.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei EXPLORĂM ŞI COMPARĂM! 2. Metode de învăţământ. 6. formare de deprinderi. euristice. Metodele de instruire se pot clasifica după diferite criterii: 1. procedeul să devină metodă. methodos: metha = către. În altă lecţie experimentul este utilizat ca metodă pe tot parcursul predării-învăţării. Totodată. Aceasta cuprinde identificarea. din experienţa rezultată din contactul cu realitatea. 2001. subiectul acţiunii şi beneficiarul metodei (elevul asupra căruia se răsfrânge acţiunea). odos = drum). iar în cadrul acesteia lecturarea unui mic text poate fi un procedeu utilizat în scopul exemplificării unei anumite particularităţi privind fenomenul experimentat.2 Ansamblul metodelor utilizate în activitatea de instruire în vederea atingerii unui scop constituie metodologia. intelectuale1. după obiectivele urmărite: transmitere şi asimilare de cunoştinţe. din experienţa bazată pe acţiunea practică şi din experienţa de raţionalizare a conţinuturilor şi operaţiilor de predare învăţare centrate pe performanţă şi eficienţă maximă. în cadrul unei lecţii derulate după metoda lucrului cu manualul se poate utiliza procedeul experiment care. după sursa cunoaşterii: din experienţa umanităţii (moştenirea culturală). punct final (rezultatul). fixare şi consolidare. nealgoritmice. pag. Instruirea şcolară. grupuri mari. Polirom Proiectul pentru Învăţământul Rural 35 . Metodă. 4. 3. 19-42.1. Polirom Iucu Romiţă. Metodele de instruire constituie instrumente didactice cu ajutorul cărora profesorul îi determină pe elevi să asimileze activ noi cunoştinţe şi forme comportamentale. creatoare. după caracterul activităţilor mentale solicitate în instruire: algoritmice. fiind astfel dominant. stimulându-i totodată să îşi dezvolte forţele cognitive. 2. metodologie. Metode şi procedee didactice eficiente pentru predarea-învăţarea biologiei Semnificaţia cuvântului metodă este aceea de: cale parcursă în vederea atingerii unui scop (grec. grupuri mici. O metodă se dovedeşte valoroasă dacă procedeele utilizate în cadrul ei sunt eficiente. Astfel dacă în timpul unui experiment (metodă) se exemplifică (procedeu) corect rolul variabilelor. după gradul de generalizare: generale. particulare sau speciale.

Metode de învăţământ. Proiectul Mode.Lectu. Alicaţia practică. jocul de rol. studiul de caz etc.oară le De explorare Directe Indire cte Demonstraţia grafică sau cu obiect De acţiune Reală De raţionalizare Prele. profesorul alege o metodă sau alta în funcţie de scopurile urmărite. InstrucDiscuţia tajul colectietc. matiza. vaţia Expe. conversaţia euristică. O anumită metodă didactică poate servi la realizarea mai multor obiective de predare-învăţare. nici Expli. de particularităţile elevilor şi de experienţa sa didactică. Reflec Obser-ţia. În predarea-învăţarea biologiei. experimentul. învăţarea prin cooperare. Sunt considerate metode euristice de învăţare observarea. deosebit de eficiente sunt metodele euristice. 2006.Interivizua.Proble Lucrul audiovizuacaţia. larea În procesul instructiv. bazate pe efort propriu de descoperire a noilor cunoştinţe. saţia ra.Thegerea. Simul Instruirea ată programa tă Jocul Instruirea de rol. problematizarea.sistema riment -tică. Ancheta etc.Conver. 1 Cerghit I. asistată Simularea de calculator Metoda algoritmică etc.cu le maDescri rea. -ul mental Experimentul.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei O grupare sintetică a metodelor de instruire după acest ultim criteriu este prezentată în următorul tabel. Obser -vaţia. METODE DE INSTRUIRE (adaptare după I. Asaltul de idei.etc. Polirom Proiectul pentru Învăţământul Rural 36 . vă etc. nualul -erea. Cergit1) De comunicare Orale Expo Interac zi-tive -tive Scrise Oral. pag. modelarea. 114. descoperirea.

dar această operaţie trebuie să fie corelată funcţional cu subiecţii acţiunii pedagogice şi cu “conţinutul” procesului de predare. Proiectul pentru Învăţământul Rural 37 . Profesorul. Între aceşti trei factori: conţinut (“ce predăm”) metode (“cum predăm”) şi elev (“cui predăm”).Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Studiu individual 1 Studiaţi cu atenţie metodele de instruie din tabel şi exemplificaţi situaţii în care se confirmă reversibilitatea metodă-procedeu. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Selectarea metodei este o sarcină ce revine profesorului. există o relaţie de interdependenţă. Simpla alegere a metodei adecvate nu este garanţia îndeplinirii scopurilor activităţii didactice. prin metoda selectată va construi calea prin parcurgere căreia va realiza ceea ce şi-a propus.

Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei

Temă pentru portofoliu Folosind schema alăturată, concepeţi un exemplu care să ilustreze interdependenţele dintre factorii implicaţi în procesul instructiv educativ În aprecierea temei, vor conta: adecvarea la particularităţile elevilor, identificarea unor elemente de dificultate în conţinutul predării, criteriile de selecţie a metodei şi corelaţiile dintre factorii idicaţi de schemă.

elev

metodă

conţinut

Completaţi următoarele enunţuri: 1. Pe parcursul secvenţei 2.1 m-am confruntat cu următoarele dificultăţi………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …………………… 2. Cel mai uşor a fost să………………………………………………………… …………………………………….pentru că…………………………………… …………………………………………………………………………………… 3. Am întâmpinat următoarele dificultăţi……………………….……………….

Cercetări noi au demonstrat că rezultatele activităţii didactice se îmbunătăţesc dacă profesorul utilizează diferite metode de predare iar cele mai bune rezultate sunt înregistrate în urma corectei utilizări a metodelor activ-participative3 . Cu toate acestea nici o metodă nu poate fi considerată eficientă în orice situaţie de învăţare. După Jean Piaget “metodele noi sunt cele care ţin seama de natura proprie a copilului şi fac apel la legile constituţiei psihologice şi dezvoltării individului”4. Selectarea corectă a metodei de instruire aduce o serie de avantaje cum sunt : • diminuarea efortului de învăţare; • creşterea capacităţii de muncă a elevilor; • generarea şi păstrarea motivaţiei pentru învăţare; • stimularea capacităţilor intelectuale ale elevilor.
Bloom, B.S. 1984, The search for methods of group instruction as effective as one-to-one tutoring, în Educational Leadership, nr. 8, USA, Virginia 4 Piaget J., 1972, Psihologie şi pedagogie, pag. 66-74, trad Bucureşti
3

38

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei

Principalele tendinţe în dezvoltarea metodologiei didactice se configurează pe două direcţii: • cantitativă - constă în multiplicarea şi diversificarea metodelor; • calitativă - constă în înnoirea şi modernizarea metodelor. Actuala înnoirea şi modernizare a metodelor didactice este caracterizată de următoarele orientări principale: • centrarea pe elev, pe acţiunea şi angajarea acestuia; • centrarea pe grup, pe promovarea interacţiunilor; • promovarea învăţării prin descoperire; • accentuarea pragmatismului, a metodelor practic- aplicative; • utilizarea noilor tehnologii informaţionale şi de comunicare; • construirea premiselor învăţării continue.

Temă de reflecţie 1 Credeţi că metoda explicaţiei poate fi realizată prin mai multe procedee ? Care ar fi acestea ? Reflectaţi asupra procedeelor pe care le utilizaţi dumneavoastră în metoda explicaţiei. Pe baza experienţei personale, încercaţi să realizaţi o ierarhizare a acestor procedee (de la cel mai eficient la cel mai puţin eficient). Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri

Proiectul pentru Învăţământul Rural

39

Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei

INŢELEGEM ŞI EXPERIMENTĂM!
2.1.1. Conversaţia euristică
Metode şi procedee didactice

Conversaţia euristică este dintre cele mai active şi eficiente metode de instruire. Aceasta constă într-un dialog, iniţiat şi dirijat de profesor, care prin întrebări bine alese şi structurate, îi conduce pe elevi spre descoperirea de noi cunoştinţe. Utilizând metoda conversaţiei euristice, printr-un demers inductiv, orientaţi de întrebările profesorului, elevii pot ajunge la descoperirea relaţiilor cauzale, la formularea unor concluzii, la generalizări, la identificarea unor reguli, formularea unei definiţii etc5.. Cercetătorii din domeniul ştiinţelor educaţiei şi învăţământului au constatat că elevii înţeleg mai bine un subiect dificil dacă discută cu colegii acel subiect, explicându-l cu propriile lor cuvinte şi colaborând pentru rezolvarea problemelor legate de acel subiect. Această constatare sprijină încadrarea metodei conversaţiei euristice în cele mai eficiente dintre metodele de predare-învăţare. Conversaţia euristică este o metodă interactivă bazată pe tehnica chestionării grupului de elevi prin utilizarea unor întrebări simple şi progresive care în final îi conduc pe elevi la o concluzie logică. Altfel spus, conversaţia euristică este o învăţare prin chestionare în loc de simpla comunicare de informaţii. Metoda îi ajută pe elevi să înveţe să formuleze răspunsuri şi prin intermediul ei, elevii sunt sprijiniţi în efortul lor de a gândi singuri. O bună aplicare a metodei presupune iniţierea prin adresarea unor întrebări care să vizeze identificarea nivelului de cunoştinţe ale elevilor în tematica lecţiei. În conversaţia euristică toţi participanţii contribuie la dezvoltarea dialogului. Descoperirile progresează prin interacţiunile profesor-elevi, elevi-elevi. Profesorul simulează ignoranţa sau scepticismul pe măsură ce întrebările adresate grupului devin din ce în ce mai specifice. Întrebările formulate de profesor trebuie să fie predominant întrebări deschise care să permită mai multe variante de răspuns şi să faciliteze schimbul de opinii între elevi. Se recomandă utilizarea interacţiunilor în grupul de elevi care stimulează interesul acestora pentru descoperirea şi implicarea activă în formularea răspunsurilor. Totodată interacţiunile în grupul de elevi furnizează permanent feed-back valoros pentru profesor. Alte avantaje ale metodei sunt: • Stimularea gândirii. • Stimularea curiozităţii. • Dezvoltarea capacităţii de lucru în echipă.

5.

Dumitru Gh. , Dumitru Constanţa , 2004, Psihopedagogie, pag. 3007-310, EDP Bucureşti Proiectul pentru Învăţământul Rural

40

Using the Socratic Method . 2004. 3. 10. Concepeţi întrebări care să necesite răspunsuri mai ample şi nu răspunsuri de tip “Da” sau “Nu” pentru a încuraja raţionamentul elevilor. Preluaţi răspunsurile elevilor şi rafinaţi-le când este cazul. Implicaţi cât mai mulţi elevi în conversaţie. Acordaţi timp de gândire după ce adresaţi întrebările. de ce? Dacă nu. CD version Proiectul pentru Învăţământul Rural 41 . 2. Formulaţi atât întrebări închise (cu răspuns unic) cât şi întrebări deschise (cu mai multe variante de răspuns). Focalizaţi întrebările pe tema abordată. 11. 5. 6 Garlikov Richard.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Temă de reflecţie 2 Credeţi că metoda conversaţiei euristice poate fi utilizată la orice nivel de clasă? Dacă da. de ce ? Argumentaţi! Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Câteva sfaturi pe care le considerăm utile în vederea utilizării metodei conversaţiei euristice6: 1. Formulaţi clar şi specific întrebările. adecvate nivelului de cunoştinţe ale elevilor. 7. 4. 6. Formulaţi întrebări clare. 8. Stimulaţi emiterea de întrebări. 9. Formulaţi concluzii parţiale pe secvenţele conversaţiei. Proiectaţi întrebări semnificative care să servească structurării şi orientării lecţiei.

ce caracteristici îi condiţionează viaţa? Dacă nu consideraţi virusul organism viu. ponderea ocupând-o primele. unde principala competenţă specifică vizată este: (3. “ dacă…atunci.?” sunt întrebări deschise. În exemplul anterior întrebările deschise alternează cu cele de tip închis. "Virusurile" Ce caracteristici distincte au organismele vii faţă de corpurile lipsite de viaţă? Ce caracteristici comune au virusurile şi organismele vii? Prin ce însuşiri se deosebesc virusurile de organismele vii? Este virusul un organism viu? De ce îl consideraţi organism viu?/ De ce nu îl consideraţi un organism viu? Dacă virusul este considerat organism viu. aşa cum este sintetizat în tabelul următor. În exemplul următor puteţi identifica întrebări de tipul “de ce?.1.. Ambele tipuri de întrebări prezintă plusuri şi minusuri.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Prezentăm un exemplu de întrebări ordonate pentru aplicarea metodei conversaţiei euristice în cadrul lecţiei "Virusurile" -clasa a IX a. în general cauzale. cu mare valoare productiv–cognitivă. ce definiţie puteţi formula pentru virusuri? De ce nu sunt incluse virusurile în nici un regn? Formularea întrebărilor se constituie în element cheie în buna desfăşurare a activităţii didactice prin metoda conversaţiei euristice.) Reprezentarea lumii vii pe baza modelelor . atunci ce este virusul? Cum se înmulţesc virusurile? După identificarea şi descrierea caracteristicilor virusurilor. “cum?. Comparaţie între întrebări de tip deschis şi întrebări de tip închis Întrebări închise Avantaje Dezavantaje Relevant ♦ Încurajează memorizarea Grad mic de dificultate ♦ Puţin creative Consumă ♦ Limitează cantitatea puţin timp cunoştinţelor utilizate şi evaluate Util în testarea ♦ Permit accesarea cunoştincompetenţelor de nivel ţelor scăzut Implică un ♦ Favorizează învăţarea răspuns unic pasivă Uşor de ♦ Dau posibilitatea de evaluat ghicire a răspunsului Mai uşor de ♦ Limitează modul de formulat de învăţare în grup către ♦ Nu oferă posibilitatea profesor exprimării opiniilor diferite Întrebări deschise Avantaje Dezavantaje ♦ Consumator de Sunt creative timp Activează raţionarea ♦ Dificil de Încurajează gândirea evaluat Testează înţelegerea şi nivele ♦ Subiectivita-tea cognitive superioaretive profesorului Nu limitează răspunsurile ♦ Nu pot Dezvoltă vocabularul şi beneficia toate modalităţile de exprimare răspunsurile de Oferă posibilităţi de formare şi aceeaşi atenţie luare de decizii din partea Valorifică cunoştinţe anterior profesorului dobândite ♦ Există riscul Implică elevii în desfăşurarea omiterii unor lecţiei şi învăţării aspecte din Permite argumentarea şi conţinutul integrarea opiniilor diferite predării Sunt testate cunoştinţele şi competenţele elevilor ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ 42 Proiectul pentru Învăţământul Rural .

a VI-a spre basme. Câteva caracteristici ale unei povestiri bine realizate la disciplina biologie: • Are o temă unică bine definită. de transmitere a unor mesaje etc. se constituie în excelente exerciţii de exprimare. corect alese şi utilizate. oferind elevilor şansa de a se afirma şi de a-şi demonstra capacitatea creativă. cuprins şi încheiere. de provocare a unor dezbateri. miraculos. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 2. de aprofundare a înţelegerii diverselor procese sau componente ale lumii vii.1. introducere. Povestirile oferă condiţii de a expune diverse întâmplări.2. de esenţializare a unor conţinuturi. Povestirea şi lectura didactică Povestirea este o metodă aplicată mai frecvent în clasele gimnaziale. Profesorul poate construi un model pentru structurarea povestirii sau poate da începutul unei povestiri urmând ca elevii să finalizeze povestirea. • Are surse de inspiraţie corecte. Povestirile sunt un bun mijloc de introducere a noilor cunoştinţe. fantastic. Povestirile realizate de elevi.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Studiu individual 2 Identificaţi identificaţi ponderea întrebărilor cu valoare productivcognitivă formulate în exemplul de aplicare a metodei conversaţiei euristice în cadrul lecţiei "Virusurile" şi formulaţi avantajele utilizării acestor tipuri de întrebări în metoda conversaţiei euristice. • Are stil: cuvinte sugestive. verificabile. răspunzând înclinaţiilor copiilor din clasele a V-a. • Are un plan bine structurat. legende. • Este adecvată caracteristicilor celor ce o ascultă 43 Metode şi procedee didactice Proiectul pentru Învăţământul Rural .

dar în prezent. îşi pot dezvolta conceptele. Povestirea permite interacţiuni între elevi care pot fi atât ascultători cât şi povestitori. pot construi conexiuni între noţiuni dobândite anterior. tratate de specialitate etc.precizaţi trei argumente în sprijinul acesteia. compendiile. Un alt aspect al povestirii este cel dramatic.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Cel care povesteşte are sarcina de a se pregăti şi de a prezenta povestirea. Aceste elemente sunt însuşite de elevi fără a avea o sarcină de învăţare specială în acest sens. Materiale bibliografice pot fi manualele sau alte auxiliare didactice ca atlasele. se pot auto-verifica şi auto-evalua. îşi pot verifica ipotezele. Din această perspectivă povestirea ca metodă de instruire favorizează dezvoltarea capacităţilor de ascultare. Lectura didactică este o activitate proiectată şi coordonată de profesor. Din punct de vedere istoric. Prin lectură elevii pot dobândi rapid şi eficient noi cunoştinţe. cu ajutorul mijloacelor tehnologiei audio-video moderne capătă valenţe educative variate. clasei sau chiar cu particularităţile individuale ale elevilor (mai mult sau mai puţin înclinaţi spre studiul biologiei). 44 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Temă de reflecţie 3 Comentaţi afirmaţia “povestirea este o metodă de instruire plăcută elevilor”. Complexitatea textelor recomandate pentru lectură este direct proporţională cu particularităţile de vârstă. În afară de aceste roluri benefice. culegerile de exerciţii şi probleme. expresia feţei. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Lectura didactică este o altă metodă de comunicare. profilul şcolii. metoda povestirii este o metodă clasică. astfel încât aceasta să fie corect receptată şi bine înţeleasă de auditori. comunicare din care elevii învaţă cum să prezinte în faţa unui auditoriu un text. povestitorul comunică şi non-verbal prin limbajul corpului. citire şi înţelegere ale elevilor. reviste de specialitate. povestirea este o metodă plăcută elevilor şi prin aceasta se recomandă ca metodă utilă în activitatea didactică.

dirijată de profesor prin întrebări la care elevii caută activ răspunsuri. această metodă trebuie aplicată timpuriu şi gradat sporind în frecvenţă. satisfac diversitatea ritmurilor de dezvoltare. În acest caz. Pentru utilizarea metodei lecturii didactice. dezvoltă vocabularul de specialitate. Odată cu stabilirea sarcinilor privind lectura didactică. 7 Cerghit I. metoda lecturii didactice. Totodată profesorul este responsabil de materialul bibliografic recomandat pentru lectură. fiecare profesor de biologie trebuie să îşi formeze propriul său sistem de criterii de selecţie a lecturilor şi de îndrumare a elevilor în realizarea lor. lectura problematizată . ceea ce conduce spre construcţia sensului şi a realei înţelegeri a acestuia7. lectura critică . 4. elevii ajung să le stăpânească şi să le utilizeze cu uşurinţă şi alternativ chiar în timpul parcurgerii aceluiaşi text . Prin exersarea timpurie a acestor tehnici sub îndrumarea profesorului de biologie. dezvoltă abilităţile de citire. aplicată la disciplina biologie. în vederea formării deprinderii de muncă independentă. captează interesul elevilor. diversitate şi grad de dificultate.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Lectura didactică este un mijloc de dezvoltare intelectuală şi de autoinstruire.constă în citirea pe fragmente cu explicarea termenilor necunoscuţi şi formularea de idei sintetice. Astfel. 2. 3. el va verifica relevanţa şi calitatea ştiinţifică a lecturii înainte de a o recomanda elevilor. lectura explicativă . Lecturile suplimentare sporesc înţelegerea conceptelor şi principiilor biologice. lectura investigaţie . După lecturarea şi prelucrarea informaţiilor. Acest sistem trebuie să fie suficient de dezvoltat pentru a permite selectarea sarcinilor de lectură în funcţie de nevoile individuale şi de grup ale elevilor. Eficienţa lecturii este asigurată numai prin interactivitatea elevului cu conţinutul textului citit.solicită interpretarea textului citit şi formularea unor concluzii. trebuie să fie o lectură activă. Metode de învăţământ. facilitează conexiunile intra şi interdisciplinare. Cele mai uzitate tehnici de realizare a lecturii didactice la biologie sunt: 1. Lectura didactică poate fi şi o metodă de instruire în grup. membrii grupului compun împreună o prezentare pe subiectul despre care s-au informat. un anumit subiect indicat de profesor sau propus de elevi este studiat utilizând mai multe surse bibliografice. 2006.implică analiza textului şi stimulează dezvoltarea gândirii. Pentru a fi cu adevărat utilă. Polirom Proiectul pentru Învăţământul Rural 45 . De aceea. profesorul va stabili şi intervalele la care verifică modul în care elevii realizează lectura şi totodată îi sprijină în atingerea obiectivelor propuse prin utilizarea acestei metode.

formularea de probleme. Temă pentru portofoliu Pe baza informaţiilor din secţiunea 2. informaţiilor furnizate de text. Prin observaţie se înţelege activitatea elevilor de urmărire atentă a unor structuri şi fenomene. 8 Cerghit I. …………………………………………………………………………….2 concepeţi planul şi formulaţi ideile principale pentru o povestire cu titlul “ Dacă aş fi fost floare” În aprecierea temei se vor lua în consideraţie respectarea caracteristicilor unei povestiri bine realizate enunţate în prezenta lucrare. notare a datelor. interpretare a expresiilor ştiinţifice. 2006.Am învăţat să……………………………………………………………. Toate activităţile şcolare se bazează pe observare. în vederea descoperirii unor noi informaţii. Am întâmpinat următoarele dificultăţi………………………………. abilitate de care adultul se va servi pe tot parcursul vieţii8. …………………………………………………………………………….1. ……………………………………………………………………………… pentru că…………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………… 3. Observarea Metodele intuitive (de explorare a realităţii) Observarea este metoda de instruire indispensabilă descoperirii şi explorării lumii vii.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Aplicarea corectă a metodei lecturii didactice implică formarea şi dezvoltarea deprinderilor de: înţelegere corectă a textului citit.3. Completaţi următoarele enunţuri: 1. Cel mai mult m-a ajutat………………………………………………. ……………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………… 2. iar învăţarea conceptelor ştiinţifice nu se poate realiza fără dezvoltarea spiritului de observaţie. Polirom Proiectul pentru Învăţământul Rural 46 . Metode de învăţământ. 2.

dar mai ales în domeniul ştiinţific. proiectarea activităţii de observare pleacă de la răspunsurile pe care profesorul trebuie să şi le dea la următoarele întrebări: Proiectul pentru Învăţământul Rural 47 . sau sunt indicate printr-o fişă de observaţie individuală. Abilitatea de a observa corect şi de a identifica elemente de detaliu în timpul observaţiei este extrem de importantă în viaţa fiecăruia. În acest caz observarea poate fi realizată atât prin intermediul simţurilor. Din această perspectivă observarea la biologie trebuie făcută pe obiecte concrete sau pe materiale cu date descriptive şi nu pe date interpretate. La biologie este foarte important ce se observă adică.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Observarea ca metodă didactică se realizează sub îndrumarea profesorului care are sarcina de organizare. Acestea sunt realizate de profesor în funcţie de scopul. de subiectul observării: natural (original) sau (artificial) prelucrat. ce tip de sursă este utilizată pentru obţinerea datelor prin observare. Corecta aplicare a metodei observării sistematice şi independente începe cu stabilirea şi administrarea setului de sarcini pe care elevii le au de îndeplinit. optici. principiile şi legile ştiinţifice sunt descoperite de cercetători şi nu transmise de vreo forţă supranaturală8 . cât şi cu ajutorul mijloacelor specifice disciplinei ca lupa. instrumente. Dintre formele pedagogice ale observării cum sunt: observarea spontană-neorganizată. mijloacele didactice specifice lecţiei. tactili etc. mod de înregistrare etc.). Formarea şi dezvoltarea acestei abilităţi începe timpuriu şi este exersată şi dezvoltată pe tot parcursul anilor de instruire. observarea sistematică independentă este una din căile specifice de predare-învăţare a biologiei. în clasă. Sarcinile pot fi distribuite frontal. în multe contexte şi în multe domenii ale cunoaşterii. excursiilor didactice etc. sprijinire şi focalizare a observării realizate de elevi. precum şi în funcţie de particularităţile elevilor implicaţi în activitate. Din această perspectivă. durata. Odată cu sarcinile de lucru. deoarece ei realizează acţiunea. sau microscopul. Observarea sistematică independentă se poate desfăşura în laboratorul de biologie. exprimate verbal sau scris (pe tablă). Crearea cadrului în care elevii vor observa este sarcina profesorului. profesorul instruieşte elevii privind modul în care vor realiza observarea: timp. dar şi în afara şcolii cu ocazia vizitelor. În mare măsură obiectivitatea rezultatelor observării este condiţionată de tipul. Acest mod nemijlocit de aflare a unor adevăruri ştiinţifice îi convinge pe elevi că în ansamblul lor conceptele. ei observă. Observarea ca metodă de instruire prezintă particularitatea că datele furnizate sunt obţinute prin intermediul mai multor receptori: acustici. observarea descriptivă şi enumerativă etc. Actorii principali ai acestei metode sunt elevii.

Profesorul are astfel un instrument util în identificarea unor dificultăţi ale elevilor şi un feed-back privind propria sa activitate. Cel mai eficient mod de a înregistra rezultatele elevilor este prin utilizarea unui tabel care cuprinde toţi elevii clasei şi mai multe coloane cu sarcinile detaliate ale acestora.? 2. În ce mod voi redresa disfuncţionalităţile? 11. Utilizează corect instrumentele Respectă ordinea sarcinilor Lucrează independent / în grup Realizează toate sarcinile Formulează concluziile în funcţie de observaţii Identifică relaţii între observaţii Interpretează independent descoperirile Pentru o bună evidenţă a modului în care elevii se achită de sarcini. Ce vor observa elevii? 4. fiecare criteriu trebuie subdivizat pe nivele de performanţă. ci urmăresc crearea cadrului optim derulării observării obiective. În ce moment al lecţiei voi utiliza observarea? 3. Ce materiale sunt necesare observării? 8. Iaşi Proiectul pentru Învăţământul Rural 48 . Obiectivitatea observării este sporită şi de conceperea unui protocol de observare9 care să cuprindă o listă a fenomenelor/ proceselor/ structurilor ce trebuie observate.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei 1. Ion Ovidiu Pâinişoară. Care va fi modalitatea de ghidare a observaţiilor elevilor? 9. Care sunt secvenţele observării? 5. După observarea şi înregistrarea datelor obţinute activitatea se finalizează cu formularea concluziilor. În ce mod voi încuraja observarea? Astfel de întrebări nu au scopul de a da rigiditate activităţii de observare. În ce mod voi asigura colaborarea în cadrul grupului de elevi? 14. Un astfel de tabel ar putea conţine criterii ca : Sarcina A Înregistrează corect observaţiile Identifică corect fenomenul/ structura/ alcătuirea etc. 2006. Cât timp aloc observării? 7. Ce dovezi vor confirma buna derulare a observării? 13. În ce mod voi facilita comunicarea cu elevii? 12. De ce vor observa acest material biologic/ mulaj/ planşă/ etc. Care sunt sarcinile elevilor? 6. Ce posibile dificultăţi ar putea apărea în derularea observării? 10. Comunicare eficientă. În această activitate sunt 9 Elevi B C D etc. profesorul sprijină efortul elevilor şi îi îndrumă realizând totodată şi notarea acestora. Pe parcursul observării. Polirom.

Dacă demonstraţia este utilizată în scopul dobândirii de deprinderi. suficient de sugestivi pentru a face accesibilă predarea-învăţarea cunoştinţelor. în vederea realizării cu succes a activităţii didactice. Identificaţi ce utilitate vor avea informaţiile furnizate de răspunsul la aceste întrebări. Activitatea poate fi organizată frontal. sau legi. demonstraţia constă în executarea unor activităţi practice care vor fi apoi exersate de elevi. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 2. Dacă se urmăreşte dobândirea de cunoştinţe. comportamente.1. confirmarea unor principii. fenomene biologie sau a unor substituienţi ai acestora.4. Studiu individual 3: Studiaţi cu atenţie setul de întrebări recomandate profesorului care urmează să utilizeze metoda observării. pe grupe 49 Metode intuitive Proiectul pentru Învăţământul Rural . comportamente. demonstraţia didactică constă în prezentarea de către profesor a unor structuri vii. Analizaţi tabelul pentru înregistrarea activităţii elevilor şi pentru fiecare criteriu formulaţi trei variante de subcriterii care să permită discriminări în aprecierea modului în care a realizat observarea fiecare elev.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei implicaţi elevii şi profesorul şi rolul ei este acela de a evidenţia aspectele esenţiale descoperite prin observare. Demonstraţia Metoda demonstraţiei este utilizată atât pentru însuşirea de noi cunoştinţe cât şi pentru dobândirea unor deprinderi.

mijloace audio-vizuale sau prin experienţe de laborator. prin variate tehnici de reactualizare şi formarea unei atitudini favorabile învăţării. Această variantă dă rezultate mai bune dacă activitatea este organizată pe grupe mai mici( 4 . poate fi expusă şi explicată. precizarea scopului urmărit. 2. prin disecţii. văz. planşe.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei sau individual. Metoda demonstraţiei se dovedeşte a fi preferată de profesori pentru că aceştia au control asupra evenimentelor din timpul activităţii didactice. Varianta demonstraţiei prin activităţi practice este un mijloc excelent de transformare a cunoştinţelor teoretice în abilităţi practice. 3. Succesul aplicării metodei depinde de respectarea următoarelor reguli: 1. pipăit etc. menţinerea unui ritm adecvat particularităţilor de vârstă şi individuale. dar şi gradului de complexitate al noilor cunoştinţe pentru a permite însuşirea corectă a noilor noţiuni sau deprinderi. 50 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Rolurile profesorului şi elevilor în demonstraţia cu scop de dobândire de deprinderi sunt sintetizate în următorul tabel. folosirea unui material intuitiv de calitate. sensibilizarea prealabilă a elevilor prin reactualizare.6 elevi). în funcţie de dotarea laboratorului de biologie. scop şi subiectul abordat. 5. atractiv care să stimuleze cât mai mulţi receptori responsabili de auz. 2. prin mulaje. lansarea unor puncte de reper sub forma unor probleme ce urmează a fi soluţionate prin demonstraţie. În acest caz demonstraţia trebuie urmată de o scurtă clarificare a informaţiilor şi instrucţiunilor date de profesor (prin câteva întrebări şi răspunsuri). diagrame. desene. 3. corelarea noilor cunoştinţe sau deprinderilor ce urmează a fi dezvoltate cu cunoştinţele anterior dobândite. corespunde scopurilor propuse. pas cu pas. 4. În predarea-învăţarea biologiei metoda demonstraţiei se poate realiza în forme variate: demonstrarea pe material viu sau naturalizat. Reuşita demonstraţiei este condiţională de alegerea şi pregătirea acesteia. Câteva dintre criteriile de bază în selecţia şi pregătirea formei demonstraţiei: 1. este atractivă şi stârneşte interesul elevilor. prin observaţii microscopice. prin experienţe. pe măsură ce avansează activitatea prezentarea materialelor intuitive sau a acţiunilor demonstrative vor fi însoţite de explicaţii clare şi relevante scopului instruirii.

Aprecierea se va realiza în funcţie de modul de descriere şi caracterizare a demonstraţiei precum şi după interpretarea personalizată a condiţiilor care asigură buna practicare a metodei. experimentul are ca suport psihologic gândirea formală capabilă de raţionamente ipoteticodeductive. Stăpâneşte foarte bine modul de lucru. ……………………………………………………………………………………. Temă pentru portofoliu Cu ajutorul informaţiilor privind regulile ce trebuie respectate pentru aplicarea cu succes a metodei demonstraţiei alcătuiţi un eseu de circa 50 de cuvinte cu titlul: ”Reţeta unei demonstraţii de succes”. Experimentul alături de observarea nemijlocită a realităţii sunt metode active fundamentale în predarea-învăţarea ştiinţelor naturii. Cere clarificări. Realizează şi el practic activitatea urmând toate etapele modului de lucru. Acţiunile sunt realizate metodic şi în ritmul adecvat observatorilor astfel încât aceştia să înţeleagă . Recapitulează modul de lucru şi răspunde la întrebări pentru clarificare. 2.2. Cel mai mult m-a ajutat …………………………………………………… ……………………………………………………………………………………. învăţarea prin descoperire. …………………………………………………………………………………… pentru că………………………………………………………………………... …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………. Am fost surprins/surprinsă de faptul că…………………………………….1. Acest tip de gândire este stăpânit de elevi după vârsta de 11-12 ani adică după ce au deja diverse reprezentări mentale ale lumii înconjurătoare. pune întrebări Sugerează alternative la modul de lucru. ……………………………………………………………………………………. …………………………………………………………………………………… 2. Sprijină elevii în timp ce aceştia realizează lucrarea practică. Metode care sprijină reconstituirea cunoştinţelor ştiinţifice de biologie 2. Adesea aceste reprezentări sau cunoştinţe sunt 51 Metode active Proiectul pentru Învăţământul Rural . Rolul elevului Înţelege scopul demonstraţiei. Ca şi alte metode active precum problematizarea. Completaţi următoarele enunţuri: 1. Prezintă baza teoretică şi scopul demonstraţiei Descrie modul de lucru pe etape şi pe măsură ce acestea se derulează.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Rolul profesorului Pregăteşte din timp şi corect materialele necesare demonstraţiei. Decide care este maniera cea mai bună de a-şi furniza noile cunoştinţe.2. modelarea sau studiul de caz. Ascultă activ şi observă cu atenţie.

364-366. se formează deprinderi de utilizare a instrumentelor şi aparatelor de laborator. Experimentarea propriu-zisă desfăşurată în laborator este declanşată de identificarea unei probleme (un fenomen. 10 Ion Ovidiu Pâinişoară. În funcţie de ipoteză. Iaşi Proiectul pentru Învăţământul Rural 52 . 3. La clasele gimnaziale se recomandă iniţierea prin experimente individuale cu grad mic de dificultate. Polirom. Eficienţa experimentului este condiţionată nu numai de înţelegerea modului în care trebuie realizat dar mai ales de înţelegerea utilităţii acestuia adică a motivelor pentru care elevii realizează experimentul. Ca şi în cazul metodei observării experimentul propriu-zis este ghidat de profesor care instruieşte elevii înainte de experiment şi îi îndrumă pe toată durata acestuia. Este centrată pe elev. iar la clasele liceale experimentele vor fi complexe şi se vor preta activităţilor de grup. se testează ipoteze şi se verifică legi sau date. comunicarea rezultatelor. un proces etc. 5.) faţă de care se emiterea o ipoteză. Experimentele vor fi pregătite de profesor din timp prin efectuarea lor efectivă şi furnizarea tuturor materialelor necesare elevilor. 2. Arta profesorului constând în identificarea cunoştinţelor eronate. aplicarea şi valorificarea concluziilor în alte situaţii. probă martor şi probă de investigat. Din această ordonare a fazelor rezultă că experimentul în sine este doar iniţierea învăţării care se înfăptuieşte numai odată cu valorificarea “produsului” experimentului. În activităţile practice din cadrul experimentului elevii sunt familiarizaţi cu rigorile cercetării ştiinţifice cum ar fi: menţinerea constantă a factorilor care influenţează procesul experimentat cu excepţia variabilei pe care o investighează. Prin experiment. experimentarea propriu-zisă. pag. Învăţarea prin experimente cuprinde cinci faze10: 1. urmează stabilirea unui mod de lucru. 4. iar confruntarea declanşată prin intermediul metodelor amintite determină reconstruirea cunoştinţelor. Este orientată spre activitate. identificarea variabilelor caracteristice problemei. se descoperă raporturi de cauzalitate între parametrii unui fenomen.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei eronate. analiza rezultatelor. pot fi concepute fişe de activitate experimentale în care instrucţiunile sunt precizate şi enumerate în ordinea executării lor. Comunicare eficientă. demontarea lor şi reconstrucţia veritabilelor cunoştinţe ştiinţifice. 2006. Caracteristicile învăţării prin experimente10 : Este de tip inductiv. realizarea activităţii practice conform modului de lucru stabilit şi colectarea datelor care vor constitui rezultatele experimentului. se aplică teze teoretice însuşite. Totodată. formularea concluziilor şi generalizarea. Experimentul constă în provocarea unui fenomen în condiţii controlate. semnificaţie statistică etc. de laborator.

Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei

Utilizarea experimentului la orele de biologie elevii dobândesc noi cunoştinţe şi deprinderi prin efort propriu. Există o gamă largă de experimente clasificate după diverse criterii aşa cum se poate vedea în tabelul următor. După tehnica de După modul După durată După locul de experimentare de organizare desfăşurare a elevilor Observare Frontal Scurt De laborator macroscopică Pe grupe repetabil În natură Observare microscopică Individual Scurt În alte instituţii: Disecţie/Experienţe Combinat irepetabil cercetare,ferme, Determinări Lung spitale etc. Temă de reflecţie 4: Folosind informaţiile din secţiunea 2.2. identificaţi câte un exemplu de experiment pentru fiecare tip conform tabelul următor încadraţi-l în categoria adecvată. Folosiţi spaţiul liber din tabel pentru răspunsuri
1. Experiment de observare macroscopică 2. Experienţă 3. Experiment scurt repetabil 4, Experiment frontal 5. Experiment pe grupe 6. Experiment în natură Exemplu 1 2 3 4 5 6

2.2.2. Problematizarea În predarea–învăţarea biologiei problematizarea reprezintă una dintre cele mai importante metode active cu valoare euristică şi formativă. Metoda este numită şi metoda de predare prin rezolvare de probleme sau rezolvarea productivă de probleme11. Aplicarea metodei sprijină elevii în dezvoltarea aptitudinilor de rezolvare de probleme, scop vizat de toate disciplinele împlicate în educaţia ştiinţifică. Utilizarea metodei serveşte atât achiziţiei de noi cunoştinţe, cât şi dezvoltării gândirii logice şi capacităţii de luare de decizii.

Metode active

11

Dumitru Gh., Dumitru Constanţa, 2004, Psihopedagogie, EDP, Bucureşti

Proiectul pentru Învăţământul Rural

53

Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei

Problematizarea nu este redusă la rezolvarea printr-un calcul matematic a unei probleme ci include operaţii de analiză, sinteză şi evaluare, operaţii de nivel înalt ale gândirii. Problematizarea constă dintr-o suită de procedee prin care se urmăreşte crearea unor situaţii – problemă care antrenează elevii în surprinderea diferitelor relaţii între obiectele şi fenomenele realităţii, între cunoştinţele anterioare şi noile cunoştinţe, prin soluţiile pe care aceştia, sub îndrumarea profesorului le elaborează.12 Elementele obligatorii ale unei situaţii problemă sunt experienţa precedentă (cunoscutul) şi noutatea (necunoscutul). Tensiunea dintre aceste două elemente imprimă gândirii elevului un sens explorator. Învăţarea prin metoda problematizării se structurează pe mai multe etape: 1. Etapa declanşatoare sau punctul de pornire constă în punerea problemei. 2. Etapa tensională în care apare contradicţia între ceea ce trebuie să se rezolve şi cunoştinţele anterioare ale elevilor Această contradicţie apare pe fondul cunoştinţelor actualizate prin punerea problemei şi generează căutări de soluţii. 3. Etapa rezolutivă în care se caută soluţia sau soluţiile ce sunt apoi verificate/ testate producându-se rezultate care sunt raportate. 4. Etapa de evaluare şi valorificare a rezultatelor care sunt chiar noi cunoştinţe pe care elevii le-au dobândit. Succesiunea etapelor problematizări este prezentată în următorul exemplu utilizat în predarea-învăţarea fiziologiei analizatorului viual la clasa a VII-a. Astfel după însuşirea de către elevi a structurii globului ocular învăţarea fiziologiei acestui organ poate fi declanşată prin punerea unei probleme. • • • • Punctul de pornire este problema enunţată sub forma întrebării: Care este drumul razelor de lumină prin globul ocular? Aceasta declanşează contradicţia se cunoaşte globul ocular dar nu şi cum se deplasează razele de lumină în incinta lui. Prin raţionament logico-inductiv elevii caută şi găsesc soluţia. Soluţia este verificată pe o planşă sau un mulaj. Valorificarea soluţiei se poate face prin trasarea drumului razelor de lumină pe diagrama care reprezintă globul ocular.

Utilizarea metodei problematizării impune respectarea următoarelor condiţii13 - elevii să posede un fond aperceptiv suficient; - efortul să fie dozat progresiv; - alegerea judicioasă a momentului punerii problemei; - problema să stârnească interesul elevilor.

12 13

Nicula I. , 1996, Tratat de pedagogie şcolară, EDP, Bucureşti Cucoş Constantin, 1996, Pedagogie, pag. 87-96, Polirom, Iaşi Proiectul pentru Învăţământul Rural

54

Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei

Studiu individual 4 Studiaţi caracteristicile metodelor: problematizare, experiment, observare. Identificaţi asemănări şi deosebiri între aceste metode. Completaţi tabelul următor cu observaţiile dumneavoastră: Folosiţi spaţiul liber din tabel pentru răspunsuri
Metoda Problematizarea Elemente comune Elemente specifice

Experimentul

Observarea

2.2.3. Învăţarea prin descoperire

Metode active

Descoperirea didactică este o metodă de predare-învăţare prin care elevii, folosindu-se de cunoştinţe şi deprinderi reactualizate de profesor, descoperă noi situaţii problemă şi le rezolvă dirijaţi de acesta. O bună aplicare a metodei necesită delimitarea netă între ceea ce trebuie să descopere elevul prin efort propriu şi ceea ce trebuie să-i asigure profesorul, ca bază de pornire indispensabilă descoperirii. Metoda descoperirii are la bază teoria după care, învăţarea se realizează prin procese de clasificare a reprezentărilor mentale şi de formare a conexiunilor între reprezentările mentale14. După Bruner15 activitatea didactică prin metoda descoperirii trebuie să se fundamenteze pe: • Stimularea interesului elevilor prin crearea unui context motivant.

14 15

Gallenstein, N.L., 2004, Creative Discover through Classification. Teaching Children Mathematics, NTCM Journals, Bruner, J.,1996, The Culture of Education, Cambridge, MA: Harvard University Press.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

55

133-143. iar cele descoperite au caracter general.cunoştinţele anterioare sunt generale.cunoştinţele anterioare sunt particulare. punerea problemei. 3. iar cele descoperite particulare. Profesorul îi ghidează pe elevi de-a lungul descoperirii printr-o serie de întrebări. După relaţia dintre cunoştinţele anterioare şi cele care sunt “descoperite” deosebim trei variante ale descoperirii: 1. ambele au ca etapă punerea problemei şi ca obiectiv. forţându-I astfel pe elev să dobândească noi cunoştinţe pe baza achiziţiilor anterioare. emiterea ipotezei. Descoperire deductivă lecţia: “Nutriţia autotrofă . descoperirea inductivă . Elevii acţionează în descoperire ca “detectivii” în rezolvarea activităţii de dobândire a conceptului. descoperindu-se relaţii analogice între diferite serii de noţiuni sau date. 3. Descoperire inductivă lecţia: “ Broaşte sau amfibieni “ . Învăţarea prin descoperire în predarea –învăţarea biologiei. 5.clasa a X a Reactualizarea ecuaţiei şi definiţiei fotosintezei Este valabilă această definiţie în diverse condiţii de mediu? În orice condiţii nutriţia plantelor se realizează prin fotosinteză • Pregătirea punerii problemei Punerea problemei Ipoteză* facultativă 16 Ciolac Anca. Exemplificăm etapele învăţării prin descoperire inductivă şi deductivă în următorul tabel. descoperirea deductivă .1989. 2. deoarece elevii îşi organizează noile cunoştinţe şi le integrează în sistemul de informaţii dobândite anterior. descoperirea de noi cunoştinţe16 . Etape 1. • Instruirea să faciliteze extrapolări între noţiuni. într-un mediu de învăţare stimulativ. 2.clasa a VI a Stabilirea mediului de viaţă al amfibienilor Este broasca adaptată mediului său de viaţă? Broasca prezintă adaptări pentru două medii de viaţă: acvatic şi terestru 2. evaluarea rezultatului şi stabilirea concluziilor. corelaţii cu alte strategii didactice. Astfel.evidenţierea fotosintezei” . fapt ce susţine legătura strânsă între cele două metode euristice şi explicabil prin aceea că.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Organizarea conţinutului noţional în spirală. înainte ca acesta să fie explicit formulat. Metoda descoperirii este considerată o metodă de instruire care sporeşte reţinerea informaţiilor. pregătirea pentru punerea problemei( captarea atenţiei). pag. rezolvarea problemei prin descoperire. descoperirea transductivă . 4. Tipografia Universităţii Bucureşti Proiectul pentru Învăţământul Rural 56 . ale căror răspunsuri îi vor conduce spre înţelegerea conceptului. Etapele desfăşurării înăţării-predării prin metoda descoperirii sunt comune cu cele ale metodei învăţării prin problematizare. etapele desfăşurării învăţării prin descoperire sunt: 1.cunoştinţele anterioare sunt corelate.

pentru a descoperii una sau mai multe soluţii. Fiecare grupă verifică producerea de oxigen în anumite condiţii: o grupă temperatură scăzută. deoarece soluţionarea problemei duce la acelaşi unic rezultat. altă grupă lumină puternică. În esenţă. Elevii notează în fişe de lucru datele obţinute: număr de bule emise în 5 minute în respectivele condiţii. Evaluarea rezultatelor şi stabilirea concluziilor Profesorul dirijează activitatea elevilor organizaţi pe grupe. o Proiectul pentru Învăţământul Rural 57 . altă grupă temperatură ridicată. care determină angajarea elevilor în investigaţii active. procesul de fotosinteză şi au verificat valabilitatea lui la cazuri particulare. la clasa a X-a. este cea declanşată de punerea unei probleme de tipul: Ce efect are creşterea concentraţiei de CO2? O astfel de problemă poate avea un singur rezultat dacă este vizat numai procesul de fotosinteză sau. Specializările morfofuncţionale ale amfibienilor la mediul lor de viaţă. altă grupă lumină albastră etc. În primul exemplu elevii au pornit de la un caz particular (broasca) şi au descoperit caracterele generale ale amfibienilor şi adaptările lor la două medii de viaţă. Un exemplu de acest tip de descoperire. Profesorul discută cu elevii caracterele de adaptare ale amfibienilor la mediul lor de viaţă Elevii argumentează şi formulează concluziile. În al doilea exemplu.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Rezolvarea problemei prin descoperire Profesorul dirijează activitatea frontal prezentând materiale care îi ajută pe elevi să stabilească: Particularităţile morfo funcţionale ale broaştei în comparaţie cu cele ale peştilor. Descoperirea în acest caz nu este restricţionată de profesor către un anumit şi unic rezultat. Caracterele altor reprezentanţi ai amfibienilor. altă grupă lumină roşie. elevii au pornit de la general. Această variantă se pretează în special elevilor de liceu care au mai mare independenţă de gândire şi o bună dezvoltare a capacităţii de muncă independentă. O variantă a metodei descoperirii este şi cea care implică stimularea gândirii divergente. altă grupă lumină de slabă intensitate. Ambele exemple implică ghidarea elevilor de către profesor şi totodată promovează o gândire convergentă. Fiecare grupă realizează un experiment de determinare a fotosintezei prin metoda bulelor. Caracterele generale ale amfibienilor. descoperirea prin gândire divergentă implică lansarea de către profesor a unei probleme deschise. Avantajul acestei variante de descoperire este promovarea individualităţii şi a libertăţii elevului de a alege şi a decide. Elevii prezintă rezultatele : fiecare grupă a constatat emiterea bulelor de oxigen chiar dacă au variat condiţiile de mediu.

studiat în clasa a VI a. Aceasta se datorează asemănărilor existente între diferite sisteme biologice sau între părţile componente ale acestora. pe care. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri la tema de reflecţie 5 58 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Exemple de astfel de descoperiri prin analogie sunt: • la clasa a VII a . • la clasa a X a – descoperirea structurii interne a tulpinii pe baza analogiei cu structura internă a rădăcinii. Temă de reflecţie 5: Ce etapă din aplicarea metodei de descoperire inductivă poate lipsi? Ce rol are această etapă facultativă în demersul descoperirii? Ce efectele are absenţa acesteia asupra eficienţei metodei.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei gamă variată de rezultate dacă sunt vizate componentele unui ecosistem acvatic. Varianta descoperirii prin analogie este de asemenea utilă în predatrea-învăţarea biologiei. verificându-le descoperă cunoştinţe noi. Astfel cunoscând fenomene sau structuri analoge elevii pot formula ipoteze.descoperirea fiziologiei sistemului circulator la om pe baza analogiei cu sistemul circulator al mamiferelor.

prin intermediul modelului care le reproduce şi le explică la altă scară şi în alt plan. 4. …………………………………………………………………….4. 2. este fidel realităţii. Care sunt caracteristicile descoperirii inductive? ……………………………………………………………………… ……………………………………………………………………… 2. evidenţiază caracteristicile originalului şi are un caracter generalizant. 3. Construiţi în spaţiul de mai jos o diagramă care să reprezinte etapele metodei de descoperire inductivă. Un model poate fi utilizat dacă este accesibil observaţiei. Care sunt caracteristicile descoperirii deductive? …………………………………………………………………….2. dar care redă caracteristicile specifice ale acesteia. Modelul este o reprezentare simplificată a realităţii. Care sunt caracteristicile descoperirii transductive ? ……………………………………………………………………. 2 şi 3 completaţi răspunsurile corecte! 1. care reproduce mai mult sau mai puţin schematic. În predare-învăţare se utilizează mai multe tipuri de modele: 59 Metode active Proiectul pentru Învăţământul Rural . Modelarea Modelarea didactică este metoda care se bazează pe utilizarea unui model analog realităţii. structuri sau fenomene biologice mai greu sau chiar imposibil de observat direct. Modelarea constituie o metodă de instruire bazată tocmai pe descifrarea caracteristicilor specifice fenomenului sau structurii reale.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Test de autoevaluare Pentru întrebările 1. …………………………………………………………………….

În această categorie sunt incluse mulajele numite şi modele intuitive. În utilizarea metodei modelării se recomandă ca. teorii. să se respecte succesiunea de la modelele similare spre cele ideale şi matematice-logice. Funcţiile modelelor17 sunt: • funcţia ilustrativă. procese. .. pe nivele de vârstă. Polirom. Astfel planul desfăşurării învăţării se deplasează din cel al faptelor efective. modele simulatorii (simulacre structurale. care redau într-o formă stilizată structuri. Metode de învăţământ. atunci se recomandă şi parcurgerea în sens invers a succesiunii de la modelul matematic spre cel similar. modele matematice care redau un fenomen sub forma unei ecuaţii sau a unei formule. Dacă elevii întâmpină dificultăţi în legarea reprezentărilor abstracte de concret. Iaşi Cerghit I. materiale. 19 Cucoş Ctin. Polirom. în cel al gândirii abstracte şi al imaginaţiei18. 2006. 1996. Studiu individual 5: Analizaţi clasificarea tipurilor de modele didactice.prezintă un anumit fragment din realitate. simulacre funcţionale) care imită structuri sau procese. Iaşi Proiectul pentru Învăţământul Rural 60 . • funcţia cognitivă-furnizează informaţii privind structura şi funcţionarea unui sistem biologic real. structura) dar de obicei au dimensiuni mai mici. Identificaţi câte două exemple de modele din fiecare tip şi stabiliţi cu ce scop îl puteţi folosi la clasă pe fiecare.. modelele ideale cum sunt schemele abstracte de tipul modelelor grafice.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei • • • • modele similare sau iconice sunt cele care reproduc cu fidelitate realitatea (forma. Pedagogie. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 17 18 20 .

• Asigură învăţarea modului. Herreid. Buffalo. University at Buffalo.5. (USA) Proiectul pentru Învăţământul Rural 61 .Studiul de caz Metoda studiului de caz constă în prezentarea unor situaţii tipice. • Stimulează implicarea şi participarea elevilor. Cele mai valoroare caracteristici ale utilizării metodei studiului de caz sunt următoarele: • Dezvoltă gândirea şi capacitatea de comunicare. întărire. • Facilitează argumentarea şi împărtăşirea experienţelor individuale. • Familiarizează elevii cu strategiile de abordare a situaţiilor reale. F. C.2. • obligă la decizii. studiul de caz poate fi şi o metodă practică de realizare a unor sarcini de aplicare. (2005) “What Makes a Good Case?” The Scientist. • Lărgeşte câmpul cunoaşterii. lectura . • Confirmă şi consolidează comportamente. • are grad mare de generalitate (propulsează spre depăşirea unei probleme minore şi formularea de soluţii cu aplicabilitate extinsă). • este relevant pentru elevi (în conexiune cu cunoştinţele elevilor). încurajare . • este provocator de discuţii şi chiar controverse. Cazul poate fi utilizat atât pentru învăţarea inductivă (de la particularităţile cazului se ajunge la concluzii generale). cât şi pentru învăţarea deductivă (de la reguli şi principii generale la particularizări şi concretizări ale acestora). confirmare. reprezentative. • este interesant. În afară de utilizarea ca sursă de cunoaştere. Profesorul poate aborda cazul prin diverse tehnici: 1.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei 2. încheiere). declanşează trăiri afective. • Determină autoimplicarea elevilor într-o simulare care aduce cunoştinţele teoretice în viaţa reală.relatează un caz în legătură cu subiectul lecţiei Metode activ participative 21 . Profesorul selectează cazurile prin identificarea acelor situaţii care au trăsături semnificative şi relevante scopului instruirii şi care să poată fi descoperite şi comentate de către elevi. • nu este mare consumator de timp (nu este extins astfel încât prezentarea şi prelucrarea să nu poată fi cuprinse într-o lecţie). După Herreid 21 “un caz bun” prezintă următoarele însuşiri: • are structura unei poveşti (introducere.20 Metoda studiului de caz este utilizată în predarea-învăţarea biologie în special la clasele liceale. desfăşurare. contextului şi motivelor pentru care elevii utilizează principiile şi instrumentele cunoscute anterior. semnificative ale căror trăsături sunt cercetate din mai multe puncte de vedere 19. moduri de acţiune eficiente.

Departmentul de Biologie al Spring Hill College22) Elevii primesc copii ale prezentării cazului şi în prealabil se realizează o reactualizare a cunoştinţelor privind sistemul imunitar studiat anterior.invită la dialog deschis despre caz. Prezentarea cazului: Băieţelul Billy s-a născut la termen. examinarea acestuia din mai multe perspective.profesorul divide clasa în două grupe care sunt instruite asupra cazului şi apoi. În prezentarea studiului de caz. Exemplu de utilizare a metodei studiului de caz Acest exemplu poate fi utilizat în predarea–învăţarea maladiilor genetice umane sex-linkate la clasa a IX-a (prelucrare după David F. iar altui grup de elevi le revine sarcina să provoace şi să discute apoi decizii cheie. 1. prelucrarea pedagogică a cazului şi formularea concluziilor sau deciziilor cheie pentru soluţionarea cazului . discuţia. Bănuind că este o maladie ereditară. Dean. Începând cu vârsta de 10 lunii. Polirom. 21 22 Cucoş Constantin. otite. Pedagogie. identificarea metodelor adecvate de analiză a cazului. Medicul solicită investigaţii de laborator în urma cărora se constată că anticorpii (gamaglobulinele) din plasma sanguină a lui Billy sunt cu 85% mai puţini decât valorile normale şi că sunt absente limfocitele B. deşi nu a suferit amigdalectomie( nu au fost extirpate chirurgical). ghidate sau nu. 2. se parcurg anumite etape21: descrierea cazului. “A Case of X-linked Agammaglobulinemia” Case Collection Spring Hill CollegeThe National Center for Case Study Teaching in Science 62 Proiectul pentru Învăţământul Rural . copilul a suferit mai multe infecţii: sinuzite. Dean. medicul chestionează mama şi află că în familie au fost decese în urma unor infecţii. Pentru formularea răspunsurilor elevii vor consulta manualul maladii metabolice heterozomale. 1996. care poate fi • liberă . grupele dezbat decizii cheie. 2005. În urma examinării medicul constată că Bily nu are amigdale.unui grup de elevi li profesorul le distribuie roluri pentru care primesc instrucţiuni. sau • dirijată de întrebări şi comentarii despre caz realizate într_o anumită ordine. Toate aceste infecţii au fost rezolvate prin tratamente cu antibiotice. jocul de rol . pneumonii. Teste ulterioare au evidenţiat că Billy suferă de o maladie heterozomală X-linkată numită agamaglobulinemie. Clasa este organizată în grupe de câte 5 elevi care vor răspunde la întrebări şi vor delega pe un reprezentant să le prezinte întregii clase. Acum Billy are 4 ani şi a fost adus la medic de mama lui deoarece are o nouă infecţie care nu răspunde la tratament.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei 2. Iaşi David F. dezbaterea .

. ……………………………………………………………………. utilizată în clasele de liceu. Proiectul pentru Învăţământul Rural 63 . Între membrii fiecărui grup se realizează schimburi de opinii... Cu acest tratament Billy va putea duce o viaţă normală.. …………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………. ……………………………………………………………………. ……………………………………………………………………. împărtăşiri de concluzii. …………………………………………………………………….. Care sunt tehnicile de utilizare a metodei studiului de caz?……………………………………………………………… ……………………………………………………………………. Cel mai valoros beneficiu este acela că elevii dobândesc cunoştinţe temeinice prin forţe proprii nimeni altcineva nu îi va ajuta în descoperirea răspunsurilor decât ei înşişi.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Această afecţiune se tratează prin administratea intravenoasă de anticorpi (gamaglobuline) pe toată durata vieţii bolnavului.. 2.Care sunt caracteristicile metodei studiului de caz? ……………………………………………………………………..După ce criterii se selectează “un caz bun”? ……………………………………………………………………. Întrebări pentru dirijarea învăţării: De ce îi lipsesc amigdalele lui Billy? Ce relaţie există între absenţa anticorpilor şi absenţa amigdalelor? De ce s-au declanşat infecţiile după vârsta de 4 ani? Ce rol au anticorpii? Ce sunt maladiile sex-linkate? Ce alte maladii sex-linkate cunoaşteţi? Din acest exemplu se pot recunoaşte importantele beneficii ale metodei studiului de caz. ……………………………………………………………………. …………………………………………………………………… 3. colaborări în formularea răspunsurilor. Alt aspect avantajos este implicarea tuturor elevilor clasei în învăţare prin intermediul cazului. Temă de autoevaluare Răspundeţi la următoarele întrebări completând spaţiile libere: 1..

care îi lărgesc aria de cuprindere.3. Identificaţi modul în care acest exemplu satisface cerinţele necesare aplicării eficiente a metodei studiului de caz.Allyn and Bacon. Supervision of instruction. observă dacă elevii au învăţat sau nu şi apoi îşi ajustează activitatea în funcţie de cele observate” 23. Boston: Ed. proiectare şi implementare a instruirii. Integrarea metodelor didactice sub forma strategiilor interactive bazate pe munca individuală şi în grup 2.1. Profesorii eficienţi nu utilizează acelaşi set de activităţi în fiecare lecţie…ci. "Predarea eficientă nu este un set generic de practici. 64 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Astfel strategia didactică reuneşte activitatea de planificare. Strategii didactice 23 Glickman. (1991). împreună cu evaluarea şi controlul procesului şi a rezultatelor lui. Conceptele: strategie didactică şi strategie interactivă Într-o abordare contemporană. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri APLICĂM ŞI DEZVOLTĂM! 2. ei reflectează asupra activităţii lor. C. ci include mult mai multe înţelesuri. ci mai curând un set de contexte care conduc la decizii privind predareaînvăţarea.3. conceptul de strategie didactică nu se rezumă la activitatea profesorului de a transmite informaţii.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Temă de reflecţie 6: Studiaţi cu atenţie prezentarea de caz de la pagina 82.

• modul de evaluare. materiale şi auxiliare didactice disponibile. • particularităţile elevului : tip de inteligenţă. Când stabilim o anumită strategie didactică trebuie să luăm în consideraţie următoarele: • scopurile predării-învăţării biologiei. Proiectul pentru Învăţământul Rural 65 . indirecte. experimentale. evaluare. demonstraţia. • scopurile elevului (motivaţia pentru învăţare). studiul de caz. dirijarea învăţării. incluzând metodele de instruire (inclusiv resursele necesare acestora) şi competenţele profesionale ale dascălului. învăţarea prin descoperire. personalitate.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei STRATEGII DIDACTICE directe. stil de învăţare. experimentul. chestionare. PROFESORULUI învăţarea prin (aptitudini. • metode didactice principale şi secundare. COMPETENŢELE jocul de rol. prezentare. problematizarea. • cunoştinţe biologice anterior dobândite de elev (sau baza de la care porneşte în dobândirea de noi cunoştinţe şi deprinderi). studiul independent METODE DIDACTICE conversaţia euristică. observarea. • resursele disponibile: timp alocat activităţii. deprinderi) cooperare proiectare. Relaţia strategiilor didactice cu metodele didactice şi competenţele profesionale ale cadrelor didactice Strategia didactică este parte integrantă a întregului sistem în care elevul se instruieşte. interactive.

care evident trebuie bine cunoscuţi. un ansamblu de metode/procedee adiacente: conversaţia euristica. De ce timp dispun? 3. Astfel determinată. trebuie menţionat că nu există o singură strategie eficientă sigură pentru atingerea unui anumit scop. Strategia didactică. ale imaginaţiei şi creativităţii. doar combinarea lor bine echilibrată este garanţia realizării unei instruiri performante. nu trebuie să conducă la ideea că. definită ca sistem.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Se remarcă astfel că selectarea sau proiectarea strategiilor didactice nu poate fi efectuată doar în baza unui singur criteriu. o activitate de învăţare prin descoperire solicită strategia didactică de descoperire. metode. De exemplu. selectarea strategiei este înlesnită de aflarea răspunsurilor la următoarele întrebări: 1. grupează în jurul metodei de bază. de regulă. Această diversitate trebuie să conducă la înţelegerea necesităţii proiectării didactice ca un sistem integrat. odată stabilite intenţiile urmărite prin activitatea didactică. activităţi de învăţare etc. unitar de componente interdependente şi consecinţe funcţionale ale mai multor strategii didactice. observarea etc. Având în minte toţi aceşti factori de care trebuie să ţinem seama când selectăm o anumită strategie. conţinuturi. Considerăm că. deci pe promovarea strategiilor interactive care să solicite mecanismele gândirii. Ce metodă (metode) ar fi eficientă în realizarea a ceea ce îmi propun? 2. O anumită strategie este aplicată cu succes şi se dovedeşte eficientă într-un anumit grup de elevi şi confirmată de rezultatul evaluării unei anumite achiziţii. este determinată şi caracterizată de componentele ei: scopuri curriculare. Codeterminarea strategiei de mai mulţi factori. Activitatea de descoperire necesară acestui tip de strategie. în pofida diversitării lor. Ce resurse îmi sunt necesare? Răspunzând cerinţelor vieţii actuale învăţământul preconizează o metodologie axată pe acţiune. 66 Proiectul pentru Învăţământul Rural . funcţia metodei de bază sau a metodei dominante. ale inteligenţei. dobândite într-un anumit context. Astfel strategiile se diferenţiază prin ponderea componentelor lor. strategia didactică preia.

Un elev activ este cel care “depune efort de reflecţie personală.. Iaşi 26 Chet and Thomas B. să devină un purtător al acestuia25. San Francisco: Jossey-Bass Publishers. Jones. Promoting Active Learning: Strategies or the College Classroom.Albert Einstein. Aşadar. 2006. interioară şi abstractă. pentru a fi apoi integrate de indivizi 26” . de elaborarea a noilor cunoştinţe”. pag. Polirom. 17-50.” Totodată cercetările au demonstrat că grupul produce acţiuni mai bine coordonate decât indivizii şi că instrumentele cognitive ar fi mai întâi elaborate prin intermediul interacţiunii sociale. “Activismul exterior” vine deci să servească drept suport material “activismului interior”. Metode de învăţământ. 1993. mental. psihic. Proiectul pentru Învăţământul Rural 67 . care întreprinde o acţiune mentală de căutare. dacă ne confruntăm cu o problemă rezolvarea acesteia este atinsă prin activarea proceselor de gândire şi deci prin efort propriu. Majoritatea cercetătorilor în domeniul ştiinţelor educaţiei consideră că şcoala trebuie să creeze condiţii pentru activarea 24 Cerghit I.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei PERCEPŢIE experienţe concrete Formă de prelucrare: concretă PRO CE SA RE AC TI VĂ Ex peri men tare P r o c e s a r e a c t I receptar v ă Învăţare imaginativă dinamică ACOMODATIV CONVERGENT Învăţare intuitivă DIVERGENT ASIMILTOR P r o c e s a r e r e f le c ti v ă PRO CE SA RE RE FLEC TI VĂ Ob ser vare învăţare practică prin receptare senzorială învăţare analitică teoretică Formă de prelucrare: abstractă CONCEPTUALIZARE ABSTRACTĂ a percepţiilor Relaţii între procesele implicate în învăţare “Problemele importante cu care ne confruntăm nu pot fi soluţionate la acelaşi nivel de gândire cu cel care ne-a condus la identificarea lor”. de cercetare şi redescoperire a adevărurilor.

Teaching With the Brain in Mind. joc de rol etc.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei gândirii independente. Studiu individual 6 Studiaţi caracteristicile strategiilor didactice şi analizaţi diagrama de la pagina 84. 1998. Identificaţi metode didactice dominante pentru fiecare tip de strategie enumerată în diagramă. învăţarea prin cooperarei. Deşi diferiţi autori clasifică după criterii diferite strategiile didactice interactive. studii de caz. Apreciaţi tipul de strategie care ar trebui să predomine în predarea– învăţarea biologiei. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 27 Jensen E. scriind sau citind. simulări. toţi sunt de acord cu ideea că aceste strategii stimulează activitatea independentă a elevilor şi facilitează exprimarea potenţialului lor intelectual. Astfel de condiţii sunt asigurate prin strategii didactice axate pe metode active/interactive. Association for Supervision & Curriculum Deve Proiectul pentru Învăţământul Rural 68 . provocaţi de profesor prin metode euristice ca: rezolvarea de probleme. Învăţarea activă este definită de Meyers şi Jones27 ca situaţie de învăţare în care elevii se exprimă vorbind. ascultă şi reflectează pe măsură ce înaintează în conţinutul învăţării.

Cooperative Grouping for Interactive Learning.C. să dezvolte criterii adecvate de evaluare şi notare. raportul activităţii sau produsul ei.. Avantajele învăţării prin cooperare : • Este uşor de implementat. • Facilitează dobândirea de cunoştinţe şi deprinderi. Prezentarea. • Îmbunătăţeşte relaţiile şi comunicarea între elevi. descoperirea etc. toate evidenţiind importanţa implicării elevului în procesul învăţării. 28 Lyman L. 5. Pentru a avea succes în realizarea unei experienţe de tipul învăţării prin cooperare profesorul trebuie să înţeleagă cum se formează grupurile. Foyle şi Lyman28 recomandă următoarele etape în implementarea cu succes a activităţilor de învăţare prin cooperare: 1. oferă sprijin şi clarificări grupurilor şi membrilor lor. • Motivează elevii.Identificarea conţinutului învăţării şi buna cunoaştere a acestuia de către profesor. Când integrăm strategia de învăţare prin cooperare în unităţile de învăţare sunt esenţiale atenta proiectare şi pregătire. 1990. 2. să menţină responsabilitatea individuală. • Nu este costisitoare. • Răsplăteşte succesul muncii în grup. Foyle H. Sunt implicaţi şi participă efectiv toţi membrii grupului. 6.Se prezintă conţinuturile învăţării prin metoda aleasă de profesor. Strategii didactice Învăţarea prin cooperare (colaborare) este o strategie didactică care încurajează grupurile mici de elevi să lucreze împreună în vederea atingerii unui scop comun. 2.Sunt recompensate rezultatele activităţii.Sunt evaluate rezultatele activităţii grupurilor. Natl Education Assn.Profesorul monitorizează interacţiunile dintre elevi în grup.2.Aranjarea clasei în vederea facilitării interacţiunilor de grup.Selectarea metodei didactice utile strategiei de cooperare şi a dimensiunilor grupului de elevi implicaţi în cooperare 3.Repartizarea elevilor în grupe.3. conversaţia. Proiectul pentru Învăţământul Rural 69 .Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei 2. să asigure interdependenţa pozitivă a lor. trebuie să demonstreze contribuţia fiecărui membru al grupului. 9. Învăţarea prin cooperare (IPC). între elevi şi profesor. facilitează rezolvarea sarcinilor 8. adică activizarea sa. Această strategie reuneşte şi cuprinde o gamă largă de interacţiuni în cadrul grupului şi între grupuri reunind mai multe activităţi didactice ca observarea. 7.Grupurile primesc instrucţiuni privind sarcinile şi modul de lucru şi se verifică înţelegerea acestora pentru asigurarea funcţionării lor fără blocaje.. 4. să rezolve conflictele grupului. O autentică învăţare prin cooperare respectă următoarele condiţii: 1.

“În continuare veţi lucra independent aşa că veţi putea spune: mă descurc singur! aşa încât nu discutaţi. Profesorul anunţă: “În această perioadă studiem grupe de mamifere. iar elevii să le înţeleagă şi să nu le uite. dar ferm. nu vă plimbaţi şi nici nu vă uitaţi şi nu copiaţi de la colegi”. Profesorul anunţă tema şi iniţiază dirijarea învăţării: Ex. Regulile nu trebuie să fie multe şi nici complicate aşa încât respectarea lor să poată fi monitorizată uşor.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei 3. Copiaţi ceea ce vedeţi pe tablă în caietele voastre şi când terminaţi ridicaţi privirea la mine”. în care rolul profesorului de biologie este cel de facilitator al învăţării.· O exemplificare pentru strategia de învăţare prin cooperare demonstrează o posibilitate de achiziţionare a noilor cunoştinţe prin cercetare-investigaţie pe un model de predare-învăţare centrat pe elev. Ex. Dacă există tentative de copiat corectaţi-le reamintind regulile pe ton jos. Sunt necesare reguli pentru desfăşurarea eficientă a activităţii. Exemplul vizează o lecţie de biologie la clasa a VI-a. Pe tablă profesorul a scris Ce ştiu despre veveriţă “Veveriţa” Ce aş vrea să aflu despre veveriţă Pasul 2: Reactualizarea cunoştinţelor şi dirijarea învăţării Profesorul aşteaptă elevii să îşi îndeplinească sarcina şi dă instrucţiuni privind modul de desfăşurare a activităţii. În acest moment profesorul trebuie să fie situat într-o poziţie care să îi permită controlarea respectării regulei privind copiatul. Astăzi vom aborda grupul mamiferelor rozătoare pe care le vom cunoaşte prin intermediul unui reprezentat – veveriţa” şi continuă captând atenţia elevilor: Pe tablă am scris titlul lecţiei şi am construit un tabel cu două coloane. Deplasaţi-vă în clasă. Nu strigaţi ordine care să îi jignească pe toţi elevii. Paşii aplicării strategiei sunt următorii: Pasul 1. dar având grijă să nu staţi prea mult cu spatele la unii elevi. Pasul 4: Dirijarea învăţării şi achiziţiei de noi cunoştinţe prin cooperare în grup 70 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Notarea va fi realizată atât prin notarea activităţii în grup cât şi prin notarea participării individuale a membrilor grupului. respectaţi regulile şi nu trişaţi”. sprijinirea elevilor în rezolvarea sarcinilor şi îndrumarea în vederea rezolvării lor cu succes. Nu comentaţi cu elevii. Ex. dar nu o poziţie care să-i confere un aer aspru şi rigiditate. “Puteţi adăuga cât de multe vreţi în fiecare coloană. Pasul 3: Dirijarea învăţării Constă în continuarea instrucţiunilor.

După formarea grupurilor profesorul emite instrucţiuni: “Discutaţi în grupe identificând ce a scris fiecare şi completaţivă tabelul astfel încât toţi membrii grupului să aibă tabele cu aceleaşi date”. Profesorul a remarcat deja că în urma discuţiilor coloanele s-au mai lungit şi în special cele sub titlul “Ce aş vrea să aflu despre veveriţă”.” dirijând elevul spre efortul de descoperire a răspunsului.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Dirijarea învăţării prin transmiterea noilor instrucţiuni de lucru: elevii vor lucra în grupe pe baza datelor scrise de ei în coloane. După ce majoritatea elevilor au completat satisfăcător cele două coloane opriţi activitatea lor. După timpul potrivit. iar interesul lor pentru subiect a crescut prin mărirea coloanei “Ce aş vrea să aflu…” Pentru prezentarea noilor cunoştinţe profesorul poate folosi povestiri. Proiectul pentru Învăţământul Rural 71 . răspunsul profesorului trebuie să fie de genul ” Asta e o bună întrebare de adăugat în coloana .”. Dacă un elev întreabă ceva de genul: “Veveriţa are lăbuţe roz?” răspunsul potrivit ar fi: “Asta e o bună întrebare pe care ai putea să o adaugi în coloana . profesorul răspunde la întrebări numai dacă acestea nu vizează caracteristici ale veveriţei de tipul : “Ce este în vizuină acolo în dreapta?” profesorul poate răspunde: “O frunză sau un beţişor. Astfel. Profesorul asigură mediul propice pentru activitate controlând tonul discuţiilor şi comportamentul adecvat învăţării. Pasul 5: Dirijarea învăţării şi prezentarea noilor cunoştinţe Se realizează prin continuarea administrării instrucţiunilor şi cu ajutorul mijloacelor de învăţământ.Ce aş vrea să aflu despre.. Pe parcursul filmului sau în timp ce se realizează observaţii sau lecturi. verificarea şi completarea tabelelor individuale cu datele furnizate de vizionarea filmului ca în pasul 4. prin discuţii elevii au adăugat în tabel la rubrica “Ce ştiu despre. Dacă unii dintre elevi nu vă privesc opriţi-i ca să vă acorde atenţie. profesorul anunţă încetarea completării tabelului. Cel mai rapid mod de grupare este prin nominalizare directă a membrilor grupului. Dacă folosim un scurt film introducerea acestora poate fi realizată astfel: “Vom urmări un film despre veveriţă.” Dacă însă apar întrebări de genul “Câţi pui nasc veveriţele?”. Nu uitaţi că trebuie să faceţi singuri asta şi că nu sunt admise nici discuţiile şi nici copiatul”. Se vor declanşa discuţii vii pe parcursul cărora profesorul se va deplasa de la un grup la altul fără a interveni cu corectări. prezentări power-point sau scurte filme didactice. ci doar cu încurajări de genul: “Foarte bine.Ce aş vrea să aflu despre veveriţă?”. Ex.. Ex.. Vedeţi ce puteţi adăuga în fiecare coloană pe măsură ce urmărim filmul. continuă. Formaţi 4 grupe de elevi echilibrate numeric. ilustraţii...” deci au învăţat lucruri noi despre veveriţă. Pasul 6: Scurt moment de evaluare Acum se revine la activitatea în grupe pentru noi discuţii privind compararea tabelelor membrilor grupului..

. particularităţile dentiţiei. Temă pentru portofoliu Inspirându-vă din exemplul dat pentru aplicarea strategiei de învăţare prin cooperare proiectaţi etapele unei activităţi de predare. . alcătuirea corpului.învăţare prin această strategie. modul de monitorizare a activităţii elevilor. completând următorul tabel: Tema……. Dacă au rămas elemente în coloana “ Ce aş vrea să aflu” profesorul poate reveni asupra filmului cu secvenţe care să răspundă la aceste întrebări.clasa…. ……………………………………………………………………………. pe lângă utilitatea în activarea şi motivarea elevilor. Proiectul pentru Învăţământul Rural 72 . Interacţiunea de grup şi experienţa personală a elevilor sunt cele mai importante mijloace prin care profesorul poate influenţa dezvoltarea cognitivă acumularea de cunoştinţe şi în acest exemplu ambele sunt utilizate. tip de hrană. modul de hrănire. După Piaget29 strategia trebuie planificată cu atenţie în strânsă legătură cu planul lecţiei. Etapa Instrucţiuni date de profesor Mod de organizare a clasei Activităţi realizate de elevi În aprecierea temei vor conta: respectarea succesiunii etapelor. J. modul de viaţă.1964. Totodată conflictul şi dezacordurile produse prin discuţiile din cadrul grupului şi dintre grupuri. formularea instrucţiunilor. Am învăţat să………………………………………………………… ……………………………………………………………………………. sunt mijloace de semnalizare a unor dezechilibre ale schemelor mentale incorecte şi prin aceasta surse pentru pregătirea următoarelor achiziţii în sistemul de cunoştinţe.. mod de înmulţire. În încheiere fiecare elev are de rezolvat un scurt test de evaluare compus din itemi care vizează caracteristicile veveriţei: mediul de viaţă. 2. Six Psychological Studies. Această abordare are ca suport psihologia constructivistă. Am întâmpinat următoarele dificultăţi……………………………… ……………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………. formularea şi atingerea obiectivelor instruirii Completaţi următoarele enunţuri: 1. New York: Vintage.. trăsături comportamentale. Fiecare grup va prezenta această coloană printr-un reprezentant.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Pasul 7 Fixarea şi evaluarea cunoştinţelor Aceasta se realizează prin prezentarea coloanelor cu “Ce ştiu despre veveriţă” după rafinarea lor prin discuţii în cadrul fiecărui grup.. număr de pui. 29 Piaget.

• Riscul de a nu reuşi să asigure însuşirea noului conţinut. • Cunoştinţe pot fi insuficiente pentru a fi folosite în interpretarea rolului. Astfel se impune respectarea etapelor jocului de rol. Jocul de rol Jocul de rol este un tip de strategie didactică interactivă bazată pe tehnica dramatizării unui fenomen sau a unui eveniment. jocul de rol propriu-zis. trăind astfel experienţe ce îl ajută să înţeleagă mai bune atât rolul pe care îl joacă în dramatizare. cât şi circumstanţele în care este pus de rolul său. jocul de rol permite exersarea şi dezvoltarea comunicării. Prin jocul de rol elevii sunt puşi “în pielea altuia” şi în această ipostază trebuie să facă faţă unor circumstanţe nefamiliare. Folosită în predarea-învăţarea biologiei strategia vizează un fenomen. • Facilitează înţelegerea şi aprofundarea conceptelor. 2. Rezultă deci că planificarea şi organizarea sunt şi în cazul jocului de rol esenţiale în îndeplinirea cu succes a strategiei. strategia nu este un panaceu universal care să răspundă tuturor rigorilor instruiri. interacţiunilor între elevi şi formării punţilor de legătură între aceştia. analiza activităţii şi formularea concluziilor. proces. 4.3. descrierea situaţiei – instructajul. cu incidenţă directă asupra unui subiect din domeniul biologiei. • Încurajează empatia faţă de poziţia şi sentimentele celorlalţi. Există mai multe verigi care pot avea efecte negative asupra eficienţei strategiei: • Consum de timp. Aceste ameninţări asupra finalităţilor jocului de rol pot fi depăşite cu buna proiectare şi organizare a activităţii. Aceste etape sunt: 1. Pentru ca elevii să realizeze buna înţelegere a rolului şi condiţiilor.3. procese etc. Deşi prezintă avantaje.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei 2. Sarcinile profesorului nu sunt uşoare şi cu cât rolul este mai complex cu atât mai multe detalii trebuie identificate şi reglate. Jocul de rol ca abordare didactică aduce următoare avantaje: • Încurajează reflectarea asupra cunoştinţelor legate de un anumit subiect. precum şi a modului de comportare în situaţii conflictuale. • Atitudine necooperantă a elevilor. Mai mult ca alte strategii interactive. • Pot distorsiona adevărul. • Declanşează schimbări pozitive în dinamica grupului prin stimularea comunicării. profesorul are sarcina de a dirija activitatea astfel încât orice minimă ambiguitate să nu afecteze eficienţa strategiei. repartizarea rolurilor. • Solicită elevii să utilizeze concepte adecvate subiectului şi să le folosească în argumentări. eveniment care se constituie într-o problemă sau un dezacord între două sau mai multe structuri. 73 Strategii didactice Proiectul pentru Învăţământul Rural . 3.

…………………. Ce înţelegeţi prin strategia jocului de rol? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… 2. Test de autoevaluare Completaţi răspunsurile corecte la următoarele întrebări 1.……………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………. Care sunt dezavantajele utilizării jocului de rol în predarea-învăţarea biologiei? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… 4. Aceasta se poate realiza prin fişe de activitate concepute de profesor şi distribuite “actorilor”. O sugestie de utilizare a jocului de rol la biologie este cea în care conţinutul lecţiei este sinteza proteinelor subiect ce poate fi abordat la clasa a IX-a.. Având în vedere diversitatea “personajelor” nu este nici o dificultate în a implica în piesă toţi elevii clasei. Acuzaţiile sunt “grave”: “Cine a consumat resursele şi a produs suprapopulaţia în acvariul din laborator?”. c. enzimele. Personajele sunt ADN. 5.……………… 74 Proiectul pentru Învăţământul Rural . În funcţie de particularităţile clasei jocul de rol poate fi utilizat în predare-învăţare sau în perioada de evaluare simestrială. “Acuzaţii” vor aduce dovezi furnizate de studiul ciclului celular şi diviziunii celulare. Clasa este organizată în judecător. ……………….………. Care sunt avantajele jocului de rol utilizat în instruire? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… 3.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Un control eficient este condiţionat de o bună ghidare a elevilor. Juraţii vor pune întrebări. iar judecătorul va trage concluziile.………………. Aşadar pentru o bună pregătire şi realizare a instructajului elevilor se impune o bună cunoaştere a tuturor actorilor implicaţi în piesă. b. Fişele pot include elemente distincte în care sunt caracterizate personajele sau noţiuni şi caracteristici cheie pe care “actorul “ trebuie să le cunoască în vederea interpretării rolului.temă adecvată clasei a IX-a de liceu. juraţi. În funcţie de particularităţile individuale fişele pot fi mai detaliate sau mai concise.………………. aminoacizii. Care sunt etapele jocului de rol? ………………………………………………………. ………………. celule procariote şi celule eucariote. tipurile de ARN. Exemplificaţi trei modalităţi de surmontare a dificultăţilor specifice strategiei jocului de rol: a. Jocul de rol poate să îmbrace şi forma unei dezbateri cum ar fi cea cu titlul “Celula procariotă versus celula eucariotă”.

.. Explicaţi în ce mod una din metodele euristice selectate vă poate furniza informaţii privind dificultăţile de învăţare ale elevilor. Răspundeţi prin secvenţele observării la întrebările de control: 1. 3. a.. dezavantajele şi rolul profesorului în desfăşurarea unei activităţi de învăţare prin joc de rol. c.2p..2p şi ♦ evaluează pe parcursul derulării ei cu un instrument . Precizaţi câte o caracteristică specifică pentru fiecare metodă euristică selectată de dumneavoastră.. Explicaţi în ce mod una din metodele euristice selectate vă sprijină în demersul de corectare a dificultăţilor de învăţare ale elevilor În evaluare vor fi analizate: recunoaşterea şi caracterizarea metodelor euristice. În evaluare se vor acorda câte 1 p pentru fiecare etapă corect proiectată şi 1 p din oficiu.3 p Proiectul pentru Învăţământul Rural 75 . ♦ dacă profesorul dirijează activitatea .. 8. 5. Consemnaţi în jurnalul vostru reflexiv avantajele. ♦ dacă elevii realizează observaţii pe material concret . să identific modalităţi de organizare a grupelor de elevi pentru o învăţare lipsită de stres? . fişă etc. să analizez potenţialul strategiilor investigative în învăţarea biologiei? . Numiţi trei metode didactice euristice. 2. de la pagina 67. modul de utilizare a acestora în scopul identificării dificultăţilor de învăţare 3p şi de remediere a acestor dificultăţi 3p. 12 şi 14.1p.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei TEST DE EVALUARE – NOTAT DE TUTORE Testul de evaluare de mai jos vă va ajuta să verificaţi gradul de îndeplinire a competenţelor specifice Unităţii de Învăţare 2: “Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei” Am reuşit…??? 1. Proiectaţi o secvenţă dintr-o unitate de învăţare selectată de dumneavoastră. În evaluare se vor acorda: ♦ pentru consemnarea corectă a avantajelor. structurate . d.2p.1p. Se acordă 1 p din oficiu. să identific dificultăţile de învăţare la biologie? 4. şi ♦ 1 p din oficiu. În evaluare vor fi analizate: ♦ dacă obiectivele observării sunt corelate cu obiectivele programei şcolare . dezavantajelor jocului de rol .. în care predarea –învăţarea noilor cunoştinţe să se realizeze prin metoda observării.. să selectez metode care facilitează înţelegerea proceselor şi fenomenelor biologice? . Proiectaţi o activitate de învăţare prin cooperare respectând etapele recomandate la pagina 88(Foyle şi Lyman). 3. ♦ dacă sarcinile elevilor sunt clare . b.. ca tabel.1p.

3p.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei ♦ pentru corecta precizare a rolului profesorului în această activitate .demonstrarea reflexului rotulian 4. argumente: este interactivă şi stimulează implicarea fiecărui elev.Exemplificarea va fi corectă dacă este în conformitate cu exemplul de la pagina 54. cea mai eficientă combinaţie: comunicare oral-vizuală Temă de reflecţie 2 – Da. oral. vizual. O posibilă variantă de exemple ar putea fi: 1.demonstrarea ascensiunii apei în vasele lemnoase 5. Temă de reflecţie 3 – Permite interacţiuni ascultător-povestitor.Ipoteza ajută la centrarea şi dirijarea învăţării Poate lipsi deoarece punerea problemei îndeplineşte şi funcţia ipotezei Temă de reflecţie 6 – Cazul este recent. SUGESTII DE REZOLVARE.observarea florii de lalea 2. scris. elevii iau decizii. relevant pentru subiectul lecţiei. subiectul are grad mare de generalizare nu consumă mult timp din lecţie Studiu individual 1 .Cursantul poate da diverse exemple.observarea comportamentelor păsărilor migratoare Temă de reflecţie 5 . Ce metodă de formare a grupului este utilizată în exemplul dat pentru derularea activităţilor în cadrul strategiei de învăţare prin cooperare? Ce avantaje prezintă această metodă? În evaluare se vor acorda: ♦ pentru identificarea metodei . elevii învaţă cum să facă o prezentare şi învaţă din limbajul non-verbal. RĂSPUNSURI PENTRU SARCINILE DE LUCRU ALE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE 2 Temă de reflecţie 1 – da.3p.demonstrarea influenţei fotosintezei de variaţia intensităţii luminii 6. dezvoltă ascultarea activă. abilităţi de citit . ♦ pentru enumerarea avantajelor . Temă de reflecţie 4 . 76 Proiectul pentru Învăţământul Rural .6p şi ♦ 1p din oficiu INDICAŢII.efectul salivei asupra amidonului 3. ♦ Se acordă 1 p din oficiu. …să identific metoda organizării grupelor pentru o învăţare lipsită de stres? 5. provoacă discuţii şi dezbateri.

EDP.Întrebările deschise au o pondere de 5/4. Studiu individual 4 Problematizare Experiment Observare Mod de organizare Tip de învăţare Centrate pe elev Etapa punerii problemei Provocarea unor procese în condiţii de laborator Simţurile furnizează date Studiu individual 5 – Cursantul va da exemple din propria sa experienţă didactică Studiu individual 6 – Apreciere: metode euristice active. Iaşi 92-93 şi facultativ Proiectul pentru Învăţământul Rural 77 . Indirectă . Polirom. Pedagogie. pag. Bucureşti. identificarea achiziţiilor elevilor.pagina 78 Se vor consulta pag 75-77 şi facultativ informaţiile legate de demonstrare din bibliografia: Cerghit I. Polirom. 2006.pagina 93 Se vor studia informaţiile de la paginile bibliografia : Cucoş C-tin..Utilitatea întrebării este susţinută de următoarele caracteristici : atingerea obiectivelor învăţării.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Studiu individual 2 . 132-133.. Iaşi Test de autoevaluare . suficient. Metode de învăţământ. Metode dominante pentru diferite strategii: Directă –observarea. sunt întrebări cauzale cu valoare productiv-cognitivă Studiu individual 3 . Pedagogie.. 1996.demonstraţia Studiu independent-rezolvarea de probleme Test de autoevaluare .pagina 83 Se vor studia informaţiile de la paginile 80-83 şi facultativ bibliografia Cucoş C-tin. Test de autoevaluare . 1996.şi 214-222.joc de rol Experimentală .lectura Interactive . bine. stimularea relaţiilor elev-elev Se vor formula variante de tipul : insuficient.

.. Cucoş Constantin.C. – C.Aramis Print s. Iucu Romiţă.C. corelaţii cu alte strategii didactice. 45-70 9. S..Ghid metodologic – Aria Curriculară Matematică Şi Ştiinţe Ale Naturii – liceu” M. Nicula I. Metode de învăţământ. 133-143 3.C.Ed. 80-99 4. 2006. 2006. 70-88 5. Piaget J.Aramis Print s.. Polirompag.r.C. 81-93 8. 34-55 78 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 2004.r. Tratat de pedagogie şcolară. Polirom. Ed.2002124-164 7. Polirompag.. Polirom.l. 305-406 10. Ghid metodologic de Aplicare A Programei De Biologie – învăţământ obligatoriu” – M. Iaşi pag.l. EDP Bucureşti pag.. Dumitru Gh. Cerghit I. . 1996.N.Ed. Iaşi pag. O.N. EDP. Pedagogie. – C.. Ed.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Bibliografie recomandată pentru “Unitatea de învăţare 2” 1...C. trad Bucureşti pag. Învăţarea prin descoperire în predarea – învăţarea biologiei. Psihologie şi pedagogie.1989. Pâinişoară I. 23-43 6. Instruirea şcolară. S. Dumitru Constanţa .2002 pag. 1996. Bucureşti pag. 2001.Ed. Comunicare eficientă. Psihopedagogie. 119-274 2. ipografia Universităţii Bucureşti pag. Ciolac Anca.C. 1972.

.............1........................................ 79 3........ 81 3......4........... răspunsuri pentru sarcinile de lucru ........3..........3.. 103 3....................... 139 COMPETENŢELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE 3 Prin studiul acestei unităţi de învăţare se urmăreşte formarea următoarelor competenţe: 3................5... Proiectul ............................. Relaţia unităţii de învăţare cu programa ...EXPLORĂM ŞI COMPARĂM! Unitatea de învăţare ca element de bază în proiectare . 113 3....4..... 101 3... 97 3.. 111 3.................. Proiect de programă pentru curs opţional Integrat ........................................ Autoevaluarea ...3............................................................................3....... Didactica opţionalului.............2.......................1........... Proiectul ca modalitate de învăţare şi evaluare ......5................................................................. Abordarea problemelor de mediu din comunitate în cadrul unui opţional ... Referatul .............. 134 Indicaţii.......2............................................................... 128 Test de evaluare notat de tutore.........1.............................................1................................ Tipuri de CDŞ în învăţământul liceal .................. 108 3.............4...... Investigaţia .........................................4.....4.............. 122 3... sugestii de rezolvare.......... Tipuri de CDŞ în învăţământul obligatoriu ............................................................................................................ 87 3.1..................3......... 111 3..........3.............. Portofoliul ............INŢELEGEM ŞI EXPERIMENTĂM! Metode alternative de evaluare .................. unităţi de conţinut în manual: corelaţii posibile.APLICĂM ŞI DEZVOLTĂM! Abordarea problemelor de mediu din comunitate în cadrul unui opţional .... 85 3......3............4....1 Observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor .............1..............Organizarea demersului didactic pe baza segmentării în unităţi de învăţare Proiectul pentru Învăţământul Rural 79 ...........6.......................... 92 3....... 105 3.....................................3............ Unităţi de conţinut în programă.....4......4............2............................................... 80 3........2.........2.. Proiectarea şi aplicarea CDS – ului în învăţământul obligatoriu ....................................................................6..............1......................4........ Corelarea elementelor constitutive ale unităţilor de învăţare pentru redactarea unui proiect adaptat contextului clasei 3....1.......................... Evaluarea la disciplinele opţionale................................................... Organizarea demersului didactic pe baza segmentării în unităţi de învăţare 3.3..................................3................ 107 3................................3...............4.............................. 114 3.... Ce.................Proiectarea didactică la biologie Unitatea de învăţare 3 Proiectarea didactică la biologie CUPRINS Competenţelele unităţii de învăţare 3 ........ 121 3..... 136 Bibliografie pentru unitatea de învăţare 3 .......................................... 91 3. 110 3. de ce cum În ce măsură se învaţă: repere în proiectarea didactică ........................................... Relaţia unităţii de învăţare cu lecţia ..........................................................

În proiectarea activităţii didactice profesorul: • identifică temele unităţilor de învăţare prin studierea programei.4. 2002. Sensibilizarea pentru consemnarea feed-back-ului intr-un jurnal reflexiv 3. Proiectarea activităţii didactice constă în anticiparea etapelor şi a acţiunilor derulate în procesul didactic.6. Ghid metodologic . 2002. MEC . rolul profesorului în conceperea şi organizarea activităţilor în clasă devine mult mai important . • se finalizează prin evaluare. dar şi pentru atingerea scopurilor învăţării este necesară proiectarea. profesorul organizează şi conduce activităţi de învăţare care au drept scop facilitarea şi stimularea însuşirii eficiente de către elevi. aria curriculară matematică-ştiinţe ale naturii –liceu 80 Proiectul pentru Învăţământul Rural . generat prin integrarea unor obiective de referinţă/competenţe specifice. a cunoştinţelor şi deprinderilor. • determină formarea la elevi a unui comportament specific. Având în vedere specificul programelor şcolare actuale care nu impun o anumită succesiune şi alocare temporală a conţinuturilor învăţării. Ghid metodologic . Organizarea învăţării prin unităţi de învăţare asigură realizarea unui demers didactic personalizat deoarece permite profesorului să decidă asupra modalităţilor prin care asigură realizarea obiectivelor sau dobândirea competenţelor definite de programele şcolare. Unitatea de învăţare ca element de bază în proiectare Prin predare. Caracteristicile unităţii de învăţare sunt: • este unitară din punct de vedere tematic. MEC . este necesar ca acesta să posede o imagine de ansamblu asupra întregului curriculum alocat unui an de studiu pentru identificarea temelor majore şi organizarea conţinuturilor în jurul acestora. 1. Organizarea demersului didactic 1 2 CNC. Datorită responsabilităţii crescute care îi revine profesorului. adică gândirea în avans a derulării evenimentelor în clasă1. aria curriculară matematică-ştiinţe ale naturii –liceu CNC. Elaborarea unor probe de evaluare pentru măsurarea nivelului de achiziţie în cadrul fiecărui obiectiv de referinţă selectat 3. justifică şi recomandă organizarea procesului de învăţământ în unităţi de învăţare2 Conceptul de unitate de învăţare reprezintă o structură didactică deschisă şi flexibilă caracterizată de determinarea unui comportament specific prin integrarea unor obiective de referinţă/competenţe specifice. Pentru ca activitatea de predare să se constituie într-un real sprijin al eforturilor elevilor.5. Elaborarea unui proiect de opţional din perspectiva nevoilor de dezvoltare locală şi a intereselor elevilor EXPLORĂM ŞI COMPARĂM! 3. pe teme mari. O astfel de abordare a proiectării didactice.Proiectarea didactică la biologie 3. • se desfăşoară continuu pe parcursul unui anumit interval de timp.

ci ca un document reglator. şi de competenţele generale în programa pentru clasa a X a. integrând într-un sistem unitar metode. Aceste ţine sunt tocmai obiectivele procesului instructiv-educativ precizate de obiectivele cadru în programele claselor V-IX.Proiectarea didactică la biologie • • stabileşte succesiunea şi timpul alocat fiecărei unităţi de învăţare prin alcătuirea planificării calendaristice. Documentul central în realizarea proiectării este programa şcolară care nu trebuie privită ca un element ce îngrădeşte profesorul. în proiectul unităţii de învăţare. mijloace. deoarece conţine ţintele ce urmează a fi atinse prin intermediul activităţii didactice. Programele claselor V-IX se citesc pe orizontală în următoarea succesiune: OBIECTIV CADRU OBIECTIVE DE REFERINŢĂ CONŢINUTURI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE Proiectul pentru Învăţământul Rural 81 . Relaţia unităţii de învăţare cu programa Corelarea elementelor constitutive ale unităţilor de învăţare Proiectarea activităţii didactice începe cu identificarea temelor unităţilor de învăţare şi planificarea calendaristică a succesiunii acestora pe parcursul anului şcolar. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 3. resurse.1. Studiu individual 1: Analizaţi cu atenţie textul din paginile 101 şi 102 şi identificaţi responsabilităţile profesorului în realizarea activităţii didactice.1. organizează activitatea de predare-învăţare-evaluare. Identificaţi căile prin care demersul didactic devine personalizat.

ordonarea cronologică a unităţilor de învăţare. de ore/ săptămână/An şcolar………….. Numărul de ore este stabilit de profesor în funcţie de experienţa sa şi particularităţile elevilor.. În planificarea calendaristică programa este studiată pentru cunoaşterea conţinuturilor în vederea stabilirii temelor unităţilor de învăţare şi pentru selectarea obiectivelor/competenţelor vizate a fi atinse/formate şi dezvoltate. planificare calendaristică alcătuită corect va acoperii integral programa şcolară atât la nivelul obiectivelor / competenţelor. 2. Conţinuturile sunt extrase din lista de conţinuturi a programei 4. 3. 5. Realizarea planificării calendaristice implică următoarele etape: 1. Respectând aceste etape planificarea calendaristică va fi întocmită pornind de la următoarea rubricaţie: Şcoala…………………. Obiectivele de referinţă/Competenţele specifice sunt selectate de profesor şi precizate prin numerele de ordine ale acestora din programă. Unităţile de învăţare se indică prin titluri stabilite de profesor.profesorul poate aprecia şi “cât timp” este necesar parcurgerii anumitei teme precum şi în ce ordine se vor succeda aceste teme de-a lungul semestrelor anului şcolar. Planificarea calendaristică Unităţi de învăţare Obiective de referinţă vizate/ competenţe specifice vizate Conţinutiri Număr de ore alocate Săptămâna Observaţii În aceste rubrici sunt trecute: 1.şi a X-a. stabilirea timpului alocat fiecărei unităţi de învăţare. formularea unităţilor de învăţare conform conţinuturilor precizate de programă.Proiectarea didactică la biologie Elementele programei sunt corelate şi interdependente Fiecărui obiectiv cadru îi sunt asociate obiective de referinţă a căror atingere se realizează cu ajutorul conţinuturilor a căror însuşire este mediată de activităţile de învăţare sugerate de programă. 4. Evident. Profesor……………… Clasa/Nr. cât şi la nivelul conţinuturilor. dar şi propuse de profesor. Disciplina………………. Prezentăm în continuare secvenţe din planificări calendaristice pentru clasa a IX . 3. Pentru clasa a IX-a este vizat capitolul al 82 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 2. corelarea obiectivelor de referinţă/competenţelor specifice cu tematica precizată de conţinuturi. stabilind “ce” şi “de ce” se va preda .

1 Ultrastructura mitocondriilor 5 12driile 3. 2.1.: Celula-planul general de alcătuire etc.2.2. 3. Ultrastructura. 5.1.1.) 2. Funcţiile nucleului 18 3.1 Proprietăţile fizice ţi chimice ale citoplasmei. 4.1. Rolul citoplasmei Mitocon1. 3. 4.2. deoarece acesta cunoaşte particularităţile clasei.Proiectarea didactică la biologie II-lea “Celula .2. 3.unitatea structurală şi funcţională a vieţii”. celulare citoplasma 3. de învăţare de referinţă or .1.unitatea structurală şi funcţională a vieţii”.3 Fotosinteza Nucleul 1.1. 1.1. incluziuni.3.2.2. În fiecare unitate de învăţare la obiectivele de referinţă se vor trece doar acele obiective care sunt direct vizate în unitatea de învăţare respectivă. plastidelor. iar pentru clasa a X-a este vizat capitolul “Funcţii de nutriţie”. Observaţii: 1.1.5.2. Diferenţa de alocare a timpului necesar parcurgerii unităţii de învăţare poate fi şi mai mare. e Celula1. Celula eucariotă-animală. Timpii afectaţi prin proiectare studierii unităţilor de învăţare sunt diferiţi (3-6 ore) 3.Cloroplastul 16 4.1.1. Celula procariotă-structura 3 7-8 planul 2. 1. cromozomii 3 172. 4.1. Proiectul pentru Învăţământul Rural 83 .2. Ultrastructura 4 153.2. 4.3. meioza. Unităţile de învăţare pot primi titluri care să surprindă conţinutul tematic (Ex.2. 2. În fiecare unitate de învăţare propusă a fost identificat cel puţin un obiectiv de referinţă din fiecare obiectiv cadru.1 Plastidele 1.urmăreşte o secvenţă de planificare la clasa a IXa cuprinzând capitolul Celula . Rolul învelişurilor celulare 4.2.3 Diviziunea directă şi cariochinetică: mitoza. Acest aspect dă un caracter de completitudine unităţii de învăţare reprezentând de altfel şi unul dintre criteriile după care se poate evalua dacă o grupare de conţinuturi se poate structura ca unitate de învăţare.2. 1. Pe lângă acestea pot fi atinse şi alte obiective ca obiective de referinţă consolidate (care au fost vizate în alte unităţi de învăţare şi sunt reluate doar cu caracter de fixare într-una din activităţile de învăţare) sau obiective de referinţă în pregătire. care urmează a fi vizate direct în altă unitate de învăţare ulterioară. general de 4.1 vegetală-alcătuire alcătuire Învelişurile 1. Rolul mitocondriei 14 5.2.2. 5. 5. acest lucru depinzând doar de profesorul care realizează planificarea calendaristică şi proiectarea unităţii de învăţare.3. Structura peretelui şi membranei 3 9-11 celulare şi 2. Exemplul 1 . Unitatea Obiective Conţinuturi Nr Săpt Obs.

2.2. Factorii care influenţează respiraţia. 5. transpiraţia.1.1. 4.2 1.2. 3.2. Autotrofia la bacterii Heterotrofia in lumea vie. 3. Nutriţia mixta Respiraţia aerobă.urmăreşte o secvenţă de planificare la clasa a X-a cuprinzând capitolul “Funcţiile de nutriţie”.4. 1. Compe Conţinuturi ore Săp Obs tenţe aloc t . Circulaţia la plante: absorbţia. Particularităţi funcţionale ale sistemului circulator la animale. 84 Proiectul pentru Învăţământul Rural .1 1. Totodată.4. 23.2. 4. ca orice exemplu.1. nu are valoare de şablon sau matriţă.1. 5. Respiraţia anaerobă Varietatea suprafeţelor de schimb în lumea vie. Particularităţile schimbului de gaze la nevertebrate.1. 4. Necesităţile nutritive ale animalelor.2.2. 4. Tipuri de plante fotosintetizante. 2. 1.1.1.2.2 1.1. Circulaţia sevei elaborate Circulaţia la animale: Mediul intern. 5.2.Proiectarea didactică la biologie Unitate de învăţar e Nutriţia autotrofă Nutriţia heterotrofă Respira -ţia Schimbul de gaze Exemplul 2 . Reamintim că cele două exemple sunt doar secvenţe de planificări calendaristice şi ca atare nu acoperă toată materia. circulaţia sevei brute. el poartă amprenta profesorului care l-a gândit şi deci. 5. Particularitatile digestiei extracelulare. 2.1. 5.2. Variaţii adaptative ale activităţii cardiovasculare 5 3-7 4 7-9 3 4 9-11 1213 Circulaţia la plante Circulaţia la animale 1.1 1. 2.3. specifice . Factorii care influenţează fotosinteza.2. 2. 5.2.1.1.2 Autotrofia la plante. 4.2 4 4 1416 1719 Şi în acest caz sunt respectate principiile de bază în realizarea planificării calendaristice.1. ci este doar o construcţie ce evidenţiază elementele obligatorii ce trebuie să se regăsească într-o planificare calendaristică alcătuită corect.1. Particularităţile schimbului de gaze la vertebrate.

următoarea etapă o constituie realizarea proiectării unităţilor de învăţare. Reflectaţi asupra rolului fiecăreia şi identificaţi relaţiile cauzale dintre ele. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 3. Realizarea unei unităţi de învăţare impune un demers didactic proiectat de fiecare profesor în parte. proiectarea pe unităţi de învăţare prezintă următoarele avantaje: • clarifică mai bine finalităţile eforturilor elevilor şi prin aceasta sporesc motivaţia lor pentru învăţare. însă acestea sunt paşi efectuaţi întrun ritm mediu adaptat ritmului de învăţare al elevilor care sunt activ implicaţi în rezolvarea de probleme complexe.2. Pentru înţelegerea relaţiei unităţii de învăţare cu lecţia trebuie să cunoaştem în detaliu structura şi principiile ce stau la baza proiectării unei unităţi de învăţare. luare de decizii prin explorare şi reflexie. Şi unităţile de învăţare sunt compuse din lecţii-ore de curs.1. • reduce timpul alocat de profesor proiectării didactice oferind totodată o imagine clară şi sistemică a fiecărei ore la clasă. Relaţia unităţii de învăţare cu lecţia Odată realizată planificarea calendaristică. Faţă de proiectarea tradiţională pe lecţii. accentuând caracterul sistemic al instruirii. Corelarea elementelor constitutive ale unităţilor de învăţare Proiectul pentru Învăţământul Rural 85 . • solicită profesorul la definirea strategiilor de predareevaluare pe termen mediu şi lung. Acestea sunt elaborate pe parcursul semestrelor înaintea abordării la clasă a tematicii respective.Proiectarea didactică la biologie Temă de reflecţie 1 Studiaţi cu atenţie etapele elaborării planificării calendaristice de la paginile 103 şi 104 .

5. Evaluare: identifică modalităţile de evaluare propuse pentru stabilirea gradului în care. 2. Acestora le vor fi corelate detalierile de conţinut prin care se vor realiza (se pot trece ca atare sau numeric. ex. Ea se poate constitui în cazul unei inspecţii într-o oglindă a interesului profesorului pentru activitatea depusă pentru propria-i perfecţionare. (Pot fi titluri dintr-un manual. având rolul de autoevaluare a activităţii de proiectare şi a modului în care demersul didactic proiectat a fost realizat.unde prima cifră identifică obiectivul cadru iar cea de-a doua obiectivul de referinţă care se subsumează obiectivului cadru respectiv). prin demersul didactic utilizat. 1.1. Observaţii: rubrica este opţională.2. a remodelării sau a modificării activităţilor de învăţare cu randament mai slab. Rubrica va cuprinde doar tipul instrumentului de evaluare propus nu şi instrumentul ca atare.1. Activităţi de învăţare: activităţi propuse elevilor prin programă sau de către profesor. deoarece unitatea de învăţare se încheie cu aplicarea. iar altele sunt pregătite sau consolidate.2. În cadrul fiecărei din cele trei etape de proiectare unele obiective de referinţă sunt vizate cu precădere. subtitluri sau alte modalităţi de identificare a conţinutului). Ea poate cuprinde observaţii ale profesorului privind demersul didactic propus.2. 4. 3. Obiective de referinţă: sunt obligatorii şi se iau ca atare din programă. eficacitatea şi efectivitatea demersului didactic. Se va putea urmării modul de acoperire a obiectivelor de referinţă propuse şi în general eficienţa. transferul cunoştinţelor şi deprinderilor însuşite. 86 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Completarea acestei rubrici va da profesorului posibilitatea restructurării.Proiectarea didactică la biologie Pentru proiectarea unităţii de învăţare se utilizează următorul tabel: Conţinuturi Obiective de Activităţi Resurse Evaluare (detalieri) referinţă/comp de etenţe învăţare specifice vizate Acest cap de tabel va conţine: Detalieri de conţinut: sunt identificate conţinuturile care vor acoperii unitatea de învăţare. Resurse: va cuprinde modul de organizare şi desfăşurare a activităţilor de învăţare propuse şi resursele materiale şi de timp necesare (citirea acestei coloane va putea da o imagine a modului cum se realizează şi conduce învăţarea unităţii de învăţare propuse). s-a atins / realizat obiectivul considerat.

1. Cel mai mult m-a ajutat…………………………………. • coerenţa obiectivelor/competenţelor • continuitatea în timp • finalitatea prin evaluare Aceste caracteristici constituie repere fundamentale în proiectarea şi implementarea unei unităţi de învăţare. pentru că…………………………………………………… 3. Metodologia de proiectare a unei unităţi de învăţare constă într-o succesiune de etape. Folosind programa şcolară concepeţi o unitate de învăţare la biologie pentru clasele gimnaziale şi încadraţi-o într-o secvenţă de planificare calendaristică.3 “Ce?”. ce contribuie la detalierea conţinuturilor. ………………………………………………………………. înlănţuite logic.. ………………………………………………………………. Identificarea caracteristicilor proiectării pe unităţi de învăţare. 2. respectarea rubricilor proiectului unităţii de învăţare şi a corelaţiilor programă. Îmi sunt încă neclare următoarele aspecte………….1. m-am confruntat cu următoarele dificultăţi……………………………………………………. ………………………………………………………………….Proiectarea didactică la biologie Teme pentru portofoliu Studiaţi caracteristicile unităţii de învăţare de la paginile 101103 şi identificaţi prin ce elemente se deosebeşte acesta de lecţia tradiţională şi prin ce elemente se aseamănă de lecţia tradiţională. “De ce?”. în vederea formării competenţelor specifice/ atingerii obiectivelor de referinţă. Folosiţi ca bibliografie prezentul curs şi Ghidurile metodologice de aplicare a programei de biologie în gimnaziu şi în liceu. “Cum?”. resurse. În aprecierea temelor vor conta: precizarea avantajelor proiectării pe unităţi de învăţare. Pe parcursul rezolvării temelor din cadrul secvenţei 3. …………………………………………………………………. 3.2. în ce măsură se învaţă?”: repere în proiectarea didactică Organizarea demersului didactic Criterii pe care le respectă o unitate de învăţare bine construită sunt • unitatea de conţinuturi. activităţi. Completaţi următoarele enunţuri: 1. ………………………………………………………………. 87 Proiectul pentru Învăţământul Rural . conţinuturi..

creare de situaţii-problemă şi de căutare a soluţiilor pentru acestea. motivare pentru învăţare. reflectare şi analiză a fenomenelor studiate. În această etapă elevii exersează independent în contexte noi conceptele studiate. consolidare şi structurare. Etapa de structurare şi sistematizare a noţiunilor include momente de experimentare. • Structurare şi sistematizare a noţiunilor. I.Proiectarea didactică la biologie În ce scop voi face? Ce voi face? Cu ce voi face? Cum voi face? Cât s-a realizat? Identificarea obiectivelor competenţelor Selectarea conţinuturilor Analiza şi selectarea resurselor Stabilirea activităţilor de învăţare Stabilirea elementelor de evaluare Proiectarea unei unităţi de învăţare se recomandă a fi făcută prin centrarea demersului pe obiective/competenţe şi nu pe conţinuturi. de esenţializare a observaţiilor şi descoperirilor elevilor. ca şi în proiectarea unei lecţii. Totodată. “De ce?”. Etapa de familiarizare . Secvenţele unităţilor de învăţare prezintă aspecte particulare gimnaziului şi clasei a IX a ale căror programe sunt structurate pe obiective. faţă de secvenţele unităţilor de învăţare ale clasei a X a cărei programă corespunzător vârstei este structurată pe formarea şi dezvoltarea de competenţe. Etapa de aplicare şi exersare direcţionată oferă oportunităţi de antrenament. “În ce măsură se învaţă?”. Astfel secvenţele unităţilor de învăţare proiectate pentru clasele a V-a . proiectarea unităţii de învăţare implică parcurgerea în succesiune logică a elementelor procesului didactic3 şi găsirea răspunsurilor la întrebările: “Ce?”. identificare a nivelului de cunoaştere al elevilor. de introducere de noi termeni şi concepte. 88 Proiectul pentru Învăţământul Rural .IX a sunt trei: • Familiarizare. Din rafinarea secvenţelor anterioare au derivat secvenţele unităţilor de învăţare proiectate pentru clasele de liceu care au II. O caracterizare a acestor etape este dată în cele ce urmează.are rolul de actualizare a cunoştinţelor anterioare. • Aplicare şi exersare direcţionată. “Cum?”. III.

2002. care oferă elevului pretextul-problemă motivant. Astfel secvenţele unei unităţi de învăţare la clasa a X a sunt 3: 1. aria curriculară matematică-ştiinţe ale naturii –liceu Proiectul pentru Învăţământul Rural 89 . Problematizarea. • conduc la compatibilizarea noilor cunoştinţe cu experienţa anterioară a elevului într-o formă accesibilă. Rezolvarea optimă a situaţiei-problemă va fi posibilă după parcurgerea demersului de instruire pentru obiectivelor de referinţă. Sistematizarea suportului noţional • Introducerea suportului noţional necesită esenţializare şi prezentare într-un limbaj simplu şi clar. Problematizarea 3. 3. cu realizarea unor legături interdisciplinare. 2. Actualizare • Identificarea setului de achiziţii anterioare necesar abordării noului conţinut implică precizarea noţiunilor de bază şi a comportamentelor operatorii necesare pentru înţelegerea şi prelucrarea noului conţinut (achiziţii anterioare). • sunt exemple din cotidian abordate într-o manieră deschisă. • reprezintă valorificarea achiziţiilor din ciclul anterior. prin descoperire. punctuale Observaţie: în funcţie de unitatea de învăţare. 4. modelarea poate dispărea ca etapă distinctă 3 CNC. Conceptualizarea-Modelarea • presupune aplicaţii relevante ale modelului şi evidenţierea limitelor acestuia. Aprofundarea 6. teoremele sunt urmate de exemple semnificative pentru a se constitui în puncte de referinţă (şi de revenire) în vederea sistematizărilor.Proiectarea didactică la biologie finalităţi precise. Ghid metodologic . • se realizează printr-un demers dirijat sau semidirijat cu activitate organizată pe grupe sau individual şi sarcini precise.învăţare pregătitoare prin situaţii problemă • se realizează prin prezentarea unei situaţii problemă desprinsă din cotidian. Conceptualizarea-Modelarea 5.Se poate realiza şi printr-o probă de evaluare iniţială. • Definiţiile. Transferul Caracteristicile acestor secvenţe sunt prezentate în continuare: 1. MEC . Actualizarea 2. • permite dezvoltarea unor rezultate teoretice. Sistematizarea 4.

cu scop de antrenament şi care conduc la elaborarea unor strategii de rezolvare. Aprofundare-exersare direcţionată • are în vedere aplicaţii ordonate progresiv.Proiectarea didactică la biologie 5. Identificaţi elementele comune ale acestor două categorii de secvenţe. Criteriul de alegere a sarcinilor trebuie să răspundă necesităţilor de formare a obiectivelor de referinţă. Studiu individual 2: Analizaţi cu atenţie schema de la pagina 110 şi identificaţi relaţii dintre secvenţele unităţii de învăţare. Identificaţi raporturile dintre fiecare secvenţă în parte. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 90 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 6. • probă de evaluare sumativă. • include probe de evaluare formative/curente. Modul de organizare a învăţării se adaptează particularităţilor grupului de elevi • are rol de fixare şi sistematizare. Transferul-generalizarea/ extinderea • oferă oportunităţi de focalizarea pe finalităţi. Comparaţi secvenţele unei unităţi de învăţare pentru clasele gimnaziale şi cele ale unei unităţi de învăţare pentru clasa a Xa. • presupune activităţi diferenţiate pentru valorificarea diferitelor stiluri de învăţare şi a diferenţelor individuale.

Aceste erori creează mari probleme elevilor îngreunând dezvoltarea sistemului de cunoştinţe în liceu. Asupra conţinutului programei şcolare profesorul poate interveni doar prin regruparea lor în temele unităţilor de învăţare . Proiectul pentru Învăţământul Rural 91 . dar . Astfel profesorul poate adapta. chiar dacă sunt concepute în conformitate cu programa şcolară şi sunt avizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Greşelile ştiinţifice conţinute de manuale şi nesancţionate de profesori sunt surse de concepte eronate însuşite de elevi de-a lungul mai multor generaţii. manualele sunt diferite purtând amprenta personalităţii autorilor. Pentru toate aceste intervenţii profesorul trebuie să parcurgă critic şi cu simţ de răspundere manualele având datoria să corecteze informaţii greşite strecurate în manuale şi să actualizeze conţinutul lor acolo unde este cazul.Proiectarea didactică la biologie 3. Fiind materiale suport pentru derularea activităţii didactice. omite şi adăuga conţinuturi sau poate decide să utilizeze alt material suport. însă modul în care sunt tratate acestea de autori poate fi în ansamblu sau pe secţiuni în neconcordanţă cu particularităţile clasei de elevi. înlocui. condiţionând integrarea logică şi funcţională a noilor concepte. Nici manualele de biologie nu sunt lipsite de asemenea erori. Asupra unităţilor de conţinut din manuale profesorul poate să intervină în mai multe moduri. Această “personalitate” a manualelor impune atenta consultare şi analiză înainte de selectarea unui anumit manual.4. Astfel. având însă obligaţia să le parcurgă pe toate de-a lungul anului şcolar. Unităţi de conţinut în programă. dintre cele mai anacronice sunt cele din manualele de gimnaziu cum este cea din manualul de clasa a V-a care încadrează ciupercile în regnul plantelor şi cea din manual de clasa a VI a care încadrează protistele în regnul animal. Programele şcolare determină unităţile de conţinut ale manualelor. unităţi de conţinut în manual: corelaţii posibile Corelarea elementelor constitutive ale unităţii de învăţare Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi de conţinut din manual Adaptare Înlocuire Omitere Adăugare Alte materiale suport Manualul este un instrument didactic selectat de profesori în funcţie de particularităţile elevilor şi de propria lor experienţă.1. manualele sprijină elevii în dobândirea cunoştinţelor.

.………………………………………………………………. P. 3. S. Blumenfeld.. Secvenţa Roluri Pentru întrebările 2 şi 3 completaţi răspunsul corect! 2. si colab. J.………... Ce tipuri de intervenţii poate efectua profesorul asupra unităţilor de conţinut din manualele şcolare? (pagina 112) . Un bun proiect implică elevii în propriile lor nevoi de cunoaştere. .Proiectarea didactică la biologie Test de autoevaluare 1. profesorii au constatat că: • sunt integrate într-un sistem unitar: obiectivele programei.2 Proiectul ca modalitate de învăţare şi evaluare Redactarea unui proiect didactic adaptat contextului clasei Învăţarea prin proiect este o modalitate de organizare a activităţii didactice care se bazează pe instruirea prin lansarea unor sarcini sau probleme pentru a căror rezolvare elevii sunt antrenaţi să studieze. Acest model de instruire implică aplicarea cunoştinţelor şi deprinderilor elevilor pentru dobândirea de noi cunoştinţe... Ce elemente ale unităţii de învăţare sunt determinate de programa şcolară? (paginile 106-109) ……………………………………………………………………….………. ……………………………………………………………………. .” The Journal of the Learning Sciences Proiectul pentru Învăţământul Rural 92 .………. .……………. 1998. 1 Krajcik. “Inquiry in project-based science classrooms: Initial attempts by middle school students. în dezbateri şi activităţi de grup care generează soluţii . în conceperea şi realizarea unui produs final şi în prezentarea acestuia..……….……….………………………………………………………………. 3.………... metodele didactice şi relaţiile de grup.……….………………………………………………………………...……………………………………………………………….………. Principalul beneficiu al învăţării bazate pe proiect este creşterea calităţii învăţării care conduce spre dezvoltarea unui nivel cognitiv înalt prin implicarea elevilor în rezolvarea de probleme noi şi complexe1 Aplicând acest model de învăţare prin proiecte..………….………. Care sunt secvenţele unei unităţi de învăţare la clasa a VII a (precizate la pagina 109) şi ce rol are fiecare secvenţă.………. .……………………………………………………………….

comunicare. Proiectul poate îmbrăca forma unor activităţi derulate timp de una sau două săptămâni pe o unică tema. îmbunătăţirea performanţelor. stimulaţi şi îndrumaţi de profesor prin lansarea unei întrebări sau probleme. învăţarea pe bază de proiect se realizează exclusiv prin cooperare şi se încheie cu realizarea unui produs final care reprezintă ceea ce au învăţat elevii. a căror parcurgere implică adesea conexiuni interdisciplunare. • sprijină efortul elevilor de aplicare a cunoştinţelor şi deprinderilor de rezolvare de probleme. identifică soluţii şi răspunsuri prin: • Emiterea de întrebări • Dezbateri de idei • Formulare de predicţii • Elaborarea de planuri sau proiectarea de experimente • Colectarea şi analiza datelor • Formularea de concluzii • Comunicarea ideilor şi a concluziilor în cadrul grupului • Identificarea şi lansarea de noi întrebări Proiectul pentru Învăţământul Rural • 93 . • rezolvă problema separării gândirii de cunoştinţe ajutând elevii să “ştie” şi să “facă” • evaluează performanţele privind cunoştinţele şi deprinderile după criterii similare cu celor din viaţa adulţilor (cele utilizate în evaluarea salariaţilor) ceea ce încurajează responsabilizarea. Învăţarea bazată pe proiect este un model de activitate didactică ce deplasează accentul instruirii de la cea centrată pe profesor. • angajează şi motivează toţi elevii chiar şi pe cei “fără chef şi plictisiţi”. pe activităţi de învăţare proiectate pe termen lung. a formării responsabilităţii civice ţi a unei cariere personale de succes. rezolvări de situaţiiproblemă. sau poate fi desfăşurat pe perioada unui semestru sau pe tot parcursul anului şcolar pe teme mari cu subteme variate. Acest model de predare-învăţare oferă elevilor oportunităţi de a lucra autonom pe parcursul unei perioade de timp mai lungi la finalul căreia rezultă produse sau lucrări. • corespunde particularităţilor individuale privind nivelurile şi stilurile diferite de învăţare. prezentări susţinute de elevi. • creează comunicarea pozitivă şi relaţii de colaborare între grupuri. focalizate în jurul unei întrebări sau probleme care implică elevii în investigaţii. bazate pe interacţiuni intra şi interdisciplinare şi centrate pe elevi.Proiectarea didactică la biologie este favorizată formarea premiselor învăţării continue pe tot parcursul vieţii. identificarea şi stabilirea scopurilor. bazată pe lecţii individualizate şi de scurtă durată. Proiectele sunt activităţi complexe. modelări şi luare de decizii. Pentru construcţia proiectului elevii. autoorganizare. Spre deosebire de activităţile de tip investigaţie-experiment.

'Curriculum and concepts of control'. Aceasta include colaborarea între elevi. 3.. adică proiectul să asigure îmbogăţirea durabilă a cunoaşterii. între elevi şi profesor. • Etapele aplicării proiectului în învăţare şi evaluare 1. J.. • conexiunea şi revenirea . Problema trebuie corelată cu un scop principal sau general căruia i se supune întreaga activitate inclusă în desfăşurarea proiectului. W. Considerăm utile următoarele repere care facilitează aceste corelări: 1. Marx. & Alcazar. 4. S. cunoştinţele să fie împărtăşite între toţi membrii grupului. E. R.. experienţei elevilor. Guzdial. Etapa de căutare implică identificarea şi formularea unei probleme ştiinţifice. in Curriculum: Toward New Identities. proiectaţi şi planificaţi multiple oportunităţi pentru autoevaluarea elevilor pe toata durata proiectului. asiguraţi construcţia unor structuri sociale care să favorizeze implicarea activă a elevilor şi propria lor verificare a derulării proiectului.. 1991 . A. identificaţi obiective adecvate care să conducă spre înţelegerea profundă a conceptelor 2. New York. Motivating projectbased learning: Sustaining the doing. 5. 1998. astfel încât. Journal Educational Psychologist.scopul proiectului ales trebuie să fie astfel conceput încât să necesite conectarea cu sistemul achiziţiilor anterioare şi să favorizeze reflectarea şi revenirea la concepte pentru consolidarea asimilării noilor achiziţii. 94 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Ed. În stabilirea scopului general al proiectului se recomandă a se ţine cont de următoarele consideraţii3 • beneficiile proiectului . W. F. • integralitatea . supporting the learning. 3 Doll..Proiectarea didactică la biologie Elaborarea unui produs final 1 Principala dificultate pe care trebuie să o depăşească profesorul în implementarea instruirii pe bază proiectului constă în corelarea simultană a conţinutului programei cu tematica proiectului şi cu metodele didactice de predare şi evaluare utilizate. M. Krajcik. E. Soloway. Pinar. asiguraţi sprijin elevilor pornind cu provocări motivante şi continuând cu metode active şi interactive de implicare a elevilor pe tot parcursul derulării proiectului. P. A. C.scopul proiectului să servească integrării noilor achiziţii în sistemul general al cunoştinţelor şi deprinderilor elevilor 2 Blumenfeld. Aceasta va include oportunităţi pentru ca elevii să se implice activ în realizarea de investigaţii care le vor permite însuşirea conceptelor şi aplicarea cunoştinţelor în variate moduri. & Palincsar. W. planificaţi fiecare secvenţă şi urmăriţi ritmicitatea îndeplinirii sarcinilor la timp. .scopul general să aibă valoare..

subiecte pentru viitoare proiecte. Aceste grupuri se vor constitui în funcţie de interesul elevilor pentru un anumit subproiect. De exemplu grupul care investighează elergia luminoasă poate colecta date privind modul în care este utilizată energia solară pentru încălzirea locuinţelor sau privind variaţia duratei perioadelor de lumină ale zilelor de-a lungul anului. grafice. 4. Astfel grupul care va investiga energia luminoasă poate identificata problema modului în care poate fi utilizată energia solară şi poate decide să o cerceteze. 2. Produsul poate fi o prezentare sub forma de postere. Având în vedere că proiectul este propus de profesor el are marea responsabilitate de a asigura calitatea ştiinţifică a tematicii. gândirea critică • comunicarea verbală şi scrisă • respectarea planului şi a termenelor • creativitatea elevilor • deprinderile de utilizare a instrumentelor şi tehnicilor de lucru specifice biologiei • acurateţea ştiinţifică a cunoştinţelor elevilor • modul de prezentare a produsului final Evaluarea învăţării bază de proiect începe de la declanşarea proiectului. Elevii studiind ecosistemele ar putea sugera ca proiect “Rolul factorilor abiotici : aerul. Etapa prezentării produsului este etapa în care sunt împărtăşite rezultatele proiectului. Aceasta etapă poate fi o oportunitate de identificare de noi probleme.scopul să respecte rigurozitatea ştiinţifică. 3. Evaluarea elevilor după activitatea bazată pe proiect va urmării următoarele aspecte: • colaborarea în cadrul grupului • capacitatea elevilor de a face judecăţi de valoare. Etapa de creaţie este cea care se finalizează cu elaborarea unui produs pe baza analizelor datelor şi a soluţiilor găsite. adică sunt comunicate. iar ulterior analiza acestora şi generarea de soluţii.Proiectarea didactică la biologie rigurozitatea . Subproiectele pot fi dezvoltate ca răspunsuri la întrebări generate de elevi. diagrame sau o raportare orala. continuă pe parcursul etapelor proiectului şi este finalizată cu evaluarea produsului proiectului. O exemplificare a modului de implementare a acestei etape se referă la aplicarea proiectului la clasa a VIII a în studiul factorilor abiotici ai ecosistemelor. Proiectul pentru Învăţământul Rural • 95 . Etapa de rezolvare implică iniţial colectarea informaţiilor. Alt grup poate colecta informaţii pentru a estima cantitatea de precipitaţii din anul respectiv pe baza comparaţiilor cu datele din anul anterior. Al treilea ar putea colecta date privind cele mai importante surse de poluare a aerului. De exemplu din subproiectul care a investigat modul în care energia solară poate fi utilizată pentru încălzirea locuinţelor poate genera o altă problemă cum ar fi “ Cum poate fi stocată energia solară” şi să o investigheze într-un viitor proiect. Toţi aceşti factori pot diviza proiectul în subproiecte care vor fi realizate de grupuri de elevi ai aceleiaşi clase. apa si energia luminoasa”.

ce are rol de oglindă a performanţelor elevilor.a acestei unităţi de învăţare). Atingerea obiectivelor activităţii didactice bazate pe proiect este condiţionată de permanentul feed-back. Elevii trebuie să ştie foarte clar :ce au făcut bune. Astfel. pentru fiecare tip de activitate trebuie să fie proiectată şi comunicată evaluarea. Elevii trebuie să ştie în fiecare etapă a proiectului dacă şi cum îşi îndeplinesc sarcinile. Pentru a fi posibil acest lucru profesorul are sarcina de a detalia în fiecare etapă aşteptările privind modul în care elevii duc la bun sfârşit proiectul şi de a face clare aceste aşteptări atât la iniţierea proiectului cât şi pe parcursul desfăşurării acestuia. 96 Proiectul pentru Învăţământul Rural . ce au făcut mai puţin bine.4. Pentru ca sarcinile să fie considerate corect formulate acestea trebuie să: • fie bine înţelese de elevi • fie fezabile • fie adecvate şi corecte • nu creeze confuzii • fie credibile • fie individualizate Evaluarea trebuie să vizeze toate obiectivele propuse la iniţierea proiectului utilizând diverse instrumente de evaluare clasice şi alternative (prezentate în secţiunea 3. ce a rămas de făcut. Astfel ei îşi pot îmbunătăţii performanţele şi îşi reorganizează munca după aprecierile care le primesc în mod constant. Evaluarea finală a proiectului este bine să se realizeze pe baza unui portofoliu. Fiecărui elev i se vor distribui sarcini şi va trebui să ştie cum s-a achitat de ele.Proiectarea didactică la biologie Evaluarea curentă pe tot parcursul derulării proiectului are o deosebită valoare formativă fiind necesară atât elevilor cât şi profesorului.

………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………… INŢELEGEM ŞI EXPERIMENTĂM! 3. Cel mai mult mi-a plăcut să……………………………………. După dimensiunea temporală a acţiunii evaluative se disting trei tipuri de evaluări: 1.. Bucureşti Proiectul pentru Învăţământul Rural 97 . • Funcţia de predicţie (prognosticare) de prevedere a desfăşurării activităţii în secvenţele viitoare. evidenţierea judicioasei alegeri a temei proiectului. prin cunoaşterea factorilor şi a situaţiilor care au condus la rezultatele constatate. Evaluarea îndeplineşte funcţii specifice pe care le sintetizăm în trei direcţii 1 • Funcţia de constatare şi apreciere a rezultatelor şcolare. ………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………… 2.. 2000.3. Editura Didactică şi Pedagogică.1. În aprecierea temei. Metode alternative de evaluare Metode de evaluare Evaluarea şcolară este proces indispensabil activităţii didactice. ………………………………………………………………………… pentru că……………………………………………………………. • Funcţia de diagnosticare a activităţii desfăşurate . ………………………………………………………………………. selectarea metodelor de predare-învăţare adecvate activităţii pe bază de proiect. proiectaţi o unitate de învăţare bazată pe proiect. vor conta: respectarea etapelor aplicării proiectului în învăţare şi evaluare. Am întâmpinat următoarele dificultăţi…………………………. 3. formularea corectă a sarcinilor elevilor. Evaluare iniţială aplicată la începutul unei unităţi de învăţare şi are predominant o valoare diagnostică predictivă care orientează desfăşurarea activităţilor viitoare 1 Radu I. şi a cunoştinţelor privind metodele de predare-învăţare. …………………………………………………………………………. Completaţi următoarele enunţuri: 1.4. Evaluarea în procesul didactic.T.. evidenţierea corelaţiilor dintre conţinutul programei cu tematica proiectului şi cu metodele didactice de predare şi evaluare utilizate şi indicarea beneficiilor evaluării pe tot parcursul derulării proiectului.Proiectarea didactică la biologie Temă pentru portofoliu • Pe baza informaţiilor din secţiunea 3. Am învăţat să……………………………………………………… …………………………………………………………………………..

Acest e inconvenient a dus la impunerea şi creşterea ponderii utilizării metodelor alternative de evaluare care deţin valenţe formative extrem de utile tinerei generaţii. Practica educaţională evidenţiază limitele metodelor tradiţionale de evaluare constituite din probe orale. De aceea este necesar să se proiecteze evaluarea avându-se în vedere varietatea instrumentelor de evaluare ce pot fi utilizate. De cooperare. (pag 111121) Editura Didactică şi Pedagogică. astfel încât prin evaluarea realizată pe întreg parcursul anului (formativă + sumativă) să se acopere cât mai multe obiectivele din programă.Proiectarea didactică la biologie 2. 2003. lucrul în echipă. spiritul critic şi autocritic. gestionarea stărilor conflictulale. gestionarea timpului. • consolidează deprinderi şi abilităţi de comunicare socială. Evaluarea sumativă( cumulativă) aplicată de obicei la sfârşitul unei unităţi de învăţare are funcţie de constatare şi ierarhizare a elevilor. capacitatea de a lua decizii etc. Bucureşti 2 98 Proiectul pentru Învăţământul Rural . comunicarea verbală şi non-verbală. • realizează evaluarea holistică a progresului elevului. • compensează excesul de evaluare exclusivă a cunoştinţelor promovat de metodele de evaluare tradiţionale. Câteva dintre cele mai importante beneficii ale utilizării metodelor alternative de evaluare2 sunt: • asigură o mai bună corelare între instruire şi învăţare. planificarea. probe scrise şi probe practice care pun accentul pe cantitatea cunoştinţelor însuşite evaluând competenţe de nivel inferior ca recunoaşterea şi reproducerea. O singură metodă de evaluare nu poate măsura totul. Evaluarea formativă (continuă) realizează verificări sistematice pe tot parcursul activităţii didactice vizând identificarea rezultatelor dar şi evaluarea procesului de instruire sprijinind atingerea realului progres şcolar. Strategii alternative de evaluare modele teoretico-experimentale. Dunmitriu Constanţa. • permit evaluarea produsului şi a procesului care a dus la obţinerea lui. • permit evaluarea unor aptitudini şi competenţe ce nu pot fi evaluate prin metodele tradiţionale de evaluare dar extrem de valoroase în formarea tinerilor cum sunt: cooperarea. capacitatea de autocontrol. 3. Fără a exclude metodele de evaluare tradiţionale o bună ponderare a lor cu cele alternative şi mai ales o corectă selecţie a metodelor de valuare în funcţie de obiectivele instruirii aplicarea unei varietăţi de metode este benefică prin plusurile şi minusurile fiecăreia relaţiile dintre ele sunt compensatorii.

În matricea de evaluare sunt particularizate competentele prin derivarea obiectivelor de referinţă/competenţelor specifice din programa în obiecţie / competenţe specifice unităţii de învăţare. sensibilităţi la probleme sociale. utilizarea echipamentelor şi a altor surse. Eficienţa planificării. artă. Pornind de la matrice în care au fost selectate metodele de evaluare în funcţie de obiective(/ competenţe vizate de unitatea de învăţare respectivă se pot construi apoi instrumentele cele mai potrivite pentru evaluarea atingerii acestora. se pot construi matrice de evaluare pe conţinuturi şi domenii de conţinut. de timp liber Exprimarea unor sentimente de apreciere şi de satisfacţie pentru: natură. utilizarea timpului.Proiectarea didactică la biologie Finalităţi Cunoştinţe şi capacităţi Atitudinea faţă de desfăşurarea unei activităţi Atitudini sociale Atitudini ştiinţifice Interes Aprecieri Adaptări /ajustări Tabel. respect faţă de bunurile celorlalţi. emotivitatea. În funcţie de acestea profesorul stabileşte instrumentele cele mai potrivite pentru evaluarea nivelului de acoperire a obiectivelor / competenţelor prevăzute prin programă. preocuparea faţă de instituţiile sociale. ascultarea. adaptarea socială Proiectarea eficientă a evaluării pe obiective / competenţe se poate realiza prin întocmirea unei matrice de evaluare centrată pe capacităţi / competenţe. Exemplificăm mai jos o posibilă matrice de evaluare pentru unitatea de învăţare cu titlul: Nucleul-centrul coordonator al tuturor funcţiilor celulare -7 ore-clasa a IX-a Proiectul pentru Învăţământul Rural 99 . sociale. estetice. contribuţii sociale importante Relaţia cu colegii. creativitate. realizarea unor experimente complexe de laborator. literatură. respect faţă de lege. desene. dorinţa de a lucra pentru îmbunătăţirea aspectelor sociale Deschiderea la nou. încredere în sine Preocuparea pentru bunăstarea celorlalţi. pentru disciplinele la care însuşirea / cunoaşterea unor elemente de conţinut este esenţială. ştiinţifice. minte iscoditoare Exprimarea sentimentelor pentru diferite activităţi educaţionale. reacţia faţă de autoritatea profesorului. vocaţionale. perseverenţă. demonstrarea unor caracteristici ca: iniţiativă. În mod similar. inventar al obiectivelor pentru care instrumentele tradiţionale de evaluare se dovedesc incomplete (după Grunlund) Comportamente Vorbirea. muzică. sensibilitate la reacţii de tip cauză-efect.

1 X X X 4. • să interpreteze observaţiile experimentale privind structura. • să identifice modalităţile prin care poate fi limitată acţiunea factorilor de risc asupra materialului nuclear. • să utilizeze diverse surse de informare privind rolul diviziunii în viaţa individului şi a speciei. referate. • să realizeze proiecte.2. • să explice cauzal apariţia unor aberaţii cromozomiale • să argumenteze cu date experimentale sau(şi) bibliografice consecinţele unor factori de risc asupra materialului nuclear.1 2.2 X X X X X 3.Proiectarea didactică la biologie Instrumente de evaluare Obiectivele unităţii de învăţare • să identifice nucleul şi componentele sale structurale • să descrierea transformărilor materialului nuclear de-a lungul vieţii celulei • să explice mecanismele diviziunilor celulare • să compare tipurile de diviziune celulară în diverse condiţii de mediu • să realizeze activităţi experimentale privind alcătuirea şi rolul nucleului.1 X X X 3.1 4. postere utilizând corect teminologia ştiinţifică.1 1. ultrastructura şi rolul nucleului.2 Probă ora lă Probă pra ctic ă X Pro bă sc ri să X Au to eva lua re X Re fe rat Obse rvare siste mati că Pr o ie ct X X X X X X X X X X X X X X 2.3 X X X Proiectul pentru Învăţământul Rural . 100 Obiective de referinţă Vizate 1.2 X X X X X X X 4. 2.2 1.

Proiectul pentru Învăţământul Rural 101 . • Cunoaşterea modului de exprimare.1 Observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor Elaborarea unor prober de evaluare Observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor furnizează informaţii asupra performanţelor elevilor din perspectiva capacităţii lor de acţiune şi relaţionare . rezolvarea sarcinii. întrebări pertinente relaţii. • selectarea şi organizarea corespunzătoare a • implicarea activă în instrumentelor de lucru. Practic profesorul are următoarele modalităţi de înregistrare a informaţiilor: 1. 3. • utilizarea calculatorului în situaţii corespunzătoare.Proiectarea didactică la biologie 3. 2. • utilizarea materialelor • completareaauxiliare pentru a îndeplinirea sarcinii. Caracteristici evaluate Concepte şi capacităţi Atitudinea elevilor faţă de sarcina dată • organizarea şi interpretarea • concentrarea datelor. Modul de prezentare a propriilor produse Cooperarea în echipă Ascultarea activă Toleranţă faţă de ideile celorlalţi • • • • Observarea sistematică a activităţii şi comportamentului elevilor se realizează prin observarea curentă a comportamentului elevilor la ore care permite : • Cunoaşterea interesului manifestat de elevi pentru studiu. • descrierea şi generalizarea • punerea unor unor procedee. Comunicarea • Discutarea sarcinii cu profesorul în vederea înţelegerii acesteia .3. Prin această metodă se pot evalua mai ales comportamentele afectiv-atitudinale Atingerea acestui scop depinde de selectarea unor instrumente adecvate obiectului observării. • Sesizarea modului în care elevii participă la activităţi. Fişa de evaluare. metodelor utilizate şi a rezultatelor. • Observarea gradului de îndeplinire a îndatoririlor şcolare. a competenţelor şi abilităţilor de care dispun aceştia. demonstra ceva. • revizuirea • identificarea relaţiilor. Scara de clasificare-construită prin ordonări şi gradări de date obiective prin stabilirea unor intervale egale (sau cantitativ comparabile) care formează treptele scării. asupra sarcinii de rezolvat. Lista de control sau verificare-utilizată de obicei la biologie după o activitate de investigaţie-experimentare. tehnici. profesorului.

Criteriu de evaluare Observaţii Tehnica discuţiilor A realizat observaţii relevante Claritate Ascultă pe ceilalţi Aşteaptă să termine ce au de spus ceilalţi Se exprimă clar Face remarci interesante şi provocatoare pentru scopul urmărit Îşi argumentează propunerile Identifică un element deosebit Foloseşte expresii: “cred. elevului i se poate cere argumentarea răspunsului formulat.. nu pot fi formulate pentru toţi elevii întrebări cu acelaşi grad de dificultate. ceea ce-i dă posibilitatea profesorului să aprecieze cum gândeşte elevul. în care se vor regăsi toţi elevii clasei care vor fi evaluaţi după criterii stabilite În funcţie de aceste constatări profesorul poate interveni pentru corectarea procesului cât şi pentru stimularea progresului şcolar La biologie o astfel de “listă de verificare“ a observaţiei ar putea avea următoarea formă: Data…. • • Dezavantaje Necesită un timp lung de evaluare. OBSERVAŢIE: Pentru înregistrarea observaţiilor este recomandabil ca profesorul să îşi alcătuiască o schemă proprie de notare. materialelor 102 Proiectul pentru Învăţământul Rural . C… Clasa…… Gândirea “ştiinţifică” Utilizarea instrument elor..Proiectarea didactică la biologie • • • Avantaje Permite dialogul profesor-elev. B.” “nu sunt sigur…” Propune ipoteze Schimbă opinii pe baza observaţiilor Sugerează modele Sugerează investigaţii Stabileşte legături între date Îşi organizează investigaţia Respectă regulile de lucru Descoperă singur Este creativ-innovativ Elev Elev Elev Etc. profesorul îl poate ajuta pe elev cu întrebări suplimentare pentru a-şi elabora răspunsul. A..

pe parcursul unei ore de curs. Disciplina biologie fiind o disciplină experimentală implică utilizarea experimentului pentru realizarea de investigaţii asupra proceselor biologice. Investigaţia Investigaţia este utilă mai ales atunci când se doreşte ca elevul să descopere şi să exploreze fenomene din mediul înconjurător. colectarea şi organizarea datelor etc. Profesorul stabileşte etapele investigaţiei şi criteriile de apreciere a realizării fiecărei etape. de obicei .2. iar aprecierea modului de realizare a investigaţiei este.Proiectarea didactică la biologie Studiu individual 3: Studiaţi caracteristicile observaţiei sistematice a elevilor şi precizaţi ce aspecte specifice prezintă această metodă faţă de metodele tradiţionale de evaluare. Ca modalitate de evaluare oferă posibilitatea elevului de a aplica în mod creativ cunoştinţele însuşite în situaţii noi şi variate . Elaborarea unor probe de evaluare Proiectul pentru Învăţământul Rural 103 . identificarea procedeelor de obţinere a informaţiilor. precizându-le elevilor clar şi de la început . de tip holistic. corelate cu gradul de complexitate al sarcinilor de lucru şi specificul disciplinei Activitatea didactică desfăşurată prin intermediul investigaţiei poate fi organizată individual sau pe grupuri de lucru.) capătă semnificaţii diferite . obiectivele de evaluare (ex: definirea şi înţelegerea problemei. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 3. În cadrul unei investigaţii.3.

3.3 b. ce sarcini îi revin profesorului în aplicarea acesteia. Completaţi concluzia: aerul expirat se deosebeşte de cel inspirat prin………… O2 CO2 • • • Evaluarea obiectivelor operaţionale se va realiza pe baza rezolvării fişei de evaluare elaborată de profesor. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 104 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Sistemul 2. Pe grupe Realizarea in 3 grupe a activităţilor nr.4 si 5 din manual.2 Exemplu: Obiective derivate • sa identifice pe planşa organele sistemului respirator uman sa explice in urma utilizării modelului mecanismul ventilaţiei pulmonare sa realizeze experimente pentru determinarea rolului si sa explice rezultatele experimentelor generarea de concluzii privind rolul ventilaţiei pulmonare Itemi a. ….112-fig.3. Frontal Observaţii asupra etapelor ventilaţiei pulmonare reprezentate in modelul de la pg.R crt tema … Funcţii de 1. nutriţie 1.2. Aer exp. tor3. Temă de reflecţie 2: Analizând caracteristicile investigaţiei ca metodă de evaluare.2. individual: Utilizând datele rezultate din activităţi completaţi tabelul: °C Aer insp. Luminiţa Logofatu) c. respira 2.1. Înv. O.Proiectarea didactică la biologie Nr Unit. fiziologie 4.1.( Manual pentru clasa a VII a Zoe Partin.

3. Referatul Elaborarea unor probe de evaluare În practică sunt utilizate cu precădere două tipuri principalele de referate3: 1. Referate bazate pe descrierea unor activităţi desfăşurate în clasă şi pe analiza datelor obţinute în urma acestei activităţi (experiment). învăţământ obligatoriu. Acest tip se recomandă pentru a fi utilizat cu precădere la biologie Avantaje : • Instrument de evaluare cu pronunţat caracter formativ şi creativ • Permite abordarea unor domenii noi ce reprezintă extinderi ale conţinutului trunchiului comun • Evaluarea are caracter stric individualizat şi sumativ • Relevă motivaţia intrinsecă de învăţare (documentare) şi gradul de implicare individuală a unor elevi • Permite conexiuni intra. bibliografică La biologie referatul este utilizat ca instrument de evaluare în activităţile didactice desfăşurate în: • Cercuri • Sesiuni de comunicări • Perioada de evaluare semestrială pentru teme de sinteză 2.Proiectarea didactică la biologie 3. Bucureşti Proiectul pentru Învăţământul Rural 3 105 . Referate bazate pe informare-documentare. transcurriculare. inter. Ghid metodologic de aplicare a programelor de biologie.2002.3. având caracter integrator Studiu individual 4: Studiaţi cu atenţie tabelul următor şi enumeraţi elementele comune evaluării referatelor bazate pe informare-documentare bibligrafică şi a celor bazate pe descrierea unor activităţi desfăşurate în clasă şi analiza datelor obţinute în urma acestei activităţi. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri CNC. Editura Aramis.

cu justificare ipotezei sau a unei întrebări legate de temă Materialele utilizate.Proiectarea didactică la biologie În evaluarea unui referat se urmăresc : • Structura • Referate bazate pe descrierea unor activităţi desfăşurate în clasă şi pe analiza datelor obţinute în urma acestei activităţi (experiment) Argumentul . casete video etc şi explicarea rezultatelor Rezumarea celor constatate într-o concluzie exprimată succint şi raportată la ipoteză (întrebare) iniţială Originalitate. cu justificare ipotezei sau a unei întrebări legate de temă Consideraţii generale asupra temei abordate Analiza în detaliu a fiecărei surse de documentare Comentariul comparativ al surselor de documentare Prezentarea rezultatelor cu selectarea a ceea ce este deosebit Interpretarea personală a rezultatelor selectate Rezumarea interpretărilor într-o concluzie exprimată succint şi raportată la ipoteză (întrebare) iniţială putere de sinteză Creativitate Logica argumentării concluziilor Oportunitatea surselor bibliografice Indicarea surselor bibliografice pe parcursul referatului Aspect Continuitate Mod de prezentare • • • • • • • Introducere Materiale Procedura Observaţiile Rezultatele • • • • • • • • • • • • Comentarea • rezultatelor Concluzii • • • • Bibliografie • • • Modul de prezentare • • • • • • • • • • • 106 Proiectul pentru Învăţământul Rural . menţionate după o anumită procedură (material-scop ) Prezentarea metodelor de laborator în ordinea în care au fost utilizate Descrierea observaţiilor Prezentarea rezultatelor cu selectarea a ceea ce este deosebit Realizarea de desene. diagrame. grafice. putere de sinteză Logica argumentării concluziilor Oportunitatea surselor bibliografice Indicarea surselor bibliografice pe parcursul referatului Aspect Continuitate Mod de prezentare • Referate bazate pe informare-documentare. tabele. bibliografică Argumentul .

. Proiectul Elaborarea unor probe de evaluare Proiectul poate fi şi un excelent instrument de evaluare care va permite relevarea modului de aplicare a cunoştinţelor şi deprinderilor elevilor. a produsului realizat Proiectul poate fi realizat individual sau în grup Titlul / subiectul va fi ales de către profesor sau elevi Structura studiului ştiinţific (proiectului) Titlul Introducere Materiale şi metode • • • • • • • • • • argumentul. pe articole) însoţite de grafice. casete video etc. • acurateţa cifrelor/desenelor/tabelelor/ diagramelor etc. păreri personale soluţii propuse generalizarea problemei Postere. • utilizarea corespunzătoare a bibliografiei.Proiectarea didactică la biologie 3. prezentări etc.. • utilizarea corespunzătoarea materialelor şi echipamentului. diadrame. se continuă acasă pe parcursul a câtorva zile sau săptămâni şi se încheie în clasă prin prezentarea lui în faţa colegilor sau a unui raport asupra rezultatelor obţinute şi dacă este cazul. tabele.4. cu justificare ipotezei sau a unei întrebări legate de temă se vor preciza materialele şi echipamentul folosit metoda de lucru planul experimentului prezentarea rezultatelor (sistematizat. începe în clasă prin definirea şi înţelegerea sarcinii. modele. Rolul perdelelor de arbori în filtrarea aerului poluant: evoluţia calităţii aerului în zona……. • calitatea prezentării. • generalizarea problemei. casete audio.3. Folosit ca instrument de evaluare proiectul este o activitate mai amplă decât investigaţia . • corectitudine/acurateţă tehnică. desene. Rezervaţia naturală…………… Algele indicator şi mijloc de combatere a poluării apei în bazinul acvatic………… Proiectul pentru Învăţământul Rural 107 . utilizarea corespunzătoare a bibliografiei Rezultat Concluzii Produs final Bibliografie În timpul realizării proiectului se pot evalua următoarele capacităţi/competenţe: • metodele de lucru. • organizarea ideilor şi materialelor într-un raport. Exemple de proiecte: Starea de calitate biologică a unui bazin acvatic Poluarea apei în zona…….

Portofoliul Portofoliul4 este un instrument de evaluare complex. Editura Aramis. în funcţie de context Utilitate: Elevii devin parte a sistemului de evaluare şi pot să-şi urmărească pas cu pas.…………………………………………… …………………………………………………………… 2. profesorii şi părinţii pot avea un dialog concret despre ceea ce pot realiza. defectele şi ariile de îmbunătăţire a activităţilor Elevii. un ciclu) reprezentând astfel şi o formă de evaluare sumativă a achiziţiilor elevului şi a preocupărilor sale Portofoliul reprezintă cartea de vizită a elevului .5. Ce se urmăreşte prin utilizarea proiectului ca metodă de evaluare? …………………………………………………………… …………………………………………………………… …………………………………………………………… …………………………………………………………… ……………….Proiectarea didactică la biologie Test de autoevaluare Pentru următoarele întrebări completaţi răspunsurile corecte: 1.2002. învăţământ obligatoriu. atitudinea faţă de o disciplină şi despre progresul care poate fi făcut la disciplină în viitor Sensibilizarea pentru consemnarea feed-backului 4 CNC. propriul progres Elevii şi profesorii pot comunica (oral sau scris) calităţile. se proiectează de către profesor şi reuneşte diferite instrumente de evaluare tradiţionale şi alternative. Ghid metodologic de aplicare a programelor de biologie.…………………………………………… …………………………………………………………… …………………………………………………………… …………………………………………………………… …………………………………………………………… 3. structura sa este determinată de scopul pentru care este proiectat de către profesor. sintetizează activitatea elevului de-a lungul timpului (un an. Bucureşti Proiectul pentru Învăţământul Rural 108 . Care sunt principalele avantaje ale utilizării metodei de evaluare prin proiecte? …………………………………………………………… ……………….3. integrator caracterizat de următoarele: oferă posibilitatea de a emite o judecată de valoare care reflectă evoluţia elevilor.

Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Proiectul pentru Învăţământul Rural 109 . vizite didactice • preocuparea pentru aplicaţiile informaticii în domeniu Temă de reflecţie 3 După ce aţi identificat caracteristicile portofoliului reflectaţi asupra componentelor relevante ale unui portofoliu care să permită unui elev care a absentat de la şcolală să promoveze anul şcolar. concursuri şcolare. Date provenite din aplicarea instrumentelor de evaluare formalizate: • rezultate la teste iniţiale. Date privind activitatea elevului în afara clasei • rezolvarea temelor • referate • proiecte • participarea la sesiuni de comunicări ştiinţifice. Date privind comportamentul elevului în clasă • observaţia sistematică 3. având la dispoziţie portofoliile elevilor. excursii. vor avea o imagine mai bună asupra a ceea ce se petrece în clasă La biologie un portofoliu poate să cuprindă: 1.Proiectarea didactică la biologie Factorii de decizie. formative şi sumative 2.

Ghid metodologic de aplicare a programelor de biologie. • Am fost surprins de faptul că………….deoarece……………. Editura Aramis.Proiectarea didactică la biologie 3.elevul îşi propune nota • Notarea reciprocă sau interevaluarea • Completarea la sfârşitul unei sarcini importante de învăţare a unui chestionar de forma: • Am învăţat………….. • În realizarea acestei sarcini am întâmpinat următoarele dificultăţi……………. Condiţii pentru educarea capacităţii de autoevaluare: • Înţelegerea de către elevi a criteriilor de apreciere după care se conduce profesorul • Claritatea instrucţiunilor • Prezentarea obiectivelor / competenţelor care trebuie atinse de către elevi • Asigurarea unui climat de cooperare profesor-elev. Bucureşti 5 110 Proiectul pentru Învăţământul Rural .3. elev-ele CNC.6. Autoevaluarea are rol esenţial în întregirea imaginii elevului din perspectiva judecăţii de valoare pe care o emite profesorul evaluator şi tot odată are multiple implicaţii în plan motivaţional şi atitudinal datorită necesităţii elevilor de autocunoaştere Elevii vor beneficiază şi valorifică de această metodă de evaluare dacă: • Înţeleg de la începutul activităţii ce sarcini au de îndeplinit • Li se oferă frecvent locaţii de reflectare asupra activităţilor desfăşurate • Cunosc tehnicile şi criteriile după care vor fi evaluaţi • Primesc frecvent feed-back privind activitatea lor şi de la colegi şi de la profesor • Li se oferă oportunităţi pentru a-şi pune întrebări privind modul în care îşi îndeplinesc sarcinile Tehnici folosite în autoevaluare5: • Autonotarea controlată. Autoevaluarea Sensibilizarea pentru consemnarea feedbackului Scopul autoevaluări este de a intensifica participarea elevilor la propria lor instruire. învăţământ obligatoriu..2002.. • Am descoperit că……………………… • Am folosit metoda ……….

disciplinele opţionale propriu – zise. prin consultarea elevilor şi a părinţilor şi prin implicarea comunităţii locale. Tipuri de CDS pentru învăţământul obligatoriu În şcoala românească se aplică următoarele variante de CDS : Curriculum nucleu aprofundat (CNA) – presupune realizarea obiectivelor/competenţelor şi însuşirea conţinuturilor din trunchiul comun din programa disciplinei şi multiplicarea activităţilor de învăţare până la acoperirea numărului maxim de ore din plaja orară. segmentul opţional al disciplinelor obligatorii marcat în programe cu * (asterisc) şi recomandat pentru situaţiile în care. 2. din plaja orară.4. Abordarea problemelor de mediu din comunitate în cadrul unui opţional curriculum la decizia şcolii ( CDS ) Curriculum la decizia şcolii vizează zona cuprinsă între numărul minim şi cel maxim de ore şi se poate concretiza prin: 1.4. Decizia privind modul în care va fi abordat acest segment al curriculumului se va lua la nivelul unităţii de învăţământ.1. această variantă se poate aplica la clasele la care interesele elevilor Proiectul pentru Învăţământul Rural Elaborarea CDS 111 . se va opta pentru numărul maxim de ore la disciplina respectivă. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri APLICĂM ŞI DEZVOLTĂM! 3. 3.Proiectarea didactică la biologie Studiu individual 5: Studiaţi cu atenţie caracteristicile autoevaluării enunţate în pagina 131 şi identificaţi beneficiile aduse profesorului prin aplicarea acestui instrument de evaluare.

3. Curriculum şi dezvoltare curriculară. materiale. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Avantajele acestei organizări curriculare sunt6: • asigurarea parcursurilor individuale de învăţare. Opţionalul la nivelul disciplinei – constă fie din activităţi. respectiv trunchiul comun şi secvenţele marcate cu * . Crişan Al. proiecte care nu sunt incluse în programa disciplinei avansată de autoritatea centrală. • creşterea posibilităţilor de opţiune pentru elevi şi profesori. • decongestionarea materiei. de timp şi de spaţiu ale şcolii. module. Consiliul Naţional pentru Curriculum 6 112 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Curriculum extins (CE) – presupune parcurgerea în totalitate a programei şcolare. această variantă de curriculum se aplică de obicei la clasele la care elevii manifestă interes pentru biologie. Opţionalul la nivelul mai multor arii curriculare implică cel puţin două discipline aparţinând unor arii curriculare diferite Studiu individual 6 Studiaţi cu atenţie pachetele de opţionale din oferta educaţională a şcolii dumneavoastră şi apreciaţi dacă acestea sunt în concordanţă cu nevoile elevilor şi implică şi comunitatea locală. fie dintr-o disciplină care nu este prevăzută ca atare în planul cadru. Politici de perspectivă în domeniul curricular. capacităţile şi atitudinile. până la acoperirea numărului maxim de ore din plaja orară la biologie. Opţionalul la nivelul ariei curriculare – presupune alegerea unei teme care implică cel puţin două discipline din aceiaşi arie curriculară/ciclu curricular. sau la clasele la care numărul de ore alocat prin trunchiul comun nu este suficient pentru însuşirea materiei. Astfel se pot stabili următoarele tipuri de opţionale: 1. Curriculum elaborat în şcoală (CES)– presupune diverse tipuri de activităţi opţionale pe care le propune şcoala sau le alege din lista avansată de la nivel central. sau nu apare la o anumită clasă/ciclu curricular.(red. interesele elevilor şi necesităţile comunităţii locale. lărgindu-se astfel oferta educaţională în ceea ce priveşte cunoştinţele.Proiectarea didactică la biologie nu sunt orientate spre biologie de exemplu. Proiectarea acestui tip de curriculum trebuie să aibă ca repere: resursele umane.).1998. 2.

Tipuri de CDS pentru învăţământul liceal 1.4.Proiectarea didactică la biologie creşterea capacităţii unităţii de învăţământ în determinarea propriului curriculum. Din punct de vedere al implementării însă. Consiliul Naţional pentru Curriculum. 2. sau teme noi care nu se regăsesc în programele naţionale. 72 Tipurile de opţional la liceu sunt prevăzute în Anexa 1 la OMEN nr. Temă de reflecţie 4 Credeţi că mai există şi alte avantaje ale acestui mod de proiectare curriculară? Dar dezavantaje? Menţionaţi cu ce dificultăţi v-ati confruntat vis-a-vis de stabilirea CDSului în şcoala dumneavoastră. 2002 Proiectul pentru Învăţământul Rural 7 113 . 4. 3.3449/15.03.2. în afara celor din trunchiul comun la un anumit profil şi specializare. respectiv: Ministerul Educaţiei şi Cercetării. • flexibilizarea utilizării segmentului facultativ din programe în funcţie de nevoile locale de educaţie şi formare. Ghid metodologic ARIA CURRICULARĂ MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE ALE NATURII – liceu. Opţionalul integrat – introduce ca obiect de studiu noi discipline structurate în jurul unei teme integratoare pentru una sau mai multe arii curriculare. CDS a indus şi induce în continuare o serie de disfuncţionalităţi. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri • 3. Opţionalul ca disciplină nouă – introduce noi obiecte de studiu. Opţionalul de extindere – derivă dintr-o disciplină studiată în trunchiul comun şi urmăreşte extinderea competenţelor generale din curriculum nucleu prin noi competenţe specifice şi noi conţinuturi. Opţionalul de aprofundare – derivă dintr-o disciplină studiată în trunchiul comun şi urmăreşte aprofundarea competenţelor din curriculum nucleu prin noi unităţi de conţinut. • obligativitatea formării resurselor umane.199 9.

• sunt în număr corespunzător. Proiectul pentru Învăţământul Rural Obiective de referinţă Conţinuturi 114 . • sunt corelate cu obiectivele de referinţă. Didactica opţionalului. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 3. • derivă din obiectivele cadru. • permit progresul. 1 – Cerinţe pentru proiectarea corectă a opţionalelor Cerinţe • sunt măsurabile. specifice. • sunt corelate cu tema. • nu conţin contradicţii. • nu se repetă sub o altă formă în aceeaşi programă. 1 ) Tab.Proiectarea didactică la biologie Studiu individual 7 Studiaţi cu atenţie pachetele de opţionale din oferta educaţională a liceului dumneavoastră şi apreciaţi dacă acestea sunt în concordanţă cu nevoile elevilor şi implică şi comunitatea locală. Proiectarea şi aplicarea CDS – ului în învăţământul obligatoriu Pentru elaborarea unui proiect de programă de opţional sugerăm ca înainte de a vă apuca de lucru să consultaţi următoarea listă de cerinţe ( Tab.4.3. • sunt organizate sistematic şi corelate. • sunt adecvate vârstei şi nivelului de cunoştinţe ale elevilor.

sunt adecvate intereselor. să poată fi derulate efectiv la clasă.Proiectarea didactică la biologie • • Activităţi de învăţare • • • • corespund experienţei anterioare a elevilor. nevoilor prezente şi viitoare ale elevilor. să permită cooperarea între elevi pentru învăţare. să presupună activitatea nemijlocită a elevului. Temă de reflecţie 5 Credeţi că cerinţele din tabelul de mai sus sunt obligatorii şi/sau suficiente pentru o proiectare corectă a unui opţional la biologie la gimnaziu? Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Pentru elaborarea unei programe de opţional la biologie se utilizează de regulă două modele: unul pentru clasele V – VIII şi unul pentru clasele IX – XII. să dezvolte capacităţile propuse. Proiectul pentru Învăţământul Rural 115 .

S. ●Lista de conţinuturi ●Modalităţi de evaluare ●Bibliografie ●Activităţi de învăţare În Argument veţi prezenta pe ½ . Ed. Un obiectiv de referinţă este corect formulat dacă. prin enunţul său.1 pagină motivarea cursului propus ( de ex: nevoi ale elevilor. Consiliul Naţional pentru Curriculum – Ghid metodologic de aplicare a Programei de biologie – învăţământ obligatoriu..C.. nevoi ale comunităţii locale. Obiectivele de referinţă vor fi formulate după modelul celor din programe naţională.l. formarea unor competenţe de transfer.Proiectarea didactică la biologie Model de proiectare a programei de opţional pentru clasele V – VIII Programa de opţional pentru clasele V – VIII )8 se va realiza după următoarea schemă: ●Argument ●Obiective de referinţă 1.ce poate să facă elevul?” Temă de reflecţie 6 Câte obiective de referinţă credeţi că trebuie formulate pentru un opţional de o oră pe săptămână ? Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Ministerul Educaţiei şi Cercetării. răspunde la întrebarea . …. dar nu vor fi reluări ale acestora.2002 8 116 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 3. 2.r.ARAMIS PRINTs.

Proiectarea didactică la biologie Lista de conţinuturi cuprinde informaţiile pe care opţionalul le propune ca bază de operare pentru formarea capacităţilor vizate de obiective. orale. practice. Apreciaţi dacă există asemănări şi deosebiri şi comentaţi. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Proiectul pentru Învăţământul Rural 117 . Activităţile de învăţare descriu modul în care elevii vor dobândi abilităţile vizate prin Obiectivele de referinţă. se redactează câte o programă pentru fiecare an. având grijă să apară explicit progresia obiectivelor de la un an de studiu la altul. se vor defini şi obiectivele cadru din care se vor deduce obiectivele de referinţă pentru fiecare an de studiu. dar nu vor fi incluse ca atare în programă.. Ca modalităţi de evaluare vor fi menţionate tipurile de probe de evaluare care se potrivesc opţionalului ales ( ex: probe scrise.). Studiu individual 8 Studiaţi cu atenţie pachetele de opţionale din oferta educaţională a şcolii pentru aria curriculară . Dacă opţionalul este prevăzut pentru un nivel de şcolaritate sau un ciclu curricular. ci vor constitui un mijloc pentru formarea intelectuală a elevilor. Aceste informaţii nu vor reprezenta un scop în sine. proiecte. Dacă opţionalul este pentru mai mulţi ani de studiu.Matematică şi ştiinţe” şi comparaţi modul de proiectare a opţionalelor la disciplinele din aria curriculară. etc. referate.

2. 4. iar competenţele vizate vor fi de integrare şi transfer. proiectarea curriculară variază în funcţie de tipul de opţional propus. 3. Opţional de extindere – pornind de la competenţele generale ale disciplinei din programa de trunchi comun. pag. etc. Ghid metodologic Aria curriculară Matematică şi ştiinţe – liceu. nevoi ale comunităţii locale.X 1.. astfel: 1.X 49: se va realiza după următoarea schemă (adaptată după schema din.Ed. capitole.23 – 24) care vor fi realizate prin noi conţinuturi vizând teme/capitole care nu sunt cuprinse în programa de trunchi comun.S.l. 2. se vor deriva noi competente specifice ( vezi Unitatea de învăţare 1. ●Valori şi atitudini ● Sugestii metodologice ●Modalităţi de evaluare ●Bibliografie ●Conţinuturi În Argument veţi prezenta pe ½ .S.C.) În cazul competenţelor şi al conţinuturilor.ARAMIS PRINTs. Ministerul Educaţiei şi Cercetării.2002 9 118 Proiectul pentru Învăţământul Rural . unităţi de informaţie noi. Opţional ca temă integratoare – se proiectează asemănător celui anterior cu diferenţa că unităţile de conţinut vor cuprinde informaţii din mai multe domenii/discipline. Ed.1 pagină motivarea cursului propus (de ex: nevoi ale elevilor. formarea unor competenţe de transfer. 3. pentru care se stabilesc competenţele ce vor fi dobândite de elevi. Opţional ca disciplină nouă – se aleg teme. 2002 ): ●Argument ●Competenţe specifice 1.Proiectarea didactică la biologie Model de proiectare a programei de opţional pentru clasele IX . Opţional de aprofundare – pentru anumite competenţe specifice menţionate în programa de trunchi comun se vor proiecta conţinuturi noi care vor duce la aprofundarea competenţelor respective. care nu sunt prevăzute în programa naţională de trunchi comun. Consiliul Naţional pentru Curriculum – Ghid metodologic ARIA CURRICULARĂ MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE ALE NATURII – liceu.r. ….Aramis Print . Programa de opţional pentru clasele IX .C.

Proiectarea didactică la biologie Temă de reflecţie 7 Câte competenţe specifice credeţi că trebuiesc formulate pentru un opţional ca temă integratoare de o oră pe săptămână ? Ce condiţie trebuie să îndeplinească o competenţă specifică pentru a fi corectă? Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Sugestiile metodologice vor include tipuri de activităţi de învăţare. recomandate pentru formarea competenţelor. Temă de reflecţie 8 Ce tipuri de competenţe trebuie să definiţi într-o programă de opţional proiectată pentru întreg parcursul liceului ? Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Proiectul pentru Învăţământul Rural 119 . precum şi modalităţile de evaluare.

integrative Noi conţinuturi interdisciplinare gimnazial gimnazial gimnazial liceal Opţional la nivelul disciplinei Opţional la nivelul ariei curriculare Opţional la nivelul mai mul-tor arii curriculare (integrat) Aprofundare I– VIII • • • Aceeiaşi rubrică cu disciplina sursă Aceeiaşi rubrică cu disciplina sursă Ore de Rubrică opţio-nal nouă Ore de opţio-nal pe arie Ore din CDŞ I .2006) Treaptă de şcolaritate Tip de opţional Clasa I– VIII Caracteristici ale programei Regim orar Ore din plaja orară Notare în catalog gimnazial Aprofundare Extindere • gimnazial I . 2 ) Tab. 2 – Opţionalitatea în învăţământul preuniversitar (conf.XII • disciplină nouă Opţional integrat IX . nr.C.VIII • Programa pentru trunchiul comun.Ed.VIII Rubrică nouă Rubrică nouă I . Notei M.altele decât cele prevăzute în planul cadru Noi competenţe specifice complexe.09.XII • • Ore din CDŞ liceal Extindere IX .VIII IX .de din plaja orară Obiectivele de referinţă Ore din plaja şi conţinuturile notate orară cu * (asterisc) Noi obiective de referinţă şi noi conţinuturi Noi obiective de referinţă şi noi conţinuturi complexe Noi obiective de referinţă şi noi conţinuturi complexe Aceleaşi competenţe specifice Noi conţinuturi (fie cele cu*.Proiectarea didactică la biologie Pentru o înţelegere şi o fixare cât mai clară a tipurilor de opţionale din învăţământul preuniversitar vă prezentăm o sinteză în tabelul de mai jos ( Tab.max.XII • Ore din CDŞ Aceeiaşi rubrică cu disciplina sursă Rubrică nouă • liceal Opţional ca IX . în limita nr.XII Ore din CDŞ Rubrică nouă liceal • • Ore din CDŞ Rubrică nouă 120 Proiectul pentru Învăţământul Rural .39595/18. fie altele) Noi competenţe specifice corelate cu cele ale programei de trunchi comun Noi conţinuturi corelate cu cele ale programei de trunchi comun Noi competenţe specifice şi noi conţinuturi.

Împreună pentru natură”. precum şi la natură şi la mediul înconjurător cultural şi tehnologic.. …………………………………………………………………. …………………………………………………………………. ofertele educaţionale ale societăţii civile să poată deveni congruente cu ofertele educaţionale formale”. Octombrie – Ziua mondilă a cocorilor 4.. la domeniul moral şi civic. ………………………………………………………………….:. nr. astfel încât. În şcoli va fi încurajată colaborarea dintre elevi. etc..4. În spaţiul de mai jos. se pot derula proiecte ( ex.Proiectarea didactică la biologie Test de autoevaluare Pentru întrebările 1 şi 2. Pentru a-şi atinge scopul. ………………………………………………………………….) prin care să se urmărească implicarea şi conştientizarea elevilor în vederea educaţiei locuitorilor din zonele adiacente şcolilor. Abordarea problemelor de mediu din comunitate în cadrul unui opţional În O. părinţi. a ecologizării şi amenajării acestora. De reţinut: 2 Februarie – Ziua mondială a zonelor umede 1 Martie – Ziua mondială a păsărilor 22 Aprilie – Ziua mondială a Pământului 23 Mai – Ziua mondială a biodiversităţii 5 Iunie – Ziua mediului 16 Septembrie – Ziua stratului de ozon 3. completaţi cu răspunsul corect! 1.. …………………………………………………………………. educaţia ecologică trebuie făcută în cadrul unui sistem unificat.4. . un rol important revenind şcolii şi comunităţii locale.. …………………………………………………………………. Astfel se pot încheia parteneriate între şcoli şi primării. orice acţiune de ocrotire a mediului va fi un eşec. ………………………………………………………………….01. 2....1999 se precizează “Educaţia valorică este abordată cu referire la problematica umană. 3.3080/12. din fiecare tip menţionat la întrebările 1 şi 2. …………………………………………………………………. privind necesitatea protecţiei mediului. Octombrie – Ziua mondială a animalelor sălbatice 31 Octombrie – Ziua Mării Negre 3.M. …………………………………………………………………. profesori. Schimbarea mentalităţii oamenilor cu privire la mediu nu este o sarcină uşoară şi fără o educaţie timpurie şi permanentă în acest sens. Micii agenţi de mediu”.E.. daţi câte un exemplu de opţional la biologie. Care sunt tipurile de CDS pentru învăţământul liceal ? …………………………………………………………………. Care sunt tipurile de CDS pentru învăţământul gimnazial? ………………………………………………………………….. organizaţii nonguvernamentale” şi comunitatea locală.. Proiectul pentru Învăţământul Rural 121 .N.

Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 3..Proiectarea didactică la biologie Studiu individual 9 Găsiţi şi alte date referitoare la protecţia mediului şi a vieţuitoarelor ce trebuiesc reţinute în afară de cele amintite mai sus. pe 122 Proiectul pentru Învăţământul Rural . oriunde şi oricând.5. Cunoaşterea presupune investigaţii şi acumulări de date rezultate din măsurători. Nu se poate măsura absolut orice.Ştiinţele naturii” 1 oră Tipul Clasa Număr de ore/săptămână Argument : Terra se află într-o permanentă schimbare. trebuie cunoscute componentele mediului. Proiect de programă pentru curs opţional integrat Denumirea opţionalului Investigarea mediului înconjurător din cartierul/zona X în vederea protecţiei şi conservării acestuia Opţional tip D a X a. Pentru a înţelege schimbarea şi a o anticipa. Putem însă să efectuăm măsurători astfel încât să obţinem date reale. Aflaţi câte parteneriate pe teme ecologice/de protecţia mediului există în sectorul/judeţul dumneavoastră. specializarea .4. precum şi variaţiile acestora.

Influenţa factorilor externi şi interni asupra acestor componente. precipitaţiile. evapotranspiraţia.Proiectarea didactică la biologie baza cărora să anticipăm ce se va întâmpla în viitorul apropiat. diagrame şi interpretarea acestora. fizică şi matematică. grafice. modele pentru stabilirea efectelor schimbărilor sezoniere. culoare. compoziţie. C4 – colectarea de date rezultate din investigaţiile efectuate. prezentarea rezultatelor sub formă de tabele. anticipării şi prevenirii schimbărilor din mediu. textură. în scopul identificării. structură. C3 – utilizarea investigaţiei pentru evidenţierea parametrilor componentelor ecosistemelor naturale studiate. evapotranspiraţiei . sol. înţelegerii. modele pentru anticiparea efectelor variaţiilor acestor parametrii - - Proiectul pentru Învăţământul Rural 123 . C6 – evaluarea cantitativă şi calitativă a schimbărilor componentelor ecosistemelor studiate. organisme. Investigarea organismelor : determinarea densităţii. precum şi a factorilor care le influenţează parametrii. temperatura.) Conţinuturi Componentele ecosistemelor naturale studiate: apă. C7 – Argumentarea variaţiilor parametrilor componentelor ecosistemelor studiate. C2 – observarea şi recunoaşterea interacţiunilor dintre componentele ecosistemelor aflate în studiu.identificarea principalelor componente ale ecosistemelor naturale din cartierul/zona X . Interacţiuni între aceste componente. temperatura. pe baza cunoştinţelor de biologie ( ex: acoperirea cu nori. Prin acest opţional se vor aplica în condiţii reale cunoştinţele de biologie. C5 – explicarea diversităţii şi densităţii populaţiilor locale pe baza caracteristicilor celorlalte componente ale Ecosistemelor studiate. chimie. diversităţii. precipitaţiile. Investigarea solului : profil. Investigarea atmosferei: norii. Relaţii între componentele ecosistemelor studiate şi între parametrii componentelor acestora şi structura populaţiilor locale. pH-ul. Variaţii sezoniere ale componentelor ecosistemelor. Competenţe specifice C1. etc. aer. Cauze şi efecte ale variaţiilor parametrilor ecosistemelor studiate. cicluri de legătură între componente.

temperatura. Capitolul III • Evoluţia ecosistemelor naturale Sugestiile metodologice: Timpul alocat pentru acest opţional este de 34 de ore pe an. organisme • Interacţiuni între componentele ecosistemului studiat. Investigarea atmosferei: norii. • Investigarea solului: profil. aer. • Influenţa factorilor externi şi interni asupra acestor componente. corectaţi-le. pH-ul. compoziţie. structură. 124 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Notarea în catalog se realizează în rubrică separată pentru CDS. sol. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Listă de conţinuturi : Capitolul I. precipitaţiile. Stabiliţi dacă acestea sunt suficiente şi dacă există relaţii de interdependenţă între ele. densităţii. evapotranspiraţiei. Capitolul II • Investigarea componentelor ecosistemului studiat. • Componentele ecosistemului Terra: apă.Proiectarea didactică la biologie Temă de reflecţie 9 Analizaţi competenţele specifice şi conţinuturile corespunzătoare din opţionalul de la pagina 144. culoare. textură. • Investigarea organismelor: determinarea diversităţii. Dacă nu.

opţionalul se poate continua pe toată perioada liceului.Proiectarea didactică la biologie Dacă are succes. Se recomandă utilizarea proiectelor de grup a căror temă va fi anunţată la începutul semestrului. Daţi şi alte sugestii metodologice şi îmbogăţiţi metodele de evaluare. Predarea poate fi realizată fie de acelaşi profesor. prin diversificarea tipurilor de investigaţii. orale. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Proiectul pentru Învăţământul Rural 125 . proiecte Studiu individual 10 Completaţi lista de conţinuturi ale acestui opţional. fie de un grup de profesori. Ei vor orienta demersul didactic pe observarea directă. descoperire şi investigaţie. scrise ● Referate. Modalităţi de evaluare: ● Probe practice.

DA cu recomandări” la punctul III. Clasa…………………………………………………………………………….Abilitare pentru susţinerea cursului…………………… Unitatea de învăţământ………………………………………………………… B.DA” /..FIŞĂ DE AVIZARE A PROIECTULUI DE PROGRAMĂ PENTRU OPŢIONAL PENTRU GIMNAZIU A. 2000 – Ghid Matematică şi Ştiinţele naturii – Material de lucru Proiectul pentru Învăţământul Rural 126 . cu interesele elevilor şi cu nevoile comunităţii ● Conţinutul argumentului . cu recomandări …………………………………... * Avizul şcolii Denumirea opţionalului………………………………………………………… Tipul opţionalului………………………………………………………………. Autor………………... Respectarea structurii standard a programei ● Argument ● Obiective specifice ● Activităţi de învăţare ( minim una/obiectiv) ● Conţinuturi ● Modalităţi de evaluare II.oportunitatea opţionalului . Avizul Consiliului de Curriculum al Şcolii ( CCŞ) CRITERII ŞI INDICATORI DE EVALUARE DA NU DA. Durata…………………………………………………………………………… Număr de ore pe săptămână………………………………………………….realismul în raport cu resursele disponibile ● Corelarea obiectivelor cu activităţile de învăţare ● Corelarea obiectivelor cu unităţile de conţinut ● Adecvarea modalităţilor de evaluare la demersul didactic propus AVIZUL CCŞ : DA DA DA . NOTĂ: Pentru a fi acceptat proiectul de programă trebuie să întrunească. 10 Adaptare după . NU Avizul conducerii şcolii: …………………….. cu recomandări I..DA” la punctele I şi II şi cel puţin 5.Proiectarea didactică la biologie Modelul 110 AVIZAT Inspector de specialitate .CNC. Elemente de calitate ● Respectarea particularităţilor de vârstă ale elevilor ● Concordanţa cu etosul şcolii. Existenţa unei bibliografii III....

Autor……………….CNC.. 11 Adaptare după .. cu recomandări ………………………………….Proiectarea didactică la biologie Modelul 211 AVIZAT Inspector de specialitate .. Existenţa unei bibliografii III. Avizul Consiliului de Curriculum al Şcolii ( CCŞ) CRITERII ŞI INDICATORI DE EVALUARE DA I.DA” /.DA” la punctele I şi II şi cel puţin 5.. cu interesele elevilor şi cu nevoile comunităţii ● Conţinutul argumentului . * Avizul şcolii Denumirea opţionalului………………………………………………………… Tipul opţionalului………………………………………………………………. Avizul conducerii şcolii: …………………….FIŞĂ DE AVIZARE A PROIECTULUI DE PROGRAMĂ PENTRU OPŢIONAL PENTRU LICEU C. 2000 – Ghid Matematică şi Ştiinţele naturii – Material de lucru Proiectul pentru Învăţământul Rural 127 .DA cu recomandări” la punctul III 7..realismul în raport cu resursele disponibile ● Corelarea competenţelor cu situaţiile de învăţare propuse la Sugestii metodologice ● Adecvarea modalităţilor de evaluare la demersul didactic propus AVIZUL CCŞ : DA NU DA. Clasa……………………………………………………………………………...Abilitare pentru susţinerea cursului…………………… Unitatea de învăţământ………………………………………………………… D. Elemente de calitate ● Respectarea particularităţilor de vârstă ale elevilor ● Concordanţa cu etosul şcolii.. DA DA ...oportunitatea opţionalului . cu recomandări NU NOTĂ: Pentru a fi acceptat proiectul de programă trebuie să întrunească. Respectarea structurii standard a programei ● Argument ● Competenţe specifice ● Conţinuturi ● Valori şi atitudini ● Sugestii metodologice ( inclusiv modalităţi de evaluare ) II. Durata…………………………………………………………………………… Număr de ore pe săptămână………………………………………………….

4. care valorifică potenţialul elevilor şi conduce la perfecţionarea stilului şi a metodelor proprii de învăţare. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Fiind focalizată pe unitatea de învăţare. Evaluarea la disciplinele opţionale Proiectarea evaluării la disciplinele opţionale se realizează după aceleaşi principii ca şi evaluarea la disciplinele din trunchiul comun. Modalităţile de evaluare trebuie gândite înainte de predarea temelor. 128 Proiectul pentru Învăţământul Rural . În acest sens trebuiesc avute în vedere următoarele aspecte: • diminuarea ponderii evaluării sumative. Temă de reflecţie 10 Înlocuiţi . etc. deşi ocupă mult timp pentru aprecierea tuturor elevilor. care nu pune accentul pe nivelul cognitiv. prezintă şi avantaje deosebite: interacţiunea elev . • stabilirea unui echilibru dinamic între evaluarea scrisă şi cea orală. psihomotor şi relaţional al elevilor.6. concomitent cu proiectarea demersului de predare-învăţare şi în concordanţă cu acesta. cea din urmă. eva luarea ar trebui să cantitatea de informaţie ci şi calitatea acesteia. competenţa de comunicare şi de relaţionare.. formarea unor competenţe cu ajutorul întrebărilor ajutătoare. Adeseori evaluarea formativă este înlocuită cu evaluarea curentă. atitudinea de responsabilitate. cea de-a doua. comportament comunicativ şi de interrelaţionare al elevilor. deoarece o importantă parte a evaluării are loc în timpul activităţii. care inventariază. Astfel.” de mai sus cu încă două exemple de comportamente/capacităţi care nu sunt luate în consideraţie în cazul evaluării curente. nu doar la sfârşitul ei. utilizarea unor metode proprii de lucru.Proiectarea didactică la biologie 3. are în vedere doar unele tipuri de comportamente. în favoarea celei formative.etc. de cele mai multe ori nerelevante pentru personalitatea elevului şi neglijează aspecte importante precum: gândirea. imaginaţia. afectiv. selectează şi ierarhizează.profesor. adică ceea ce pot face elevii cu ceea ce au învăţat.

iar la final este prevăzută o oră de evaluare sumativă. formativă sau sumativă. vizând aprecierea modului în care elevii îşi exprimă liber opiniile. sunt capabili să şi le susţină şi să le motiveze şi cum acceptă opiniile celorlalţi. în spaţiul delimitat pentru o oră apar specificaţii de evaluare iniţială. Fiecare activitate de evaluare a elevilor trebuie însoţită în mod sistematic de autoevaluarea activităţii profesorului. 3 : Metode şi instrumente de evaluare ● probe scrise ● probe orale Metode şi instrumente de ● probe practice evaluare tradiţionale ● observarea sistematică a elevilor ● investigaţia ● proiectul Metode şi instrumente de ● portofoliul evaluare complementare ● tema pentru acasă ● tema de lucru în clasă ● autoevaluarea Tabelul. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri În raport cu momentele realizării evaluării. • Temă de reflecţie 11 Comentaţi afirmaţia din ultimul paragraf de mai sus şi motivaţi dacă este falsă sau adevărată.3 Proiectul pentru Învăţământul Rural 129 .Proiectarea didactică la biologie creşterea frecvenţei de utilizare a metodelor de autoevaluare şi de evaluare prin consultare în grupuri mici.

6. Ecosistemul ” pe care-l puteţi desfăşura atât la gimnaziu cât şi la liceu. 4. Ref Compet. 7. Mai jos aveţi un model de construire a unei matrice de evaluare: Instrumente de evaluare Descriptori de performanţă/Obie ctive/Compe tenţe Proba scrisă Proba orală Pro ba prac tică Temă de lucru în clasă Temă pentru acasă Observa rea sistemat ică Autoe valua re Referat Proie ct 1. astfel încât prin evaluarea realizată pe tot parcursul anului să se acopere cât mai multe obiective/competenţe. De aceea este necesar să se proiecteze evaluarea avându-se în vedere varietatea instrumentelor de evaluare ce pot fi utilizate. Pornind de la matricele realizate se pot construi apoi instrumentele de evaluare cele mai potrivite capacităţilor sau conţinuturilor respective. Mai jos aveţi un exemplu de proiectare a evaluării pentru un opţional cu titlul . 12 Instrumente de evaluare Obiective/Compet enţe să identifice componentele structurale ale ecosistemelor terestre şi acvatice să compare ecosistemele naturale cu cele antropizate să întocmească tabele şi grafice comparative privind variaţiile factorilor de mediu din diferite ecosisteme să descrie 1.1 X X Ob. 2. Proiectarea eficientă a evaluării se poate realiza cu ajutorul unei matrice de evaluare centrată pe competenţe/capacităţi..2 X CNC.Proiectarea didactică la biologie Un singur instrument de evaluare nu poate măsura totul. 5.3 X X 12 1. 2002 – Ghid metodologic de aplicare a Programei de biologie – învăţământ obligatoriu Proiectul pentru Învăţământul Rural 130 . specif Proba orală Proba scrisă Prob ă prac -tică Refe rat Proiect Auto evauare Observ area sistema ti-că X X - 1.2 X X X - 1. 3.

Proiectarea didactică la biologie organizarea spaţială a unui ecosistem să explice relaţiile funcţionale dintrun ecosistem să investigheze structura şi relaţiile din cadrul ecosiste-melor naturale şi antropizate să interpreteze rezultatele investigaţiilor privind caracteristicile unor ecosisteme naturale şi antropizate să realizeze predicţii privind evoluţia ecosistemelor să utilizeze diverse surse de informare pentru obţinerea datelor privind caracteristicile ecosistemelor să interpreteze corect datele obţinute din investigaţii sau din diverse surse să utilizeze termino-logia ştiinţifică în interpretarea şi comunicarea datelor să participe la acţiuni de asistenţă ecologică la nivelul comunităţii locale să elaboreze strategii pentru prevenirea şi reducerea poluării în ecosistemele învecinate - 1.2 X - 4.1 X X Proiectul pentru Învăţământul Rural 131 .1* X X X X - 3.2* X X - 4.2 X - 3.3 2.4 X X - 3.3 X X X X - 2.2 X X X X X X X - 2.

6 m-am confruntat cu următoarele dificultăţi: ………………………………………………………………………. 2. la care adăugaţi şi . …………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………… 132 Proiectul pentru Învăţământul Rural . vor conta: adecvarea la cerinţele sarcinii de lucru.. referat. …………………………………………………………………………………..Fişa de avizare”.4. Completaţi următoarele enunţuri: 1. Cel mai mult m-a ajutat …………………………………………………. proiect. probă practică. În aprecierea temei. diferenţele dintre metodele alese şi comentariile didactice făcute. Pe parcursul secvenţei 3. la care adăugaţi şi baremele de corectare şi notare. ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… 3.Proiectarea didactică la biologie Studiu individual 11 Completaţi matricea de evaluare de mai sus cu câte un exemplu de: probă scrisă.. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Temă pentru portofoliu Concepeţi un proiect de programă pentru un opţional de tip C pentru clasa a IX a. Îmi sunt încă neclare următoarele aspecte……………………………. ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… pentru că……………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………….

Care sunt deosebirile dintre evaluarea continuă şi evaluarea formativă? ………………………………………………………………….Proiectarea didactică la biologie Test de autoevaluare Pentru întrebările 1 şi 2. completaţi cu răspunsul corect! 1. 2. …………………………………………………………………. Construiţi o matrice de evaluare pentru o unitate de învăţare pentru clasele gimnaziale Proiectul pentru Învăţământul Rural 133 .. …………………………………………………………………. …………………………………………………………………. ………………………………………………………………….. …………………………………………………………………... 3. Enumeraţi metodele şi instrumentele de evaluare com-plementare..

de creaţie şi respectiv de prezentare. cât s-a învăţat?” (1. Proiectarea didactică la biologie” Am reuşit…??? .5p).....5p).) familiarizarea. Elaboraţi proiectul unei unităţi de învăţare. b. În evaluare vor fi analizate: dacă obiectivele de referinţă răspund la întrebarea .. cu ce se învaţă?” (1.5p)... modul de concepere şi structurare a secvenţei de structurare şi sistematizare (3p).1 p din oficiu. În evaluare se vor acorda câte 4.să corelez elementele constitutive ale unităţilor de învăţare pentru redactarea unui proiect adap-tat contextului clasei? 134 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Pentru corecta proiectare a etapelor se vor acorda: 3p. ce se învaţă?” (1. să corelez elementele nstitutive ale unităţilor de învăţare pentru redactarea unui proiect adaptat contextului clasei? 1. dacă evaluarea răspunde la întrebările ..) aplicarea. să elaborez probe de evaluare pentru măsurarea nivelului de achiziţie în cadrul fiecărui obiectiv de referinţă selectat? .. 3. . de ce se învaţă ?” (1.5p). să consemnez feed-back-ul întrun jurnal reflexiv? . Se acordă 1 p din oficiu..5p). 2. modul de proiectare şi realizare a autoevaluării (1...5 p pentru fiecare probă elaborată corect ( să corespundă obiectivelor operaţionale) şi 1 p din oficiu. În evaluare vor fi analizate: modul de concepere şi structurare a secvenţei de familiarizare (3p). cum ştim că s-a învăţat?” şi . c. dacă.. modul de concepere şi structurare a secvenţei de aplicare (3p).. să organizez demersul didactic pe baza segmentării în unităţi de învăţare? . 5. Elaboraţi câte o probă de evaluare scrisă şi una orală pentru alte unităţi de învăţare decât cele exemplificate la punctele 1 şi 2. 4. pentru etapa de căutare şi câte 2p pentru etapele: de rezolvare.) structurarea şi sistematizarea.. Sistemul excretor” de la clasa a VII a. Proiectaţi o activitate de învăţare pe bază de proiect respectând etapele caracteristice acesteia. dacă resursele alese răspund la întrebarea . cum se învaţă?” (1. conform celor trei secvenţe: a.. Corelaţi/relaţionaţi elementele ce structurează unitatea de învăţare. conţinuturile răspund la întrebarea . În evaluare se vor acorda câte 9 p pentru consemnarea corectă şi 1 p din oficiu... dacă activităţile de învăţare răspund la întrebarea .Se acordă 1 p din oficiu. Consemnaţi în jurnalul vostru reflexiv feed-back-ul obţinut prin aplicarea probelor de evaluare scrisă şi practică de la punctul 3.Proiectarea didactică la biologie TEST DE EVALUARE – NOTAT DE TUTORE Testul de evaluare de mai jos vă va ajuta să verificaţi gradul de îndeplinire a competenţelor specifice Unităţii de Învăţare 3:.5p).

Proiectarea didactică la biologie

...să elaborez o probă de evaluare pentru a măsura nivelul de achiziţie în cadrul unui obiectiv de referinţă prin metoda observării sistematice ? elevilor?

6. Elaboraţi o fişă de evaluare pe baza observării sistematice a activităţii elevilor pe parcursul unei ore ca are ca subiect “Celula” la clasa a IX a. Se va evalua astfel 3 p . pentru corecta formulare a criteriilor de evaluare a conceptelor şi capacităţilor elevilor, 3p. pentru corecta formulare a criteriilor de evaluare a atitudinii elevilor şi 3p pentru corecta formulare a criteriilor de evaluare a comunicării elevilor. Se acordă 1p din oficiu.

...să elaborez o probă de evaluare prin metoda referatului?

7. Elaboraţi un barem pentru evaluarea unui referat cu tema “Mamifere acvatice” la clasa a VI a. Se va acorda câte 1 p. pentru fiecare din criteriile de evaluare ( pentru structură nu se acordă puncte aceasta reieşind din toate componentele referatului). Se acordă 1p din oficiu.

8. Elaboraţi fişe de autoevaluare care să conţină elemente pentru identificarea modului în care elevii
...să elaborez o probă de evaluare prin metoda autoevaluării?

... să elaborez un proiect de opţional din perspective nevoilor de dezvoltare locală şi a intereselor elevilor?

Înţeleg criteriile de apreciere după care se conduce profesorul 2. Sarcinile de lucru 3. Percep mediul de lucru 4. Sunt interesaţi de activitatea din clasă 5. Doresc să studieze suplimentar subiectul abordat la clasă În evaluare se acordă 1 p pentru punctul a şi câte 2p pentru punctele b-e. Se acordă 1p din oficiu. 9. Elaboraţi un proiect de opţional ( fie pentru gimnaziu, fie pentru liceu) pe problemele de mediu din comunitate, din perspectiva nevoilor de dezvoltare locală şi a intereselor elevilor. În evaluare se vor acorda 6 p pentru proiectul de programă, 3 p pentru modalitatea de evaluare şi 1 p din oficiu.

1.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

135

Proiectarea didactică la biologie

INDICAŢII, SUGESTII DE REZOLVARE, RĂSPUNSURI PENTRU SARCINILE DE LUCRU ALE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE 3

Temă de reflecţie 1 -

corelaţii obiective/competenţe cu tematica, succesiunea, conţinutul, activităţile de învăţare, resursele. modul de organizare a activităţii: -etapele investigaţiei -criteriile de realizare -stabilirea sarcinilor de lucru reflectă modul în care elevii au atins obiectivele instruirii , demonstrează care sunt achiziţiile elevilor

Temă de reflecţie 2 -

Temă de reflecţie 3:

Temă de reflecţie 4 – Nu; Nu. *Fiecare cursant va spune cu sinceritate cu ce dificultăţi s-a confruntat Temă de reflecţie 5 - Sunt suficiente, dar le considerăm opţionale Temă de reflecţie 6 - 3, maxim 4. Temă de reflecţie 7 - 4 – 5 CS ; competenţele specifice acoperă dimensiunea cognitivă a personalităţii elevilor şi se stabilesc pornind de la modelul de generare prin gruparea categoriilor de concept operaţionale în funcţie de dominantele avute în vedere (vezi tab.2 pg.24-25 din unitatea de învăţare 1) Temă de reflecţie 8 - Competenţe generale, specifice şi eventual derivate Temă de reflecţie 9 – Sunt suficiente şi există relaţii de interdependenţă între ele Temă de reflecţie 10- Competenţe afective şi psihomotorii Temă de reflecţie 11 - ,,Fiecare activitate de evaluare a elevilor trebuie însoţită în mod sistematic de autoevaluarea activităţii profesorului”. Afirmaţia este corectă: prin autoevaluare profesorul va avea feed-back-ul şi astfel îşi va putea proiecta activitatea viitoare. Studiu individual 1 - cunoaşterea programei şcolare, a conţinutului ştiinţific, a particularităţilor elevilor, stabilirea metodelor de instruire şi evaluare, alocarea timpului, organizarea activităţii - personalizarea derivă din deciziile profesorului privind organizarea activităţii de învăţare-evaluare Studiu individual 2 Secvenţele se succed logic, raporturile între elemente sunt de interdependenţă cauzală, secvenţele au în comun parcurgerea logică a elementelor procesului didactic: Ce..De ce..Cum ..În ce măsură se învaţă.
Proiectul pentru Învăţământul Rural

136

Proiectarea didactică la biologie

Studiu individual 3 Studiu individual 4 Studiu individual 5

Furnizează informaţii privind conceptele şi capacităţile, atitudinile şi comunicarea elevilor. Argument, prezentarea rezultatelor, rezumarea Concluziilor, aspectul şi modul de prezentare. Beneficiile autoevaluării: -metodă de autocunoaştere -stimulează implicarea activă a elevilor în propria lor instruire -relevă imaginea de sine a elevilor

Studiu individual 6 - * Se vor studia cu atenţie, se vor face observaţii reale şi pertinente care se vor menţiona în portofoliul individual Studiu individual 7 - * Se vor studia cu atenţie, se vor face observaţii reale şi pertinente care se vor menţiona în portofoliul individual Studiu individual 8 - Există asemănări şi deosebiri între modul de proiectare a opţionalelor la aria curriculară ,,Matematică şi ştiinţe”, pe care fiecare cursant le va indica în conformitate cu realităţile de la propria şcoală. Studiu individual 9 - * Fiecare cursant va căuta date noi ce trebuiesc reţinute, iar bibliografia consultată o va trece în portofoliul personal Studiu individual 10 - * Se va pune accent pe creativitatea şi originalitatea cursantului Studiu individual 11 – După ce se consultă tabelul 3 de la pagina 150 şi secvenţa 3.3 se va consulta pentru exemple ,,Ghid metodologic de APLICARE A PROGRAMEI DE BIOLOGIE – învăţământ obligatoriu” – Partea a III a, M.Ed.C. – C.N.C.,Ed. S.C.Aramis Print s.r.l.,2002 Test de autoevaluare, pagina 113 1. Conform informaţiilor din secţiunea 3.1 2. Obiective, competenţe, conţinuturi 3. Adaptări, înlocuiri, omiteri, adăugări

Test de autoevaluare, pagina 129 -capacităţile elevilor de aplicare, transfer, generalizare a cunoştinţelor -încurajează dezvoltarea deprinderii de studiu individual şi de comunicare -avantaje: înlesneşte evaluarea deprinderilor de lucru cu metode şi instrumente specifice biologiei, exersează colectarea de date şi formularea de concluzii pe baza acestora. Test de autoevaluare, pagina 142
Proiectul pentru Învăţământul Rural

137

Se va consulta.C. 11-12 3.. S.Ed.Proiectarea didactică la biologie 1.. – C.C.Aramis Print s.Ghid metodologic – aria curriculară matematică şi ştiinţe ale naturii – liceu” M.. Se va consulta tab.2002 Test de autoevaluare. .Ed. Metode alternative de evaluare • Observarea sistematică a elevilor • Investigaţia • Proiectul • Portofoliul • Tema pentru acasă • Tema de lucru în clasă • Autoevaluarea 2. S. Se va lucra individual sau pe grupe.C.Aramis Print s. Se vor consulta.Ed.N.. pagina 154 1. – C. de cele mai multe ori nerelevante pentru personalitatea elevului şi neglijează aspecte importante precum: gândirea.l.r. 2 de la pag.Ed.Aramis Print s.C.l.N.C.Ed.2002 şi ..r. utilizarea unor metode proprii de lucru. 2 de la pag..C.2002 138 Proiectul pentru Învăţământul Rural . S.N.Ed. imaginaţia.l.. 11-12 2.C.Ghid metodologic de aplicare a programei de biologie – învăţământ obligatoriu” – M.. 3. competenţa de comunicare şi de relaţionare. Evaluarea formativă valorifică potenţialul elevilor şi conduce la perfecţionarea stilului şi a metodelor proprii de învăţare.r..C. – C. Se va consulta tab.C. Evaluarea curentă are în vedere doar unele tipuri de comportamente. atitudinea de responsabilitate.Ghid metodologic de aplicare a programei de biologie – învăţământ obligatoriu” M.

Constelaţii. Neguţ C. Boşcaiu N.Rîşnoveanu G.. Buc. Ionescu A. sursă de plante pentru spaţiile verzi Ed.. Teodorescu I. Ed. 23-31. Târgovişte. I – Mic atlas de plante.Constelaţii. Râmnicu Vâlcea. 2000.. Păun M.. Ed. 23-30.2002. Popescu l. Cluj.Academiei. 2003. 5-9.68-103 Teodorescu I. introducerea pag..Constelaţii. – Importanţa ecologică a parcurilor naturale. pag.Rîşnoveanu G. – Ecologie teoretică. 167-185..Ecologie. Teodorescu I.clasa a XII a. Bucureşti. 1952 – 1992. Neguţ C.1987. – Ecologia şi protecţia mediului. Buc.. – Ecologia şi protecţia mediului.1999.. – Vegetaţia Pământului. pag. Ploaie Ghe. Ilie N.. Ed. pag.manual pt.. * * Flora RPR-RSR . clasa a X a. Editura Didactică şi Pedagogică... Proiectul pentru Învăţământul Rural 139 ... Buc. 1985. Evaluarea în procesul didactic. Ed. 1990. pag 26-44. 1970 . Soran V. pag. – Microbiologia resurselor Naturale. pag.T.Offsetcolor. 1994. Strategii alternative de evaluare modele teoretico-experimentale. Walter H. 33-65.Şt.. 1976.2001. 2001.. Radu I. Ed. 34-56. Buc. Ed. Editura Didactică şi Pedagogică. Stugren B.. Udrescu S. manual pt. Toniuc N. – Flora spontană.. Purdea L. Buc. 1993. – Omul şi biosfera. Craiova. Bucureşti.Scisul Românesc. pag.Proiectarea didactică la biologie Bibliografie recomandată pentru “Unitatea de învăţare 3” Dunmitriu Constanţa. 14-56 Tudor. pag. Borcea M. – Ecologia şi protecţia mediului. Ed. Buc... Petrescu I.sarmis.

Bucureşti. Dumitru Gh. Ed. Bucureşti. 19.Ed.. Metode de învăţământ.. Ghid metodologic de proiectare a activităţii didactice la ştiinţe ale naturii. Cadru de referinţă. Consiliul Naţional pentru Curriculum. Bucureşti. Cluj. 14.1989. Clasele a V a – a VI a. LEAHU I. *** Ministerul Educaţiei Naţionale. Ed. ***Softwin. MEYER G. PĂCURARI O. RADU I. ipografia Universităţii Bucureşti. Polirom 7. NOVEANU G.). Polirom 17. 2006. *** Ministerul Educaţiei Naţionale.).. Consiliul Naţional pentru Curriculum. (coord. Cucoş Constantin. – C. Ed. Predarea interactivă centrată pe elev. Instruirea şcolară. 13.E..C.C. 2005.Corint Bucureşti 1999. 3.C.S.S.E. PIR: Dezvoltarea profesională pe baza activităţii proprii desfăşurată în şcoală.1983. Stugren B.2001. Consiliul Naţional pentru Curriculum.Bibliografie generală 4. Editura Didactică şi Pedagogică. Ed..Ed. ***Manuale de biologie pentru clasele a V-a. 5. C. Aria curriculară Matematică şi Ştiinţe ale naturii.sarmis. 2001.(II). Programe şcolare pentru clasele a V a – a VIII a. Ed.Sigma.C. Aramis.(coord.C. Bibliografie minimală recomandată pentru modulul “Didactica biologiei în învăţământul obligatoriu” 1. Comunicare eficientă. Ed. – Ecologie teoretică. M. M. 2003. (coord. 15. Aria curriculară Matematică şi Ştiinţe ale Naturii. Dumitru Constanţa . 1994 140 Proiectul pentru Învăţământul Rural .). Dumitriu Constanţa. Învăţarea prin descoperire în predarea – învăţarea biologiei. 2003. 18.C. corelaţii cu alte strategii didactice.. Ed. Psihologia educaţiei şi dezvoltării. Curriculum Naţional învăţământul obligatoriu. M. 12. *** Programe şcolare pentru învăţământul obligatoriu.N.Humanitas Educational Bucureşti. Polirom. 2002. Programe şcolare pentru clasele a X a.. Învăţarea matematicii şi a ştiinţelor naturii. Editate de CNC şi MEC. 1996. Iaşi 16. 1998 – 1999. Studiu comparativ (I). Psihopedagogie.C.2001 20. 8.).N. Ed.TÂRCĂ A.N.N. Strategii alternative de evaluare modele teoretico-experimentale. Bucureşti.1999.. Biologie (soft educaţional) 6.Aramis Print. .C.Cicero. Liceu.a X-a. Pâinişoară I.2000. şi colab. Bucureşti. 2004.. 4. SARIVAN L. Pedagogie. *** Ministerul Educaţiei Naţionale. Ciolac Anca.2000.. Ghid metodologic. O.Aramis Print.Academiei. Ed. Iaşi 11. Iucu Romiţă. Strategii didactice inovative. Ed. Un model de proiectare curriculară centrat pe competenţe. 9. De ce şi cum evaluăm. SINGER M. EDP Bucureşti 10. 2006. Cerghit I.SARIVAN L. 2.Iaşi.Polirom.(coord. Polirom.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful