Program postuniversitar de conversie profesională pentru cadrele didactice din mediul rural

Specializarea BIOLOGIE Forma de învăţământ ID - semestrul IV

DIDACTICA BIOLOGIEI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL OBLIGATORIU

Ioana ARINIŞ

Elena CROCNAN

2007

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Proiectul pentru Învăţământul Rural

BIOLOGIE

Didactica biologiei în învăţământul obligatoriu

Ioana ARINIŞ

Elena CROCNAN

2007

© 2007

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Proiectul pentru Învăţământul Rural Nici o parte a acestei lucrări nu poate fi reprodusă fără acordul scris al Ministerului Educaţiei şi Cercetării

ISBN 978-973-0-04827-8

................3.......Cuprins CUPRINS Introducere ............................................................ 40 2....2..... 64 2.....................................2.............1.................4........................2............................................. 51 2....................3..........1...........................2................ Observarea ......2........................................ Structura programei de biologie pentru liceu .........................................................4 Demonstraţia.........3............... . 23 1........................ 34 2...... ÎNŢELEGEM ŞI EXPERIMENTĂM! Organizarea conţinuturilor la biologie ........ 61 2.. Componente atitudinale în programa de biologie..... 10 1........ 12 1.............. 1 1.................... Studiul de caz .........................1.......... 69 Proiectul pentru Învăţământul Rural i ....... Stabilirea conţinuturilor unităţii de învăţare ...................................................3......................... Conceptele: strategie didactică şi strategie interactivă .............................. 6 1.. Problematizarea ........ obiective de referinţă şi conţinuturi în programe de ştiinţe integrate (învăţământ primar) ................1....6................ răspunsuri pentru sarcinile de lucru ................ 21 1...................................................................2..............3.......2.............. chimie şi fizică....... 26 Test de evaluare notat de tutore...................... EXPLORĂM ŞI COMPARĂM! Curriculum naţional – cadru de referinţă...................................................................EXPLORĂM ŞI COMPARĂM! Metode şi procedee didactice eficiente pentru predarea-învăţarea biologiei ......................................................................... APLICĂM ŞI DEZVOLTĂM! Integrarea metodelor didactice sub forma strategiilor interactive bazate pe munca individuală şi în grup... Structura programei de biologie pentru gimnaziu........ Învăţarea prin cooperare (IPC).......... 59 2............................................................. 33 Unitatea de învăţare 2(autor: Elena Crocnan) Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei ............................1....................... 43 2.................. 4 1....5...............2....................................... 11 1.................................3..............................INŢELEGEM ŞI EXPERIMENTĂM! Conversaţia euristică ... 29 Bibliografie recomandată pentru unitatea de învăţare 1 .. 64 2.2............................. 15 1..........1.......................... Structura programei şcolare de biologie . 1 Competenţelele unităţii de învăţare 1 ...................................... 28 Indicaţii......................................................1...................................... 55 2............... iii Unitatea de învăţare 1(autor: Ioana Ariniş) Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie ....................................2.........APLICĂM ŞI DEZVOLTĂM! Locul biologiei în aria curriculară................................................................2................................... 35 2..............1.............................................................................................................................4..... Povestirea şi lectura didactică................................................................................................................................................................2... Metode care sprijină reconstituirea cunoştinţelor ştiinţifice de biologie. Relaţia biologiei cu alte ştiinţe ale naturii..... Învăţarea prin descoperire ... 53 2........ 3 1.....2.................................3................................................................2.... .......... Obiective cadru................................................................... 49 2............................ 34 2..................................1.3............. 46 2......................1........................................ Modalităţi de prelucrare didactică a conţinuturilor unităţii de învăţare ........ Modelarea .......................1......7.......... Experimentul .............. 2 1..................................................... Obiective cadru la biologie.........5....................... 51 2........ sugestii de rezolvare................... Competenţelele unităţii de învăţare 2 ........

.....3................4.6...............................2.....................................................................................4.......................................................................... de ce cum În ce măsură se învaţă: repere în proiectarea didactică..................2................................................4................... Portofoliul .... Didactica opţionalului..................3) Proiectarea didactică la biologie ............................................................................. unităţi de conţinut în manual: corelaţii posibile ...87 3.............. Relaţia unităţii de învăţare cu programa......................................EXPLORĂM ŞI COMPARĂM! Unitatea de învăţare ca element de bază în proiectare ...3.. sugestii de rezolvare........76 Bibliografie ......................................................................................................... Elena Crocnan secvenţele: 3.... Proiect de programă pentru curs opţional Integrat ..97 3....81 3.......5..............6.............................1....101 3.....1..113 3.............4..................................................128 Test de evaluare notat de tutore ...........111 3...3.....79 3.......................................91 3...................................1..........107 3.........................................3.....................................................................105 3.....................................................................1.......................................... Proiectarea şi aplicarea CDS – ului în învăţământul obligatoriu ............... Evaluarea la disciplinele opţionale ..................................3.....1 Observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor ..................3.........5............136 Bibliografie pentru unitatea de învăţare 3................2............................................. Proiectul ca modalitate de învăţare şi evaluare ................... răspunsuri pentru sarcinile de lucru .... Proiectul .......... răspunsuri pentru sarcinile de lucru ........................APLICĂM ŞI DEZVOLTĂM! Abordarea problemelor de mediu din comunitate în cadrul unui opţional ...3.....4.. Tipuri de CDŞ în învăţământul liceal ......... Ce................................3..4.................1....................................... Unităţi de conţinut în programă............................................ Tipuri de CDŞ în învăţământul obligatoriu ..............111 3.............3...........4........................INŢELEGEM ŞI EXPERIMENTĂM! Metode alternative de evaluare................................................ Abordarea problemelor de mediu din comunitate în cadrul unui opţional.................4.....................................................................................1-3...........85 3.........................................................121 3.3................. Investigaţia.........................................134 Indicaţii..4.........................3.......................92 3........................... sugestii de rezolvare..........114 3...75 Indicaţii........................... Relaţia unităţii de învăţare cu lecţia..................................122 3.......140 ii Proiectul pentru Învăţământul Rural ............................................................110 3.....................................................139 Bibliografie minimală pentru modulul “Didactica biologiei în învăţământul obligatoriu”...........4................80 3........................Cuprins 2...........................78 Unitatea de învăţare 3(autori: Ioana Ariniş secvenţa 3..108 3.........1............................3..103 3........2..79 Competenţelele unităţii de învăţare 3.............1.......73 Test de evaluare notat de tutore .......... Jocul de rol ............................ Autoevaluarea .......... Referatul ............4....................

Concepţia acestui curs este centrată pe asigurarea retenţiei cunoştinţelor aplicative. capătă noi valenţe. Acest modul se adresează cadrelor didactice care predau sau urmează să predea biologia în şcoli din mediul rural. în loc să se diminueze. afectat deocamdată în mică măsură de asaltul informaţional şi tehnologic. De aceea. În conceperea modulului am parcurs următoarele etape: Proiectul pentru Învăţământul Rural iii . aplicativ şi cu largi deschideri spre reflecţie. Modulul aparţine Pachetului 2 – Didactici – adresat ambelor grupuri ţintă vizate de program: astfel. El este parte componentă a pregătirii profesorilor în cadrul Proiectului pentru Învăţământul Rural (PIR) şi îşi propune să ofere modalităţi de îmbunătăţire a demersului didactic la orele de biologie. sunt bazate pe învăţare activă şi dezvoltă un set de competenţe specifice derivate din competenţele generale. a competenţelor şi comportamentelor (transferabile) asociate cu împlinirea personală şi dezvoltarea carierei didactice . cadrele didactice din mediul rural au nevoie de o pregătire profesională adecvată pentru ca achiziţiile lor să poată fi valorificate în situaţii educaţionale diverse. Didactica biologiei face parte din parcursul de pregătire pentru reconversia profesională a cadrelor didactice cu altă specializare universitară decât cea predată în şcoală. în Programul 2 – De conversie – ne adresăm cadrelor didactice care n-au parcurs modulul psihopedagogic şi metodic în timpul studiilor universitare. au devenit importante atât selectarea cunoştinţelor pe care un elev trebuie să le asimileze.şi al profesorului de biologie în particular – acesta. orientate prin intermediul suportului de curs prin activităţi tutoriale directe (AT) şi prin temele pentru studiu individual (SI) şi pentru evaluare pe parcurs (TC). cât şi necesitatea utilizării acestora cu maximă eficienţă. făcând apel la un sistem metodologic modern. În aceste condiţii.Introducere INTRODUCERE Dezvoltarea fără precedent a mijloacelor de informare şi comunicare a condus la un ritm de multiplicare a informaţiilor ce necesită o altă organizare a învăţării. rolul profesorului în general . În acest context. specific ED şi. Cursul / modulul este structurat flexibil.ore/semestru AT TC 16 12 SI 28 AA - Sesiunile de formare. în Programul 1. Mediul rural. asigurând continuitatea între cunoştinţele teoretice de didactica biologiei şi cunoştinţele procedurale astfel: Nr. va trebui să facă faţă în viitorul apropiat unor transformări structurale şi funcţionale de substanţă. în consecinţă.

Învăţarea se realizează predominant frontal. Încearcă să reţină şi să reproducă ideile auzite. Puteţi urmări sensul schimbărilor în didactica disciplinelor în tabelul de mai jos: Criterii Strategii didactice tradiţionale • Urmăreşte prelegerea.euristic.dirijează. Se pune accent pe dezvoltarea gândirii prin confruntare de idei. Se manifestă individualist. Se consideră şi se manifestă ca un expert în ceea ce predă. regizează învăţarea. Acceptă şi stimulează exprimarea punctelor de vedere diferite în legătură cu o problemă. pune şi îşi pune întrebări cu scopul de a înţelege şi de a realiza sensul unor idei. De asemenea este asigurată respectarea celor şase principii ale design-ului curricular în regim ED. ţine prelegeri. Disciplina se aliniază la schimbarea de paradigmă din învăţământul românesc promovând învăţarea centrată pe activitatea elevilor şi pe valorificarea formativă a conţinuturilor ştiinţifice. Facilitează şi moderează activitatea de învăţare. Este partener în învăţare. expune. modele descriptive / explicative şi exemple de bună practică pentru a stimula implementarea în activitatea şcolară curentă a noutăţilor din didactica biologiei. Accent pe elemente de ordin calitativ (competenţe.Introducere Concepţia curriculară Modul de concepere a cursului Temele propuse şi sistemul metodologic elaborat pentru dezvoltarea acestora în forma ED sunt relevante pentru nevoile de dezvoltare profesională a grupurilor ţintă. Ajută elevii să înţeleagă lucrurile şi să le explice. • • • • • • • • Strategii didactice centrate pe elev Exprimă puncte de vedere proprii referitoare la o problemă.expunerea. orchestrează. Proiectul pentru Învăţământul Rural Activitatea elevului • • • Activitatea profesorului • • • • Modul de realizare a învăţării • • • Modalităţi de evaluare • • Predominant prin memorare şi reproducere de cunoştinţe. Măsurarea şi aprecierea cunoştinţelor (ce ştie elevul). Realizează un schimb de idei cu profesorul/colegii. Accent pe aspectul cantitativ (cât de mute informaţii • • • • • • iv .cu scopul de ierarhizare.explic aţia învăţătorului/profesorului. În sprijinul celor care predau disciplinele biologice în mediul rural se propun teme de didactică actuale şi actualizate şi se pun la dispoziţia profesorilor idei. atitudini ). Măsurarea şi aprecierea capacităţilor (ce poate să facă elevul cu ceea ce ştie). Impune puncte de vedere proprii. Prin apel la experienţa proprie. Argumentează. Învăţarea prin colaborare. Competiţie între elevi. Explică.demonstrează. Organizează. valori. Acceptă în totalitate ideile transmise de către profesor. Cooperează în rezolvarea problemelor şi a sarcinilor de lucru. Predă. deţine elevul).

. din perspectiva cursantului. Studiu individual Identificaţi cu ajutorul cuprinsului unităţile de învăţare ale modulului.Proiectarea didactică în biologie”. Acest curs este constituit din trei Unităţi de învăţare. caracterizate. Aplicăm şi dezvoltăm!”.. .Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei” şi . Înţelegem şi experimentăm!”. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu Proiectul pentru Învăţământul Rural v . . fiecare unitate de învăţare a fost divizată în trei secvenţe.Curriculum pentru biologie –repere conceptuale”. axate pe temele principale ale didacticii biologiei: . .. competenţele specifice şi titlurile subsecţiunilor acestora...Explorăm şi comparăm!”. prin următoarele întrebări-cheie: • Familiarizare: Cum explorez? • Structurare: Cum interpretez? • Aplicare: Cum aplic? Aceste secvenţe sunt delimitate prin titlurile: .Introducere Temă de reflecţie Care credeţi că este rolul profesorului în asigurarea demersului didactic în acest nou context ? Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu. apoi citiţi titlurile. Pentru o mai bună formare a competenţelor specifice..

. de proces) – prin evaluări pe parcurs. continuă (formativă. sunt precizate modul în care trebuie formulat răspunsul şi baremul de notare. Una dintre temele majore ale programei de biologie pentru clasa a VII-a este Funcţiile de relaţie. Notele obţinute în urma corectării acestor teste reprezintă o parte importantă a evaluării continue a dumneavoastră. De asemenea se va observa. pe parcursul întregului semestru. explicitat mai jos. prin utilizare de algoritmi? învăţământ? Competenţă specifică Item de evaluare Pentru fiecare item de evaluare.. Evaluarea continuă va fi făcută în principal pe baza Testelor de evaluare – notate de tutore. Evaluarea continuă este o modalitate de apreciere a activităţii cursantului. monitoriza şi aprecia implicarea cursanţilor în activităţile interactive sau de grup ocazionate de întâlnirile tutoriale şi de consiliere. verificate şi comentate individualizat. Prin testele de evaluare este verificat gradul de îndeplinire a competenţelor specifice fiecărei unităţii de învăţare.. . Testele de evaluare notate de tutore Formele de evaluare: 1. Metode şi instrumente de evaluare Evaluarea competenţelor cursanţilor se va realiza pe baza temelor de control pe parcurs (TC). să identific unităţi de învăţare. bazate pe produsele realizate şi prezentate de cursanţi în întâlnirile tutoriale şi TC – lucrări periodice de control (2-3/sem) raportate la obiectivele disciplinei. vor fi transmise tutorelui în modul şi la datele anunţate la începutul semestrului. Testele de evaluare. a portofoliului şi a probei scrise finale.Introducere 1. această corespondenţă este evidenţiată prin modul de aşezare în pagină. Itemii de evaluare din care sunt formate testele corespund competenţelor specifice unităţii de învăţare. .. vi Proiectul pentru Învăţământul Rural . rezolvate individual.. Aceste teste se găsesc la sfârşitul fiecăreia dintre unităţile de învăţare ale modulului şi sunt anunţate la cuprins. pentru . prezentări de materiale şi proiecte. Folosiţi algoritmul indicat în secţiunea …. dezbateri. Am reuşit? 1.

Proiectul pentru Învăţământul Rural vii . c) 6. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu O altă parte a evaluării continue provine din aprecierea activităţii de-a lungul semestrului şi din timpul întâlnirilor cu tutorele. d) 7. autoevaluare – la finalul unei sesiuni de formare. vor conta: respectarea calendarului de lucru. b) 5.Introducere Studiu individual Identificaţi cele trei teste de evaluare notate de tutore. pentru a nota paginile la care se găsesc aceste teste. Folosiţi spaţiul liber de mai jos. modul în care colaboraţi cu tutorele. de tipul celor de mai jos. Ele sunt anunţate prin simboluri şi titluri specifice. Pentru aceasta. Alegeţi răspunsul corect! Câte teste de autoevaluare se găsesc în acest curs? a) 4. Test de autoevaluare 1. e) 8. calitatea întrebărilor formulate. precum şi alte aspecte. ce vor fi luate în considerare de la caz la caz. 2. pe care va trebui să le rezolvaţi. în fiecare secvenţă a unităţilor de învăţare sunt formulate unul sau mai multe Teste de autoevaluare.

................................ Pentru a obţine indicaţii de rezolvare a sarcinilor de lucru se poate proceda astfel: .................................................................................................................................. Pentru acest modul................................................ În portofoliu se vor include .............................. Modulul este format din ................Introducere Test de autoevaluare: Verificaţi dacă aţi înţeles corect! Evaluarea continuă se realizează pe baza...... sunt prevăzute ............................................................... ....................................... ......................................................................................................... .................................................................. Desenul alăturat semnifică ............................................................................................ ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ .............. • Pentru a verifica dacă aţi răspuns corect..... .................................................................. .............................................. Una dintre sursele bibliografice recomandate pentru acest modul este .......................................................................................................... întâlniri cu tutorele.... ...................................................... .................................................................. putem folosi...... unităţi de învăţare.. La proba practică......................................................................................................................... ..................................................................................................... Pentru aceasta....... va trebui ca fiecare cursant .................................... recitiţi introducerea! viii Proiectul pentru Învăţământul Rural .................................

PIR . Ce urmează să faceţi? Pe parcursul următoarelor unităţi de învăţare există câteva sarcini de lucru care se referă în mod explicit la portofoliul pe care îl veţi alcătui şi îl veţi prezenta în final. susţinerii şi evaluării portofoliului şi a unei probe practice. forma de evaluare este verificare. a căror rezolvare va trebui inclusă în portofoliu.Introducere Portofoliul 3. Folosiţi spaţiul liber de mai jos. pe parcursul întregului semestru. Portofoliul este un instrument de evaluare complementară. Predarea interactivă centrată pe elev. În afara rezolvărilor la temele specifice. despre care credeţi că au relevanţă în aprecierea activităţii dumneavoastră de-a lungul acestui semestru. Acesta conţine diverse produse realizate de către cursant. a lăsa alcătuirea portofoliului pentru perioada imediat premergătoare evaluărilor – parţiale sau finale – ale acestuia. (coord. L. ci sunteţi apreciaţi în urma prezentării.CEDU 2000+ Proiectul pentru Învăţământul Rural ix . Aceasta înseamnă că nu daţi „examen” (adică nu primiţi o notă. în urma rezolvării unor subiecte!). Evaluarea finală şi evaluarea continuă contribuie fiecare la stabilirea notei pentru acest modul. Pentru acest curs. ce nu prezintă relevanţă. echivalează cu alcătuirea unui dosar. în scopul evidenţierii vectorului de progres al învăţării. Aceste sarcini de lucru sunt denumite Temă pentru portofoliu şi sunt însoţite de simbolul din imaginea alăturată. Studiu individual • Identificaţi toate sarcinile de lucru ale acestui modul. O parte importantă a evaluării activităţii dumneavoastră în cadrul acestui modul o reprezintă evaluarea prin portofoliu. 1 Sarivan. veţi include în portofoliu şi alte documente. Întocmirea portofoliului este o activitate care se desfăşoară în timp.). care regrupează rezultate ale învăţării pe o perioadă mai îndelungată1. finală (de progres) – examinarea cursanţilor şi evaluarea portofoliilor de curs ( raportate la competenţele specifice şi bazată pe integrarea tuturor rezultatelor obţinute de cursanţi). Este important să rezolvaţi aceste sarcini de lucru atunci când ajungeţi la ele. pentru a nota paginile la care se găsesc aceste sarcini de lucru.

.... la a treia întâlnire pe care o veţi avea cu acesta.........................................................Introducere Acestea pot fi.... mi se pare mai dificil. O formă preliminară a portofoliului va fi prezentată tutorelui....... conform programului stabilit......................... Fişă de autoevaluare pentru portofoliu Am învăţat........... Cel mai mult mi-a plăcut să ...... fişa de evaluare va fi transformată într-o notă de la 1 la 10................... pentru că ............... pe baza cărora va evalua fiecare portofoliu în parte................. Observaţiile şi recomandările tutorelui vă vor parveni ulterior......... Cel mai uşor a fost să..............................)... În măsură moderată În mare măsură 2 Sarivan. pentru că .. Îmi propun ca în semestrele următoare ....................... (coord........................ Consider că activitatea mea în acest semestru a fost .......... veţi include în portofoliu trei fişe de autoevaluare... referate de lectură din bibliografia recomandată..... PIR .......................... Am fost surprins/ surprinsă de faptul că................................ L... de exemplu: descrierea unor activităţi desfăşurate cu elevii.... Aceste criterii vă vor fi comunicate în timp util............................... În mică măsură Relevanţa materialelor incluse în portofoliu pentru demonstrarea progresului cursantului.. sarcini de lucru interdisciplinare propuse elevilor...........CEDU 2000+ Proiectul pentru Învăţământul Rural x ......................................... Predarea interactivă centrată pe elev.................................. Am întâmpinat următoarele dificultăţi .... Faţă de semestrul anterior.... pentru că ...... răspunzând la întrebările din lista următoare de fiecare dată când finalizaţi o unitate de învăţare2....... Cum va fi evaluat portofoliul? Tutorele îşi va construi o listă de criterii de evaluare.......... Alte informaţii despre portofoliu puteţi găsi în modulul Didactica ariei curriculare Matematică şi Ştiinţe ale naturii..... pe parcursul semestrului Ulterior. De asemenea.. astfel încât să aveţi timpul necesar întocmirii unui portofoliu de calitate....... Cel mai mult m-a ajutat ........... calendarul activităţilor de parcurgere a modulului etc.................. în care apare unul dintre posibilele criterii de evaluare...................................... Evaluarea portofoliului se va face prin completarea unei fişe de evaluare de tipul de mai jos...

• • Nu ezitaţi să luaţi legătura cu tutorele pentru a obţine alte indicaţii sau precizări. o planificare calendaristică. Acest „produs” poate fi: un proiect de unitate de învăţare. Tematica aleasă va avea legătură cu temele de biologie alese ca titluri ale unităţilor de învăţare din acest curs.examinare scrisă finală. iar evaluarea finală are ponderea de 60%. câte un manual de biologie pentru fiecare clasă şi cursul de faţă. veţi putea folosi orice material de lucru doriţi. evaluarea continuă are ponderea de 40% din notă. În realizarea „produsului” solicitat. organizarea activităţilor. De altfel. Pentru proba practică. de posibilitatea utilizării acestuia în activitatea la clasă şi de argumentarea deciziilor de construire pe care le veţi lua. suporturile de curs oferite. sau pentru a depăşi eventualele blocaje în învăţare. fişe pentru monitorizarea activităţii cursanţilor în sistem tutorial 3. teme de control/probe de evaluare pe parcurs şi finale. un test de evaluare. Cum se acordă nota? În fixarea notei finale.Introducere Proba practică O altă componentă importantă a evaluării finale este proba practică. etc. veţi avea de realizat un „produs” specific activităţii profesorului. Succes! Examinarea cursanţilor se va face prin probă scrisă. un barem al unui test de evaluare dat etc. proiecte didactice ale lecţiilor cu caracter interdisciplinar (cel puţin 4 proiecte didactice pentru unităţi de învăţare şi lecţii). privitor la „produsele” realizate de către alţi colegi. 1 proiect de educaţie pentru sănătate/pentru mediu/de realizare de bază materială. grile de evaluare a portofoliului 2. Nota minimă pentru promovarea acestui modul este 5. De asemenea. chestionare pentru evaluarea cursului şi a prestaţiei formatorilor. Instrumente de evaluare: 1. sprijinul oferit de formatori pe tot parcursul modulului. Proiectul pentru Învăţământul Rural xi . materiale suport pentru predare şi evaluarea elevilor. tutorelui Materialele elaborate pe parcursul cursului vor fi depuse în portofoliul de curs care va cuprind variante de proiecte didactice. sunteţi obligaţi să aveţi la dumneavoastră: programele de biologie în uz pentru clasele a V-a.a X-a. Feed-back – cursanţii vor aprecia: prestaţia formatorilor.1proiect de programă CDŞ. Ponderi în nota cursului: 60% . pentru a răspunde la proba practică. evaluarea prin notă va ţine seama de concordanţa „produsului” cu cerinţele formulate. În cadrul colocviului de evaluare finală. vor conta comentariile şi aprecierile pe care le veţi face.

Forme tradiţionale şi alternative de evaluare”... Modul de utilizare a cursului Toate cursurile corespunzătoare Proiectului pentru Învăţământul Rural au fost realizate în forme grafice asemănătoare. Exemple: . Elaborarea de proiecte didactice. abordează interdisciplinar conţinutul ştiinţific sau integrează soft educaţional. de elemente grafice sau de text (adnotări). 7. Exemple: . postere.Introducere 40% .evaluare continuă (TC în cadrul sistemului tutorial) şi evaluarea portofoliului Repere metodologice de aplicare a programei Metodele utilizate în sesiunile de formare directe sunt interactive şi specifice învăţării adulţilor. de probe şi instrumente de evaluare. Sistemul metodologic specific ED 1. în partea dreaptă. xii Proiectul pentru Învăţământul Rural . Studiul individual pe baza suportului de curs şi a bibliografiei recomandate. întrerupt. ele au rolul să vă ajute în învăţare! Conţinuturile sunt întrerupte de diverse sarcini de lucru. Referatul.. TIM” “Rezultate şi analiză critică” . . Folosiţi acest spaţiu pentru notiţe! • Folosiţi cât mai des aceste spaţii albe. 10. etc. Aplicaţii soft şi documentaţii din pagini web. Experimentarea şi analiza de noi practici profesionale va conduce la selectarea acelora cu cea mai bună aplicabilitate la clasă. Acest spaţiu are un dublu rol: pe de o parte. observaţii. pe de altă parte. Analiza progresului şcolar al elevilor în funcţie de formele şi instrumentele de evaluare utilizate”. adnotările atrag atenţia şi vă ajută la identificarea sau consolidarea unor informaţii importante şi. completări. a fost lăsat un spaţiu alb. Pe fiecare pagină. 9. 4. Proiectarea de unităţi şi activităţi de învăţare care introduc metode noi. . Dezbaterea 5. 8. Studiul de caz 3. Pe toată durata cursului participanţii vor avea posibilitatea să prezinte şi să realizeze în grup ( direct şi on-line) produsele realizate şi experienţele didactice proprii. în chenarul de mai jos este formulată o sarcină de lucru. Conceperea de materiale didactice – folii. spaţiul alb poate fi folosit pentru notiţe. Sarcinile de lucru sunt cuprinse în chenar şi sunt anunţate prin titluri specifice şi prin imagini sugestive. 6. din loc în loc. IPC. Manuale alternative de biologie şi auxiliarele didactice”. De exemplu. Prelegeri 2. Analiză critică şi sinteză.Experienţele personale în aplicarea metodelor învăţării active. modele..

puteţi folosi sugestiile de rezolvare ale acestora. Imaginile alăturate sunt asociate unei alte sarcini de lucru. Dacă aveţi neclarităţi în legătură cu sarcinile de lucru propuse. Dacă acest spaţiu este prea mic în comparaţie cu necesităţile dumneavoastră. la testele de evaluare notate de tutore. inserate între foile cursului. sau să îi adresaţi întrebări.Introducere Temă de reflecţie Identificaţi sarcinile de lucru formulate în paginile anterioare. de la 1. Acolo unde sarcinile de lucru necesită un răspuns. precum şi la colocviul de evaluare finală. Pentru a identifica mai uşor răspunsurile. În cazul în care neclarităţile persistă. Proiectul pentru Învăţământul Rural xiii . Ce rol credeţi că au în această introducere? Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri. am numerotat sarcinile de lucru ale fiecărei unităţi de învăţare cu numere succesive. formulaţi răspunsurile pe un caiet special sau pe foi de hârtie. imediat după ce aţi parcurs conţinuturile tematice. vă va fi mult mai uşor să sintetizaţi materia parcursă şi să vă pregătiţi pentru a răspunde la testele de autoevaluare. Studiu individual Răsfoiţi paginile cursului şi observaţi frecvenţa cu care apar sarcinile de lucru propuse. În acest fel. Este util să răspundeţi cu consecvenţă la întrebările formulate. pornind. de fiecare dată. care se află la sfârşitul fiecărei unităţi de învăţare. am lăsat un spaţiu în care puteţi scrie. la una dintre cele patru întâlniri prevăzute prin programă. este indicat să luaţi legătura cu tutorele.

.

....2....... obiective de referinţă şi conţinuturi în programe de ştiinţe integrate (învăţământ primar) ............ 2 1............... Relaţia biologiei cu alte ştiinţe ale naturii............. Modalităţi de prelucrare didactică a conţinuturilor unităţii de învăţare ............. 29 Bibliografie recomandată pentru unitatea de învăţare 1 ............. ................ 11 1.................................... sugestii de rezolvare.................................3..............................4...................................... Explorarea elementelor de coerenţă verticală şi orizontală în cadrul curriculumului de biologie... chimie şi fizică..3....... răspunsuri pentru sarcinile de lucru ..............2......... Structura programei de biologie pentru gimnaziu.....APLICĂM ŞI DEZVOLTĂM! Locul biologiei în aria curriculară.............................................2..........................1 Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie........................................ ÎNŢELEGEM ŞI EXPERIMENTĂM! Organizarea conţinuturilor la biologie ....1....... 28 Indicaţii..................... 1 1............. 6 1............................... Structura programei şcolare de biologie ..................... 12 1............2...........................5............3.. 3 1....... 21 1....... 4 1..2........ 10 1............. EXPLORĂM ŞI COMPARĂM! Curriculum naţional – cadru de referinţă................................................................... Stabilirea conţinuturilor unităţii de învăţare ......................................................................... Componente atitudinale în programa de biologie.. Structura programei de biologie pentru liceu .......... 23 1........ 26 Test de evaluare notat de tutore................................... 33 COMPETENŢELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE 1 Prin studiul acestei unităţi de învăţare se urmăreşte formarea următoarelor competenţe: 1........................ 15 1...........1..................Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Unitatea de învăţare 1 Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie CUPRINS Competenţelele unităţii de învăţare 1 .......................... Proiectul pentru Învăţământul Rural 1 ................7..........................6.............................................................. 1.1..... Obiective cadru la biologie.. Obiective cadru.......2.........

1 care urmează: Tab.document reglator ce asigură coerenţa componentelor sistemului curricular în termeni de procese şi produse. o ciclul de dezvoltare ( clasele a III a . o ciclul de observare şi orientare ( clasele a VII a – a IX a). o al funcţionalităţii. o al coerenţei. o ciclul de aprofundare.1 – Corelaţia între vârstă. o al flexibilităţii şi al parcursului individual. Ciclurile curriculare sunt: o ciclul achiziţiilor fundamentale (grupa pregătitoare a grădiniţei şi clasele I şi a II a). tipul de şcolaritate şi ciclurile curriculare 19 18 17 16 15 14 13 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 Învăţământ preşcolar Liceu teoretic. Ciclurile curriculare sunt prezentate în Tab. o ciclul de specializare . Cadru de referinţă . Planurile cadru sunt în concordanţă cu ciclurile curriculare periodizări ale şcolarităţii care au în comun obiective specifice şi care Cicluri grupează mai mulţi ani de studiu ce pot apar ţine la niveluri şcolare curriculare diferite. obiectele de studiu şi resursele de timp. o al racordării la social.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie EXPLORĂM ŞI COMPARĂM! 1. acestea corespund următoarelor principii: o al selecţiei şi ierarhizării culturale. o al egalităţii şanselor. • Planurile cadru de învăţământ pentru clasele I – XII/XIII – documente ce stabilesc ariile curriculare. În România Curriculumul naţional cuprinde: • Curriculum Naţional pentru învăţământul obligatoriu. vocaţional Şcoala profesională Şcoala de ucenici XIII XII XI X IX VIII VII VI V IV III II I Anul pregătitor Specializare Aprofundare Observare şi orientare Învăţământ gimnazial Dezvoltare Învăţământ primar Achiziţii fundamentale 2 Proiectul pentru Învăţământul Rural . tehnologic.1.VI a). Curriculum Naţional – cadru de referinţă Termenul de curriculum derivă din limba latină şi înseamnă drum către.

publicată în MO al Romaniei. obiective de referinţă/competenţe specifice. exemple de activităţi de învăţare.84/1995 Studiu individual 1 Studiaţi Legea învăţămâtului cu modificările ulterioare amintite în adnotarea de mai sus şi găsiţi finalităţile învăţământului preuniversitar.1996 şi a mai fost modificată prin OUG nr.151/1999 • Programele şcolare – documente ce stabilesc obiective cadru /competenţe generale.1 din 5. Programe analitice Programe actuale Structura programei şcolare de biologie Programa şcolară face parte din Curriculumul naţional şi descrie oferta educaţională pentru un parcurs şcolar determinat. Programele şcolare actuale se deosebesc de cele analitice deoarece pun accentul pe interiorizarea unui mod de gândire specific biologiei.152/14. Nr. norme metodologice şi materiale suport – documente ce descriu condiţiile de aplicare şi de monitorizare ale procesului curricular.1997 şi prin Legea nr.84/1995 a fost republicată în Monitorul Oficial al Romaniei.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Legea nr. document în care activitatea didactică programa traseul elevului către o finalitate cunoscută şi impusă de către adulţi. Ele scot în evidenţă rolul important al achiziţiilor elevilor în 3 Proiectul pentru Învăţământul Rural . partea I. iar profesorii şi elevii erau doar simplii executanţi. Până în anii 1998-1999. Partea I.2. Ghiduri. conţinuturile învăţării şi standardele curriculare de performanţă pe discipline.01. Acest tip de programă conţinea toate elementele procesului instructiv – educativ stabilite la nivel central. era utilizată programa analitică.36/1997. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu 1. Manuale alternative • • Finalităţile învăţământului preuniversitar derivă din idealul educaţional formulat în Legea învăţământului nr. nr.07. când a demarat reforma curriculară în învăţământul românesc.

obiective de referinţă. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu 1.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie plan formativ şi subliniază importanţa rolului reglator al obiectivelor / competenţelor pe cele două nivele de generalitate: obiective cadru/competenţe generale şi obiective de referinţă/ competenţe specifice.S.1.2001 3 4 Proiectul pentru Învăţământul Rural . obiective cadru. Ed. Obiectivele cadru au un grad ridicat de generalitate şi complexitate şi se referă la formarea unor atitudini generate de specificul disciplinei şi sunt urmărite de-a lungul mai multor ani de studiu. argumentează structura didactică adoptată şi sintetizează recomandări semnificative. Temă de reflecţie 1 După ce aţi citit şi înţeles definiţiile celor două tipuri de programe. Programe de biologie gimnaziale Consiliul Naţional Pentru Curriculum. Ghid metodologic de aplicare a Programei de biologie pentru învăţământul obligatoriu. conţinuturi ale învăţării şi standarde curriculare de performanţă. exemple de activităţi de învăţare. Buc. Obiectivele de referinţă specifică rezultatele aşteptate ale învăţării şi urmăresc progresia în formarea de capacităţi precum şi achiziţia de cunoştinţe ale elevilor pe ani de studiu. Nota de prezentare descrie parcursul anului de studiu respectiv.2. Structura programei şcolare de biologie pentru gimnaziu Programele şcolare actuale pentru învăţământul biologic gimnazial3 cuprind: o notă de prezentare. explicaţi sintagma “programele actuale sunt centrate pe elev ”.C.ARAMIS PRINT SRL.

fie în concordanţă cu alte discipline ale aceleiaşi arii curriculare. Ele sunt organizate fie tematic. Ele sunt orientate spre profilul de formare al elevilor la finalizarea parcursului şcolar şi la integrarea lor în viaţa socială. • caracteristicile psiho-pedagogice ale vârstei şcolare vizate. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu Conţinuturile reprezintă mijloace prin care se urmăreşte atingerea obiectivelor cadru şi de referinţă propuse. respectiv a criteriilor de notare. • obiectivele cadru şi cele de referinţă. Programa oferă cel puţin un astfel de exemplu de activităţi pentru fiecare obiectiv de referinţă în parte.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Exemplele de activităţi de învăţare propun modalităţi de organizare a activităţii în clasă. Proiectul pentru Învăţământul Rural 5 . sistem ce vizează sfârşitul unei trepte de şcolaritate. Standardele curriculare de performanţă sunt standarde naţionale şi reprezintă un sistem de referinţă comun şi echivalent pentru toţi elevii.1 din Programa de biologie pentru clasa a V a şi daţi exemple şi de alte activităţi de învăţare decât cele din programă. Constituie specificări de performanţă ce vizează cunoştinţele. Asigură conexiunea între curriculum şi evaluare. Studiu individual 2 Identificaţi obiectivul de referinţă 2. Exemplele de activităţi de învăţare sunt astfel concepute încât să pornească de la experienţa concretă a elevului şi să se integreze unor strategii didactice adecvate contextelor variate de învăţare. Standardele sunt relevante din punct de vedere al motivării elevului pentru învăţare şi în special pentru învăţarea continuă care să-l conducă la structurarea capacităţilor proprii învăţării active. competenţele şi comportamentele dobândite de elevi prin studiul biologiei. Elaborarea standardelor are în vedere: • finalităţile pe treaptă şi pe ciclu de şcolaritate. Standardele sunt exprimate într-un limbaj simplu şi clar şi reprezintă punctul de plecare pentru elaborarea descriptorilor de performanţă.

Consiliul Naţional Pentru Curriculum – Programa Şcolară Pentru Clasa a IX a – Ciclul inferior al liceului.5723 din23.2.C.M. aprobate prin O.nr. Orele atribuite prin curriculum diferenţiat sunt obligatorii.T.2004 4 6 Proiectul pentru Învăţământul Rural .M. lista de lucrări practice obligatorii.E. competenţe generale.E. Trunchiul comun reprezintă oferta educaţională formată din aceleaşi conţinuturi şi sarcini de învăţare pentru acelaşi număr de ore la toate liceele şi urmăreşte atingerea finalităţilor propuse pentru educaţia de bază.” Elaboraţi câte un criteriu de notare/descriptor de performanţă pentru notele 9 şi 10 . lista de conţinuturi.03. aprobat prin O. Structura programei şcolare de biologie pentru liceu Programe de biologie pentru liceu Trunchiul comun Curriculum de biologie pentru ciclul inferior al liceului a fost elaborat în conformitate cu Planurile cadru de învăţământ pentru clasele a IX – a şi a X – a. nr.2003 şi este structurat astfel: notă de prezentare. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu 1.2. iar notele obţinute sunt consemnate în unica rubrică din catalog corespunzătoare disciplinei”4 Competenţele generale au un grad ridicat de generalitate şi complexitate şi orientează demersul didactic către achiziţiile Ministerul Educaţiei.C. sugestii metodologice şi valori şi atitudini. asigurând şanse egale pentru toţi elevii.3458/9. Curriculum diferenţiat reprezintă oferta educaţională constând din disciplinele ariei curriculare corespunzătoare profilului liceului cu alocări orare asociate acestora. competenţe specifice şi conţinuturi pentru trunchiul comun şi pentru curriculum diferenţiat.12. Cercetării şi Tineretului .T.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Temă de reflecţie 2 Aveţi următorul obiectiv de referinţă pentru clasa a VIII-a: ”Să extrapoleze şi să realizeze predicţii pe baza observaţiilor şi a rezultatelor experimentale.

C.ARAMIS PRINT SRL.S.2 – Relaţia conceptele operaţionale dintre dominante/operaţii mentale şi Consiliul Naţional Pentru Curriculum. Studiu individual 3 Studiaţi programele şcolare pentru clasele a IX-a şi a X-a.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie fundamentale ale elevilor. În demersul de stabilire a competenţelor s-a considerat că soluţia se află la intersecţia dintre domeniul didactic (vizând ariile curriculare). Comentaţi. Buc. unităţi de conţinut. Ed. Ghid metodologic ARIA CURRICULARĂ MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE ALE NATURII – liceu. Sunt derivate din competenţele generale şi ca şi acestora. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu Competenţele generale.2002 Proiectul pentru Învăţământul Rural 5 7 . domeniul socio-economic (vizând pregătirea pentru piaţa muncii) şi domeniul de cunoaştere concretizat în şcoală printr-un obiect de studiu. identificaţi competenţele generale şi pe cele specifice şi apreciaţi dacă acestea corespund intersecţiei celor trei domenii: didactic. Ele se definesc pe obiect de studiu şi se formează pe toată durata învăţământului liceal. precum şi cele specifice acoperă dimensiunea cognitivă a personalităţii elevilor şi se stabilesc pornind de la modelul de generare prin gruparea categoriilor de concepte operaţionale în funcţie de dominantele avute în vedere.( vezi tab 2) 5: Tabel. Competenţele specifice se definesc pe obiect de studiu şi se formează pe parcursul unui an şcolar. li se asociază prin programe. socio-economic şi de cunoaştere.

explorarea. reprezentarea unor date.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Nr. investigarea. procese. . sisteme. integrarea unor domenii. Algoritmizare 4. compararea unor date. realizarea de conexiuni între rezultate. conexiuni. argumentarea unor enunţuri. relaţii. Prelucrare secundară 6. observarea unor fenomene. evaluarea unor rezultate. optimizarea unor rezultate. concluzii. interpretarea rezultatelor. procese. culegerea de date din surse variate. transpunerea într-o altă sferă. calcularea unor rezultate parţiale. reducerea la o schemă sau model. Exprimare 5. între reprezentare şi obiect. Dominante operaţii mentale Receptare Concepte operaţionale • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • identificarea de termeni. negocierea. Prelucrare primară 3. compararea unor rezultate. anticiparea unor rezultate. descrierea unor stări. 2. demonstrarea.definirea unor concepte. adaptarea şi adecvarea la context. Transfer 8 Proiectul pentru Învăţământul Rural . experimentarea. reprezentarea datelor. nominalizarea unor concepte. verificarea unor rezultate. relaţionări între diferite tipuri de reprezentări. calcularea. elaborarea de strategii. rezolvarea de probleme prin modelare şi algoritmizare. crt 1. stabilirea unor relaţii. sortarea – discriminarea. generalizarea şi particularizarea. procese. perceperea unor relaţii. date de ieşire. generarea de idei. remarcarea unor invarianţi. aplicarea în alte domenii. fenomene. analiza de situaţii. clasificări de date. descoperirea.

Sugestiile metodologice sunt recomandări generale referitoare la modul de aplicare a programei. • identificarea celor mai adecvate metode şi activităţi • de învăţare. Care este structura Curriculumului naţional romanesc? ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu Valorile şi atitudinile apar de obicei după competenţele generale sub forma unei liste ce acoperă întregul parcurs al învăţământului liceal şi orientează dimensiunile axiologică şi afectivatitudinală aferente formării personalităţii din perspectivă biologică. Test de autoevaluare Pentru întrebările 1 şi 2. Ele se referă de obicei la: • desfăşurarea procesului de predare-învăţare centrat pe elev. competenţele specifice derivate din acestea şi conceptele operaţionale corespunzătoare. completaţi cu răspunsul corect! 1. • resurse necesare pentru aplicarea optimă a programei. • evaluarea continuă. Care sunt criteriile pentru elaborarea standardelor de performanţă? --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Proiectul pentru Învăţământul Rural 9 .Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Temă de reflecţie 3 Identificaţi competenţele generale 2 şi 5 din Programa şcolară pentru clasa a X-a ciclul inferior al liceului.

• nu prezinte contradicţii. În programele şcolare. • fie adecvate intereselor.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie 3.3. Atingerea celor din urmă se realizează cu ajutorul conţinuturilor.6) sunt astfel organizate încât să: • fie corelate cu obiectivele de referinţă/competenţele • specifice. ca şi manualele. • fie cumulate şi să permită progresul. ÎNŢELEGEM ŞI EXPERIMENTĂM ! 1. sau poate utiliza alte materiale suport. • fie adaptate la experienţa elevului. • fie organizate articulat şi sistematizate. care se regăsesc în lista de conţinuturi. ele se pretează unei citiri personale şi adaptate. înlocuire. nevoilor prezente şi viitoare ale elevilor. conform algoritmului din schema de mai jos 4: 10 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a stabili deosebirile dintre structura programelor şcolare de gimnaziu şi cele de liceu. Programele şcolare trebuie parcurse şi respectate de către toţi profesorii. dar. adăugare. profesorul poate interveni asupra conţinuturilor programelor prin regruparea lor sub temele unităţilor de învăţare pe care le-a stabilit. profesorul poate interveni prin: adaptare. Astfel. fiecărui obiectiv cadru/competenţe generale îi sunt asociate obiective de referinţă/competenţe specifice. omitere. Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual. Organizarea conţinuturilor la biologie Conţinuturile la biologie (vezi pag.

competenţe specifice.2002 Proiectul pentru Învăţământul Rural 6 11 . În acest sens. • se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp. • se finalizează prin evaluare.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Conţinutul materialului este adecvat DA Utilizare NU Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi elemente de conţinut Adaptare Înlocuire Omitere Adăugare Alte materiale suport 1. Buc.C. generat prin integrarea unor obiective de referinţă.1. Consiliul Naţional Pentru Curriculum. Ed. • reorganizeze conţinuturile în funcţie de procesele cognitive ce trebuie învăţate. Stabilirea conţinuturilor unităţilor de învăţare implică identificarea elementelor de conţinut prin prelucrare didactică. la nivelul elementelor de conţinut.S.3. • identifice elementele de conţinut. Ghid metodologic ARIA CURRICULARĂ MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE ALE NATURII – liceu. utilizând programa şi alte surse.ARAMIS PRINT SRL. Stabilirea conţinuturilor unităţii de învăţare Unitatea de învăţare 6 este o structură didactică deschisă şi flexibilă ce prezintă următoarele caracteristici: • determină formarea la elevi a unui comportament specific. • este unitară din punct de vedere tematic. • facă o analiză secundară a corelaţiei obiective/competenţe – conţinuturi. profesorul trebuie să: • realizeze adecvarea conţinuturilor la scopul curriculumului.

respectă principiul conformităţii cu dezvoltarea psihologică a elevilor (sarcini şi activităţi de învăţare pe grupe de nivel). analiza logică a unui text. • stimularea elevilor la reflecţia asupra propriilor cunoştinţe în timpul învăţării. tabele. redă raportul dintre valorile personale şi valoarea mesajului ştiinţific.deductive. pe baza genezei. structurarea conţinutului în raport cu anumite proprietăţi relevante. numărul de paşi ce trebuie parcurşi între intrare şi ieşire. conceptuală. metodologică. prin cupluri antitetice. Modalităţi de prelucrare didactică a conţinuturilor unităţii de învăţare Prin prelucrarea didactică a conţinuturilor programei rezultă elementele de conţinut. scheme. a căror stabilire şi organizare are următoarele roluri (Ch.3): Tab. taxonomică individualizată (de nivel) sub forma hărţilor de concepte focalizată după modelul de predare după modelul unităţilor de sens după modelul informaţiilor de diferenţiere prin coduri bazată pe arborele de relevanţă şi de clasificare ● tematică 12 Proiectul pentru Învăţământul Rural . analiză cauzală. în funcţie de: seturi de întrebări. în concordanţă cu ordinea în care elevii vor învăţa diferite comportamente. după modelul construirii teoriilor ipotetico. algoritmi sau scheme logice. • articularea noilor cunoştinţe pe experienţa de viaţă a elevilor O listă de modalităţi de prelucrare a conţinuturilor este oferită de I. prin includerea informaţiilor noi în teme. întinderea domeniului. metodologice. al părţilor şi întregului. istoriei.3. relaţiilor. acţionale. experienţa de rezolvare a problemelor. contexte accesibile sau parţial cunoscute. figuri.Neacşu (1990) (Tab. ca bază pentru altele mai complexe.Temple. substituţie cu simboluri. conceptuale. gradul de familiarizare a elevilor cu sarcina.2.Modalităţi de prelucrare a conţinuturilor conjucturală personalizată secvenţială progresivă. evoluţiei unui eveniment. ipoteze de verificat.3 . gradul de complexitate sau noutate al conţinutului. 1998): • facilitarea conexiunilor între ceea ce elevii înţeleg şi simt şi ceea ce învaţă. pe baza unor analogii sub aspectul structurii. prin dispunerea spaţială a informaţiilor scrise.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie 1. al cauzei şi efectului.

............................... Ghid metodologic de proiectare a activităţii didactice la Ştiinţe ale naturii – clasele a V a – a VI a”.................................... modalităţi ce vor apare fie în proiectul unităţii de învăţare......... Prelucrare după.................. vor conta: adecvarea la cerinţele sarcinii de lucru..... 7 Temă pentru portofoliu Exemplificaţi prelucrarea didactică pentru următoarele unităţi de învăţare: ................................................................................................ diferenţele dintre metodele alese şi comentariile didactice făcute..... Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu Profesorul poate opta pentru una sau mai multe modalităţi de organizare a elementelor de conţinut în unităţile de învăţare........... ........... Pe parcursul secvenţelor 1................ Ed.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Studiu individual 4 Găsiţi şi alte materiale bibliografice în afara celor indicate la sfârşitul capitolului referitoare la modalităţile de prelucrare a conţinuturilor.................................ARAMIS PRINT SRL........................................................................................................... 2............................ Buc...................... Îmi sunt încă neclare următoarele aspecte: ............m-am confruntat cu următoarele dificultăţi..................C............ fie efectiv în predare..... .................................. .....3..... Resurse naturale – protejarea lor” (clasa a IV a)....................................................................................................... În aprecierea temei...............................................1 – 1............. Consiliul Naţional Pentru Curriculum............ Completaţi următoarele enunţuri: 1....................2002 Proiectul pentru Învăţământul Rural 7 13 .................. Lumea vie şi anotimpurile” (clasa a III a) şi ....................S.... ....................................................................... ......................................

Enumeraţi patru modalităţi de prelucrare a conţinuturilor (după I. 1990)? ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------3. Ce este unitatea de învăţare şi care sunt principalele ei caracteristici? ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2. 14 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Care dintre modalităţile de prelucrare a conţinuturilor se pretează cel mai bine pentru programele pentru disciplinele opţionale? Motivaţi şi exemplificaţi.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Test de autoevaluare Pentru întrebările 1 şi 2.Neacşu. completaţi cu răspunsul corect! 1.

obiective de referinţă şi conţinuturi în programe de ştiinţe integrate (învăţământ primar) Reforma curriculară în contextul predării ştiinţelor.. descoperire şi experimentare. procesele şi fenomenele caracteristice.Didactica ariilor curriculare. Proiectul pentru Învăţământul Rural” .Singer şi C.Voica.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie 1. Ştiinţele naturii. Dominantele noului curriculum prin raportare la cel anterior sunt sintetizate în tabelul 48: Ştiinţele naturii ca obiect de studiu la clasele a III-a şi a IV-a Tab.4 – Dominantele noului curriculum de ştiinţe integrate la clasele III şi IV Devine mai puţin importantă Capătă o pondere mai mare elaborarea unor obiective pornind elaborarea unor obiective centrate pe de la conţinuturi formare de capacităţi şi competenţe predominanţa conţinuturilor de tip predominanţa conţinuturilor de tip formativ informativ lipsa unor exemplificări ale menţionarea în curriculum a unor activităţi activităţilor de învăţare de învăţare destinate să conducă la atingerea obiectivelor propuse abordarea ştiinţelor dintr-o abordarea ştiinţelor ca învăţare prin perspectivă academică experimentare utilizarea unor materiale didactice utilizarea unor obiecte de uz curent. ca disciplină de învăţământ.. de laborator cunoscute de elevi din viaţa cotidiană neglijarea experienţei personale a punerea accentului pe experienţa personală elevului a elevului Prelucrare după M. valorificându-le experienţa anterioară şi dezvoltându-le capacitatea de a integra informaţiile noi în modele explicative proprii.de ce se învaţă?” Astfel elevul va fi stimulat prin competenţele pe care le dobândeşte şi va creşte caracterul formativ al învăţării. presupune o schimbare de esenţă: ştiinţele nu se mai predau exclusiv ca un ansamblu de fapte. în dialog cu elevii şi îi implică pe aceştia în activităţi de observare.4. De aceea. demersul didactic trebuie deplasat de la . Prin predarea ştiinţelor nu se urmăreşte o acumulare de fapte şi informaţii ştiinţifice care să ducă la însuşirea de concepte. cu componentele.ce se învaţă?” la . Obiective cadru. ci ca un demers de cunoaştere activă.2005 Proiectul pentru Învăţământul Rural 8 15 . prin acţiunea directă asupra lumii înconjurătoare. începând cu clasele III – IV.. fenomene şi reguli ce trebuie memorate. Abordarea interdisciplinară a ştiinţelor este foarte importantă deoarece permite profesorului să facă o multitudine de conexiuni. permite o baleiere orizontală a problemelor abordate şi o structurare a acestora pe o serie de teme integratoare. Buc. vizează observarea şi perceperea lumii în întregul său. matematică şi ştiinţe ale naturii şi Tehnologii . ci raportarea elevului la mediul în care trăieşte... Predarea ştiinţelor într-o manieră integrată.

În scopul formării acestor competenţe şi atitudini.Matematică şi Ştiinţe ale naturii” cât şi posibilităţi de relaţionare la nivelul celorlalte arii curriculare. relaţiile dintre indivizi şi dintre aceştia şi mediu. S-au urmărit obiectivele ciclului curricular de dezvoltare. obiectivele de referinţă urmărite în clasa a III a. înţelegerea şi valorificarea informaţiilor. Tematica propusă are în vedere relaţionarea conţinuturilor atât în interiorul ariei curriculare .Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Temă de reflecţie 4 • Citiţi tabelul comparativ de mai sus şi explicaţi ce înţelegeţi prin . Pentru aceasta. la care se adaugă: grija faţă de mediul natural. relaţionarea în mediul natural şi social. independenţa gândirii. individul. iar competenţele se referă la comunicare. în termeni de rezultate aşteptate ale învăţării. interesul pentru aprecierea şi argumentarea logică.. creativitatea..5). sunt dezvoltate şi completate în clasa a IV –a (Tab. vor fi valorificate cunoştinţele privind mediul natural. curiozitatea şi preocuparea faţă de fenomenele din mediu. a căror abordare se realizează integrat la acest nivel. grupul de indivizi.elaborarea unor obiective centrate pe formarea de capacităţi şi competenţe”? Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu Programa de Ştiinţe ale naturii pentru clasele a III a şi a IV a porneşte de la obiective comune domeniilor studiate pe care le corelează cu teme specifice acestor discipline. fenomeneşi interacţiuni specifice din mediu. Coerenţa programelor s-a realizat prin urmărirea progresiei elevului în achiziţia de competenţe şi cunoştinţe de la un an de studiu la altul. 16 Proiectul pentru Învăţământul Rural . modificări ale mediului ca urmare a intervenţiei omului. studiu individual.

să măsoare cu instrumente convenţionale şi neconvenţionale. organisme şi evenimente din jurul său pe baza unor criterii date. Proiectul pentru Învăţământul Rural 17 .să comunice. 2.1. 3. să realizeze experimente simple pe baza unor ipoteze date.2.să indice asemănări şi deosebiri dintre corpurile din natură pe baza unor observaţii proprii. 3. 1.4.5 – Coerenţa dintre obiectivele cadru şi cele de referinţă în clasele a III a şi a IV a Obiective cadru 1. 2.*să confecţioneze jucării/produse. 2. folosind instrumente şi procedee specifice.3.3.să conştientizeze efecte ale activităţii omului asupra mediului.3. Dezvoltarea interesului şi a responsabilităţii pentru menţinerea unui mediu natural echilibrat. 1. comparând rezultatele obţinute cu propriile estimări. 1.2.*să formuleze ipoteze privind consecinţele utilizării unor proceduri de natură ştiinţifică.4.să aplice proceduri de natură ştiinţifică în activitatea proprie.1. 3.*să aprecieze importanţa protejării propriului corp faţă de factorii dăunători din mediu. 2. Obiective de referinţă Clasa a IV a 1. 3.să aplice observaţia ca demers al cunoaşterii de tip ştiinţific.3. 2.să interpreteze succesiunea fenomenelor şi a proceselor dintrun mediu apropiat. Înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice ştiinţelor naturii. propice vieţii.imitând obiecte din mediul înconjurător. 3. 2. 2.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Tab. 1.să ordoneze obiecte. observaţii ale unor fenomene şi procese din mediul apropiat.1. observaţii privind relaţiile dintre părţile componente ale unui sistem şi/sau sisteme studiate.3. 2.să înregistreze în formă grafică.2.*să respecte regulile de comunicare şi comportament negociate în desfăşurarea activităţilor de grup. 2.să pună în evidenţă regularităţi ale fenomenelor pe baza măsurătorilor efectuate.2.să explice relaţii între sisteme din mediul înconjurător.1. în maniere diverse. Obiective de referinţă Clasa a III a 1.2.să descrie relaţii între părţile componente ale unui sistem familiar.1.1. 3.să comunice în maniere diverse observaţii şi comparaţii asupra corpurilor din na-tură şi asupra experimentelor realizate.4.pentru a fi utile în realizarea unor experimente simple.2. să conştientizeze efecte ale mediului asupra propriului organism. prezentând adecvat rezultatele.să deruleze experimente simple pe baza unui plan de lucru.* să descrie proceduri simple de natură ştiinţifică realizate.*să prezinte prin modele aspecte familiare din mediul înconjurător. Formarea şi dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor de experimentare şi explorare /investigare a realităţii. 3. 1.4.3. 1.

Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie

Studiu individual 5 Studiaţi cu atenţie tabelul 5 şi observaţi dacă între obiectivele de referinţă din clasa a III a şi cele din clasa a IV a există coerenţă şi continuitate. Motivaţi răspunsul. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu

Conţinut

Caracteristici şi proprietăţi ale corpurilor

Acelaşi lucru este valabil şi pentru conţinuturi (Tab.6). Tab.6– Coerenţa dintre conţinuturile de la clasa a III a şi cele de la clasa a IV a Clasa a III a Clasa a IV a • Formă, culoare, dimensiune (lungimea • Echilibru şi cântărire(masa ca rezultat al măsurării în unităţi ca rezultat al măsurării în unităţi standard; volumul ca rezultat al standard):cântarul cu arc, balanţa; măsurării/comparării în unităţi nestandard); • Volumul (capacitatea ca rezultat al măsurării în unităţi • Stări de agregare (solid, lichid, gaz)standard: litrul multipli şi identificare în funcţie de formă şi submultipli); volum; • Comportamente de adaptare • *Dizolvarea şi condiţii de creştere a la plante şi animale: reacţii de vitezei de dizolvare. apărare şi adaptare la • *Amestecuri şi separarea lumină*umiditate, vânt, frig; amestecurilor prin filtrare,decantare; • Proprietăţi ale metalelor şi • Corpuri cu viaţă şi fără viaţă: plante şi utilizări ale acestora. Magneţi. animale; materiale naturale şi Circuite electrice simple; prelucrate. Utilizări; • Surse de lumină. • Rolul structurilor de bază ale Comportamentul luminii organismelor vii: producerea curcubeului, • Rolul componentelor observabile la • culorile, umbra, vizibilitatea plante: rădăcină, tulpină, frunză, corpurilor. floare, fruct, sămânţă; • Planetele sistemului solar. • Rolul componentelor observabile şi a unor organe interne la animale şi la om: cap, trunchi, membre, organe de simţ, stomac, plămâni, inimă, rinichi, schelet. • Principalele grupe de animale (mamifere, păsări, peşti, reptile, insecte)-caracteristici generale;
Proiectul pentru Învăţământul Rural

18

Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie

• • • Transformări ale corpurilor şi materialelor • • •

Modalităţi de menţinere a stării de sănătate: dietă, igienă personală, exerciţiul fizic; *reacţia la stimuli şi organele de simţ. Soarele-sursă de schimbări periodice în mediul înconjurător: luminăîntuneric, zi-noapte, anotimpurile); Transformări de stări de agregare (topire,solidificare,vaporizare, condensare). Circuitul apei în natură; Surse de energie(vântul,soarele,căderile de apă, arderea combustibililor, Hrana.Utilizări.

• •

• • •

• Omul şi mediu •

Apa,aerul,solul.Surse de apă-tipuri, localizare, utilizări. Consecinţe ale variaţiei factorilor de mediu (lumină, apă, aer, sol, surse de căldură) asupra organismelor vii; vieţuitoare dispărute şi pe cale de dispariţie. Protejarea mediului. Deşeurile şi*reciclarea lor.

*Încălzire şi răcire;căldură absorbită şi căldură cedată; Forţe care determină mişcarea corpurilor(gravitaţia,forţe de împingere şi tragere). Mişcare şi repaus; Ciclul vieţii: naştere,creştere, dezvoltare, înmulţire, moarte. Cicluri de viaţă ale organismelor (plante, fluturi, broaşte, oameni); Transformări ale materialelor în alte materiale cu proprietăţi diferite: ruginirea, putrezirea, alterarea, arderea, coacerea. Medii de viaţă: grădina, pădurea, balta,*delta, peştera, mările calde, oceanul. Relaţii de hrănire. Resurse naturale: apă, soluri, roci, minerale, lemn, combustibili, hrană. Protejarea lor.

Studiu individual 6 Studiaţi cu atenţie tabelul 6 şi observaţi dacă între conţinuturile din clasa a III a şi cele din clasa a IV a există coerenţă şi continuitate. Motivaţi răspunsul. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu

Proiectul pentru Învăţământul Rural

19

Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie

Analiza corelaţiei dintre obiective şi conţinuturi

Asocierea dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile programei este rezultatul unor aproximaţii succesive realizate prin intermediul activităţilor de învăţare: • de ordinul I, când sunt imaginate activităţi simple cu ajutorul cărora pot fi reprezentate anumite asocieri obiective-conţinuturi; • de ordinul II, când activităţile simple sunt integrate în activităţi complexe; • de ordinul III, când corelaţiile obiective-conţinuturi sunt reconstruite sub activităţile complexe, respectând analiza prin aplicarea ei la rezultatul etapei precedente. Sinteza progresivă a relaţiei obiective-conţinuturi-activităţi de învăţare până la un nivel satisfăcător este un proces iterativ. Această sinteză se realizează prin tehnici iterative: matricea de asociere ,,obiective-conţinuturi” şi lista de iteraţie ,,obiective-conţinuturi”. Matricea de asociere oferă informaţii globale cu privire la relaţia dintre obiective şi conţinuturi.(tab. 7 ) Tab.7 – Matrice de asociere Obiective de referinţă 1.1 1.2 1.3 1.4 2.1 2.2 2.3 2.4 x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x

3.1 x x x

3.2 x x x

3.3

Conţinuturi

1 2 3 4 5 6

x x x

Coloanele reprezintă obiectivele de referinţă, iar rândurile, conţinuturi. La intersecţia rândurilor cu coloanele, ,,x” marchează legăturile evidente dintre cele 2 variabile (din perspectiva activităţilor de învăţare),reflectând punctul de vedere al profesorului asupra acestora. În matricea de mai sus se observă numărul mare de corelaţii, fiecare unitate de conţinut a programei integrând domenii largi de obiective de referinţă. Test de autoevaluare Pentru întrebările 1 şi 2, completaţi cu răspunsul corect! 1. Care sunt dominantele noului curriculum de Ştiinţe integrate pentru clasele a III a şi a IV a? ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

20

Proiectul pentru Învăţământul Rural

• utilizarea şi construirea de modele şi algoritmi în scopul demonstrării principiilor lumii vii. • explorarea sistemelor biologice.. a conceptelor şi a principiilor specifice ştiinţelor biologice. Locul biologiei în aria curriculară .Matematică şi ştiinţe ale naturii”. • transferarea şi integrarea cunoştinţelor şi metodelor de lucru specifice biologiei în contexte noi. • dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare în scopul rezolvării de probleme specifice biologiei. • educaţia ecologică.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie 2. Demonstraţi prin exemplificare coerenţa dintre conţinuturi între clasa a III a şi a IV a. APLICĂM ŞI DEZVOLTĂM! 1.5. • educaţia pentru sănătate. abordată ca disciplină de sine-stătătoare. Relaţia biologiei cu alte ştiinţe ale naturii. • formarea unor atitudini şi deprinderi privind impactul biologiei asupra naturii şi societăţii. Ce este matricea de asociere şi care este rolul ei? ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------3. vizează: • cunoaşterea şi înţelegerea terminologiei. • utilizarea corectă a limbajului specific. Dominantele noului curriculum prin raportarea la cel anterior sunt următoarele: Analiza biologiei ca obiect de studiu individualizat Proiectul pentru Învăţământul Rural 21 . Studiul biologiei în învăţământul preuniversitar.

Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu 22 Proiectul pentru Învăţământul Rural . fără corelaţii cu alte ştiinţe ale naturii • • aplicarea unui demers teoretic în predare menţinerea unei învăţări reproductive. spre construirea unor strategii proprii de explorare/investigare Temă de reflecţie 5 Citiţi tabelul comparativ de mai sus şi explicaţi ce înţelegeţi prin .corelarea multidisciplinară cu alte ştiinţe ale naturii pentru acoperirea simultană a zonelor conexe”? Apoi daţi cel puţin două exemple de astfel de corelaţii.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Devine mai puţin importantă • organizarea conţinuturilor în domenii strict delimitate • predarea biologiei în mod izolat.. neadaptate la posibilităţile şi dorinţa de comunicare a elevului Capătă o pondere mai mare • asigurarea unei dezvoltări progresive a noţiunilor • corelarea multidisciplinară cu alte ştiinţe ale naturii pentru acoperirea simultană a zonelor conexe • construirea unor secvenţe de învăţare care să stimuleze curiozitatea şi să permită activităţi de investigare • deplasarea accentului spre învăţarea procedurală.

Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie 1. şi a conceptelor şi a metodelor specifice • Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare a realităţii şi de experimentare prin folosirea unor instrumente şi proceduri specifice fizicii • Dezvoltarea capacităţii de analiză şi de rezolvare de probleme • Dezvoltarea capacităţii de comunicare utilizând corect limbajul specific fizicii Studiaţi cu atenţie tabelul de mai sus cu obiectivele cadru la cele trei discipline la gimnaziu si specificati care sunt relatiile/corelaţiile dintre acestea. înţelegerea fenomenelor a conceptelor şi a chimice. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu Proiectul pentru Învăţământul Rural 23 .6. a terminologiei. chimie şi fizică în învăţământul gimnazial Obiective cadru la biologie Obiective cadru la chimie • Cunoaşterea şi • Cunoaşterea şi înţelegerea terminologiei. a terminologiei. Obiective cadru/ competenţe generale la biologie. principiilor specifice şi a conceptelor specifice ştiinţelor biologice chimiei • Dezvoltarea capacităţilor • Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare de experimentare şi de în scopul rezolvării explorare/investigare a problemelor specifice realităţii prin folosirea biologiei unor instrumente şi proceduri specifice chimiei • Dezvoltarea capacităţii • Dezvoltarea capacităţii de comunicare utilizând de analiză şi de corect limbajul specific rezolvare de probleme biologiei • Dezvoltarea capacităţii de comunicare utilizând corect limbajul specific chimiei Studiu individual 7 Obiective cadru la chimie • Cunoaşterea şi înţelegerea fenomenelor fizice. chimie şi fizică Obiective cadru la biologie.

în conducerea investigaţiilor şi în raportarea rezultatelor • Evaluarea consecinţelor proceselor şi acţiunii produselor chimice asupra propriei persoane şi asupra mediului • Explicarea fenomenelor fizice într-un limbaj specific prin modelare şi abstractizare • Realizarea unor transferuri şi integrarea cunoştinţelor şi metodelor de lucru specifice fizicii în scopul aplicării lor în ştiinţele naturii şi în tehnologii 24 Proiectul pentru Învăţământul Rural . legi şi principii specifice ştiinţelor biologice • Investigarea şi experimentarea unor fenomene sau procese biologice şi interpretarea corectă a datelor obţinute în urma activităţilor experimentale • Modelarea unor fenomene şi procese biologice în scopul demonstrării principiilor fundamentale ale lumii vii • Explicarea unor procese şi fenomene biologice utilizând corect termeni. procedee întâlnite în viaţa de zi cu zi • Investigarea comportării unor substanţe sau sisteme chimice Competenţe generale la fizică • Definirea şi recunoaşterea conceptelor specifice fizicii • Explorarea şi experimentarea dirijată a unor fenomene şi procese fizice • Rezolvarea de probleme cu caracter teoretic şi aplicativ • • Transferarea şi aplicarea cunoştinţelor din domeniul biologiei în contexte variate Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante. concepte. demonstrând raţionamente deductive şi inductive • Comunicarea înţelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme. chimie. concepte şi principii specifice biologiei Competenţe generale la chimie • Explicarea unor fenomene. fizică în învăţământul liceal Competenţe generale la biologie • Recunoaşterea şi definirea unor termeni.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Comptenţe generale la biologie. procese. în formularea explicaţiilor.

Proiectul pentru Învăţământul Rural 25 . ………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………….2006 de pe site-ul M.3252/13. Pe parcursul secvenţei 1.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Studiu individual 8 Studiaţi cu atenţie tabelul de mai sus cu competenţele generale la cele trei discipline la liceu si specificati care sunt relatiile/corelaţiile dintre acestea. fizică din tabelul de la pagina 24. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu Temă pentru portofoliu Citiţi competenţele generale din Programa de Ştiinţe pentru clasa a XI a aprobată prin OMEdC nr. 2. diferenţele dintre metodele alese şi comentariile didactice făcute.. şi comparaţi-le cu cele ale disciplinelor biologie. În aprecierea temei. vor conta: adecvarea la cerinţele sarcinii de lucru. Specificaţi ce tip de corelaţii se stabilesc între acestea şi exemplificaţi.02. ………………………………………………………………………………. chimie. Completaţi următoarele enunţuri: 1.. ……………………………………………………………………………….6 m-am confruntat cu următoarele dificultăţi …………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………….Ed. Cel mai mult m-a ajutat…………………………………………………. pentru că…………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………… 3.C. Am învăţat să…………………………………………………………….

• elaborarea unor modele de acţiune şi de luare a deciziilor adecvate într-o lume dinamică. demonstreze capacitatea de adaptare la situaţii diferite prin: • demonstrarea capacităţii de a lucra în echipă.Ghid metodologic de aplicare a Programei de bilogie – învăţământul obligatoriu. atitudinile şi valorile vizate în învăţământul gimnazial biologic Consiliul Naţional pentru Curriculum . contribuie la dezvoltarea unei vieţi de calitate prin: • dezvoltarea unor atitudini pozitive faţă de sine şi de semeni. • acceptarea şi promovarea unui mediu natural propice vieţii. evaluarea şi ameliorarea permanentă a unor strategii proprii pentru rezolvarea de probleme specifice. 2002 9 26 Proiectul pentru Învăţământul Rural . • cunoaşterea şi utilizarea eficientă a codurilor. 7. îşi dezvolte capacităţile de investigare şi să-şi valorizeze propria experienţă prin: • dezvoltarea unor metode de muncă intelectuală şi a capacităţii de explorare a realităţii înconjurătoare. absolvenţii învăţământului gimnazial trebuie să9 1. • înţelegerea consecinţelor etice ale dezvoltării ştiinţei şi tehnologiei asupra omului şi mediului. • folosirea unor tehnici de argumentare variate în contexte sociale diferite. demonstreze gândire creativă prin: • utilizarea. modele şi teorii diverse pentru a investiga şi a descrie procesele naturale. • exprimarea dorinţei de a urmări un ţel prin mijloace diferite. experienţe şi sentimente. 2. • formarea şi exprimarea opţiunii pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată. a limbajelor şi a convenţiilor aparţinând terminologiei specifice. 6. Componente atitudinale în programele de biologie Capacităţile. • formarea şi utilizarea unor deprinderi de judecată critică. Astfel. atitudinile şi valorile vizate de profilul de formare la nivelul gimnaziului au un caracter transdisciplinar şi definesc rezultatele învăţării urmărite prin aplicarea curriculumului. Bucureşti. • folosirea unei varietăţi de limbaje şi de instrumente pentru a transmite idei. 5. • formarea şi utilizarea deprinderilor de comunicare socială. • cunoaşterea şi respectarea drepturilor fundamentale ale omului. verbală şi nonverbală. 4.7. înţeleagă sensul apartenenţei la diverse tipuri de comunităţi. folosească diverse modalităţi de comunicare în situaţii reale prin: • dobândirea deprinderilor specifice achiziţiilor fundamentale şi aplicarea lor efectivă în procesul comunicării. respectând opiniile fiecăruia.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie 1. • folosirea echipamentelor informatice în calitatea lor de instrumente ale comunicării. 3. înţeleagă şi utilizeze tehnologiile în mod adecvat prin: • folosirea de idei. Capacităţile.

faţă de ceilalţi şi faţă de mediul înconjurător. manifeste toleranţă faţă de opiniile celorlalţi. 5.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Capacităţile. completaţi-le dacă este cazul şi găsiţi raportul dintre ele. absolvenţii învăţământului liceal trebuie să: 1. fie interesaţi de realizările şi descoperirile din domeniul ştiinţelor. 2. conştientizeze şi să se implice în problemele de interes global. atitudinile şi valorile vizate în învăţământul liceal la biologie Capacităţile. îşi cultive receptivitatea şi flexibilitatea pentru aplicarea cunoştinţelor de biologie în viaţa cotidiană. 4. atitudinile şi valorile vizate de profilul de formare la nivelul liceului au un caracter transdisciplinar ca şi cele de la învăţământul gimnazial şi definesc rezultatele învăţării urmărite prin aplicarea curriculumului. 7. Astfel. fie motivaţi pentru informarea şi documentarea ştiinţifică. analizaţi-le. 6. manifeste grijă faţă de propria persoană. Temă de reflecţie 6 După ce aţi citit şi aţi înţeles ce capacităţi. 3. atitudini şi valori trebuiesc formate la elevii din învăţământul gimnazial şi liceal. îşi dezvolte curiozitatea ştiinţifică şi respectul pentru orice formă de viaţă. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu Proiectul pentru Învăţământul Rural 27 .

Enumeraţi capacităţile. să explorez elementele de coerenţă verticală şi orizontală în cadrul curriculumului de biologie? În evaluare vor fi analizate: identificarea corectă a schemei (2p).. comentaţi-o şi exemplificaţi: . atitudine şi valoare enumerată şi exemplificată corect şi 0.90 p din oficiu. modul de concepere şi structurare a exemplificărilor pe fiecare modalitate de intervenţie asupra conţinuturilor (4p). dacă obiectivele de referinţă au fost corelate corect cu conţinuturile (6p).. Realizaţi o matrice de asociere obiective-conţinuturi (după modelul de la pag..repere conceptuale” Am reuşit…??? 1. . dacă.3 p pentru fiecare capacitate.. să descopăr relaţiile dintre componentele programelor de biologie? Conţinutul materialului este adecvat DA Utilizare NU Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi elemente de conţinut Adaptare Înlocuire Omitere Adăugare Alte materiale suport • .. Indicaţi la ce se referă schema de mai jos.. de ce se învaţă?” şi sunt corelate cu cele cadru (2p). comentariul corect al schemei (4p). atitudinile şi valorile vizate de învăţământul liceal biologic şi exemplificaţi pentru fiecare în parte. să analizeze achiziţiile de biologie din perspectiva dezvoltării profilului de formare a absolventului 28 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie TEST DE EVALUARE – NOTAT DE TUTORE Testul de evaluare de mai jos vă va ajuta să verificaţi gradul de îndeplinire a competenţelor specifice Unităţii de Învăţare 1: . conţinuturile răspund la întrebarea ..Curriculum pentru biologie . ce se învaţă?” (2p). 3... 2.21) pentru biologie clasa a VII a. • În evaluare vor fi analizate: dacă obiectivele de referinţă răspund la întrebarea . • În evaluare se vor acorda câte 1.

fenomene. a terminologiei. a terminologiei.08. nr. procese.ce se învaţă?” la ..Biologie aprobat prin OM.Programe şcolare pentru clasa a X a ciclul inferior al liceului . Proiectul pentru Învăţământul Rural 29 .cele două exemple de corelaţie se referă la obiectivele cadru pentru ştiinţe din tabelul de mai jos. şi a conceptelor specifice chimiei ● Dezvoltarea capacităţilor de experimentare şi de explorare.4598/31. • oferă o hartă clară a evoluţiei capacităţilor elevului şi posibilitate stimulării acelor deprinderi care au fost insuficient formate şi dezvoltate. • criteriu pentru nota 10: să realizeze predicţii şi observaţii pe baza rezultatelor experimentale Temă de reflecţie 3 . Temă de reflecţie 4 .de ce se învaţă?” Astfel elevul va fi stimulat prin competenţele pe care le dobândeşte şi va creşte caracterul formativ al învăţării. • focalizează actul didactic pe achiziţiile finale ale învăţării.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie INDICAŢII.demersul didactic trebuie deplasat de la . SUGESTII DE REZOLVARE. • ofertă educaţională a şcolii în raport cu interesele şi aptitudinile elevului şi cu aşteptările societăţii Temă de reflecţie 2 • criteriu pentru nota 9: să descopere relaţii.. Temă de reflecţie 5 . Obiective cadru la biologie ● Cunoaşterea şi înţelegerea terminologiei. şi a conceptelor şi a metodelor specifice ● Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare a realităţii şi de experimentare prin folosirea unor instrumente şi proceduri specifice fizicii. • accentuează dimensiunea acţională în formarea personalităţii elevului. investigare a realităţii prin folosirea unor instrumente şi proceduri specifice chimiei Obiective cadru la chimie ● Cunoaşterea şi înţelegerea fenomenelor fizice.. UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE 1” Temă de reflecţie 1 – centrarea programelor pe obiective (competenţe) asigură: • evidenţierea unei dezvoltări progresive în achiziţia de competenţe de la un an de studiu la altul a elevului. a conceptelor şi a principiilor specifice ştiinţelor biologice ● Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare în scopul rezolvării problemelor specifice biologiei Obiective cadru la chimie ● Cunoaşterea şi înţelegerea fenomenelor chimice. RĂSPUNSURI PENTRU SARCINILE DE LUCRU ALE .2004.

Studiu individual 1 – Titlul I – Dispoziţii generale art. înţeleagă şi utilizeze tehnologiile în • mod adecvat îşi dezvolte capacităţile de • investigare şi să-şi valorizeze propria experienţă contribuie la dezvoltarea unei vieţi de • calitate Se va puncta enumerarea corectă a capacităţilor.materialele găsite vor fi trecute şi în Studiu individual 5 – se va lucra individual sau pe grupe 30 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 3. • exemple de alte activităţi de învăţare decât cele din programă: • citirea şi utilizarea determinatoarelor pentru identificarea şi clasificarea plantelor • utilizarea metodelor de înmulţire vegetativă pentru plantele ornamentale. analiza corectă a acestora. • utilizarea unor metode de polenizare artificială pentru plantele din gradină Studiu individual 3 . crt. domeniul socio-economic (vizând pregătirea pentru piaţa muncii) şi domeniul de cunoaştere concretizat în şcoală printr-un obiect de studiu.4 (3) Studiu individual 2 • 2. 7. 1. art. faţă de ceilalţi şi faţă de mediul înconjurător manifeste toleranţă faţă de opiniile celorlalţi îşi cultive receptivitatea şi flexibilitatea pentru aplicarea cunoştinţelor de biologie în viaţa cotidiană conştientizeze şi să se implice în problemele de interes global.1 – să utilizeze metode şi mijloace adecvate explorării/investigării lumii vegetale.a-g.Cele trei domenii vizate sunt: domeniul didactic (vizând ariile curriculare ). demonstreze capacitatea de adaptare la situaţii diferite • • • • Liceu fie interesaţi de realizările şi descoperirile din domeniul ştiinţelor. art.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Temă de reflecţie 6 Nr. 6. Gimnaziu • • • • • • • demonstreze gândire creativă folosească diverse modalităţi de comunicare în situaţii reale înţeleagă sensul apartenenţei la diverse tipuri de comunităţi. 5. 2. fie motivaţi pentru informarea şi documentarea ştiinţifică. 4. atitudinilor şi valorilor (vezi tabelul de mai sus). *Se poate lucra individual sau pe grupe.4 (1) lit.4 (2). îşi dezvolte curiozitatea ştiinţifică şi respectul pentru orice formă de viaţă manifeste grijă faţă de propria persoană. precum şi stabilirea corectă a raportului dintre ele. Studiu individual 4 portofoliul individual .

• se finalizează prin evaluare 2. Programele şcoală. • este unitară din punct de vedere tematic.relaţii/corelaţii orizontale 1. 4. Deosebiri Programele şcolare de biologie gimnaziale Programele şcolare de biologie liceale Test de autoevaluare. Manuale alternative Elaborarea standardelor are în vedere: finalităţile pe treaptă şi pe ciclu de şcolaritate. obiectivele cadru şi cele de referinţă. comunicarea – explicarea prin modelare şi abstractizare.relaţii/corelaţii orizontale Studiu individual 8 . d. • • • 3. investigarea – explorarea – experimentarea. Curriculum Naţional pentru învăţământul obligatoriu. 2. Test de autoevaluare. Ghiduri. Modalităţi de prelucrare a conţinuturilor • • conjucturală personalizată • • • seturi de întrebări ipoteze de verificat redă raportul dintre valorile personale şi 31 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Studiu individual 6 – se va lucra individual sau pe grupe Studiu individual 7 . • se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp. recunoaşterea – definirea – explicarea. b. 5. norme metodologice şi materiale suport e. Cadru de referinţă. Unitatea de învăţare este o structură didactică deschisă şi flexibilă ce prezintă următoarele caracteristici: • determină formarea la elevi a unui comportament specific. pagina 31 1. 3. Planurile cadru de învăţământ pentru clasele I – XII/XIII c. generat prin integrarea unor obiective de referinţă (competenţe) specifice. caracteristicile psihopedagogice ale vârstei şcolare vizate. transferarea – aplicarea – integrarea – evaluarea (autoevaluarea). Propunem următorul tabel ce va fi completat de fiecare cursant în parte şi va fi punctat conform indicaţiilor din test: 2. rezolvarea de probleme – corelarea – modelarea. pagina 26 a. 1.

elaborarea unor obiective centrate pe formare de capacităţi şi competenţe.* Cursanţii vor alege un anumit opţional pe care vor face analiza cerută în test.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie valoarea mesajului ştiinţific • taxonomică • în concordanţă cu ordinea în care elevii vor învăţa diferite comportamente. iar rândurile. În matricea de mai sus se observă numărul mare de corelaţii. f. b.x” marchează legăturile evidente dintre cele 2 variabile (din perspectiva activităţilor de învăţare).4 x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 3. La intersecţia rândurilor cu coloanele. Test de autoevaluare.3 2. utilizarea unor obiecte de uz curent. conţinuturi.2 1..1 x x x x x 1. ca bază pentru altele mai complexe • individualizată • respectă principiul conformităţii cu (de nivel) dezvoltarea psihologică a elevilor (sarcini şi activităţi de învăţare pe grupe de nivel) * Cursanţii pot alege oricare alte 4 modalităţi de prelucrare a conţinuturilor 3. predominanţa conţinuturilor de tip formativ.2 x x x 3. fiecare unitate de conţinut a programei integrând domenii largi de obiective de referinţă.3 x x x Obiective de referinţă 1.1 x x x 3. reflectând punctul de vedere al profesorului asupra acestora. 3.2 2.1 2. d. cunoscute de elevi din viaţa cotidiană. Matricea de asociere oferă informaţii globale cu privire la relaţia dintre obiective şi conţinuturi 1. c.4 2. Dominantele noului curriculum de Ştiinţe integrate pentru clasele a III a şi a IV a sunt: a. menţionarea în curriculum a unor activităţi de învăţare destinate să conducă la atingerea obiectivelor propuse. . pagina 37 1. punerea accentului pe experienţa personală a elevului 2. abordarea ştiinţelor ca învăţare prin experimentare. 32 Proiectul pentru Învăţământul Rural .*Fiecare cursant va da exemple proprii pentru a demonstra cerinţa din test.3 1 2 conţinuturi 3 4 5 6 x x x x În exemplul de mai sus coloanele reprezintă obiectivele de referinţă. e.

C. Ed.S. Ed. 2003.N. M.C.E.. 5. 3.C. Bucureşti. şi colab.2001 Proiectul pentru Învăţământul Rural 33 .1983. Consiliul Naţional pentru Curriculum. Ed.Cicero. 2005.ARAMIS PRINT SRL.. MEYER G. Consiliul Naţional pentru Curriculum.E. Un model de proiectare curriculară centrat pe competenţe.Iaşi... C.(II).Sigma. Ed. 10. *** Ministerul Educaţiei Naţionale.1999. (coord..N. 1998 – 1999. Învăţarea matematicii şi a ştiinţelor naturii.). 11.Aramis Print.2000. 2002. 4.)..C. Aria curriculară Matematică şi Ştiinţe ale naturii. Ghid metodologic de proiectare a activităţii didactice la ştiinţe ale naturii.. *** Ministerul Educaţiei Naţionale. Cadru de referinţă. Predarea interactivă centrată pe elev. PĂCURARI O.. M.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Bibliografie recomandată pentru “Unitatea de învăţare 1” 1. Editate de CNC şi MEC. Aramis.C. Ed.2001.N.S. 7. Liceu. LEAHU I.Ed. Bucureşti. 9. Psihologia educaţiei şi dezvoltării. Aria curriculară Matematică şi Ştiinţe ale Naturii. Curriculum Naţional învăţământul obligatoriu. *** Programe şcolare pentru învăţământul obligatoriu. SARIVAN L.Aramis Print. PIR: Dezvoltarea profesională pe baza activităţii proprii desfăşurată în şcoală. 6.S. Ghid metodologic de aplicare a Programei de biologie pentru învăţământul gimnazial.(coord. SINGER M.TÂRCĂ A.Humanitas Educational Bucureşti. Bucureşti.Corint Bucureşti 1999. Ghid metodologic.C. Ed. (coord. Buc. 2. Ed. Strategii didactice inovative.).Ed. Clasele a V a – a VI a.C. M. Bucureşti. – C. Studiu comparativ (I).(coord.Academiei. Programe şcolare pentru clasele a V a – a VIII a..C. RADU I. Programe şcolare pentru clasele a X a.SARIVAN L. Ed.2000.2001 12. NOVEANU G.). *** Ministerul Educaţiei Naţionale.Polirom.C. Consiliul Naţional Pentru Curriculum. 8. Consiliul Naţional pentru Curriculum.N. De ce şi cum evaluăm. Ed.

................................2.. sugestii de rezolvare.......2...........64 2...................69 2...........................3.................. Învăţarea prin cooperare (IPC).........1.....................53 2..............................1.......2.......................................1............. APLICĂM ŞI DEZVOLTĂM! Integrarea metodelor didactice sub forma strategiilor interactive bazate pe munca individuală şi în grup .........3.................................................EXPLORĂM ŞI COMPARĂM! Metode şi procedee didactice eficiente pentru predarea-învăţarea biologiei... Modelarea .................INŢELEGEM ŞI EXPERIMENTĂM! Conversaţia euristică.......................51 2.....51 2.................................................. Conceptele: strategie didactică şi strategie interactivă..............................43 2................................................1.. Povestirea şi lectura didactică ..............................................3............................................................................3 Identificarea modalităţilor de organizare a grupelor pentru o învăţare lipsită de stres 34 Proiectul pentru Învăţământul Rural ... Studiul de caz... Problematizarea ...........59 2................................................................1 Identificarea dificultăţilor de învăţare la biologie 2...........................................................................55 2.61 2..............64 2............. Jocul de rol ......................................................2....................... Observarea........75 Indicaţii..........................................78 COMPETENŢELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE 2 Prin studiul acestei unităţi de învăţare se urmăreşte formarea următoarelor competenţe: 2............................. Experimentul ...................................2..1.......73 Test de evaluare notat de tutore .....4 Demonstraţia ......................................................3.34 2...............35 2............................ răspunsuri pentru sarcinile de lucru .......................40 2.........5.....................2...2 Selectarea metodelor şi a combinaţiilor de metode care facilitează înţelegerea proceselor şi fenomenelor biologice 2. Învăţarea prin descoperire................................ Competenţelele unităţii de învăţare 2...2.................Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Unitatea de învăţare 2 Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei CUPRINS 2........................2... .....................................76 Bibliografie ...........................1..............................2........................................................................................1....................................................................................................49 2..................3.........46 2....................................... Metode care sprijină reconstituirea cunoştinţelor ştiinţifice de biologie ..................................1..............3...................4......................3.........................

nealgoritmice. fixare şi consolidare. iar în cadrul acesteia lecturarea unui mic text poate fi un procedeu utilizat în scopul exemplificării unei anumite particularităţi privind fenomenul experimentat. Metode de învăţământ. în cadrul unei lecţii derulate după metoda lucrului cu manualul se poate utiliza procedeul experiment care. 1 2 Cerghit I. 19-42. creatoare. după gradul de generalizare: generale. fiind astfel dominant. 3. 2. procedee. 2001. după sursa cunoaşterii: din experienţa umanităţii (moştenirea culturală).Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei EXPLORĂM ŞI COMPARĂM! 2. caracterizarea şi normarea ansamblului metodelor utilizate în soluţionarea problemelor de ordin instructiveducativ apărute în practica şcolară1. odos = drum). metodologie. Polirom Iucu Romiţă. formare de deprinderi. 5. O metodă se dovedeşte valoroasă dacă procedeele utilizate în cadrul ei sunt eficiente. grupuri mari.Ed. Aceasta cuprinde identificarea. Astfel dacă în timpul unui experiment (metodă) se exemplifică (procedeu) corect rolul variabilelor. stimulându-i totodată să îşi dezvolte forţele cognitive. după criteriul istoric: vechi sau clasice. Metodă.2 Ansamblul metodelor utilizate în activitatea de instruire în vederea atingerii unui scop constituie metodologia. 101-103. Noţiunea de metodă include patru elemente: punct de plecare. particulare sau speciale. în anumite condiţii metoda poate deveni procedeu şi invers. după obiectivele urmărite: transmitere şi asimilare de cunoştinţe. pag. Procedeele sunt componente operaţionale ale unei metode. Totodată. grupuri mici. după modul de organizare a elevilor: individuale. euristice. Metodele de instruire constituie instrumente didactice cu ajutorul cărora profesorul îi determină pe elevi să asimileze activ noi cunoştinţe şi forme comportamentale. subiectul acţiunii şi beneficiarul metodei (elevul asupra căruia se răsfrânge acţiunea). noi sau moderne. Metodele de instruire se pot clasifica după diferite criterii: 1. pag.1. De exemplu. procedeul să devină metodă. intelectuale1. Metode şi procedee didactice eficiente pentru predarea-învăţarea biologiei Semnificaţia cuvântului metodă este aceea de: cale parcursă în vederea atingerii unui scop (grec. exemplifică fenomenul despre care se lecturează. în câteva minute. din experienţa rezultată din contactul cu realitatea. 6. 2006. methodos: metha = către. din experienţa bazată pe acţiunea practică şi din experienţa de raţionalizare a conţinuturilor şi operaţiilor de predare învăţare centrate pe performanţă şi eficienţă maximă. 4. după caracterul activităţilor mentale solicitate în instruire: algoritmice. În altă lecţie experimentul este utilizat ca metodă pe tot parcursul predării-învăţării. eficienţa metodei creşte. Instruirea şcolară. clasificarea. punct final (rezultatul). Polirom Proiectul pentru Învăţământul Rural 35 .

Interivizua.oară le De explorare Directe Indire cte Demonstraţia grafică sau cu obiect De acţiune Reală De raţionalizare Prele.Thegerea. 114. Simul Instruirea ată programa tă Jocul Instruirea de rol. Obser -vaţia.Conver. nualul -erea. saţia ra. 2006. Metode de învăţământ. Sunt considerate metode euristice de învăţare observarea. În predarea-învăţarea biologiei.Proble Lucrul audiovizuacaţia. deosebit de eficiente sunt metodele euristice. vă etc. METODE DE INSTRUIRE (adaptare după I. modelarea. profesorul alege o metodă sau alta în funcţie de scopurile urmărite. Asaltul de idei. descoperirea. Ancheta etc. bazate pe efort propriu de descoperire a noilor cunoştinţe. conversaţia euristică. matiza. -ul mental Experimentul. Cergit1) De comunicare Orale Expo Interac zi-tive -tive Scrise Oral. pag. Reflec Obser-ţia. jocul de rol.sistema riment -tică.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei O grupare sintetică a metodelor de instruire după acest ultim criteriu este prezentată în următorul tabel. larea În procesul instructiv. de particularităţile elevilor şi de experienţa sa didactică. O anumită metodă didactică poate servi la realizarea mai multor obiective de predare-învăţare. Proiectul Mode.cu le maDescri rea. vaţia Expe. experimentul.Lectu. studiul de caz etc. Polirom Proiectul pentru Învăţământul Rural 36 . nici Expli. Alicaţia practică.etc. 1 Cerghit I. InstrucDiscuţia tajul colectietc. asistată Simularea de calculator Metoda algoritmică etc. învăţarea prin cooperare. problematizarea.

Între aceşti trei factori: conţinut (“ce predăm”) metode (“cum predăm”) şi elev (“cui predăm”). Profesorul. Proiectul pentru Învăţământul Rural 37 . Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Selectarea metodei este o sarcină ce revine profesorului. există o relaţie de interdependenţă.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Studiu individual 1 Studiaţi cu atenţie metodele de instruie din tabel şi exemplificaţi situaţii în care se confirmă reversibilitatea metodă-procedeu. dar această operaţie trebuie să fie corelată funcţional cu subiecţii acţiunii pedagogice şi cu “conţinutul” procesului de predare. Simpla alegere a metodei adecvate nu este garanţia îndeplinirii scopurilor activităţii didactice. prin metoda selectată va construi calea prin parcurgere căreia va realiza ceea ce şi-a propus.

Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei

Temă pentru portofoliu Folosind schema alăturată, concepeţi un exemplu care să ilustreze interdependenţele dintre factorii implicaţi în procesul instructiv educativ În aprecierea temei, vor conta: adecvarea la particularităţile elevilor, identificarea unor elemente de dificultate în conţinutul predării, criteriile de selecţie a metodei şi corelaţiile dintre factorii idicaţi de schemă.

elev

metodă

conţinut

Completaţi următoarele enunţuri: 1. Pe parcursul secvenţei 2.1 m-am confruntat cu următoarele dificultăţi………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …………………… 2. Cel mai uşor a fost să………………………………………………………… …………………………………….pentru că…………………………………… …………………………………………………………………………………… 3. Am întâmpinat următoarele dificultăţi……………………….……………….

Cercetări noi au demonstrat că rezultatele activităţii didactice se îmbunătăţesc dacă profesorul utilizează diferite metode de predare iar cele mai bune rezultate sunt înregistrate în urma corectei utilizări a metodelor activ-participative3 . Cu toate acestea nici o metodă nu poate fi considerată eficientă în orice situaţie de învăţare. După Jean Piaget “metodele noi sunt cele care ţin seama de natura proprie a copilului şi fac apel la legile constituţiei psihologice şi dezvoltării individului”4. Selectarea corectă a metodei de instruire aduce o serie de avantaje cum sunt : • diminuarea efortului de învăţare; • creşterea capacităţii de muncă a elevilor; • generarea şi păstrarea motivaţiei pentru învăţare; • stimularea capacităţilor intelectuale ale elevilor.
Bloom, B.S. 1984, The search for methods of group instruction as effective as one-to-one tutoring, în Educational Leadership, nr. 8, USA, Virginia 4 Piaget J., 1972, Psihologie şi pedagogie, pag. 66-74, trad Bucureşti
3

38

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei

Principalele tendinţe în dezvoltarea metodologiei didactice se configurează pe două direcţii: • cantitativă - constă în multiplicarea şi diversificarea metodelor; • calitativă - constă în înnoirea şi modernizarea metodelor. Actuala înnoirea şi modernizare a metodelor didactice este caracterizată de următoarele orientări principale: • centrarea pe elev, pe acţiunea şi angajarea acestuia; • centrarea pe grup, pe promovarea interacţiunilor; • promovarea învăţării prin descoperire; • accentuarea pragmatismului, a metodelor practic- aplicative; • utilizarea noilor tehnologii informaţionale şi de comunicare; • construirea premiselor învăţării continue.

Temă de reflecţie 1 Credeţi că metoda explicaţiei poate fi realizată prin mai multe procedee ? Care ar fi acestea ? Reflectaţi asupra procedeelor pe care le utilizaţi dumneavoastră în metoda explicaţiei. Pe baza experienţei personale, încercaţi să realizaţi o ierarhizare a acestor procedee (de la cel mai eficient la cel mai puţin eficient). Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri

Proiectul pentru Învăţământul Rural

39

Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei

INŢELEGEM ŞI EXPERIMENTĂM!
2.1.1. Conversaţia euristică
Metode şi procedee didactice

Conversaţia euristică este dintre cele mai active şi eficiente metode de instruire. Aceasta constă într-un dialog, iniţiat şi dirijat de profesor, care prin întrebări bine alese şi structurate, îi conduce pe elevi spre descoperirea de noi cunoştinţe. Utilizând metoda conversaţiei euristice, printr-un demers inductiv, orientaţi de întrebările profesorului, elevii pot ajunge la descoperirea relaţiilor cauzale, la formularea unor concluzii, la generalizări, la identificarea unor reguli, formularea unei definiţii etc5.. Cercetătorii din domeniul ştiinţelor educaţiei şi învăţământului au constatat că elevii înţeleg mai bine un subiect dificil dacă discută cu colegii acel subiect, explicându-l cu propriile lor cuvinte şi colaborând pentru rezolvarea problemelor legate de acel subiect. Această constatare sprijină încadrarea metodei conversaţiei euristice în cele mai eficiente dintre metodele de predare-învăţare. Conversaţia euristică este o metodă interactivă bazată pe tehnica chestionării grupului de elevi prin utilizarea unor întrebări simple şi progresive care în final îi conduc pe elevi la o concluzie logică. Altfel spus, conversaţia euristică este o învăţare prin chestionare în loc de simpla comunicare de informaţii. Metoda îi ajută pe elevi să înveţe să formuleze răspunsuri şi prin intermediul ei, elevii sunt sprijiniţi în efortul lor de a gândi singuri. O bună aplicare a metodei presupune iniţierea prin adresarea unor întrebări care să vizeze identificarea nivelului de cunoştinţe ale elevilor în tematica lecţiei. În conversaţia euristică toţi participanţii contribuie la dezvoltarea dialogului. Descoperirile progresează prin interacţiunile profesor-elevi, elevi-elevi. Profesorul simulează ignoranţa sau scepticismul pe măsură ce întrebările adresate grupului devin din ce în ce mai specifice. Întrebările formulate de profesor trebuie să fie predominant întrebări deschise care să permită mai multe variante de răspuns şi să faciliteze schimbul de opinii între elevi. Se recomandă utilizarea interacţiunilor în grupul de elevi care stimulează interesul acestora pentru descoperirea şi implicarea activă în formularea răspunsurilor. Totodată interacţiunile în grupul de elevi furnizează permanent feed-back valoros pentru profesor. Alte avantaje ale metodei sunt: • Stimularea gândirii. • Stimularea curiozităţii. • Dezvoltarea capacităţii de lucru în echipă.

5.

Dumitru Gh. , Dumitru Constanţa , 2004, Psihopedagogie, pag. 3007-310, EDP Bucureşti Proiectul pentru Învăţământul Rural

40

Focalizaţi întrebările pe tema abordată. 2. Formulaţi atât întrebări închise (cu răspuns unic) cât şi întrebări deschise (cu mai multe variante de răspuns).Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Temă de reflecţie 2 Credeţi că metoda conversaţiei euristice poate fi utilizată la orice nivel de clasă? Dacă da. 3. Formulaţi clar şi specific întrebările. 11. de ce ? Argumentaţi! Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Câteva sfaturi pe care le considerăm utile în vederea utilizării metodei conversaţiei euristice6: 1. Formulaţi concluzii parţiale pe secvenţele conversaţiei. 4. de ce? Dacă nu. Preluaţi răspunsurile elevilor şi rafinaţi-le când este cazul. 2004. adecvate nivelului de cunoştinţe ale elevilor. Acordaţi timp de gândire după ce adresaţi întrebările. Stimulaţi emiterea de întrebări. 6 Garlikov Richard. Using the Socratic Method . Formulaţi întrebări clare. Proiectaţi întrebări semnificative care să servească structurării şi orientării lecţiei. 7. 5. 8. CD version Proiectul pentru Învăţământul Rural 41 . Concepeţi întrebări care să necesite răspunsuri mai ample şi nu răspunsuri de tip “Da” sau “Nu” pentru a încuraja raţionamentul elevilor. 10. 9. Implicaţi cât mai mulţi elevi în conversaţie. 6.

în general cauzale.1. “cum?. ce definiţie puteţi formula pentru virusuri? De ce nu sunt incluse virusurile în nici un regn? Formularea întrebărilor se constituie în element cheie în buna desfăşurare a activităţii didactice prin metoda conversaţiei euristice. “ dacă…atunci.) Reprezentarea lumii vii pe baza modelelor . atunci ce este virusul? Cum se înmulţesc virusurile? După identificarea şi descrierea caracteristicilor virusurilor. aşa cum este sintetizat în tabelul următor. Ambele tipuri de întrebări prezintă plusuri şi minusuri. cu mare valoare productiv–cognitivă. Comparaţie între întrebări de tip deschis şi întrebări de tip închis Întrebări închise Avantaje Dezavantaje Relevant ♦ Încurajează memorizarea Grad mic de dificultate ♦ Puţin creative Consumă ♦ Limitează cantitatea puţin timp cunoştinţelor utilizate şi evaluate Util în testarea ♦ Permit accesarea cunoştincompetenţelor de nivel ţelor scăzut Implică un ♦ Favorizează învăţarea răspuns unic pasivă Uşor de ♦ Dau posibilitatea de evaluat ghicire a răspunsului Mai uşor de ♦ Limitează modul de formulat de învăţare în grup către ♦ Nu oferă posibilitatea profesor exprimării opiniilor diferite Întrebări deschise Avantaje Dezavantaje ♦ Consumator de Sunt creative timp Activează raţionarea ♦ Dificil de Încurajează gândirea evaluat Testează înţelegerea şi nivele ♦ Subiectivita-tea cognitive superioaretive profesorului Nu limitează răspunsurile ♦ Nu pot Dezvoltă vocabularul şi beneficia toate modalităţile de exprimare răspunsurile de Oferă posibilităţi de formare şi aceeaşi atenţie luare de decizii din partea Valorifică cunoştinţe anterior profesorului dobândite ♦ Există riscul Implică elevii în desfăşurarea omiterii unor lecţiei şi învăţării aspecte din Permite argumentarea şi conţinutul integrarea opiniilor diferite predării Sunt testate cunoştinţele şi competenţele elevilor ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ 42 Proiectul pentru Învăţământul Rural . "Virusurile" Ce caracteristici distincte au organismele vii faţă de corpurile lipsite de viaţă? Ce caracteristici comune au virusurile şi organismele vii? Prin ce însuşiri se deosebesc virusurile de organismele vii? Este virusul un organism viu? De ce îl consideraţi organism viu?/ De ce nu îl consideraţi un organism viu? Dacă virusul este considerat organism viu..?” sunt întrebări deschise. unde principala competenţă specifică vizată este: (3. ce caracteristici îi condiţionează viaţa? Dacă nu consideraţi virusul organism viu. În exemplul anterior întrebările deschise alternează cu cele de tip închis. ponderea ocupând-o primele.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Prezentăm un exemplu de întrebări ordonate pentru aplicarea metodei conversaţiei euristice în cadrul lecţiei "Virusurile" -clasa a IX a. În exemplul următor puteţi identifica întrebări de tipul “de ce?.

1. oferind elevilor şansa de a se afirma şi de a-şi demonstra capacitatea creativă. de aprofundare a înţelegerii diverselor procese sau componente ale lumii vii. • Are stil: cuvinte sugestive. introducere. corect alese şi utilizate. • Are surse de inspiraţie corecte. miraculos. • Are un plan bine structurat. Povestirile realizate de elevi. Povestirile oferă condiţii de a expune diverse întâmplări. se constituie în excelente exerciţii de exprimare. de provocare a unor dezbateri. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 2. de esenţializare a unor conţinuturi. legende.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Studiu individual 2 Identificaţi identificaţi ponderea întrebărilor cu valoare productivcognitivă formulate în exemplul de aplicare a metodei conversaţiei euristice în cadrul lecţiei "Virusurile" şi formulaţi avantajele utilizării acestor tipuri de întrebări în metoda conversaţiei euristice. Profesorul poate construi un model pentru structurarea povestirii sau poate da începutul unei povestiri urmând ca elevii să finalizeze povestirea. Câteva caracteristici ale unei povestiri bine realizate la disciplina biologie: • Are o temă unică bine definită. Povestirea şi lectura didactică Povestirea este o metodă aplicată mai frecvent în clasele gimnaziale. de transmitere a unor mesaje etc. cuprins şi încheiere. fantastic.2. răspunzând înclinaţiilor copiilor din clasele a V-a. Povestirile sunt un bun mijloc de introducere a noilor cunoştinţe. a VI-a spre basme. verificabile. • Este adecvată caracteristicilor celor ce o ascultă 43 Metode şi procedee didactice Proiectul pentru Învăţământul Rural .

metoda povestirii este o metodă clasică. îşi pot dezvolta conceptele. profilul şcolii. comunicare din care elevii învaţă cum să prezinte în faţa unui auditoriu un text. culegerile de exerciţii şi probleme. Aceste elemente sunt însuşite de elevi fără a avea o sarcină de învăţare specială în acest sens. expresia feţei. citire şi înţelegere ale elevilor. Lectura didactică este o activitate proiectată şi coordonată de profesor. astfel încât aceasta să fie corect receptată şi bine înţeleasă de auditori. clasei sau chiar cu particularităţile individuale ale elevilor (mai mult sau mai puţin înclinaţi spre studiul biologiei). Un alt aspect al povestirii este cel dramatic. reviste de specialitate. cu ajutorul mijloacelor tehnologiei audio-video moderne capătă valenţe educative variate. Din această perspectivă povestirea ca metodă de instruire favorizează dezvoltarea capacităţilor de ascultare. Prin lectură elevii pot dobândi rapid şi eficient noi cunoştinţe. Din punct de vedere istoric. Complexitatea textelor recomandate pentru lectură este direct proporţională cu particularităţile de vârstă. Povestirea permite interacţiuni între elevi care pot fi atât ascultători cât şi povestitori. Temă de reflecţie 3 Comentaţi afirmaţia “povestirea este o metodă de instruire plăcută elevilor”. compendiile.precizaţi trei argumente în sprijinul acesteia. povestitorul comunică şi non-verbal prin limbajul corpului. Materiale bibliografice pot fi manualele sau alte auxiliare didactice ca atlasele. îşi pot verifica ipotezele. pot construi conexiuni între noţiuni dobândite anterior. se pot auto-verifica şi auto-evalua.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Cel care povesteşte are sarcina de a se pregăti şi de a prezenta povestirea. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Lectura didactică este o altă metodă de comunicare. 44 Proiectul pentru Învăţământul Rural . tratate de specialitate etc. povestirea este o metodă plăcută elevilor şi prin aceasta se recomandă ca metodă utilă în activitatea didactică. În afară de aceste roluri benefice. dar în prezent.

După lecturarea şi prelucrarea informaţiilor. Polirom Proiectul pentru Învăţământul Rural 45 . lectura problematizată . ceea ce conduce spre construcţia sensului şi a realei înţelegeri a acestuia7. metoda lecturii didactice. Eficienţa lecturii este asigurată numai prin interactivitatea elevului cu conţinutul textului citit. Pentru a fi cu adevărat utilă. dezvoltă abilităţile de citire. membrii grupului compun împreună o prezentare pe subiectul despre care s-au informat. Astfel. Totodată profesorul este responsabil de materialul bibliografic recomandat pentru lectură. Prin exersarea timpurie a acestor tehnici sub îndrumarea profesorului de biologie. Metode de învăţământ. profesorul va stabili şi intervalele la care verifică modul în care elevii realizează lectura şi totodată îi sprijină în atingerea obiectivelor propuse prin utilizarea acestei metode. lectura investigaţie . De aceea. această metodă trebuie aplicată timpuriu şi gradat sporind în frecvenţă. dezvoltă vocabularul de specialitate. facilitează conexiunile intra şi interdisciplinare. satisfac diversitatea ritmurilor de dezvoltare.solicită interpretarea textului citit şi formularea unor concluzii. Pentru utilizarea metodei lecturii didactice. lectura critică . În acest caz. 3. 2006. aplicată la disciplina biologie. un anumit subiect indicat de profesor sau propus de elevi este studiat utilizând mai multe surse bibliografice. 2. diversitate şi grad de dificultate. 4. 7 Cerghit I.constă în citirea pe fragmente cu explicarea termenilor necunoscuţi şi formularea de idei sintetice. în vederea formării deprinderii de muncă independentă. Odată cu stabilirea sarcinilor privind lectura didactică.dirijată de profesor prin întrebări la care elevii caută activ răspunsuri.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Lectura didactică este un mijloc de dezvoltare intelectuală şi de autoinstruire. Lectura didactică poate fi şi o metodă de instruire în grup. Cele mai uzitate tehnici de realizare a lecturii didactice la biologie sunt: 1. el va verifica relevanţa şi calitatea ştiinţifică a lecturii înainte de a o recomanda elevilor. elevii ajung să le stăpânească şi să le utilizeze cu uşurinţă şi alternativ chiar în timpul parcurgerii aceluiaşi text . lectura explicativă . captează interesul elevilor. fiecare profesor de biologie trebuie să îşi formeze propriul său sistem de criterii de selecţie a lecturilor şi de îndrumare a elevilor în realizarea lor. Acest sistem trebuie să fie suficient de dezvoltat pentru a permite selectarea sarcinilor de lectură în funcţie de nevoile individuale şi de grup ale elevilor. Lecturile suplimentare sporesc înţelegerea conceptelor şi principiilor biologice. trebuie să fie o lectură activă.implică analiza textului şi stimulează dezvoltarea gândirii.

Prin observaţie se înţelege activitatea elevilor de urmărire atentă a unor structuri şi fenomene. Am întâmpinat următoarele dificultăţi………………………………. 8 Cerghit I. 2. Cel mai mult m-a ajutat………………………………………………. formularea de probleme.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Aplicarea corectă a metodei lecturii didactice implică formarea şi dezvoltarea deprinderilor de: înţelegere corectă a textului citit. în vederea descoperirii unor noi informaţii. Polirom Proiectul pentru Învăţământul Rural 46 . Metode de învăţământ. ……………………………………………………………………………… pentru că…………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………… 3. ……………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………… 2. ……………………………………………………………………………. 2006. interpretare a expresiilor ştiinţifice. informaţiilor furnizate de text. iar învăţarea conceptelor ştiinţifice nu se poate realiza fără dezvoltarea spiritului de observaţie. abilitate de care adultul se va servi pe tot parcursul vieţii8. Completaţi următoarele enunţuri: 1.2 concepeţi planul şi formulaţi ideile principale pentru o povestire cu titlul “ Dacă aş fi fost floare” În aprecierea temei se vor lua în consideraţie respectarea caracteristicilor unei povestiri bine realizate enunţate în prezenta lucrare.1. Toate activităţile şcolare se bazează pe observare.Am învăţat să…………………………………………………………….3. Observarea Metodele intuitive (de explorare a realităţii) Observarea este metoda de instruire indispensabilă descoperirii şi explorării lumii vii. Temă pentru portofoliu Pe baza informaţiilor din secţiunea 2. notare a datelor.

Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Observarea ca metodă didactică se realizează sub îndrumarea profesorului care are sarcina de organizare. Din această perspectivă observarea la biologie trebuie făcută pe obiecte concrete sau pe materiale cu date descriptive şi nu pe date interpretate. optici. În mare măsură obiectivitatea rezultatelor observării este condiţionată de tipul. Abilitatea de a observa corect şi de a identifica elemente de detaliu în timpul observaţiei este extrem de importantă în viaţa fiecăruia. cât şi cu ajutorul mijloacelor specifice disciplinei ca lupa. observarea descriptivă şi enumerativă etc. Crearea cadrului în care elevii vor observa este sarcina profesorului. Dintre formele pedagogice ale observării cum sunt: observarea spontană-neorganizată. ei observă. Din această perspectivă. principiile şi legile ştiinţifice sunt descoperite de cercetători şi nu transmise de vreo forţă supranaturală8 . observarea sistematică independentă este una din căile specifice de predare-învăţare a biologiei. dar mai ales în domeniul ştiinţific. în clasă. La biologie este foarte important ce se observă adică. sprijinire şi focalizare a observării realizate de elevi. Corecta aplicare a metodei observării sistematice şi independente începe cu stabilirea şi administrarea setului de sarcini pe care elevii le au de îndeplinit.). de subiectul observării: natural (original) sau (artificial) prelucrat. în multe contexte şi în multe domenii ale cunoaşterii. precum şi în funcţie de particularităţile elevilor implicaţi în activitate. Actorii principali ai acestei metode sunt elevii. profesorul instruieşte elevii privind modul în care vor realiza observarea: timp. mijloacele didactice specifice lecţiei. dar şi în afara şcolii cu ocazia vizitelor. Observarea ca metodă de instruire prezintă particularitatea că datele furnizate sunt obţinute prin intermediul mai multor receptori: acustici. exprimate verbal sau scris (pe tablă). Sarcinile pot fi distribuite frontal. Acest mod nemijlocit de aflare a unor adevăruri ştiinţifice îi convinge pe elevi că în ansamblul lor conceptele. Acestea sunt realizate de profesor în funcţie de scopul. mod de înregistrare etc. deoarece ei realizează acţiunea. Formarea şi dezvoltarea acestei abilităţi începe timpuriu şi este exersată şi dezvoltată pe tot parcursul anilor de instruire. În acest caz observarea poate fi realizată atât prin intermediul simţurilor. instrumente. durata. sau sunt indicate printr-o fişă de observaţie individuală. tactili etc. Odată cu sarcinile de lucru. Observarea sistematică independentă se poate desfăşura în laboratorul de biologie. excursiilor didactice etc. ce tip de sursă este utilizată pentru obţinerea datelor prin observare. sau microscopul. proiectarea activităţii de observare pleacă de la răspunsurile pe care profesorul trebuie să şi le dea la următoarele întrebări: Proiectul pentru Învăţământul Rural 47 .

Profesorul are astfel un instrument util în identificarea unor dificultăţi ale elevilor şi un feed-back privind propria sa activitate. În ce mod voi facilita comunicarea cu elevii? 12. Ion Ovidiu Pâinişoară. În ce mod voi redresa disfuncţionalităţile? 11. După observarea şi înregistrarea datelor obţinute activitatea se finalizează cu formularea concluziilor. Care va fi modalitatea de ghidare a observaţiilor elevilor? 9. Un astfel de tabel ar putea conţine criterii ca : Sarcina A Înregistrează corect observaţiile Identifică corect fenomenul/ structura/ alcătuirea etc. Care sunt sarcinile elevilor? 6. Ce vor observa elevii? 4. Ce posibile dificultăţi ar putea apărea în derularea observării? 10. fiecare criteriu trebuie subdivizat pe nivele de performanţă. ci urmăresc crearea cadrului optim derulării observării obiective. Cât timp aloc observării? 7. Obiectivitatea observării este sporită şi de conceperea unui protocol de observare9 care să cuprindă o listă a fenomenelor/ proceselor/ structurilor ce trebuie observate. Care sunt secvenţele observării? 5. Pe parcursul observării. Utilizează corect instrumentele Respectă ordinea sarcinilor Lucrează independent / în grup Realizează toate sarcinile Formulează concluziile în funcţie de observaţii Identifică relaţii între observaţii Interpretează independent descoperirile Pentru o bună evidenţă a modului în care elevii se achită de sarcini.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei 1. 2006.? 2. În ce mod voi încuraja observarea? Astfel de întrebări nu au scopul de a da rigiditate activităţii de observare. În această activitate sunt 9 Elevi B C D etc. În ce mod voi asigura colaborarea în cadrul grupului de elevi? 14. profesorul sprijină efortul elevilor şi îi îndrumă realizând totodată şi notarea acestora. Polirom. Ce dovezi vor confirma buna derulare a observării? 13. În ce moment al lecţiei voi utiliza observarea? 3. Cel mai eficient mod de a înregistra rezultatele elevilor este prin utilizarea unui tabel care cuprinde toţi elevii clasei şi mai multe coloane cu sarcinile detaliate ale acestora. Iaşi Proiectul pentru Învăţământul Rural 48 . De ce vor observa acest material biologic/ mulaj/ planşă/ etc. Comunicare eficientă. Ce materiale sunt necesare observării? 8.

suficient de sugestivi pentru a face accesibilă predarea-învăţarea cunoştinţelor. demonstraţia constă în executarea unor activităţi practice care vor fi apoi exersate de elevi. demonstraţia didactică constă în prezentarea de către profesor a unor structuri vii. în vederea realizării cu succes a activităţii didactice. sau legi.1. Identificaţi ce utilitate vor avea informaţiile furnizate de răspunsul la aceste întrebări. Demonstraţia Metoda demonstraţiei este utilizată atât pentru însuşirea de noi cunoştinţe cât şi pentru dobândirea unor deprinderi. confirmarea unor principii.4. comportamente. Dacă se urmăreşte dobândirea de cunoştinţe. Activitatea poate fi organizată frontal. Studiu individual 3: Studiaţi cu atenţie setul de întrebări recomandate profesorului care urmează să utilizeze metoda observării.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei implicaţi elevii şi profesorul şi rolul ei este acela de a evidenţia aspectele esenţiale descoperite prin observare. fenomene biologie sau a unor substituienţi ai acestora. Dacă demonstraţia este utilizată în scopul dobândirii de deprinderi. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 2. comportamente. pe grupe 49 Metode intuitive Proiectul pentru Învăţământul Rural . Analizaţi tabelul pentru înregistrarea activităţii elevilor şi pentru fiecare criteriu formulaţi trei variante de subcriterii care să permită discriminări în aprecierea modului în care a realizat observarea fiecare elev.

Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei sau individual. 50 Proiectul pentru Învăţământul Rural . prin disecţii. în funcţie de dotarea laboratorului de biologie. corelarea noilor cunoştinţe sau deprinderilor ce urmează a fi dezvoltate cu cunoştinţele anterior dobândite. Succesul aplicării metodei depinde de respectarea următoarelor reguli: 1. Varianta demonstraţiei prin activităţi practice este un mijloc excelent de transformare a cunoştinţelor teoretice în abilităţi practice. 4. lansarea unor puncte de reper sub forma unor probleme ce urmează a fi soluţionate prin demonstraţie. mijloace audio-vizuale sau prin experienţe de laborator. sensibilizarea prealabilă a elevilor prin reactualizare. prin variate tehnici de reactualizare şi formarea unei atitudini favorabile învăţării. pipăit etc. corespunde scopurilor propuse. Această variantă dă rezultate mai bune dacă activitatea este organizată pe grupe mai mici( 4 . 2. desene. Metoda demonstraţiei se dovedeşte a fi preferată de profesori pentru că aceştia au control asupra evenimentelor din timpul activităţii didactice. 5. menţinerea unui ritm adecvat particularităţilor de vârstă şi individuale. prin experienţe. este atractivă şi stârneşte interesul elevilor. precizarea scopului urmărit. 2. 3. Câteva dintre criteriile de bază în selecţia şi pregătirea formei demonstraţiei: 1. diagrame. pas cu pas. planşe. pe măsură ce avansează activitatea prezentarea materialelor intuitive sau a acţiunilor demonstrative vor fi însoţite de explicaţii clare şi relevante scopului instruirii. poate fi expusă şi explicată. 3. În predarea-învăţarea biologiei metoda demonstraţiei se poate realiza în forme variate: demonstrarea pe material viu sau naturalizat. Reuşita demonstraţiei este condiţională de alegerea şi pregătirea acesteia. dar şi gradului de complexitate al noilor cunoştinţe pentru a permite însuşirea corectă a noilor noţiuni sau deprinderi. Rolurile profesorului şi elevilor în demonstraţia cu scop de dobândire de deprinderi sunt sintetizate în următorul tabel. În acest caz demonstraţia trebuie urmată de o scurtă clarificare a informaţiilor şi instrucţiunilor date de profesor (prin câteva întrebări şi răspunsuri). prin observaţii microscopice. folosirea unui material intuitiv de calitate. atractiv care să stimuleze cât mai mulţi receptori responsabili de auz. scop şi subiectul abordat.6 elevi). văz. prin mulaje.

modelarea sau studiul de caz. Realizează şi el practic activitatea urmând toate etapele modului de lucru. …………………………………………………………………………………… pentru că………………………………………………………………………. Rolul elevului Înţelege scopul demonstraţiei.. Cel mai mult m-a ajutat …………………………………………………… ……………………………………………………………………………………. Recapitulează modul de lucru şi răspunde la întrebări pentru clarificare.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Rolul profesorului Pregăteşte din timp şi corect materialele necesare demonstraţiei. Acest tip de gândire este stăpânit de elevi după vârsta de 11-12 ani adică după ce au deja diverse reprezentări mentale ale lumii înconjurătoare. învăţarea prin descoperire. Cere clarificări. Ca şi alte metode active precum problematizarea. experimentul are ca suport psihologic gândirea formală capabilă de raţionamente ipoteticodeductive. Stăpâneşte foarte bine modul de lucru.2. Adesea aceste reprezentări sau cunoştinţe sunt 51 Metode active Proiectul pentru Învăţământul Rural . Temă pentru portofoliu Cu ajutorul informaţiilor privind regulile ce trebuie respectate pentru aplicarea cu succes a metodei demonstraţiei alcătuiţi un eseu de circa 50 de cuvinte cu titlul: ”Reţeta unei demonstraţii de succes”. …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………. Completaţi următoarele enunţuri: 1. …………………………………………………………………………………… 2. Metode care sprijină reconstituirea cunoştinţelor ştiinţifice de biologie 2. Prezintă baza teoretică şi scopul demonstraţiei Descrie modul de lucru pe etape şi pe măsură ce acestea se derulează. Experimentul alături de observarea nemijlocită a realităţii sunt metode active fundamentale în predarea-învăţarea ştiinţelor naturii. Acţiunile sunt realizate metodic şi în ritmul adecvat observatorilor astfel încât aceştia să înţeleagă .1. Decide care este maniera cea mai bună de a-şi furniza noile cunoştinţe. Aprecierea se va realiza în funcţie de modul de descriere şi caracterizare a demonstraţiei precum şi după interpretarea personalizată a condiţiilor care asigură buna practicare a metodei. Ascultă activ şi observă cu atenţie.2. ……………………………………………………………………………………. 2. Am fost surprins/surprinsă de faptul că……………………………………. …………………………………………………………………………………….. pune întrebări Sugerează alternative la modul de lucru. Sprijină elevii în timp ce aceştia realizează lucrarea practică.

iar la clasele liceale experimentele vor fi complexe şi se vor preta activităţilor de grup. aplicarea şi valorificarea concluziilor în alte situaţii. Comunicare eficientă. se formează deprinderi de utilizare a instrumentelor şi aparatelor de laborator. demontarea lor şi reconstrucţia veritabilelor cunoştinţe ştiinţifice. 4. În activităţile practice din cadrul experimentului elevii sunt familiarizaţi cu rigorile cercetării ştiinţifice cum ar fi: menţinerea constantă a factorilor care influenţează procesul experimentat cu excepţia variabilei pe care o investighează. Totodată. Este orientată spre activitate. Prin experiment. experimentarea propriu-zisă. se descoperă raporturi de cauzalitate între parametrii unui fenomen. 2006. semnificaţie statistică etc. comunicarea rezultatelor. 5. 3. de laborator. Eficienţa experimentului este condiţionată nu numai de înţelegerea modului în care trebuie realizat dar mai ales de înţelegerea utilităţii acestuia adică a motivelor pentru care elevii realizează experimentul. Este centrată pe elev. se aplică teze teoretice însuşite. urmează stabilirea unui mod de lucru. formularea concluziilor şi generalizarea. Arta profesorului constând în identificarea cunoştinţelor eronate. se testează ipoteze şi se verifică legi sau date. Din această ordonare a fazelor rezultă că experimentul în sine este doar iniţierea învăţării care se înfăptuieşte numai odată cu valorificarea “produsului” experimentului. 2. Învăţarea prin experimente cuprinde cinci faze10: 1. un proces etc. Experimentul constă în provocarea unui fenomen în condiţii controlate. Caracteristicile învăţării prin experimente10 : Este de tip inductiv. Experimentele vor fi pregătite de profesor din timp prin efectuarea lor efectivă şi furnizarea tuturor materialelor necesare elevilor.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei eronate. analiza rezultatelor. 364-366. probă martor şi probă de investigat. realizarea activităţii practice conform modului de lucru stabilit şi colectarea datelor care vor constitui rezultatele experimentului. Iaşi Proiectul pentru Învăţământul Rural 52 .) faţă de care se emiterea o ipoteză. 10 Ion Ovidiu Pâinişoară. În funcţie de ipoteză. pot fi concepute fişe de activitate experimentale în care instrucţiunile sunt precizate şi enumerate în ordinea executării lor. iar confruntarea declanşată prin intermediul metodelor amintite determină reconstruirea cunoştinţelor. La clasele gimnaziale se recomandă iniţierea prin experimente individuale cu grad mic de dificultate. Polirom. identificarea variabilelor caracteristice problemei. Ca şi în cazul metodei observării experimentul propriu-zis este ghidat de profesor care instruieşte elevii înainte de experiment şi îi îndrumă pe toată durata acestuia. pag. Experimentarea propriu-zisă desfăşurată în laborator este declanşată de identificarea unei probleme (un fenomen.

Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei

Utilizarea experimentului la orele de biologie elevii dobândesc noi cunoştinţe şi deprinderi prin efort propriu. Există o gamă largă de experimente clasificate după diverse criterii aşa cum se poate vedea în tabelul următor. După tehnica de După modul După durată După locul de experimentare de organizare desfăşurare a elevilor Observare Frontal Scurt De laborator macroscopică Pe grupe repetabil În natură Observare microscopică Individual Scurt În alte instituţii: Disecţie/Experienţe Combinat irepetabil cercetare,ferme, Determinări Lung spitale etc. Temă de reflecţie 4: Folosind informaţiile din secţiunea 2.2. identificaţi câte un exemplu de experiment pentru fiecare tip conform tabelul următor încadraţi-l în categoria adecvată. Folosiţi spaţiul liber din tabel pentru răspunsuri
1. Experiment de observare macroscopică 2. Experienţă 3. Experiment scurt repetabil 4, Experiment frontal 5. Experiment pe grupe 6. Experiment în natură Exemplu 1 2 3 4 5 6

2.2.2. Problematizarea În predarea–învăţarea biologiei problematizarea reprezintă una dintre cele mai importante metode active cu valoare euristică şi formativă. Metoda este numită şi metoda de predare prin rezolvare de probleme sau rezolvarea productivă de probleme11. Aplicarea metodei sprijină elevii în dezvoltarea aptitudinilor de rezolvare de probleme, scop vizat de toate disciplinele împlicate în educaţia ştiinţifică. Utilizarea metodei serveşte atât achiziţiei de noi cunoştinţe, cât şi dezvoltării gândirii logice şi capacităţii de luare de decizii.

Metode active

11

Dumitru Gh., Dumitru Constanţa, 2004, Psihopedagogie, EDP, Bucureşti

Proiectul pentru Învăţământul Rural

53

Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei

Problematizarea nu este redusă la rezolvarea printr-un calcul matematic a unei probleme ci include operaţii de analiză, sinteză şi evaluare, operaţii de nivel înalt ale gândirii. Problematizarea constă dintr-o suită de procedee prin care se urmăreşte crearea unor situaţii – problemă care antrenează elevii în surprinderea diferitelor relaţii între obiectele şi fenomenele realităţii, între cunoştinţele anterioare şi noile cunoştinţe, prin soluţiile pe care aceştia, sub îndrumarea profesorului le elaborează.12 Elementele obligatorii ale unei situaţii problemă sunt experienţa precedentă (cunoscutul) şi noutatea (necunoscutul). Tensiunea dintre aceste două elemente imprimă gândirii elevului un sens explorator. Învăţarea prin metoda problematizării se structurează pe mai multe etape: 1. Etapa declanşatoare sau punctul de pornire constă în punerea problemei. 2. Etapa tensională în care apare contradicţia între ceea ce trebuie să se rezolve şi cunoştinţele anterioare ale elevilor Această contradicţie apare pe fondul cunoştinţelor actualizate prin punerea problemei şi generează căutări de soluţii. 3. Etapa rezolutivă în care se caută soluţia sau soluţiile ce sunt apoi verificate/ testate producându-se rezultate care sunt raportate. 4. Etapa de evaluare şi valorificare a rezultatelor care sunt chiar noi cunoştinţe pe care elevii le-au dobândit. Succesiunea etapelor problematizări este prezentată în următorul exemplu utilizat în predarea-învăţarea fiziologiei analizatorului viual la clasa a VII-a. Astfel după însuşirea de către elevi a structurii globului ocular învăţarea fiziologiei acestui organ poate fi declanşată prin punerea unei probleme. • • • • Punctul de pornire este problema enunţată sub forma întrebării: Care este drumul razelor de lumină prin globul ocular? Aceasta declanşează contradicţia se cunoaşte globul ocular dar nu şi cum se deplasează razele de lumină în incinta lui. Prin raţionament logico-inductiv elevii caută şi găsesc soluţia. Soluţia este verificată pe o planşă sau un mulaj. Valorificarea soluţiei se poate face prin trasarea drumului razelor de lumină pe diagrama care reprezintă globul ocular.

Utilizarea metodei problematizării impune respectarea următoarelor condiţii13 - elevii să posede un fond aperceptiv suficient; - efortul să fie dozat progresiv; - alegerea judicioasă a momentului punerii problemei; - problema să stârnească interesul elevilor.

12 13

Nicula I. , 1996, Tratat de pedagogie şcolară, EDP, Bucureşti Cucoş Constantin, 1996, Pedagogie, pag. 87-96, Polirom, Iaşi Proiectul pentru Învăţământul Rural

54

Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei

Studiu individual 4 Studiaţi caracteristicile metodelor: problematizare, experiment, observare. Identificaţi asemănări şi deosebiri între aceste metode. Completaţi tabelul următor cu observaţiile dumneavoastră: Folosiţi spaţiul liber din tabel pentru răspunsuri
Metoda Problematizarea Elemente comune Elemente specifice

Experimentul

Observarea

2.2.3. Învăţarea prin descoperire

Metode active

Descoperirea didactică este o metodă de predare-învăţare prin care elevii, folosindu-se de cunoştinţe şi deprinderi reactualizate de profesor, descoperă noi situaţii problemă şi le rezolvă dirijaţi de acesta. O bună aplicare a metodei necesită delimitarea netă între ceea ce trebuie să descopere elevul prin efort propriu şi ceea ce trebuie să-i asigure profesorul, ca bază de pornire indispensabilă descoperirii. Metoda descoperirii are la bază teoria după care, învăţarea se realizează prin procese de clasificare a reprezentărilor mentale şi de formare a conexiunilor între reprezentările mentale14. După Bruner15 activitatea didactică prin metoda descoperirii trebuie să se fundamenteze pe: • Stimularea interesului elevilor prin crearea unui context motivant.

14 15

Gallenstein, N.L., 2004, Creative Discover through Classification. Teaching Children Mathematics, NTCM Journals, Bruner, J.,1996, The Culture of Education, Cambridge, MA: Harvard University Press.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

55

descoperindu-se relaţii analogice între diferite serii de noţiuni sau date. ambele au ca etapă punerea problemei şi ca obiectiv. Învăţarea prin descoperire în predarea –învăţarea biologiei. Metoda descoperirii este considerată o metodă de instruire care sporeşte reţinerea informaţiilor.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Organizarea conţinutului noţional în spirală. 2. Etapele desfăşurării înăţării-predării prin metoda descoperirii sunt comune cu cele ale metodei învăţării prin problematizare.cunoştinţele anterioare sunt generale. 3. • Instruirea să faciliteze extrapolări între noţiuni. Etape 1. descoperirea de noi cunoştinţe16 . Tipografia Universităţii Bucureşti Proiectul pentru Învăţământul Rural 56 . fapt ce susţine legătura strânsă între cele două metode euristice şi explicabil prin aceea că. 3. După relaţia dintre cunoştinţele anterioare şi cele care sunt “descoperite” deosebim trei variante ale descoperirii: 1. într-un mediu de învăţare stimulativ.clasa a X a Reactualizarea ecuaţiei şi definiţiei fotosintezei Este valabilă această definiţie în diverse condiţii de mediu? În orice condiţii nutriţia plantelor se realizează prin fotosinteză • Pregătirea punerii problemei Punerea problemei Ipoteză* facultativă 16 Ciolac Anca. rezolvarea problemei prin descoperire. 5. punerea problemei. Exemplificăm etapele învăţării prin descoperire inductivă şi deductivă în următorul tabel. înainte ca acesta să fie explicit formulat. Descoperire deductivă lecţia: “Nutriţia autotrofă . Elevii acţionează în descoperire ca “detectivii” în rezolvarea activităţii de dobândire a conceptului. 2. iar cele descoperite au caracter general.cunoştinţele anterioare sunt corelate. Descoperire inductivă lecţia: “ Broaşte sau amfibieni “ . corelaţii cu alte strategii didactice. descoperirea transductivă . deoarece elevii îşi organizează noile cunoştinţe şi le integrează în sistemul de informaţii dobândite anterior.cunoştinţele anterioare sunt particulare. etapele desfăşurării învăţării prin descoperire sunt: 1. emiterea ipotezei. iar cele descoperite particulare. ale căror răspunsuri îi vor conduce spre înţelegerea conceptului. 4. Profesorul îi ghidează pe elevi de-a lungul descoperirii printr-o serie de întrebări.evidenţierea fotosintezei” . 133-143. pag.clasa a VI a Stabilirea mediului de viaţă al amfibienilor Este broasca adaptată mediului său de viaţă? Broasca prezintă adaptări pentru două medii de viaţă: acvatic şi terestru 2. forţându-I astfel pe elev să dobândească noi cunoştinţe pe baza achiziţiilor anterioare. evaluarea rezultatului şi stabilirea concluziilor. pregătirea pentru punerea problemei( captarea atenţiei).1989. Astfel. descoperirea deductivă . descoperirea inductivă .

Fiecare grupă realizează un experiment de determinare a fotosintezei prin metoda bulelor. Avantajul acestei variante de descoperire este promovarea individualităţii şi a libertăţii elevului de a alege şi a decide. Această variantă se pretează în special elevilor de liceu care au mai mare independenţă de gândire şi o bună dezvoltare a capacităţii de muncă independentă. procesul de fotosinteză şi au verificat valabilitatea lui la cazuri particulare. Specializările morfofuncţionale ale amfibienilor la mediul lor de viaţă. Un exemplu de acest tip de descoperire. elevii au pornit de la general. descoperirea prin gândire divergentă implică lansarea de către profesor a unei probleme deschise. care determină angajarea elevilor în investigaţii active. Elevii notează în fişe de lucru datele obţinute: număr de bule emise în 5 minute în respectivele condiţii. pentru a descoperii una sau mai multe soluţii. Caracterele generale ale amfibienilor. altă grupă lumină de slabă intensitate. altă grupă lumină roşie. Ambele exemple implică ghidarea elevilor de către profesor şi totodată promovează o gândire convergentă. În al doilea exemplu. Fiecare grupă verifică producerea de oxigen în anumite condiţii: o grupă temperatură scăzută. Evaluarea rezultatelor şi stabilirea concluziilor Profesorul dirijează activitatea elevilor organizaţi pe grupe. Profesorul discută cu elevii caracterele de adaptare ale amfibienilor la mediul lor de viaţă Elevii argumentează şi formulează concluziile. Elevii prezintă rezultatele : fiecare grupă a constatat emiterea bulelor de oxigen chiar dacă au variat condiţiile de mediu. O variantă a metodei descoperirii este şi cea care implică stimularea gândirii divergente. În esenţă. Caracterele altor reprezentanţi ai amfibienilor. Descoperirea în acest caz nu este restricţionată de profesor către un anumit şi unic rezultat. o Proiectul pentru Învăţământul Rural 57 . altă grupă lumină puternică. este cea declanşată de punerea unei probleme de tipul: Ce efect are creşterea concentraţiei de CO2? O astfel de problemă poate avea un singur rezultat dacă este vizat numai procesul de fotosinteză sau. altă grupă temperatură ridicată. altă grupă lumină albastră etc. În primul exemplu elevii au pornit de la un caz particular (broasca) şi au descoperit caracterele generale ale amfibienilor şi adaptările lor la două medii de viaţă.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Rezolvarea problemei prin descoperire Profesorul dirijează activitatea frontal prezentând materiale care îi ajută pe elevi să stabilească: Particularităţile morfo funcţionale ale broaştei în comparaţie cu cele ale peştilor. deoarece soluţionarea problemei duce la acelaşi unic rezultat. la clasa a X-a.

Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei gamă variată de rezultate dacă sunt vizate componentele unui ecosistem acvatic.descoperirea fiziologiei sistemului circulator la om pe baza analogiei cu sistemul circulator al mamiferelor. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri la tema de reflecţie 5 58 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Astfel cunoscând fenomene sau structuri analoge elevii pot formula ipoteze. verificându-le descoperă cunoştinţe noi. • la clasa a X a – descoperirea structurii interne a tulpinii pe baza analogiei cu structura internă a rădăcinii. Temă de reflecţie 5: Ce etapă din aplicarea metodei de descoperire inductivă poate lipsi? Ce rol are această etapă facultativă în demersul descoperirii? Ce efectele are absenţa acesteia asupra eficienţei metodei. Aceasta se datorează asemănărilor existente între diferite sisteme biologice sau între părţile componente ale acestora. Exemple de astfel de descoperiri prin analogie sunt: • la clasa a VII a . Varianta descoperirii prin analogie este de asemenea utilă în predatrea-învăţarea biologiei. studiat în clasa a VI a. pe care.

Modelarea Modelarea didactică este metoda care se bazează pe utilizarea unui model analog realităţii. care reproduce mai mult sau mai puţin schematic. Care sunt caracteristicile descoperirii transductive ? ……………………………………………………………………. este fidel realităţii. prin intermediul modelului care le reproduce şi le explică la altă scară şi în alt plan. evidenţiază caracteristicile originalului şi are un caracter generalizant.4. ……………………………………………………………………. 2 şi 3 completaţi răspunsurile corecte! 1. Care sunt caracteristicile descoperirii inductive? ……………………………………………………………………… ……………………………………………………………………… 2. Construiţi în spaţiul de mai jos o diagramă care să reprezinte etapele metodei de descoperire inductivă. Un model poate fi utilizat dacă este accesibil observaţiei. ……………………………………………………………………. Care sunt caracteristicile descoperirii deductive? …………………………………………………………………….2. structuri sau fenomene biologice mai greu sau chiar imposibil de observat direct.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Test de autoevaluare Pentru întrebările 1. Modelul este o reprezentare simplificată a realităţii. 4. Modelarea constituie o metodă de instruire bazată tocmai pe descifrarea caracteristicilor specifice fenomenului sau structurii reale. 3. 2. dar care redă caracteristicile specifice ale acesteia. În predare-învăţare se utilizează mai multe tipuri de modele: 59 Metode active Proiectul pentru Învăţământul Rural .

Metode de învăţământ. teorii.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei • • • • modele similare sau iconice sunt cele care reproduc cu fidelitate realitatea (forma.. modele simulatorii (simulacre structurale. Identificaţi câte două exemple de modele din fiecare tip şi stabiliţi cu ce scop îl puteţi folosi la clasă pe fiecare. Dacă elevii întâmpină dificultăţi în legarea reprezentărilor abstracte de concret. să se respecte succesiunea de la modelele similare spre cele ideale şi matematice-logice. Astfel planul desfăşurării învăţării se deplasează din cel al faptelor efective. 2006. În această categorie sunt incluse mulajele numite şi modele intuitive. materiale. În utilizarea metodei modelării se recomandă ca. Pedagogie. atunci se recomandă şi parcurgerea în sens invers a succesiunii de la modelul matematic spre cel similar. 19 Cucoş Ctin. structura) dar de obicei au dimensiuni mai mici. Studiu individual 5: Analizaţi clasificarea tipurilor de modele didactice. Iaşi Cerghit I. pe nivele de vârstă. Polirom.. Funcţiile modelelor17 sunt: • funcţia ilustrativă. Iaşi Proiectul pentru Învăţământul Rural 60 . în cel al gândirii abstracte şi al imaginaţiei18. modele matematice care redau un fenomen sub forma unei ecuaţii sau a unei formule. • funcţia cognitivă-furnizează informaţii privind structura şi funcţionarea unui sistem biologic real. 1996. simulacre funcţionale) care imită structuri sau procese. procese. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 17 18 20 . Polirom. modelele ideale cum sunt schemele abstracte de tipul modelelor grafice. care redau într-o formă stilizată structuri. .prezintă un anumit fragment din realitate.

Cele mai valoroare caracteristici ale utilizării metodei studiului de caz sunt următoarele: • Dezvoltă gândirea şi capacitatea de comunicare. University at Buffalo. confirmare. Profesorul selectează cazurile prin identificarea acelor situaţii care au trăsături semnificative şi relevante scopului instruirii şi care să poată fi descoperite şi comentate de către elevi. • este interesant. încheiere).Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei 2. • Stimulează implicarea şi participarea elevilor. • obligă la decizii.relatează un caz în legătură cu subiectul lecţiei Metode activ participative 21 . lectura . C.2. (2005) “What Makes a Good Case?” The Scientist. Cazul poate fi utilizat atât pentru învăţarea inductivă (de la particularităţile cazului se ajunge la concluzii generale). • Determină autoimplicarea elevilor într-o simulare care aduce cunoştinţele teoretice în viaţa reală. F. moduri de acţiune eficiente. • are grad mare de generalitate (propulsează spre depăşirea unei probleme minore şi formularea de soluţii cu aplicabilitate extinsă). • Lărgeşte câmpul cunoaşterii. contextului şi motivelor pentru care elevii utilizează principiile şi instrumentele cunoscute anterior. declanşează trăiri afective. • este relevant pentru elevi (în conexiune cu cunoştinţele elevilor).Studiul de caz Metoda studiului de caz constă în prezentarea unor situaţii tipice. După Herreid 21 “un caz bun” prezintă următoarele însuşiri: • are structura unei poveşti (introducere. (USA) Proiectul pentru Învăţământul Rural 61 . • este provocator de discuţii şi chiar controverse. reprezentative. semnificative ale căror trăsături sunt cercetate din mai multe puncte de vedere 19. Buffalo. cât şi pentru învăţarea deductivă (de la reguli şi principii generale la particularizări şi concretizări ale acestora).5. Herreid. • Asigură învăţarea modului. încurajare . Profesorul poate aborda cazul prin diverse tehnici: 1. studiul de caz poate fi şi o metodă practică de realizare a unor sarcini de aplicare. În afară de utilizarea ca sursă de cunoaştere. • Confirmă şi consolidează comportamente.20 Metoda studiului de caz este utilizată în predarea-învăţarea biologie în special la clasele liceale. • Familiarizează elevii cu strategiile de abordare a situaţiilor reale. • Facilitează argumentarea şi împărtăşirea experienţelor individuale. desfăşurare. • nu este mare consumator de timp (nu este extins astfel încât prezentarea şi prelucrarea să nu poată fi cuprinse într-o lecţie). întărire.

Clasa este organizată în grupe de câte 5 elevi care vor răspunde la întrebări şi vor delega pe un reprezentant să le prezinte întregii clase. Dean. sau • dirijată de întrebări şi comentarii despre caz realizate într_o anumită ordine.unui grup de elevi li profesorul le distribuie roluri pentru care primesc instrucţiuni. prelucrarea pedagogică a cazului şi formularea concluziilor sau deciziilor cheie pentru soluţionarea cazului . Polirom. medicul chestionează mama şi află că în familie au fost decese în urma unor infecţii. Bănuind că este o maladie ereditară. ghidate sau nu. Medicul solicită investigaţii de laborator în urma cărora se constată că anticorpii (gamaglobulinele) din plasma sanguină a lui Billy sunt cu 85% mai puţini decât valorile normale şi că sunt absente limfocitele B. Începând cu vârsta de 10 lunii. Toate aceste infecţii au fost rezolvate prin tratamente cu antibiotice. 21 22 Cucoş Constantin. 2. care poate fi • liberă . discuţia. identificarea metodelor adecvate de analiză a cazului. Pentru formularea răspunsurilor elevii vor consulta manualul maladii metabolice heterozomale. “A Case of X-linked Agammaglobulinemia” Case Collection Spring Hill CollegeThe National Center for Case Study Teaching in Science 62 Proiectul pentru Învăţământul Rural . iar altui grup de elevi le revine sarcina să provoace şi să discute apoi decizii cheie. copilul a suferit mai multe infecţii: sinuzite. 2005. Departmentul de Biologie al Spring Hill College22) Elevii primesc copii ale prezentării cazului şi în prealabil se realizează o reactualizare a cunoştinţelor privind sistemul imunitar studiat anterior. În prezentarea studiului de caz.profesorul divide clasa în două grupe care sunt instruite asupra cazului şi apoi.invită la dialog deschis despre caz. pneumonii. grupele dezbat decizii cheie. Acum Billy are 4 ani şi a fost adus la medic de mama lui deoarece are o nouă infecţie care nu răspunde la tratament. În urma examinării medicul constată că Bily nu are amigdale. otite. Teste ulterioare au evidenţiat că Billy suferă de o maladie heterozomală X-linkată numită agamaglobulinemie. examinarea acestuia din mai multe perspective. Prezentarea cazului: Băieţelul Billy s-a născut la termen. deşi nu a suferit amigdalectomie( nu au fost extirpate chirurgical). dezbaterea . Exemplu de utilizare a metodei studiului de caz Acest exemplu poate fi utilizat în predarea–învăţarea maladiilor genetice umane sex-linkate la clasa a IX-a (prelucrare după David F. se parcurg anumite etape21: descrierea cazului. jocul de rol . Iaşi David F.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei 2. 1996. Pedagogie. 1. Dean.

Proiectul pentru Învăţământul Rural 63 . …………………………………………………………………….Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Această afecţiune se tratează prin administratea intravenoasă de anticorpi (gamaglobuline) pe toată durata vieţii bolnavului. utilizată în clasele de liceu. Cel mai valoros beneficiu este acela că elevii dobândesc cunoştinţe temeinice prin forţe proprii nimeni altcineva nu îi va ajuta în descoperirea răspunsurilor decât ei înşişi. ……………………………………………………………………. …………………………………………………………………….. colaborări în formularea răspunsurilor. …………………………………………………………………….. Cu acest tratament Billy va putea duce o viaţă normală. Temă de autoevaluare Răspundeţi la următoarele întrebări completând spaţiile libere: 1..După ce criterii se selectează “un caz bun”? ……………………………………………………………………. ……………………………………………………………………. Alt aspect avantajos este implicarea tuturor elevilor clasei în învăţare prin intermediul cazului... Care sunt tehnicile de utilizare a metodei studiului de caz?……………………………………………………………… …………………………………………………………………….Care sunt caracteristicile metodei studiului de caz? ……………………………………………………………………. 2. ……………………………………………………………………. Între membrii fiecărui grup se realizează schimburi de opinii. …………………………………………………………………… 3..... ……………………………………………………………………. împărtăşiri de concluzii. Întrebări pentru dirijarea învăţării: De ce îi lipsesc amigdalele lui Billy? Ce relaţie există între absenţa anticorpilor şi absenţa amigdalelor? De ce s-au declanşat infecţiile după vârsta de 4 ani? Ce rol au anticorpii? Ce sunt maladiile sex-linkate? Ce alte maladii sex-linkate cunoaşteţi? Din acest exemplu se pot recunoaşte importantele beneficii ale metodei studiului de caz.

Allyn and Bacon.3. Strategii didactice 23 Glickman. Identificaţi modul în care acest exemplu satisface cerinţele necesare aplicării eficiente a metodei studiului de caz. ci include mult mai multe înţelesuri.3. Astfel strategia didactică reuneşte activitatea de planificare. C. care îi lărgesc aria de cuprindere. ei reflectează asupra activităţii lor. Supervision of instruction. proiectare şi implementare a instruirii. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri APLICĂM ŞI DEZVOLTĂM! 2. "Predarea eficientă nu este un set generic de practici. conceptul de strategie didactică nu se rezumă la activitatea profesorului de a transmite informaţii. 64 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Profesorii eficienţi nu utilizează acelaşi set de activităţi în fiecare lecţie…ci. împreună cu evaluarea şi controlul procesului şi a rezultatelor lui. Integrarea metodelor didactice sub forma strategiilor interactive bazate pe munca individuală şi în grup 2.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Temă de reflecţie 6: Studiaţi cu atenţie prezentarea de caz de la pagina 82. observă dacă elevii au învăţat sau nu şi apoi îşi ajustează activitatea în funcţie de cele observate” 23.1. Conceptele: strategie didactică şi strategie interactivă Într-o abordare contemporană. Boston: Ed. (1991). ci mai curând un set de contexte care conduc la decizii privind predareaînvăţarea.

evaluare.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei STRATEGII DIDACTICE directe. indirecte. prezentare. Când stabilim o anumită strategie didactică trebuie să luăm în consideraţie următoarele: • scopurile predării-învăţării biologiei. experimentul. deprinderi) cooperare proiectare. • metode didactice principale şi secundare. demonstraţia. experimentale. materiale şi auxiliare didactice disponibile. observarea. Relaţia strategiilor didactice cu metodele didactice şi competenţele profesionale ale cadrelor didactice Strategia didactică este parte integrantă a întregului sistem în care elevul se instruieşte. studiul de caz. problematizarea. • modul de evaluare. PROFESORULUI învăţarea prin (aptitudini. dirijarea învăţării. • scopurile elevului (motivaţia pentru învăţare). studiul independent METODE DIDACTICE conversaţia euristică. • cunoştinţe biologice anterior dobândite de elev (sau baza de la care porneşte în dobândirea de noi cunoştinţe şi deprinderi). chestionare. • particularităţile elevului : tip de inteligenţă. stil de învăţare. interactive. învăţarea prin descoperire. Proiectul pentru Învăţământul Rural 65 . • resursele disponibile: timp alocat activităţii. personalitate. COMPETENŢELE jocul de rol. incluzând metodele de instruire (inclusiv resursele necesare acestora) şi competenţele profesionale ale dascălului.

Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Se remarcă astfel că selectarea sau proiectarea strategiilor didactice nu poate fi efectuată doar în baza unui singur criteriu. Ce resurse îmi sunt necesare? Răspunzând cerinţelor vieţii actuale învăţământul preconizează o metodologie axată pe acţiune. ale inteligenţei. o activitate de învăţare prin descoperire solicită strategia didactică de descoperire. definită ca sistem. Această diversitate trebuie să conducă la înţelegerea necesităţii proiectării didactice ca un sistem integrat. Codeterminarea strategiei de mai mulţi factori. strategia didactică preia. selectarea strategiei este înlesnită de aflarea răspunsurilor la următoarele întrebări: 1. activităţi de învăţare etc. Activitatea de descoperire necesară acestui tip de strategie. de regulă. O anumită strategie este aplicată cu succes şi se dovedeşte eficientă într-un anumit grup de elevi şi confirmată de rezultatul evaluării unei anumite achiziţii. Astfel strategiile se diferenţiază prin ponderea componentelor lor. funcţia metodei de bază sau a metodei dominante. trebuie menţionat că nu există o singură strategie eficientă sigură pentru atingerea unui anumit scop. un ansamblu de metode/procedee adiacente: conversaţia euristica. De exemplu. 66 Proiectul pentru Învăţământul Rural . ale imaginaţiei şi creativităţii. în pofida diversitării lor. unitar de componente interdependente şi consecinţe funcţionale ale mai multor strategii didactice. metode. deci pe promovarea strategiilor interactive care să solicite mecanismele gândirii. De ce timp dispun? 3. care evident trebuie bine cunoscuţi. este determinată şi caracterizată de componentele ei: scopuri curriculare. nu trebuie să conducă la ideea că. conţinuturi. observarea etc. odată stabilite intenţiile urmărite prin activitatea didactică. Considerăm că. Astfel determinată. Strategia didactică. dobândite într-un anumit context. grupează în jurul metodei de bază. doar combinarea lor bine echilibrată este garanţia realizării unei instruiri performante. Având în minte toţi aceşti factori de care trebuie să ţinem seama când selectăm o anumită strategie. Ce metodă (metode) ar fi eficientă în realizarea a ceea ce îmi propun? 2.

mental. Un elev activ este cel care “depune efort de reflecţie personală.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei PERCEPŢIE experienţe concrete Formă de prelucrare: concretă PRO CE SA RE AC TI VĂ Ex peri men tare P r o c e s a r e a c t I receptar v ă Învăţare imaginativă dinamică ACOMODATIV CONVERGENT Învăţare intuitivă DIVERGENT ASIMILTOR P r o c e s a r e r e f le c ti v ă PRO CE SA RE RE FLEC TI VĂ Ob ser vare învăţare practică prin receptare senzorială învăţare analitică teoretică Formă de prelucrare: abstractă CONCEPTUALIZARE ABSTRACTĂ a percepţiilor Relaţii între procesele implicate în învăţare “Problemele importante cu care ne confruntăm nu pot fi soluţionate la acelaşi nivel de gândire cu cel care ne-a condus la identificarea lor”. “Activismul exterior” vine deci să servească drept suport material “activismului interior”. Jones.” Totodată cercetările au demonstrat că grupul produce acţiuni mai bine coordonate decât indivizii şi că instrumentele cognitive ar fi mai întâi elaborate prin intermediul interacţiunii sociale. psihic. dacă ne confruntăm cu o problemă rezolvarea acesteia este atinsă prin activarea proceselor de gândire şi deci prin efort propriu.. 1993. de elaborarea a noilor cunoştinţe”. interioară şi abstractă. Polirom. 2006. Proiectul pentru Învăţământul Rural 67 . San Francisco: Jossey-Bass Publishers. Majoritatea cercetătorilor în domeniul ştiinţelor educaţiei consideră că şcoala trebuie să creeze condiţii pentru activarea 24 Cerghit I. pag.Albert Einstein. Metode de învăţământ. să devină un purtător al acestuia25. pentru a fi apoi integrate de indivizi 26” . de cercetare şi redescoperire a adevărurilor. care întreprinde o acţiune mentală de căutare. 17-50. Promoting Active Learning: Strategies or the College Classroom. Iaşi 26 Chet and Thomas B. Aşadar.

toţi sunt de acord cu ideea că aceste strategii stimulează activitatea independentă a elevilor şi facilitează exprimarea potenţialului lor intelectual. ascultă şi reflectează pe măsură ce înaintează în conţinutul învăţării. Studiu individual 6 Studiaţi caracteristicile strategiilor didactice şi analizaţi diagrama de la pagina 84.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei gândirii independente. Deşi diferiţi autori clasifică după criterii diferite strategiile didactice interactive. Identificaţi metode didactice dominante pentru fiecare tip de strategie enumerată în diagramă. învăţarea prin cooperarei. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 27 Jensen E. joc de rol etc. Teaching With the Brain in Mind. simulări. 1998. Astfel de condiţii sunt asigurate prin strategii didactice axate pe metode active/interactive. studii de caz. Învăţarea activă este definită de Meyers şi Jones27 ca situaţie de învăţare în care elevii se exprimă vorbind. provocaţi de profesor prin metode euristice ca: rezolvarea de probleme. Association for Supervision & Curriculum Deve Proiectul pentru Învăţământul Rural 68 . Apreciaţi tipul de strategie care ar trebui să predomine în predarea– învăţarea biologiei. scriind sau citind.

7. 5. 1990. conversaţia.Aranjarea clasei în vederea facilitării interacţiunilor de grup.Sunt evaluate rezultatele activităţii grupurilor. 28 Lyman L. Această strategie reuneşte şi cuprinde o gamă largă de interacţiuni în cadrul grupului şi între grupuri reunind mai multe activităţi didactice ca observarea.Profesorul monitorizează interacţiunile dintre elevi în grup. Foyle şi Lyman28 recomandă următoarele etape în implementarea cu succes a activităţilor de învăţare prin cooperare: 1.Sunt recompensate rezultatele activităţii. O autentică învăţare prin cooperare respectă următoarele condiţii: 1. 2.Grupurile primesc instrucţiuni privind sarcinile şi modul de lucru şi se verifică înţelegerea acestora pentru asigurarea funcţionării lor fără blocaje.2. • Facilitează dobândirea de cunoştinţe şi deprinderi. să rezolve conflictele grupului.3. Foyle H. toate evidenţiind importanţa implicării elevului în procesul învăţării..C.Repartizarea elevilor în grupe. oferă sprijin şi clarificări grupurilor şi membrilor lor. • Îmbunătăţeşte relaţiile şi comunicarea între elevi. Avantajele învăţării prin cooperare : • Este uşor de implementat. Prezentarea. să menţină responsabilitatea individuală. Cooperative Grouping for Interactive Learning. adică activizarea sa. Strategii didactice Învăţarea prin cooperare (colaborare) este o strategie didactică care încurajează grupurile mici de elevi să lucreze împreună în vederea atingerii unui scop comun.Selectarea metodei didactice utile strategiei de cooperare şi a dimensiunilor grupului de elevi implicaţi în cooperare 3. între elevi şi profesor. Sunt implicaţi şi participă efectiv toţi membrii grupului. trebuie să demonstreze contribuţia fiecărui membru al grupului. Învăţarea prin cooperare (IPC).Identificarea conţinutului învăţării şi buna cunoaştere a acestuia de către profesor.. raportul activităţii sau produsul ei. să dezvolte criterii adecvate de evaluare şi notare.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei 2. facilitează rezolvarea sarcinilor 8. Când integrăm strategia de învăţare prin cooperare în unităţile de învăţare sunt esenţiale atenta proiectare şi pregătire. 4. Pentru a avea succes în realizarea unei experienţe de tipul învăţării prin cooperare profesorul trebuie să înţeleagă cum se formează grupurile.Se prezintă conţinuturile învăţării prin metoda aleasă de profesor. • Motivează elevii. 9. • Nu este costisitoare. • Răsplăteşte succesul muncii în grup. să asigure interdependenţa pozitivă a lor. descoperirea etc. Proiectul pentru Învăţământul Rural 69 . 6. 2. Natl Education Assn.

· O exemplificare pentru strategia de învăţare prin cooperare demonstrează o posibilitate de achiziţionare a noilor cunoştinţe prin cercetare-investigaţie pe un model de predare-învăţare centrat pe elev. Pasul 3: Dirijarea învăţării Constă în continuarea instrucţiunilor. Ex. Pe tablă profesorul a scris Ce ştiu despre veveriţă “Veveriţa” Ce aş vrea să aflu despre veveriţă Pasul 2: Reactualizarea cunoştinţelor şi dirijarea învăţării Profesorul aşteaptă elevii să îşi îndeplinească sarcina şi dă instrucţiuni privind modul de desfăşurare a activităţii. Ex. În acest moment profesorul trebuie să fie situat într-o poziţie care să îi permită controlarea respectării regulei privind copiatul. Nu comentaţi cu elevii. dar având grijă să nu staţi prea mult cu spatele la unii elevi. nu vă plimbaţi şi nici nu vă uitaţi şi nu copiaţi de la colegi”. Exemplul vizează o lecţie de biologie la clasa a VI-a. Sunt necesare reguli pentru desfăşurarea eficientă a activităţii. Dacă există tentative de copiat corectaţi-le reamintind regulile pe ton jos. Paşii aplicării strategiei sunt următorii: Pasul 1. Pasul 4: Dirijarea învăţării şi achiziţiei de noi cunoştinţe prin cooperare în grup 70 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Copiaţi ceea ce vedeţi pe tablă în caietele voastre şi când terminaţi ridicaţi privirea la mine”. sprijinirea elevilor în rezolvarea sarcinilor şi îndrumarea în vederea rezolvării lor cu succes. dar nu o poziţie care să-i confere un aer aspru şi rigiditate. respectaţi regulile şi nu trişaţi”. dar ferm. Deplasaţi-vă în clasă. Notarea va fi realizată atât prin notarea activităţii în grup cât şi prin notarea participării individuale a membrilor grupului. Nu strigaţi ordine care să îi jignească pe toţi elevii. Astăzi vom aborda grupul mamiferelor rozătoare pe care le vom cunoaşte prin intermediul unui reprezentat – veveriţa” şi continuă captând atenţia elevilor: Pe tablă am scris titlul lecţiei şi am construit un tabel cu două coloane.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei 3. Profesorul anunţă: “În această perioadă studiem grupe de mamifere. “Puteţi adăuga cât de multe vreţi în fiecare coloană. Profesorul anunţă tema şi iniţiază dirijarea învăţării: Ex. în care rolul profesorului de biologie este cel de facilitator al învăţării. iar elevii să le înţeleagă şi să nu le uite. Regulile nu trebuie să fie multe şi nici complicate aşa încât respectarea lor să poată fi monitorizată uşor. “În continuare veţi lucra independent aşa că veţi putea spune: mă descurc singur! aşa încât nu discutaţi.

Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Dirijarea învăţării prin transmiterea noilor instrucţiuni de lucru: elevii vor lucra în grupe pe baza datelor scrise de ei în coloane. răspunsul profesorului trebuie să fie de genul ” Asta e o bună întrebare de adăugat în coloana .” Dacă însă apar întrebări de genul “Câţi pui nasc veveriţele?”. Cel mai rapid mod de grupare este prin nominalizare directă a membrilor grupului. Proiectul pentru Învăţământul Rural 71 . iar interesul lor pentru subiect a crescut prin mărirea coloanei “Ce aş vrea să aflu…” Pentru prezentarea noilor cunoştinţe profesorul poate folosi povestiri. ilustraţii. Pasul 6: Scurt moment de evaluare Acum se revine la activitatea în grupe pentru noi discuţii privind compararea tabelelor membrilor grupului. profesorul anunţă încetarea completării tabelului. După ce majoritatea elevilor au completat satisfăcător cele două coloane opriţi activitatea lor. profesorul răspunde la întrebări numai dacă acestea nu vizează caracteristici ale veveriţei de tipul : “Ce este în vizuină acolo în dreapta?” profesorul poate răspunde: “O frunză sau un beţişor..Ce aş vrea să aflu despre. După timpul potrivit.. Dacă unii dintre elevi nu vă privesc opriţi-i ca să vă acorde atenţie.. continuă. prin discuţii elevii au adăugat în tabel la rubrica “Ce ştiu despre.. După formarea grupurilor profesorul emite instrucţiuni: “Discutaţi în grupe identificând ce a scris fiecare şi completaţivă tabelul astfel încât toţi membrii grupului să aibă tabele cu aceleaşi date”. Astfel.. Vedeţi ce puteţi adăuga în fiecare coloană pe măsură ce urmărim filmul. Ex.Ce aş vrea să aflu despre veveriţă?”. Dacă un elev întreabă ceva de genul: “Veveriţa are lăbuţe roz?” răspunsul potrivit ar fi: “Asta e o bună întrebare pe care ai putea să o adaugi în coloana .” deci au învăţat lucruri noi despre veveriţă. Ex. Pe parcursul filmului sau în timp ce se realizează observaţii sau lecturi. Dacă folosim un scurt film introducerea acestora poate fi realizată astfel: “Vom urmări un film despre veveriţă. Profesorul asigură mediul propice pentru activitate controlând tonul discuţiilor şi comportamentul adecvat învăţării. Formaţi 4 grupe de elevi echilibrate numeric.” dirijând elevul spre efortul de descoperire a răspunsului. prezentări power-point sau scurte filme didactice. Pasul 5: Dirijarea învăţării şi prezentarea noilor cunoştinţe Se realizează prin continuarea administrării instrucţiunilor şi cu ajutorul mijloacelor de învăţământ. Se vor declanşa discuţii vii pe parcursul cărora profesorul se va deplasa de la un grup la altul fără a interveni cu corectări. verificarea şi completarea tabelelor individuale cu datele furnizate de vizionarea filmului ca în pasul 4. Profesorul a remarcat deja că în urma discuţiilor coloanele s-au mai lungit şi în special cele sub titlul “Ce aş vrea să aflu despre veveriţă”. Nu uitaţi că trebuie să faceţi singuri asta şi că nu sunt admise nici discuţiile şi nici copiatul”..”. ci doar cu încurajări de genul: “Foarte bine.

Proiectul pentru Învăţământul Rural 72 . modul de hrănire. mod de înmulţire. . formularea şi atingerea obiectivelor instruirii Completaţi următoarele enunţuri: 1. Am întâmpinat următoarele dificultăţi……………………………… ……………………………………………………………………………. 2. modul de monitorizare a activităţii elevilor. După Piaget29 strategia trebuie planificată cu atenţie în strânsă legătură cu planul lecţiei. Etapa Instrucţiuni date de profesor Mod de organizare a clasei Activităţi realizate de elevi În aprecierea temei vor conta: respectarea succesiunii etapelor. New York: Vintage. particularităţile dentiţiei. Dacă au rămas elemente în coloana “ Ce aş vrea să aflu” profesorul poate reveni asupra filmului cu secvenţe care să răspundă la aceste întrebări. Această abordare are ca suport psihologia constructivistă. formularea instrucţiunilor. sunt mijloace de semnalizare a unor dezechilibre ale schemelor mentale incorecte şi prin aceasta surse pentru pregătirea următoarelor achiziţii în sistemul de cunoştinţe. …………………………………………………………………………….. trăsături comportamentale. 29 Piaget. În încheiere fiecare elev are de rezolvat un scurt test de evaluare compus din itemi care vizează caracteristicile veveriţei: mediul de viaţă. alcătuirea corpului. Interacţiunea de grup şi experienţa personală a elevilor sunt cele mai importante mijloace prin care profesorul poate influenţa dezvoltarea cognitivă acumularea de cunoştinţe şi în acest exemplu ambele sunt utilizate.clasa…..1964. Totodată conflictul şi dezacordurile produse prin discuţiile din cadrul grupului şi dintre grupuri. pe lângă utilitatea în activarea şi motivarea elevilor. Six Psychological Studies. număr de pui. modul de viaţă. Temă pentru portofoliu Inspirându-vă din exemplul dat pentru aplicarea strategiei de învăţare prin cooperare proiectaţi etapele unei activităţi de predare. Fiecare grup va prezenta această coloană printr-un reprezentant.. Am învăţat să………………………………………………………… …………………………………………………………………………….Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Pasul 7 Fixarea şi evaluarea cunoştinţelor Aceasta se realizează prin prezentarea coloanelor cu “Ce ştiu despre veveriţă” după rafinarea lor prin discuţii în cadrul fiecărui grup..învăţare prin această strategie. completând următorul tabel: Tema……. ……………………………………………………………………………. tip de hrană. J.

• Solicită elevii să utilizeze concepte adecvate subiectului şi să le folosească în argumentări. Pentru ca elevii să realizeze buna înţelegere a rolului şi condiţiilor. • Cunoştinţe pot fi insuficiente pentru a fi folosite în interpretarea rolului. jocul de rol propriu-zis. proces. 2. analiza activităţii şi formularea concluziilor. Deşi prezintă avantaje. • Riscul de a nu reuşi să asigure însuşirea noului conţinut. cu incidenţă directă asupra unui subiect din domeniul biologiei. repartizarea rolurilor. • Încurajează empatia faţă de poziţia şi sentimentele celorlalţi. • Pot distorsiona adevărul. precum şi a modului de comportare în situaţii conflictuale. Astfel se impune respectarea etapelor jocului de rol. 73 Strategii didactice Proiectul pentru Învăţământul Rural . • Declanşează schimbări pozitive în dinamica grupului prin stimularea comunicării. descrierea situaţiei – instructajul. Sarcinile profesorului nu sunt uşoare şi cu cât rolul este mai complex cu atât mai multe detalii trebuie identificate şi reglate.3. • Atitudine necooperantă a elevilor. Există mai multe verigi care pot avea efecte negative asupra eficienţei strategiei: • Consum de timp. • Facilitează înţelegerea şi aprofundarea conceptelor. Jocul de rol ca abordare didactică aduce următoare avantaje: • Încurajează reflectarea asupra cunoştinţelor legate de un anumit subiect. Folosită în predarea-învăţarea biologiei strategia vizează un fenomen. trăind astfel experienţe ce îl ajută să înţeleagă mai bune atât rolul pe care îl joacă în dramatizare. Aceste ameninţări asupra finalităţilor jocului de rol pot fi depăşite cu buna proiectare şi organizare a activităţii. Prin jocul de rol elevii sunt puşi “în pielea altuia” şi în această ipostază trebuie să facă faţă unor circumstanţe nefamiliare. eveniment care se constituie într-o problemă sau un dezacord între două sau mai multe structuri. Aceste etape sunt: 1. strategia nu este un panaceu universal care să răspundă tuturor rigorilor instruiri. 4. Jocul de rol Jocul de rol este un tip de strategie didactică interactivă bazată pe tehnica dramatizării unui fenomen sau a unui eveniment.3. interacţiunilor între elevi şi formării punţilor de legătură între aceştia. jocul de rol permite exersarea şi dezvoltarea comunicării. 3. cât şi circumstanţele în care este pus de rolul său. Rezultă deci că planificarea şi organizarea sunt şi în cazul jocului de rol esenţiale în îndeplinirea cu succes a strategiei. Mai mult ca alte strategii interactive.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei 2. profesorul are sarcina de a dirija activitatea astfel încât orice minimă ambiguitate să nu afecteze eficienţa strategiei. procese etc.

În funcţie de particularităţile clasei jocul de rol poate fi utilizat în predare-învăţare sau în perioada de evaluare simestrială. ………………. b.……………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………. celule procariote şi celule eucariote. Exemplificaţi trei modalităţi de surmontare a dificultăţilor specifice strategiei jocului de rol: a. În funcţie de particularităţile individuale fişele pot fi mai detaliate sau mai concise. tipurile de ARN. Care sunt etapele jocului de rol? ………………………………………………………. Ce înţelegeţi prin strategia jocului de rol? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… 2. Având în vedere diversitatea “personajelor” nu este nici o dificultate în a implica în piesă toţi elevii clasei. c..Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Un control eficient este condiţionat de o bună ghidare a elevilor.……………… 74 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Test de autoevaluare Completaţi răspunsurile corecte la următoarele întrebări 1. Aşadar pentru o bună pregătire şi realizare a instructajului elevilor se impune o bună cunoaştere a tuturor actorilor implicaţi în piesă. O sugestie de utilizare a jocului de rol la biologie este cea în care conţinutul lecţiei este sinteza proteinelor subiect ce poate fi abordat la clasa a IX-a. Care sunt dezavantajele utilizării jocului de rol în predarea-învăţarea biologiei? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… 4. Jocul de rol poate să îmbrace şi forma unei dezbateri cum ar fi cea cu titlul “Celula procariotă versus celula eucariotă”. iar judecătorul va trage concluziile.……….………………. Care sunt avantajele jocului de rol utilizat în instruire? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… 3. Fişele pot include elemente distincte în care sunt caracterizate personajele sau noţiuni şi caracteristici cheie pe care “actorul “ trebuie să le cunoască în vederea interpretării rolului. Aceasta se poate realiza prin fişe de activitate concepute de profesor şi distribuite “actorilor”. “Acuzaţii” vor aduce dovezi furnizate de studiul ciclului celular şi diviziunii celulare. aminoacizii. Clasa este organizată în judecător. enzimele. ……………….……………….temă adecvată clasei a IX-a de liceu. Acuzaţiile sunt “grave”: “Cine a consumat resursele şi a produs suprapopulaţia în acvariul din laborator?”. 5. Personajele sunt ADN. juraţi. …………………. Juraţii vor pune întrebări.

să identific modalităţi de organizare a grupelor de elevi pentru o învăţare lipsită de stres? .3 p Proiectul pentru Învăţământul Rural 75 . fişă etc. 3.1p.2p. dezavantajele şi rolul profesorului în desfăşurarea unei activităţi de învăţare prin joc de rol.. Proiectaţi o activitate de învăţare prin cooperare respectând etapele recomandate la pagina 88(Foyle şi Lyman). a. Consemnaţi în jurnalul vostru reflexiv avantajele. Explicaţi în ce mod una din metodele euristice selectate vă poate furniza informaţii privind dificultăţile de învăţare ale elevilor. 2. Numiţi trei metode didactice euristice.1p. să analizez potenţialul strategiilor investigative în învăţarea biologiei? . Proiectaţi o secvenţă dintr-o unitate de învăţare selectată de dumneavoastră.. c. ♦ dacă profesorul dirijează activitatea .Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei TEST DE EVALUARE – NOTAT DE TUTORE Testul de evaluare de mai jos vă va ajuta să verificaţi gradul de îndeplinire a competenţelor specifice Unităţii de Învăţare 2: “Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei” Am reuşit…??? 1. 8. 5. d. Explicaţi în ce mod una din metodele euristice selectate vă sprijină în demersul de corectare a dificultăţilor de învăţare ale elevilor În evaluare vor fi analizate: recunoaşterea şi caracterizarea metodelor euristice. Se acordă 1 p din oficiu.1p. 12 şi 14. să identific dificultăţile de învăţare la biologie? 4.. 3..2p şi ♦ evaluează pe parcursul derulării ei cu un instrument . Precizaţi câte o caracteristică specifică pentru fiecare metodă euristică selectată de dumneavoastră. dezavantajelor jocului de rol . ♦ dacă sarcinile elevilor sunt clare . b. modul de utilizare a acestora în scopul identificării dificultăţilor de învăţare 3p şi de remediere a acestor dificultăţi 3p. În evaluare se vor acorda câte 1 p pentru fiecare etapă corect proiectată şi 1 p din oficiu. în care predarea –învăţarea noilor cunoştinţe să se realizeze prin metoda observării. . de la pagina 67. structurate .2p. ♦ dacă elevii realizează observaţii pe material concret . ca tabel.. În evaluare vor fi analizate: ♦ dacă obiectivele observării sunt corelate cu obiectivele programei şcolare .. şi ♦ 1 p din oficiu.. să selectez metode care facilitează înţelegerea proceselor şi fenomenelor biologice? . Răspundeţi prin secvenţele observării la întrebările de control: 1.. În evaluare se vor acorda: ♦ pentru consemnarea corectă a avantajelor.

♦ pentru enumerarea avantajelor . provoacă discuţii şi dezbateri. subiectul are grad mare de generalizare nu consumă mult timp din lecţie Studiu individual 1 . elevii iau decizii.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei ♦ pentru corecta precizare a rolului profesorului în această activitate . Temă de reflecţie 3 – Permite interacţiuni ascultător-povestitor.efectul salivei asupra amidonului 3. abilităţi de citit . …să identific metoda organizării grupelor pentru o învăţare lipsită de stres? 5. relevant pentru subiectul lecţiei.demonstrarea reflexului rotulian 4.Exemplificarea va fi corectă dacă este în conformitate cu exemplul de la pagina 54. oral. elevii învaţă cum să facă o prezentare şi învaţă din limbajul non-verbal. Ce metodă de formare a grupului este utilizată în exemplul dat pentru derularea activităţilor în cadrul strategiei de învăţare prin cooperare? Ce avantaje prezintă această metodă? În evaluare se vor acorda: ♦ pentru identificarea metodei . SUGESTII DE REZOLVARE. vizual. ♦ Se acordă 1 p din oficiu.6p şi ♦ 1p din oficiu INDICAŢII. Temă de reflecţie 4 .3p. argumente: este interactivă şi stimulează implicarea fiecărui elev.demonstrarea ascensiunii apei în vasele lemnoase 5.Cursantul poate da diverse exemple.observarea florii de lalea 2.Ipoteza ajută la centrarea şi dirijarea învăţării Poate lipsi deoarece punerea problemei îndeplineşte şi funcţia ipotezei Temă de reflecţie 6 – Cazul este recent. O posibilă variantă de exemple ar putea fi: 1. 76 Proiectul pentru Învăţământul Rural .3p. RĂSPUNSURI PENTRU SARCINILE DE LUCRU ALE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE 2 Temă de reflecţie 1 – da.observarea comportamentelor păsărilor migratoare Temă de reflecţie 5 . cea mai eficientă combinaţie: comunicare oral-vizuală Temă de reflecţie 2 – Da.demonstrarea influenţei fotosintezei de variaţia intensităţii luminii 6. dezvoltă ascultarea activă. scris.

Metode dominante pentru diferite strategii: Directă –observarea. sunt întrebări cauzale cu valoare productiv-cognitivă Studiu individual 3 . Polirom. Bucureşti. 1996. EDP.pagina 78 Se vor consulta pag 75-77 şi facultativ informaţiile legate de demonstrare din bibliografia: Cerghit I. Iaşi 92-93 şi facultativ Proiectul pentru Învăţământul Rural 77 . Iaşi Test de autoevaluare .Întrebările deschise au o pondere de 5/4.lectura Interactive .demonstraţia Studiu independent-rezolvarea de probleme Test de autoevaluare . Indirectă . pag. stimularea relaţiilor elev-elev Se vor formula variante de tipul : insuficient.pagina 83 Se vor studia informaţiile de la paginile 80-83 şi facultativ bibliografia Cucoş C-tin.. Polirom. 1996. bine. Pedagogie.joc de rol Experimentală .pagina 93 Se vor studia informaţiile de la paginile bibliografia : Cucoş C-tin. identificarea achiziţiilor elevilor. Metode de învăţământ. suficient.Utilitatea întrebării este susţinută de următoarele caracteristici : atingerea obiectivelor învăţării.şi 214-222. 2006.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Studiu individual 2 . 132-133.. Test de autoevaluare . Pedagogie. Studiu individual 4 Problematizare Experiment Observare Mod de organizare Tip de învăţare Centrate pe elev Etapa punerii problemei Provocarea unor procese în condiţii de laborator Simţurile furnizează date Studiu individual 5 – Cursantul va da exemple din propria sa experienţă didactică Studiu individual 6 – Apreciere: metode euristice active..

. Pedagogie. 2004. S.Aramis Print s. – C.. EDP Bucureşti pag.r. Ghid metodologic de Aplicare A Programei De Biologie – învăţământ obligatoriu” – M. 70-88 5.C.Ed. ipografia Universităţii Bucureşti pag. Învăţarea prin descoperire în predarea – învăţarea biologiei. Iucu Romiţă. Dumitru Constanţa .Ed. trad Bucureşti pag.C. – C.Aramis Print s. corelaţii cu alte strategii didactice.N. Polirom.Ed.. Nicula I.r. Polirompag.. 119-274 2. Polirompag. Cucoş Constantin.2002 pag.2002124-164 7. 305-406 10. O. Iaşi pag. 80-99 4.C. Ciolac Anca. Psihologie şi pedagogie. EDP.1989. 1996. Ed. .N. 133-143 3. 2001. Bucureşti pag. Dumitru Gh.l.Ghid metodologic – Aria Curriculară Matematică Şi Ştiinţe Ale Naturii – liceu” M.l. Metode de învăţământ. Tratat de pedagogie şcolară. Piaget J. 1996. 23-43 6.C. S.. Instruirea şcolară.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Bibliografie recomandată pentru “Unitatea de învăţare 2” 1.C.C. 1972. Polirom.. 2006. Pâinişoară I. Cerghit I.. Comunicare eficientă. Ed... 81-93 8. Iaşi pag. 2006. 45-70 9. 34-55 78 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Psihopedagogie.

............................................ Unităţi de conţinut în programă.. de ce cum În ce măsură se învaţă: repere în proiectarea didactică ............................ 113 3...3................3...... 105 3..............................5....4....................... 91 3.................4...............................1....... 79 3...... 110 3. Tipuri de CDŞ în învăţământul liceal ........ Ce............ Proiectul ................. 136 Bibliografie pentru unitatea de învăţare 3 ......................1................................... Proiect de programă pentru curs opţional Integrat .....3............................. 108 3..........................................................1.. 103 3.........................4........................................................3....EXPLORĂM ŞI COMPARĂM! Unitatea de învăţare ca element de bază în proiectare .....3........ Didactica opţionalului..1.. Portofoliul .................... Investigaţia ....................................... Relaţia unităţii de învăţare cu lecţia .................................................................................. 111 3................6..........................................Organizarea demersului didactic pe baza segmentării în unităţi de învăţare Proiectul pentru Învăţământul Rural 79 ....... Referatul ..1........ 80 3...........................................4......... 139 COMPETENŢELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE 3 Prin studiul acestei unităţi de învăţare se urmăreşte formarea următoarelor competenţe: 3............. 81 3............ 121 3.3........ 128 Test de evaluare notat de tutore.........1 Observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor ............ 122 3..............4.......................... 92 3.......................2.... sugestii de rezolvare............ 87 3..... Evaluarea la disciplinele opţionale....3...................................1.INŢELEGEM ŞI EXPERIMENTĂM! Metode alternative de evaluare .................................. Organizarea demersului didactic pe baza segmentării în unităţi de învăţare 3.............................. Corelarea elementelor constitutive ale unităţilor de învăţare pentru redactarea unui proiect adaptat contextului clasei 3..3. răspunsuri pentru sarcinile de lucru ....4............ 111 3......................................... 114 3..............3.....................................2...APLICĂM ŞI DEZVOLTĂM! Abordarea problemelor de mediu din comunitate în cadrul unui opţional ............................................... Autoevaluarea ................5...... unităţi de conţinut în manual: corelaţii posibile........................6........................... Proiectarea şi aplicarea CDS – ului în învăţământul obligatoriu .Proiectarea didactică la biologie Unitatea de învăţare 3 Proiectarea didactică la biologie CUPRINS Competenţelele unităţii de învăţare 3 ..........4. Relaţia unităţii de învăţare cu programa . Abordarea problemelor de mediu din comunitate în cadrul unui opţional ................................................2.1................ Proiectul ca modalitate de învăţare şi evaluare ......................2..3............... Tipuri de CDŞ în învăţământul obligatoriu . 101 3.................... 97 3.........................4.......................3.......................................2....4.................... 134 Indicaţii................................... 85 3.......................................................4.............1............................................ 107 3.........

5. Pentru ca activitatea de predare să se constituie într-un real sprijin al eforturilor elevilor. aria curriculară matematică-ştiinţe ale naturii –liceu CNC. Organizarea demersului didactic 1 2 CNC. a cunoştinţelor şi deprinderilor. O astfel de abordare a proiectării didactice. Proiectarea activităţii didactice constă în anticiparea etapelor şi a acţiunilor derulate în procesul didactic. 1. • determină formarea la elevi a unui comportament specific. Ghid metodologic . pe teme mari. dar şi pentru atingerea scopurilor învăţării este necesară proiectarea. Datorită responsabilităţii crescute care îi revine profesorului. • se desfăşoară continuu pe parcursul unui anumit interval de timp. este necesar ca acesta să posede o imagine de ansamblu asupra întregului curriculum alocat unui an de studiu pentru identificarea temelor majore şi organizarea conţinuturilor în jurul acestora.6. Elaborarea unor probe de evaluare pentru măsurarea nivelului de achiziţie în cadrul fiecărui obiectiv de referinţă selectat 3. 2002. MEC . 2002. rolul profesorului în conceperea şi organizarea activităţilor în clasă devine mult mai important . Ghid metodologic . profesorul organizează şi conduce activităţi de învăţare care au drept scop facilitarea şi stimularea însuşirii eficiente de către elevi. Sensibilizarea pentru consemnarea feed-back-ului intr-un jurnal reflexiv 3.4. Având în vedere specificul programelor şcolare actuale care nu impun o anumită succesiune şi alocare temporală a conţinuturilor învăţării. Caracteristicile unităţii de învăţare sunt: • este unitară din punct de vedere tematic. Unitatea de învăţare ca element de bază în proiectare Prin predare. MEC .Proiectarea didactică la biologie 3. Elaborarea unui proiect de opţional din perspectiva nevoilor de dezvoltare locală şi a intereselor elevilor EXPLORĂM ŞI COMPARĂM! 3. generat prin integrarea unor obiective de referinţă/competenţe specifice. Organizarea învăţării prin unităţi de învăţare asigură realizarea unui demers didactic personalizat deoarece permite profesorului să decidă asupra modalităţilor prin care asigură realizarea obiectivelor sau dobândirea competenţelor definite de programele şcolare. adică gândirea în avans a derulării evenimentelor în clasă1. aria curriculară matematică-ştiinţe ale naturii –liceu 80 Proiectul pentru Învăţământul Rural . În proiectarea activităţii didactice profesorul: • identifică temele unităţilor de învăţare prin studierea programei. justifică şi recomandă organizarea procesului de învăţământ în unităţi de învăţare2 Conceptul de unitate de învăţare reprezintă o structură didactică deschisă şi flexibilă caracterizată de determinarea unui comportament specific prin integrarea unor obiective de referinţă/competenţe specifice. • se finalizează prin evaluare.

integrând într-un sistem unitar metode. deoarece conţine ţintele ce urmează a fi atinse prin intermediul activităţii didactice. Studiu individual 1: Analizaţi cu atenţie textul din paginile 101 şi 102 şi identificaţi responsabilităţile profesorului în realizarea activităţii didactice. organizează activitatea de predare-învăţare-evaluare. Identificaţi căile prin care demersul didactic devine personalizat. ci ca un document reglator. în proiectul unităţii de învăţare. Documentul central în realizarea proiectării este programa şcolară care nu trebuie privită ca un element ce îngrădeşte profesorul. Relaţia unităţii de învăţare cu programa Corelarea elementelor constitutive ale unităţilor de învăţare Proiectarea activităţii didactice începe cu identificarea temelor unităţilor de învăţare şi planificarea calendaristică a succesiunii acestora pe parcursul anului şcolar.1.Proiectarea didactică la biologie • • stabileşte succesiunea şi timpul alocat fiecărei unităţi de învăţare prin alcătuirea planificării calendaristice. mijloace. şi de competenţele generale în programa pentru clasa a X a. Aceste ţine sunt tocmai obiectivele procesului instructiv-educativ precizate de obiectivele cadru în programele claselor V-IX.1. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 3. resurse. Programele claselor V-IX se citesc pe orizontală în următoarea succesiune: OBIECTIV CADRU OBIECTIVE DE REFERINŢĂ CONŢINUTURI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE Proiectul pentru Învăţământul Rural 81 .

.şi a X-a. Respectând aceste etape planificarea calendaristică va fi întocmită pornind de la următoarea rubricaţie: Şcoala…………………. 5.. Realizarea planificării calendaristice implică următoarele etape: 1. 2. Conţinuturile sunt extrase din lista de conţinuturi a programei 4. Numărul de ore este stabilit de profesor în funcţie de experienţa sa şi particularităţile elevilor. stabilirea timpului alocat fiecărei unităţi de învăţare. Pentru clasa a IX-a este vizat capitolul al 82 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 3. Profesor……………… Clasa/Nr.Proiectarea didactică la biologie Elementele programei sunt corelate şi interdependente Fiecărui obiectiv cadru îi sunt asociate obiective de referinţă a căror atingere se realizează cu ajutorul conţinuturilor a căror însuşire este mediată de activităţile de învăţare sugerate de programă. 3. 4. Prezentăm în continuare secvenţe din planificări calendaristice pentru clasa a IX .profesorul poate aprecia şi “cât timp” este necesar parcurgerii anumitei teme precum şi în ce ordine se vor succeda aceste teme de-a lungul semestrelor anului şcolar. stabilind “ce” şi “de ce” se va preda . Evident. Planificarea calendaristică Unităţi de învăţare Obiective de referinţă vizate/ competenţe specifice vizate Conţinutiri Număr de ore alocate Săptămâna Observaţii În aceste rubrici sunt trecute: 1. de ore/ săptămână/An şcolar…………. Unităţile de învăţare se indică prin titluri stabilite de profesor. cât şi la nivelul conţinuturilor. În planificarea calendaristică programa este studiată pentru cunoaşterea conţinuturilor în vederea stabilirii temelor unităţilor de învăţare şi pentru selectarea obiectivelor/competenţelor vizate a fi atinse/formate şi dezvoltate. formularea unităţilor de învăţare conform conţinuturilor precizate de programă. ordonarea cronologică a unităţilor de învăţare. Obiectivele de referinţă/Competenţele specifice sunt selectate de profesor şi precizate prin numerele de ordine ale acestora din programă. 2. Disciplina………………. corelarea obiectivelor de referinţă/competenţelor specifice cu tematica precizată de conţinuturi. planificare calendaristică alcătuită corect va acoperii integral programa şcolară atât la nivelul obiectivelor / competenţelor. dar şi propuse de profesor.

Observaţii: 1.1 Plastidele 1. Exemplul 1 .2.2.2. 3.2. Rolul mitocondriei 14 5. 5.1.urmăreşte o secvenţă de planificare la clasa a IXa cuprinzând capitolul Celula . incluziuni. de învăţare de referinţă or . Ultrastructura 4 153. 1. iar pentru clasa a X-a este vizat capitolul “Funcţii de nutriţie”.1. 5.3.5. Acest aspect dă un caracter de completitudine unităţii de învăţare reprezentând de altfel şi unul dintre criteriile după care se poate evalua dacă o grupare de conţinuturi se poate structura ca unitate de învăţare.3 Diviziunea directă şi cariochinetică: mitoza.1. cromozomii 3 172. general de 4. 4. Ultrastructura. 2.2.Proiectarea didactică la biologie II-lea “Celula . Rolul citoplasmei Mitocon1.unitatea structurală şi funcţională a vieţii”.3.unitatea structurală şi funcţională a vieţii”.1. 5. 4.2. Structura peretelui şi membranei 3 9-11 celulare şi 2.3.2.1 vegetală-alcătuire alcătuire Învelişurile 1.1. Celula procariotă-structura 3 7-8 planul 2. Rolul învelişurilor celulare 4. plastidelor.2. În fiecare unitate de învăţare la obiectivele de referinţă se vor trece doar acele obiective care sunt direct vizate în unitatea de învăţare respectivă. În fiecare unitate de învăţare propusă a fost identificat cel puţin un obiectiv de referinţă din fiecare obiectiv cadru.1. deoarece acesta cunoaşte particularităţile clasei.1 Proprietăţile fizice ţi chimice ale citoplasmei. 4.1.2. acest lucru depinzând doar de profesorul care realizează planificarea calendaristică şi proiectarea unităţii de învăţare.Cloroplastul 16 4. Unităţile de învăţare pot primi titluri care să surprindă conţinutul tematic (Ex. Timpii afectaţi prin proiectare studierii unităţilor de învăţare sunt diferiţi (3-6 ore) 3.1.2.1.: Celula-planul general de alcătuire etc. Celula eucariotă-animală. 3. 4. Proiectul pentru Învăţământul Rural 83 .1 Ultrastructura mitocondriilor 5 12driile 3. Pe lângă acestea pot fi atinse şi alte obiective ca obiective de referinţă consolidate (care au fost vizate în alte unităţi de învăţare şi sunt reluate doar cu caracter de fixare într-una din activităţile de învăţare) sau obiective de referinţă în pregătire.1.1. 1.2.2.2. meioza. Diferenţa de alocare a timpului necesar parcurgerii unităţii de învăţare poate fi şi mai mare. Unitatea Obiective Conţinuturi Nr Săpt Obs. care urmează a fi vizate direct în altă unitate de învăţare ulterioară. 3. celulare citoplasma 3. 2.) 2.2.3 Fotosinteza Nucleul 1. e Celula1. Funcţiile nucleului 18 3. 1.

2 1.1 1.1. 2. ci este doar o construcţie ce evidenţiază elementele obligatorii ce trebuie să se regăsească într-o planificare calendaristică alcătuită corect. Totodată. 1. Particularitatile digestiei extracelulare.2. Variaţii adaptative ale activităţii cardiovasculare 5 3-7 4 7-9 3 4 9-11 1213 Circulaţia la plante Circulaţia la animale 1. Autotrofia la bacterii Heterotrofia in lumea vie. ca orice exemplu.1. 1.1. Factorii care influenţează fotosinteza.2.2. 5. 2. Tipuri de plante fotosintetizante.4.1. Respiraţia anaerobă Varietatea suprafeţelor de schimb în lumea vie.1.2.1.2 4 4 1416 1719 Şi în acest caz sunt respectate principiile de bază în realizarea planificării calendaristice.2. 3.2.2 1. Particularităţile schimbului de gaze la nevertebrate.2 Autotrofia la plante. el poartă amprenta profesorului care l-a gândit şi deci. Circulaţia sevei elaborate Circulaţia la animale: Mediul intern.urmăreşte o secvenţă de planificare la clasa a X-a cuprinzând capitolul “Funcţiile de nutriţie”.4. Particularităţile schimbului de gaze la vertebrate. 84 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Necesităţile nutritive ale animalelor.2. 2. transpiraţia. 23.1. 5. Nutriţia mixta Respiraţia aerobă. 4. Circulaţia la plante: absorbţia. Compe Conţinuturi ore Săp Obs tenţe aloc t . Factorii care influenţează respiraţia. 5. nu are valoare de şablon sau matriţă. Reamintim că cele două exemple sunt doar secvenţe de planificări calendaristice şi ca atare nu acoperă toată materia.1. 4. 4.1.2.1.2.1. specifice . 5.1. 5. circulaţia sevei brute.Proiectarea didactică la biologie Unitate de învăţar e Nutriţia autotrofă Nutriţia heterotrofă Respira -ţia Schimbul de gaze Exemplul 2 .3. 4.2.2. 5.2. 4.1 1. 3. Particularităţi funcţionale ale sistemului circulator la animale. 2.1.

1. însă acestea sunt paşi efectuaţi întrun ritm mediu adaptat ritmului de învăţare al elevilor care sunt activ implicaţi în rezolvarea de probleme complexe. Acestea sunt elaborate pe parcursul semestrelor înaintea abordării la clasă a tematicii respective. Relaţia unităţii de învăţare cu lecţia Odată realizată planificarea calendaristică. Realizarea unei unităţi de învăţare impune un demers didactic proiectat de fiecare profesor în parte. Faţă de proiectarea tradiţională pe lecţii.Proiectarea didactică la biologie Temă de reflecţie 1 Studiaţi cu atenţie etapele elaborării planificării calendaristice de la paginile 103 şi 104 . accentuând caracterul sistemic al instruirii. Pentru înţelegerea relaţiei unităţii de învăţare cu lecţia trebuie să cunoaştem în detaliu structura şi principiile ce stau la baza proiectării unei unităţi de învăţare. Şi unităţile de învăţare sunt compuse din lecţii-ore de curs. • solicită profesorul la definirea strategiilor de predareevaluare pe termen mediu şi lung. proiectarea pe unităţi de învăţare prezintă următoarele avantaje: • clarifică mai bine finalităţile eforturilor elevilor şi prin aceasta sporesc motivaţia lor pentru învăţare. Reflectaţi asupra rolului fiecăreia şi identificaţi relaţiile cauzale dintre ele. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 3. Corelarea elementelor constitutive ale unităţilor de învăţare Proiectul pentru Învăţământul Rural 85 . • reduce timpul alocat de profesor proiectării didactice oferind totodată o imagine clară şi sistemică a fiecărei ore la clasă. luare de decizii prin explorare şi reflexie. următoarea etapă o constituie realizarea proiectării unităţilor de învăţare.2.

Rubrica va cuprinde doar tipul instrumentului de evaluare propus nu şi instrumentul ca atare. Resurse: va cuprinde modul de organizare şi desfăşurare a activităţilor de învăţare propuse şi resursele materiale şi de timp necesare (citirea acestei coloane va putea da o imagine a modului cum se realizează şi conduce învăţarea unităţii de învăţare propuse). având rolul de autoevaluare a activităţii de proiectare şi a modului în care demersul didactic proiectat a fost realizat. 2.1. Se va putea urmării modul de acoperire a obiectivelor de referinţă propuse şi în general eficienţa. 4.2. ex. 5. 1. s-a atins / realizat obiectivul considerat. Acestora le vor fi corelate detalierile de conţinut prin care se vor realiza (se pot trece ca atare sau numeric.unde prima cifră identifică obiectivul cadru iar cea de-a doua obiectivul de referinţă care se subsumează obiectivului cadru respectiv). transferul cunoştinţelor şi deprinderilor însuşite. Activităţi de învăţare: activităţi propuse elevilor prin programă sau de către profesor.2.Proiectarea didactică la biologie Pentru proiectarea unităţii de învăţare se utilizează următorul tabel: Conţinuturi Obiective de Activităţi Resurse Evaluare (detalieri) referinţă/comp de etenţe învăţare specifice vizate Acest cap de tabel va conţine: Detalieri de conţinut: sunt identificate conţinuturile care vor acoperii unitatea de învăţare. Observaţii: rubrica este opţională. deoarece unitatea de învăţare se încheie cu aplicarea. eficacitatea şi efectivitatea demersului didactic. Obiective de referinţă: sunt obligatorii şi se iau ca atare din programă. În cadrul fiecărei din cele trei etape de proiectare unele obiective de referinţă sunt vizate cu precădere. 86 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 3.2.1. prin demersul didactic utilizat. Ea se poate constitui în cazul unei inspecţii într-o oglindă a interesului profesorului pentru activitatea depusă pentru propria-i perfecţionare. Evaluare: identifică modalităţile de evaluare propuse pentru stabilirea gradului în care. Completarea acestei rubrici va da profesorului posibilitatea restructurării. subtitluri sau alte modalităţi de identificare a conţinutului). iar altele sunt pregătite sau consolidate. a remodelării sau a modificării activităţilor de învăţare cu randament mai slab. (Pot fi titluri dintr-un manual. Ea poate cuprinde observaţii ale profesorului privind demersul didactic propus.

pentru că…………………………………………………… 3. Folosind programa şcolară concepeţi o unitate de învăţare la biologie pentru clasele gimnaziale şi încadraţi-o într-o secvenţă de planificare calendaristică.. 87 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Metodologia de proiectare a unei unităţi de învăţare constă într-o succesiune de etape. ce contribuie la detalierea conţinuturilor.. ………………………………………………………………. 2.3 “Ce?”. Îmi sunt încă neclare următoarele aspecte…………. respectarea rubricilor proiectului unităţii de învăţare şi a corelaţiilor programă.1. În aprecierea temelor vor conta: precizarea avantajelor proiectării pe unităţi de învăţare. ………………………………………………………………. Cel mai mult m-a ajutat…………………………………. Completaţi următoarele enunţuri: 1. în vederea formării competenţelor specifice/ atingerii obiectivelor de referinţă. Folosiţi ca bibliografie prezentul curs şi Ghidurile metodologice de aplicare a programei de biologie în gimnaziu şi în liceu. înlănţuite logic. conţinuturi. resurse. …………………………………………………………………. “De ce?”.2. m-am confruntat cu următoarele dificultăţi…………………………………………………….1. • coerenţa obiectivelor/competenţelor • continuitatea în timp • finalitatea prin evaluare Aceste caracteristici constituie repere fundamentale în proiectarea şi implementarea unei unităţi de învăţare.Proiectarea didactică la biologie Teme pentru portofoliu Studiaţi caracteristicile unităţii de învăţare de la paginile 101103 şi identificaţi prin ce elemente se deosebeşte acesta de lecţia tradiţională şi prin ce elemente se aseamănă de lecţia tradiţională. Pe parcursul rezolvării temelor din cadrul secvenţei 3. Identificarea caracteristicilor proiectării pe unităţi de învăţare. “Cum?”. activităţi. …………………………………………………………………. în ce măsură se învaţă?”: repere în proiectarea didactică Organizarea demersului didactic Criterii pe care le respectă o unitate de învăţare bine construită sunt • unitatea de conţinuturi. ………………………………………………………………. 3.

Etapa de structurare şi sistematizare a noţiunilor include momente de experimentare. proiectarea unităţii de învăţare implică parcurgerea în succesiune logică a elementelor procesului didactic3 şi găsirea răspunsurilor la întrebările: “Ce?”. faţă de secvenţele unităţilor de învăţare ale clasei a X a cărei programă corespunzător vârstei este structurată pe formarea şi dezvoltarea de competenţe. Etapa de aplicare şi exersare direcţionată oferă oportunităţi de antrenament. “De ce?”. “În ce măsură se învaţă?”. O caracterizare a acestor etape este dată în cele ce urmează. Din rafinarea secvenţelor anterioare au derivat secvenţele unităţilor de învăţare proiectate pentru clasele de liceu care au II. • Structurare şi sistematizare a noţiunilor. 88 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Etapa de familiarizare . identificare a nivelului de cunoaştere al elevilor. Secvenţele unităţilor de învăţare prezintă aspecte particulare gimnaziului şi clasei a IX a ale căror programe sunt structurate pe obiective.IX a sunt trei: • Familiarizare. consolidare şi structurare. reflectare şi analiză a fenomenelor studiate. I. III. motivare pentru învăţare. Totodată. creare de situaţii-problemă şi de căutare a soluţiilor pentru acestea. “Cum?”. În această etapă elevii exersează independent în contexte noi conceptele studiate.are rolul de actualizare a cunoştinţelor anterioare. de introducere de noi termeni şi concepte. • Aplicare şi exersare direcţionată. ca şi în proiectarea unei lecţii.Proiectarea didactică la biologie În ce scop voi face? Ce voi face? Cu ce voi face? Cum voi face? Cât s-a realizat? Identificarea obiectivelor competenţelor Selectarea conţinuturilor Analiza şi selectarea resurselor Stabilirea activităţilor de învăţare Stabilirea elementelor de evaluare Proiectarea unei unităţi de învăţare se recomandă a fi făcută prin centrarea demersului pe obiective/competenţe şi nu pe conţinuturi. Astfel secvenţele unităţilor de învăţare proiectate pentru clasele a V-a . de esenţializare a observaţiilor şi descoperirilor elevilor.

• Definiţiile.învăţare pregătitoare prin situaţii problemă • se realizează prin prezentarea unei situaţii problemă desprinsă din cotidian. Transferul Caracteristicile acestor secvenţe sunt prezentate în continuare: 1. 2002. modelarea poate dispărea ca etapă distinctă 3 CNC. Conceptualizarea-Modelarea • presupune aplicaţii relevante ale modelului şi evidenţierea limitelor acestuia.Proiectarea didactică la biologie finalităţi precise. Ghid metodologic . Sistematizarea suportului noţional • Introducerea suportului noţional necesită esenţializare şi prezentare într-un limbaj simplu şi clar. cu realizarea unor legături interdisciplinare. Actualizare • Identificarea setului de achiziţii anterioare necesar abordării noului conţinut implică precizarea noţiunilor de bază şi a comportamentelor operatorii necesare pentru înţelegerea şi prelucrarea noului conţinut (achiziţii anterioare). • sunt exemple din cotidian abordate într-o manieră deschisă. Problematizarea 3. MEC .Se poate realiza şi printr-o probă de evaluare iniţială. 2. Problematizarea. • reprezintă valorificarea achiziţiilor din ciclul anterior. Actualizarea 2. Sistematizarea 4. 3. teoremele sunt urmate de exemple semnificative pentru a se constitui în puncte de referinţă (şi de revenire) în vederea sistematizărilor. • permite dezvoltarea unor rezultate teoretice. care oferă elevului pretextul-problemă motivant. • conduc la compatibilizarea noilor cunoştinţe cu experienţa anterioară a elevului într-o formă accesibilă. Astfel secvenţele unei unităţi de învăţare la clasa a X a sunt 3: 1. prin descoperire. Aprofundarea 6. 4. Conceptualizarea-Modelarea 5. • se realizează printr-un demers dirijat sau semidirijat cu activitate organizată pe grupe sau individual şi sarcini precise. punctuale Observaţie: în funcţie de unitatea de învăţare. aria curriculară matematică-ştiinţe ale naturii –liceu Proiectul pentru Învăţământul Rural 89 . Rezolvarea optimă a situaţiei-problemă va fi posibilă după parcurgerea demersului de instruire pentru obiectivelor de referinţă.

Criteriul de alegere a sarcinilor trebuie să răspundă necesităţilor de formare a obiectivelor de referinţă.Proiectarea didactică la biologie 5. Modul de organizare a învăţării se adaptează particularităţilor grupului de elevi • are rol de fixare şi sistematizare. Identificaţi raporturile dintre fiecare secvenţă în parte. Transferul-generalizarea/ extinderea • oferă oportunităţi de focalizarea pe finalităţi. cu scop de antrenament şi care conduc la elaborarea unor strategii de rezolvare. Aprofundare-exersare direcţionată • are în vedere aplicaţii ordonate progresiv. • presupune activităţi diferenţiate pentru valorificarea diferitelor stiluri de învăţare şi a diferenţelor individuale. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 90 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Comparaţi secvenţele unei unităţi de învăţare pentru clasele gimnaziale şi cele ale unei unităţi de învăţare pentru clasa a Xa. 6. Studiu individual 2: Analizaţi cu atenţie schema de la pagina 110 şi identificaţi relaţii dintre secvenţele unităţii de învăţare. • probă de evaluare sumativă. Identificaţi elementele comune ale acestor două categorii de secvenţe. • include probe de evaluare formative/curente.

Pentru toate aceste intervenţii profesorul trebuie să parcurgă critic şi cu simţ de răspundere manualele având datoria să corecteze informaţii greşite strecurate în manuale şi să actualizeze conţinutul lor acolo unde este cazul. omite şi adăuga conţinuturi sau poate decide să utilizeze alt material suport. Unităţi de conţinut în programă. înlocui. Nici manualele de biologie nu sunt lipsite de asemenea erori. manualele sunt diferite purtând amprenta personalităţii autorilor. Această “personalitate” a manualelor impune atenta consultare şi analiză înainte de selectarea unui anumit manual. Astfel. Proiectul pentru Învăţământul Rural 91 . chiar dacă sunt concepute în conformitate cu programa şcolară şi sunt avizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Asupra conţinutului programei şcolare profesorul poate interveni doar prin regruparea lor în temele unităţilor de învăţare . Aceste erori creează mari probleme elevilor îngreunând dezvoltarea sistemului de cunoştinţe în liceu. dintre cele mai anacronice sunt cele din manualele de gimnaziu cum este cea din manualul de clasa a V-a care încadrează ciupercile în regnul plantelor şi cea din manual de clasa a VI a care încadrează protistele în regnul animal.4.Proiectarea didactică la biologie 3. Asupra unităţilor de conţinut din manuale profesorul poate să intervină în mai multe moduri. Fiind materiale suport pentru derularea activităţii didactice. Astfel profesorul poate adapta.1. având însă obligaţia să le parcurgă pe toate de-a lungul anului şcolar. Programele şcolare determină unităţile de conţinut ale manualelor. unităţi de conţinut în manual: corelaţii posibile Corelarea elementelor constitutive ale unităţii de învăţare Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi de conţinut din manual Adaptare Înlocuire Omitere Adăugare Alte materiale suport Manualul este un instrument didactic selectat de profesori în funcţie de particularităţile elevilor şi de propria lor experienţă. manualele sprijină elevii în dobândirea cunoştinţelor. Greşelile ştiinţifice conţinute de manuale şi nesancţionate de profesori sunt surse de concepte eronate însuşite de elevi de-a lungul mai multor generaţii. dar . însă modul în care sunt tratate acestea de autori poate fi în ansamblu sau pe secţiuni în neconcordanţă cu particularităţile clasei de elevi. condiţionând integrarea logică şi funcţională a noilor concepte.

” The Journal of the Learning Sciences Proiectul pentru Învăţământul Rural 92 .………………………………………………………………. 1998. ……………………………………………………………………. . în conceperea şi realizarea unui produs final şi în prezentarea acestuia..……….………. în dezbateri şi activităţi de grup care generează soluţii . Un bun proiect implică elevii în propriile lor nevoi de cunoaştere.. Secvenţa Roluri Pentru întrebările 2 şi 3 completaţi răspunsul corect! 2.……………………………………………………………….……….………. 3.…………. P.. Blumenfeld. Ce elemente ale unităţii de învăţare sunt determinate de programa şcolară? (paginile 106-109) ………………………………………………………………………. si colab. . Principalul beneficiu al învăţării bazate pe proiect este creşterea calităţii învăţării care conduce spre dezvoltarea unui nivel cognitiv înalt prin implicarea elevilor în rezolvarea de probleme noi şi complexe1 Aplicând acest model de învăţare prin proiecte.. metodele didactice şi relaţiile de grup.………. J. .………. 1 Krajcik. “Inquiry in project-based science classrooms: Initial attempts by middle school students.……….……………………………………………………………….. Ce tipuri de intervenţii poate efectua profesorul asupra unităţilor de conţinut din manualele şcolare? (pagina 112) .. .Proiectarea didactică la biologie Test de autoevaluare 1. S...……….……………. 3..………...………. Acest model de instruire implică aplicarea cunoştinţelor şi deprinderilor elevilor pentru dobândirea de noi cunoştinţe. profesorii au constatat că: • sunt integrate într-un sistem unitar: obiectivele programei.2 Proiectul ca modalitate de învăţare şi evaluare Redactarea unui proiect didactic adaptat contextului clasei Învăţarea prin proiect este o modalitate de organizare a activităţii didactice care se bazează pe instruirea prin lansarea unor sarcini sau probleme pentru a căror rezolvare elevii sunt antrenaţi să studieze.………………………………………………………………. Care sunt secvenţele unei unităţi de învăţare la clasa a VII a (precizate la pagina 109) şi ce rol are fiecare secvenţă..……………………………………………………………….

Proiectul poate îmbrăca forma unor activităţi derulate timp de una sau două săptămâni pe o unică tema. Pentru construcţia proiectului elevii.Proiectarea didactică la biologie este favorizată formarea premiselor învăţării continue pe tot parcursul vieţii. identificarea şi stabilirea scopurilor. pe activităţi de învăţare proiectate pe termen lung. • sprijină efortul elevilor de aplicare a cunoştinţelor şi deprinderilor de rezolvare de probleme. bazate pe interacţiuni intra şi interdisciplinare şi centrate pe elevi. îmbunătăţirea performanţelor. modelări şi luare de decizii. comunicare. sau poate fi desfăşurat pe perioada unui semestru sau pe tot parcursul anului şcolar pe teme mari cu subteme variate. • angajează şi motivează toţi elevii chiar şi pe cei “fără chef şi plictisiţi”. Învăţarea bazată pe proiect este un model de activitate didactică ce deplasează accentul instruirii de la cea centrată pe profesor. Spre deosebire de activităţile de tip investigaţie-experiment. autoorganizare. Acest model de predare-învăţare oferă elevilor oportunităţi de a lucra autonom pe parcursul unei perioade de timp mai lungi la finalul căreia rezultă produse sau lucrări. stimulaţi şi îndrumaţi de profesor prin lansarea unei întrebări sau probleme. a căror parcurgere implică adesea conexiuni interdisciplunare. focalizate în jurul unei întrebări sau probleme care implică elevii în investigaţii. • creează comunicarea pozitivă şi relaţii de colaborare între grupuri. învăţarea pe bază de proiect se realizează exclusiv prin cooperare şi se încheie cu realizarea unui produs final care reprezintă ceea ce au învăţat elevii. prezentări susţinute de elevi. Proiectele sunt activităţi complexe. • rezolvă problema separării gândirii de cunoştinţe ajutând elevii să “ştie” şi să “facă” • evaluează performanţele privind cunoştinţele şi deprinderile după criterii similare cu celor din viaţa adulţilor (cele utilizate în evaluarea salariaţilor) ceea ce încurajează responsabilizarea. bazată pe lecţii individualizate şi de scurtă durată. identifică soluţii şi răspunsuri prin: • Emiterea de întrebări • Dezbateri de idei • Formulare de predicţii • Elaborarea de planuri sau proiectarea de experimente • Colectarea şi analiza datelor • Formularea de concluzii • Comunicarea ideilor şi a concluziilor în cadrul grupului • Identificarea şi lansarea de noi întrebări Proiectul pentru Învăţământul Rural • 93 . a formării responsabilităţii civice ţi a unei cariere personale de succes. rezolvări de situaţiiproblemă. • corespunde particularităţilor individuale privind nivelurile şi stilurile diferite de învăţare.

asiguraţi sprijin elevilor pornind cu provocări motivante şi continuând cu metode active şi interactive de implicare a elevilor pe tot parcursul derulării proiectului. F.. Motivating projectbased learning: Sustaining the doing. astfel încât.. Pinar. identificaţi obiective adecvate care să conducă spre înţelegerea profundă a conceptelor 2. Journal Educational Psychologist. asiguraţi construcţia unor structuri sociale care să favorizeze implicarea activă a elevilor şi propria lor verificare a derulării proiectului. R.scopul general să aibă valoare. Soloway. supporting the learning. Guzdial. proiectaţi şi planificaţi multiple oportunităţi pentru autoevaluarea elevilor pe toata durata proiectului. & Palincsar... 3 Doll. • integralitatea . A.. M. cunoştinţele să fie împărtăşite între toţi membrii grupului.scopul proiectului ales trebuie să fie astfel conceput încât să necesite conectarea cu sistemul achiziţiilor anterioare şi să favorizeze reflectarea şi revenirea la concepte pentru consolidarea asimilării noilor achiziţii. adică proiectul să asigure îmbogăţirea durabilă a cunoaşterii. Problema trebuie corelată cu un scop principal sau general căruia i se supune întreaga activitate inclusă în desfăşurarea proiectului.. W. • conexiunea şi revenirea . 94 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Aceasta va include oportunităţi pentru ca elevii să se implice activ în realizarea de investigaţii care le vor permite însuşirea conceptelor şi aplicarea cunoştinţelor în variate moduri. Marx. W. E. Ed. J. S. Etapa de căutare implică identificarea şi formularea unei probleme ştiinţifice. 3. Krajcik. • Etapele aplicării proiectului în învăţare şi evaluare 1. experienţei elevilor. P. New York. 'Curriculum and concepts of control'. . E. 1991 .Proiectarea didactică la biologie Elaborarea unui produs final 1 Principala dificultate pe care trebuie să o depăşească profesorul în implementarea instruirii pe bază proiectului constă în corelarea simultană a conţinutului programei cu tematica proiectului şi cu metodele didactice de predare şi evaluare utilizate. & Alcazar. 5. Aceasta include colaborarea între elevi. 4. in Curriculum: Toward New Identities.scopul proiectului să servească integrării noilor achiziţii în sistemul general al cunoştinţelor şi deprinderilor elevilor 2 Blumenfeld. W. C. 1998. În stabilirea scopului general al proiectului se recomandă a se ţine cont de următoarele consideraţii3 • beneficiile proiectului . A. planificaţi fiecare secvenţă şi urmăriţi ritmicitatea îndeplinirii sarcinilor la timp. între elevi şi profesor. Considerăm utile următoarele repere care facilitează aceste corelări: 1.

3. Aceasta etapă poate fi o oportunitate de identificare de noi probleme. O exemplificare a modului de implementare a acestei etape se referă la aplicarea proiectului la clasa a VIII a în studiul factorilor abiotici ai ecosistemelor. Aceste grupuri se vor constitui în funcţie de interesul elevilor pentru un anumit subproiect. Toţi aceşti factori pot diviza proiectul în subproiecte care vor fi realizate de grupuri de elevi ai aceleiaşi clase. Proiectul pentru Învăţământul Rural • 95 .scopul să respecte rigurozitatea ştiinţifică. Al treilea ar putea colecta date privind cele mai importante surse de poluare a aerului. apa si energia luminoasa”. Produsul poate fi o prezentare sub forma de postere. Astfel grupul care va investiga energia luminoasă poate identificata problema modului în care poate fi utilizată energia solară şi poate decide să o cerceteze. adică sunt comunicate. continuă pe parcursul etapelor proiectului şi este finalizată cu evaluarea produsului proiectului. De exemplu grupul care investighează elergia luminoasă poate colecta date privind modul în care este utilizată energia solară pentru încălzirea locuinţelor sau privind variaţia duratei perioadelor de lumină ale zilelor de-a lungul anului. De exemplu din subproiectul care a investigat modul în care energia solară poate fi utilizată pentru încălzirea locuinţelor poate genera o altă problemă cum ar fi “ Cum poate fi stocată energia solară” şi să o investigheze într-un viitor proiect. 2. gândirea critică • comunicarea verbală şi scrisă • respectarea planului şi a termenelor • creativitatea elevilor • deprinderile de utilizare a instrumentelor şi tehnicilor de lucru specifice biologiei • acurateţea ştiinţifică a cunoştinţelor elevilor • modul de prezentare a produsului final Evaluarea învăţării bază de proiect începe de la declanşarea proiectului. Evaluarea elevilor după activitatea bazată pe proiect va urmării următoarele aspecte: • colaborarea în cadrul grupului • capacitatea elevilor de a face judecăţi de valoare. Având în vedere că proiectul este propus de profesor el are marea responsabilitate de a asigura calitatea ştiinţifică a tematicii. iar ulterior analiza acestora şi generarea de soluţii. diagrame sau o raportare orala. Subproiectele pot fi dezvoltate ca răspunsuri la întrebări generate de elevi. 4. Etapa de rezolvare implică iniţial colectarea informaţiilor. subiecte pentru viitoare proiecte. grafice. Alt grup poate colecta informaţii pentru a estima cantitatea de precipitaţii din anul respectiv pe baza comparaţiilor cu datele din anul anterior. Elevii studiind ecosistemele ar putea sugera ca proiect “Rolul factorilor abiotici : aerul. Etapa de creaţie este cea care se finalizează cu elaborarea unui produs pe baza analizelor datelor şi a soluţiilor găsite.Proiectarea didactică la biologie rigurozitatea . Etapa prezentării produsului este etapa în care sunt împărtăşite rezultatele proiectului.

pentru fiecare tip de activitate trebuie să fie proiectată şi comunicată evaluarea. ce au făcut mai puţin bine. Fiecărui elev i se vor distribui sarcini şi va trebui să ştie cum s-a achitat de ele. Atingerea obiectivelor activităţii didactice bazate pe proiect este condiţionată de permanentul feed-back.4. 96 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Pentru ca sarcinile să fie considerate corect formulate acestea trebuie să: • fie bine înţelese de elevi • fie fezabile • fie adecvate şi corecte • nu creeze confuzii • fie credibile • fie individualizate Evaluarea trebuie să vizeze toate obiectivele propuse la iniţierea proiectului utilizând diverse instrumente de evaluare clasice şi alternative (prezentate în secţiunea 3.a acestei unităţi de învăţare). Elevii trebuie să ştie în fiecare etapă a proiectului dacă şi cum îşi îndeplinesc sarcinile. Elevii trebuie să ştie foarte clar :ce au făcut bune. Pentru a fi posibil acest lucru profesorul are sarcina de a detalia în fiecare etapă aşteptările privind modul în care elevii duc la bun sfârşit proiectul şi de a face clare aceste aşteptări atât la iniţierea proiectului cât şi pe parcursul desfăşurării acestuia. ce a rămas de făcut. Astfel. Evaluarea finală a proiectului este bine să se realizeze pe baza unui portofoliu. Astfel ei îşi pot îmbunătăţii performanţele şi îşi reorganizează munca după aprecierile care le primesc în mod constant.Proiectarea didactică la biologie Evaluarea curentă pe tot parcursul derulării proiectului are o deosebită valoare formativă fiind necesară atât elevilor cât şi profesorului. ce are rol de oglindă a performanţelor elevilor.

Cel mai mult mi-a plăcut să…………………………………….1.3. Am întâmpinat următoarele dificultăţi…………………………... proiectaţi o unitate de învăţare bazată pe proiect. În aprecierea temei. şi a cunoştinţelor privind metodele de predare-învăţare.4. Evaluarea îndeplineşte funcţii specifice pe care le sintetizăm în trei direcţii 1 • Funcţia de constatare şi apreciere a rezultatelor şcolare. Metode alternative de evaluare Metode de evaluare Evaluarea şcolară este proces indispensabil activităţii didactice. formularea corectă a sarcinilor elevilor. evidenţierea judicioasei alegeri a temei proiectului.. 3.. ………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………… INŢELEGEM ŞI EXPERIMENTĂM! 3.Proiectarea didactică la biologie Temă pentru portofoliu • Pe baza informaţiilor din secţiunea 3. 2000. • Funcţia de diagnosticare a activităţii desfăşurate . Editura Didactică şi Pedagogică.T. Evaluarea în procesul didactic. selectarea metodelor de predare-învăţare adecvate activităţii pe bază de proiect. ………………………………………………………………………… pentru că……………………………………………………………. Am învăţat să……………………………………………………… …………………………………………………………………………. Bucureşti Proiectul pentru Învăţământul Rural 97 . …………………………………………………………………………. Completaţi următoarele enunţuri: 1. ………………………………………………………………………. prin cunoaşterea factorilor şi a situaţiilor care au condus la rezultatele constatate. vor conta: respectarea etapelor aplicării proiectului în învăţare şi evaluare. evidenţierea corelaţiilor dintre conţinutul programei cu tematica proiectului şi cu metodele didactice de predare şi evaluare utilizate şi indicarea beneficiilor evaluării pe tot parcursul derulării proiectului. ………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………… 2. După dimensiunea temporală a acţiunii evaluative se disting trei tipuri de evaluări: 1. Evaluare iniţială aplicată la începutul unei unităţi de învăţare şi are predominant o valoare diagnostică predictivă care orientează desfăşurarea activităţilor viitoare 1 Radu I. • Funcţia de predicţie (prognosticare) de prevedere a desfăşurării activităţii în secvenţele viitoare.

Acest e inconvenient a dus la impunerea şi creşterea ponderii utilizării metodelor alternative de evaluare care deţin valenţe formative extrem de utile tinerei generaţii. O singură metodă de evaluare nu poate măsura totul. capacitatea de a lua decizii etc. Fără a exclude metodele de evaluare tradiţionale o bună ponderare a lor cu cele alternative şi mai ales o corectă selecţie a metodelor de valuare în funcţie de obiectivele instruirii aplicarea unei varietăţi de metode este benefică prin plusurile şi minusurile fiecăreia relaţiile dintre ele sunt compensatorii. • consolidează deprinderi şi abilităţi de comunicare socială. Evaluarea formativă (continuă) realizează verificări sistematice pe tot parcursul activităţii didactice vizând identificarea rezultatelor dar şi evaluarea procesului de instruire sprijinind atingerea realului progres şcolar. Practica educaţională evidenţiază limitele metodelor tradiţionale de evaluare constituite din probe orale. Evaluarea sumativă( cumulativă) aplicată de obicei la sfârşitul unei unităţi de învăţare are funcţie de constatare şi ierarhizare a elevilor. (pag 111121) Editura Didactică şi Pedagogică. lucrul în echipă. 3.Proiectarea didactică la biologie 2. capacitatea de autocontrol. gestionarea stărilor conflictulale. planificarea. • realizează evaluarea holistică a progresului elevului. De aceea este necesar să se proiecteze evaluarea avându-se în vedere varietatea instrumentelor de evaluare ce pot fi utilizate. Bucureşti 2 98 Proiectul pentru Învăţământul Rural . De cooperare. Strategii alternative de evaluare modele teoretico-experimentale. • compensează excesul de evaluare exclusivă a cunoştinţelor promovat de metodele de evaluare tradiţionale. Dunmitriu Constanţa. astfel încât prin evaluarea realizată pe întreg parcursul anului (formativă + sumativă) să se acopere cât mai multe obiectivele din programă. 2003. comunicarea verbală şi non-verbală. Câteva dintre cele mai importante beneficii ale utilizării metodelor alternative de evaluare2 sunt: • asigură o mai bună corelare între instruire şi învăţare. spiritul critic şi autocritic. • permit evaluarea produsului şi a procesului care a dus la obţinerea lui. probe scrise şi probe practice care pun accentul pe cantitatea cunoştinţelor însuşite evaluând competenţe de nivel inferior ca recunoaşterea şi reproducerea. • permit evaluarea unor aptitudini şi competenţe ce nu pot fi evaluate prin metodele tradiţionale de evaluare dar extrem de valoroase în formarea tinerilor cum sunt: cooperarea. gestionarea timpului.

desene.Proiectarea didactică la biologie Finalităţi Cunoştinţe şi capacităţi Atitudinea faţă de desfăşurarea unei activităţi Atitudini sociale Atitudini ştiinţifice Interes Aprecieri Adaptări /ajustări Tabel. artă. demonstrarea unor caracteristici ca: iniţiativă. ştiinţifice. încredere în sine Preocuparea pentru bunăstarea celorlalţi. sensibilităţi la probleme sociale. creativitate. perseverenţă. reacţia faţă de autoritatea profesorului. vocaţionale. Exemplificăm mai jos o posibilă matrice de evaluare pentru unitatea de învăţare cu titlul: Nucleul-centrul coordonator al tuturor funcţiilor celulare -7 ore-clasa a IX-a Proiectul pentru Învăţământul Rural 99 . respect faţă de bunurile celorlalţi. muzică. minte iscoditoare Exprimarea sentimentelor pentru diferite activităţi educaţionale. adaptarea socială Proiectarea eficientă a evaluării pe obiective / competenţe se poate realiza prin întocmirea unei matrice de evaluare centrată pe capacităţi / competenţe. În mod similar. sociale. utilizarea timpului. respect faţă de lege. realizarea unor experimente complexe de laborator. se pot construi matrice de evaluare pe conţinuturi şi domenii de conţinut. pentru disciplinele la care însuşirea / cunoaşterea unor elemente de conţinut este esenţială. literatură. preocuparea faţă de instituţiile sociale. emotivitatea. inventar al obiectivelor pentru care instrumentele tradiţionale de evaluare se dovedesc incomplete (după Grunlund) Comportamente Vorbirea. Pornind de la matrice în care au fost selectate metodele de evaluare în funcţie de obiective(/ competenţe vizate de unitatea de învăţare respectivă se pot construi apoi instrumentele cele mai potrivite pentru evaluarea atingerii acestora. contribuţii sociale importante Relaţia cu colegii. În funcţie de acestea profesorul stabileşte instrumentele cele mai potrivite pentru evaluarea nivelului de acoperire a obiectivelor / competenţelor prevăzute prin programă. ascultarea. utilizarea echipamentelor şi a altor surse. estetice. Eficienţa planificării. de timp liber Exprimarea unor sentimente de apreciere şi de satisfacţie pentru: natură. În matricea de evaluare sunt particularizate competentele prin derivarea obiectivelor de referinţă/competenţelor specifice din programa în obiecţie / competenţe specifice unităţii de învăţare. sensibilitate la reacţii de tip cauză-efect. dorinţa de a lucra pentru îmbunătăţirea aspectelor sociale Deschiderea la nou.

2 X X X X X X X 4. 100 Obiective de referinţă Vizate 1.1 X X X 4.1 4. • să utilizeze diverse surse de informare privind rolul diviziunii în viaţa individului şi a speciei.3 X X X Proiectul pentru Învăţământul Rural .2 1. 2.2 X X X X X 3.1 1.1 2.2. • să explice cauzal apariţia unor aberaţii cromozomiale • să argumenteze cu date experimentale sau(şi) bibliografice consecinţele unor factori de risc asupra materialului nuclear.1 X X X 3. postere utilizând corect teminologia ştiinţifică.2 Probă ora lă Probă pra ctic ă X Pro bă sc ri să X Au to eva lua re X Re fe rat Obse rvare siste mati că Pr o ie ct X X X X X X X X X X X X X X 2. referate. • să realizeze proiecte.Proiectarea didactică la biologie Instrumente de evaluare Obiectivele unităţii de învăţare • să identifice nucleul şi componentele sale structurale • să descrierea transformărilor materialului nuclear de-a lungul vieţii celulei • să explice mecanismele diviziunilor celulare • să compare tipurile de diviziune celulară în diverse condiţii de mediu • să realizeze activităţi experimentale privind alcătuirea şi rolul nucleului. ultrastructura şi rolul nucleului. • să interpreteze observaţiile experimentale privind structura. • să identifice modalităţile prin care poate fi limitată acţiunea factorilor de risc asupra materialului nuclear.

Practic profesorul are următoarele modalităţi de înregistrare a informaţiilor: 1. • utilizarea calculatorului în situaţii corespunzătoare. • revizuirea • identificarea relaţiilor. • utilizarea materialelor • completareaauxiliare pentru a îndeplinirea sarcinii.Proiectarea didactică la biologie 3. • selectarea şi organizarea corespunzătoare a • implicarea activă în instrumentelor de lucru. • Sesizarea modului în care elevii participă la activităţi.3. asupra sarcinii de rezolvat. întrebări pertinente relaţii. Comunicarea • Discutarea sarcinii cu profesorul în vederea înţelegerii acesteia . metodelor utilizate şi a rezultatelor. Scara de clasificare-construită prin ordonări şi gradări de date obiective prin stabilirea unor intervale egale (sau cantitativ comparabile) care formează treptele scării. 3. a competenţelor şi abilităţilor de care dispun aceştia. Lista de control sau verificare-utilizată de obicei la biologie după o activitate de investigaţie-experimentare. • Cunoaşterea modului de exprimare. tehnici. Fişa de evaluare. rezolvarea sarcinii. Proiectul pentru Învăţământul Rural 101 . Prin această metodă se pot evalua mai ales comportamentele afectiv-atitudinale Atingerea acestui scop depinde de selectarea unor instrumente adecvate obiectului observării. • Observarea gradului de îndeplinire a îndatoririlor şcolare. demonstra ceva. Modul de prezentare a propriilor produse Cooperarea în echipă Ascultarea activă Toleranţă faţă de ideile celorlalţi • • • • Observarea sistematică a activităţii şi comportamentului elevilor se realizează prin observarea curentă a comportamentului elevilor la ore care permite : • Cunoaşterea interesului manifestat de elevi pentru studiu. • descrierea şi generalizarea • punerea unor unor procedee. 2. Caracteristici evaluate Concepte şi capacităţi Atitudinea elevilor faţă de sarcina dată • organizarea şi interpretarea • concentrarea datelor.1 Observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor Elaborarea unor prober de evaluare Observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor furnizează informaţii asupra performanţelor elevilor din perspectiva capacităţii lor de acţiune şi relaţionare . profesorului.

. în care se vor regăsi toţi elevii clasei care vor fi evaluaţi după criterii stabilite În funcţie de aceste constatări profesorul poate interveni pentru corectarea procesului cât şi pentru stimularea progresului şcolar La biologie o astfel de “listă de verificare“ a observaţiei ar putea avea următoarea formă: Data…. A. materialelor 102 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Proiectarea didactică la biologie • • • Avantaje Permite dialogul profesor-elev.” “nu sunt sigur…” Propune ipoteze Schimbă opinii pe baza observaţiilor Sugerează modele Sugerează investigaţii Stabileşte legături între date Îşi organizează investigaţia Respectă regulile de lucru Descoperă singur Este creativ-innovativ Elev Elev Elev Etc.. Criteriu de evaluare Observaţii Tehnica discuţiilor A realizat observaţii relevante Claritate Ascultă pe ceilalţi Aşteaptă să termine ce au de spus ceilalţi Se exprimă clar Face remarci interesante şi provocatoare pentru scopul urmărit Îşi argumentează propunerile Identifică un element deosebit Foloseşte expresii: “cred. C… Clasa…… Gândirea “ştiinţifică” Utilizarea instrument elor. ceea ce-i dă posibilitatea profesorului să aprecieze cum gândeşte elevul. B.. • • Dezavantaje Necesită un timp lung de evaluare. profesorul îl poate ajuta pe elev cu întrebări suplimentare pentru a-şi elabora răspunsul. nu pot fi formulate pentru toţi elevii întrebări cu acelaşi grad de dificultate. elevului i se poate cere argumentarea răspunsului formulat. OBSERVAŢIE: Pentru înregistrarea observaţiilor este recomandabil ca profesorul să îşi alcătuiască o schemă proprie de notare.

iar aprecierea modului de realizare a investigaţiei este. obiectivele de evaluare (ex: definirea şi înţelegerea problemei. precizându-le elevilor clar şi de la început . corelate cu gradul de complexitate al sarcinilor de lucru şi specificul disciplinei Activitatea didactică desfăşurată prin intermediul investigaţiei poate fi organizată individual sau pe grupuri de lucru.3. Investigaţia Investigaţia este utilă mai ales atunci când se doreşte ca elevul să descopere şi să exploreze fenomene din mediul înconjurător. Ca modalitate de evaluare oferă posibilitatea elevului de a aplica în mod creativ cunoştinţele însuşite în situaţii noi şi variate .Proiectarea didactică la biologie Studiu individual 3: Studiaţi caracteristicile observaţiei sistematice a elevilor şi precizaţi ce aspecte specifice prezintă această metodă faţă de metodele tradiţionale de evaluare. pe parcursul unei ore de curs.) capătă semnificaţii diferite . de obicei . identificarea procedeelor de obţinere a informaţiilor. de tip holistic. Disciplina biologie fiind o disciplină experimentală implică utilizarea experimentului pentru realizarea de investigaţii asupra proceselor biologice. Profesorul stabileşte etapele investigaţiei şi criteriile de apreciere a realizării fiecărei etape.2. În cadrul unei investigaţii. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 3. Elaborarea unor probe de evaluare Proiectul pentru Învăţământul Rural 103 . colectarea şi organizarea datelor etc.

ce sarcini îi revin profesorului în aplicarea acesteia.1.112-fig. fiziologie 4. Înv.( Manual pentru clasa a VII a Zoe Partin. individual: Utilizând datele rezultate din activităţi completaţi tabelul: °C Aer insp. Temă de reflecţie 2: Analizând caracteristicile investigaţiei ca metodă de evaluare.2. Frontal Observaţii asupra etapelor ventilaţiei pulmonare reprezentate in modelul de la pg. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 104 Proiectul pentru Învăţământul Rural . …. Luminiţa Logofatu) c. respira 2.3 b. Pe grupe Realizarea in 3 grupe a activităţilor nr.Proiectarea didactică la biologie Nr Unit.4 si 5 din manual. Completaţi concluzia: aerul expirat se deosebeşte de cel inspirat prin………… O2 CO2 • • • Evaluarea obiectivelor operaţionale se va realiza pe baza rezolvării fişei de evaluare elaborată de profesor. nutriţie 1.1. Aer exp.2.3.3.2 Exemplu: Obiective derivate • sa identifice pe planşa organele sistemului respirator uman sa explice in urma utilizării modelului mecanismul ventilaţiei pulmonare sa realizeze experimente pentru determinarea rolului si sa explice rezultatele experimentelor generarea de concluzii privind rolul ventilaţiei pulmonare Itemi a. O. Sistemul 2. tor3.R crt tema … Funcţii de 1.

Referatul Elaborarea unor probe de evaluare În practică sunt utilizate cu precădere două tipuri principalele de referate3: 1. având caracter integrator Studiu individual 4: Studiaţi cu atenţie tabelul următor şi enumeraţi elementele comune evaluării referatelor bazate pe informare-documentare bibligrafică şi a celor bazate pe descrierea unor activităţi desfăşurate în clasă şi analiza datelor obţinute în urma acestei activităţi. Referate bazate pe informare-documentare. bibliografică La biologie referatul este utilizat ca instrument de evaluare în activităţile didactice desfăşurate în: • Cercuri • Sesiuni de comunicări • Perioada de evaluare semestrială pentru teme de sinteză 2. inter. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri CNC. Editura Aramis. Acest tip se recomandă pentru a fi utilizat cu precădere la biologie Avantaje : • Instrument de evaluare cu pronunţat caracter formativ şi creativ • Permite abordarea unor domenii noi ce reprezintă extinderi ale conţinutului trunchiului comun • Evaluarea are caracter stric individualizat şi sumativ • Relevă motivaţia intrinsecă de învăţare (documentare) şi gradul de implicare individuală a unor elevi • Permite conexiuni intra. transcurriculare. Ghid metodologic de aplicare a programelor de biologie.Proiectarea didactică la biologie 3. învăţământ obligatoriu.3.3. Referate bazate pe descrierea unor activităţi desfăşurate în clasă şi pe analiza datelor obţinute în urma acestei activităţi (experiment).2002. Bucureşti Proiectul pentru Învăţământul Rural 3 105 .

putere de sinteză Logica argumentării concluziilor Oportunitatea surselor bibliografice Indicarea surselor bibliografice pe parcursul referatului Aspect Continuitate Mod de prezentare • Referate bazate pe informare-documentare. menţionate după o anumită procedură (material-scop ) Prezentarea metodelor de laborator în ordinea în care au fost utilizate Descrierea observaţiilor Prezentarea rezultatelor cu selectarea a ceea ce este deosebit Realizarea de desene.Proiectarea didactică la biologie În evaluarea unui referat se urmăresc : • Structura • Referate bazate pe descrierea unor activităţi desfăşurate în clasă şi pe analiza datelor obţinute în urma acestei activităţi (experiment) Argumentul . diagrame. grafice. tabele. cu justificare ipotezei sau a unei întrebări legate de temă Consideraţii generale asupra temei abordate Analiza în detaliu a fiecărei surse de documentare Comentariul comparativ al surselor de documentare Prezentarea rezultatelor cu selectarea a ceea ce este deosebit Interpretarea personală a rezultatelor selectate Rezumarea interpretărilor într-o concluzie exprimată succint şi raportată la ipoteză (întrebare) iniţială putere de sinteză Creativitate Logica argumentării concluziilor Oportunitatea surselor bibliografice Indicarea surselor bibliografice pe parcursul referatului Aspect Continuitate Mod de prezentare • • • • • • • Introducere Materiale Procedura Observaţiile Rezultatele • • • • • • • • • • • • Comentarea • rezultatelor Concluzii • • • • Bibliografie • • • Modul de prezentare • • • • • • • • • • • 106 Proiectul pentru Învăţământul Rural . cu justificare ipotezei sau a unei întrebări legate de temă Materialele utilizate. casete video etc şi explicarea rezultatelor Rezumarea celor constatate într-o concluzie exprimată succint şi raportată la ipoteză (întrebare) iniţială Originalitate. bibliografică Argumentul .

începe în clasă prin definirea şi înţelegerea sarcinii.4. se continuă acasă pe parcursul a câtorva zile sau săptămâni şi se încheie în clasă prin prezentarea lui în faţa colegilor sau a unui raport asupra rezultatelor obţinute şi dacă este cazul. utilizarea corespunzătoare a bibliografiei Rezultat Concluzii Produs final Bibliografie În timpul realizării proiectului se pot evalua următoarele capacităţi/competenţe: • metodele de lucru. • corectitudine/acurateţă tehnică. diadrame.3. a produsului realizat Proiectul poate fi realizat individual sau în grup Titlul / subiectul va fi ales de către profesor sau elevi Structura studiului ştiinţific (proiectului) Titlul Introducere Materiale şi metode • • • • • • • • • • argumentul.. • organizarea ideilor şi materialelor într-un raport. pe articole) însoţite de grafice. casete audio. • acurateţa cifrelor/desenelor/tabelelor/ diagramelor etc. Proiectul Elaborarea unor probe de evaluare Proiectul poate fi şi un excelent instrument de evaluare care va permite relevarea modului de aplicare a cunoştinţelor şi deprinderilor elevilor. Exemple de proiecte: Starea de calitate biologică a unui bazin acvatic Poluarea apei în zona……. cu justificare ipotezei sau a unei întrebări legate de temă se vor preciza materialele şi echipamentul folosit metoda de lucru planul experimentului prezentarea rezultatelor (sistematizat. Rolul perdelelor de arbori în filtrarea aerului poluant: evoluţia calităţii aerului în zona…….. Folosit ca instrument de evaluare proiectul este o activitate mai amplă decât investigaţia . păreri personale soluţii propuse generalizarea problemei Postere. • utilizarea corespunzătoarea materialelor şi echipamentului. • calitatea prezentării. modele. tabele.Proiectarea didactică la biologie 3. • utilizarea corespunzătoare a bibliografiei. casete video etc. prezentări etc. desene. Rezervaţia naturală…………… Algele indicator şi mijloc de combatere a poluării apei în bazinul acvatic………… Proiectul pentru Învăţământul Rural 107 . • generalizarea problemei.

Ce se urmăreşte prin utilizarea proiectului ca metodă de evaluare? …………………………………………………………… …………………………………………………………… …………………………………………………………… …………………………………………………………… ………………. Editura Aramis.…………………………………………… …………………………………………………………… …………………………………………………………… …………………………………………………………… …………………………………………………………… 3. Care sunt principalele avantaje ale utilizării metodei de evaluare prin proiecte? …………………………………………………………… ………………. propriul progres Elevii şi profesorii pot comunica (oral sau scris) calităţile.2002. se proiectează de către profesor şi reuneşte diferite instrumente de evaluare tradiţionale şi alternative. defectele şi ariile de îmbunătăţire a activităţilor Elevii. un ciclu) reprezentând astfel şi o formă de evaluare sumativă a achiziţiilor elevului şi a preocupărilor sale Portofoliul reprezintă cartea de vizită a elevului .3. Ghid metodologic de aplicare a programelor de biologie. profesorii şi părinţii pot avea un dialog concret despre ceea ce pot realiza.…………………………………………… …………………………………………………………… 2.Proiectarea didactică la biologie Test de autoevaluare Pentru următoarele întrebări completaţi răspunsurile corecte: 1. structura sa este determinată de scopul pentru care este proiectat de către profesor. Bucureşti Proiectul pentru Învăţământul Rural 108 . Portofoliul Portofoliul4 este un instrument de evaluare complex. învăţământ obligatoriu.5. sintetizează activitatea elevului de-a lungul timpului (un an. atitudinea faţă de o disciplină şi despre progresul care poate fi făcut la disciplină în viitor Sensibilizarea pentru consemnarea feed-backului 4 CNC. în funcţie de context Utilitate: Elevii devin parte a sistemului de evaluare şi pot să-şi urmărească pas cu pas. integrator caracterizat de următoarele: oferă posibilitatea de a emite o judecată de valoare care reflectă evoluţia elevilor.

vizite didactice • preocuparea pentru aplicaţiile informaticii în domeniu Temă de reflecţie 3 După ce aţi identificat caracteristicile portofoliului reflectaţi asupra componentelor relevante ale unui portofoliu care să permită unui elev care a absentat de la şcolală să promoveze anul şcolar. Date privind activitatea elevului în afara clasei • rezolvarea temelor • referate • proiecte • participarea la sesiuni de comunicări ştiinţifice. Date provenite din aplicarea instrumentelor de evaluare formalizate: • rezultate la teste iniţiale. având la dispoziţie portofoliile elevilor.Proiectarea didactică la biologie Factorii de decizie. vor avea o imagine mai bună asupra a ceea ce se petrece în clasă La biologie un portofoliu poate să cuprindă: 1. concursuri şcolare. Date privind comportamentul elevului în clasă • observaţia sistematică 3. excursii. formative şi sumative 2. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Proiectul pentru Învăţământul Rural 109 .

elevul îşi propune nota • Notarea reciprocă sau interevaluarea • Completarea la sfârşitul unei sarcini importante de învăţare a unui chestionar de forma: • Am învăţat………….2002.deoarece……………. Editura Aramis.. Condiţii pentru educarea capacităţii de autoevaluare: • Înţelegerea de către elevi a criteriilor de apreciere după care se conduce profesorul • Claritatea instrucţiunilor • Prezentarea obiectivelor / competenţelor care trebuie atinse de către elevi • Asigurarea unui climat de cooperare profesor-elev. Ghid metodologic de aplicare a programelor de biologie. • În realizarea acestei sarcini am întâmpinat următoarele dificultăţi……………. • Am descoperit că……………………… • Am folosit metoda ……….. • Am fost surprins de faptul că………….Proiectarea didactică la biologie 3.3.. Autoevaluarea are rol esenţial în întregirea imaginii elevului din perspectiva judecăţii de valoare pe care o emite profesorul evaluator şi tot odată are multiple implicaţii în plan motivaţional şi atitudinal datorită necesităţii elevilor de autocunoaştere Elevii vor beneficiază şi valorifică de această metodă de evaluare dacă: • Înţeleg de la începutul activităţii ce sarcini au de îndeplinit • Li se oferă frecvent locaţii de reflectare asupra activităţilor desfăşurate • Cunosc tehnicile şi criteriile după care vor fi evaluaţi • Primesc frecvent feed-back privind activitatea lor şi de la colegi şi de la profesor • Li se oferă oportunităţi pentru a-şi pune întrebări privind modul în care îşi îndeplinesc sarcinile Tehnici folosite în autoevaluare5: • Autonotarea controlată.6. învăţământ obligatoriu. Bucureşti 5 110 Proiectul pentru Învăţământul Rural . elev-ele CNC. Autoevaluarea Sensibilizarea pentru consemnarea feedbackului Scopul autoevaluări este de a intensifica participarea elevilor la propria lor instruire.

prin consultarea elevilor şi a părinţilor şi prin implicarea comunităţii locale. disciplinele opţionale propriu – zise. se va opta pentru numărul maxim de ore la disciplina respectivă.1. Tipuri de CDS pentru învăţământul obligatoriu În şcoala românească se aplică următoarele variante de CDS : Curriculum nucleu aprofundat (CNA) – presupune realizarea obiectivelor/competenţelor şi însuşirea conţinuturilor din trunchiul comun din programa disciplinei şi multiplicarea activităţilor de învăţare până la acoperirea numărului maxim de ore din plaja orară. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri APLICĂM ŞI DEZVOLTĂM! 3. această variantă se poate aplica la clasele la care interesele elevilor Proiectul pentru Învăţământul Rural Elaborarea CDS 111 . Abordarea problemelor de mediu din comunitate în cadrul unui opţional curriculum la decizia şcolii ( CDS ) Curriculum la decizia şcolii vizează zona cuprinsă între numărul minim şi cel maxim de ore şi se poate concretiza prin: 1. 3. segmentul opţional al disciplinelor obligatorii marcat în programe cu * (asterisc) şi recomandat pentru situaţiile în care. 2. din plaja orară.4.4.Proiectarea didactică la biologie Studiu individual 5: Studiaţi cu atenţie caracteristicile autoevaluării enunţate în pagina 131 şi identificaţi beneficiile aduse profesorului prin aplicarea acestui instrument de evaluare. Decizia privind modul în care va fi abordat acest segment al curriculumului se va lua la nivelul unităţii de învăţământ.

fie dintr-o disciplină care nu este prevăzută ca atare în planul cadru. sau nu apare la o anumită clasă/ciclu curricular. capacităţile şi atitudinile. de timp şi de spaţiu ale şcolii. module. Opţionalul la nivelul disciplinei – constă fie din activităţi.).(red. proiecte care nu sunt incluse în programa disciplinei avansată de autoritatea centrală. Opţionalul la nivelul mai multor arii curriculare implică cel puţin două discipline aparţinând unor arii curriculare diferite Studiu individual 6 Studiaţi cu atenţie pachetele de opţionale din oferta educaţională a şcolii dumneavoastră şi apreciaţi dacă acestea sunt în concordanţă cu nevoile elevilor şi implică şi comunitatea locală.1998. Proiectarea acestui tip de curriculum trebuie să aibă ca repere: resursele umane. interesele elevilor şi necesităţile comunităţii locale. Astfel se pot stabili următoarele tipuri de opţionale: 1. până la acoperirea numărului maxim de ore din plaja orară la biologie. Curriculum elaborat în şcoală (CES)– presupune diverse tipuri de activităţi opţionale pe care le propune şcoala sau le alege din lista avansată de la nivel central. Curriculum şi dezvoltare curriculară. materiale. sau la clasele la care numărul de ore alocat prin trunchiul comun nu este suficient pentru însuşirea materiei. • decongestionarea materiei. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Avantajele acestei organizări curriculare sunt6: • asigurarea parcursurilor individuale de învăţare. • creşterea posibilităţilor de opţiune pentru elevi şi profesori. 2. Crişan Al. Opţionalul la nivelul ariei curriculare – presupune alegerea unei teme care implică cel puţin două discipline din aceiaşi arie curriculară/ciclu curricular. Consiliul Naţional pentru Curriculum 6 112 Proiectul pentru Învăţământul Rural . lărgindu-se astfel oferta educaţională în ceea ce priveşte cunoştinţele. Curriculum extins (CE) – presupune parcurgerea în totalitate a programei şcolare. Politici de perspectivă în domeniul curricular.Proiectarea didactică la biologie nu sunt orientate spre biologie de exemplu. respectiv trunchiul comun şi secvenţele marcate cu * . 3. această variantă de curriculum se aplică de obicei la clasele la care elevii manifestă interes pentru biologie.

sau teme noi care nu se regăsesc în programele naţionale. 2002 Proiectul pentru Învăţământul Rural 7 113 .199 9. Ghid metodologic ARIA CURRICULARĂ MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE ALE NATURII – liceu. • flexibilizarea utilizării segmentului facultativ din programe în funcţie de nevoile locale de educaţie şi formare. CDS a indus şi induce în continuare o serie de disfuncţionalităţi. Opţionalul ca disciplină nouă – introduce noi obiecte de studiu. • obligativitatea formării resurselor umane. 72 Tipurile de opţional la liceu sunt prevăzute în Anexa 1 la OMEN nr. 3. 4. respectiv: Ministerul Educaţiei şi Cercetării.Proiectarea didactică la biologie creşterea capacităţii unităţii de învăţământ în determinarea propriului curriculum.2. Tipuri de CDS pentru învăţământul liceal 1. Opţionalul de aprofundare – derivă dintr-o disciplină studiată în trunchiul comun şi urmăreşte aprofundarea competenţelor din curriculum nucleu prin noi unităţi de conţinut.4. 2. Consiliul Naţional pentru Curriculum. Opţionalul de extindere – derivă dintr-o disciplină studiată în trunchiul comun şi urmăreşte extinderea competenţelor generale din curriculum nucleu prin noi competenţe specifice şi noi conţinuturi.03. în afara celor din trunchiul comun la un anumit profil şi specializare. Opţionalul integrat – introduce ca obiect de studiu noi discipline structurate în jurul unei teme integratoare pentru una sau mai multe arii curriculare. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri • 3. Temă de reflecţie 4 Credeţi că mai există şi alte avantaje ale acestui mod de proiectare curriculară? Dar dezavantaje? Menţionaţi cu ce dificultăţi v-ati confruntat vis-a-vis de stabilirea CDSului în şcoala dumneavoastră.3449/15. Din punct de vedere al implementării însă.

• sunt în număr corespunzător. • sunt corelate cu tema. • permit progresul. Didactica opţionalului.Proiectarea didactică la biologie Studiu individual 7 Studiaţi cu atenţie pachetele de opţionale din oferta educaţională a liceului dumneavoastră şi apreciaţi dacă acestea sunt în concordanţă cu nevoile elevilor şi implică şi comunitatea locală. • sunt corelate cu obiectivele de referinţă.3. 1 ) Tab. • nu conţin contradicţii. Proiectul pentru Învăţământul Rural Obiective de referinţă Conţinuturi 114 . • sunt adecvate vârstei şi nivelului de cunoştinţe ale elevilor. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 3. 1 – Cerinţe pentru proiectarea corectă a opţionalelor Cerinţe • sunt măsurabile. • nu se repetă sub o altă formă în aceeaşi programă. specifice. • derivă din obiectivele cadru.4. Proiectarea şi aplicarea CDS – ului în învăţământul obligatoriu Pentru elaborarea unui proiect de programă de opţional sugerăm ca înainte de a vă apuca de lucru să consultaţi următoarea listă de cerinţe ( Tab. • sunt organizate sistematic şi corelate.

Proiectarea didactică la biologie • • Activităţi de învăţare • • • • corespund experienţei anterioare a elevilor. să permită cooperarea între elevi pentru învăţare. Proiectul pentru Învăţământul Rural 115 . să dezvolte capacităţile propuse. să poată fi derulate efectiv la clasă. nevoilor prezente şi viitoare ale elevilor. Temă de reflecţie 5 Credeţi că cerinţele din tabelul de mai sus sunt obligatorii şi/sau suficiente pentru o proiectare corectă a unui opţional la biologie la gimnaziu? Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Pentru elaborarea unei programe de opţional la biologie se utilizează de regulă două modele: unul pentru clasele V – VIII şi unul pentru clasele IX – XII. sunt adecvate intereselor. să presupună activitatea nemijlocită a elevului.

Proiectarea didactică la biologie Model de proiectare a programei de opţional pentru clasele V – VIII Programa de opţional pentru clasele V – VIII )8 se va realiza după următoarea schemă: ●Argument ●Obiective de referinţă 1. ●Lista de conţinuturi ●Modalităţi de evaluare ●Bibliografie ●Activităţi de învăţare În Argument veţi prezenta pe ½ . 3.r.l. Un obiectiv de referinţă este corect formulat dacă. răspunde la întrebarea . prin enunţul său. 2.C. Obiectivele de referinţă vor fi formulate după modelul celor din programe naţională. formarea unor competenţe de transfer. nevoi ale comunităţii locale. ….1 pagină motivarea cursului propus ( de ex: nevoi ale elevilor... Ed.ARAMIS PRINTs.2002 8 116 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Consiliul Naţional pentru Curriculum – Ghid metodologic de aplicare a Programei de biologie – învăţământ obligatoriu.S.ce poate să facă elevul?” Temă de reflecţie 6 Câte obiective de referinţă credeţi că trebuie formulate pentru un opţional de o oră pe săptămână ? Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Ministerul Educaţiei şi Cercetării. dar nu vor fi reluări ale acestora.

Apreciaţi dacă există asemănări şi deosebiri şi comentaţi. practice. Activităţile de învăţare descriu modul în care elevii vor dobândi abilităţile vizate prin Obiectivele de referinţă. Aceste informaţii nu vor reprezenta un scop în sine.).. Ca modalităţi de evaluare vor fi menţionate tipurile de probe de evaluare care se potrivesc opţionalului ales ( ex: probe scrise. ci vor constitui un mijloc pentru formarea intelectuală a elevilor. dar nu vor fi incluse ca atare în programă. având grijă să apară explicit progresia obiectivelor de la un an de studiu la altul. Dacă opţionalul este pentru mai mulţi ani de studiu. etc. se vor defini şi obiectivele cadru din care se vor deduce obiectivele de referinţă pentru fiecare an de studiu. Dacă opţionalul este prevăzut pentru un nivel de şcolaritate sau un ciclu curricular. Studiu individual 8 Studiaţi cu atenţie pachetele de opţionale din oferta educaţională a şcolii pentru aria curriculară .Proiectarea didactică la biologie Lista de conţinuturi cuprinde informaţiile pe care opţionalul le propune ca bază de operare pentru formarea capacităţilor vizate de obiective. referate.Matematică şi ştiinţe” şi comparaţi modul de proiectare a opţionalelor la disciplinele din aria curriculară. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Proiectul pentru Învăţământul Rural 117 . se redactează câte o programă pentru fiecare an. orale. proiecte.

Opţional de aprofundare – pentru anumite competenţe specifice menţionate în programa de trunchi comun se vor proiecta conţinuturi noi care vor duce la aprofundarea competenţelor respective..23 – 24) care vor fi realizate prin noi conţinuturi vizând teme/capitole care nu sunt cuprinse în programa de trunchi comun. nevoi ale comunităţii locale. iar competenţele vizate vor fi de integrare şi transfer. Ghid metodologic Aria curriculară Matematică şi ştiinţe – liceu.X 1.r.) În cazul competenţelor şi al conţinuturilor.Proiectarea didactică la biologie Model de proiectare a programei de opţional pentru clasele IX . ….l.X 49: se va realiza după următoarea schemă (adaptată după schema din. 4. ●Valori şi atitudini ● Sugestii metodologice ●Modalităţi de evaluare ●Bibliografie ●Conţinuturi În Argument veţi prezenta pe ½ . 3.ARAMIS PRINTs.1 pagină motivarea cursului propus (de ex: nevoi ale elevilor. care nu sunt prevăzute în programa naţională de trunchi comun.S. Opţional ca disciplină nouă – se aleg teme. Opţional de extindere – pornind de la competenţele generale ale disciplinei din programa de trunchi comun. astfel: 1.C. 2. etc. 2002 ): ●Argument ●Competenţe specifice 1. Consiliul Naţional pentru Curriculum – Ghid metodologic ARIA CURRICULARĂ MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE ALE NATURII – liceu.C. capitole. 2. 3. pentru care se stabilesc competenţele ce vor fi dobândite de elevi. formarea unor competenţe de transfer.S.Aramis Print . Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Ed.Ed.2002 9 118 Proiectul pentru Învăţământul Rural . unităţi de informaţie noi. se vor deriva noi competente specifice ( vezi Unitatea de învăţare 1. Programa de opţional pentru clasele IX . pag. proiectarea curriculară variază în funcţie de tipul de opţional propus. Opţional ca temă integratoare – se proiectează asemănător celui anterior cu diferenţa că unităţile de conţinut vor cuprinde informaţii din mai multe domenii/discipline.

Temă de reflecţie 8 Ce tipuri de competenţe trebuie să definiţi într-o programă de opţional proiectată pentru întreg parcursul liceului ? Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Proiectul pentru Învăţământul Rural 119 .Proiectarea didactică la biologie Temă de reflecţie 7 Câte competenţe specifice credeţi că trebuiesc formulate pentru un opţional ca temă integratoare de o oră pe săptămână ? Ce condiţie trebuie să îndeplinească o competenţă specifică pentru a fi corectă? Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Sugestiile metodologice vor include tipuri de activităţi de învăţare. precum şi modalităţile de evaluare. recomandate pentru formarea competenţelor.

09.XII Ore din CDŞ Rubrică nouă liceal • • Ore din CDŞ Rubrică nouă 120 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 2 – Opţionalitatea în învăţământul preuniversitar (conf.de din plaja orară Obiectivele de referinţă Ore din plaja şi conţinuturile notate orară cu * (asterisc) Noi obiective de referinţă şi noi conţinuturi Noi obiective de referinţă şi noi conţinuturi complexe Noi obiective de referinţă şi noi conţinuturi complexe Aceleaşi competenţe specifice Noi conţinuturi (fie cele cu*.VIII • Programa pentru trunchiul comun.C. fie altele) Noi competenţe specifice corelate cu cele ale programei de trunchi comun Noi conţinuturi corelate cu cele ale programei de trunchi comun Noi competenţe specifice şi noi conţinuturi.VIII Rubrică nouă Rubrică nouă I .Ed.max. nr.XII • • Ore din CDŞ liceal Extindere IX .altele decât cele prevăzute în planul cadru Noi competenţe specifice complexe.2006) Treaptă de şcolaritate Tip de opţional Clasa I– VIII Caracteristici ale programei Regim orar Ore din plaja orară Notare în catalog gimnazial Aprofundare Extindere • gimnazial I . în limita nr.Proiectarea didactică la biologie Pentru o înţelegere şi o fixare cât mai clară a tipurilor de opţionale din învăţământul preuniversitar vă prezentăm o sinteză în tabelul de mai jos ( Tab.XII • Ore din CDŞ Aceeiaşi rubrică cu disciplina sursă Rubrică nouă • liceal Opţional ca IX .XII • disciplină nouă Opţional integrat IX . integrative Noi conţinuturi interdisciplinare gimnazial gimnazial gimnazial liceal Opţional la nivelul disciplinei Opţional la nivelul ariei curriculare Opţional la nivelul mai mul-tor arii curriculare (integrat) Aprofundare I– VIII • • • Aceeiaşi rubrică cu disciplina sursă Aceeiaşi rubrică cu disciplina sursă Ore de Rubrică opţio-nal nouă Ore de opţio-nal pe arie Ore din CDŞ I . 2 ) Tab.VIII IX . Notei M.39595/18.

ofertele educaţionale ale societăţii civile să poată deveni congruente cu ofertele educaţionale formale”. Care sunt tipurile de CDS pentru învăţământul gimnazial? …………………………………………………………………. la domeniul moral şi civic. De reţinut: 2 Februarie – Ziua mondială a zonelor umede 1 Martie – Ziua mondială a păsărilor 22 Aprilie – Ziua mondială a Pământului 23 Mai – Ziua mondială a biodiversităţii 5 Iunie – Ziua mediului 16 Septembrie – Ziua stratului de ozon 3. precum şi la natură şi la mediul înconjurător cultural şi tehnologic. 2. Proiectul pentru Învăţământul Rural 121 . orice acţiune de ocrotire a mediului va fi un eşec.) prin care să se urmărească implicarea şi conştientizarea elevilor în vederea educaţiei locuitorilor din zonele adiacente şcolilor. un rol important revenind şcolii şi comunităţii locale. .. Schimbarea mentalităţii oamenilor cu privire la mediu nu este o sarcină uşoară şi fără o educaţie timpurie şi permanentă în acest sens. privind necesitatea protecţiei mediului. 3.N. Micii agenţi de mediu”.4. …………………………………………………………………. Abordarea problemelor de mediu din comunitate în cadrul unui opţional În O. Împreună pentru natură”. din fiecare tip menţionat la întrebările 1 şi 2. Astfel se pot încheia parteneriate între şcoli şi primării.M..Proiectarea didactică la biologie Test de autoevaluare Pentru întrebările 1 şi 2. Care sunt tipurile de CDS pentru învăţământul liceal ? ………………………………………………………………….1999 se precizează “Educaţia valorică este abordată cu referire la problematica umană. …………………………………………………………………. …………………………………………………………………. ………………………………………………………………….01.. astfel încât. daţi câte un exemplu de opţional la biologie..4.... se pot derula proiecte ( ex.:. profesori. …………………………………………………………………. nr. În şcoli va fi încurajată colaborarea dintre elevi.E. În spaţiul de mai jos.. …………………………………………………………………. …………………………………………………………………. Octombrie – Ziua mondială a animalelor sălbatice 31 Octombrie – Ziua Mării Negre 3... etc. educaţia ecologică trebuie făcută în cadrul unui sistem unificat. părinţi.3080/12. a ecologizării şi amenajării acestora. Octombrie – Ziua mondilă a cocorilor 4. organizaţii nonguvernamentale” şi comunitatea locală. …………………………………………………………………. …………………………………………………………………. Pentru a-şi atinge scopul. completaţi cu răspunsul corect! 1..

oriunde şi oricând. specializarea . Nu se poate măsura absolut orice. Cunoaşterea presupune investigaţii şi acumulări de date rezultate din măsurători.. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 3.5. Pentru a înţelege schimbarea şi a o anticipa.Proiectarea didactică la biologie Studiu individual 9 Găsiţi şi alte date referitoare la protecţia mediului şi a vieţuitoarelor ce trebuiesc reţinute în afară de cele amintite mai sus. Putem însă să efectuăm măsurători astfel încât să obţinem date reale.4. trebuie cunoscute componentele mediului. Aflaţi câte parteneriate pe teme ecologice/de protecţia mediului există în sectorul/judeţul dumneavoastră. precum şi variaţiile acestora.Ştiinţele naturii” 1 oră Tipul Clasa Număr de ore/săptămână Argument : Terra se află într-o permanentă schimbare. Proiect de programă pentru curs opţional integrat Denumirea opţionalului Investigarea mediului înconjurător din cartierul/zona X în vederea protecţiei şi conservării acestuia Opţional tip D a X a. pe 122 Proiectul pentru Învăţământul Rural .

Competenţe specifice C1. modele pentru stabilirea efectelor schimbărilor sezoniere. sol. Investigarea organismelor : determinarea densităţii. C4 – colectarea de date rezultate din investigaţiile efectuate. diversităţii. evapotranspiraţiei . cicluri de legătură între componente. evapotranspiraţia. C7 – Argumentarea variaţiilor parametrilor componentelor ecosistemelor studiate. diagrame şi interpretarea acestora. organisme. aer. C2 – observarea şi recunoaşterea interacţiunilor dintre componentele ecosistemelor aflate în studiu. modele pentru anticiparea efectelor variaţiilor acestor parametrii - - Proiectul pentru Învăţământul Rural 123 . C3 – utilizarea investigaţiei pentru evidenţierea parametrilor componentelor ecosistemelor naturale studiate.Proiectarea didactică la biologie baza cărora să anticipăm ce se va întâmpla în viitorul apropiat. chimie. Influenţa factorilor externi şi interni asupra acestor componente. Investigarea solului : profil. pH-ul. Cauze şi efecte ale variaţiilor parametrilor ecosistemelor studiate.identificarea principalelor componente ale ecosistemelor naturale din cartierul/zona X . pe baza cunoştinţelor de biologie ( ex: acoperirea cu nori. grafice. Prin acest opţional se vor aplica în condiţii reale cunoştinţele de biologie. înţelegerii. Investigarea atmosferei: norii. fizică şi matematică. Interacţiuni între aceste componente. textură. Relaţii între componentele ecosistemelor studiate şi între parametrii componentelor acestora şi structura populaţiilor locale. compoziţie. etc.) Conţinuturi Componentele ecosistemelor naturale studiate: apă. anticipării şi prevenirii schimbărilor din mediu. temperatura. prezentarea rezultatelor sub formă de tabele. temperatura. precum şi a factorilor care le influenţează parametrii. structură. Variaţii sezoniere ale componentelor ecosistemelor. precipitaţiile. precipitaţiile. C6 – evaluarea cantitativă şi calitativă a schimbărilor componentelor ecosistemelor studiate. C5 – explicarea diversităţii şi densităţii populaţiilor locale pe baza caracteristicilor celorlalte componente ale Ecosistemelor studiate. culoare. în scopul identificării.

temperatura. • Investigarea solului: profil. structură. precipitaţiile. Capitolul II • Investigarea componentelor ecosistemului studiat. Investigarea atmosferei: norii. corectaţi-le. pH-ul. 124 Proiectul pentru Învăţământul Rural . textură. culoare. evapotranspiraţiei. • Componentele ecosistemului Terra: apă. sol. Notarea în catalog se realizează în rubrică separată pentru CDS. • Investigarea organismelor: determinarea diversităţii. aer. • Influenţa factorilor externi şi interni asupra acestor componente. organisme • Interacţiuni între componentele ecosistemului studiat. densităţii. Dacă nu. Capitolul III • Evoluţia ecosistemelor naturale Sugestiile metodologice: Timpul alocat pentru acest opţional este de 34 de ore pe an. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Listă de conţinuturi : Capitolul I.Proiectarea didactică la biologie Temă de reflecţie 9 Analizaţi competenţele specifice şi conţinuturile corespunzătoare din opţionalul de la pagina 144. compoziţie. Stabiliţi dacă acestea sunt suficiente şi dacă există relaţii de interdependenţă între ele.

opţionalul se poate continua pe toată perioada liceului. prin diversificarea tipurilor de investigaţii. Predarea poate fi realizată fie de acelaşi profesor. Modalităţi de evaluare: ● Probe practice. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Proiectul pentru Învăţământul Rural 125 . scrise ● Referate. Se recomandă utilizarea proiectelor de grup a căror temă va fi anunţată la începutul semestrului.Proiectarea didactică la biologie Dacă are succes. orale. descoperire şi investigaţie. proiecte Studiu individual 10 Completaţi lista de conţinuturi ale acestui opţional. Ei vor orienta demersul didactic pe observarea directă. fie de un grup de profesori. Daţi şi alte sugestii metodologice şi îmbogăţiţi metodele de evaluare.

.FIŞĂ DE AVIZARE A PROIECTULUI DE PROGRAMĂ PENTRU OPŢIONAL PENTRU GIMNAZIU A. Respectarea structurii standard a programei ● Argument ● Obiective specifice ● Activităţi de învăţare ( minim una/obiectiv) ● Conţinuturi ● Modalităţi de evaluare II.. NU Avizul conducerii şcolii: …………………….DA cu recomandări” la punctul III..realismul în raport cu resursele disponibile ● Corelarea obiectivelor cu activităţile de învăţare ● Corelarea obiectivelor cu unităţile de conţinut ● Adecvarea modalităţilor de evaluare la demersul didactic propus AVIZUL CCŞ : DA DA DA . cu recomandări …………………………………. 2000 – Ghid Matematică şi Ştiinţele naturii – Material de lucru Proiectul pentru Învăţământul Rural 126 .. Existenţa unei bibliografii III. Avizul Consiliului de Curriculum al Şcolii ( CCŞ) CRITERII ŞI INDICATORI DE EVALUARE DA NU DA.. Clasa…………………………………………………………………………….DA” /. cu recomandări I. NOTĂ: Pentru a fi acceptat proiectul de programă trebuie să întrunească.Proiectarea didactică la biologie Modelul 110 AVIZAT Inspector de specialitate .oportunitatea opţionalului .. Autor………………. * Avizul şcolii Denumirea opţionalului………………………………………………………… Tipul opţionalului………………………………………………………………. Elemente de calitate ● Respectarea particularităţilor de vârstă ale elevilor ● Concordanţa cu etosul şcolii....Abilitare pentru susţinerea cursului…………………… Unitatea de învăţământ………………………………………………………… B. Durata…………………………………………………………………………… Număr de ore pe săptămână………………………………………………….DA” la punctele I şi II şi cel puţin 5. 10 Adaptare după ..CNC. cu interesele elevilor şi cu nevoile comunităţii ● Conţinutul argumentului .

Clasa…………………………………………………………………………….. 11 Adaptare după .DA” /.DA cu recomandări” la punctul III 7.. Respectarea structurii standard a programei ● Argument ● Competenţe specifice ● Conţinuturi ● Valori şi atitudini ● Sugestii metodologice ( inclusiv modalităţi de evaluare ) II.CNC. Elemente de calitate ● Respectarea particularităţilor de vârstă ale elevilor ● Concordanţa cu etosul şcolii.Abilitare pentru susţinerea cursului…………………… Unitatea de învăţământ………………………………………………………… D.FIŞĂ DE AVIZARE A PROIECTULUI DE PROGRAMĂ PENTRU OPŢIONAL PENTRU LICEU C..Proiectarea didactică la biologie Modelul 211 AVIZAT Inspector de specialitate . Autor………………. Avizul Consiliului de Curriculum al Şcolii ( CCŞ) CRITERII ŞI INDICATORI DE EVALUARE DA I.. cu recomandări ………………………………….oportunitatea opţionalului ... * Avizul şcolii Denumirea opţionalului………………………………………………………… Tipul opţionalului……………………………………………………………….realismul în raport cu resursele disponibile ● Corelarea competenţelor cu situaţiile de învăţare propuse la Sugestii metodologice ● Adecvarea modalităţilor de evaluare la demersul didactic propus AVIZUL CCŞ : DA NU DA.. cu interesele elevilor şi cu nevoile comunităţii ● Conţinutul argumentului .. Avizul conducerii şcolii: …………………….DA” la punctele I şi II şi cel puţin 5.. DA DA .. 2000 – Ghid Matematică şi Ştiinţele naturii – Material de lucru Proiectul pentru Învăţământul Rural 127 . cu recomandări NU NOTĂ: Pentru a fi acceptat proiectul de programă trebuie să întrunească. Durata…………………………………………………………………………… Număr de ore pe săptămână…………………………………………………. Existenţa unei bibliografii III.

6. psihomotor şi relaţional al elevilor. Adeseori evaluarea formativă este înlocuită cu evaluarea curentă. afectiv. formarea unor competenţe cu ajutorul întrebărilor ajutătoare. nu doar la sfârşitul ei..etc. Modalităţile de evaluare trebuie gândite înainte de predarea temelor. care valorifică potenţialul elevilor şi conduce la perfecţionarea stilului şi a metodelor proprii de învăţare. de cele mai multe ori nerelevante pentru personalitatea elevului şi neglijează aspecte importante precum: gândirea. cea de-a doua. etc. care nu pune accentul pe nivelul cognitiv. comportament comunicativ şi de interrelaţionare al elevilor. deşi ocupă mult timp pentru aprecierea tuturor elevilor. eva luarea ar trebui să cantitatea de informaţie ci şi calitatea acesteia. Temă de reflecţie 10 Înlocuiţi . concomitent cu proiectarea demersului de predare-învăţare şi în concordanţă cu acesta.” de mai sus cu încă două exemple de comportamente/capacităţi care nu sunt luate în consideraţie în cazul evaluării curente. are în vedere doar unele tipuri de comportamente.Proiectarea didactică la biologie 3. care inventariază. deoarece o importantă parte a evaluării are loc în timpul activităţii. competenţa de comunicare şi de relaţionare. selectează şi ierarhizează. 128 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Astfel. În acest sens trebuiesc avute în vedere următoarele aspecte: • diminuarea ponderii evaluării sumative. Evaluarea la disciplinele opţionale Proiectarea evaluării la disciplinele opţionale se realizează după aceleaşi principii ca şi evaluarea la disciplinele din trunchiul comun. adică ceea ce pot face elevii cu ceea ce au învăţat. imaginaţia. utilizarea unor metode proprii de lucru. • stabilirea unui echilibru dinamic între evaluarea scrisă şi cea orală. cea din urmă.profesor.4. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Fiind focalizată pe unitatea de învăţare. prezintă şi avantaje deosebite: interacţiunea elev . atitudinea de responsabilitate. în favoarea celei formative.

sunt capabili să şi le susţină şi să le motiveze şi cum acceptă opiniile celorlalţi. Fiecare activitate de evaluare a elevilor trebuie însoţită în mod sistematic de autoevaluarea activităţii profesorului.Proiectarea didactică la biologie creşterea frecvenţei de utilizare a metodelor de autoevaluare şi de evaluare prin consultare în grupuri mici.3 Proiectul pentru Învăţământul Rural 129 . 3 : Metode şi instrumente de evaluare ● probe scrise ● probe orale Metode şi instrumente de ● probe practice evaluare tradiţionale ● observarea sistematică a elevilor ● investigaţia ● proiectul Metode şi instrumente de ● portofoliul evaluare complementare ● tema pentru acasă ● tema de lucru în clasă ● autoevaluarea Tabelul. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri În raport cu momentele realizării evaluării. în spaţiul delimitat pentru o oră apar specificaţii de evaluare iniţială. iar la final este prevăzută o oră de evaluare sumativă. vizând aprecierea modului în care elevii îşi exprimă liber opiniile. formativă sau sumativă. • Temă de reflecţie 11 Comentaţi afirmaţia din ultimul paragraf de mai sus şi motivaţi dacă este falsă sau adevărată.

2 X CNC. 4. Ref Compet. 2002 – Ghid metodologic de aplicare a Programei de biologie – învăţământ obligatoriu Proiectul pentru Învăţământul Rural 130 . Mai jos aveţi un model de construire a unei matrice de evaluare: Instrumente de evaluare Descriptori de performanţă/Obie ctive/Compe tenţe Proba scrisă Proba orală Pro ba prac tică Temă de lucru în clasă Temă pentru acasă Observa rea sistemat ică Autoe valua re Referat Proie ct 1. 3.. Proiectarea eficientă a evaluării se poate realiza cu ajutorul unei matrice de evaluare centrată pe competenţe/capacităţi. Pornind de la matricele realizate se pot construi apoi instrumentele de evaluare cele mai potrivite capacităţilor sau conţinuturilor respective.Proiectarea didactică la biologie Un singur instrument de evaluare nu poate măsura totul. 5. Ecosistemul ” pe care-l puteţi desfăşura atât la gimnaziu cât şi la liceu. 12 Instrumente de evaluare Obiective/Compet enţe să identifice componentele structurale ale ecosistemelor terestre şi acvatice să compare ecosistemele naturale cu cele antropizate să întocmească tabele şi grafice comparative privind variaţiile factorilor de mediu din diferite ecosisteme să descrie 1.3 X X 12 1. astfel încât prin evaluarea realizată pe tot parcursul anului să se acopere cât mai multe obiective/competenţe. Mai jos aveţi un exemplu de proiectare a evaluării pentru un opţional cu titlul . 7. specif Proba orală Proba scrisă Prob ă prac -tică Refe rat Proiect Auto evauare Observ area sistema ti-că X X - 1.1 X X Ob. 6. 2.2 X X X - 1. De aceea este necesar să se proiecteze evaluarea avându-se în vedere varietatea instrumentelor de evaluare ce pot fi utilizate.

2 X - 4.Proiectarea didactică la biologie organizarea spaţială a unui ecosistem să explice relaţiile funcţionale dintrun ecosistem să investigheze structura şi relaţiile din cadrul ecosiste-melor naturale şi antropizate să interpreteze rezultatele investigaţiilor privind caracteristicile unor ecosisteme naturale şi antropizate să realizeze predicţii privind evoluţia ecosistemelor să utilizeze diverse surse de informare pentru obţinerea datelor privind caracteristicile ecosistemelor să interpreteze corect datele obţinute din investigaţii sau din diverse surse să utilizeze termino-logia ştiinţifică în interpretarea şi comunicarea datelor să participe la acţiuni de asistenţă ecologică la nivelul comunităţii locale să elaboreze strategii pentru prevenirea şi reducerea poluării în ecosistemele învecinate - 1.3 X X X X - 2.2 X X X X X X X - 2.2 X - 3.4 X X - 3.2* X X - 4.1* X X X X - 3.1 X X Proiectul pentru Învăţământul Rural 131 .3 2.

diferenţele dintre metodele alese şi comentariile didactice făcute. vor conta: adecvarea la cerinţele sarcinii de lucru. proiect. În aprecierea temei. …………………………………………………………………………………. Pe parcursul secvenţei 3. 2..Fişa de avizare”.4. la care adăugaţi şi baremele de corectare şi notare. ………………………………………………………………………………….6 m-am confruntat cu următoarele dificultăţi: ……………………………………………………………………….. ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… 3. la care adăugaţi şi . Cel mai mult m-a ajutat ………………………………………………….Proiectarea didactică la biologie Studiu individual 11 Completaţi matricea de evaluare de mai sus cu câte un exemplu de: probă scrisă. referat. Completaţi următoarele enunţuri: 1.. probă practică. Îmi sunt încă neclare următoarele aspecte……………………………. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Temă pentru portofoliu Concepeţi un proiect de programă pentru un opţional de tip C pentru clasa a IX a. ………………………………………………………………………………… 132 Proiectul pentru Învăţământul Rural . ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… pentru că……………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………….Proiectarea didactică la biologie Test de autoevaluare Pentru întrebările 1 şi 2. completaţi cu răspunsul corect! 1. 2.. …………………………………………………………………. Enumeraţi metodele şi instrumentele de evaluare com-plementare... Care sunt deosebirile dintre evaluarea continuă şi evaluarea formativă? …………………………………………………………………. …………………………………………………………………. 3... Construiţi o matrice de evaluare pentru o unitate de învăţare pentru clasele gimnaziale Proiectul pentru Învăţământul Rural 133 . …………………………………………………………………. ………………………………………………………………….

dacă. 5. pentru etapa de căutare şi câte 2p pentru etapele: de rezolvare. Sistemul excretor” de la clasa a VII a. Consemnaţi în jurnalul vostru reflexiv feed-back-ul obţinut prin aplicarea probelor de evaluare scrisă şi practică de la punctul 3.5 p pentru fiecare probă elaborată corect ( să corespundă obiectivelor operaţionale) şi 1 p din oficiu.. de creaţie şi respectiv de prezentare.5p)..... În evaluare vor fi analizate: modul de concepere şi structurare a secvenţei de familiarizare (3p).. 3..5p). modul de concepere şi structurare a secvenţei de structurare şi sistematizare (3p). Se acordă 1 p din oficiu. Proiectarea didactică la biologie” Am reuşit…??? .să corelez elementele constitutive ale unităţilor de învăţare pentru redactarea unui proiect adap-tat contextului clasei? 134 Proiectul pentru Învăţământul Rural ...) familiarizarea. cât s-a învăţat?” (1. dacă evaluarea răspunde la întrebările . Pentru corecta proiectare a etapelor se vor acorda: 3p. 4. dacă resursele alese răspund la întrebarea .Proiectarea didactică la biologie TEST DE EVALUARE – NOTAT DE TUTORE Testul de evaluare de mai jos vă va ajuta să verificaţi gradul de îndeplinire a competenţelor specifice Unităţii de Învăţare 3:..1 p din oficiu. . ce se învaţă?” (1. În evaluare vor fi analizate: dacă obiectivele de referinţă răspund la întrebarea . de ce se învaţă ?” (1.. să organizez demersul didactic pe baza segmentării în unităţi de învăţare? . cum se învaţă?” (1. c. conform celor trei secvenţe: a.Se acordă 1 p din oficiu. Corelaţi/relaţionaţi elementele ce structurează unitatea de învăţare.5p).. În evaluare se vor acorda câte 9 p pentru consemnarea corectă şi 1 p din oficiu. să consemnez feed-back-ul întrun jurnal reflexiv? . cum ştim că s-a învăţat?” şi .5p). modul de proiectare şi realizare a autoevaluării (1. să elaborez probe de evaluare pentru măsurarea nivelului de achiziţie în cadrul fiecărui obiectiv de referinţă selectat? . cu ce se învaţă?” (1.) aplicarea.. Proiectaţi o activitate de învăţare pe bază de proiect respectând etapele caracteristice acesteia..5p). dacă activităţile de învăţare răspund la întrebarea .5p). În evaluare se vor acorda câte 4. modul de concepere şi structurare a secvenţei de aplicare (3p)... 2.) structurarea şi sistematizarea. Elaboraţi câte o probă de evaluare scrisă şi una orală pentru alte unităţi de învăţare decât cele exemplificate la punctele 1 şi 2. conţinuturile răspund la întrebarea . să corelez elementele nstitutive ale unităţilor de învăţare pentru redactarea unui proiect adaptat contextului clasei? 1. Elaboraţi proiectul unei unităţi de învăţare... b.

Proiectarea didactică la biologie

...să elaborez o probă de evaluare pentru a măsura nivelul de achiziţie în cadrul unui obiectiv de referinţă prin metoda observării sistematice ? elevilor?

6. Elaboraţi o fişă de evaluare pe baza observării sistematice a activităţii elevilor pe parcursul unei ore ca are ca subiect “Celula” la clasa a IX a. Se va evalua astfel 3 p . pentru corecta formulare a criteriilor de evaluare a conceptelor şi capacităţilor elevilor, 3p. pentru corecta formulare a criteriilor de evaluare a atitudinii elevilor şi 3p pentru corecta formulare a criteriilor de evaluare a comunicării elevilor. Se acordă 1p din oficiu.

...să elaborez o probă de evaluare prin metoda referatului?

7. Elaboraţi un barem pentru evaluarea unui referat cu tema “Mamifere acvatice” la clasa a VI a. Se va acorda câte 1 p. pentru fiecare din criteriile de evaluare ( pentru structură nu se acordă puncte aceasta reieşind din toate componentele referatului). Se acordă 1p din oficiu.

8. Elaboraţi fişe de autoevaluare care să conţină elemente pentru identificarea modului în care elevii
...să elaborez o probă de evaluare prin metoda autoevaluării?

... să elaborez un proiect de opţional din perspective nevoilor de dezvoltare locală şi a intereselor elevilor?

Înţeleg criteriile de apreciere după care se conduce profesorul 2. Sarcinile de lucru 3. Percep mediul de lucru 4. Sunt interesaţi de activitatea din clasă 5. Doresc să studieze suplimentar subiectul abordat la clasă În evaluare se acordă 1 p pentru punctul a şi câte 2p pentru punctele b-e. Se acordă 1p din oficiu. 9. Elaboraţi un proiect de opţional ( fie pentru gimnaziu, fie pentru liceu) pe problemele de mediu din comunitate, din perspectiva nevoilor de dezvoltare locală şi a intereselor elevilor. În evaluare se vor acorda 6 p pentru proiectul de programă, 3 p pentru modalitatea de evaluare şi 1 p din oficiu.

1.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

135

Proiectarea didactică la biologie

INDICAŢII, SUGESTII DE REZOLVARE, RĂSPUNSURI PENTRU SARCINILE DE LUCRU ALE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE 3

Temă de reflecţie 1 -

corelaţii obiective/competenţe cu tematica, succesiunea, conţinutul, activităţile de învăţare, resursele. modul de organizare a activităţii: -etapele investigaţiei -criteriile de realizare -stabilirea sarcinilor de lucru reflectă modul în care elevii au atins obiectivele instruirii , demonstrează care sunt achiziţiile elevilor

Temă de reflecţie 2 -

Temă de reflecţie 3:

Temă de reflecţie 4 – Nu; Nu. *Fiecare cursant va spune cu sinceritate cu ce dificultăţi s-a confruntat Temă de reflecţie 5 - Sunt suficiente, dar le considerăm opţionale Temă de reflecţie 6 - 3, maxim 4. Temă de reflecţie 7 - 4 – 5 CS ; competenţele specifice acoperă dimensiunea cognitivă a personalităţii elevilor şi se stabilesc pornind de la modelul de generare prin gruparea categoriilor de concept operaţionale în funcţie de dominantele avute în vedere (vezi tab.2 pg.24-25 din unitatea de învăţare 1) Temă de reflecţie 8 - Competenţe generale, specifice şi eventual derivate Temă de reflecţie 9 – Sunt suficiente şi există relaţii de interdependenţă între ele Temă de reflecţie 10- Competenţe afective şi psihomotorii Temă de reflecţie 11 - ,,Fiecare activitate de evaluare a elevilor trebuie însoţită în mod sistematic de autoevaluarea activităţii profesorului”. Afirmaţia este corectă: prin autoevaluare profesorul va avea feed-back-ul şi astfel îşi va putea proiecta activitatea viitoare. Studiu individual 1 - cunoaşterea programei şcolare, a conţinutului ştiinţific, a particularităţilor elevilor, stabilirea metodelor de instruire şi evaluare, alocarea timpului, organizarea activităţii - personalizarea derivă din deciziile profesorului privind organizarea activităţii de învăţare-evaluare Studiu individual 2 Secvenţele se succed logic, raporturile între elemente sunt de interdependenţă cauzală, secvenţele au în comun parcurgerea logică a elementelor procesului didactic: Ce..De ce..Cum ..În ce măsură se învaţă.
Proiectul pentru Învăţământul Rural

136

Proiectarea didactică la biologie

Studiu individual 3 Studiu individual 4 Studiu individual 5

Furnizează informaţii privind conceptele şi capacităţile, atitudinile şi comunicarea elevilor. Argument, prezentarea rezultatelor, rezumarea Concluziilor, aspectul şi modul de prezentare. Beneficiile autoevaluării: -metodă de autocunoaştere -stimulează implicarea activă a elevilor în propria lor instruire -relevă imaginea de sine a elevilor

Studiu individual 6 - * Se vor studia cu atenţie, se vor face observaţii reale şi pertinente care se vor menţiona în portofoliul individual Studiu individual 7 - * Se vor studia cu atenţie, se vor face observaţii reale şi pertinente care se vor menţiona în portofoliul individual Studiu individual 8 - Există asemănări şi deosebiri între modul de proiectare a opţionalelor la aria curriculară ,,Matematică şi ştiinţe”, pe care fiecare cursant le va indica în conformitate cu realităţile de la propria şcoală. Studiu individual 9 - * Fiecare cursant va căuta date noi ce trebuiesc reţinute, iar bibliografia consultată o va trece în portofoliul personal Studiu individual 10 - * Se va pune accent pe creativitatea şi originalitatea cursantului Studiu individual 11 – După ce se consultă tabelul 3 de la pagina 150 şi secvenţa 3.3 se va consulta pentru exemple ,,Ghid metodologic de APLICARE A PROGRAMEI DE BIOLOGIE – învăţământ obligatoriu” – Partea a III a, M.Ed.C. – C.N.C.,Ed. S.C.Aramis Print s.r.l.,2002 Test de autoevaluare, pagina 113 1. Conform informaţiilor din secţiunea 3.1 2. Obiective, competenţe, conţinuturi 3. Adaptări, înlocuiri, omiteri, adăugări

Test de autoevaluare, pagina 129 -capacităţile elevilor de aplicare, transfer, generalizare a cunoştinţelor -încurajează dezvoltarea deprinderii de studiu individual şi de comunicare -avantaje: înlesneşte evaluarea deprinderilor de lucru cu metode şi instrumente specifice biologiei, exersează colectarea de date şi formularea de concluzii pe baza acestora. Test de autoevaluare, pagina 142
Proiectul pentru Învăţământul Rural

137

Se va lucra individual sau pe grupe. Se va consulta tab.Aramis Print s.C.Ghid metodologic – aria curriculară matematică şi ştiinţe ale naturii – liceu” M..Aramis Print s. 2 de la pag.N.C. – C..C. pagina 154 1.C. .l. Se va consulta tab. Evaluarea formativă valorifică potenţialul elevilor şi conduce la perfecţionarea stilului şi a metodelor proprii de învăţare.Ed.r.Ed. S..Ed. competenţa de comunicare şi de relaţionare.N. Evaluarea curentă are în vedere doar unele tipuri de comportamente.r. Se vor consulta..r.C.C.C. 11-12 2.. 2 de la pag.Ed..Ghid metodologic de aplicare a programei de biologie – învăţământ obligatoriu” – M. – C.Aramis Print s.l. Metode alternative de evaluare • Observarea sistematică a elevilor • Investigaţia • Proiectul • Portofoliul • Tema pentru acasă • Tema de lucru în clasă • Autoevaluarea 2.l. S. 3. utilizarea unor metode proprii de lucru. Se va consulta..2002 Test de autoevaluare.C.2002 138 Proiectul pentru Învăţământul Rural . de cele mai multe ori nerelevante pentru personalitatea elevului şi neglijează aspecte importante precum: gândirea.Ghid metodologic de aplicare a programei de biologie – învăţământ obligatoriu” M. – C. atitudinea de responsabilitate..Proiectarea didactică la biologie 1.N.C. imaginaţia.Ed. S. 11-12 3.2002 şi ..Ed.

Ed.. – Vegetaţia Pământului.Rîşnoveanu G. Craiova. Buc. Bucureşti.Constelaţii. Strategii alternative de evaluare modele teoretico-experimentale. sursă de plante pentru spaţiile verzi Ed.. Neguţ C.. – Ecologie teoretică.clasa a XII a. – Omul şi biosfera. introducerea pag.. Stugren B.2002. * * Flora RPR-RSR . 1994. 33-65. I – Mic atlas de plante.. – Ecologia şi protecţia mediului. Buc... 1985. 2001. 167-185.. pag. – Flora spontană. Ionescu A. Bucureşti.manual pt. Ed. Udrescu S. 1993..68-103 Teodorescu I.. clasa a X a.Proiectarea didactică la biologie Bibliografie recomandată pentru “Unitatea de învăţare 3” Dunmitriu Constanţa. 1990. Buc.. pag.... Ploaie Ghe. Borcea M. Buc. Purdea L. – Microbiologia resurselor Naturale. 34-56. 1976. pag. pag. Târgovişte. Ed. Buc.1999.Constelaţii. Neguţ C. Ed. 5-9.Academiei.. Cluj.Constelaţii. Proiectul pentru Învăţământul Rural 139 . Ed.Rîşnoveanu G. Toniuc N. pag. Păun M.Offsetcolor.. Evaluarea în procesul didactic. pag. Soran V.2001. Editura Didactică şi Pedagogică.. – Ecologia şi protecţia mediului. pag. Boşcaiu N. 14-56 Tudor. Buc..Scisul Românesc. Ilie N.1987. pag 26-44. 1970 . Ed. Petrescu I.T. Râmnicu Vâlcea.Şt.. 23-30. 1952 – 1992.Ecologie. Walter H. – Ecologia şi protecţia mediului. Teodorescu I. 2000. Teodorescu I.sarmis. Radu I. Editura Didactică şi Pedagogică. – Importanţa ecologică a parcurilor naturale.. 2003. manual pt. Popescu l. Ed. 23-31.

M.Iaşi.2000.C. Pâinişoară I. 12.1999. PĂCURARI O. 2004. (coord. Aramis.1983.. RADU I. NOVEANU G. (coord. Ed.Aramis Print.(coord. LEAHU I.N.E.. *** Ministerul Educaţiei Naţionale.). 1994 140 Proiectul pentru Învăţământul Rural . PIR: Dezvoltarea profesională pe baza activităţii proprii desfăşurată în şcoală. *** Ministerul Educaţiei Naţionale.S. Polirom 7. Programe şcolare pentru clasele a V a – a VIII a.C.). De ce şi cum evaluăm. 2. SINGER M. Psihopedagogie.E.N. Curriculum Naţional învăţământul obligatoriu. Aria curriculară Matematică şi Ştiinţe ale naturii. 4. ipografia Universităţii Bucureşti. Ghid metodologic. Comunicare eficientă.Bibliografie generală 4. 5. Iucu Romiţă. Editate de CNC şi MEC.(coord. Instruirea şcolară.Sigma. Ed.Academiei. Un model de proiectare curriculară centrat pe competenţe.. Învăţarea matematicii şi a ştiinţelor naturii. 2001.). Dumitriu Constanţa. 15. Bucureşti.TÂRCĂ A. Iaşi 11.. M. Programe şcolare pentru clasele a X a. 2002. MEYER G. Iaşi 16. M.2000.S. Ed.. Polirom 17. *** Ministerul Educaţiei Naţionale.C. Polirom.Cicero.sarmis. Ed.).2001 20. Bibliografie minimală recomandată pentru modulul “Didactica biologiei în învăţământul obligatoriu” 1. Consiliul Naţional pentru Curriculum. Psihologia educaţiei şi dezvoltării. EDP Bucureşti 10. corelaţii cu alte strategii didactice. Bucureşti. 2003.1989. Consiliul Naţional pentru Curriculum. şi colab.Polirom. SARIVAN L. Consiliul Naţional pentru Curriculum. Cadru de referinţă.a X-a. Studiu comparativ (I).Corint Bucureşti 1999. 2006. Polirom. Ed. Biologie (soft educaţional) 6. Ed. 1996. 14. Ed. Ed. Strategii didactice inovative. Bucureşti. Liceu.N. 1998 – 1999.. 18. O. Ed. Ed.C.. Clasele a V a – a VI a. Cucoş Constantin. Cluj. Strategii alternative de evaluare modele teoretico-experimentale. *** Programe şcolare pentru învăţământul obligatoriu. 2005. 2003. ***Softwin. Dumitru Constanţa . Ghid metodologic de proiectare a activităţii didactice la ştiinţe ale naturii. Pedagogie. C.C.SARIVAN L. Editura Didactică şi Pedagogică.Aramis Print. Predarea interactivă centrată pe elev. – C.Ed. Bucureşti. – Ecologie teoretică. Metode de învăţământ.C. Învăţarea prin descoperire în predarea – învăţarea biologiei. Cerghit I. Stugren B. 3. 9. 8. Ciolac Anca.Ed..(II).2001. Aria curriculară Matematică şi Ştiinţe ale Naturii. 13..Humanitas Educational Bucureşti. Bucureşti. . ***Manuale de biologie pentru clasele a V-a. 2006.N.C.. 19. Dumitru Gh.C.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful