P. 1
Didactic a 1

Didactic a 1

|Views: 1,957|Likes:
Published by Anisoara Vrinceanu

More info:

Published by: Anisoara Vrinceanu on Jun 29, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/10/2013

pdf

text

original

Program postuniversitar de conversie profesională pentru cadrele didactice din mediul rural

Specializarea BIOLOGIE Forma de învăţământ ID - semestrul IV

DIDACTICA BIOLOGIEI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL OBLIGATORIU

Ioana ARINIŞ

Elena CROCNAN

2007

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Proiectul pentru Învăţământul Rural

BIOLOGIE

Didactica biologiei în învăţământul obligatoriu

Ioana ARINIŞ

Elena CROCNAN

2007

© 2007

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Proiectul pentru Învăţământul Rural Nici o parte a acestei lucrări nu poate fi reprodusă fără acordul scris al Ministerului Educaţiei şi Cercetării

ISBN 978-973-0-04827-8

.................4............................................EXPLORĂM ŞI COMPARĂM! Metode şi procedee didactice eficiente pentru predarea-învăţarea biologiei ........................................3.............. Stabilirea conţinuturilor unităţii de învăţare .......1...........1.................... ..... Experimentul .... 23 1...................................................... 69 Proiectul pentru Învăţământul Rural i ........1................ 55 2.................... Competenţelele unităţii de învăţare 2 ............................... 64 2............. Observarea ..................................... EXPLORĂM ŞI COMPARĂM! Curriculum naţional – cadru de referinţă................. 49 2................ Relaţia biologiei cu alte ştiinţe ale naturii.... Obiective cadru la biologie.............................APLICĂM ŞI DEZVOLTĂM! Locul biologiei în aria curriculară....... 64 2.................. Modelarea ..................2.... APLICĂM ŞI DEZVOLTĂM! Integrarea metodelor didactice sub forma strategiilor interactive bazate pe munca individuală şi în grup............................3............... 46 2.................... Învăţarea prin descoperire ...................................................7.... 40 2...........................................3.....................2........................................... 21 1.................. 3 1.....INŢELEGEM ŞI EXPERIMENTĂM! Conversaţia euristică ............... 34 2.................................................. ...................................... 11 1.......... obiective de referinţă şi conţinuturi în programe de ştiinţe integrate (învăţământ primar) ........................... Învăţarea prin cooperare (IPC)....................................... 53 2...... Povestirea şi lectura didactică.......................................................................1.5..................................................2..................................... 1 Competenţelele unităţii de învăţare 1 ..........................3.......2..................................3...............................................................................................1..........................................3............................................................4 Demonstraţia....................................................1..........................2. chimie şi fizică............6...........................2...... Problematizarea ......................................................1..............2................................. 43 2... iii Unitatea de învăţare 1(autor: Ioana Ariniş) Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie ..1............................................... 1 1....................2................ 51 2....................... 2 1...................... 59 2............. ÎNŢELEGEM ŞI EXPERIMENTĂM! Organizarea conţinuturilor la biologie ....2...........3................................ răspunsuri pentru sarcinile de lucru .............. 33 Unitatea de învăţare 2(autor: Elena Crocnan) Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei ............................. Componente atitudinale în programa de biologie....5.............. 26 Test de evaluare notat de tutore...2......2................................................. Modalităţi de prelucrare didactică a conţinuturilor unităţii de învăţare ............... 61 2............................................................. Structura programei de biologie pentru gimnaziu.............................4............. 29 Bibliografie recomandată pentru unitatea de învăţare 1 ................ Obiective cadru........ 35 2..................................................3............... sugestii de rezolvare. 10 1.............................................. Studiul de caz ...... 51 2........................................2............ 12 1.............2..............Cuprins CUPRINS Introducere .... Metode care sprijină reconstituirea cunoştinţelor ştiinţifice de biologie....................................... 6 1............1................................................................ 34 2........................ Structura programei şcolare de biologie ................... 15 1............ 28 Indicaţii.......................... Structura programei de biologie pentru liceu . Conceptele: strategie didactică şi strategie interactivă ....... 4 1..................1............1.......................2.........

.................1.....................................................................................................................114 3.2............ răspunsuri pentru sarcinile de lucru .........4........121 3................. Tipuri de CDŞ în învăţământul obligatoriu ....111 3.......................................................1.................................2.............................111 3................78 Unitatea de învăţare 3(autori: Ioana Ariniş secvenţa 3................97 3..79 3.4................................................................108 3.APLICĂM ŞI DEZVOLTĂM! Abordarea problemelor de mediu din comunitate în cadrul unui opţional ...........4............... Tipuri de CDŞ în învăţământul liceal ....3......................................................................Cuprins 2.................. sugestii de rezolvare........ Unităţi de conţinut în programă.................. sugestii de rezolvare. Relaţia unităţii de învăţare cu lecţia...........136 Bibliografie pentru unitatea de învăţare 3..................... Proiectul ca modalitate de învăţare şi evaluare ..105 3...101 3.........................................134 Indicaţii. Abordarea problemelor de mediu din comunitate în cadrul unui opţional.......4...................1 Observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor ........3...... Referatul .................2.122 3.........EXPLORĂM ŞI COMPARĂM! Unitatea de învăţare ca element de bază în proiectare .........6...........103 3...........1......... unităţi de conţinut în manual: corelaţii posibile ...INŢELEGEM ŞI EXPERIMENTĂM! Metode alternative de evaluare.......... Relaţia unităţii de învăţare cu programa.............. Didactica opţionalului.. Elena Crocnan secvenţele: 3................... Jocul de rol ........................................................................4.3..... Ce........................2..............................4..3............85 3........ Proiectarea şi aplicarea CDS – ului în învăţământul obligatoriu ................................128 Test de evaluare notat de tutore .......................1.........................................80 3...6....................................3........... de ce cum În ce măsură se învaţă: repere în proiectarea didactică..............1..................110 3........4... Proiect de programă pentru curs opţional Integrat ...............................79 Competenţelele unităţii de învăţare 3..................76 Bibliografie .....75 Indicaţii.....3.............................................3.....73 Test de evaluare notat de tutore ................140 ii Proiectul pentru Învăţământul Rural ...........................................81 3.........5............87 3.......4...........4.................1.............. Investigaţia....107 3............... Autoevaluarea ...................................................... Portofoliul ...............5........................................................3...........................................................................................3.................................................................................4...........................................................................................................1-3.....139 Bibliografie minimală pentru modulul “Didactica biologiei în învăţământul obligatoriu”....91 3...................................................... Proiectul .................................................3.................................................................................................................3) Proiectarea didactică la biologie .............................113 3...4............... răspunsuri pentru sarcinile de lucru ..92 3..........................3.................... Evaluarea la disciplinele opţionale ..........................................................................1...........................3........................

Introducere INTRODUCERE Dezvoltarea fără precedent a mijloacelor de informare şi comunicare a condus la un ritm de multiplicare a informaţiilor ce necesită o altă organizare a învăţării. în loc să se diminueze. rolul profesorului în general . În aceste condiţii. Didactica biologiei face parte din parcursul de pregătire pentru reconversia profesională a cadrelor didactice cu altă specializare universitară decât cea predată în şcoală. a competenţelor şi comportamentelor (transferabile) asociate cu împlinirea personală şi dezvoltarea carierei didactice .şi al profesorului de biologie în particular – acesta. sunt bazate pe învăţare activă şi dezvoltă un set de competenţe specifice derivate din competenţele generale. Mediul rural. Cursul / modulul este structurat flexibil. Acest modul se adresează cadrelor didactice care predau sau urmează să predea biologia în şcoli din mediul rural. În acest context. capătă noi valenţe.ore/semestru AT TC 16 12 SI 28 AA - Sesiunile de formare. în consecinţă. asigurând continuitatea între cunoştinţele teoretice de didactica biologiei şi cunoştinţele procedurale astfel: Nr. cadrele didactice din mediul rural au nevoie de o pregătire profesională adecvată pentru ca achiziţiile lor să poată fi valorificate în situaţii educaţionale diverse. cât şi necesitatea utilizării acestora cu maximă eficienţă. în Programul 1. El este parte componentă a pregătirii profesorilor în cadrul Proiectului pentru Învăţământul Rural (PIR) şi îşi propune să ofere modalităţi de îmbunătăţire a demersului didactic la orele de biologie. specific ED şi. în Programul 2 – De conversie – ne adresăm cadrelor didactice care n-au parcurs modulul psihopedagogic şi metodic în timpul studiilor universitare. au devenit importante atât selectarea cunoştinţelor pe care un elev trebuie să le asimileze. Concepţia acestui curs este centrată pe asigurarea retenţiei cunoştinţelor aplicative. făcând apel la un sistem metodologic modern. va trebui să facă faţă în viitorul apropiat unor transformări structurale şi funcţionale de substanţă. De aceea. În conceperea modulului am parcurs următoarele etape: Proiectul pentru Învăţământul Rural iii . orientate prin intermediul suportului de curs prin activităţi tutoriale directe (AT) şi prin temele pentru studiu individual (SI) şi pentru evaluare pe parcurs (TC). afectat deocamdată în mică măsură de asaltul informaţional şi tehnologic. Modulul aparţine Pachetului 2 – Didactici – adresat ambelor grupuri ţintă vizate de program: astfel. aplicativ şi cu largi deschideri spre reflecţie.

Proiectul pentru Învăţământul Rural Activitatea elevului • • • Activitatea profesorului • • • • Modul de realizare a învăţării • • • Modalităţi de evaluare • • Predominant prin memorare şi reproducere de cunoştinţe. atitudini ). Puteţi urmări sensul schimbărilor în didactica disciplinelor în tabelul de mai jos: Criterii Strategii didactice tradiţionale • Urmăreşte prelegerea. modele descriptive / explicative şi exemple de bună practică pentru a stimula implementarea în activitatea şcolară curentă a noutăţilor din didactica biologiei. Accent pe aspectul cantitativ (cât de mute informaţii • • • • • • iv . Se consideră şi se manifestă ca un expert în ceea ce predă. Măsurarea şi aprecierea cunoştinţelor (ce ştie elevul).dirijează. Organizează. Accent pe elemente de ordin calitativ (competenţe. Învăţarea se realizează predominant frontal. valori. Disciplina se aliniază la schimbarea de paradigmă din învăţământul românesc promovând învăţarea centrată pe activitatea elevilor şi pe valorificarea formativă a conţinuturilor ştiinţifice. Se pune accent pe dezvoltarea gândirii prin confruntare de idei. Facilitează şi moderează activitatea de învăţare.demonstrează.Introducere Concepţia curriculară Modul de concepere a cursului Temele propuse şi sistemul metodologic elaborat pentru dezvoltarea acestora în forma ED sunt relevante pentru nevoile de dezvoltare profesională a grupurilor ţintă. Predă. • • • • • • • • Strategii didactice centrate pe elev Exprimă puncte de vedere proprii referitoare la o problemă. Este partener în învăţare. Prin apel la experienţa proprie.explic aţia învăţătorului/profesorului. În sprijinul celor care predau disciplinele biologice în mediul rural se propun teme de didactică actuale şi actualizate şi se pun la dispoziţia profesorilor idei.euristic. ţine prelegeri. pune şi îşi pune întrebări cu scopul de a înţelege şi de a realiza sensul unor idei. Explică. Acceptă în totalitate ideile transmise de către profesor. Realizează un schimb de idei cu profesorul/colegii. De asemenea este asigurată respectarea celor şase principii ale design-ului curricular în regim ED. Acceptă şi stimulează exprimarea punctelor de vedere diferite în legătură cu o problemă.cu scopul de ierarhizare. Ajută elevii să înţeleagă lucrurile şi să le explice. Măsurarea şi aprecierea capacităţilor (ce poate să facă elevul cu ceea ce ştie). orchestrează.expunerea. Competiţie între elevi. Impune puncte de vedere proprii. deţine elevul). Cooperează în rezolvarea problemelor şi a sarcinilor de lucru. Se manifestă individualist. expune. regizează învăţarea. Încearcă să reţină şi să reproducă ideile auzite. Argumentează. Învăţarea prin colaborare.

Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu Proiectul pentru Învăţământul Rural v . Aplicăm şi dezvoltăm!”. . axate pe temele principale ale didacticii biologiei: .. Acest curs este constituit din trei Unităţi de învăţare.Introducere Temă de reflecţie Care credeţi că este rolul profesorului în asigurarea demersului didactic în acest nou context ? Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu. ..Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei” şi . prin următoarele întrebări-cheie: • Familiarizare: Cum explorez? • Structurare: Cum interpretez? • Aplicare: Cum aplic? Aceste secvenţe sunt delimitate prin titlurile: .Curriculum pentru biologie –repere conceptuale”.. din perspectiva cursantului. caracterizate.. Studiu individual Identificaţi cu ajutorul cuprinsului unităţile de învăţare ale modulului. apoi citiţi titlurile. Înţelegem şi experimentăm!”.Explorăm şi comparăm!”.. . fiecare unitate de învăţare a fost divizată în trei secvenţe.Proiectarea didactică în biologie”.. competenţele specifice şi titlurile subsecţiunilor acestora. Pentru o mai bună formare a competenţelor specifice.

Am reuşit? 1. verificate şi comentate individualizat.. monitoriza şi aprecia implicarea cursanţilor în activităţile interactive sau de grup ocazionate de întâlnirile tutoriale şi de consiliere. . să identific unităţi de învăţare.. Itemii de evaluare din care sunt formate testele corespund competenţelor specifice unităţii de învăţare. prin utilizare de algoritmi? învăţământ? Competenţă specifică Item de evaluare Pentru fiecare item de evaluare. continuă (formativă. pentru .. Prin testele de evaluare este verificat gradul de îndeplinire a competenţelor specifice fiecărei unităţii de învăţare. Una dintre temele majore ale programei de biologie pentru clasa a VII-a este Funcţiile de relaţie. rezolvate individual. dezbateri. Aceste teste se găsesc la sfârşitul fiecăreia dintre unităţile de învăţare ale modulului şi sunt anunţate la cuprins. această corespondenţă este evidenţiată prin modul de aşezare în pagină. prezentări de materiale şi proiecte. Testele de evaluare.. Evaluarea continuă este o modalitate de apreciere a activităţii cursantului. de proces) – prin evaluări pe parcurs. Testele de evaluare notate de tutore Formele de evaluare: 1. vi Proiectul pentru Învăţământul Rural .Introducere 1. De asemenea se va observa. explicitat mai jos. vor fi transmise tutorelui în modul şi la datele anunţate la începutul semestrului. . Metode şi instrumente de evaluare Evaluarea competenţelor cursanţilor se va realiza pe baza temelor de control pe parcurs (TC). pe parcursul întregului semestru. sunt precizate modul în care trebuie formulat răspunsul şi baremul de notare.. Notele obţinute în urma corectării acestor teste reprezintă o parte importantă a evaluării continue a dumneavoastră. bazate pe produsele realizate şi prezentate de cursanţi în întâlnirile tutoriale şi TC – lucrări periodice de control (2-3/sem) raportate la obiectivele disciplinei. Folosiţi algoritmul indicat în secţiunea …. Evaluarea continuă va fi făcută în principal pe baza Testelor de evaluare – notate de tutore. a portofoliului şi a probei scrise finale.

Pentru aceasta. vor conta: respectarea calendarului de lucru. de tipul celor de mai jos. modul în care colaboraţi cu tutorele. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu O altă parte a evaluării continue provine din aprecierea activităţii de-a lungul semestrului şi din timpul întâlnirilor cu tutorele. Alegeţi răspunsul corect! Câte teste de autoevaluare se găsesc în acest curs? a) 4. ce vor fi luate în considerare de la caz la caz. d) 7. pe care va trebui să le rezolvaţi. pentru a nota paginile la care se găsesc aceste teste. Test de autoevaluare 1. 2. precum şi alte aspecte. în fiecare secvenţă a unităţilor de învăţare sunt formulate unul sau mai multe Teste de autoevaluare. autoevaluare – la finalul unei sesiuni de formare. Proiectul pentru Învăţământul Rural vii . calitatea întrebărilor formulate. e) 8. Ele sunt anunţate prin simboluri şi titluri specifice. c) 6.Introducere Studiu individual Identificaţi cele trei teste de evaluare notate de tutore. Folosiţi spaţiul liber de mai jos. b) 5.

.............. ......................................................................................................... putem folosi.............................................. Pentru a obţine indicaţii de rezolvare a sarcinilor de lucru se poate proceda astfel: ............................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................. • Pentru a verifica dacă aţi răspuns corect........................................... Una dintre sursele bibliografice recomandate pentru acest modul este ................................................................. ......................................................................... va trebui ca fiecare cursant .................. .................................... Desenul alăturat semnifică ................................................................................................................................................. .............................. Pentru aceasta................................................. Pentru acest modul..................... recitiţi introducerea! viii Proiectul pentru Învăţământul Rural .................. În portofoliu se vor include ....................................................................................Introducere Test de autoevaluare: Verificaţi dacă aţi înţeles corect! Evaluarea continuă se realizează pe baza....................... La proba practică..................... sunt prevăzute ...................... ....................... întâlniri cu tutorele............................................................................................................. unităţi de învăţare................. ...................................................................................................... ................................ Modulul este format din ......................................................... .................................................................................. ...........................................................................

Pentru acest curs. a lăsa alcătuirea portofoliului pentru perioada imediat premergătoare evaluărilor – parţiale sau finale – ale acestuia. 1 Sarivan. veţi include în portofoliu şi alte documente. O parte importantă a evaluării activităţii dumneavoastră în cadrul acestui modul o reprezintă evaluarea prin portofoliu. a căror rezolvare va trebui inclusă în portofoliu. Aceasta înseamnă că nu daţi „examen” (adică nu primiţi o notă. susţinerii şi evaluării portofoliului şi a unei probe practice. Portofoliul este un instrument de evaluare complementară. În afara rezolvărilor la temele specifice. finală (de progres) – examinarea cursanţilor şi evaluarea portofoliilor de curs ( raportate la competenţele specifice şi bazată pe integrarea tuturor rezultatelor obţinute de cursanţi). ce nu prezintă relevanţă. Întocmirea portofoliului este o activitate care se desfăşoară în timp. în urma rezolvării unor subiecte!). Aceste sarcini de lucru sunt denumite Temă pentru portofoliu şi sunt însoţite de simbolul din imaginea alăturată.). pentru a nota paginile la care se găsesc aceste sarcini de lucru. despre care credeţi că au relevanţă în aprecierea activităţii dumneavoastră de-a lungul acestui semestru. pe parcursul întregului semestru. forma de evaluare este verificare. care regrupează rezultate ale învăţării pe o perioadă mai îndelungată1. Folosiţi spaţiul liber de mai jos. Studiu individual • Identificaţi toate sarcinile de lucru ale acestui modul. L. PIR . în scopul evidenţierii vectorului de progres al învăţării. Predarea interactivă centrată pe elev. echivalează cu alcătuirea unui dosar. Acesta conţine diverse produse realizate de către cursant. Este important să rezolvaţi aceste sarcini de lucru atunci când ajungeţi la ele.CEDU 2000+ Proiectul pentru Învăţământul Rural ix . Evaluarea finală şi evaluarea continuă contribuie fiecare la stabilirea notei pentru acest modul. Ce urmează să faceţi? Pe parcursul următoarelor unităţi de învăţare există câteva sarcini de lucru care se referă în mod explicit la portofoliul pe care îl veţi alcătui şi îl veţi prezenta în final. (coord.Introducere Portofoliul 3. ci sunteţi apreciaţi în urma prezentării.

........ fişa de evaluare va fi transformată într-o notă de la 1 la 10...... Alte informaţii despre portofoliu puteţi găsi în modulul Didactica ariei curriculare Matematică şi Ştiinţe ale naturii...... veţi include în portofoliu trei fişe de autoevaluare....Introducere Acestea pot fi... răspunzând la întrebările din lista următoare de fiecare dată când finalizaţi o unitate de învăţare2........ Am fost surprins/ surprinsă de faptul că.... mi se pare mai dificil........... sarcini de lucru interdisciplinare propuse elevilor............. PIR ........................................... la a treia întâlnire pe care o veţi avea cu acesta.... pentru că .......... pe parcursul semestrului Ulterior.......................... Observaţiile şi recomandările tutorelui vă vor parveni ulterior.......... calendarul activităţilor de parcurgere a modulului etc... Fişă de autoevaluare pentru portofoliu Am învăţat.......... Cel mai mult mi-a plăcut să ....................... Predarea interactivă centrată pe elev........ Cum va fi evaluat portofoliul? Tutorele îşi va construi o listă de criterii de evaluare..... În mică măsură Relevanţa materialelor incluse în portofoliu pentru demonstrarea progresului cursantului... O formă preliminară a portofoliului va fi prezentată tutorelui.................................................................... pe baza cărora va evalua fiecare portofoliu în parte. referate de lectură din bibliografia recomandată.... astfel încât să aveţi timpul necesar întocmirii unui portofoliu de calitate........... Cel mai uşor a fost să..................... Evaluarea portofoliului se va face prin completarea unei fişe de evaluare de tipul de mai jos........ conform programului stabilit.......................)...................... în care apare unul dintre posibilele criterii de evaluare...... Faţă de semestrul anterior.... L.................... pentru că ........... Aceste criterii vă vor fi comunicate în timp util. pentru că ................CEDU 2000+ Proiectul pentru Învăţământul Rural x ................................................................. Cel mai mult m-a ajutat ............ (coord.... Am întâmpinat următoarele dificultăţi ......................... Consider că activitatea mea în acest semestru a fost ....... de exemplu: descrierea unor activităţi desfăşurate cu elevii......... De asemenea.................. Îmi propun ca în semestrele următoare ...... În măsură moderată În mare măsură 2 Sarivan......

veţi avea de realizat un „produs” specific activităţii profesorului. De altfel. materiale suport pentru predare şi evaluarea elevilor. 1 proiect de educaţie pentru sănătate/pentru mediu/de realizare de bază materială. o planificare calendaristică. Instrumente de evaluare: 1. un test de evaluare. fişe pentru monitorizarea activităţii cursanţilor în sistem tutorial 3. Nota minimă pentru promovarea acestui modul este 5. Succes! Examinarea cursanţilor se va face prin probă scrisă. tutorelui Materialele elaborate pe parcursul cursului vor fi depuse în portofoliul de curs care va cuprind variante de proiecte didactice. privitor la „produsele” realizate de către alţi colegi. Ponderi în nota cursului: 60% . etc. Cum se acordă nota? În fixarea notei finale.Introducere Proba practică O altă componentă importantă a evaluării finale este proba practică. evaluarea continuă are ponderea de 40% din notă. Acest „produs” poate fi: un proiect de unitate de învăţare. De asemenea. vor conta comentariile şi aprecierile pe care le veţi face. Tematica aleasă va avea legătură cu temele de biologie alese ca titluri ale unităţilor de învăţare din acest curs. pentru a răspunde la proba practică. În cadrul colocviului de evaluare finală. un barem al unui test de evaluare dat etc. Proiectul pentru Învăţământul Rural xi .a X-a. sau pentru a depăşi eventualele blocaje în învăţare.examinare scrisă finală. Pentru proba practică. câte un manual de biologie pentru fiecare clasă şi cursul de faţă. suporturile de curs oferite. veţi putea folosi orice material de lucru doriţi. sunteţi obligaţi să aveţi la dumneavoastră: programele de biologie în uz pentru clasele a V-a. de posibilitatea utilizării acestuia în activitatea la clasă şi de argumentarea deciziilor de construire pe care le veţi lua. grile de evaluare a portofoliului 2. În realizarea „produsului” solicitat. sprijinul oferit de formatori pe tot parcursul modulului. teme de control/probe de evaluare pe parcurs şi finale. Feed-back – cursanţii vor aprecia: prestaţia formatorilor. chestionare pentru evaluarea cursului şi a prestaţiei formatorilor. organizarea activităţilor.1proiect de programă CDŞ. proiecte didactice ale lecţiilor cu caracter interdisciplinar (cel puţin 4 proiecte didactice pentru unităţi de învăţare şi lecţii). • • Nu ezitaţi să luaţi legătura cu tutorele pentru a obţine alte indicaţii sau precizări. iar evaluarea finală are ponderea de 60%. evaluarea prin notă va ţine seama de concordanţa „produsului” cu cerinţele formulate.

9. Conceperea de materiale didactice – folii. xii Proiectul pentru Învăţământul Rural ... observaţii. Modul de utilizare a cursului Toate cursurile corespunzătoare Proiectului pentru Învăţământul Rural au fost realizate în forme grafice asemănătoare. Exemple: . Sarcinile de lucru sunt cuprinse în chenar şi sunt anunţate prin titluri specifice şi prin imagini sugestive. în partea dreaptă. abordează interdisciplinar conţinutul ştiinţific sau integrează soft educaţional. adnotările atrag atenţia şi vă ajută la identificarea sau consolidarea unor informaţii importante şi. Pe toată durata cursului participanţii vor avea posibilitatea să prezinte şi să realizeze în grup ( direct şi on-line) produsele realizate şi experienţele didactice proprii. completări. ele au rolul să vă ajute în învăţare! Conţinuturile sunt întrerupte de diverse sarcini de lucru. Studiul de caz 3.. Acest spaţiu are un dublu rol: pe de o parte. Folosiţi acest spaţiu pentru notiţe! • Folosiţi cât mai des aceste spaţii albe. IPC. Sistemul metodologic specific ED 1. în chenarul de mai jos este formulată o sarcină de lucru. 6. etc. Studiul individual pe baza suportului de curs şi a bibliografiei recomandate. 8. . pe de altă parte. a fost lăsat un spaţiu alb. TIM” “Rezultate şi analiză critică” . Analiza progresului şcolar al elevilor în funcţie de formele şi instrumentele de evaluare utilizate”. Experimentarea şi analiza de noi practici profesionale va conduce la selectarea acelora cu cea mai bună aplicabilitate la clasă. modele.Introducere 40% . . din loc în loc. 7. Analiză critică şi sinteză. Prelegeri 2. de elemente grafice sau de text (adnotări). De exemplu. 10. 4. Aplicaţii soft şi documentaţii din pagini web. Manuale alternative de biologie şi auxiliarele didactice”. de probe şi instrumente de evaluare. Dezbaterea 5.. întrerupt. spaţiul alb poate fi folosit pentru notiţe. Referatul. Exemple: .evaluare continuă (TC în cadrul sistemului tutorial) şi evaluarea portofoliului Repere metodologice de aplicare a programei Metodele utilizate în sesiunile de formare directe sunt interactive şi specifice învăţării adulţilor. Pe fiecare pagină. Elaborarea de proiecte didactice.Experienţele personale în aplicarea metodelor învăţării active. Proiectarea de unităţi şi activităţi de învăţare care introduc metode noi. postere.Forme tradiţionale şi alternative de evaluare”.

care se află la sfârşitul fiecărei unităţi de învăţare.Introducere Temă de reflecţie Identificaţi sarcinile de lucru formulate în paginile anterioare. formulaţi răspunsurile pe un caiet special sau pe foi de hârtie. am lăsat un spaţiu în care puteţi scrie. Ce rol credeţi că au în această introducere? Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri. Acolo unde sarcinile de lucru necesită un răspuns. În cazul în care neclarităţile persistă. la una dintre cele patru întâlniri prevăzute prin programă. am numerotat sarcinile de lucru ale fiecărei unităţi de învăţare cu numere succesive. pornind. Dacă acest spaţiu este prea mic în comparaţie cu necesităţile dumneavoastră. imediat după ce aţi parcurs conţinuturile tematice. este indicat să luaţi legătura cu tutorele. Studiu individual Răsfoiţi paginile cursului şi observaţi frecvenţa cu care apar sarcinile de lucru propuse. Proiectul pentru Învăţământul Rural xiii . de la 1. Imaginile alăturate sunt asociate unei alte sarcini de lucru. vă va fi mult mai uşor să sintetizaţi materia parcursă şi să vă pregătiţi pentru a răspunde la testele de autoevaluare. precum şi la colocviul de evaluare finală. la testele de evaluare notate de tutore. Pentru a identifica mai uşor răspunsurile. În acest fel. puteţi folosi sugestiile de rezolvare ale acestora. Este util să răspundeţi cu consecvenţă la întrebările formulate. sau să îi adresaţi întrebări. Dacă aveţi neclarităţi în legătură cu sarcinile de lucru propuse. inserate între foile cursului. de fiecare dată.

.

............... Structura programei de biologie pentru gimnaziu................................... Obiective cadru la biologie............................ 28 Indicaţii........ răspunsuri pentru sarcinile de lucru ... Relaţia biologiei cu alte ştiinţe ale naturii...1 Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie....2.....1............................................ Modalităţi de prelucrare didactică a conţinuturilor unităţii de învăţare ......................... chimie şi fizică....................................... 10 1...........6..3..2.3... obiective de referinţă şi conţinuturi în programe de ştiinţe integrate (învăţământ primar) ... 33 COMPETENŢELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE 1 Prin studiul acestei unităţi de învăţare se urmăreşte formarea următoarelor competenţe: 1............................7..........1.....2................................. 26 Test de evaluare notat de tutore............... ..............2....... Componente atitudinale în programa de biologie...................... 12 1......................................................... 1..1................................. 3 1............. 15 1.. 21 1........... Structura programei de biologie pentru liceu . 6 1................5............ Obiective cadru.......... Explorarea elementelor de coerenţă verticală şi orizontală în cadrul curriculumului de biologie..............2............................. 2 1......................APLICĂM ŞI DEZVOLTĂM! Locul biologiei în aria curriculară.... sugestii de rezolvare............Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Unitatea de învăţare 1 Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie CUPRINS Competenţelele unităţii de învăţare 1 ....................... 1 1.......... EXPLORĂM ŞI COMPARĂM! Curriculum naţional – cadru de referinţă....................................................................................... ÎNŢELEGEM ŞI EXPERIMENTĂM! Organizarea conţinuturilor la biologie ......................4.. Proiectul pentru Învăţământul Rural 1 ..................3.... Stabilirea conţinuturilor unităţii de învăţare .............................................................................. Structura programei şcolare de biologie ..2.............................. 11 1..... 23 1..................... 29 Bibliografie recomandată pentru unitatea de învăţare 1 ............................................. 4 1....................

o al flexibilităţii şi al parcursului individual. o ciclul de aprofundare. o al funcţionalităţii. Planurile cadru sunt în concordanţă cu ciclurile curriculare periodizări ale şcolarităţii care au în comun obiective specifice şi care Cicluri grupează mai mulţi ani de studiu ce pot apar ţine la niveluri şcolare curriculare diferite. o ciclul de specializare .1 – Corelaţia între vârstă. o ciclul de dezvoltare ( clasele a III a . • Planurile cadru de învăţământ pentru clasele I – XII/XIII – documente ce stabilesc ariile curriculare. Ciclurile curriculare sunt: o ciclul achiziţiilor fundamentale (grupa pregătitoare a grădiniţei şi clasele I şi a II a).Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie EXPLORĂM ŞI COMPARĂM! 1. În România Curriculumul naţional cuprinde: • Curriculum Naţional pentru învăţământul obligatoriu. tehnologic. Ciclurile curriculare sunt prezentate în Tab. o ciclul de observare şi orientare ( clasele a VII a – a IX a). obiectele de studiu şi resursele de timp.VI a). tipul de şcolaritate şi ciclurile curriculare 19 18 17 16 15 14 13 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 Învăţământ preşcolar Liceu teoretic. o al egalităţii şanselor. Curriculum Naţional – cadru de referinţă Termenul de curriculum derivă din limba latină şi înseamnă drum către. o al racordării la social. acestea corespund următoarelor principii: o al selecţiei şi ierarhizării culturale. o al coerenţei.1.1 care urmează: Tab. Cadru de referinţă .document reglator ce asigură coerenţa componentelor sistemului curricular în termeni de procese şi produse. vocaţional Şcoala profesională Şcoala de ucenici XIII XII XI X IX VIII VII VI V IV III II I Anul pregătitor Specializare Aprofundare Observare şi orientare Învăţământ gimnazial Dezvoltare Învăţământ primar Achiziţii fundamentale 2 Proiectul pentru Învăţământul Rural .

Programe analitice Programe actuale Structura programei şcolare de biologie Programa şcolară face parte din Curriculumul naţional şi descrie oferta educaţională pentru un parcurs şcolar determinat. Partea I.36/1997.1 din 5. conţinuturile învăţării şi standardele curriculare de performanţă pe discipline. iar profesorii şi elevii erau doar simplii executanţi.84/1995 Studiu individual 1 Studiaţi Legea învăţămâtului cu modificările ulterioare amintite în adnotarea de mai sus şi găsiţi finalităţile învăţământului preuniversitar. Până în anii 1998-1999. Ghiduri.84/1995 a fost republicată în Monitorul Oficial al Romaniei. obiective de referinţă/competenţe specifice. exemple de activităţi de învăţare. era utilizată programa analitică. Ele scot în evidenţă rolul important al achiziţiilor elevilor în 3 Proiectul pentru Învăţământul Rural .07. Programele şcolare actuale se deosebesc de cele analitice deoarece pun accentul pe interiorizarea unui mod de gândire specific biologiei. Manuale alternative • • Finalităţile învăţământului preuniversitar derivă din idealul educaţional formulat în Legea învăţământului nr.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Legea nr.1996 şi a mai fost modificată prin OUG nr. nr.1997 şi prin Legea nr. când a demarat reforma curriculară în învăţământul românesc. Nr.publicată în MO al Romaniei.151/1999 • Programele şcolare – documente ce stabilesc obiective cadru /competenţe generale. Acest tip de programă conţinea toate elementele procesului instructiv – educativ stabilite la nivel central.01.2. document în care activitatea didactică programa traseul elevului către o finalitate cunoscută şi impusă de către adulţi.152/14. partea I. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu 1. norme metodologice şi materiale suport – documente ce descriu condiţiile de aplicare şi de monitorizare ale procesului curricular.

explicaţi sintagma “programele actuale sunt centrate pe elev ”. Temă de reflecţie 1 După ce aţi citit şi înţeles definiţiile celor două tipuri de programe.ARAMIS PRINT SRL.2. obiective cadru.S. Nota de prezentare descrie parcursul anului de studiu respectiv. exemple de activităţi de învăţare. Ed. obiective de referinţă. conţinuturi ale învăţării şi standarde curriculare de performanţă.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie plan formativ şi subliniază importanţa rolului reglator al obiectivelor / competenţelor pe cele două nivele de generalitate: obiective cadru/competenţe generale şi obiective de referinţă/ competenţe specifice. Buc.2001 3 4 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Programe de biologie gimnaziale Consiliul Naţional Pentru Curriculum.C. Structura programei şcolare de biologie pentru gimnaziu Programele şcolare actuale pentru învăţământul biologic gimnazial3 cuprind: o notă de prezentare. argumentează structura didactică adoptată şi sintetizează recomandări semnificative. Obiectivele cadru au un grad ridicat de generalitate şi complexitate şi se referă la formarea unor atitudini generate de specificul disciplinei şi sunt urmărite de-a lungul mai multor ani de studiu.1. Obiectivele de referinţă specifică rezultatele aşteptate ale învăţării şi urmăresc progresia în formarea de capacităţi precum şi achiziţia de cunoştinţe ale elevilor pe ani de studiu. Ghid metodologic de aplicare a Programei de biologie pentru învăţământul obligatoriu. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu 1.

Standardele sunt exprimate într-un limbaj simplu şi clar şi reprezintă punctul de plecare pentru elaborarea descriptorilor de performanţă. Elaborarea standardelor are în vedere: • finalităţile pe treaptă şi pe ciclu de şcolaritate. Programa oferă cel puţin un astfel de exemplu de activităţi pentru fiecare obiectiv de referinţă în parte. Studiu individual 2 Identificaţi obiectivul de referinţă 2. fie în concordanţă cu alte discipline ale aceleiaşi arii curriculare. • obiectivele cadru şi cele de referinţă. Constituie specificări de performanţă ce vizează cunoştinţele. Exemplele de activităţi de învăţare sunt astfel concepute încât să pornească de la experienţa concretă a elevului şi să se integreze unor strategii didactice adecvate contextelor variate de învăţare.1 din Programa de biologie pentru clasa a V a şi daţi exemple şi de alte activităţi de învăţare decât cele din programă. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu Conţinuturile reprezintă mijloace prin care se urmăreşte atingerea obiectivelor cadru şi de referinţă propuse. respectiv a criteriilor de notare. Asigură conexiunea între curriculum şi evaluare. sistem ce vizează sfârşitul unei trepte de şcolaritate. • caracteristicile psiho-pedagogice ale vârstei şcolare vizate. Ele sunt organizate fie tematic. Standardele sunt relevante din punct de vedere al motivării elevului pentru învăţare şi în special pentru învăţarea continuă care să-l conducă la structurarea capacităţilor proprii învăţării active.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Exemplele de activităţi de învăţare propun modalităţi de organizare a activităţii în clasă. Standardele curriculare de performanţă sunt standarde naţionale şi reprezintă un sistem de referinţă comun şi echivalent pentru toţi elevii. Ele sunt orientate spre profilul de formare al elevilor la finalizarea parcursului şcolar şi la integrarea lor în viaţa socială. Proiectul pentru Învăţământul Rural 5 . competenţele şi comportamentele dobândite de elevi prin studiul biologiei.

Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu 1.nr.M. sugestii metodologice şi valori şi atitudini.2003 şi este structurat astfel: notă de prezentare. lista de lucrări practice obligatorii.2004 4 6 Proiectul pentru Învăţământul Rural .C.5723 din23.E. Cercetării şi Tineretului . asigurând şanse egale pentru toţi elevii.3458/9.2.Consiliul Naţional Pentru Curriculum – Programa Şcolară Pentru Clasa a IX a – Ciclul inferior al liceului. aprobate prin O. Curriculum diferenţiat reprezintă oferta educaţională constând din disciplinele ariei curriculare corespunzătoare profilului liceului cu alocări orare asociate acestora. iar notele obţinute sunt consemnate în unica rubrică din catalog corespunzătoare disciplinei”4 Competenţele generale au un grad ridicat de generalitate şi complexitate şi orientează demersul didactic către achiziţiile Ministerul Educaţiei. competenţe generale.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Temă de reflecţie 2 Aveţi următorul obiectiv de referinţă pentru clasa a VIII-a: ”Să extrapoleze şi să realizeze predicţii pe baza observaţiilor şi a rezultatelor experimentale. aprobat prin O. Structura programei şcolare de biologie pentru liceu Programe de biologie pentru liceu Trunchiul comun Curriculum de biologie pentru ciclul inferior al liceului a fost elaborat în conformitate cu Planurile cadru de învăţământ pentru clasele a IX – a şi a X – a. Trunchiul comun reprezintă oferta educaţională formată din aceleaşi conţinuturi şi sarcini de învăţare pentru acelaşi număr de ore la toate liceele şi urmăreşte atingerea finalităţilor propuse pentru educaţia de bază.12.2. competenţe specifice şi conţinuturi pentru trunchiul comun şi pentru curriculum diferenţiat.M. Orele atribuite prin curriculum diferenţiat sunt obligatorii. nr.” Elaboraţi câte un criteriu de notare/descriptor de performanţă pentru notele 9 şi 10 .E.C.T.03.T. lista de conţinuturi.

2002 Proiectul pentru Învăţământul Rural 5 7 .Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie fundamentale ale elevilor. În demersul de stabilire a competenţelor s-a considerat că soluţia se află la intersecţia dintre domeniul didactic (vizând ariile curriculare). Studiu individual 3 Studiaţi programele şcolare pentru clasele a IX-a şi a X-a. Buc. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu Competenţele generale.2 – Relaţia conceptele operaţionale dintre dominante/operaţii mentale şi Consiliul Naţional Pentru Curriculum. Ed. Comentaţi. unităţi de conţinut. socio-economic şi de cunoaştere. identificaţi competenţele generale şi pe cele specifice şi apreciaţi dacă acestea corespund intersecţiei celor trei domenii: didactic. Ele se definesc pe obiect de studiu şi se formează pe toată durata învăţământului liceal.C.ARAMIS PRINT SRL. Sunt derivate din competenţele generale şi ca şi acestora. li se asociază prin programe. precum şi cele specifice acoperă dimensiunea cognitivă a personalităţii elevilor şi se stabilesc pornind de la modelul de generare prin gruparea categoriilor de concepte operaţionale în funcţie de dominantele avute în vedere. Ghid metodologic ARIA CURRICULARĂ MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE ALE NATURII – liceu.( vezi tab 2) 5: Tabel. domeniul socio-economic (vizând pregătirea pentru piaţa muncii) şi domeniul de cunoaştere concretizat în şcoală printr-un obiect de studiu.S. Competenţele specifice se definesc pe obiect de studiu şi se formează pe parcursul unui an şcolar.

crt 1. adaptarea şi adecvarea la context. calcularea unor rezultate parţiale. procese. relaţii. interpretarea rezultatelor. sisteme. stabilirea unor relaţii. nominalizarea unor concepte. concluzii. aplicarea în alte domenii. explorarea. verificarea unor rezultate. Prelucrare secundară 6. compararea unor rezultate. Dominante operaţii mentale Receptare Concepte operaţionale • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • identificarea de termeni. clasificări de date. descoperirea. Algoritmizare 4. remarcarea unor invarianţi. negocierea. procese. calcularea. realizarea de conexiuni între rezultate. reprezentarea datelor. experimentarea. demonstrarea. conexiuni. elaborarea de strategii. integrarea unor domenii. investigarea. Transfer 8 Proiectul pentru Învăţământul Rural . descrierea unor stări. optimizarea unor rezultate. perceperea unor relaţii. . transpunerea într-o altă sferă. evaluarea unor rezultate. compararea unor date. reducerea la o schemă sau model. culegerea de date din surse variate.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Nr. observarea unor fenomene. relaţionări între diferite tipuri de reprezentări. procese. argumentarea unor enunţuri. generalizarea şi particularizarea. analiza de situaţii. date de ieşire. anticiparea unor rezultate. sortarea – discriminarea. Exprimare 5. între reprezentare şi obiect. 2. Prelucrare primară 3.definirea unor concepte. rezolvarea de probleme prin modelare şi algoritmizare. generarea de idei. fenomene. reprezentarea unor date.

Ele se referă de obicei la: • desfăşurarea procesului de predare-învăţare centrat pe elev. • evaluarea continuă. competenţele specifice derivate din acestea şi conceptele operaţionale corespunzătoare. • resurse necesare pentru aplicarea optimă a programei. completaţi cu răspunsul corect! 1. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu Valorile şi atitudinile apar de obicei după competenţele generale sub forma unei liste ce acoperă întregul parcurs al învăţământului liceal şi orientează dimensiunile axiologică şi afectivatitudinală aferente formării personalităţii din perspectivă biologică. Test de autoevaluare Pentru întrebările 1 şi 2. Sugestiile metodologice sunt recomandări generale referitoare la modul de aplicare a programei. Care sunt criteriile pentru elaborarea standardelor de performanţă? --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Proiectul pentru Învăţământul Rural 9 . • identificarea celor mai adecvate metode şi activităţi • de învăţare. Care este structura Curriculumului naţional romanesc? ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Temă de reflecţie 3 Identificaţi competenţele generale 2 şi 5 din Programa şcolară pentru clasa a X-a ciclul inferior al liceului.

ÎNŢELEGEM ŞI EXPERIMENTĂM ! 1. Atingerea celor din urmă se realizează cu ajutorul conţinuturilor. profesorul poate interveni asupra conţinuturilor programelor prin regruparea lor sub temele unităţilor de învăţare pe care le-a stabilit. Astfel. dar. În programele şcolare. înlocuire. Organizarea conţinuturilor la biologie Conţinuturile la biologie (vezi pag. • fie adaptate la experienţa elevului.3. • fie cumulate şi să permită progresul. care se regăsesc în lista de conţinuturi. nevoilor prezente şi viitoare ale elevilor. fiecărui obiectiv cadru/competenţe generale îi sunt asociate obiective de referinţă/competenţe specifice. omitere. • nu prezinte contradicţii.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie 3. conform algoritmului din schema de mai jos 4: 10 Proiectul pentru Învăţământul Rural . • fie organizate articulat şi sistematizate. sau poate utiliza alte materiale suport. profesorul poate interveni prin: adaptare. • fie adecvate intereselor. Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual.6) sunt astfel organizate încât să: • fie corelate cu obiectivele de referinţă/competenţele • specifice. adăugare. ca şi manualele. ele se pretează unei citiri personale şi adaptate. Programele şcolare trebuie parcurse şi respectate de către toţi profesorii. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a stabili deosebirile dintre structura programelor şcolare de gimnaziu şi cele de liceu.

competenţe specifice. profesorul trebuie să: • realizeze adecvarea conţinuturilor la scopul curriculumului. • este unitară din punct de vedere tematic.1. • reorganizeze conţinuturile în funcţie de procesele cognitive ce trebuie învăţate. generat prin integrarea unor obiective de referinţă.ARAMIS PRINT SRL. Consiliul Naţional Pentru Curriculum. la nivelul elementelor de conţinut. • facă o analiză secundară a corelaţiei obiective/competenţe – conţinuturi.C.2002 Proiectul pentru Învăţământul Rural 6 11 . Ghid metodologic ARIA CURRICULARĂ MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE ALE NATURII – liceu. În acest sens. • se finalizează prin evaluare.3. utilizând programa şi alte surse. • se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp. Stabilirea conţinuturilor unităţii de învăţare Unitatea de învăţare 6 este o structură didactică deschisă şi flexibilă ce prezintă următoarele caracteristici: • determină formarea la elevi a unui comportament specific. Buc.S. Stabilirea conţinuturilor unităţilor de învăţare implică identificarea elementelor de conţinut prin prelucrare didactică. Ed.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Conţinutul materialului este adecvat DA Utilizare NU Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi elemente de conţinut Adaptare Înlocuire Omitere Adăugare Alte materiale suport 1. • identifice elementele de conţinut.

pe baza genezei. acţionale.3): Tab. relaţiilor. figuri.Neacşu (1990) (Tab. structurarea conţinutului în raport cu anumite proprietăţi relevante. Modalităţi de prelucrare didactică a conţinuturilor unităţii de învăţare Prin prelucrarea didactică a conţinuturilor programei rezultă elementele de conţinut.deductive.3. conceptuale. gradul de familiarizare a elevilor cu sarcina. taxonomică individualizată (de nivel) sub forma hărţilor de concepte focalizată după modelul de predare după modelul unităţilor de sens după modelul informaţiilor de diferenţiere prin coduri bazată pe arborele de relevanţă şi de clasificare ● tematică 12 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie 1. metodologică. 1998): • facilitarea conexiunilor între ceea ce elevii înţeleg şi simt şi ceea ce învaţă. gradul de complexitate sau noutate al conţinutului. pe baza unor analogii sub aspectul structurii. al cauzei şi efectului. evoluţiei unui eveniment. prin includerea informaţiilor noi în teme. numărul de paşi ce trebuie parcurşi între intrare şi ieşire. în funcţie de: seturi de întrebări. ca bază pentru altele mai complexe. experienţa de rezolvare a problemelor. • stimularea elevilor la reflecţia asupra propriilor cunoştinţe în timpul învăţării. prin dispunerea spaţială a informaţiilor scrise. ipoteze de verificat. prin cupluri antitetice. metodologice.Modalităţi de prelucrare a conţinuturilor conjucturală personalizată secvenţială progresivă.Temple. scheme. al părţilor şi întregului. contexte accesibile sau parţial cunoscute. conceptuală. tabele. istoriei.3 . întinderea domeniului. respectă principiul conformităţii cu dezvoltarea psihologică a elevilor (sarcini şi activităţi de învăţare pe grupe de nivel). analiza logică a unui text. după modelul construirii teoriilor ipotetico. în concordanţă cu ordinea în care elevii vor învăţa diferite comportamente. a căror stabilire şi organizare are următoarele roluri (Ch. substituţie cu simboluri. analiză cauzală. • articularea noilor cunoştinţe pe experienţa de viaţă a elevilor O listă de modalităţi de prelucrare a conţinuturilor este oferită de I. redă raportul dintre valorile personale şi valoarea mesajului ştiinţific.2. algoritmi sau scheme logice.

............................................ ........2002 Proiectul pentru Învăţământul Rural 7 13 ........ Prelucrare după.............................. diferenţele dintre metodele alese şi comentariile didactice făcute............................................................ 7 Temă pentru portofoliu Exemplificaţi prelucrarea didactică pentru următoarele unităţi de învăţare: ........ ............ vor conta: adecvarea la cerinţele sarcinii de lucru.................................................. Pe parcursul secvenţelor 1......... Îmi sunt încă neclare următoarele aspecte: ........ În aprecierea temei.S.............ARAMIS PRINT SRL.. modalităţi ce vor apare fie în proiectul unităţii de învăţare.......................................... ............................................................................................................................................................ Buc.................................. 2......... Resurse naturale – protejarea lor” (clasa a IV a)...... Lumea vie şi anotimpurile” (clasa a III a) şi ..m-am confruntat cu următoarele dificultăţi............. ...1 – 1........... Consiliul Naţional Pentru Curriculum.................................... fie efectiv în predare...........................Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Studiu individual 4 Găsiţi şi alte materiale bibliografice în afara celor indicate la sfârşitul capitolului referitoare la modalităţile de prelucrare a conţinuturilor.. Ed.......................................................3................................................................................. .............C......................................................................... Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu Profesorul poate opta pentru una sau mai multe modalităţi de organizare a elementelor de conţinut în unităţile de învăţare........... Ghid metodologic de proiectare a activităţii didactice la Ştiinţe ale naturii – clasele a V a – a VI a”... Completaţi următoarele enunţuri: 1....................................

Ce este unitatea de învăţare şi care sunt principalele ei caracteristici? ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2.Neacşu. 1990)? ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------3. 14 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Care dintre modalităţile de prelucrare a conţinuturilor se pretează cel mai bine pentru programele pentru disciplinele opţionale? Motivaţi şi exemplificaţi.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Test de autoevaluare Pentru întrebările 1 şi 2. Enumeraţi patru modalităţi de prelucrare a conţinuturilor (după I. completaţi cu răspunsul corect! 1.

De aceea. ca disciplină de învăţământ. Prin predarea ştiinţelor nu se urmăreşte o acumulare de fapte şi informaţii ştiinţifice care să ducă la însuşirea de concepte. Abordarea interdisciplinară a ştiinţelor este foarte importantă deoarece permite profesorului să facă o multitudine de conexiuni.4 – Dominantele noului curriculum de ştiinţe integrate la clasele III şi IV Devine mai puţin importantă Capătă o pondere mai mare elaborarea unor obiective pornind elaborarea unor obiective centrate pe de la conţinuturi formare de capacităţi şi competenţe predominanţa conţinuturilor de tip predominanţa conţinuturilor de tip formativ informativ lipsa unor exemplificări ale menţionarea în curriculum a unor activităţi activităţilor de învăţare de învăţare destinate să conducă la atingerea obiectivelor propuse abordarea ştiinţelor dintr-o abordarea ştiinţelor ca învăţare prin perspectivă academică experimentare utilizarea unor materiale didactice utilizarea unor obiecte de uz curent..de ce se învaţă?” Astfel elevul va fi stimulat prin competenţele pe care le dobândeşte şi va creşte caracterul formativ al învăţării.ce se învaţă?” la . începând cu clasele III – IV. procesele şi fenomenele caracteristice. fenomene şi reguli ce trebuie memorate. descoperire şi experimentare. demersul didactic trebuie deplasat de la . prin acţiunea directă asupra lumii înconjurătoare.2005 Proiectul pentru Învăţământul Rural 8 15 .. de laborator cunoscute de elevi din viaţa cotidiană neglijarea experienţei personale a punerea accentului pe experienţa personală elevului a elevului Prelucrare după M.. matematică şi ştiinţe ale naturii şi Tehnologii . permite o baleiere orizontală a problemelor abordate şi o structurare a acestora pe o serie de teme integratoare.. Obiective cadru.4.Didactica ariilor curriculare. vizează observarea şi perceperea lumii în întregul său. obiective de referinţă şi conţinuturi în programe de ştiinţe integrate (învăţământ primar) Reforma curriculară în contextul predării ştiinţelor. Ştiinţele naturii.Singer şi C. Dominantele noului curriculum prin raportare la cel anterior sunt sintetizate în tabelul 48: Ştiinţele naturii ca obiect de studiu la clasele a III-a şi a IV-a Tab. presupune o schimbare de esenţă: ştiinţele nu se mai predau exclusiv ca un ansamblu de fapte. Proiectul pentru Învăţământul Rural” .Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie 1. valorificându-le experienţa anterioară şi dezvoltându-le capacitatea de a integra informaţiile noi în modele explicative proprii. cu componentele.Voica. ci ca un demers de cunoaştere activă. Buc. Predarea ştiinţelor într-o manieră integrată.. ci raportarea elevului la mediul în care trăieşte. în dialog cu elevii şi îi implică pe aceştia în activităţi de observare.

grupul de indivizi. vor fi valorificate cunoştinţele privind mediul natural. relaţionarea în mediul natural şi social.Matematică şi Ştiinţe ale naturii” cât şi posibilităţi de relaţionare la nivelul celorlalte arii curriculare. 16 Proiectul pentru Învăţământul Rural . interesul pentru aprecierea şi argumentarea logică. În scopul formării acestor competenţe şi atitudini.. curiozitatea şi preocuparea faţă de fenomenele din mediu. a căror abordare se realizează integrat la acest nivel. Coerenţa programelor s-a realizat prin urmărirea progresiei elevului în achiziţia de competenţe şi cunoştinţe de la un an de studiu la altul. la care se adaugă: grija faţă de mediul natural. creativitatea.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Temă de reflecţie 4 • Citiţi tabelul comparativ de mai sus şi explicaţi ce înţelegeţi prin . obiectivele de referinţă urmărite în clasa a III a. iar competenţele se referă la comunicare. individul. sunt dezvoltate şi completate în clasa a IV –a (Tab. Pentru aceasta. S-au urmărit obiectivele ciclului curricular de dezvoltare. independenţa gândirii. modificări ale mediului ca urmare a intervenţiei omului.elaborarea unor obiective centrate pe formarea de capacităţi şi competenţe”? Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu Programa de Ştiinţe ale naturii pentru clasele a III a şi a IV a porneşte de la obiective comune domeniilor studiate pe care le corelează cu teme specifice acestor discipline.. relaţiile dintre indivizi şi dintre aceştia şi mediu. în termeni de rezultate aşteptate ale învăţării. fenomeneşi interacţiuni specifice din mediu. studiu individual. Tematica propusă are în vedere relaţionarea conţinuturilor atât în interiorul ariei curriculare . înţelegerea şi valorificarea informaţiilor.5).

3. 1.4.*să confecţioneze jucării/produse.să interpreteze succesiunea fenomenelor şi a proceselor dintrun mediu apropiat. propice vieţii. să conştientizeze efecte ale mediului asupra propriului organism.2. Dezvoltarea interesului şi a responsabilităţii pentru menţinerea unui mediu natural echilibrat. Înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice ştiinţelor naturii.1. Obiective de referinţă Clasa a III a 1. 3. 3.2.să comunice. 1. 2. 3.3.să comunice în maniere diverse observaţii şi comparaţii asupra corpurilor din na-tură şi asupra experimentelor realizate.*să aprecieze importanţa protejării propriului corp faţă de factorii dăunători din mediu.să explice relaţii între sisteme din mediul înconjurător. 2. 2. 3. 2. 2. 2.2. să realizeze experimente simple pe baza unor ipoteze date.3. 2.5 – Coerenţa dintre obiectivele cadru şi cele de referinţă în clasele a III a şi a IV a Obiective cadru 1.pentru a fi utile în realizarea unor experimente simple. 3.2. în maniere diverse.*să respecte regulile de comunicare şi comportament negociate în desfăşurarea activităţilor de grup. 1.1. observaţii privind relaţiile dintre părţile componente ale unui sistem şi/sau sisteme studiate.3.să măsoare cu instrumente convenţionale şi neconvenţionale.4.să conştientizeze efecte ale activităţii omului asupra mediului.să înregistreze în formă grafică.1.să deruleze experimente simple pe baza unui plan de lucru.4. comparând rezultatele obţinute cu propriile estimări. prezentând adecvat rezultatele.să indice asemănări şi deosebiri dintre corpurile din natură pe baza unor observaţii proprii.să descrie relaţii între părţile componente ale unui sistem familiar. 2.3. 3. organisme şi evenimente din jurul său pe baza unor criterii date.imitând obiecte din mediul înconjurător. folosind instrumente şi procedee specifice.1. observaţii ale unor fenomene şi procese din mediul apropiat.*să formuleze ipoteze privind consecinţele utilizării unor proceduri de natură ştiinţifică. 2.4.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Tab.3.să aplice proceduri de natură ştiinţifică în activitatea proprie.1.* să descrie proceduri simple de natură ştiinţifică realizate.*să prezinte prin modele aspecte familiare din mediul înconjurător. 1. 1.2. Proiectul pentru Învăţământul Rural 17 . 3.2. 1. Obiective de referinţă Clasa a IV a 1. Formarea şi dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor de experimentare şi explorare /investigare a realităţii.să pună în evidenţă regularităţi ale fenomenelor pe baza măsurătorilor efectuate.1.să aplice observaţia ca demers al cunoaşterii de tip ştiinţific.să ordoneze obiecte.

Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie

Studiu individual 5 Studiaţi cu atenţie tabelul 5 şi observaţi dacă între obiectivele de referinţă din clasa a III a şi cele din clasa a IV a există coerenţă şi continuitate. Motivaţi răspunsul. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu

Conţinut

Caracteristici şi proprietăţi ale corpurilor

Acelaşi lucru este valabil şi pentru conţinuturi (Tab.6). Tab.6– Coerenţa dintre conţinuturile de la clasa a III a şi cele de la clasa a IV a Clasa a III a Clasa a IV a • Formă, culoare, dimensiune (lungimea • Echilibru şi cântărire(masa ca rezultat al măsurării în unităţi ca rezultat al măsurării în unităţi standard; volumul ca rezultat al standard):cântarul cu arc, balanţa; măsurării/comparării în unităţi nestandard); • Volumul (capacitatea ca rezultat al măsurării în unităţi • Stări de agregare (solid, lichid, gaz)standard: litrul multipli şi identificare în funcţie de formă şi submultipli); volum; • Comportamente de adaptare • *Dizolvarea şi condiţii de creştere a la plante şi animale: reacţii de vitezei de dizolvare. apărare şi adaptare la • *Amestecuri şi separarea lumină*umiditate, vânt, frig; amestecurilor prin filtrare,decantare; • Proprietăţi ale metalelor şi • Corpuri cu viaţă şi fără viaţă: plante şi utilizări ale acestora. Magneţi. animale; materiale naturale şi Circuite electrice simple; prelucrate. Utilizări; • Surse de lumină. • Rolul structurilor de bază ale Comportamentul luminii organismelor vii: producerea curcubeului, • Rolul componentelor observabile la • culorile, umbra, vizibilitatea plante: rădăcină, tulpină, frunză, corpurilor. floare, fruct, sămânţă; • Planetele sistemului solar. • Rolul componentelor observabile şi a unor organe interne la animale şi la om: cap, trunchi, membre, organe de simţ, stomac, plămâni, inimă, rinichi, schelet. • Principalele grupe de animale (mamifere, păsări, peşti, reptile, insecte)-caracteristici generale;
Proiectul pentru Învăţământul Rural

18

Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie

• • • Transformări ale corpurilor şi materialelor • • •

Modalităţi de menţinere a stării de sănătate: dietă, igienă personală, exerciţiul fizic; *reacţia la stimuli şi organele de simţ. Soarele-sursă de schimbări periodice în mediul înconjurător: luminăîntuneric, zi-noapte, anotimpurile); Transformări de stări de agregare (topire,solidificare,vaporizare, condensare). Circuitul apei în natură; Surse de energie(vântul,soarele,căderile de apă, arderea combustibililor, Hrana.Utilizări.

• •

• • •

• Omul şi mediu •

Apa,aerul,solul.Surse de apă-tipuri, localizare, utilizări. Consecinţe ale variaţiei factorilor de mediu (lumină, apă, aer, sol, surse de căldură) asupra organismelor vii; vieţuitoare dispărute şi pe cale de dispariţie. Protejarea mediului. Deşeurile şi*reciclarea lor.

*Încălzire şi răcire;căldură absorbită şi căldură cedată; Forţe care determină mişcarea corpurilor(gravitaţia,forţe de împingere şi tragere). Mişcare şi repaus; Ciclul vieţii: naştere,creştere, dezvoltare, înmulţire, moarte. Cicluri de viaţă ale organismelor (plante, fluturi, broaşte, oameni); Transformări ale materialelor în alte materiale cu proprietăţi diferite: ruginirea, putrezirea, alterarea, arderea, coacerea. Medii de viaţă: grădina, pădurea, balta,*delta, peştera, mările calde, oceanul. Relaţii de hrănire. Resurse naturale: apă, soluri, roci, minerale, lemn, combustibili, hrană. Protejarea lor.

Studiu individual 6 Studiaţi cu atenţie tabelul 6 şi observaţi dacă între conţinuturile din clasa a III a şi cele din clasa a IV a există coerenţă şi continuitate. Motivaţi răspunsul. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu

Proiectul pentru Învăţământul Rural

19

Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie

Analiza corelaţiei dintre obiective şi conţinuturi

Asocierea dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile programei este rezultatul unor aproximaţii succesive realizate prin intermediul activităţilor de învăţare: • de ordinul I, când sunt imaginate activităţi simple cu ajutorul cărora pot fi reprezentate anumite asocieri obiective-conţinuturi; • de ordinul II, când activităţile simple sunt integrate în activităţi complexe; • de ordinul III, când corelaţiile obiective-conţinuturi sunt reconstruite sub activităţile complexe, respectând analiza prin aplicarea ei la rezultatul etapei precedente. Sinteza progresivă a relaţiei obiective-conţinuturi-activităţi de învăţare până la un nivel satisfăcător este un proces iterativ. Această sinteză se realizează prin tehnici iterative: matricea de asociere ,,obiective-conţinuturi” şi lista de iteraţie ,,obiective-conţinuturi”. Matricea de asociere oferă informaţii globale cu privire la relaţia dintre obiective şi conţinuturi.(tab. 7 ) Tab.7 – Matrice de asociere Obiective de referinţă 1.1 1.2 1.3 1.4 2.1 2.2 2.3 2.4 x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x

3.1 x x x

3.2 x x x

3.3

Conţinuturi

1 2 3 4 5 6

x x x

Coloanele reprezintă obiectivele de referinţă, iar rândurile, conţinuturi. La intersecţia rândurilor cu coloanele, ,,x” marchează legăturile evidente dintre cele 2 variabile (din perspectiva activităţilor de învăţare),reflectând punctul de vedere al profesorului asupra acestora. În matricea de mai sus se observă numărul mare de corelaţii, fiecare unitate de conţinut a programei integrând domenii largi de obiective de referinţă. Test de autoevaluare Pentru întrebările 1 şi 2, completaţi cu răspunsul corect! 1. Care sunt dominantele noului curriculum de Ştiinţe integrate pentru clasele a III a şi a IV a? ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

20

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Matematică şi ştiinţe ale naturii”. Relaţia biologiei cu alte ştiinţe ale naturii. Locul biologiei în aria curriculară . Ce este matricea de asociere şi care este rolul ei? ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------3. • dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare în scopul rezolvării de probleme specifice biologiei. a conceptelor şi a principiilor specifice ştiinţelor biologice. • transferarea şi integrarea cunoştinţelor şi metodelor de lucru specifice biologiei în contexte noi..Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie 2. • educaţia pentru sănătate. • utilizarea şi construirea de modele şi algoritmi în scopul demonstrării principiilor lumii vii. vizează: • cunoaşterea şi înţelegerea terminologiei.5. • utilizarea corectă a limbajului specific. • formarea unor atitudini şi deprinderi privind impactul biologiei asupra naturii şi societăţii. Studiul biologiei în învăţământul preuniversitar. Dominantele noului curriculum prin raportarea la cel anterior sunt următoarele: Analiza biologiei ca obiect de studiu individualizat Proiectul pentru Învăţământul Rural 21 . • educaţia ecologică. abordată ca disciplină de sine-stătătoare. APLICĂM ŞI DEZVOLTĂM! 1. • explorarea sistemelor biologice. Demonstraţi prin exemplificare coerenţa dintre conţinuturi între clasa a III a şi a IV a.

. neadaptate la posibilităţile şi dorinţa de comunicare a elevului Capătă o pondere mai mare • asigurarea unei dezvoltări progresive a noţiunilor • corelarea multidisciplinară cu alte ştiinţe ale naturii pentru acoperirea simultană a zonelor conexe • construirea unor secvenţe de învăţare care să stimuleze curiozitatea şi să permită activităţi de investigare • deplasarea accentului spre învăţarea procedurală. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu 22 Proiectul pentru Învăţământul Rural .corelarea multidisciplinară cu alte ştiinţe ale naturii pentru acoperirea simultană a zonelor conexe”? Apoi daţi cel puţin două exemple de astfel de corelaţii. spre construirea unor strategii proprii de explorare/investigare Temă de reflecţie 5 Citiţi tabelul comparativ de mai sus şi explicaţi ce înţelegeţi prin .Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Devine mai puţin importantă • organizarea conţinuturilor în domenii strict delimitate • predarea biologiei în mod izolat. fără corelaţii cu alte ştiinţe ale naturii • • aplicarea unui demers teoretic în predare menţinerea unei învăţări reproductive.

6. şi a conceptelor şi a metodelor specifice • Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare a realităţii şi de experimentare prin folosirea unor instrumente şi proceduri specifice fizicii • Dezvoltarea capacităţii de analiză şi de rezolvare de probleme • Dezvoltarea capacităţii de comunicare utilizând corect limbajul specific fizicii Studiaţi cu atenţie tabelul de mai sus cu obiectivele cadru la cele trei discipline la gimnaziu si specificati care sunt relatiile/corelaţiile dintre acestea. a terminologiei. a terminologiei. înţelegerea fenomenelor a conceptelor şi a chimice.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie 1. chimie şi fizică în învăţământul gimnazial Obiective cadru la biologie Obiective cadru la chimie • Cunoaşterea şi • Cunoaşterea şi înţelegerea terminologiei. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu Proiectul pentru Învăţământul Rural 23 . principiilor specifice şi a conceptelor specifice ştiinţelor biologice chimiei • Dezvoltarea capacităţilor • Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare de experimentare şi de în scopul rezolvării explorare/investigare a problemelor specifice realităţii prin folosirea biologiei unor instrumente şi proceduri specifice chimiei • Dezvoltarea capacităţii • Dezvoltarea capacităţii de comunicare utilizând de analiză şi de corect limbajul specific rezolvare de probleme biologiei • Dezvoltarea capacităţii de comunicare utilizând corect limbajul specific chimiei Studiu individual 7 Obiective cadru la chimie • Cunoaşterea şi înţelegerea fenomenelor fizice. chimie şi fizică Obiective cadru la biologie. Obiective cadru/ competenţe generale la biologie.

chimie. demonstrând raţionamente deductive şi inductive • Comunicarea înţelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme. în conducerea investigaţiilor şi în raportarea rezultatelor • Evaluarea consecinţelor proceselor şi acţiunii produselor chimice asupra propriei persoane şi asupra mediului • Explicarea fenomenelor fizice într-un limbaj specific prin modelare şi abstractizare • Realizarea unor transferuri şi integrarea cunoştinţelor şi metodelor de lucru specifice fizicii în scopul aplicării lor în ştiinţele naturii şi în tehnologii 24 Proiectul pentru Învăţământul Rural . concepte şi principii specifice biologiei Competenţe generale la chimie • Explicarea unor fenomene.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Comptenţe generale la biologie. procedee întâlnite în viaţa de zi cu zi • Investigarea comportării unor substanţe sau sisteme chimice Competenţe generale la fizică • Definirea şi recunoaşterea conceptelor specifice fizicii • Explorarea şi experimentarea dirijată a unor fenomene şi procese fizice • Rezolvarea de probleme cu caracter teoretic şi aplicativ • • Transferarea şi aplicarea cunoştinţelor din domeniul biologiei în contexte variate Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante. legi şi principii specifice ştiinţelor biologice • Investigarea şi experimentarea unor fenomene sau procese biologice şi interpretarea corectă a datelor obţinute în urma activităţilor experimentale • Modelarea unor fenomene şi procese biologice în scopul demonstrării principiilor fundamentale ale lumii vii • Explicarea unor procese şi fenomene biologice utilizând corect termeni. fizică în învăţământul liceal Competenţe generale la biologie • Recunoaşterea şi definirea unor termeni. în formularea explicaţiilor. procese. concepte.

chimie. 2. ………………………………………………………………………………. Specificaţi ce tip de corelaţii se stabilesc între acestea şi exemplificaţi.2006 de pe site-ul M. Pe parcursul secvenţei 1..6 m-am confruntat cu următoarele dificultăţi …………………………………………………………………………………. fizică din tabelul de la pagina 24. ……………………………………………………………………………….Ed. Completaţi următoarele enunţuri: 1. vor conta: adecvarea la cerinţele sarcinii de lucru. ………………………………………………………………………………. Cel mai mult m-a ajutat………………………………………………….Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Studiu individual 8 Studiaţi cu atenţie tabelul de mai sus cu competenţele generale la cele trei discipline la liceu si specificati care sunt relatiile/corelaţiile dintre acestea. ……………………………………………………………………………….3252/13. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu Temă pentru portofoliu Citiţi competenţele generale din Programa de Ştiinţe pentru clasa a XI a aprobată prin OMEdC nr. diferenţele dintre metodele alese şi comentariile didactice făcute.C. pentru că…………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………… 3. ……………………………………………………………………………….02. Proiectul pentru Învăţământul Rural 25 . şi comparaţi-le cu cele ale disciplinelor biologie. În aprecierea temei.. Am învăţat să…………………………………………………………….

Componente atitudinale în programele de biologie Capacităţile.7. • exprimarea dorinţei de a urmări un ţel prin mijloace diferite. • formarea şi exprimarea opţiunii pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată. • folosirea unei varietăţi de limbaje şi de instrumente pentru a transmite idei. îşi dezvolte capacităţile de investigare şi să-şi valorizeze propria experienţă prin: • dezvoltarea unor metode de muncă intelectuală şi a capacităţii de explorare a realităţii înconjurătoare. • cunoaşterea şi respectarea drepturilor fundamentale ale omului. • înţelegerea consecinţelor etice ale dezvoltării ştiinţei şi tehnologiei asupra omului şi mediului. atitudinile şi valorile vizate în învăţământul gimnazial biologic Consiliul Naţional pentru Curriculum . a limbajelor şi a convenţiilor aparţinând terminologiei specifice. 2. Astfel. • elaborarea unor modele de acţiune şi de luare a deciziilor adecvate într-o lume dinamică. 7. Bucureşti. 4. • cunoaşterea şi utilizarea eficientă a codurilor. respectând opiniile fiecăruia. demonstreze gândire creativă prin: • utilizarea. • folosirea echipamentelor informatice în calitatea lor de instrumente ale comunicării. modele şi teorii diverse pentru a investiga şi a descrie procesele naturale. atitudinile şi valorile vizate de profilul de formare la nivelul gimnaziului au un caracter transdisciplinar şi definesc rezultatele învăţării urmărite prin aplicarea curriculumului. absolvenţii învăţământului gimnazial trebuie să9 1. 5. • acceptarea şi promovarea unui mediu natural propice vieţii. înţeleagă sensul apartenenţei la diverse tipuri de comunităţi. contribuie la dezvoltarea unei vieţi de calitate prin: • dezvoltarea unor atitudini pozitive faţă de sine şi de semeni. experienţe şi sentimente. demonstreze capacitatea de adaptare la situaţii diferite prin: • demonstrarea capacităţii de a lucra în echipă. înţeleagă şi utilizeze tehnologiile în mod adecvat prin: • folosirea de idei. 2002 9 26 Proiectul pentru Învăţământul Rural . evaluarea şi ameliorarea permanentă a unor strategii proprii pentru rezolvarea de probleme specifice. Capacităţile. 3. • formarea şi utilizarea deprinderilor de comunicare socială. folosească diverse modalităţi de comunicare în situaţii reale prin: • dobândirea deprinderilor specifice achiziţiilor fundamentale şi aplicarea lor efectivă în procesul comunicării.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie 1. verbală şi nonverbală. 6. • formarea şi utilizarea unor deprinderi de judecată critică. • folosirea unor tehnici de argumentare variate în contexte sociale diferite.Ghid metodologic de aplicare a Programei de bilogie – învăţământul obligatoriu.

manifeste toleranţă faţă de opiniile celorlalţi. absolvenţii învăţământului liceal trebuie să: 1. îşi cultive receptivitatea şi flexibilitatea pentru aplicarea cunoştinţelor de biologie în viaţa cotidiană. manifeste grijă faţă de propria persoană. completaţi-le dacă este cazul şi găsiţi raportul dintre ele. 2. 5. atitudinile şi valorile vizate în învăţământul liceal la biologie Capacităţile. fie motivaţi pentru informarea şi documentarea ştiinţifică. Astfel.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Capacităţile. faţă de ceilalţi şi faţă de mediul înconjurător. analizaţi-le. 7. atitudini şi valori trebuiesc formate la elevii din învăţământul gimnazial şi liceal. 6. 4. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu Proiectul pentru Învăţământul Rural 27 . atitudinile şi valorile vizate de profilul de formare la nivelul liceului au un caracter transdisciplinar ca şi cele de la învăţământul gimnazial şi definesc rezultatele învăţării urmărite prin aplicarea curriculumului. îşi dezvolte curiozitatea ştiinţifică şi respectul pentru orice formă de viaţă. Temă de reflecţie 6 După ce aţi citit şi aţi înţeles ce capacităţi. conştientizeze şi să se implice în problemele de interes global. fie interesaţi de realizările şi descoperirile din domeniul ştiinţelor. 3.

3 p pentru fiecare capacitate. 3.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie TEST DE EVALUARE – NOTAT DE TUTORE Testul de evaluare de mai jos vă va ajuta să verificaţi gradul de îndeplinire a competenţelor specifice Unităţii de Învăţare 1: ....21) pentru biologie clasa a VII a. . comentariul corect al schemei (4p). • În evaluare se vor acorda câte 1.. atitudine şi valoare enumerată şi exemplificată corect şi 0. ce se învaţă?” (2p)..Curriculum pentru biologie . atitudinile şi valorile vizate de învăţământul liceal biologic şi exemplificaţi pentru fiecare în parte. conţinuturile răspund la întrebarea . Realizaţi o matrice de asociere obiective-conţinuturi (după modelul de la pag. să analizeze achiziţiile de biologie din perspectiva dezvoltării profilului de formare a absolventului 28 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 2.. Indicaţi la ce se referă schema de mai jos. să explorez elementele de coerenţă verticală şi orizontală în cadrul curriculumului de biologie? În evaluare vor fi analizate: identificarea corectă a schemei (2p). Enumeraţi capacităţile.. comentaţi-o şi exemplificaţi: . să descopăr relaţiile dintre componentele programelor de biologie? Conţinutul materialului este adecvat DA Utilizare NU Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi elemente de conţinut Adaptare Înlocuire Omitere Adăugare Alte materiale suport • . • În evaluare vor fi analizate: dacă obiectivele de referinţă răspund la întrebarea . dacă obiectivele de referinţă au fost corelate corect cu conţinuturile (6p). dacă.. de ce se învaţă?” şi sunt corelate cu cele cadru (2p).90 p din oficiu..repere conceptuale” Am reuşit…??? 1. modul de concepere şi structurare a exemplificărilor pe fiecare modalitate de intervenţie asupra conţinuturilor (4p).

• oferă o hartă clară a evoluţiei capacităţilor elevului şi posibilitate stimulării acelor deprinderi care au fost insuficient formate şi dezvoltate. procese. • criteriu pentru nota 10: să realizeze predicţii şi observaţii pe baza rezultatelor experimentale Temă de reflecţie 3 . şi a conceptelor specifice chimiei ● Dezvoltarea capacităţilor de experimentare şi de explorare. RĂSPUNSURI PENTRU SARCINILE DE LUCRU ALE . • accentuează dimensiunea acţională în formarea personalităţii elevului.. SUGESTII DE REZOLVARE.2004.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie INDICAŢII. Temă de reflecţie 5 . nr.Programe şcolare pentru clasa a X a ciclul inferior al liceului .08. UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE 1” Temă de reflecţie 1 – centrarea programelor pe obiective (competenţe) asigură: • evidenţierea unei dezvoltări progresive în achiziţia de competenţe de la un an de studiu la altul a elevului.. Obiective cadru la biologie ● Cunoaşterea şi înţelegerea terminologiei..Biologie aprobat prin OM. a terminologiei. investigare a realităţii prin folosirea unor instrumente şi proceduri specifice chimiei Obiective cadru la chimie ● Cunoaşterea şi înţelegerea fenomenelor fizice.demersul didactic trebuie deplasat de la . • ofertă educaţională a şcolii în raport cu interesele şi aptitudinile elevului şi cu aşteptările societăţii Temă de reflecţie 2 • criteriu pentru nota 9: să descopere relaţii.4598/31. şi a conceptelor şi a metodelor specifice ● Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare a realităţii şi de experimentare prin folosirea unor instrumente şi proceduri specifice fizicii. Temă de reflecţie 4 .de ce se învaţă?” Astfel elevul va fi stimulat prin competenţele pe care le dobândeşte şi va creşte caracterul formativ al învăţării. a terminologiei. • focalizează actul didactic pe achiziţiile finale ale învăţării. fenomene.cele două exemple de corelaţie se referă la obiectivele cadru pentru ştiinţe din tabelul de mai jos. a conceptelor şi a principiilor specifice ştiinţelor biologice ● Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare în scopul rezolvării problemelor specifice biologiei Obiective cadru la chimie ● Cunoaşterea şi înţelegerea fenomenelor chimice. Proiectul pentru Învăţământul Rural 29 .ce se învaţă?” la .

înţeleagă şi utilizeze tehnologiile în • mod adecvat îşi dezvolte capacităţile de • investigare şi să-şi valorizeze propria experienţă contribuie la dezvoltarea unei vieţi de • calitate Se va puncta enumerarea corectă a capacităţilor. • utilizarea unor metode de polenizare artificială pentru plantele din gradină Studiu individual 3 . 4. art. art. Studiu individual 1 – Titlul I – Dispoziţii generale art. Studiu individual 4 portofoliul individual . 2.a-g. 3.materialele găsite vor fi trecute şi în Studiu individual 5 – se va lucra individual sau pe grupe 30 Proiectul pentru Învăţământul Rural .4 (2). îşi dezvolte curiozitatea ştiinţifică şi respectul pentru orice formă de viaţă manifeste grijă faţă de propria persoană. • exemple de alte activităţi de învăţare decât cele din programă: • citirea şi utilizarea determinatoarelor pentru identificarea şi clasificarea plantelor • utilizarea metodelor de înmulţire vegetativă pentru plantele ornamentale. 7.4 (1) lit. faţă de ceilalţi şi faţă de mediul înconjurător manifeste toleranţă faţă de opiniile celorlalţi îşi cultive receptivitatea şi flexibilitatea pentru aplicarea cunoştinţelor de biologie în viaţa cotidiană conştientizeze şi să se implice în problemele de interes global.Cele trei domenii vizate sunt: domeniul didactic (vizând ariile curriculare ).4 (3) Studiu individual 2 • 2. fie motivaţi pentru informarea şi documentarea ştiinţifică. atitudinilor şi valorilor (vezi tabelul de mai sus). Gimnaziu • • • • • • • demonstreze gândire creativă folosească diverse modalităţi de comunicare în situaţii reale înţeleagă sensul apartenenţei la diverse tipuri de comunităţi.1 – să utilizeze metode şi mijloace adecvate explorării/investigării lumii vegetale. precum şi stabilirea corectă a raportului dintre ele. demonstreze capacitatea de adaptare la situaţii diferite • • • • Liceu fie interesaţi de realizările şi descoperirile din domeniul ştiinţelor. 6. 1. *Se poate lucra individual sau pe grupe. analiza corectă a acestora. crt. domeniul socio-economic (vizând pregătirea pentru piaţa muncii) şi domeniul de cunoaştere concretizat în şcoală printr-un obiect de studiu.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Temă de reflecţie 6 Nr. 5.

Deosebiri Programele şcolare de biologie gimnaziale Programele şcolare de biologie liceale Test de autoevaluare. obiectivele cadru şi cele de referinţă. Ghiduri. caracteristicile psihopedagogice ale vârstei şcolare vizate. investigarea – explorarea – experimentarea. norme metodologice şi materiale suport e. generat prin integrarea unor obiective de referinţă (competenţe) specifice. Unitatea de învăţare este o structură didactică deschisă şi flexibilă ce prezintă următoarele caracteristici: • determină formarea la elevi a unui comportament specific.relaţii/corelaţii orizontale 1. Modalităţi de prelucrare a conţinuturilor • • conjucturală personalizată • • • seturi de întrebări ipoteze de verificat redă raportul dintre valorile personale şi 31 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Manuale alternative Elaborarea standardelor are în vedere: finalităţile pe treaptă şi pe ciclu de şcolaritate. b. 4. • • • 3.relaţii/corelaţii orizontale Studiu individual 8 . Programele şcoală. • se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp. 2. recunoaşterea – definirea – explicarea. 3. pagina 31 1. d. 1. Cadru de referinţă. Planurile cadru de învăţământ pentru clasele I – XII/XIII c. 5. pagina 26 a. Propunem următorul tabel ce va fi completat de fiecare cursant în parte şi va fi punctat conform indicaţiilor din test: 2. transferarea – aplicarea – integrarea – evaluarea (autoevaluarea). Test de autoevaluare. comunicarea – explicarea prin modelare şi abstractizare. Curriculum Naţional pentru învăţământul obligatoriu. rezolvarea de probleme – corelarea – modelarea.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Studiu individual 6 – se va lucra individual sau pe grupe Studiu individual 7 . • se finalizează prin evaluare 2. • este unitară din punct de vedere tematic.

x” marchează legăturile evidente dintre cele 2 variabile (din perspectiva activităţilor de învăţare). pagina 37 1.3 1 2 conţinuturi 3 4 5 6 x x x x În exemplul de mai sus coloanele reprezintă obiectivele de referinţă.2 x x x 3. elaborarea unor obiective centrate pe formare de capacităţi şi competenţe.1 x x x 3. iar rândurile. abordarea ştiinţelor ca învăţare prin experimentare. .2 2.2 1. f. c. predominanţa conţinuturilor de tip formativ.1 2. cunoscute de elevi din viaţa cotidiană.4 2. b.3 2. conţinuturi.4 x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 3. Matricea de asociere oferă informaţii globale cu privire la relaţia dintre obiective şi conţinuturi 1. Dominantele noului curriculum de Ştiinţe integrate pentru clasele a III a şi a IV a sunt: a. fiecare unitate de conţinut a programei integrând domenii largi de obiective de referinţă. ca bază pentru altele mai complexe • individualizată • respectă principiul conformităţii cu (de nivel) dezvoltarea psihologică a elevilor (sarcini şi activităţi de învăţare pe grupe de nivel) * Cursanţii pot alege oricare alte 4 modalităţi de prelucrare a conţinuturilor 3. 32 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie valoarea mesajului ştiinţific • taxonomică • în concordanţă cu ordinea în care elevii vor învăţa diferite comportamente.3 x x x Obiective de referinţă 1. menţionarea în curriculum a unor activităţi de învăţare destinate să conducă la atingerea obiectivelor propuse. punerea accentului pe experienţa personală a elevului 2. utilizarea unor obiecte de uz curent. e. reflectând punctul de vedere al profesorului asupra acestora.*Fiecare cursant va da exemple proprii pentru a demonstra cerinţa din test. În matricea de mai sus se observă numărul mare de corelaţii. 3.* Cursanţii vor alege un anumit opţional pe care vor face analiza cerută în test.. La intersecţia rândurilor cu coloanele.1 x x x x x 1. d. Test de autoevaluare.

Ed.TÂRCĂ A.Polirom.(II).Academiei. SARIVAN L. *** Ministerul Educaţiei Naţionale.N.. C.). Studiu comparativ (I). Ed. 11. RADU I.. Strategii didactice inovative.Aramis Print. Ed. *** Ministerul Educaţiei Naţionale. Editate de CNC şi MEC. 2003.. Curriculum Naţional învăţământul obligatoriu. PĂCURARI O. – C. Consiliul Naţional pentru Curriculum.C.Cicero. M. 4. 2.2001 Proiectul pentru Învăţământul Rural 33 .Humanitas Educational Bucureşti. Clasele a V a – a VI a. Ed. LEAHU I. *** Programe şcolare pentru învăţământul obligatoriu.2001 12. (coord. 9. Bucureşti.S. Aramis.SARIVAN L. NOVEANU G.E.Sigma. M.C.. Învăţarea matematicii şi a ştiinţelor naturii. Bucureşti. SINGER M. Predarea interactivă centrată pe elev.N.C. Un model de proiectare curriculară centrat pe competenţe.E.Aramis Print. 1998 – 1999.Iaşi.Ed.Ed.C.).Corint Bucureşti 1999.2001. Liceu. şi colab. Ghid metodologic de aplicare a Programei de biologie pentru învăţământul gimnazial. Buc. Ed.S. Cadru de referinţă.C.). 10. 2002. 3.2000. Ghid metodologic.C.ARAMIS PRINT SRL... Aria curriculară Matematică şi Ştiinţe ale Naturii.N.S.(coord. Ed.. Ed. De ce şi cum evaluăm.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Bibliografie recomandată pentru “Unitatea de învăţare 1” 1. Aria curriculară Matematică şi Ştiinţe ale naturii.(coord. Consiliul Naţional Pentru Curriculum. 7.C. M.C. Programe şcolare pentru clasele a V a – a VIII a. Consiliul Naţional pentru Curriculum. PIR: Dezvoltarea profesională pe baza activităţii proprii desfăşurată în şcoală.. 5.2000.). 8. Programe şcolare pentru clasele a X a.1983.1999. 6. Psihologia educaţiei şi dezvoltării. MEYER G. 2005. (coord. Consiliul Naţional pentru Curriculum.N. *** Ministerul Educaţiei Naţionale. Ghid metodologic de proiectare a activităţii didactice la ştiinţe ale naturii. Ed. Bucureşti. Bucureşti. Ed.C..

....3.......2..................1 Identificarea dificultăţilor de învăţare la biologie 2.............2......1.............................................2.........1................................3.2............... Învăţarea prin descoperire.......3 Identificarea modalităţilor de organizare a grupelor pentru o învăţare lipsită de stres 34 Proiectul pentru Învăţământul Rural .55 2..2.........................64 2.........................2.....3............. Competenţelele unităţii de învăţare 2...........................................3...................................51 2......................................Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Unitatea de învăţare 2 Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei CUPRINS 2..................................................................53 2........................ sugestii de rezolvare........2..............69 2................... Experimentul ........... Conceptele: strategie didactică şi strategie interactivă..4.....................................51 2............................................................4 Demonstraţia ....... Observarea.....................................................1..40 2...............1.................................................................................................35 2......... răspunsuri pentru sarcinile de lucru .3................................... Metode care sprijină reconstituirea cunoştinţelor ştiinţifice de biologie .........................................59 2.........2...........................................3.....34 2......................................1.......................................................................................................................2 Selectarea metodelor şi a combinaţiilor de metode care facilitează înţelegerea proceselor şi fenomenelor biologice 2....... .......73 Test de evaluare notat de tutore ............................................75 Indicaţii..............61 2............... Povestirea şi lectura didactică .......... Problematizarea .................................... Studiul de caz..............1...... Modelarea ....................................49 2.5....43 2...64 2.2...................................... APLICĂM ŞI DEZVOLTĂM! Integrarea metodelor didactice sub forma strategiilor interactive bazate pe munca individuală şi în grup ..3............................................................................ Învăţarea prin cooperare (IPC).....................................................EXPLORĂM ŞI COMPARĂM! Metode şi procedee didactice eficiente pentru predarea-învăţarea biologiei.................................78 COMPETENŢELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE 2 Prin studiul acestei unităţi de învăţare se urmăreşte formarea următoarelor competenţe: 2.....................................INŢELEGEM ŞI EXPERIMENTĂM! Conversaţia euristică.................................................1.....................................................................76 Bibliografie ......46 2.............. Jocul de rol .......1.....................................

Metodă. exemplifică fenomenul despre care se lecturează. 101-103. după sursa cunoaşterii: din experienţa umanităţii (moştenirea culturală). formare de deprinderi. nealgoritmice. intelectuale1. 6. Metode de învăţământ. Polirom Proiectul pentru Învăţământul Rural 35 . după criteriul istoric: vechi sau clasice. după caracterul activităţilor mentale solicitate în instruire: algoritmice. din experienţa bazată pe acţiunea practică şi din experienţa de raţionalizare a conţinuturilor şi operaţiilor de predare învăţare centrate pe performanţă şi eficienţă maximă. în anumite condiţii metoda poate deveni procedeu şi invers. particulare sau speciale. punct final (rezultatul). methodos: metha = către. procedee. în cadrul unei lecţii derulate după metoda lucrului cu manualul se poate utiliza procedeul experiment care. grupuri mici. după obiectivele urmărite: transmitere şi asimilare de cunoştinţe. caracterizarea şi normarea ansamblului metodelor utilizate în soluţionarea problemelor de ordin instructiveducativ apărute în practica şcolară1. Metode şi procedee didactice eficiente pentru predarea-învăţarea biologiei Semnificaţia cuvântului metodă este aceea de: cale parcursă în vederea atingerii unui scop (grec. Metodele de instruire se pot clasifica după diferite criterii: 1. O metodă se dovedeşte valoroasă dacă procedeele utilizate în cadrul ei sunt eficiente. euristice. 2. în câteva minute. metodologie. iar în cadrul acesteia lecturarea unui mic text poate fi un procedeu utilizat în scopul exemplificării unei anumite particularităţi privind fenomenul experimentat.2 Ansamblul metodelor utilizate în activitatea de instruire în vederea atingerii unui scop constituie metodologia. fiind astfel dominant. procedeul să devină metodă. eficienţa metodei creşte. grupuri mari. Noţiunea de metodă include patru elemente: punct de plecare. după gradul de generalizare: generale. noi sau moderne. 2006. pag. subiectul acţiunii şi beneficiarul metodei (elevul asupra căruia se răsfrânge acţiunea). De exemplu. 5. Totodată. Astfel dacă în timpul unui experiment (metodă) se exemplifică (procedeu) corect rolul variabilelor. Procedeele sunt componente operaţionale ale unei metode. din experienţa rezultată din contactul cu realitatea. 1 2 Cerghit I. fixare şi consolidare. odos = drum). Polirom Iucu Romiţă. În altă lecţie experimentul este utilizat ca metodă pe tot parcursul predării-învăţării. Metodele de instruire constituie instrumente didactice cu ajutorul cărora profesorul îi determină pe elevi să asimileze activ noi cunoştinţe şi forme comportamentale.Ed. creatoare. 19-42. clasificarea. 3. după modul de organizare a elevilor: individuale. pag.1. stimulându-i totodată să îşi dezvolte forţele cognitive. Instruirea şcolară. 2001. 4.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei EXPLORĂM ŞI COMPARĂM! 2. Aceasta cuprinde identificarea.

Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei O grupare sintetică a metodelor de instruire după acest ultim criteriu este prezentată în următorul tabel.cu le maDescri rea. descoperirea. Polirom Proiectul pentru Învăţământul Rural 36 . deosebit de eficiente sunt metodele euristice. În predarea-învăţarea biologiei. matiza. asistată Simularea de calculator Metoda algoritmică etc. Cergit1) De comunicare Orale Expo Interac zi-tive -tive Scrise Oral. conversaţia euristică. pag. nici Expli. Asaltul de idei. O anumită metodă didactică poate servi la realizarea mai multor obiective de predare-învăţare.Interivizua. Metode de învăţământ. Alicaţia practică. de particularităţile elevilor şi de experienţa sa didactică. problematizarea. InstrucDiscuţia tajul colectietc. bazate pe efort propriu de descoperire a noilor cunoştinţe.Thegerea. METODE DE INSTRUIRE (adaptare după I.etc. modelarea. jocul de rol. studiul de caz etc. învăţarea prin cooperare.oară le De explorare Directe Indire cte Demonstraţia grafică sau cu obiect De acţiune Reală De raţionalizare Prele. Sunt considerate metode euristice de învăţare observarea.Proble Lucrul audiovizuacaţia. Obser -vaţia. profesorul alege o metodă sau alta în funcţie de scopurile urmărite. 2006. 1 Cerghit I.sistema riment -tică.Lectu. Ancheta etc. Proiectul Mode. saţia ra. 114. nualul -erea. vaţia Expe. -ul mental Experimentul. Simul Instruirea ată programa tă Jocul Instruirea de rol. Reflec Obser-ţia.Conver. vă etc. larea În procesul instructiv. experimentul.

Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Studiu individual 1 Studiaţi cu atenţie metodele de instruie din tabel şi exemplificaţi situaţii în care se confirmă reversibilitatea metodă-procedeu. Simpla alegere a metodei adecvate nu este garanţia îndeplinirii scopurilor activităţii didactice. prin metoda selectată va construi calea prin parcurgere căreia va realiza ceea ce şi-a propus. Proiectul pentru Învăţământul Rural 37 . Între aceşti trei factori: conţinut (“ce predăm”) metode (“cum predăm”) şi elev (“cui predăm”). există o relaţie de interdependenţă. dar această operaţie trebuie să fie corelată funcţional cu subiecţii acţiunii pedagogice şi cu “conţinutul” procesului de predare. Profesorul. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Selectarea metodei este o sarcină ce revine profesorului.

Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei

Temă pentru portofoliu Folosind schema alăturată, concepeţi un exemplu care să ilustreze interdependenţele dintre factorii implicaţi în procesul instructiv educativ În aprecierea temei, vor conta: adecvarea la particularităţile elevilor, identificarea unor elemente de dificultate în conţinutul predării, criteriile de selecţie a metodei şi corelaţiile dintre factorii idicaţi de schemă.

elev

metodă

conţinut

Completaţi următoarele enunţuri: 1. Pe parcursul secvenţei 2.1 m-am confruntat cu următoarele dificultăţi………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …………………… 2. Cel mai uşor a fost să………………………………………………………… …………………………………….pentru că…………………………………… …………………………………………………………………………………… 3. Am întâmpinat următoarele dificultăţi……………………….……………….

Cercetări noi au demonstrat că rezultatele activităţii didactice se îmbunătăţesc dacă profesorul utilizează diferite metode de predare iar cele mai bune rezultate sunt înregistrate în urma corectei utilizări a metodelor activ-participative3 . Cu toate acestea nici o metodă nu poate fi considerată eficientă în orice situaţie de învăţare. După Jean Piaget “metodele noi sunt cele care ţin seama de natura proprie a copilului şi fac apel la legile constituţiei psihologice şi dezvoltării individului”4. Selectarea corectă a metodei de instruire aduce o serie de avantaje cum sunt : • diminuarea efortului de învăţare; • creşterea capacităţii de muncă a elevilor; • generarea şi păstrarea motivaţiei pentru învăţare; • stimularea capacităţilor intelectuale ale elevilor.
Bloom, B.S. 1984, The search for methods of group instruction as effective as one-to-one tutoring, în Educational Leadership, nr. 8, USA, Virginia 4 Piaget J., 1972, Psihologie şi pedagogie, pag. 66-74, trad Bucureşti
3

38

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei

Principalele tendinţe în dezvoltarea metodologiei didactice se configurează pe două direcţii: • cantitativă - constă în multiplicarea şi diversificarea metodelor; • calitativă - constă în înnoirea şi modernizarea metodelor. Actuala înnoirea şi modernizare a metodelor didactice este caracterizată de următoarele orientări principale: • centrarea pe elev, pe acţiunea şi angajarea acestuia; • centrarea pe grup, pe promovarea interacţiunilor; • promovarea învăţării prin descoperire; • accentuarea pragmatismului, a metodelor practic- aplicative; • utilizarea noilor tehnologii informaţionale şi de comunicare; • construirea premiselor învăţării continue.

Temă de reflecţie 1 Credeţi că metoda explicaţiei poate fi realizată prin mai multe procedee ? Care ar fi acestea ? Reflectaţi asupra procedeelor pe care le utilizaţi dumneavoastră în metoda explicaţiei. Pe baza experienţei personale, încercaţi să realizaţi o ierarhizare a acestor procedee (de la cel mai eficient la cel mai puţin eficient). Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri

Proiectul pentru Învăţământul Rural

39

Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei

INŢELEGEM ŞI EXPERIMENTĂM!
2.1.1. Conversaţia euristică
Metode şi procedee didactice

Conversaţia euristică este dintre cele mai active şi eficiente metode de instruire. Aceasta constă într-un dialog, iniţiat şi dirijat de profesor, care prin întrebări bine alese şi structurate, îi conduce pe elevi spre descoperirea de noi cunoştinţe. Utilizând metoda conversaţiei euristice, printr-un demers inductiv, orientaţi de întrebările profesorului, elevii pot ajunge la descoperirea relaţiilor cauzale, la formularea unor concluzii, la generalizări, la identificarea unor reguli, formularea unei definiţii etc5.. Cercetătorii din domeniul ştiinţelor educaţiei şi învăţământului au constatat că elevii înţeleg mai bine un subiect dificil dacă discută cu colegii acel subiect, explicându-l cu propriile lor cuvinte şi colaborând pentru rezolvarea problemelor legate de acel subiect. Această constatare sprijină încadrarea metodei conversaţiei euristice în cele mai eficiente dintre metodele de predare-învăţare. Conversaţia euristică este o metodă interactivă bazată pe tehnica chestionării grupului de elevi prin utilizarea unor întrebări simple şi progresive care în final îi conduc pe elevi la o concluzie logică. Altfel spus, conversaţia euristică este o învăţare prin chestionare în loc de simpla comunicare de informaţii. Metoda îi ajută pe elevi să înveţe să formuleze răspunsuri şi prin intermediul ei, elevii sunt sprijiniţi în efortul lor de a gândi singuri. O bună aplicare a metodei presupune iniţierea prin adresarea unor întrebări care să vizeze identificarea nivelului de cunoştinţe ale elevilor în tematica lecţiei. În conversaţia euristică toţi participanţii contribuie la dezvoltarea dialogului. Descoperirile progresează prin interacţiunile profesor-elevi, elevi-elevi. Profesorul simulează ignoranţa sau scepticismul pe măsură ce întrebările adresate grupului devin din ce în ce mai specifice. Întrebările formulate de profesor trebuie să fie predominant întrebări deschise care să permită mai multe variante de răspuns şi să faciliteze schimbul de opinii între elevi. Se recomandă utilizarea interacţiunilor în grupul de elevi care stimulează interesul acestora pentru descoperirea şi implicarea activă în formularea răspunsurilor. Totodată interacţiunile în grupul de elevi furnizează permanent feed-back valoros pentru profesor. Alte avantaje ale metodei sunt: • Stimularea gândirii. • Stimularea curiozităţii. • Dezvoltarea capacităţii de lucru în echipă.

5.

Dumitru Gh. , Dumitru Constanţa , 2004, Psihopedagogie, pag. 3007-310, EDP Bucureşti Proiectul pentru Învăţământul Rural

40

2. 10. CD version Proiectul pentru Învăţământul Rural 41 . de ce? Dacă nu. Implicaţi cât mai mulţi elevi în conversaţie. Formulaţi întrebări clare. Preluaţi răspunsurile elevilor şi rafinaţi-le când este cazul. Formulaţi clar şi specific întrebările. 7. 3. Acordaţi timp de gândire după ce adresaţi întrebările. 6 Garlikov Richard. Focalizaţi întrebările pe tema abordată. 4. adecvate nivelului de cunoştinţe ale elevilor. 2004. Stimulaţi emiterea de întrebări. de ce ? Argumentaţi! Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Câteva sfaturi pe care le considerăm utile în vederea utilizării metodei conversaţiei euristice6: 1. Using the Socratic Method . 9. 11. 6. Proiectaţi întrebări semnificative care să servească structurării şi orientării lecţiei. Formulaţi atât întrebări închise (cu răspuns unic) cât şi întrebări deschise (cu mai multe variante de răspuns). Concepeţi întrebări care să necesite răspunsuri mai ample şi nu răspunsuri de tip “Da” sau “Nu” pentru a încuraja raţionamentul elevilor. Formulaţi concluzii parţiale pe secvenţele conversaţiei. 8. 5.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Temă de reflecţie 2 Credeţi că metoda conversaţiei euristice poate fi utilizată la orice nivel de clasă? Dacă da.

ponderea ocupând-o primele. în general cauzale. Ambele tipuri de întrebări prezintă plusuri şi minusuri. aşa cum este sintetizat în tabelul următor.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Prezentăm un exemplu de întrebări ordonate pentru aplicarea metodei conversaţiei euristice în cadrul lecţiei "Virusurile" -clasa a IX a. Comparaţie între întrebări de tip deschis şi întrebări de tip închis Întrebări închise Avantaje Dezavantaje Relevant ♦ Încurajează memorizarea Grad mic de dificultate ♦ Puţin creative Consumă ♦ Limitează cantitatea puţin timp cunoştinţelor utilizate şi evaluate Util în testarea ♦ Permit accesarea cunoştincompetenţelor de nivel ţelor scăzut Implică un ♦ Favorizează învăţarea răspuns unic pasivă Uşor de ♦ Dau posibilitatea de evaluat ghicire a răspunsului Mai uşor de ♦ Limitează modul de formulat de învăţare în grup către ♦ Nu oferă posibilitatea profesor exprimării opiniilor diferite Întrebări deschise Avantaje Dezavantaje ♦ Consumator de Sunt creative timp Activează raţionarea ♦ Dificil de Încurajează gândirea evaluat Testează înţelegerea şi nivele ♦ Subiectivita-tea cognitive superioaretive profesorului Nu limitează răspunsurile ♦ Nu pot Dezvoltă vocabularul şi beneficia toate modalităţile de exprimare răspunsurile de Oferă posibilităţi de formare şi aceeaşi atenţie luare de decizii din partea Valorifică cunoştinţe anterior profesorului dobândite ♦ Există riscul Implică elevii în desfăşurarea omiterii unor lecţiei şi învăţării aspecte din Permite argumentarea şi conţinutul integrarea opiniilor diferite predării Sunt testate cunoştinţele şi competenţele elevilor ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ 42 Proiectul pentru Învăţământul Rural .) Reprezentarea lumii vii pe baza modelelor .1. atunci ce este virusul? Cum se înmulţesc virusurile? După identificarea şi descrierea caracteristicilor virusurilor. ce definiţie puteţi formula pentru virusuri? De ce nu sunt incluse virusurile în nici un regn? Formularea întrebărilor se constituie în element cheie în buna desfăşurare a activităţii didactice prin metoda conversaţiei euristice. “ dacă…atunci. "Virusurile" Ce caracteristici distincte au organismele vii faţă de corpurile lipsite de viaţă? Ce caracteristici comune au virusurile şi organismele vii? Prin ce însuşiri se deosebesc virusurile de organismele vii? Este virusul un organism viu? De ce îl consideraţi organism viu?/ De ce nu îl consideraţi un organism viu? Dacă virusul este considerat organism viu. “cum?.?” sunt întrebări deschise. În exemplul anterior întrebările deschise alternează cu cele de tip închis. cu mare valoare productiv–cognitivă. În exemplul următor puteţi identifica întrebări de tipul “de ce?. unde principala competenţă specifică vizată este: (3.. ce caracteristici îi condiţionează viaţa? Dacă nu consideraţi virusul organism viu.

de aprofundare a înţelegerii diverselor procese sau componente ale lumii vii. Povestirea şi lectura didactică Povestirea este o metodă aplicată mai frecvent în clasele gimnaziale. Povestirile oferă condiţii de a expune diverse întâmplări.2. legende. fantastic.1. • Este adecvată caracteristicilor celor ce o ascultă 43 Metode şi procedee didactice Proiectul pentru Învăţământul Rural . Povestirile realizate de elevi. cuprins şi încheiere. de transmitere a unor mesaje etc. • Are stil: cuvinte sugestive. • Are un plan bine structurat. corect alese şi utilizate. Profesorul poate construi un model pentru structurarea povestirii sau poate da începutul unei povestiri urmând ca elevii să finalizeze povestirea. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 2.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Studiu individual 2 Identificaţi identificaţi ponderea întrebărilor cu valoare productivcognitivă formulate în exemplul de aplicare a metodei conversaţiei euristice în cadrul lecţiei "Virusurile" şi formulaţi avantajele utilizării acestor tipuri de întrebări în metoda conversaţiei euristice. a VI-a spre basme. introducere. răspunzând înclinaţiilor copiilor din clasele a V-a. verificabile. Povestirile sunt un bun mijloc de introducere a noilor cunoştinţe. se constituie în excelente exerciţii de exprimare. oferind elevilor şansa de a se afirma şi de a-şi demonstra capacitatea creativă. Câteva caracteristici ale unei povestiri bine realizate la disciplina biologie: • Are o temă unică bine definită. • Are surse de inspiraţie corecte. de esenţializare a unor conţinuturi. miraculos. de provocare a unor dezbateri.

expresia feţei. clasei sau chiar cu particularităţile individuale ale elevilor (mai mult sau mai puţin înclinaţi spre studiul biologiei). culegerile de exerciţii şi probleme. profilul şcolii. povestirea este o metodă plăcută elevilor şi prin aceasta se recomandă ca metodă utilă în activitatea didactică. În afară de aceste roluri benefice. Din punct de vedere istoric. astfel încât aceasta să fie corect receptată şi bine înţeleasă de auditori. Aceste elemente sunt însuşite de elevi fără a avea o sarcină de învăţare specială în acest sens. metoda povestirii este o metodă clasică. se pot auto-verifica şi auto-evalua. compendiile. îşi pot dezvolta conceptele. citire şi înţelegere ale elevilor. 44 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Cel care povesteşte are sarcina de a se pregăti şi de a prezenta povestirea. Povestirea permite interacţiuni între elevi care pot fi atât ascultători cât şi povestitori. îşi pot verifica ipotezele. tratate de specialitate etc. Lectura didactică este o activitate proiectată şi coordonată de profesor.precizaţi trei argumente în sprijinul acesteia. Complexitatea textelor recomandate pentru lectură este direct proporţională cu particularităţile de vârstă. pot construi conexiuni între noţiuni dobândite anterior. povestitorul comunică şi non-verbal prin limbajul corpului. comunicare din care elevii învaţă cum să prezinte în faţa unui auditoriu un text. cu ajutorul mijloacelor tehnologiei audio-video moderne capătă valenţe educative variate. dar în prezent. Materiale bibliografice pot fi manualele sau alte auxiliare didactice ca atlasele. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Lectura didactică este o altă metodă de comunicare. Un alt aspect al povestirii este cel dramatic. Prin lectură elevii pot dobândi rapid şi eficient noi cunoştinţe. reviste de specialitate. Din această perspectivă povestirea ca metodă de instruire favorizează dezvoltarea capacităţilor de ascultare. Temă de reflecţie 3 Comentaţi afirmaţia “povestirea este o metodă de instruire plăcută elevilor”.

solicită interpretarea textului citit şi formularea unor concluzii. Astfel.implică analiza textului şi stimulează dezvoltarea gândirii. Cele mai uzitate tehnici de realizare a lecturii didactice la biologie sunt: 1. Pentru a fi cu adevărat utilă. Polirom Proiectul pentru Învăţământul Rural 45 .constă în citirea pe fragmente cu explicarea termenilor necunoscuţi şi formularea de idei sintetice. ceea ce conduce spre construcţia sensului şi a realei înţelegeri a acestuia7. dezvoltă vocabularul de specialitate. metoda lecturii didactice. lectura problematizată . diversitate şi grad de dificultate. el va verifica relevanţa şi calitatea ştiinţifică a lecturii înainte de a o recomanda elevilor. satisfac diversitatea ritmurilor de dezvoltare. Metode de învăţământ. Totodată profesorul este responsabil de materialul bibliografic recomandat pentru lectură. dezvoltă abilităţile de citire. În acest caz. 2. lectura investigaţie . lectura critică . membrii grupului compun împreună o prezentare pe subiectul despre care s-au informat. fiecare profesor de biologie trebuie să îşi formeze propriul său sistem de criterii de selecţie a lecturilor şi de îndrumare a elevilor în realizarea lor. 7 Cerghit I. Lectura didactică poate fi şi o metodă de instruire în grup.dirijată de profesor prin întrebări la care elevii caută activ răspunsuri. elevii ajung să le stăpânească şi să le utilizeze cu uşurinţă şi alternativ chiar în timpul parcurgerii aceluiaşi text . 2006. facilitează conexiunile intra şi interdisciplinare. profesorul va stabili şi intervalele la care verifică modul în care elevii realizează lectura şi totodată îi sprijină în atingerea obiectivelor propuse prin utilizarea acestei metode.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Lectura didactică este un mijloc de dezvoltare intelectuală şi de autoinstruire. lectura explicativă . aplicată la disciplina biologie. această metodă trebuie aplicată timpuriu şi gradat sporind în frecvenţă. Odată cu stabilirea sarcinilor privind lectura didactică. Lecturile suplimentare sporesc înţelegerea conceptelor şi principiilor biologice. un anumit subiect indicat de profesor sau propus de elevi este studiat utilizând mai multe surse bibliografice. Pentru utilizarea metodei lecturii didactice. în vederea formării deprinderii de muncă independentă. 4. De aceea. După lecturarea şi prelucrarea informaţiilor. trebuie să fie o lectură activă. 3. Prin exersarea timpurie a acestor tehnici sub îndrumarea profesorului de biologie. captează interesul elevilor. Acest sistem trebuie să fie suficient de dezvoltat pentru a permite selectarea sarcinilor de lectură în funcţie de nevoile individuale şi de grup ale elevilor. Eficienţa lecturii este asigurată numai prin interactivitatea elevului cu conţinutul textului citit.

Am întâmpinat următoarele dificultăţi………………………………. informaţiilor furnizate de text. Temă pentru portofoliu Pe baza informaţiilor din secţiunea 2.1. ……………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………… 2.2 concepeţi planul şi formulaţi ideile principale pentru o povestire cu titlul “ Dacă aş fi fost floare” În aprecierea temei se vor lua în consideraţie respectarea caracteristicilor unei povestiri bine realizate enunţate în prezenta lucrare. în vederea descoperirii unor noi informaţii. abilitate de care adultul se va servi pe tot parcursul vieţii8. Toate activităţile şcolare se bazează pe observare.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Aplicarea corectă a metodei lecturii didactice implică formarea şi dezvoltarea deprinderilor de: înţelegere corectă a textului citit. Cel mai mult m-a ajutat………………………………………………. Polirom Proiectul pentru Învăţământul Rural 46 . Observarea Metodele intuitive (de explorare a realităţii) Observarea este metoda de instruire indispensabilă descoperirii şi explorării lumii vii. Completaţi următoarele enunţuri: 1. ……………………………………………………………………………. 2. 2006. iar învăţarea conceptelor ştiinţifice nu se poate realiza fără dezvoltarea spiritului de observaţie. interpretare a expresiilor ştiinţifice. ……………………………………………………………………………. Prin observaţie se înţelege activitatea elevilor de urmărire atentă a unor structuri şi fenomene. formularea de probleme.Am învăţat să…………………………………………………………….3. Metode de învăţământ. 8 Cerghit I. notare a datelor. ……………………………………………………………………………… pentru că…………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………… 3.

mijloacele didactice specifice lecţiei. sau sunt indicate printr-o fişă de observaţie individuală. În acest caz observarea poate fi realizată atât prin intermediul simţurilor.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Observarea ca metodă didactică se realizează sub îndrumarea profesorului care are sarcina de organizare. Observarea sistematică independentă se poate desfăşura în laboratorul de biologie. La biologie este foarte important ce se observă adică. deoarece ei realizează acţiunea. Corecta aplicare a metodei observării sistematice şi independente începe cu stabilirea şi administrarea setului de sarcini pe care elevii le au de îndeplinit. sau microscopul. exprimate verbal sau scris (pe tablă). ce tip de sursă este utilizată pentru obţinerea datelor prin observare.). în multe contexte şi în multe domenii ale cunoaşterii. sprijinire şi focalizare a observării realizate de elevi. mod de înregistrare etc. Din această perspectivă. dar mai ales în domeniul ştiinţific. dar şi în afara şcolii cu ocazia vizitelor. Abilitatea de a observa corect şi de a identifica elemente de detaliu în timpul observaţiei este extrem de importantă în viaţa fiecăruia. Crearea cadrului în care elevii vor observa este sarcina profesorului. ei observă. Acest mod nemijlocit de aflare a unor adevăruri ştiinţifice îi convinge pe elevi că în ansamblul lor conceptele. Acestea sunt realizate de profesor în funcţie de scopul. Odată cu sarcinile de lucru. Observarea ca metodă de instruire prezintă particularitatea că datele furnizate sunt obţinute prin intermediul mai multor receptori: acustici. observarea descriptivă şi enumerativă etc. În mare măsură obiectivitatea rezultatelor observării este condiţionată de tipul. Formarea şi dezvoltarea acestei abilităţi începe timpuriu şi este exersată şi dezvoltată pe tot parcursul anilor de instruire. optici. precum şi în funcţie de particularităţile elevilor implicaţi în activitate. proiectarea activităţii de observare pleacă de la răspunsurile pe care profesorul trebuie să şi le dea la următoarele întrebări: Proiectul pentru Învăţământul Rural 47 . observarea sistematică independentă este una din căile specifice de predare-învăţare a biologiei. instrumente. Sarcinile pot fi distribuite frontal. excursiilor didactice etc. de subiectul observării: natural (original) sau (artificial) prelucrat. profesorul instruieşte elevii privind modul în care vor realiza observarea: timp. în clasă. Dintre formele pedagogice ale observării cum sunt: observarea spontană-neorganizată. Actorii principali ai acestei metode sunt elevii. cât şi cu ajutorul mijloacelor specifice disciplinei ca lupa. tactili etc. durata. Din această perspectivă observarea la biologie trebuie făcută pe obiecte concrete sau pe materiale cu date descriptive şi nu pe date interpretate. principiile şi legile ştiinţifice sunt descoperite de cercetători şi nu transmise de vreo forţă supranaturală8 .

Cât timp aloc observării? 7. Care sunt sarcinile elevilor? 6. Obiectivitatea observării este sporită şi de conceperea unui protocol de observare9 care să cuprindă o listă a fenomenelor/ proceselor/ structurilor ce trebuie observate. În această activitate sunt 9 Elevi B C D etc. Cel mai eficient mod de a înregistra rezultatele elevilor este prin utilizarea unui tabel care cuprinde toţi elevii clasei şi mai multe coloane cu sarcinile detaliate ale acestora. Ce vor observa elevii? 4. Profesorul are astfel un instrument util în identificarea unor dificultăţi ale elevilor şi un feed-back privind propria sa activitate. Ce materiale sunt necesare observării? 8. Un astfel de tabel ar putea conţine criterii ca : Sarcina A Înregistrează corect observaţiile Identifică corect fenomenul/ structura/ alcătuirea etc. fiecare criteriu trebuie subdivizat pe nivele de performanţă. Care va fi modalitatea de ghidare a observaţiilor elevilor? 9. Ion Ovidiu Pâinişoară.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei 1. Ce dovezi vor confirma buna derulare a observării? 13. 2006. profesorul sprijină efortul elevilor şi îi îndrumă realizând totodată şi notarea acestora. ci urmăresc crearea cadrului optim derulării observării obiective. În ce mod voi asigura colaborarea în cadrul grupului de elevi? 14. După observarea şi înregistrarea datelor obţinute activitatea se finalizează cu formularea concluziilor. În ce mod voi facilita comunicarea cu elevii? 12. Utilizează corect instrumentele Respectă ordinea sarcinilor Lucrează independent / în grup Realizează toate sarcinile Formulează concluziile în funcţie de observaţii Identifică relaţii între observaţii Interpretează independent descoperirile Pentru o bună evidenţă a modului în care elevii se achită de sarcini. Iaşi Proiectul pentru Învăţământul Rural 48 . Ce posibile dificultăţi ar putea apărea în derularea observării? 10. În ce mod voi redresa disfuncţionalităţile? 11. În ce mod voi încuraja observarea? Astfel de întrebări nu au scopul de a da rigiditate activităţii de observare.? 2. Pe parcursul observării. Comunicare eficientă. În ce moment al lecţiei voi utiliza observarea? 3. Care sunt secvenţele observării? 5. Polirom. De ce vor observa acest material biologic/ mulaj/ planşă/ etc.

Activitatea poate fi organizată frontal. în vederea realizării cu succes a activităţii didactice. Dacă demonstraţia este utilizată în scopul dobândirii de deprinderi. fenomene biologie sau a unor substituienţi ai acestora. Identificaţi ce utilitate vor avea informaţiile furnizate de răspunsul la aceste întrebări. comportamente. pe grupe 49 Metode intuitive Proiectul pentru Învăţământul Rural . confirmarea unor principii. comportamente.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei implicaţi elevii şi profesorul şi rolul ei este acela de a evidenţia aspectele esenţiale descoperite prin observare. Dacă se urmăreşte dobândirea de cunoştinţe. sau legi.4. Studiu individual 3: Studiaţi cu atenţie setul de întrebări recomandate profesorului care urmează să utilizeze metoda observării. Analizaţi tabelul pentru înregistrarea activităţii elevilor şi pentru fiecare criteriu formulaţi trei variante de subcriterii care să permită discriminări în aprecierea modului în care a realizat observarea fiecare elev. demonstraţia didactică constă în prezentarea de către profesor a unor structuri vii.1. Demonstraţia Metoda demonstraţiei este utilizată atât pentru însuşirea de noi cunoştinţe cât şi pentru dobândirea unor deprinderi. suficient de sugestivi pentru a face accesibilă predarea-învăţarea cunoştinţelor. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 2. demonstraţia constă în executarea unor activităţi practice care vor fi apoi exersate de elevi.

Rolurile profesorului şi elevilor în demonstraţia cu scop de dobândire de deprinderi sunt sintetizate în următorul tabel. prin mulaje. corelarea noilor cunoştinţe sau deprinderilor ce urmează a fi dezvoltate cu cunoştinţele anterior dobândite. 50 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Reuşita demonstraţiei este condiţională de alegerea şi pregătirea acesteia. în funcţie de dotarea laboratorului de biologie. mijloace audio-vizuale sau prin experienţe de laborator. prin experienţe. Metoda demonstraţiei se dovedeşte a fi preferată de profesori pentru că aceştia au control asupra evenimentelor din timpul activităţii didactice. pe măsură ce avansează activitatea prezentarea materialelor intuitive sau a acţiunilor demonstrative vor fi însoţite de explicaţii clare şi relevante scopului instruirii. atractiv care să stimuleze cât mai mulţi receptori responsabili de auz. dar şi gradului de complexitate al noilor cunoştinţe pentru a permite însuşirea corectă a noilor noţiuni sau deprinderi. poate fi expusă şi explicată. pipăit etc. 4. Această variantă dă rezultate mai bune dacă activitatea este organizată pe grupe mai mici( 4 . scop şi subiectul abordat. prin variate tehnici de reactualizare şi formarea unei atitudini favorabile învăţării. este atractivă şi stârneşte interesul elevilor. prin observaţii microscopice. 2. planşe. În predarea-învăţarea biologiei metoda demonstraţiei se poate realiza în forme variate: demonstrarea pe material viu sau naturalizat. văz. diagrame. 3. prin disecţii. lansarea unor puncte de reper sub forma unor probleme ce urmează a fi soluţionate prin demonstraţie.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei sau individual. precizarea scopului urmărit. desene. Varianta demonstraţiei prin activităţi practice este un mijloc excelent de transformare a cunoştinţelor teoretice în abilităţi practice. folosirea unui material intuitiv de calitate. 3. În acest caz demonstraţia trebuie urmată de o scurtă clarificare a informaţiilor şi instrucţiunilor date de profesor (prin câteva întrebări şi răspunsuri). Câteva dintre criteriile de bază în selecţia şi pregătirea formei demonstraţiei: 1.6 elevi). 5. menţinerea unui ritm adecvat particularităţilor de vârstă şi individuale. 2. corespunde scopurilor propuse. pas cu pas. Succesul aplicării metodei depinde de respectarea următoarelor reguli: 1. sensibilizarea prealabilă a elevilor prin reactualizare.

Decide care este maniera cea mai bună de a-şi furniza noile cunoştinţe. Cel mai mult m-a ajutat …………………………………………………… ……………………………………………………………………………………. Recapitulează modul de lucru şi răspunde la întrebări pentru clarificare. …………………………………………………………………………………….2. ……………………………………………………………………………………. Metode care sprijină reconstituirea cunoştinţelor ştiinţifice de biologie 2. …………………………………………………………………………………… pentru că……………………………………………………………………….. pune întrebări Sugerează alternative la modul de lucru.1.2. modelarea sau studiul de caz. Am fost surprins/surprinsă de faptul că……………………………………. Ascultă activ şi observă cu atenţie. Adesea aceste reprezentări sau cunoştinţe sunt 51 Metode active Proiectul pentru Învăţământul Rural . Rolul elevului Înţelege scopul demonstraţiei.. Completaţi următoarele enunţuri: 1. Sprijină elevii în timp ce aceştia realizează lucrarea practică. 2. Temă pentru portofoliu Cu ajutorul informaţiilor privind regulile ce trebuie respectate pentru aplicarea cu succes a metodei demonstraţiei alcătuiţi un eseu de circa 50 de cuvinte cu titlul: ”Reţeta unei demonstraţii de succes”. învăţarea prin descoperire. experimentul are ca suport psihologic gândirea formală capabilă de raţionamente ipoteticodeductive. Experimentul alături de observarea nemijlocită a realităţii sunt metode active fundamentale în predarea-învăţarea ştiinţelor naturii. Realizează şi el practic activitatea urmând toate etapele modului de lucru. Acest tip de gândire este stăpânit de elevi după vârsta de 11-12 ani adică după ce au deja diverse reprezentări mentale ale lumii înconjurătoare. Acţiunile sunt realizate metodic şi în ritmul adecvat observatorilor astfel încât aceştia să înţeleagă .Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Rolul profesorului Pregăteşte din timp şi corect materialele necesare demonstraţiei. …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………. Cere clarificări. Aprecierea se va realiza în funcţie de modul de descriere şi caracterizare a demonstraţiei precum şi după interpretarea personalizată a condiţiilor care asigură buna practicare a metodei. Stăpâneşte foarte bine modul de lucru. Prezintă baza teoretică şi scopul demonstraţiei Descrie modul de lucru pe etape şi pe măsură ce acestea se derulează. …………………………………………………………………………………… 2. Ca şi alte metode active precum problematizarea.

formularea concluziilor şi generalizarea. În activităţile practice din cadrul experimentului elevii sunt familiarizaţi cu rigorile cercetării ştiinţifice cum ar fi: menţinerea constantă a factorilor care influenţează procesul experimentat cu excepţia variabilei pe care o investighează. Ca şi în cazul metodei observării experimentul propriu-zis este ghidat de profesor care instruieşte elevii înainte de experiment şi îi îndrumă pe toată durata acestuia. un proces etc. 2006. 4. pot fi concepute fişe de activitate experimentale în care instrucţiunile sunt precizate şi enumerate în ordinea executării lor. realizarea activităţii practice conform modului de lucru stabilit şi colectarea datelor care vor constitui rezultatele experimentului. Eficienţa experimentului este condiţionată nu numai de înţelegerea modului în care trebuie realizat dar mai ales de înţelegerea utilităţii acestuia adică a motivelor pentru care elevii realizează experimentul. 3. aplicarea şi valorificarea concluziilor în alte situaţii. de laborator.) faţă de care se emiterea o ipoteză. experimentarea propriu-zisă. În funcţie de ipoteză. se testează ipoteze şi se verifică legi sau date. 5. Experimentele vor fi pregătite de profesor din timp prin efectuarea lor efectivă şi furnizarea tuturor materialelor necesare elevilor. Iaşi Proiectul pentru Învăţământul Rural 52 . Comunicare eficientă. 10 Ion Ovidiu Pâinişoară. Arta profesorului constând în identificarea cunoştinţelor eronate. pag. urmează stabilirea unui mod de lucru. semnificaţie statistică etc. se formează deprinderi de utilizare a instrumentelor şi aparatelor de laborator. Învăţarea prin experimente cuprinde cinci faze10: 1. Totodată. se descoperă raporturi de cauzalitate între parametrii unui fenomen. analiza rezultatelor. probă martor şi probă de investigat. Prin experiment. Caracteristicile învăţării prin experimente10 : Este de tip inductiv. 2. Experimentarea propriu-zisă desfăşurată în laborator este declanşată de identificarea unei probleme (un fenomen. Este centrată pe elev. Din această ordonare a fazelor rezultă că experimentul în sine este doar iniţierea învăţării care se înfăptuieşte numai odată cu valorificarea “produsului” experimentului. iar confruntarea declanşată prin intermediul metodelor amintite determină reconstruirea cunoştinţelor. se aplică teze teoretice însuşite. iar la clasele liceale experimentele vor fi complexe şi se vor preta activităţilor de grup. comunicarea rezultatelor.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei eronate. demontarea lor şi reconstrucţia veritabilelor cunoştinţe ştiinţifice. La clasele gimnaziale se recomandă iniţierea prin experimente individuale cu grad mic de dificultate. Este orientată spre activitate. 364-366. Polirom. identificarea variabilelor caracteristice problemei. Experimentul constă în provocarea unui fenomen în condiţii controlate.

Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei

Utilizarea experimentului la orele de biologie elevii dobândesc noi cunoştinţe şi deprinderi prin efort propriu. Există o gamă largă de experimente clasificate după diverse criterii aşa cum se poate vedea în tabelul următor. După tehnica de După modul După durată După locul de experimentare de organizare desfăşurare a elevilor Observare Frontal Scurt De laborator macroscopică Pe grupe repetabil În natură Observare microscopică Individual Scurt În alte instituţii: Disecţie/Experienţe Combinat irepetabil cercetare,ferme, Determinări Lung spitale etc. Temă de reflecţie 4: Folosind informaţiile din secţiunea 2.2. identificaţi câte un exemplu de experiment pentru fiecare tip conform tabelul următor încadraţi-l în categoria adecvată. Folosiţi spaţiul liber din tabel pentru răspunsuri
1. Experiment de observare macroscopică 2. Experienţă 3. Experiment scurt repetabil 4, Experiment frontal 5. Experiment pe grupe 6. Experiment în natură Exemplu 1 2 3 4 5 6

2.2.2. Problematizarea În predarea–învăţarea biologiei problematizarea reprezintă una dintre cele mai importante metode active cu valoare euristică şi formativă. Metoda este numită şi metoda de predare prin rezolvare de probleme sau rezolvarea productivă de probleme11. Aplicarea metodei sprijină elevii în dezvoltarea aptitudinilor de rezolvare de probleme, scop vizat de toate disciplinele împlicate în educaţia ştiinţifică. Utilizarea metodei serveşte atât achiziţiei de noi cunoştinţe, cât şi dezvoltării gândirii logice şi capacităţii de luare de decizii.

Metode active

11

Dumitru Gh., Dumitru Constanţa, 2004, Psihopedagogie, EDP, Bucureşti

Proiectul pentru Învăţământul Rural

53

Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei

Problematizarea nu este redusă la rezolvarea printr-un calcul matematic a unei probleme ci include operaţii de analiză, sinteză şi evaluare, operaţii de nivel înalt ale gândirii. Problematizarea constă dintr-o suită de procedee prin care se urmăreşte crearea unor situaţii – problemă care antrenează elevii în surprinderea diferitelor relaţii între obiectele şi fenomenele realităţii, între cunoştinţele anterioare şi noile cunoştinţe, prin soluţiile pe care aceştia, sub îndrumarea profesorului le elaborează.12 Elementele obligatorii ale unei situaţii problemă sunt experienţa precedentă (cunoscutul) şi noutatea (necunoscutul). Tensiunea dintre aceste două elemente imprimă gândirii elevului un sens explorator. Învăţarea prin metoda problematizării se structurează pe mai multe etape: 1. Etapa declanşatoare sau punctul de pornire constă în punerea problemei. 2. Etapa tensională în care apare contradicţia între ceea ce trebuie să se rezolve şi cunoştinţele anterioare ale elevilor Această contradicţie apare pe fondul cunoştinţelor actualizate prin punerea problemei şi generează căutări de soluţii. 3. Etapa rezolutivă în care se caută soluţia sau soluţiile ce sunt apoi verificate/ testate producându-se rezultate care sunt raportate. 4. Etapa de evaluare şi valorificare a rezultatelor care sunt chiar noi cunoştinţe pe care elevii le-au dobândit. Succesiunea etapelor problematizări este prezentată în următorul exemplu utilizat în predarea-învăţarea fiziologiei analizatorului viual la clasa a VII-a. Astfel după însuşirea de către elevi a structurii globului ocular învăţarea fiziologiei acestui organ poate fi declanşată prin punerea unei probleme. • • • • Punctul de pornire este problema enunţată sub forma întrebării: Care este drumul razelor de lumină prin globul ocular? Aceasta declanşează contradicţia se cunoaşte globul ocular dar nu şi cum se deplasează razele de lumină în incinta lui. Prin raţionament logico-inductiv elevii caută şi găsesc soluţia. Soluţia este verificată pe o planşă sau un mulaj. Valorificarea soluţiei se poate face prin trasarea drumului razelor de lumină pe diagrama care reprezintă globul ocular.

Utilizarea metodei problematizării impune respectarea următoarelor condiţii13 - elevii să posede un fond aperceptiv suficient; - efortul să fie dozat progresiv; - alegerea judicioasă a momentului punerii problemei; - problema să stârnească interesul elevilor.

12 13

Nicula I. , 1996, Tratat de pedagogie şcolară, EDP, Bucureşti Cucoş Constantin, 1996, Pedagogie, pag. 87-96, Polirom, Iaşi Proiectul pentru Învăţământul Rural

54

Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei

Studiu individual 4 Studiaţi caracteristicile metodelor: problematizare, experiment, observare. Identificaţi asemănări şi deosebiri între aceste metode. Completaţi tabelul următor cu observaţiile dumneavoastră: Folosiţi spaţiul liber din tabel pentru răspunsuri
Metoda Problematizarea Elemente comune Elemente specifice

Experimentul

Observarea

2.2.3. Învăţarea prin descoperire

Metode active

Descoperirea didactică este o metodă de predare-învăţare prin care elevii, folosindu-se de cunoştinţe şi deprinderi reactualizate de profesor, descoperă noi situaţii problemă şi le rezolvă dirijaţi de acesta. O bună aplicare a metodei necesită delimitarea netă între ceea ce trebuie să descopere elevul prin efort propriu şi ceea ce trebuie să-i asigure profesorul, ca bază de pornire indispensabilă descoperirii. Metoda descoperirii are la bază teoria după care, învăţarea se realizează prin procese de clasificare a reprezentărilor mentale şi de formare a conexiunilor între reprezentările mentale14. După Bruner15 activitatea didactică prin metoda descoperirii trebuie să se fundamenteze pe: • Stimularea interesului elevilor prin crearea unui context motivant.

14 15

Gallenstein, N.L., 2004, Creative Discover through Classification. Teaching Children Mathematics, NTCM Journals, Bruner, J.,1996, The Culture of Education, Cambridge, MA: Harvard University Press.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

55

iar cele descoperite au caracter general. etapele desfăşurării învăţării prin descoperire sunt: 1.evidenţierea fotosintezei” .clasa a VI a Stabilirea mediului de viaţă al amfibienilor Este broasca adaptată mediului său de viaţă? Broasca prezintă adaptări pentru două medii de viaţă: acvatic şi terestru 2. descoperirea transductivă . 133-143. descoperirea de noi cunoştinţe16 . Metoda descoperirii este considerată o metodă de instruire care sporeşte reţinerea informaţiilor.clasa a X a Reactualizarea ecuaţiei şi definiţiei fotosintezei Este valabilă această definiţie în diverse condiţii de mediu? În orice condiţii nutriţia plantelor se realizează prin fotosinteză • Pregătirea punerii problemei Punerea problemei Ipoteză* facultativă 16 Ciolac Anca. ambele au ca etapă punerea problemei şi ca obiectiv. emiterea ipotezei. deoarece elevii îşi organizează noile cunoştinţe şi le integrează în sistemul de informaţii dobândite anterior. Descoperire deductivă lecţia: “Nutriţia autotrofă . într-un mediu de învăţare stimulativ. Profesorul îi ghidează pe elevi de-a lungul descoperirii printr-o serie de întrebări.1989. Astfel. descoperirea deductivă . punerea problemei. 3. forţându-I astfel pe elev să dobândească noi cunoştinţe pe baza achiziţiilor anterioare. 2. Învăţarea prin descoperire în predarea –învăţarea biologiei. • Instruirea să faciliteze extrapolări între noţiuni.cunoştinţele anterioare sunt corelate. Etape 1. rezolvarea problemei prin descoperire. înainte ca acesta să fie explicit formulat.cunoştinţele anterioare sunt particulare. 5. Exemplificăm etapele învăţării prin descoperire inductivă şi deductivă în următorul tabel. corelaţii cu alte strategii didactice. Etapele desfăşurării înăţării-predării prin metoda descoperirii sunt comune cu cele ale metodei învăţării prin problematizare. Descoperire inductivă lecţia: “ Broaşte sau amfibieni “ . Elevii acţionează în descoperire ca “detectivii” în rezolvarea activităţii de dobândire a conceptului. Tipografia Universităţii Bucureşti Proiectul pentru Învăţământul Rural 56 . evaluarea rezultatului şi stabilirea concluziilor. pag. 4. După relaţia dintre cunoştinţele anterioare şi cele care sunt “descoperite” deosebim trei variante ale descoperirii: 1. fapt ce susţine legătura strânsă între cele două metode euristice şi explicabil prin aceea că.cunoştinţele anterioare sunt generale. ale căror răspunsuri îi vor conduce spre înţelegerea conceptului.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Organizarea conţinutului noţional în spirală. 3. descoperindu-se relaţii analogice între diferite serii de noţiuni sau date. pregătirea pentru punerea problemei( captarea atenţiei). 2. iar cele descoperite particulare. descoperirea inductivă .

O variantă a metodei descoperirii este şi cea care implică stimularea gândirii divergente. care determină angajarea elevilor în investigaţii active. deoarece soluţionarea problemei duce la acelaşi unic rezultat. Evaluarea rezultatelor şi stabilirea concluziilor Profesorul dirijează activitatea elevilor organizaţi pe grupe. Fiecare grupă verifică producerea de oxigen în anumite condiţii: o grupă temperatură scăzută. este cea declanşată de punerea unei probleme de tipul: Ce efect are creşterea concentraţiei de CO2? O astfel de problemă poate avea un singur rezultat dacă este vizat numai procesul de fotosinteză sau. descoperirea prin gândire divergentă implică lansarea de către profesor a unei probleme deschise. altă grupă lumină roşie. Un exemplu de acest tip de descoperire. Avantajul acestei variante de descoperire este promovarea individualităţii şi a libertăţii elevului de a alege şi a decide. Caracterele generale ale amfibienilor. altă grupă temperatură ridicată. la clasa a X-a. Profesorul discută cu elevii caracterele de adaptare ale amfibienilor la mediul lor de viaţă Elevii argumentează şi formulează concluziile. Ambele exemple implică ghidarea elevilor de către profesor şi totodată promovează o gândire convergentă. Această variantă se pretează în special elevilor de liceu care au mai mare independenţă de gândire şi o bună dezvoltare a capacităţii de muncă independentă. În al doilea exemplu. elevii au pornit de la general. o Proiectul pentru Învăţământul Rural 57 . Fiecare grupă realizează un experiment de determinare a fotosintezei prin metoda bulelor. Elevii notează în fişe de lucru datele obţinute: număr de bule emise în 5 minute în respectivele condiţii. altă grupă lumină de slabă intensitate. Descoperirea în acest caz nu este restricţionată de profesor către un anumit şi unic rezultat. altă grupă lumină albastră etc. Specializările morfofuncţionale ale amfibienilor la mediul lor de viaţă. Elevii prezintă rezultatele : fiecare grupă a constatat emiterea bulelor de oxigen chiar dacă au variat condiţiile de mediu. procesul de fotosinteză şi au verificat valabilitatea lui la cazuri particulare.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Rezolvarea problemei prin descoperire Profesorul dirijează activitatea frontal prezentând materiale care îi ajută pe elevi să stabilească: Particularităţile morfo funcţionale ale broaştei în comparaţie cu cele ale peştilor. pentru a descoperii una sau mai multe soluţii. Caracterele altor reprezentanţi ai amfibienilor. altă grupă lumină puternică. În primul exemplu elevii au pornit de la un caz particular (broasca) şi au descoperit caracterele generale ale amfibienilor şi adaptările lor la două medii de viaţă. În esenţă.

descoperirea fiziologiei sistemului circulator la om pe baza analogiei cu sistemul circulator al mamiferelor.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei gamă variată de rezultate dacă sunt vizate componentele unui ecosistem acvatic. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri la tema de reflecţie 5 58 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Astfel cunoscând fenomene sau structuri analoge elevii pot formula ipoteze. Varianta descoperirii prin analogie este de asemenea utilă în predatrea-învăţarea biologiei. studiat în clasa a VI a. pe care. Temă de reflecţie 5: Ce etapă din aplicarea metodei de descoperire inductivă poate lipsi? Ce rol are această etapă facultativă în demersul descoperirii? Ce efectele are absenţa acesteia asupra eficienţei metodei. • la clasa a X a – descoperirea structurii interne a tulpinii pe baza analogiei cu structura internă a rădăcinii. Exemple de astfel de descoperiri prin analogie sunt: • la clasa a VII a . Aceasta se datorează asemănărilor existente între diferite sisteme biologice sau între părţile componente ale acestora. verificându-le descoperă cunoştinţe noi.

4.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Test de autoevaluare Pentru întrebările 1. ……………………………………………………………………. dar care redă caracteristicile specifice ale acesteia. 2. ……………………………………………………………………. 3. care reproduce mai mult sau mai puţin schematic. Un model poate fi utilizat dacă este accesibil observaţiei. Modelarea constituie o metodă de instruire bazată tocmai pe descifrarea caracteristicilor specifice fenomenului sau structurii reale. 2 şi 3 completaţi răspunsurile corecte! 1. Construiţi în spaţiul de mai jos o diagramă care să reprezinte etapele metodei de descoperire inductivă. Care sunt caracteristicile descoperirii transductive ? ……………………………………………………………………. structuri sau fenomene biologice mai greu sau chiar imposibil de observat direct. Modelul este o reprezentare simplificată a realităţii. evidenţiază caracteristicile originalului şi are un caracter generalizant. este fidel realităţii. prin intermediul modelului care le reproduce şi le explică la altă scară şi în alt plan. Care sunt caracteristicile descoperirii inductive? ……………………………………………………………………… ……………………………………………………………………… 2. 4. Modelarea Modelarea didactică este metoda care se bazează pe utilizarea unui model analog realităţii.2. Care sunt caracteristicile descoperirii deductive? ……………………………………………………………………. În predare-învăţare se utilizează mai multe tipuri de modele: 59 Metode active Proiectul pentru Învăţământul Rural .

să se respecte succesiunea de la modelele similare spre cele ideale şi matematice-logice. Polirom. procese.. care redau într-o formă stilizată structuri.. 19 Cucoş Ctin. Studiu individual 5: Analizaţi clasificarea tipurilor de modele didactice. În această categorie sunt incluse mulajele numite şi modele intuitive. Polirom. modele matematice care redau un fenomen sub forma unei ecuaţii sau a unei formule. 1996. atunci se recomandă şi parcurgerea în sens invers a succesiunii de la modelul matematic spre cel similar. teorii. pe nivele de vârstă.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei • • • • modele similare sau iconice sunt cele care reproduc cu fidelitate realitatea (forma. simulacre funcţionale) care imită structuri sau procese. Funcţiile modelelor17 sunt: • funcţia ilustrativă. modelele ideale cum sunt schemele abstracte de tipul modelelor grafice. modele simulatorii (simulacre structurale. în cel al gândirii abstracte şi al imaginaţiei18. . Dacă elevii întâmpină dificultăţi în legarea reprezentărilor abstracte de concret. Astfel planul desfăşurării învăţării se deplasează din cel al faptelor efective. materiale. În utilizarea metodei modelării se recomandă ca. structura) dar de obicei au dimensiuni mai mici.prezintă un anumit fragment din realitate. Iaşi Proiectul pentru Învăţământul Rural 60 . Identificaţi câte două exemple de modele din fiecare tip şi stabiliţi cu ce scop îl puteţi folosi la clasă pe fiecare. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 17 18 20 . 2006. Metode de învăţământ. • funcţia cognitivă-furnizează informaţii privind structura şi funcţionarea unui sistem biologic real. Pedagogie. Iaşi Cerghit I.

• este interesant. Profesorul poate aborda cazul prin diverse tehnici: 1. În afară de utilizarea ca sursă de cunoaştere. semnificative ale căror trăsături sunt cercetate din mai multe puncte de vedere 19. Buffalo. • Facilitează argumentarea şi împărtăşirea experienţelor individuale. întărire. cât şi pentru învăţarea deductivă (de la reguli şi principii generale la particularizări şi concretizări ale acestora). încheiere). • Familiarizează elevii cu strategiile de abordare a situaţiilor reale. C. • Determină autoimplicarea elevilor într-o simulare care aduce cunoştinţele teoretice în viaţa reală. Profesorul selectează cazurile prin identificarea acelor situaţii care au trăsături semnificative şi relevante scopului instruirii şi care să poată fi descoperite şi comentate de către elevi. • este relevant pentru elevi (în conexiune cu cunoştinţele elevilor). confirmare. • Stimulează implicarea şi participarea elevilor. Cele mai valoroare caracteristici ale utilizării metodei studiului de caz sunt următoarele: • Dezvoltă gândirea şi capacitatea de comunicare. • este provocator de discuţii şi chiar controverse. • nu este mare consumator de timp (nu este extins astfel încât prezentarea şi prelucrarea să nu poată fi cuprinse într-o lecţie).Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei 2.Studiul de caz Metoda studiului de caz constă în prezentarea unor situaţii tipice. încurajare . • are grad mare de generalitate (propulsează spre depăşirea unei probleme minore şi formularea de soluţii cu aplicabilitate extinsă). F. • Asigură învăţarea modului. contextului şi motivelor pentru care elevii utilizează principiile şi instrumentele cunoscute anterior. studiul de caz poate fi şi o metodă practică de realizare a unor sarcini de aplicare. (USA) Proiectul pentru Învăţământul Rural 61 . University at Buffalo. Cazul poate fi utilizat atât pentru învăţarea inductivă (de la particularităţile cazului se ajunge la concluzii generale). • Confirmă şi consolidează comportamente. moduri de acţiune eficiente.5. Herreid. declanşează trăiri afective. lectura . desfăşurare.relatează un caz în legătură cu subiectul lecţiei Metode activ participative 21 . După Herreid 21 “un caz bun” prezintă următoarele însuşiri: • are structura unei poveşti (introducere.2. (2005) “What Makes a Good Case?” The Scientist. reprezentative. • Lărgeşte câmpul cunoaşterii.20 Metoda studiului de caz este utilizată în predarea-învăţarea biologie în special la clasele liceale. • obligă la decizii.

jocul de rol . discuţia. care poate fi • liberă . 1996. 2005. pneumonii. prelucrarea pedagogică a cazului şi formularea concluziilor sau deciziilor cheie pentru soluţionarea cazului . deşi nu a suferit amigdalectomie( nu au fost extirpate chirurgical). În prezentarea studiului de caz. iar altui grup de elevi le revine sarcina să provoace şi să discute apoi decizii cheie.invită la dialog deschis despre caz. examinarea acestuia din mai multe perspective. În urma examinării medicul constată că Bily nu are amigdale.unui grup de elevi li profesorul le distribuie roluri pentru care primesc instrucţiuni. Polirom.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei 2. medicul chestionează mama şi află că în familie au fost decese în urma unor infecţii. 1. Teste ulterioare au evidenţiat că Billy suferă de o maladie heterozomală X-linkată numită agamaglobulinemie. Medicul solicită investigaţii de laborator în urma cărora se constată că anticorpii (gamaglobulinele) din plasma sanguină a lui Billy sunt cu 85% mai puţini decât valorile normale şi că sunt absente limfocitele B. Clasa este organizată în grupe de câte 5 elevi care vor răspunde la întrebări şi vor delega pe un reprezentant să le prezinte întregii clase. Iaşi David F. Exemplu de utilizare a metodei studiului de caz Acest exemplu poate fi utilizat în predarea–învăţarea maladiilor genetice umane sex-linkate la clasa a IX-a (prelucrare după David F. Pentru formularea răspunsurilor elevii vor consulta manualul maladii metabolice heterozomale. 21 22 Cucoş Constantin. Dean. grupele dezbat decizii cheie. Departmentul de Biologie al Spring Hill College22) Elevii primesc copii ale prezentării cazului şi în prealabil se realizează o reactualizare a cunoştinţelor privind sistemul imunitar studiat anterior. otite.profesorul divide clasa în două grupe care sunt instruite asupra cazului şi apoi. Bănuind că este o maladie ereditară. Dean. Începând cu vârsta de 10 lunii. sau • dirijată de întrebări şi comentarii despre caz realizate într_o anumită ordine. Pedagogie. identificarea metodelor adecvate de analiză a cazului. Prezentarea cazului: Băieţelul Billy s-a născut la termen. copilul a suferit mai multe infecţii: sinuzite. Acum Billy are 4 ani şi a fost adus la medic de mama lui deoarece are o nouă infecţie care nu răspunde la tratament. dezbaterea . se parcurg anumite etape21: descrierea cazului. 2. ghidate sau nu. Toate aceste infecţii au fost rezolvate prin tratamente cu antibiotice. “A Case of X-linked Agammaglobulinemia” Case Collection Spring Hill CollegeThe National Center for Case Study Teaching in Science 62 Proiectul pentru Învăţământul Rural .

... Între membrii fiecărui grup se realizează schimburi de opinii. ……………………………………………………………………. împărtăşiri de concluzii. ……………………………………………………………………. Cu acest tratament Billy va putea duce o viaţă normală. ……………………………………………………………………..Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Această afecţiune se tratează prin administratea intravenoasă de anticorpi (gamaglobuline) pe toată durata vieţii bolnavului. Temă de autoevaluare Răspundeţi la următoarele întrebări completând spaţiile libere: 1. Întrebări pentru dirijarea învăţării: De ce îi lipsesc amigdalele lui Billy? Ce relaţie există între absenţa anticorpilor şi absenţa amigdalelor? De ce s-au declanşat infecţiile după vârsta de 4 ani? Ce rol au anticorpii? Ce sunt maladiile sex-linkate? Ce alte maladii sex-linkate cunoaşteţi? Din acest exemplu se pot recunoaşte importantele beneficii ale metodei studiului de caz.. …………………………………………………………………… 3. 2. ……………………………………………………………………... utilizată în clasele de liceu. Alt aspect avantajos este implicarea tuturor elevilor clasei în învăţare prin intermediul cazului.Care sunt caracteristicile metodei studiului de caz? ……………………………………………………………………. Proiectul pentru Învăţământul Rural 63 .După ce criterii se selectează “un caz bun”? ……………………………………………………………………. Cel mai valoros beneficiu este acela că elevii dobândesc cunoştinţe temeinice prin forţe proprii nimeni altcineva nu îi va ajuta în descoperirea răspunsurilor decât ei înşişi. ……………………………………………………………………. colaborări în formularea răspunsurilor. …………………………………………………………………….. Care sunt tehnicile de utilizare a metodei studiului de caz?……………………………………………………………… ……………………………………………………………………. ……………………………………………………………………..

Allyn and Bacon. Supervision of instruction. conceptul de strategie didactică nu se rezumă la activitatea profesorului de a transmite informaţii. Integrarea metodelor didactice sub forma strategiilor interactive bazate pe munca individuală şi în grup 2. Strategii didactice 23 Glickman. (1991). Profesorii eficienţi nu utilizează acelaşi set de activităţi în fiecare lecţie…ci. ci mai curând un set de contexte care conduc la decizii privind predareaînvăţarea. Identificaţi modul în care acest exemplu satisface cerinţele necesare aplicării eficiente a metodei studiului de caz. împreună cu evaluarea şi controlul procesului şi a rezultatelor lui.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Temă de reflecţie 6: Studiaţi cu atenţie prezentarea de caz de la pagina 82.1.3. proiectare şi implementare a instruirii. ei reflectează asupra activităţii lor. Conceptele: strategie didactică şi strategie interactivă Într-o abordare contemporană. "Predarea eficientă nu este un set generic de practici. care îi lărgesc aria de cuprindere. C. 64 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri APLICĂM ŞI DEZVOLTĂM! 2.3. Boston: Ed. Astfel strategia didactică reuneşte activitatea de planificare. observă dacă elevii au învăţat sau nu şi apoi îşi ajustează activitatea în funcţie de cele observate” 23. ci include mult mai multe înţelesuri.

• cunoştinţe biologice anterior dobândite de elev (sau baza de la care porneşte în dobândirea de noi cunoştinţe şi deprinderi). problematizarea. materiale şi auxiliare didactice disponibile.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei STRATEGII DIDACTICE directe. dirijarea învăţării. studiul de caz. evaluare. Relaţia strategiilor didactice cu metodele didactice şi competenţele profesionale ale cadrelor didactice Strategia didactică este parte integrantă a întregului sistem în care elevul se instruieşte. stil de învăţare. • metode didactice principale şi secundare. • particularităţile elevului : tip de inteligenţă. chestionare. experimentale. demonstraţia. personalitate. prezentare. COMPETENŢELE jocul de rol. observarea. Când stabilim o anumită strategie didactică trebuie să luăm în consideraţie următoarele: • scopurile predării-învăţării biologiei. învăţarea prin descoperire. PROFESORULUI învăţarea prin (aptitudini. incluzând metodele de instruire (inclusiv resursele necesare acestora) şi competenţele profesionale ale dascălului. • modul de evaluare. interactive. studiul independent METODE DIDACTICE conversaţia euristică. deprinderi) cooperare proiectare. • scopurile elevului (motivaţia pentru învăţare). • resursele disponibile: timp alocat activităţii. Proiectul pentru Învăţământul Rural 65 . experimentul. indirecte.

în pofida diversitării lor. strategia didactică preia. Strategia didactică. Activitatea de descoperire necesară acestui tip de strategie. odată stabilite intenţiile urmărite prin activitatea didactică. doar combinarea lor bine echilibrată este garanţia realizării unei instruiri performante. care evident trebuie bine cunoscuţi. nu trebuie să conducă la ideea că. Având în minte toţi aceşti factori de care trebuie să ţinem seama când selectăm o anumită strategie. Această diversitate trebuie să conducă la înţelegerea necesităţii proiectării didactice ca un sistem integrat. unitar de componente interdependente şi consecinţe funcţionale ale mai multor strategii didactice. Ce resurse îmi sunt necesare? Răspunzând cerinţelor vieţii actuale învăţământul preconizează o metodologie axată pe acţiune. este determinată şi caracterizată de componentele ei: scopuri curriculare. funcţia metodei de bază sau a metodei dominante. 66 Proiectul pentru Învăţământul Rural . deci pe promovarea strategiilor interactive care să solicite mecanismele gândirii. Ce metodă (metode) ar fi eficientă în realizarea a ceea ce îmi propun? 2. Astfel determinată. o activitate de învăţare prin descoperire solicită strategia didactică de descoperire. Codeterminarea strategiei de mai mulţi factori. definită ca sistem. ale inteligenţei. De exemplu.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Se remarcă astfel că selectarea sau proiectarea strategiilor didactice nu poate fi efectuată doar în baza unui singur criteriu. O anumită strategie este aplicată cu succes şi se dovedeşte eficientă într-un anumit grup de elevi şi confirmată de rezultatul evaluării unei anumite achiziţii. selectarea strategiei este înlesnită de aflarea răspunsurilor la următoarele întrebări: 1. de regulă. Astfel strategiile se diferenţiază prin ponderea componentelor lor. Considerăm că. dobândite într-un anumit context. ale imaginaţiei şi creativităţii. conţinuturi. De ce timp dispun? 3. observarea etc. un ansamblu de metode/procedee adiacente: conversaţia euristica. grupează în jurul metodei de bază. activităţi de învăţare etc. trebuie menţionat că nu există o singură strategie eficientă sigură pentru atingerea unui anumit scop. metode.

Jones. pag. Aşadar. 2006. să devină un purtător al acestuia25. Proiectul pentru Învăţământul Rural 67 . Un elev activ este cel care “depune efort de reflecţie personală.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei PERCEPŢIE experienţe concrete Formă de prelucrare: concretă PRO CE SA RE AC TI VĂ Ex peri men tare P r o c e s a r e a c t I receptar v ă Învăţare imaginativă dinamică ACOMODATIV CONVERGENT Învăţare intuitivă DIVERGENT ASIMILTOR P r o c e s a r e r e f le c ti v ă PRO CE SA RE RE FLEC TI VĂ Ob ser vare învăţare practică prin receptare senzorială învăţare analitică teoretică Formă de prelucrare: abstractă CONCEPTUALIZARE ABSTRACTĂ a percepţiilor Relaţii între procesele implicate în învăţare “Problemele importante cu care ne confruntăm nu pot fi soluţionate la acelaşi nivel de gândire cu cel care ne-a condus la identificarea lor”.. Polirom. Iaşi 26 Chet and Thomas B. mental. Metode de învăţământ. Majoritatea cercetătorilor în domeniul ştiinţelor educaţiei consideră că şcoala trebuie să creeze condiţii pentru activarea 24 Cerghit I.Albert Einstein. de elaborarea a noilor cunoştinţe”. pentru a fi apoi integrate de indivizi 26” . 1993. “Activismul exterior” vine deci să servească drept suport material “activismului interior”. dacă ne confruntăm cu o problemă rezolvarea acesteia este atinsă prin activarea proceselor de gândire şi deci prin efort propriu. San Francisco: Jossey-Bass Publishers. de cercetare şi redescoperire a adevărurilor. interioară şi abstractă. psihic. Promoting Active Learning: Strategies or the College Classroom. 17-50.” Totodată cercetările au demonstrat că grupul produce acţiuni mai bine coordonate decât indivizii şi că instrumentele cognitive ar fi mai întâi elaborate prin intermediul interacţiunii sociale. care întreprinde o acţiune mentală de căutare.

provocaţi de profesor prin metode euristice ca: rezolvarea de probleme. ascultă şi reflectează pe măsură ce înaintează în conţinutul învăţării. Teaching With the Brain in Mind. simulări. Deşi diferiţi autori clasifică după criterii diferite strategiile didactice interactive. joc de rol etc. Astfel de condiţii sunt asigurate prin strategii didactice axate pe metode active/interactive. scriind sau citind. toţi sunt de acord cu ideea că aceste strategii stimulează activitatea independentă a elevilor şi facilitează exprimarea potenţialului lor intelectual. studii de caz. învăţarea prin cooperarei. Studiu individual 6 Studiaţi caracteristicile strategiilor didactice şi analizaţi diagrama de la pagina 84. Apreciaţi tipul de strategie care ar trebui să predomine în predarea– învăţarea biologiei.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei gândirii independente. Association for Supervision & Curriculum Deve Proiectul pentru Învăţământul Rural 68 . 1998. Învăţarea activă este definită de Meyers şi Jones27 ca situaţie de învăţare în care elevii se exprimă vorbind. Identificaţi metode didactice dominante pentru fiecare tip de strategie enumerată în diagramă. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 27 Jensen E.

3. între elevi şi profesor. 9. toate evidenţiind importanţa implicării elevului în procesul învăţării. 5.C. Când integrăm strategia de învăţare prin cooperare în unităţile de învăţare sunt esenţiale atenta proiectare şi pregătire. conversaţia. Cooperative Grouping for Interactive Learning. • Răsplăteşte succesul muncii în grup. adică activizarea sa. Foyle H. Strategii didactice Învăţarea prin cooperare (colaborare) este o strategie didactică care încurajează grupurile mici de elevi să lucreze împreună în vederea atingerii unui scop comun. 28 Lyman L. trebuie să demonstreze contribuţia fiecărui membru al grupului. 7. Sunt implicaţi şi participă efectiv toţi membrii grupului.. Învăţarea prin cooperare (IPC). să menţină responsabilitatea individuală. 6. • Facilitează dobândirea de cunoştinţe şi deprinderi.Se prezintă conţinuturile învăţării prin metoda aleasă de profesor. • Motivează elevii. Natl Education Assn.Sunt evaluate rezultatele activităţii grupurilor. descoperirea etc. să asigure interdependenţa pozitivă a lor. Prezentarea.Selectarea metodei didactice utile strategiei de cooperare şi a dimensiunilor grupului de elevi implicaţi în cooperare 3. • Nu este costisitoare.. Pentru a avea succes în realizarea unei experienţe de tipul învăţării prin cooperare profesorul trebuie să înţeleagă cum se formează grupurile.Grupurile primesc instrucţiuni privind sarcinile şi modul de lucru şi se verifică înţelegerea acestora pentru asigurarea funcţionării lor fără blocaje. • Îmbunătăţeşte relaţiile şi comunicarea între elevi.Repartizarea elevilor în grupe.Identificarea conţinutului învăţării şi buna cunoaştere a acestuia de către profesor. 2.Sunt recompensate rezultatele activităţii. raportul activităţii sau produsul ei. O autentică învăţare prin cooperare respectă următoarele condiţii: 1. Această strategie reuneşte şi cuprinde o gamă largă de interacţiuni în cadrul grupului şi între grupuri reunind mai multe activităţi didactice ca observarea. Proiectul pentru Învăţământul Rural 69 . 1990. Avantajele învăţării prin cooperare : • Este uşor de implementat. să rezolve conflictele grupului. facilitează rezolvarea sarcinilor 8. Foyle şi Lyman28 recomandă următoarele etape în implementarea cu succes a activităţilor de învăţare prin cooperare: 1.Aranjarea clasei în vederea facilitării interacţiunilor de grup. să dezvolte criterii adecvate de evaluare şi notare.Profesorul monitorizează interacţiunile dintre elevi în grup.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei 2. 2. 4. oferă sprijin şi clarificări grupurilor şi membrilor lor.2.

Exemplul vizează o lecţie de biologie la clasa a VI-a. “Puteţi adăuga cât de multe vreţi în fiecare coloană.· O exemplificare pentru strategia de învăţare prin cooperare demonstrează o posibilitate de achiziţionare a noilor cunoştinţe prin cercetare-investigaţie pe un model de predare-învăţare centrat pe elev. Profesorul anunţă: “În această perioadă studiem grupe de mamifere. Notarea va fi realizată atât prin notarea activităţii în grup cât şi prin notarea participării individuale a membrilor grupului. dar nu o poziţie care să-i confere un aer aspru şi rigiditate. Deplasaţi-vă în clasă. Profesorul anunţă tema şi iniţiază dirijarea învăţării: Ex. iar elevii să le înţeleagă şi să nu le uite. Nu strigaţi ordine care să îi jignească pe toţi elevii. respectaţi regulile şi nu trişaţi”. sprijinirea elevilor în rezolvarea sarcinilor şi îndrumarea în vederea rezolvării lor cu succes. Paşii aplicării strategiei sunt următorii: Pasul 1. Pe tablă profesorul a scris Ce ştiu despre veveriţă “Veveriţa” Ce aş vrea să aflu despre veveriţă Pasul 2: Reactualizarea cunoştinţelor şi dirijarea învăţării Profesorul aşteaptă elevii să îşi îndeplinească sarcina şi dă instrucţiuni privind modul de desfăşurare a activităţii. În acest moment profesorul trebuie să fie situat într-o poziţie care să îi permită controlarea respectării regulei privind copiatul. Regulile nu trebuie să fie multe şi nici complicate aşa încât respectarea lor să poată fi monitorizată uşor. dar având grijă să nu staţi prea mult cu spatele la unii elevi. Pasul 3: Dirijarea învăţării Constă în continuarea instrucţiunilor. Pasul 4: Dirijarea învăţării şi achiziţiei de noi cunoştinţe prin cooperare în grup 70 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Ex. “În continuare veţi lucra independent aşa că veţi putea spune: mă descurc singur! aşa încât nu discutaţi. Dacă există tentative de copiat corectaţi-le reamintind regulile pe ton jos. Nu comentaţi cu elevii. dar ferm. în care rolul profesorului de biologie este cel de facilitator al învăţării. Sunt necesare reguli pentru desfăşurarea eficientă a activităţii. Ex. nu vă plimbaţi şi nici nu vă uitaţi şi nu copiaţi de la colegi”.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei 3. Copiaţi ceea ce vedeţi pe tablă în caietele voastre şi când terminaţi ridicaţi privirea la mine”. Astăzi vom aborda grupul mamiferelor rozătoare pe care le vom cunoaşte prin intermediul unui reprezentat – veveriţa” şi continuă captând atenţia elevilor: Pe tablă am scris titlul lecţiei şi am construit un tabel cu două coloane.

Ce aş vrea să aflu despre veveriţă?”.. Pasul 6: Scurt moment de evaluare Acum se revine la activitatea în grupe pentru noi discuţii privind compararea tabelelor membrilor grupului. Proiectul pentru Învăţământul Rural 71 . ci doar cu încurajări de genul: “Foarte bine.” dirijând elevul spre efortul de descoperire a răspunsului.. Dacă folosim un scurt film introducerea acestora poate fi realizată astfel: “Vom urmări un film despre veveriţă.. Ex. Profesorul a remarcat deja că în urma discuţiilor coloanele s-au mai lungit şi în special cele sub titlul “Ce aş vrea să aflu despre veveriţă”. ilustraţii. prezentări power-point sau scurte filme didactice. Pasul 5: Dirijarea învăţării şi prezentarea noilor cunoştinţe Se realizează prin continuarea administrării instrucţiunilor şi cu ajutorul mijloacelor de învăţământ.Ce aş vrea să aflu despre. prin discuţii elevii au adăugat în tabel la rubrica “Ce ştiu despre. După formarea grupurilor profesorul emite instrucţiuni: “Discutaţi în grupe identificând ce a scris fiecare şi completaţivă tabelul astfel încât toţi membrii grupului să aibă tabele cu aceleaşi date”. Astfel. Se vor declanşa discuţii vii pe parcursul cărora profesorul se va deplasa de la un grup la altul fără a interveni cu corectări.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Dirijarea învăţării prin transmiterea noilor instrucţiuni de lucru: elevii vor lucra în grupe pe baza datelor scrise de ei în coloane. Dacă un elev întreabă ceva de genul: “Veveriţa are lăbuţe roz?” răspunsul potrivit ar fi: “Asta e o bună întrebare pe care ai putea să o adaugi în coloana . Vedeţi ce puteţi adăuga în fiecare coloană pe măsură ce urmărim filmul. Pe parcursul filmului sau în timp ce se realizează observaţii sau lecturi. profesorul anunţă încetarea completării tabelului.. Profesorul asigură mediul propice pentru activitate controlând tonul discuţiilor şi comportamentul adecvat învăţării. Cel mai rapid mod de grupare este prin nominalizare directă a membrilor grupului. iar interesul lor pentru subiect a crescut prin mărirea coloanei “Ce aş vrea să aflu…” Pentru prezentarea noilor cunoştinţe profesorul poate folosi povestiri. Nu uitaţi că trebuie să faceţi singuri asta şi că nu sunt admise nici discuţiile şi nici copiatul”.” Dacă însă apar întrebări de genul “Câţi pui nasc veveriţele?”. Formaţi 4 grupe de elevi echilibrate numeric.”.” deci au învăţat lucruri noi despre veveriţă. După timpul potrivit. profesorul răspunde la întrebări numai dacă acestea nu vizează caracteristici ale veveriţei de tipul : “Ce este în vizuină acolo în dreapta?” profesorul poate răspunde: “O frunză sau un beţişor. continuă. Dacă unii dintre elevi nu vă privesc opriţi-i ca să vă acorde atenţie. verificarea şi completarea tabelelor individuale cu datele furnizate de vizionarea filmului ca în pasul 4.. După ce majoritatea elevilor au completat satisfăcător cele două coloane opriţi activitatea lor.. Ex. răspunsul profesorului trebuie să fie de genul ” Asta e o bună întrebare de adăugat în coloana .

Dacă au rămas elemente în coloana “ Ce aş vrea să aflu” profesorul poate reveni asupra filmului cu secvenţe care să răspundă la aceste întrebări. Proiectul pentru Învăţământul Rural 72 .. trăsături comportamentale. particularităţile dentiţiei. 2. pe lângă utilitatea în activarea şi motivarea elevilor. modul de hrănire. J. 29 Piaget. completând următorul tabel: Tema……. Am învăţat să………………………………………………………… ……………………………………………………………………………. După Piaget29 strategia trebuie planificată cu atenţie în strânsă legătură cu planul lecţiei. ……………………………………………………………………………. tip de hrană. Six Psychological Studies. Această abordare are ca suport psihologia constructivistă. formularea instrucţiunilor.clasa…. .. În încheiere fiecare elev are de rezolvat un scurt test de evaluare compus din itemi care vizează caracteristicile veveriţei: mediul de viaţă..Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Pasul 7 Fixarea şi evaluarea cunoştinţelor Aceasta se realizează prin prezentarea coloanelor cu “Ce ştiu despre veveriţă” după rafinarea lor prin discuţii în cadrul fiecărui grup. modul de monitorizare a activităţii elevilor. Fiecare grup va prezenta această coloană printr-un reprezentant. Etapa Instrucţiuni date de profesor Mod de organizare a clasei Activităţi realizate de elevi În aprecierea temei vor conta: respectarea succesiunii etapelor. Interacţiunea de grup şi experienţa personală a elevilor sunt cele mai importante mijloace prin care profesorul poate influenţa dezvoltarea cognitivă acumularea de cunoştinţe şi în acest exemplu ambele sunt utilizate.. Totodată conflictul şi dezacordurile produse prin discuţiile din cadrul grupului şi dintre grupuri.1964. ……………………………………………………………………………. număr de pui. Temă pentru portofoliu Inspirându-vă din exemplul dat pentru aplicarea strategiei de învăţare prin cooperare proiectaţi etapele unei activităţi de predare. Am întâmpinat următoarele dificultăţi……………………………… …………………………………………………………………………….învăţare prin această strategie. mod de înmulţire. formularea şi atingerea obiectivelor instruirii Completaţi următoarele enunţuri: 1. New York: Vintage. modul de viaţă. sunt mijloace de semnalizare a unor dezechilibre ale schemelor mentale incorecte şi prin aceasta surse pentru pregătirea următoarelor achiziţii în sistemul de cunoştinţe. alcătuirea corpului.

• Pot distorsiona adevărul. • Solicită elevii să utilizeze concepte adecvate subiectului şi să le folosească în argumentări. strategia nu este un panaceu universal care să răspundă tuturor rigorilor instruiri. Aceste etape sunt: 1. procese etc. • Încurajează empatia faţă de poziţia şi sentimentele celorlalţi. precum şi a modului de comportare în situaţii conflictuale. Jocul de rol ca abordare didactică aduce următoare avantaje: • Încurajează reflectarea asupra cunoştinţelor legate de un anumit subiect. jocul de rol propriu-zis. • Facilitează înţelegerea şi aprofundarea conceptelor. profesorul are sarcina de a dirija activitatea astfel încât orice minimă ambiguitate să nu afecteze eficienţa strategiei. Astfel se impune respectarea etapelor jocului de rol. analiza activităţii şi formularea concluziilor. proces. • Declanşează schimbări pozitive în dinamica grupului prin stimularea comunicării. Pentru ca elevii să realizeze buna înţelegere a rolului şi condiţiilor.3. 73 Strategii didactice Proiectul pentru Învăţământul Rural . Folosită în predarea-învăţarea biologiei strategia vizează un fenomen. cât şi circumstanţele în care este pus de rolul său. Aceste ameninţări asupra finalităţilor jocului de rol pot fi depăşite cu buna proiectare şi organizare a activităţii. trăind astfel experienţe ce îl ajută să înţeleagă mai bune atât rolul pe care îl joacă în dramatizare. cu incidenţă directă asupra unui subiect din domeniul biologiei. descrierea situaţiei – instructajul. • Cunoştinţe pot fi insuficiente pentru a fi folosite în interpretarea rolului. 3.3. Deşi prezintă avantaje. interacţiunilor între elevi şi formării punţilor de legătură între aceştia. jocul de rol permite exersarea şi dezvoltarea comunicării. • Riscul de a nu reuşi să asigure însuşirea noului conţinut. Prin jocul de rol elevii sunt puşi “în pielea altuia” şi în această ipostază trebuie să facă faţă unor circumstanţe nefamiliare. repartizarea rolurilor. Rezultă deci că planificarea şi organizarea sunt şi în cazul jocului de rol esenţiale în îndeplinirea cu succes a strategiei. Există mai multe verigi care pot avea efecte negative asupra eficienţei strategiei: • Consum de timp. Sarcinile profesorului nu sunt uşoare şi cu cât rolul este mai complex cu atât mai multe detalii trebuie identificate şi reglate. 4.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei 2. eveniment care se constituie într-o problemă sau un dezacord între două sau mai multe structuri. Mai mult ca alte strategii interactive. 2. Jocul de rol Jocul de rol este un tip de strategie didactică interactivă bazată pe tehnica dramatizării unui fenomen sau a unui eveniment. • Atitudine necooperantă a elevilor.

………………. “Acuzaţii” vor aduce dovezi furnizate de studiul ciclului celular şi diviziunii celulare. O sugestie de utilizare a jocului de rol la biologie este cea în care conţinutul lecţiei este sinteza proteinelor subiect ce poate fi abordat la clasa a IX-a. Aşadar pentru o bună pregătire şi realizare a instructajului elevilor se impune o bună cunoaştere a tuturor actorilor implicaţi în piesă.temă adecvată clasei a IX-a de liceu. celule procariote şi celule eucariote. iar judecătorul va trage concluziile. În funcţie de particularităţile individuale fişele pot fi mai detaliate sau mai concise. enzimele. 5.……………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………. Aceasta se poate realiza prin fişe de activitate concepute de profesor şi distribuite “actorilor”.………………. În funcţie de particularităţile clasei jocul de rol poate fi utilizat în predare-învăţare sau în perioada de evaluare simestrială. Personajele sunt ADN. Care sunt etapele jocului de rol? ……………………………………………………….………. Care sunt dezavantajele utilizării jocului de rol în predarea-învăţarea biologiei? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… 4.. …………………. c. juraţi. Clasa este organizată în judecător. Juraţii vor pune întrebări. Ce înţelegeţi prin strategia jocului de rol? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… 2. Test de autoevaluare Completaţi răspunsurile corecte la următoarele întrebări 1. b. aminoacizii. Acuzaţiile sunt “grave”: “Cine a consumat resursele şi a produs suprapopulaţia în acvariul din laborator?”. Jocul de rol poate să îmbrace şi forma unei dezbateri cum ar fi cea cu titlul “Celula procariotă versus celula eucariotă”. Care sunt avantajele jocului de rol utilizat în instruire? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… 3. Fişele pot include elemente distincte în care sunt caracterizate personajele sau noţiuni şi caracteristici cheie pe care “actorul “ trebuie să le cunoască în vederea interpretării rolului.……………… 74 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Având în vedere diversitatea “personajelor” nu este nici o dificultate în a implica în piesă toţi elevii clasei. ………………. tipurile de ARN. ……………….Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Un control eficient este condiţionat de o bună ghidare a elevilor. Exemplificaţi trei modalităţi de surmontare a dificultăţilor specifice strategiei jocului de rol: a.

♦ dacă profesorul dirijează activitatea .. ♦ dacă elevii realizează observaţii pe material concret . fişă etc.. Se acordă 1 p din oficiu. În evaluare se vor acorda câte 1 p pentru fiecare etapă corect proiectată şi 1 p din oficiu.2p şi ♦ evaluează pe parcursul derulării ei cu un instrument . a..1p.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei TEST DE EVALUARE – NOTAT DE TUTORE Testul de evaluare de mai jos vă va ajuta să verificaţi gradul de îndeplinire a competenţelor specifice Unităţii de Învăţare 2: “Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei” Am reuşit…??? 1. Consemnaţi în jurnalul vostru reflexiv avantajele. de la pagina 67. 12 şi 14. în care predarea –învăţarea noilor cunoştinţe să se realizeze prin metoda observării. 5.. şi ♦ 1 p din oficiu. Explicaţi în ce mod una din metodele euristice selectate vă sprijină în demersul de corectare a dificultăţilor de învăţare ale elevilor În evaluare vor fi analizate: recunoaşterea şi caracterizarea metodelor euristice. 2. În evaluare se vor acorda: ♦ pentru consemnarea corectă a avantajelor. să selectez metode care facilitează înţelegerea proceselor şi fenomenelor biologice? . d. dezavantajele şi rolul profesorului în desfăşurarea unei activităţi de învăţare prin joc de rol. Proiectaţi o activitate de învăţare prin cooperare respectând etapele recomandate la pagina 88(Foyle şi Lyman). b. dezavantajelor jocului de rol .. 8.. Proiectaţi o secvenţă dintr-o unitate de învăţare selectată de dumneavoastră. Precizaţi câte o caracteristică specifică pentru fiecare metodă euristică selectată de dumneavoastră..2p. Explicaţi în ce mod una din metodele euristice selectate vă poate furniza informaţii privind dificultăţile de învăţare ale elevilor. modul de utilizare a acestora în scopul identificării dificultăţilor de învăţare 3p şi de remediere a acestor dificultăţi 3p. Numiţi trei metode didactice euristice.. structurate .1p.1p. 3.3 p Proiectul pentru Învăţământul Rural 75 . c.2p. să analizez potenţialul strategiilor investigative în învăţarea biologiei? . 3. . Răspundeţi prin secvenţele observării la întrebările de control: 1. să identific dificultăţile de învăţare la biologie? 4. În evaluare vor fi analizate: ♦ dacă obiectivele observării sunt corelate cu obiectivele programei şcolare . ca tabel. ♦ dacă sarcinile elevilor sunt clare . să identific modalităţi de organizare a grupelor de elevi pentru o învăţare lipsită de stres? .

provoacă discuţii şi dezbateri. O posibilă variantă de exemple ar putea fi: 1. abilităţi de citit . 76 Proiectul pentru Învăţământul Rural . vizual. Temă de reflecţie 4 . elevii iau decizii.Cursantul poate da diverse exemple. RĂSPUNSURI PENTRU SARCINILE DE LUCRU ALE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE 2 Temă de reflecţie 1 – da. SUGESTII DE REZOLVARE.efectul salivei asupra amidonului 3. ♦ pentru enumerarea avantajelor .6p şi ♦ 1p din oficiu INDICAŢII.demonstrarea reflexului rotulian 4. …să identific metoda organizării grupelor pentru o învăţare lipsită de stres? 5. elevii învaţă cum să facă o prezentare şi învaţă din limbajul non-verbal.Ipoteza ajută la centrarea şi dirijarea învăţării Poate lipsi deoarece punerea problemei îndeplineşte şi funcţia ipotezei Temă de reflecţie 6 – Cazul este recent. scris. cea mai eficientă combinaţie: comunicare oral-vizuală Temă de reflecţie 2 – Da.demonstrarea influenţei fotosintezei de variaţia intensităţii luminii 6.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei ♦ pentru corecta precizare a rolului profesorului în această activitate .observarea comportamentelor păsărilor migratoare Temă de reflecţie 5 . relevant pentru subiectul lecţiei. dezvoltă ascultarea activă. ♦ Se acordă 1 p din oficiu. oral. Temă de reflecţie 3 – Permite interacţiuni ascultător-povestitor.observarea florii de lalea 2.3p.3p. Ce metodă de formare a grupului este utilizată în exemplul dat pentru derularea activităţilor în cadrul strategiei de învăţare prin cooperare? Ce avantaje prezintă această metodă? În evaluare se vor acorda: ♦ pentru identificarea metodei . subiectul are grad mare de generalizare nu consumă mult timp din lecţie Studiu individual 1 . argumente: este interactivă şi stimulează implicarea fiecărui elev.Exemplificarea va fi corectă dacă este în conformitate cu exemplul de la pagina 54.demonstrarea ascensiunii apei în vasele lemnoase 5.

identificarea achiziţiilor elevilor..şi 214-222.Utilitatea întrebării este susţinută de următoarele caracteristici : atingerea obiectivelor învăţării. 1996. Metode dominante pentru diferite strategii: Directă –observarea.Întrebările deschise au o pondere de 5/4. Pedagogie.joc de rol Experimentală . 132-133.pagina 83 Se vor studia informaţiile de la paginile 80-83 şi facultativ bibliografia Cucoş C-tin. Studiu individual 4 Problematizare Experiment Observare Mod de organizare Tip de învăţare Centrate pe elev Etapa punerii problemei Provocarea unor procese în condiţii de laborator Simţurile furnizează date Studiu individual 5 – Cursantul va da exemple din propria sa experienţă didactică Studiu individual 6 – Apreciere: metode euristice active. bine. Metode de învăţământ. Iaşi Test de autoevaluare .. Polirom.pagina 78 Se vor consulta pag 75-77 şi facultativ informaţiile legate de demonstrare din bibliografia: Cerghit I. pag.. Test de autoevaluare .lectura Interactive . sunt întrebări cauzale cu valoare productiv-cognitivă Studiu individual 3 . Pedagogie. stimularea relaţiilor elev-elev Se vor formula variante de tipul : insuficient.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Studiu individual 2 . 2006. EDP. Bucureşti.pagina 93 Se vor studia informaţiile de la paginile bibliografia : Cucoş C-tin. suficient. Indirectă . Iaşi 92-93 şi facultativ Proiectul pentru Învăţământul Rural 77 . Polirom. 1996.demonstraţia Studiu independent-rezolvarea de probleme Test de autoevaluare .

2002 pag. Dumitru Constanţa .. S. 1996.C. Cerghit I.Ed.Ed.C. Învăţarea prin descoperire în predarea – învăţarea biologiei.N. Nicula I. Iaşi pag. – C. Ciolac Anca.l. . corelaţii cu alte strategii didactice. 2004.l.Ed. Polirompag. 119-274 2. 2006.C. Polirom.. Piaget J. 45-70 9. Instruirea şcolară... Psihologie şi pedagogie.r.Aramis Print s.r. trad Bucureşti pag. 133-143 3. 34-55 78 Proiectul pentru Învăţământul Rural . . O. 1972.. Polirom. EDP. 2001. Ed.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Bibliografie recomandată pentru “Unitatea de învăţare 2” 1.Aramis Print s. 23-43 6. Ghid metodologic de Aplicare A Programei De Biologie – învăţământ obligatoriu” – M.C. Tratat de pedagogie şcolară.2002124-164 7.C. ipografia Universităţii Bucureşti pag. Cucoş Constantin. Pâinişoară I. Iucu Romiţă. 70-88 5. Polirompag. 2006. – C.. Psihopedagogie. Comunicare eficientă. 1996. Dumitru Gh.. S.C.Ghid metodologic – Aria Curriculară Matematică Şi Ştiinţe Ale Naturii – liceu” M. Ed. EDP Bucureşti pag. Bucureşti pag. Metode de învăţământ.1989. Pedagogie.N. Iaşi pag. 305-406 10. 80-99 4. 81-93 8..

................. de ce cum În ce măsură se învaţă: repere în proiectarea didactică ................... 113 3......4.............. Investigaţia .................... 87 3......... 139 COMPETENŢELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE 3 Prin studiul acestei unităţi de învăţare se urmăreşte formarea următoarelor competenţe: 3................ Tipuri de CDŞ în învăţământul obligatoriu ....................5.......APLICĂM ŞI DEZVOLTĂM! Abordarea problemelor de mediu din comunitate în cadrul unui opţional ........ Ce.. 80 3........................3................................................. 111 3............................ 108 3...... Portofoliul ...................... Proiectarea şi aplicarea CDS – ului în învăţământul obligatoriu ........................................ 103 3......................Proiectarea didactică la biologie Unitatea de învăţare 3 Proiectarea didactică la biologie CUPRINS Competenţelele unităţii de învăţare 3 .1.............3...... Abordarea problemelor de mediu din comunitate în cadrul unui opţional ........... Tipuri de CDŞ în învăţământul liceal ... 122 3.4............................4......................................1 Observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor ....... unităţi de conţinut în manual: corelaţii posibile..... 92 3...3.........2..................4............ 110 3... 134 Indicaţii.............................3.......... 101 3........... 136 Bibliografie pentru unitatea de învăţare 3 .......................................................... Organizarea demersului didactic pe baza segmentării în unităţi de învăţare 3....................................3.......... Didactica opţionalului......................................6......3................... Unităţi de conţinut în programă...EXPLORĂM ŞI COMPARĂM! Unitatea de învăţare ca element de bază în proiectare ...........4...... Evaluarea la disciplinele opţionale....................................................... Proiect de programă pentru curs opţional Integrat .3......Organizarea demersului didactic pe baza segmentării în unităţi de învăţare Proiectul pentru Învăţământul Rural 79 ...1........1....................................................................3..........3.....................4.......... Proiectul ..... 111 3...6................... Corelarea elementelor constitutive ale unităţilor de învăţare pentru redactarea unui proiect adaptat contextului clasei 3................................................... răspunsuri pentru sarcinile de lucru .............. 128 Test de evaluare notat de tutore. 114 3........ Referatul ... 91 3........ 85 3................ 105 3.1........................4.........................1..............................2.........................4..................... 107 3................3.........................3.............................1.......................... Relaţia unităţii de învăţare cu programa ........................................................................................4....... Proiectul ca modalitate de învăţare şi evaluare ............... 81 3................. 97 3.................. 79 3. sugestii de rezolvare............................................................ 121 3...2.................1............ Relaţia unităţii de învăţare cu lecţia ......................................5..................INŢELEGEM ŞI EXPERIMENTĂM! Metode alternative de evaluare ......................................1..............2....................4...................2....... Autoevaluarea ..........

5.6. 2002. Organizarea învăţării prin unităţi de învăţare asigură realizarea unui demers didactic personalizat deoarece permite profesorului să decidă asupra modalităţilor prin care asigură realizarea obiectivelor sau dobândirea competenţelor definite de programele şcolare. MEC . Unitatea de învăţare ca element de bază în proiectare Prin predare. Sensibilizarea pentru consemnarea feed-back-ului intr-un jurnal reflexiv 3. • se desfăşoară continuu pe parcursul unui anumit interval de timp. O astfel de abordare a proiectării didactice. Ghid metodologic . Proiectarea activităţii didactice constă în anticiparea etapelor şi a acţiunilor derulate în procesul didactic. Datorită responsabilităţii crescute care îi revine profesorului. • se finalizează prin evaluare. În proiectarea activităţii didactice profesorul: • identifică temele unităţilor de învăţare prin studierea programei. rolul profesorului în conceperea şi organizarea activităţilor în clasă devine mult mai important . Elaborarea unor probe de evaluare pentru măsurarea nivelului de achiziţie în cadrul fiecărui obiectiv de referinţă selectat 3. a cunoştinţelor şi deprinderilor. Pentru ca activitatea de predare să se constituie într-un real sprijin al eforturilor elevilor. Ghid metodologic . generat prin integrarea unor obiective de referinţă/competenţe specifice. MEC . adică gândirea în avans a derulării evenimentelor în clasă1. 1. aria curriculară matematică-ştiinţe ale naturii –liceu 80 Proiectul pentru Învăţământul Rural . pe teme mari. Elaborarea unui proiect de opţional din perspectiva nevoilor de dezvoltare locală şi a intereselor elevilor EXPLORĂM ŞI COMPARĂM! 3.Proiectarea didactică la biologie 3.4. Organizarea demersului didactic 1 2 CNC. profesorul organizează şi conduce activităţi de învăţare care au drept scop facilitarea şi stimularea însuşirii eficiente de către elevi. aria curriculară matematică-ştiinţe ale naturii –liceu CNC. este necesar ca acesta să posede o imagine de ansamblu asupra întregului curriculum alocat unui an de studiu pentru identificarea temelor majore şi organizarea conţinuturilor în jurul acestora. Având în vedere specificul programelor şcolare actuale care nu impun o anumită succesiune şi alocare temporală a conţinuturilor învăţării. 2002. justifică şi recomandă organizarea procesului de învăţământ în unităţi de învăţare2 Conceptul de unitate de învăţare reprezintă o structură didactică deschisă şi flexibilă caracterizată de determinarea unui comportament specific prin integrarea unor obiective de referinţă/competenţe specifice. Caracteristicile unităţii de învăţare sunt: • este unitară din punct de vedere tematic. dar şi pentru atingerea scopurilor învăţării este necesară proiectarea. • determină formarea la elevi a unui comportament specific.

mijloace. Relaţia unităţii de învăţare cu programa Corelarea elementelor constitutive ale unităţilor de învăţare Proiectarea activităţii didactice începe cu identificarea temelor unităţilor de învăţare şi planificarea calendaristică a succesiunii acestora pe parcursul anului şcolar.1. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 3. Studiu individual 1: Analizaţi cu atenţie textul din paginile 101 şi 102 şi identificaţi responsabilităţile profesorului în realizarea activităţii didactice. deoarece conţine ţintele ce urmează a fi atinse prin intermediul activităţii didactice. organizează activitatea de predare-învăţare-evaluare. în proiectul unităţii de învăţare. resurse.1. Identificaţi căile prin care demersul didactic devine personalizat.Proiectarea didactică la biologie • • stabileşte succesiunea şi timpul alocat fiecărei unităţi de învăţare prin alcătuirea planificării calendaristice. ci ca un document reglator. şi de competenţele generale în programa pentru clasa a X a. Aceste ţine sunt tocmai obiectivele procesului instructiv-educativ precizate de obiectivele cadru în programele claselor V-IX. integrând într-un sistem unitar metode. Documentul central în realizarea proiectării este programa şcolară care nu trebuie privită ca un element ce îngrădeşte profesorul. Programele claselor V-IX se citesc pe orizontală în următoarea succesiune: OBIECTIV CADRU OBIECTIVE DE REFERINŢĂ CONŢINUTURI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE Proiectul pentru Învăţământul Rural 81 .

Numărul de ore este stabilit de profesor în funcţie de experienţa sa şi particularităţile elevilor. Unităţile de învăţare se indică prin titluri stabilite de profesor. Evident. stabilirea timpului alocat fiecărei unităţi de învăţare. Obiectivele de referinţă/Competenţele specifice sunt selectate de profesor şi precizate prin numerele de ordine ale acestora din programă. Disciplina………………. stabilind “ce” şi “de ce” se va preda . În planificarea calendaristică programa este studiată pentru cunoaşterea conţinuturilor în vederea stabilirii temelor unităţilor de învăţare şi pentru selectarea obiectivelor/competenţelor vizate a fi atinse/formate şi dezvoltate. Profesor……………… Clasa/Nr.şi a X-a.. ordonarea cronologică a unităţilor de învăţare.. Conţinuturile sunt extrase din lista de conţinuturi a programei 4. corelarea obiectivelor de referinţă/competenţelor specifice cu tematica precizată de conţinuturi. 2. 2. dar şi propuse de profesor. 3. de ore/ săptămână/An şcolar…………. Realizarea planificării calendaristice implică următoarele etape: 1. formularea unităţilor de învăţare conform conţinuturilor precizate de programă. 3. planificare calendaristică alcătuită corect va acoperii integral programa şcolară atât la nivelul obiectivelor / competenţelor. cât şi la nivelul conţinuturilor.profesorul poate aprecia şi “cât timp” este necesar parcurgerii anumitei teme precum şi în ce ordine se vor succeda aceste teme de-a lungul semestrelor anului şcolar. 5. Prezentăm în continuare secvenţe din planificări calendaristice pentru clasa a IX . Respectând aceste etape planificarea calendaristică va fi întocmită pornind de la următoarea rubricaţie: Şcoala………………….Proiectarea didactică la biologie Elementele programei sunt corelate şi interdependente Fiecărui obiectiv cadru îi sunt asociate obiective de referinţă a căror atingere se realizează cu ajutorul conţinuturilor a căror însuşire este mediată de activităţile de învăţare sugerate de programă. Planificarea calendaristică Unităţi de învăţare Obiective de referinţă vizate/ competenţe specifice vizate Conţinutiri Număr de ore alocate Săptămâna Observaţii În aceste rubrici sunt trecute: 1. 4. Pentru clasa a IX-a este vizat capitolul al 82 Proiectul pentru Învăţământul Rural .

Acest aspect dă un caracter de completitudine unităţii de învăţare reprezentând de altfel şi unul dintre criteriile după care se poate evalua dacă o grupare de conţinuturi se poate structura ca unitate de învăţare.1 Plastidele 1. Rolul citoplasmei Mitocon1.1 Ultrastructura mitocondriilor 5 12driile 3. 3. 3.1. Pe lângă acestea pot fi atinse şi alte obiective ca obiective de referinţă consolidate (care au fost vizate în alte unităţi de învăţare şi sunt reluate doar cu caracter de fixare într-una din activităţile de învăţare) sau obiective de referinţă în pregătire.2.2. 5. 4.2. Ultrastructura 4 153.2.1. În fiecare unitate de învăţare la obiectivele de referinţă se vor trece doar acele obiective care sunt direct vizate în unitatea de învăţare respectivă. Unitatea Obiective Conţinuturi Nr Săpt Obs. acest lucru depinzând doar de profesorul care realizează planificarea calendaristică şi proiectarea unităţii de învăţare. 4. deoarece acesta cunoaşte particularităţile clasei. 5. Celula eucariotă-animală.) 2. 4.: Celula-planul general de alcătuire etc. 2.1. Unităţile de învăţare pot primi titluri care să surprindă conţinutul tematic (Ex.2. Timpii afectaţi prin proiectare studierii unităţilor de învăţare sunt diferiţi (3-6 ore) 3. Celula procariotă-structura 3 7-8 planul 2. 3. Exemplul 1 .3 Fotosinteza Nucleul 1. de învăţare de referinţă or .1. 1. iar pentru clasa a X-a este vizat capitolul “Funcţii de nutriţie”.2. 2. Funcţiile nucleului 18 3. Structura peretelui şi membranei 3 9-11 celulare şi 2.1.1. 5. 4.2.Cloroplastul 16 4.1.2.1 Proprietăţile fizice ţi chimice ale citoplasmei. plastidelor.2. meioza. Ultrastructura.3. În fiecare unitate de învăţare propusă a fost identificat cel puţin un obiectiv de referinţă din fiecare obiectiv cadru. e Celula1. Diferenţa de alocare a timpului necesar parcurgerii unităţii de învăţare poate fi şi mai mare. Proiectul pentru Învăţământul Rural 83 .2. cromozomii 3 172.3. celulare citoplasma 3. general de 4.1.unitatea structurală şi funcţională a vieţii”. incluziuni. Rolul învelişurilor celulare 4.Proiectarea didactică la biologie II-lea “Celula .1.2.3.urmăreşte o secvenţă de planificare la clasa a IXa cuprinzând capitolul Celula . Observaţii: 1.1.2. Rolul mitocondriei 14 5. 1.3 Diviziunea directă şi cariochinetică: mitoza.1. 1.2.5.2. care urmează a fi vizate direct în altă unitate de învăţare ulterioară.1 vegetală-alcătuire alcătuire Învelişurile 1.unitatea structurală şi funcţională a vieţii”.

5. Circulaţia la plante: absorbţia. 3. Variaţii adaptative ale activităţii cardiovasculare 5 3-7 4 7-9 3 4 9-11 1213 Circulaţia la plante Circulaţia la animale 1. 2. ca orice exemplu. 4.1.2.1. nu are valoare de şablon sau matriţă.2. Tipuri de plante fotosintetizante. 2.1.Proiectarea didactică la biologie Unitate de învăţar e Nutriţia autotrofă Nutriţia heterotrofă Respira -ţia Schimbul de gaze Exemplul 2 . 5.1.2 Autotrofia la plante. 4. Particularităţile schimbului de gaze la nevertebrate.4.1 1. 2. 84 Proiectul pentru Învăţământul Rural .2.2. 4. 4.1. 5.1.2. 1. 2. 1. Reamintim că cele două exemple sunt doar secvenţe de planificări calendaristice şi ca atare nu acoperă toată materia. Particularităţi funcţionale ale sistemului circulator la animale.1. el poartă amprenta profesorului care l-a gândit şi deci.urmăreşte o secvenţă de planificare la clasa a X-a cuprinzând capitolul “Funcţiile de nutriţie”. Nutriţia mixta Respiraţia aerobă.2 1.2 1. Respiraţia anaerobă Varietatea suprafeţelor de schimb în lumea vie. Factorii care influenţează fotosinteza.4.1 1. Particularitatile digestiei extracelulare. 3.3.1.1. Factorii care influenţează respiraţia.1.2.2. Necesităţile nutritive ale animalelor.2 4 4 1416 1719 Şi în acest caz sunt respectate principiile de bază în realizarea planificării calendaristice.1. Autotrofia la bacterii Heterotrofia in lumea vie.1. Totodată. ci este doar o construcţie ce evidenţiază elementele obligatorii ce trebuie să se regăsească într-o planificare calendaristică alcătuită corect. 5.2.1.2.2. 4. Circulaţia sevei elaborate Circulaţia la animale: Mediul intern.2. 5.2. circulaţia sevei brute. 23. Particularităţile schimbului de gaze la vertebrate. Compe Conţinuturi ore Săp Obs tenţe aloc t . specifice . transpiraţia. 5.

Proiectarea didactică la biologie Temă de reflecţie 1 Studiaţi cu atenţie etapele elaborării planificării calendaristice de la paginile 103 şi 104 . accentuând caracterul sistemic al instruirii. Acestea sunt elaborate pe parcursul semestrelor înaintea abordării la clasă a tematicii respective. Pentru înţelegerea relaţiei unităţii de învăţare cu lecţia trebuie să cunoaştem în detaliu structura şi principiile ce stau la baza proiectării unei unităţi de învăţare. Faţă de proiectarea tradiţională pe lecţii. următoarea etapă o constituie realizarea proiectării unităţilor de învăţare. proiectarea pe unităţi de învăţare prezintă următoarele avantaje: • clarifică mai bine finalităţile eforturilor elevilor şi prin aceasta sporesc motivaţia lor pentru învăţare. • solicită profesorul la definirea strategiilor de predareevaluare pe termen mediu şi lung. Relaţia unităţii de învăţare cu lecţia Odată realizată planificarea calendaristică.1. Realizarea unei unităţi de învăţare impune un demers didactic proiectat de fiecare profesor în parte. însă acestea sunt paşi efectuaţi întrun ritm mediu adaptat ritmului de învăţare al elevilor care sunt activ implicaţi în rezolvarea de probleme complexe. • reduce timpul alocat de profesor proiectării didactice oferind totodată o imagine clară şi sistemică a fiecărei ore la clasă. luare de decizii prin explorare şi reflexie. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 3. Şi unităţile de învăţare sunt compuse din lecţii-ore de curs. Corelarea elementelor constitutive ale unităţilor de învăţare Proiectul pentru Învăţământul Rural 85 . Reflectaţi asupra rolului fiecăreia şi identificaţi relaţiile cauzale dintre ele.2.

Acestora le vor fi corelate detalierile de conţinut prin care se vor realiza (se pot trece ca atare sau numeric. Evaluare: identifică modalităţile de evaluare propuse pentru stabilirea gradului în care.1. iar altele sunt pregătite sau consolidate. 1. Observaţii: rubrica este opţională. ex. 3. Se va putea urmării modul de acoperire a obiectivelor de referinţă propuse şi în general eficienţa. Obiective de referinţă: sunt obligatorii şi se iau ca atare din programă. 4. (Pot fi titluri dintr-un manual. având rolul de autoevaluare a activităţii de proiectare şi a modului în care demersul didactic proiectat a fost realizat.2.unde prima cifră identifică obiectivul cadru iar cea de-a doua obiectivul de referinţă care se subsumează obiectivului cadru respectiv). Activităţi de învăţare: activităţi propuse elevilor prin programă sau de către profesor.2.2. prin demersul didactic utilizat. subtitluri sau alte modalităţi de identificare a conţinutului). În cadrul fiecărei din cele trei etape de proiectare unele obiective de referinţă sunt vizate cu precădere. Rubrica va cuprinde doar tipul instrumentului de evaluare propus nu şi instrumentul ca atare. Completarea acestei rubrici va da profesorului posibilitatea restructurării. transferul cunoştinţelor şi deprinderilor însuşite. Ea poate cuprinde observaţii ale profesorului privind demersul didactic propus. 86 Proiectul pentru Învăţământul Rural . s-a atins / realizat obiectivul considerat. Ea se poate constitui în cazul unei inspecţii într-o oglindă a interesului profesorului pentru activitatea depusă pentru propria-i perfecţionare.1. 5.Proiectarea didactică la biologie Pentru proiectarea unităţii de învăţare se utilizează următorul tabel: Conţinuturi Obiective de Activităţi Resurse Evaluare (detalieri) referinţă/comp de etenţe învăţare specifice vizate Acest cap de tabel va conţine: Detalieri de conţinut: sunt identificate conţinuturile care vor acoperii unitatea de învăţare. Resurse: va cuprinde modul de organizare şi desfăşurare a activităţilor de învăţare propuse şi resursele materiale şi de timp necesare (citirea acestei coloane va putea da o imagine a modului cum se realizează şi conduce învăţarea unităţii de învăţare propuse). eficacitatea şi efectivitatea demersului didactic. a remodelării sau a modificării activităţilor de învăţare cu randament mai slab. deoarece unitatea de învăţare se încheie cu aplicarea. 2.

în vederea formării competenţelor specifice/ atingerii obiectivelor de referinţă. • coerenţa obiectivelor/competenţelor • continuitatea în timp • finalitatea prin evaluare Aceste caracteristici constituie repere fundamentale în proiectarea şi implementarea unei unităţi de învăţare. înlănţuite logic.3 “Ce?”. Pe parcursul rezolvării temelor din cadrul secvenţei 3. Folosiţi ca bibliografie prezentul curs şi Ghidurile metodologice de aplicare a programei de biologie în gimnaziu şi în liceu. 3. Identificarea caracteristicilor proiectării pe unităţi de învăţare. ………………………………………………………………. ………………………………………………………………. 87 Proiectul pentru Învăţământul Rural . resurse. conţinuturi. ce contribuie la detalierea conţinuturilor. 2. Completaţi următoarele enunţuri: 1.1. …………………………………………………………………. pentru că…………………………………………………… 3. m-am confruntat cu următoarele dificultăţi…………………………………………………….2. Cel mai mult m-a ajutat………………………………….. ………………………………………………………………….1. în ce măsură se învaţă?”: repere în proiectarea didactică Organizarea demersului didactic Criterii pe care le respectă o unitate de învăţare bine construită sunt • unitatea de conţinuturi. “De ce?”. ………………………………………………………………. Folosind programa şcolară concepeţi o unitate de învăţare la biologie pentru clasele gimnaziale şi încadraţi-o într-o secvenţă de planificare calendaristică. activităţi.. “Cum?”.Proiectarea didactică la biologie Teme pentru portofoliu Studiaţi caracteristicile unităţii de învăţare de la paginile 101103 şi identificaţi prin ce elemente se deosebeşte acesta de lecţia tradiţională şi prin ce elemente se aseamănă de lecţia tradiţională. Metodologia de proiectare a unei unităţi de învăţare constă într-o succesiune de etape. Îmi sunt încă neclare următoarele aspecte…………. În aprecierea temelor vor conta: precizarea avantajelor proiectării pe unităţi de învăţare. respectarea rubricilor proiectului unităţii de învăţare şi a corelaţiilor programă.

ca şi în proiectarea unei lecţii. consolidare şi structurare. Secvenţele unităţilor de învăţare prezintă aspecte particulare gimnaziului şi clasei a IX a ale căror programe sunt structurate pe obiective. creare de situaţii-problemă şi de căutare a soluţiilor pentru acestea. Etapa de structurare şi sistematizare a noţiunilor include momente de experimentare. reflectare şi analiză a fenomenelor studiate. III. I. O caracterizare a acestor etape este dată în cele ce urmează. • Aplicare şi exersare direcţionată. motivare pentru învăţare. “De ce?”. • Structurare şi sistematizare a noţiunilor.Proiectarea didactică la biologie În ce scop voi face? Ce voi face? Cu ce voi face? Cum voi face? Cât s-a realizat? Identificarea obiectivelor competenţelor Selectarea conţinuturilor Analiza şi selectarea resurselor Stabilirea activităţilor de învăţare Stabilirea elementelor de evaluare Proiectarea unei unităţi de învăţare se recomandă a fi făcută prin centrarea demersului pe obiective/competenţe şi nu pe conţinuturi.are rolul de actualizare a cunoştinţelor anterioare. “Cum?”. Etapa de aplicare şi exersare direcţionată oferă oportunităţi de antrenament. identificare a nivelului de cunoaştere al elevilor. Totodată. “În ce măsură se învaţă?”. de esenţializare a observaţiilor şi descoperirilor elevilor. 88 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Etapa de familiarizare . proiectarea unităţii de învăţare implică parcurgerea în succesiune logică a elementelor procesului didactic3 şi găsirea răspunsurilor la întrebările: “Ce?”. În această etapă elevii exersează independent în contexte noi conceptele studiate. Din rafinarea secvenţelor anterioare au derivat secvenţele unităţilor de învăţare proiectate pentru clasele de liceu care au II. faţă de secvenţele unităţilor de învăţare ale clasei a X a cărei programă corespunzător vârstei este structurată pe formarea şi dezvoltarea de competenţe.IX a sunt trei: • Familiarizare. de introducere de noi termeni şi concepte. Astfel secvenţele unităţilor de învăţare proiectate pentru clasele a V-a .

învăţare pregătitoare prin situaţii problemă • se realizează prin prezentarea unei situaţii problemă desprinsă din cotidian. teoremele sunt urmate de exemple semnificative pentru a se constitui în puncte de referinţă (şi de revenire) în vederea sistematizărilor. Sistematizarea 4. Conceptualizarea-Modelarea • presupune aplicaţii relevante ale modelului şi evidenţierea limitelor acestuia. • conduc la compatibilizarea noilor cunoştinţe cu experienţa anterioară a elevului într-o formă accesibilă. Rezolvarea optimă a situaţiei-problemă va fi posibilă după parcurgerea demersului de instruire pentru obiectivelor de referinţă. Ghid metodologic . punctuale Observaţie: în funcţie de unitatea de învăţare. Problematizarea 3. Transferul Caracteristicile acestor secvenţe sunt prezentate în continuare: 1.Se poate realiza şi printr-o probă de evaluare iniţială. Sistematizarea suportului noţional • Introducerea suportului noţional necesită esenţializare şi prezentare într-un limbaj simplu şi clar. Conceptualizarea-Modelarea 5. Actualizare • Identificarea setului de achiziţii anterioare necesar abordării noului conţinut implică precizarea noţiunilor de bază şi a comportamentelor operatorii necesare pentru înţelegerea şi prelucrarea noului conţinut (achiziţii anterioare). • se realizează printr-un demers dirijat sau semidirijat cu activitate organizată pe grupe sau individual şi sarcini precise. Actualizarea 2. cu realizarea unor legături interdisciplinare. • sunt exemple din cotidian abordate într-o manieră deschisă. Aprofundarea 6. aria curriculară matematică-ştiinţe ale naturii –liceu Proiectul pentru Învăţământul Rural 89 . • Definiţiile. 2. Astfel secvenţele unei unităţi de învăţare la clasa a X a sunt 3: 1. prin descoperire. • permite dezvoltarea unor rezultate teoretice. care oferă elevului pretextul-problemă motivant. 3. MEC . • reprezintă valorificarea achiziţiilor din ciclul anterior. modelarea poate dispărea ca etapă distinctă 3 CNC. 4.Proiectarea didactică la biologie finalităţi precise. 2002. Problematizarea.

6. Identificaţi elementele comune ale acestor două categorii de secvenţe. Transferul-generalizarea/ extinderea • oferă oportunităţi de focalizarea pe finalităţi. cu scop de antrenament şi care conduc la elaborarea unor strategii de rezolvare. Criteriul de alegere a sarcinilor trebuie să răspundă necesităţilor de formare a obiectivelor de referinţă. • probă de evaluare sumativă. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 90 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Comparaţi secvenţele unei unităţi de învăţare pentru clasele gimnaziale şi cele ale unei unităţi de învăţare pentru clasa a Xa. Modul de organizare a învăţării se adaptează particularităţilor grupului de elevi • are rol de fixare şi sistematizare. Studiu individual 2: Analizaţi cu atenţie schema de la pagina 110 şi identificaţi relaţii dintre secvenţele unităţii de învăţare. Aprofundare-exersare direcţionată • are în vedere aplicaţii ordonate progresiv. • include probe de evaluare formative/curente. • presupune activităţi diferenţiate pentru valorificarea diferitelor stiluri de învăţare şi a diferenţelor individuale.Proiectarea didactică la biologie 5. Identificaţi raporturile dintre fiecare secvenţă în parte.

Proiectul pentru Învăţământul Rural 91 . chiar dacă sunt concepute în conformitate cu programa şcolară şi sunt avizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Asupra conţinutului programei şcolare profesorul poate interveni doar prin regruparea lor în temele unităţilor de învăţare . Unităţi de conţinut în programă.4. Greşelile ştiinţifice conţinute de manuale şi nesancţionate de profesori sunt surse de concepte eronate însuşite de elevi de-a lungul mai multor generaţii. înlocui. unităţi de conţinut în manual: corelaţii posibile Corelarea elementelor constitutive ale unităţii de învăţare Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi de conţinut din manual Adaptare Înlocuire Omitere Adăugare Alte materiale suport Manualul este un instrument didactic selectat de profesori în funcţie de particularităţile elevilor şi de propria lor experienţă. dar . dintre cele mai anacronice sunt cele din manualele de gimnaziu cum este cea din manualul de clasa a V-a care încadrează ciupercile în regnul plantelor şi cea din manual de clasa a VI a care încadrează protistele în regnul animal. Astfel profesorul poate adapta.Proiectarea didactică la biologie 3. condiţionând integrarea logică şi funcţională a noilor concepte. Această “personalitate” a manualelor impune atenta consultare şi analiză înainte de selectarea unui anumit manual. Programele şcolare determină unităţile de conţinut ale manualelor. Asupra unităţilor de conţinut din manuale profesorul poate să intervină în mai multe moduri. Pentru toate aceste intervenţii profesorul trebuie să parcurgă critic şi cu simţ de răspundere manualele având datoria să corecteze informaţii greşite strecurate în manuale şi să actualizeze conţinutul lor acolo unde este cazul. omite şi adăuga conţinuturi sau poate decide să utilizeze alt material suport. manualele sunt diferite purtând amprenta personalităţii autorilor.1. însă modul în care sunt tratate acestea de autori poate fi în ansamblu sau pe secţiuni în neconcordanţă cu particularităţile clasei de elevi. Nici manualele de biologie nu sunt lipsite de asemenea erori. Astfel. având însă obligaţia să le parcurgă pe toate de-a lungul anului şcolar. Aceste erori creează mari probleme elevilor îngreunând dezvoltarea sistemului de cunoştinţe în liceu. Fiind materiale suport pentru derularea activităţii didactice. manualele sprijină elevii în dobândirea cunoştinţelor.

. .……….. Care sunt secvenţele unei unităţi de învăţare la clasa a VII a (precizate la pagina 109) şi ce rol are fiecare secvenţă.. . ……………………………………………………………………. S. P.……………………………………………………………….………………………………………………………………. profesorii au constatat că: • sunt integrate într-un sistem unitar: obiectivele programei. si colab. Ce elemente ale unităţii de învăţare sunt determinate de programa şcolară? (paginile 106-109) ……………………………………………………………………….. în dezbateri şi activităţi de grup care generează soluţii ..………. Un bun proiect implică elevii în propriile lor nevoi de cunoaştere...………..………….………. Ce tipuri de intervenţii poate efectua profesorul asupra unităţilor de conţinut din manualele şcolare? (pagina 112) .. Blumenfeld.……………………………………………………………….……….……………………………………………………………….Proiectarea didactică la biologie Test de autoevaluare 1. 3..2 Proiectul ca modalitate de învăţare şi evaluare Redactarea unui proiect didactic adaptat contextului clasei Învăţarea prin proiect este o modalitate de organizare a activităţii didactice care se bazează pe instruirea prin lansarea unor sarcini sau probleme pentru a căror rezolvare elevii sunt antrenaţi să studieze.. Acest model de instruire implică aplicarea cunoştinţelor şi deprinderilor elevilor pentru dobândirea de noi cunoştinţe.……….……….……………………………………………………………….. . Principalul beneficiu al învăţării bazate pe proiect este creşterea calităţii învăţării care conduce spre dezvoltarea unui nivel cognitiv înalt prin implicarea elevilor în rezolvarea de probleme noi şi complexe1 Aplicând acest model de învăţare prin proiecte.……….………. în conceperea şi realizarea unui produs final şi în prezentarea acestuia.. 1 Krajcik. 3.………. Secvenţa Roluri Pentru întrebările 2 şi 3 completaţi răspunsul corect! 2. J.……………. 1998. “Inquiry in project-based science classrooms: Initial attempts by middle school students.” The Journal of the Learning Sciences Proiectul pentru Învăţământul Rural 92 . metodele didactice şi relaţiile de grup.

Învăţarea bazată pe proiect este un model de activitate didactică ce deplasează accentul instruirii de la cea centrată pe profesor. rezolvări de situaţiiproblemă. • sprijină efortul elevilor de aplicare a cunoştinţelor şi deprinderilor de rezolvare de probleme. • creează comunicarea pozitivă şi relaţii de colaborare între grupuri. modelări şi luare de decizii. a formării responsabilităţii civice ţi a unei cariere personale de succes. îmbunătăţirea performanţelor. a căror parcurgere implică adesea conexiuni interdisciplunare. stimulaţi şi îndrumaţi de profesor prin lansarea unei întrebări sau probleme. autoorganizare. învăţarea pe bază de proiect se realizează exclusiv prin cooperare şi se încheie cu realizarea unui produs final care reprezintă ceea ce au învăţat elevii. identifică soluţii şi răspunsuri prin: • Emiterea de întrebări • Dezbateri de idei • Formulare de predicţii • Elaborarea de planuri sau proiectarea de experimente • Colectarea şi analiza datelor • Formularea de concluzii • Comunicarea ideilor şi a concluziilor în cadrul grupului • Identificarea şi lansarea de noi întrebări Proiectul pentru Învăţământul Rural • 93 . Acest model de predare-învăţare oferă elevilor oportunităţi de a lucra autonom pe parcursul unei perioade de timp mai lungi la finalul căreia rezultă produse sau lucrări. focalizate în jurul unei întrebări sau probleme care implică elevii în investigaţii. identificarea şi stabilirea scopurilor. bazate pe interacţiuni intra şi interdisciplinare şi centrate pe elevi. Pentru construcţia proiectului elevii. bazată pe lecţii individualizate şi de scurtă durată.Proiectarea didactică la biologie este favorizată formarea premiselor învăţării continue pe tot parcursul vieţii. prezentări susţinute de elevi. Spre deosebire de activităţile de tip investigaţie-experiment. • corespunde particularităţilor individuale privind nivelurile şi stilurile diferite de învăţare. Proiectul poate îmbrăca forma unor activităţi derulate timp de una sau două săptămâni pe o unică tema. pe activităţi de învăţare proiectate pe termen lung. • angajează şi motivează toţi elevii chiar şi pe cei “fără chef şi plictisiţi”. Proiectele sunt activităţi complexe. comunicare. sau poate fi desfăşurat pe perioada unui semestru sau pe tot parcursul anului şcolar pe teme mari cu subteme variate. • rezolvă problema separării gândirii de cunoştinţe ajutând elevii să “ştie” şi să “facă” • evaluează performanţele privind cunoştinţele şi deprinderile după criterii similare cu celor din viaţa adulţilor (cele utilizate în evaluarea salariaţilor) ceea ce încurajează responsabilizarea.

1998. proiectaţi şi planificaţi multiple oportunităţi pentru autoevaluarea elevilor pe toata durata proiectului. & Alcazar. M. Considerăm utile următoarele repere care facilitează aceste corelări: 1. 1991 . E. asiguraţi construcţia unor structuri sociale care să favorizeze implicarea activă a elevilor şi propria lor verificare a derulării proiectului. identificaţi obiective adecvate care să conducă spre înţelegerea profundă a conceptelor 2. . 3. E. W. astfel încât. supporting the learning. Etapa de căutare implică identificarea şi formularea unei probleme ştiinţifice. New York.scopul general să aibă valoare. 3 Doll. J. S. Aceasta include colaborarea între elevi. cunoştinţele să fie împărtăşite între toţi membrii grupului. • integralitatea . planificaţi fiecare secvenţă şi urmăriţi ritmicitatea îndeplinirii sarcinilor la timp.. 5. Soloway.scopul proiectului ales trebuie să fie astfel conceput încât să necesite conectarea cu sistemul achiziţiilor anterioare şi să favorizeze reflectarea şi revenirea la concepte pentru consolidarea asimilării noilor achiziţii.scopul proiectului să servească integrării noilor achiziţii în sistemul general al cunoştinţelor şi deprinderilor elevilor 2 Blumenfeld. 4. între elevi şi profesor. Problema trebuie corelată cu un scop principal sau general căruia i se supune întreaga activitate inclusă în desfăşurarea proiectului. W. A. Guzdial. Aceasta va include oportunităţi pentru ca elevii să se implice activ în realizarea de investigaţii care le vor permite însuşirea conceptelor şi aplicarea cunoştinţelor în variate moduri. W. & Palincsar. Journal Educational Psychologist. asiguraţi sprijin elevilor pornind cu provocări motivante şi continuând cu metode active şi interactive de implicare a elevilor pe tot parcursul derulării proiectului. in Curriculum: Toward New Identities.. Krajcik. C.Proiectarea didactică la biologie Elaborarea unui produs final 1 Principala dificultate pe care trebuie să o depăşească profesorul în implementarea instruirii pe bază proiectului constă în corelarea simultană a conţinutului programei cu tematica proiectului şi cu metodele didactice de predare şi evaluare utilizate. A. Ed. Pinar. R. 94 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 'Curriculum and concepts of control'. • conexiunea şi revenirea . P. În stabilirea scopului general al proiectului se recomandă a se ţine cont de următoarele consideraţii3 • beneficiile proiectului . • Etapele aplicării proiectului în învăţare şi evaluare 1. F. adică proiectul să asigure îmbogăţirea durabilă a cunoaşterii. experienţei elevilor.... Marx. Motivating projectbased learning: Sustaining the doing..

Produsul poate fi o prezentare sub forma de postere. iar ulterior analiza acestora şi generarea de soluţii. Etapa prezentării produsului este etapa în care sunt împărtăşite rezultatele proiectului. Alt grup poate colecta informaţii pentru a estima cantitatea de precipitaţii din anul respectiv pe baza comparaţiilor cu datele din anul anterior. subiecte pentru viitoare proiecte. continuă pe parcursul etapelor proiectului şi este finalizată cu evaluarea produsului proiectului. Proiectul pentru Învăţământul Rural • 95 . adică sunt comunicate. Elevii studiind ecosistemele ar putea sugera ca proiect “Rolul factorilor abiotici : aerul. Toţi aceşti factori pot diviza proiectul în subproiecte care vor fi realizate de grupuri de elevi ai aceleiaşi clase. Astfel grupul care va investiga energia luminoasă poate identificata problema modului în care poate fi utilizată energia solară şi poate decide să o cerceteze. Evaluarea elevilor după activitatea bazată pe proiect va urmării următoarele aspecte: • colaborarea în cadrul grupului • capacitatea elevilor de a face judecăţi de valoare. gândirea critică • comunicarea verbală şi scrisă • respectarea planului şi a termenelor • creativitatea elevilor • deprinderile de utilizare a instrumentelor şi tehnicilor de lucru specifice biologiei • acurateţea ştiinţifică a cunoştinţelor elevilor • modul de prezentare a produsului final Evaluarea învăţării bază de proiect începe de la declanşarea proiectului. 3. O exemplificare a modului de implementare a acestei etape se referă la aplicarea proiectului la clasa a VIII a în studiul factorilor abiotici ai ecosistemelor. 2. Aceste grupuri se vor constitui în funcţie de interesul elevilor pentru un anumit subproiect. Aceasta etapă poate fi o oportunitate de identificare de noi probleme. Subproiectele pot fi dezvoltate ca răspunsuri la întrebări generate de elevi.scopul să respecte rigurozitatea ştiinţifică. Având în vedere că proiectul este propus de profesor el are marea responsabilitate de a asigura calitatea ştiinţifică a tematicii. grafice. diagrame sau o raportare orala. 4. Al treilea ar putea colecta date privind cele mai importante surse de poluare a aerului. apa si energia luminoasa”. Etapa de rezolvare implică iniţial colectarea informaţiilor. De exemplu grupul care investighează elergia luminoasă poate colecta date privind modul în care este utilizată energia solară pentru încălzirea locuinţelor sau privind variaţia duratei perioadelor de lumină ale zilelor de-a lungul anului. Etapa de creaţie este cea care se finalizează cu elaborarea unui produs pe baza analizelor datelor şi a soluţiilor găsite.Proiectarea didactică la biologie rigurozitatea . De exemplu din subproiectul care a investigat modul în care energia solară poate fi utilizată pentru încălzirea locuinţelor poate genera o altă problemă cum ar fi “ Cum poate fi stocată energia solară” şi să o investigheze într-un viitor proiect.

ce are rol de oglindă a performanţelor elevilor. Evaluarea finală a proiectului este bine să se realizeze pe baza unui portofoliu. Astfel.4. ce a rămas de făcut. 96 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Fiecărui elev i se vor distribui sarcini şi va trebui să ştie cum s-a achitat de ele. Elevii trebuie să ştie foarte clar :ce au făcut bune. Atingerea obiectivelor activităţii didactice bazate pe proiect este condiţionată de permanentul feed-back. Elevii trebuie să ştie în fiecare etapă a proiectului dacă şi cum îşi îndeplinesc sarcinile. Pentru a fi posibil acest lucru profesorul are sarcina de a detalia în fiecare etapă aşteptările privind modul în care elevii duc la bun sfârşit proiectul şi de a face clare aceste aşteptări atât la iniţierea proiectului cât şi pe parcursul desfăşurării acestuia. Astfel ei îşi pot îmbunătăţii performanţele şi îşi reorganizează munca după aprecierile care le primesc în mod constant.a acestei unităţi de învăţare). Pentru ca sarcinile să fie considerate corect formulate acestea trebuie să: • fie bine înţelese de elevi • fie fezabile • fie adecvate şi corecte • nu creeze confuzii • fie credibile • fie individualizate Evaluarea trebuie să vizeze toate obiectivele propuse la iniţierea proiectului utilizând diverse instrumente de evaluare clasice şi alternative (prezentate în secţiunea 3.Proiectarea didactică la biologie Evaluarea curentă pe tot parcursul derulării proiectului are o deosebită valoare formativă fiind necesară atât elevilor cât şi profesorului. ce au făcut mai puţin bine. pentru fiecare tip de activitate trebuie să fie proiectată şi comunicată evaluarea.

4. vor conta: respectarea etapelor aplicării proiectului în învăţare şi evaluare. 3. evidenţierea corelaţiilor dintre conţinutul programei cu tematica proiectului şi cu metodele didactice de predare şi evaluare utilizate şi indicarea beneficiilor evaluării pe tot parcursul derulării proiectului. prin cunoaşterea factorilor şi a situaţiilor care au condus la rezultatele constatate.1. Editura Didactică şi Pedagogică. Am învăţat să……………………………………………………… …………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………… pentru că……………………………………………………………. selectarea metodelor de predare-învăţare adecvate activităţii pe bază de proiect. şi a cunoştinţelor privind metodele de predare-învăţare.Proiectarea didactică la biologie Temă pentru portofoliu • Pe baza informaţiilor din secţiunea 3. Completaţi următoarele enunţuri: 1. Evaluarea îndeplineşte funcţii specifice pe care le sintetizăm în trei direcţii 1 • Funcţia de constatare şi apreciere a rezultatelor şcolare. Metode alternative de evaluare Metode de evaluare Evaluarea şcolară este proces indispensabil activităţii didactice.T.. • Funcţia de diagnosticare a activităţii desfăşurate . ……………………………………………………………………….. Evaluarea în procesul didactic. ………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………… INŢELEGEM ŞI EXPERIMENTĂM! 3. În aprecierea temei. ………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………… 2. Cel mai mult mi-a plăcut să…………………………………….3. evidenţierea judicioasei alegeri a temei proiectului. După dimensiunea temporală a acţiunii evaluative se disting trei tipuri de evaluări: 1. proiectaţi o unitate de învăţare bazată pe proiect. 2000.. formularea corectă a sarcinilor elevilor. ………………………………………………………………………….. Am întâmpinat următoarele dificultăţi…………………………. Bucureşti Proiectul pentru Învăţământul Rural 97 . • Funcţia de predicţie (prognosticare) de prevedere a desfăşurării activităţii în secvenţele viitoare. Evaluare iniţială aplicată la începutul unei unităţi de învăţare şi are predominant o valoare diagnostică predictivă care orientează desfăşurarea activităţilor viitoare 1 Radu I.

capacitatea de autocontrol. comunicarea verbală şi non-verbală. Strategii alternative de evaluare modele teoretico-experimentale. 2003. De cooperare. • consolidează deprinderi şi abilităţi de comunicare socială. gestionarea stărilor conflictulale. O singură metodă de evaluare nu poate măsura totul. Acest e inconvenient a dus la impunerea şi creşterea ponderii utilizării metodelor alternative de evaluare care deţin valenţe formative extrem de utile tinerei generaţii. (pag 111121) Editura Didactică şi Pedagogică. planificarea. gestionarea timpului. • permit evaluarea unor aptitudini şi competenţe ce nu pot fi evaluate prin metodele tradiţionale de evaluare dar extrem de valoroase în formarea tinerilor cum sunt: cooperarea. Bucureşti 2 98 Proiectul pentru Învăţământul Rural . astfel încât prin evaluarea realizată pe întreg parcursul anului (formativă + sumativă) să se acopere cât mai multe obiectivele din programă. • realizează evaluarea holistică a progresului elevului. Practica educaţională evidenţiază limitele metodelor tradiţionale de evaluare constituite din probe orale. probe scrise şi probe practice care pun accentul pe cantitatea cunoştinţelor însuşite evaluând competenţe de nivel inferior ca recunoaşterea şi reproducerea. • compensează excesul de evaluare exclusivă a cunoştinţelor promovat de metodele de evaluare tradiţionale. Dunmitriu Constanţa. Câteva dintre cele mai importante beneficii ale utilizării metodelor alternative de evaluare2 sunt: • asigură o mai bună corelare între instruire şi învăţare.Proiectarea didactică la biologie 2. lucrul în echipă. Fără a exclude metodele de evaluare tradiţionale o bună ponderare a lor cu cele alternative şi mai ales o corectă selecţie a metodelor de valuare în funcţie de obiectivele instruirii aplicarea unei varietăţi de metode este benefică prin plusurile şi minusurile fiecăreia relaţiile dintre ele sunt compensatorii. Evaluarea formativă (continuă) realizează verificări sistematice pe tot parcursul activităţii didactice vizând identificarea rezultatelor dar şi evaluarea procesului de instruire sprijinind atingerea realului progres şcolar. • permit evaluarea produsului şi a procesului care a dus la obţinerea lui. De aceea este necesar să se proiecteze evaluarea avându-se în vedere varietatea instrumentelor de evaluare ce pot fi utilizate. capacitatea de a lua decizii etc. spiritul critic şi autocritic. Evaluarea sumativă( cumulativă) aplicată de obicei la sfârşitul unei unităţi de învăţare are funcţie de constatare şi ierarhizare a elevilor. 3.

pentru disciplinele la care însuşirea / cunoaşterea unor elemente de conţinut este esenţială. respect faţă de bunurile celorlalţi. se pot construi matrice de evaluare pe conţinuturi şi domenii de conţinut. ştiinţifice. Exemplificăm mai jos o posibilă matrice de evaluare pentru unitatea de învăţare cu titlul: Nucleul-centrul coordonator al tuturor funcţiilor celulare -7 ore-clasa a IX-a Proiectul pentru Învăţământul Rural 99 .Proiectarea didactică la biologie Finalităţi Cunoştinţe şi capacităţi Atitudinea faţă de desfăşurarea unei activităţi Atitudini sociale Atitudini ştiinţifice Interes Aprecieri Adaptări /ajustări Tabel. emotivitatea. În matricea de evaluare sunt particularizate competentele prin derivarea obiectivelor de referinţă/competenţelor specifice din programa în obiecţie / competenţe specifice unităţii de învăţare. Eficienţa planificării. literatură. perseverenţă. încredere în sine Preocuparea pentru bunăstarea celorlalţi. preocuparea faţă de instituţiile sociale. utilizarea echipamentelor şi a altor surse. realizarea unor experimente complexe de laborator. sociale. respect faţă de lege. adaptarea socială Proiectarea eficientă a evaluării pe obiective / competenţe se poate realiza prin întocmirea unei matrice de evaluare centrată pe capacităţi / competenţe. desene. În mod similar. creativitate. contribuţii sociale importante Relaţia cu colegii. muzică. ascultarea. Pornind de la matrice în care au fost selectate metodele de evaluare în funcţie de obiective(/ competenţe vizate de unitatea de învăţare respectivă se pot construi apoi instrumentele cele mai potrivite pentru evaluarea atingerii acestora. artă. reacţia faţă de autoritatea profesorului. de timp liber Exprimarea unor sentimente de apreciere şi de satisfacţie pentru: natură. inventar al obiectivelor pentru care instrumentele tradiţionale de evaluare se dovedesc incomplete (după Grunlund) Comportamente Vorbirea. sensibilităţi la probleme sociale. demonstrarea unor caracteristici ca: iniţiativă. vocaţionale. utilizarea timpului. dorinţa de a lucra pentru îmbunătăţirea aspectelor sociale Deschiderea la nou. minte iscoditoare Exprimarea sentimentelor pentru diferite activităţi educaţionale. estetice. În funcţie de acestea profesorul stabileşte instrumentele cele mai potrivite pentru evaluarea nivelului de acoperire a obiectivelor / competenţelor prevăzute prin programă. sensibilitate la reacţii de tip cauză-efect.

• să realizeze proiecte. ultrastructura şi rolul nucleului. 2.Proiectarea didactică la biologie Instrumente de evaluare Obiectivele unităţii de învăţare • să identifice nucleul şi componentele sale structurale • să descrierea transformărilor materialului nuclear de-a lungul vieţii celulei • să explice mecanismele diviziunilor celulare • să compare tipurile de diviziune celulară în diverse condiţii de mediu • să realizeze activităţi experimentale privind alcătuirea şi rolul nucleului. postere utilizând corect teminologia ştiinţifică.1 X X X 4. • să utilizeze diverse surse de informare privind rolul diviziunii în viaţa individului şi a speciei.2 X X X X X X X 4.1 4.2 Probă ora lă Probă pra ctic ă X Pro bă sc ri să X Au to eva lua re X Re fe rat Obse rvare siste mati că Pr o ie ct X X X X X X X X X X X X X X 2.1 1.2.2 1.1 2.1 X X X 3.2 X X X X X 3. • să interpreteze observaţiile experimentale privind structura. 100 Obiective de referinţă Vizate 1. • să explice cauzal apariţia unor aberaţii cromozomiale • să argumenteze cu date experimentale sau(şi) bibliografice consecinţele unor factori de risc asupra materialului nuclear.3 X X X Proiectul pentru Învăţământul Rural . referate. • să identifice modalităţile prin care poate fi limitată acţiunea factorilor de risc asupra materialului nuclear.

• Observarea gradului de îndeplinire a îndatoririlor şcolare. • Cunoaşterea modului de exprimare. a competenţelor şi abilităţilor de care dispun aceştia. Modul de prezentare a propriilor produse Cooperarea în echipă Ascultarea activă Toleranţă faţă de ideile celorlalţi • • • • Observarea sistematică a activităţii şi comportamentului elevilor se realizează prin observarea curentă a comportamentului elevilor la ore care permite : • Cunoaşterea interesului manifestat de elevi pentru studiu. Fişa de evaluare. Scara de clasificare-construită prin ordonări şi gradări de date obiective prin stabilirea unor intervale egale (sau cantitativ comparabile) care formează treptele scării. 2. Comunicarea • Discutarea sarcinii cu profesorul în vederea înţelegerii acesteia . Practic profesorul are următoarele modalităţi de înregistrare a informaţiilor: 1. • utilizarea materialelor • completareaauxiliare pentru a îndeplinirea sarcinii. tehnici. • Sesizarea modului în care elevii participă la activităţi.1 Observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor Elaborarea unor prober de evaluare Observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor furnizează informaţii asupra performanţelor elevilor din perspectiva capacităţii lor de acţiune şi relaţionare . • selectarea şi organizarea corespunzătoare a • implicarea activă în instrumentelor de lucru. rezolvarea sarcinii. Lista de control sau verificare-utilizată de obicei la biologie după o activitate de investigaţie-experimentare. profesorului. demonstra ceva. • utilizarea calculatorului în situaţii corespunzătoare. metodelor utilizate şi a rezultatelor. asupra sarcinii de rezolvat. întrebări pertinente relaţii. 3. Prin această metodă se pot evalua mai ales comportamentele afectiv-atitudinale Atingerea acestui scop depinde de selectarea unor instrumente adecvate obiectului observării.3. • revizuirea • identificarea relaţiilor. Proiectul pentru Învăţământul Rural 101 .Proiectarea didactică la biologie 3. • descrierea şi generalizarea • punerea unor unor procedee. Caracteristici evaluate Concepte şi capacităţi Atitudinea elevilor faţă de sarcina dată • organizarea şi interpretarea • concentrarea datelor.

materialelor 102 Proiectul pentru Învăţământul Rural .. B.” “nu sunt sigur…” Propune ipoteze Schimbă opinii pe baza observaţiilor Sugerează modele Sugerează investigaţii Stabileşte legături între date Îşi organizează investigaţia Respectă regulile de lucru Descoperă singur Este creativ-innovativ Elev Elev Elev Etc. C… Clasa…… Gândirea “ştiinţifică” Utilizarea instrument elor. Criteriu de evaluare Observaţii Tehnica discuţiilor A realizat observaţii relevante Claritate Ascultă pe ceilalţi Aşteaptă să termine ce au de spus ceilalţi Se exprimă clar Face remarci interesante şi provocatoare pentru scopul urmărit Îşi argumentează propunerile Identifică un element deosebit Foloseşte expresii: “cred..Proiectarea didactică la biologie • • • Avantaje Permite dialogul profesor-elev. profesorul îl poate ajuta pe elev cu întrebări suplimentare pentru a-şi elabora răspunsul. A. în care se vor regăsi toţi elevii clasei care vor fi evaluaţi după criterii stabilite În funcţie de aceste constatări profesorul poate interveni pentru corectarea procesului cât şi pentru stimularea progresului şcolar La biologie o astfel de “listă de verificare“ a observaţiei ar putea avea următoarea formă: Data…. • • Dezavantaje Necesită un timp lung de evaluare. elevului i se poate cere argumentarea răspunsului formulat. nu pot fi formulate pentru toţi elevii întrebări cu acelaşi grad de dificultate. OBSERVAŢIE: Pentru înregistrarea observaţiilor este recomandabil ca profesorul să îşi alcătuiască o schemă proprie de notare.. ceea ce-i dă posibilitatea profesorului să aprecieze cum gândeşte elevul.

Ca modalitate de evaluare oferă posibilitatea elevului de a aplica în mod creativ cunoştinţele însuşite în situaţii noi şi variate . de tip holistic. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 3. Profesorul stabileşte etapele investigaţiei şi criteriile de apreciere a realizării fiecărei etape. iar aprecierea modului de realizare a investigaţiei este. Disciplina biologie fiind o disciplină experimentală implică utilizarea experimentului pentru realizarea de investigaţii asupra proceselor biologice.Proiectarea didactică la biologie Studiu individual 3: Studiaţi caracteristicile observaţiei sistematice a elevilor şi precizaţi ce aspecte specifice prezintă această metodă faţă de metodele tradiţionale de evaluare. corelate cu gradul de complexitate al sarcinilor de lucru şi specificul disciplinei Activitatea didactică desfăşurată prin intermediul investigaţiei poate fi organizată individual sau pe grupuri de lucru. pe parcursul unei ore de curs. Elaborarea unor probe de evaluare Proiectul pentru Învăţământul Rural 103 . de obicei . identificarea procedeelor de obţinere a informaţiilor. obiectivele de evaluare (ex: definirea şi înţelegerea problemei. precizându-le elevilor clar şi de la început . Investigaţia Investigaţia este utilă mai ales atunci când se doreşte ca elevul să descopere şi să exploreze fenomene din mediul înconjurător. În cadrul unei investigaţii. colectarea şi organizarea datelor etc.3.) capătă semnificaţii diferite .2.

nutriţie 1. O.4 si 5 din manual.3 b. fiziologie 4. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 104 Proiectul pentru Învăţământul Rural . …. individual: Utilizând datele rezultate din activităţi completaţi tabelul: °C Aer insp. ce sarcini îi revin profesorului în aplicarea acesteia.2 Exemplu: Obiective derivate • sa identifice pe planşa organele sistemului respirator uman sa explice in urma utilizării modelului mecanismul ventilaţiei pulmonare sa realizeze experimente pentru determinarea rolului si sa explice rezultatele experimentelor generarea de concluzii privind rolul ventilaţiei pulmonare Itemi a.1. Completaţi concluzia: aerul expirat se deosebeşte de cel inspirat prin………… O2 CO2 • • • Evaluarea obiectivelor operaţionale se va realiza pe baza rezolvării fişei de evaluare elaborată de profesor.3.( Manual pentru clasa a VII a Zoe Partin.3.Proiectarea didactică la biologie Nr Unit.2. Luminiţa Logofatu) c. respira 2. tor3. Frontal Observaţii asupra etapelor ventilaţiei pulmonare reprezentate in modelul de la pg.2. Pe grupe Realizarea in 3 grupe a activităţilor nr. Temă de reflecţie 2: Analizând caracteristicile investigaţiei ca metodă de evaluare. Aer exp.R crt tema … Funcţii de 1. Sistemul 2. Înv.1.112-fig.

Referate bazate pe descrierea unor activităţi desfăşurate în clasă şi pe analiza datelor obţinute în urma acestei activităţi (experiment). având caracter integrator Studiu individual 4: Studiaţi cu atenţie tabelul următor şi enumeraţi elementele comune evaluării referatelor bazate pe informare-documentare bibligrafică şi a celor bazate pe descrierea unor activităţi desfăşurate în clasă şi analiza datelor obţinute în urma acestei activităţi. Referate bazate pe informare-documentare. Bucureşti Proiectul pentru Învăţământul Rural 3 105 . Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri CNC. Ghid metodologic de aplicare a programelor de biologie. inter. învăţământ obligatoriu. transcurriculare.3. Referatul Elaborarea unor probe de evaluare În practică sunt utilizate cu precădere două tipuri principalele de referate3: 1. Editura Aramis. bibliografică La biologie referatul este utilizat ca instrument de evaluare în activităţile didactice desfăşurate în: • Cercuri • Sesiuni de comunicări • Perioada de evaluare semestrială pentru teme de sinteză 2. Acest tip se recomandă pentru a fi utilizat cu precădere la biologie Avantaje : • Instrument de evaluare cu pronunţat caracter formativ şi creativ • Permite abordarea unor domenii noi ce reprezintă extinderi ale conţinutului trunchiului comun • Evaluarea are caracter stric individualizat şi sumativ • Relevă motivaţia intrinsecă de învăţare (documentare) şi gradul de implicare individuală a unor elevi • Permite conexiuni intra.Proiectarea didactică la biologie 3.3.2002.

putere de sinteză Logica argumentării concluziilor Oportunitatea surselor bibliografice Indicarea surselor bibliografice pe parcursul referatului Aspect Continuitate Mod de prezentare • Referate bazate pe informare-documentare. bibliografică Argumentul . menţionate după o anumită procedură (material-scop ) Prezentarea metodelor de laborator în ordinea în care au fost utilizate Descrierea observaţiilor Prezentarea rezultatelor cu selectarea a ceea ce este deosebit Realizarea de desene. casete video etc şi explicarea rezultatelor Rezumarea celor constatate într-o concluzie exprimată succint şi raportată la ipoteză (întrebare) iniţială Originalitate. tabele.Proiectarea didactică la biologie În evaluarea unui referat se urmăresc : • Structura • Referate bazate pe descrierea unor activităţi desfăşurate în clasă şi pe analiza datelor obţinute în urma acestei activităţi (experiment) Argumentul . cu justificare ipotezei sau a unei întrebări legate de temă Materialele utilizate. grafice. diagrame. cu justificare ipotezei sau a unei întrebări legate de temă Consideraţii generale asupra temei abordate Analiza în detaliu a fiecărei surse de documentare Comentariul comparativ al surselor de documentare Prezentarea rezultatelor cu selectarea a ceea ce este deosebit Interpretarea personală a rezultatelor selectate Rezumarea interpretărilor într-o concluzie exprimată succint şi raportată la ipoteză (întrebare) iniţială putere de sinteză Creativitate Logica argumentării concluziilor Oportunitatea surselor bibliografice Indicarea surselor bibliografice pe parcursul referatului Aspect Continuitate Mod de prezentare • • • • • • • Introducere Materiale Procedura Observaţiile Rezultatele • • • • • • • • • • • • Comentarea • rezultatelor Concluzii • • • • Bibliografie • • • Modul de prezentare • • • • • • • • • • • 106 Proiectul pentru Învăţământul Rural .

casete video etc. cu justificare ipotezei sau a unei întrebări legate de temă se vor preciza materialele şi echipamentul folosit metoda de lucru planul experimentului prezentarea rezultatelor (sistematizat. • acurateţa cifrelor/desenelor/tabelelor/ diagramelor etc. tabele. utilizarea corespunzătoare a bibliografiei Rezultat Concluzii Produs final Bibliografie În timpul realizării proiectului se pot evalua următoarele capacităţi/competenţe: • metodele de lucru. Exemple de proiecte: Starea de calitate biologică a unui bazin acvatic Poluarea apei în zona……. desene.4. pe articole) însoţite de grafice.Proiectarea didactică la biologie 3. • organizarea ideilor şi materialelor într-un raport. • generalizarea problemei. a produsului realizat Proiectul poate fi realizat individual sau în grup Titlul / subiectul va fi ales de către profesor sau elevi Structura studiului ştiinţific (proiectului) Titlul Introducere Materiale şi metode • • • • • • • • • • argumentul. • utilizarea corespunzătoare a bibliografiei. • corectitudine/acurateţă tehnică. Folosit ca instrument de evaluare proiectul este o activitate mai amplă decât investigaţia . se continuă acasă pe parcursul a câtorva zile sau săptămâni şi se încheie în clasă prin prezentarea lui în faţa colegilor sau a unui raport asupra rezultatelor obţinute şi dacă este cazul. Rolul perdelelor de arbori în filtrarea aerului poluant: evoluţia calităţii aerului în zona……. diadrame.. casete audio.3. • utilizarea corespunzătoarea materialelor şi echipamentului.. Proiectul Elaborarea unor probe de evaluare Proiectul poate fi şi un excelent instrument de evaluare care va permite relevarea modului de aplicare a cunoştinţelor şi deprinderilor elevilor. prezentări etc. modele. păreri personale soluţii propuse generalizarea problemei Postere. • calitatea prezentării. începe în clasă prin definirea şi înţelegerea sarcinii. Rezervaţia naturală…………… Algele indicator şi mijloc de combatere a poluării apei în bazinul acvatic………… Proiectul pentru Învăţământul Rural 107 .

propriul progres Elevii şi profesorii pot comunica (oral sau scris) calităţile. se proiectează de către profesor şi reuneşte diferite instrumente de evaluare tradiţionale şi alternative. sintetizează activitatea elevului de-a lungul timpului (un an. profesorii şi părinţii pot avea un dialog concret despre ceea ce pot realiza.…………………………………………… …………………………………………………………… 2. în funcţie de context Utilitate: Elevii devin parte a sistemului de evaluare şi pot să-şi urmărească pas cu pas.2002. Ce se urmăreşte prin utilizarea proiectului ca metodă de evaluare? …………………………………………………………… …………………………………………………………… …………………………………………………………… …………………………………………………………… ………………. Editura Aramis. integrator caracterizat de următoarele: oferă posibilitatea de a emite o judecată de valoare care reflectă evoluţia elevilor. Care sunt principalele avantaje ale utilizării metodei de evaluare prin proiecte? …………………………………………………………… ………………. învăţământ obligatoriu. Bucureşti Proiectul pentru Învăţământul Rural 108 .…………………………………………… …………………………………………………………… …………………………………………………………… …………………………………………………………… …………………………………………………………… 3.Proiectarea didactică la biologie Test de autoevaluare Pentru următoarele întrebări completaţi răspunsurile corecte: 1. structura sa este determinată de scopul pentru care este proiectat de către profesor. defectele şi ariile de îmbunătăţire a activităţilor Elevii. un ciclu) reprezentând astfel şi o formă de evaluare sumativă a achiziţiilor elevului şi a preocupărilor sale Portofoliul reprezintă cartea de vizită a elevului .3. Ghid metodologic de aplicare a programelor de biologie. atitudinea faţă de o disciplină şi despre progresul care poate fi făcut la disciplină în viitor Sensibilizarea pentru consemnarea feed-backului 4 CNC. Portofoliul Portofoliul4 este un instrument de evaluare complex.5.

Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Proiectul pentru Învăţământul Rural 109 . Date privind activitatea elevului în afara clasei • rezolvarea temelor • referate • proiecte • participarea la sesiuni de comunicări ştiinţifice. Date privind comportamentul elevului în clasă • observaţia sistematică 3. excursii. formative şi sumative 2. vor avea o imagine mai bună asupra a ceea ce se petrece în clasă La biologie un portofoliu poate să cuprindă: 1.Proiectarea didactică la biologie Factorii de decizie. vizite didactice • preocuparea pentru aplicaţiile informaticii în domeniu Temă de reflecţie 3 După ce aţi identificat caracteristicile portofoliului reflectaţi asupra componentelor relevante ale unui portofoliu care să permită unui elev care a absentat de la şcolală să promoveze anul şcolar. Date provenite din aplicarea instrumentelor de evaluare formalizate: • rezultate la teste iniţiale. având la dispoziţie portofoliile elevilor. concursuri şcolare.

6. Autoevaluarea Sensibilizarea pentru consemnarea feedbackului Scopul autoevaluări este de a intensifica participarea elevilor la propria lor instruire.. Bucureşti 5 110 Proiectul pentru Învăţământul Rural . elev-ele CNC. • În realizarea acestei sarcini am întâmpinat următoarele dificultăţi…………….elevul îşi propune nota • Notarea reciprocă sau interevaluarea • Completarea la sfârşitul unei sarcini importante de învăţare a unui chestionar de forma: • Am învăţat…………. Editura Aramis. Autoevaluarea are rol esenţial în întregirea imaginii elevului din perspectiva judecăţii de valoare pe care o emite profesorul evaluator şi tot odată are multiple implicaţii în plan motivaţional şi atitudinal datorită necesităţii elevilor de autocunoaştere Elevii vor beneficiază şi valorifică de această metodă de evaluare dacă: • Înţeleg de la începutul activităţii ce sarcini au de îndeplinit • Li se oferă frecvent locaţii de reflectare asupra activităţilor desfăşurate • Cunosc tehnicile şi criteriile după care vor fi evaluaţi • Primesc frecvent feed-back privind activitatea lor şi de la colegi şi de la profesor • Li se oferă oportunităţi pentru a-şi pune întrebări privind modul în care îşi îndeplinesc sarcinile Tehnici folosite în autoevaluare5: • Autonotarea controlată.3. Ghid metodologic de aplicare a programelor de biologie. Condiţii pentru educarea capacităţii de autoevaluare: • Înţelegerea de către elevi a criteriilor de apreciere după care se conduce profesorul • Claritatea instrucţiunilor • Prezentarea obiectivelor / competenţelor care trebuie atinse de către elevi • Asigurarea unui climat de cooperare profesor-elev.deoarece……………. • Am descoperit că……………………… • Am folosit metoda ……….Proiectarea didactică la biologie 3. • Am fost surprins de faptul că…………. învăţământ obligatoriu...2002.

Proiectarea didactică la biologie Studiu individual 5: Studiaţi cu atenţie caracteristicile autoevaluării enunţate în pagina 131 şi identificaţi beneficiile aduse profesorului prin aplicarea acestui instrument de evaluare. Abordarea problemelor de mediu din comunitate în cadrul unui opţional curriculum la decizia şcolii ( CDS ) Curriculum la decizia şcolii vizează zona cuprinsă între numărul minim şi cel maxim de ore şi se poate concretiza prin: 1. Decizia privind modul în care va fi abordat acest segment al curriculumului se va lua la nivelul unităţii de învăţământ. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri APLICĂM ŞI DEZVOLTĂM! 3. această variantă se poate aplica la clasele la care interesele elevilor Proiectul pentru Învăţământul Rural Elaborarea CDS 111 .4.1. 3.4. 2. din plaja orară. segmentul opţional al disciplinelor obligatorii marcat în programe cu * (asterisc) şi recomandat pentru situaţiile în care. Tipuri de CDS pentru învăţământul obligatoriu În şcoala românească se aplică următoarele variante de CDS : Curriculum nucleu aprofundat (CNA) – presupune realizarea obiectivelor/competenţelor şi însuşirea conţinuturilor din trunchiul comun din programa disciplinei şi multiplicarea activităţilor de învăţare până la acoperirea numărului maxim de ore din plaja orară. disciplinele opţionale propriu – zise. se va opta pentru numărul maxim de ore la disciplina respectivă. prin consultarea elevilor şi a părinţilor şi prin implicarea comunităţii locale.

proiecte care nu sunt incluse în programa disciplinei avansată de autoritatea centrală. capacităţile şi atitudinile. sau la clasele la care numărul de ore alocat prin trunchiul comun nu este suficient pentru însuşirea materiei. 2. materiale. 3.1998. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Avantajele acestei organizări curriculare sunt6: • asigurarea parcursurilor individuale de învăţare. respectiv trunchiul comun şi secvenţele marcate cu * . până la acoperirea numărului maxim de ore din plaja orară la biologie. Opţionalul la nivelul mai multor arii curriculare implică cel puţin două discipline aparţinând unor arii curriculare diferite Studiu individual 6 Studiaţi cu atenţie pachetele de opţionale din oferta educaţională a şcolii dumneavoastră şi apreciaţi dacă acestea sunt în concordanţă cu nevoile elevilor şi implică şi comunitatea locală. interesele elevilor şi necesităţile comunităţii locale. • decongestionarea materiei. sau nu apare la o anumită clasă/ciclu curricular. module. Politici de perspectivă în domeniul curricular. Opţionalul la nivelul ariei curriculare – presupune alegerea unei teme care implică cel puţin două discipline din aceiaşi arie curriculară/ciclu curricular. de timp şi de spaţiu ale şcolii.Proiectarea didactică la biologie nu sunt orientate spre biologie de exemplu. Curriculum elaborat în şcoală (CES)– presupune diverse tipuri de activităţi opţionale pe care le propune şcoala sau le alege din lista avansată de la nivel central. Crişan Al. Astfel se pot stabili următoarele tipuri de opţionale: 1. Opţionalul la nivelul disciplinei – constă fie din activităţi. • creşterea posibilităţilor de opţiune pentru elevi şi profesori. această variantă de curriculum se aplică de obicei la clasele la care elevii manifestă interes pentru biologie.(red.). lărgindu-se astfel oferta educaţională în ceea ce priveşte cunoştinţele. Consiliul Naţional pentru Curriculum 6 112 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Proiectarea acestui tip de curriculum trebuie să aibă ca repere: resursele umane. fie dintr-o disciplină care nu este prevăzută ca atare în planul cadru. Curriculum extins (CE) – presupune parcurgerea în totalitate a programei şcolare. Curriculum şi dezvoltare curriculară.

Opţionalul ca disciplină nouă – introduce noi obiecte de studiu. • flexibilizarea utilizării segmentului facultativ din programe în funcţie de nevoile locale de educaţie şi formare. CDS a indus şi induce în continuare o serie de disfuncţionalităţi. 4. 2. 2002 Proiectul pentru Învăţământul Rural 7 113 . Opţionalul integrat – introduce ca obiect de studiu noi discipline structurate în jurul unei teme integratoare pentru una sau mai multe arii curriculare. Temă de reflecţie 4 Credeţi că mai există şi alte avantaje ale acestui mod de proiectare curriculară? Dar dezavantaje? Menţionaţi cu ce dificultăţi v-ati confruntat vis-a-vis de stabilirea CDSului în şcoala dumneavoastră. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri • 3.2. sau teme noi care nu se regăsesc în programele naţionale. Opţionalul de extindere – derivă dintr-o disciplină studiată în trunchiul comun şi urmăreşte extinderea competenţelor generale din curriculum nucleu prin noi competenţe specifice şi noi conţinuturi. 3.Proiectarea didactică la biologie creşterea capacităţii unităţii de învăţământ în determinarea propriului curriculum. respectiv: Ministerul Educaţiei şi Cercetării.4. în afara celor din trunchiul comun la un anumit profil şi specializare. Ghid metodologic ARIA CURRICULARĂ MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE ALE NATURII – liceu. Opţionalul de aprofundare – derivă dintr-o disciplină studiată în trunchiul comun şi urmăreşte aprofundarea competenţelor din curriculum nucleu prin noi unităţi de conţinut.03. 72 Tipurile de opţional la liceu sunt prevăzute în Anexa 1 la OMEN nr.3449/15. • obligativitatea formării resurselor umane. Tipuri de CDS pentru învăţământul liceal 1. Consiliul Naţional pentru Curriculum.199 9. Din punct de vedere al implementării însă.

1 – Cerinţe pentru proiectarea corectă a opţionalelor Cerinţe • sunt măsurabile.Proiectarea didactică la biologie Studiu individual 7 Studiaţi cu atenţie pachetele de opţionale din oferta educaţională a liceului dumneavoastră şi apreciaţi dacă acestea sunt în concordanţă cu nevoile elevilor şi implică şi comunitatea locală.3. • sunt organizate sistematic şi corelate. • sunt corelate cu obiectivele de referinţă. • nu conţin contradicţii. 1 ) Tab. Proiectarea şi aplicarea CDS – ului în învăţământul obligatoriu Pentru elaborarea unui proiect de programă de opţional sugerăm ca înainte de a vă apuca de lucru să consultaţi următoarea listă de cerinţe ( Tab. Didactica opţionalului. • sunt adecvate vârstei şi nivelului de cunoştinţe ale elevilor.4. specifice. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 3. • sunt corelate cu tema. • nu se repetă sub o altă formă în aceeaşi programă. • sunt în număr corespunzător. Proiectul pentru Învăţământul Rural Obiective de referinţă Conţinuturi 114 . • derivă din obiectivele cadru. • permit progresul.

să dezvolte capacităţile propuse. să permită cooperarea între elevi pentru învăţare. sunt adecvate intereselor. Proiectul pentru Învăţământul Rural 115 .Proiectarea didactică la biologie • • Activităţi de învăţare • • • • corespund experienţei anterioare a elevilor. să poată fi derulate efectiv la clasă. Temă de reflecţie 5 Credeţi că cerinţele din tabelul de mai sus sunt obligatorii şi/sau suficiente pentru o proiectare corectă a unui opţional la biologie la gimnaziu? Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Pentru elaborarea unei programe de opţional la biologie se utilizează de regulă două modele: unul pentru clasele V – VIII şi unul pentru clasele IX – XII. să presupună activitatea nemijlocită a elevului. nevoilor prezente şi viitoare ale elevilor.

formarea unor competenţe de transfer.C. Consiliul Naţional pentru Curriculum – Ghid metodologic de aplicare a Programei de biologie – învăţământ obligatoriu. dar nu vor fi reluări ale acestora.ARAMIS PRINTs. Un obiectiv de referinţă este corect formulat dacă. Ed. prin enunţul său. …. Obiectivele de referinţă vor fi formulate după modelul celor din programe naţională.1 pagină motivarea cursului propus ( de ex: nevoi ale elevilor. 2.ce poate să facă elevul?” Temă de reflecţie 6 Câte obiective de referinţă credeţi că trebuie formulate pentru un opţional de o oră pe săptămână ? Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Ministerul Educaţiei şi Cercetării.r. ●Lista de conţinuturi ●Modalităţi de evaluare ●Bibliografie ●Activităţi de învăţare În Argument veţi prezenta pe ½ . răspunde la întrebarea . nevoi ale comunităţii locale. 3.2002 8 116 Proiectul pentru Învăţământul Rural ..S.Proiectarea didactică la biologie Model de proiectare a programei de opţional pentru clasele V – VIII Programa de opţional pentru clasele V – VIII )8 se va realiza după următoarea schemă: ●Argument ●Obiective de referinţă 1.l..

Dacă opţionalul este pentru mai mulţi ani de studiu. Ca modalităţi de evaluare vor fi menţionate tipurile de probe de evaluare care se potrivesc opţionalului ales ( ex: probe scrise. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Proiectul pentru Învăţământul Rural 117 . se vor defini şi obiectivele cadru din care se vor deduce obiectivele de referinţă pentru fiecare an de studiu. se redactează câte o programă pentru fiecare an.). proiecte. ci vor constitui un mijloc pentru formarea intelectuală a elevilor. practice. dar nu vor fi incluse ca atare în programă. etc. referate. Aceste informaţii nu vor reprezenta un scop în sine. Studiu individual 8 Studiaţi cu atenţie pachetele de opţionale din oferta educaţională a şcolii pentru aria curriculară .Proiectarea didactică la biologie Lista de conţinuturi cuprinde informaţiile pe care opţionalul le propune ca bază de operare pentru formarea capacităţilor vizate de obiective. Activităţile de învăţare descriu modul în care elevii vor dobândi abilităţile vizate prin Obiectivele de referinţă. Dacă opţionalul este prevăzut pentru un nivel de şcolaritate sau un ciclu curricular.. Apreciaţi dacă există asemănări şi deosebiri şi comentaţi. având grijă să apară explicit progresia obiectivelor de la un an de studiu la altul. orale.Matematică şi ştiinţe” şi comparaţi modul de proiectare a opţionalelor la disciplinele din aria curriculară.

Opţional de aprofundare – pentru anumite competenţe specifice menţionate în programa de trunchi comun se vor proiecta conţinuturi noi care vor duce la aprofundarea competenţelor respective. iar competenţele vizate vor fi de integrare şi transfer. ●Valori şi atitudini ● Sugestii metodologice ●Modalităţi de evaluare ●Bibliografie ●Conţinuturi În Argument veţi prezenta pe ½ . unităţi de informaţie noi. Opţional de extindere – pornind de la competenţele generale ale disciplinei din programa de trunchi comun. se vor deriva noi competente specifice ( vezi Unitatea de învăţare 1. care nu sunt prevăzute în programa naţională de trunchi comun. 4. formarea unor competenţe de transfer. Ed. capitole.) În cazul competenţelor şi al conţinuturilor. Ghid metodologic Aria curriculară Matematică şi ştiinţe – liceu. Consiliul Naţional pentru Curriculum – Ghid metodologic ARIA CURRICULARĂ MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE ALE NATURII – liceu. Opţional ca disciplină nouă – se aleg teme.l.X 1. pag. 3. ….1 pagină motivarea cursului propus (de ex: nevoi ale elevilor.23 – 24) care vor fi realizate prin noi conţinuturi vizând teme/capitole care nu sunt cuprinse în programa de trunchi comun.Ed.Proiectarea didactică la biologie Model de proiectare a programei de opţional pentru clasele IX . nevoi ale comunităţii locale.2002 9 118 Proiectul pentru Învăţământul Rural .S.Aramis Print .X 49: se va realiza după următoarea schemă (adaptată după schema din..r. proiectarea curriculară variază în funcţie de tipul de opţional propus. 2. 2. Opţional ca temă integratoare – se proiectează asemănător celui anterior cu diferenţa că unităţile de conţinut vor cuprinde informaţii din mai multe domenii/discipline. etc. Programa de opţional pentru clasele IX . astfel: 1.C. pentru care se stabilesc competenţele ce vor fi dobândite de elevi. 2002 ): ●Argument ●Competenţe specifice 1. Ministerul Educaţiei şi Cercetării.C.S.ARAMIS PRINTs. 3.

recomandate pentru formarea competenţelor. Temă de reflecţie 8 Ce tipuri de competenţe trebuie să definiţi într-o programă de opţional proiectată pentru întreg parcursul liceului ? Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Proiectul pentru Învăţământul Rural 119 .Proiectarea didactică la biologie Temă de reflecţie 7 Câte competenţe specifice credeţi că trebuiesc formulate pentru un opţional ca temă integratoare de o oră pe săptămână ? Ce condiţie trebuie să îndeplinească o competenţă specifică pentru a fi corectă? Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Sugestiile metodologice vor include tipuri de activităţi de învăţare. precum şi modalităţile de evaluare.

VIII Rubrică nouă Rubrică nouă I .C.XII • disciplină nouă Opţional integrat IX . 2 – Opţionalitatea în învăţământul preuniversitar (conf.XII • Ore din CDŞ Aceeiaşi rubrică cu disciplina sursă Rubrică nouă • liceal Opţional ca IX .VIII • Programa pentru trunchiul comun. nr.2006) Treaptă de şcolaritate Tip de opţional Clasa I– VIII Caracteristici ale programei Regim orar Ore din plaja orară Notare în catalog gimnazial Aprofundare Extindere • gimnazial I . integrative Noi conţinuturi interdisciplinare gimnazial gimnazial gimnazial liceal Opţional la nivelul disciplinei Opţional la nivelul ariei curriculare Opţional la nivelul mai mul-tor arii curriculare (integrat) Aprofundare I– VIII • • • Aceeiaşi rubrică cu disciplina sursă Aceeiaşi rubrică cu disciplina sursă Ore de Rubrică opţio-nal nouă Ore de opţio-nal pe arie Ore din CDŞ I . 2 ) Tab.09.XII • • Ore din CDŞ liceal Extindere IX . Notei M.Proiectarea didactică la biologie Pentru o înţelegere şi o fixare cât mai clară a tipurilor de opţionale din învăţământul preuniversitar vă prezentăm o sinteză în tabelul de mai jos ( Tab. fie altele) Noi competenţe specifice corelate cu cele ale programei de trunchi comun Noi conţinuturi corelate cu cele ale programei de trunchi comun Noi competenţe specifice şi noi conţinuturi.Ed.XII Ore din CDŞ Rubrică nouă liceal • • Ore din CDŞ Rubrică nouă 120 Proiectul pentru Învăţământul Rural .altele decât cele prevăzute în planul cadru Noi competenţe specifice complexe.de din plaja orară Obiectivele de referinţă Ore din plaja şi conţinuturile notate orară cu * (asterisc) Noi obiective de referinţă şi noi conţinuturi Noi obiective de referinţă şi noi conţinuturi complexe Noi obiective de referinţă şi noi conţinuturi complexe Aceleaşi competenţe specifice Noi conţinuturi (fie cele cu*.max.VIII IX .39595/18. în limita nr.

se pot derula proiecte ( ex.. 3. 2. De reţinut: 2 Februarie – Ziua mondială a zonelor umede 1 Martie – Ziua mondială a păsărilor 22 Aprilie – Ziua mondială a Pământului 23 Mai – Ziua mondială a biodiversităţii 5 Iunie – Ziua mediului 16 Septembrie – Ziua stratului de ozon 3.. Împreună pentru natură”. profesori. daţi câte un exemplu de opţional la biologie. la domeniul moral şi civic.4.) prin care să se urmărească implicarea şi conştientizarea elevilor în vederea educaţiei locuitorilor din zonele adiacente şcolilor. . Care sunt tipurile de CDS pentru învăţământul liceal ? …………………………………………………………………. Octombrie – Ziua mondilă a cocorilor 4. …………………………………………………………………. Care sunt tipurile de CDS pentru învăţământul gimnazial? …………………………………………………………………. orice acţiune de ocrotire a mediului va fi un eşec. precum şi la natură şi la mediul înconjurător cultural şi tehnologic. Schimbarea mentalităţii oamenilor cu privire la mediu nu este o sarcină uşoară şi fără o educaţie timpurie şi permanentă în acest sens. din fiecare tip menţionat la întrebările 1 şi 2. ………………………………………………………………….. a ecologizării şi amenajării acestora. Micii agenţi de mediu”. Astfel se pot încheia parteneriate între şcoli şi primării. În spaţiul de mai jos.:. privind necesitatea protecţiei mediului... etc. Proiectul pentru Învăţământul Rural 121 . …………………………………………………………………. completaţi cu răspunsul corect! 1. organizaţii nonguvernamentale” şi comunitatea locală. Abordarea problemelor de mediu din comunitate în cadrul unui opţional În O.. ofertele educaţionale ale societăţii civile să poată deveni congruente cu ofertele educaţionale formale”.. părinţi..3080/12.N.. …………………………………………………………………. nr. …………………………………………………………………. Pentru a-şi atinge scopul.1999 se precizează “Educaţia valorică este abordată cu referire la problematica umană.M. Octombrie – Ziua mondială a animalelor sălbatice 31 Octombrie – Ziua Mării Negre 3.01.E. educaţia ecologică trebuie făcută în cadrul unui sistem unificat. astfel încât. ………………………………………………………………….. În şcoli va fi încurajată colaborarea dintre elevi. un rol important revenind şcolii şi comunităţii locale. ………………………………………………………………….4.Proiectarea didactică la biologie Test de autoevaluare Pentru întrebările 1 şi 2.. …………………………………………………………………. ………………………………………………………………….

oriunde şi oricând.Ştiinţele naturii” 1 oră Tipul Clasa Număr de ore/săptămână Argument : Terra se află într-o permanentă schimbare.5.. Proiect de programă pentru curs opţional integrat Denumirea opţionalului Investigarea mediului înconjurător din cartierul/zona X în vederea protecţiei şi conservării acestuia Opţional tip D a X a. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 3. specializarea .4. Pentru a înţelege schimbarea şi a o anticipa. Aflaţi câte parteneriate pe teme ecologice/de protecţia mediului există în sectorul/judeţul dumneavoastră. precum şi variaţiile acestora. pe 122 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Proiectarea didactică la biologie Studiu individual 9 Găsiţi şi alte date referitoare la protecţia mediului şi a vieţuitoarelor ce trebuiesc reţinute în afară de cele amintite mai sus. Putem însă să efectuăm măsurători astfel încât să obţinem date reale. Cunoaşterea presupune investigaţii şi acumulări de date rezultate din măsurători. trebuie cunoscute componentele mediului. Nu se poate măsura absolut orice.

Interacţiuni între aceste componente. temperatura. Influenţa factorilor externi şi interni asupra acestor componente. structură. Relaţii între componentele ecosistemelor studiate şi între parametrii componentelor acestora şi structura populaţiilor locale. organisme. Investigarea solului : profil. modele pentru stabilirea efectelor schimbărilor sezoniere. fizică şi matematică. temperatura. Cauze şi efecte ale variaţiilor parametrilor ecosistemelor studiate. etc. în scopul identificării. Investigarea organismelor : determinarea densităţii. prezentarea rezultatelor sub formă de tabele. textură. diversităţii. compoziţie. precum şi a factorilor care le influenţează parametrii.Proiectarea didactică la biologie baza cărora să anticipăm ce se va întâmpla în viitorul apropiat. C3 – utilizarea investigaţiei pentru evidenţierea parametrilor componentelor ecosistemelor naturale studiate. C5 – explicarea diversităţii şi densităţii populaţiilor locale pe baza caracteristicilor celorlalte componente ale Ecosistemelor studiate. C4 – colectarea de date rezultate din investigaţiile efectuate. evapotranspiraţiei . cicluri de legătură între componente.) Conţinuturi Componentele ecosistemelor naturale studiate: apă. pe baza cunoştinţelor de biologie ( ex: acoperirea cu nori. C2 – observarea şi recunoaşterea interacţiunilor dintre componentele ecosistemelor aflate în studiu. sol. aer. modele pentru anticiparea efectelor variaţiilor acestor parametrii - - Proiectul pentru Învăţământul Rural 123 . diagrame şi interpretarea acestora.identificarea principalelor componente ale ecosistemelor naturale din cartierul/zona X . culoare. grafice. Competenţe specifice C1. evapotranspiraţia. pH-ul. Investigarea atmosferei: norii. anticipării şi prevenirii schimbărilor din mediu. înţelegerii. precipitaţiile. C6 – evaluarea cantitativă şi calitativă a schimbărilor componentelor ecosistemelor studiate. precipitaţiile. Variaţii sezoniere ale componentelor ecosistemelor. C7 – Argumentarea variaţiilor parametrilor componentelor ecosistemelor studiate. Prin acest opţional se vor aplica în condiţii reale cunoştinţele de biologie. chimie.

• Componentele ecosistemului Terra: apă. evapotranspiraţiei. structură. organisme • Interacţiuni între componentele ecosistemului studiat. Stabiliţi dacă acestea sunt suficiente şi dacă există relaţii de interdependenţă între ele. textură. • Influenţa factorilor externi şi interni asupra acestor componente. Capitolul II • Investigarea componentelor ecosistemului studiat. • Investigarea solului: profil. corectaţi-le. Capitolul III • Evoluţia ecosistemelor naturale Sugestiile metodologice: Timpul alocat pentru acest opţional este de 34 de ore pe an. densităţii. 124 Proiectul pentru Învăţământul Rural . sol. pH-ul. culoare. aer. Dacă nu.Proiectarea didactică la biologie Temă de reflecţie 9 Analizaţi competenţele specifice şi conţinuturile corespunzătoare din opţionalul de la pagina 144. temperatura. compoziţie. precipitaţiile. Notarea în catalog se realizează în rubrică separată pentru CDS. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Listă de conţinuturi : Capitolul I. • Investigarea organismelor: determinarea diversităţii. Investigarea atmosferei: norii.

Modalităţi de evaluare: ● Probe practice. descoperire şi investigaţie. Daţi şi alte sugestii metodologice şi îmbogăţiţi metodele de evaluare. prin diversificarea tipurilor de investigaţii. scrise ● Referate. Ei vor orienta demersul didactic pe observarea directă. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Proiectul pentru Învăţământul Rural 125 . fie de un grup de profesori.Proiectarea didactică la biologie Dacă are succes. opţionalul se poate continua pe toată perioada liceului. orale. proiecte Studiu individual 10 Completaţi lista de conţinuturi ale acestui opţional. Predarea poate fi realizată fie de acelaşi profesor. Se recomandă utilizarea proiectelor de grup a căror temă va fi anunţată la începutul semestrului.

* Avizul şcolii Denumirea opţionalului………………………………………………………… Tipul opţionalului………………………………………………………………... Respectarea structurii standard a programei ● Argument ● Obiective specifice ● Activităţi de învăţare ( minim una/obiectiv) ● Conţinuturi ● Modalităţi de evaluare II. cu interesele elevilor şi cu nevoile comunităţii ● Conţinutul argumentului . Existenţa unei bibliografii III. Autor……………….realismul în raport cu resursele disponibile ● Corelarea obiectivelor cu activităţile de învăţare ● Corelarea obiectivelor cu unităţile de conţinut ● Adecvarea modalităţilor de evaluare la demersul didactic propus AVIZUL CCŞ : DA DA DA . cu recomandări I..oportunitatea opţionalului .. Elemente de calitate ● Respectarea particularităţilor de vârstă ale elevilor ● Concordanţa cu etosul şcolii. NU Avizul conducerii şcolii: …………………….. Avizul Consiliului de Curriculum al Şcolii ( CCŞ) CRITERII ŞI INDICATORI DE EVALUARE DA NU DA. 10 Adaptare după . Durata…………………………………………………………………………… Număr de ore pe săptămână………………………………………………….DA” la punctele I şi II şi cel puţin 5. 2000 – Ghid Matematică şi Ştiinţele naturii – Material de lucru Proiectul pentru Învăţământul Rural 126 .CNC.DA cu recomandări” la punctul III.. cu recomandări …………………………………. NOTĂ: Pentru a fi acceptat proiectul de programă trebuie să întrunească.DA” /....FIŞĂ DE AVIZARE A PROIECTULUI DE PROGRAMĂ PENTRU OPŢIONAL PENTRU GIMNAZIU A..Abilitare pentru susţinerea cursului…………………… Unitatea de învăţământ………………………………………………………… B. Clasa…………………………………………………………………………….Proiectarea didactică la biologie Modelul 110 AVIZAT Inspector de specialitate .

. Existenţa unei bibliografii III..oportunitatea opţionalului . * Avizul şcolii Denumirea opţionalului………………………………………………………… Tipul opţionalului………………………………………………………………. Avizul conducerii şcolii: …………………….. 2000 – Ghid Matematică şi Ştiinţele naturii – Material de lucru Proiectul pentru Învăţământul Rural 127 .. Durata…………………………………………………………………………… Număr de ore pe săptămână…………………………………………………..DA” /.realismul în raport cu resursele disponibile ● Corelarea competenţelor cu situaţiile de învăţare propuse la Sugestii metodologice ● Adecvarea modalităţilor de evaluare la demersul didactic propus AVIZUL CCŞ : DA NU DA.Proiectarea didactică la biologie Modelul 211 AVIZAT Inspector de specialitate . 11 Adaptare după . cu recomandări ………………………………….FIŞĂ DE AVIZARE A PROIECTULUI DE PROGRAMĂ PENTRU OPŢIONAL PENTRU LICEU C. Avizul Consiliului de Curriculum al Şcolii ( CCŞ) CRITERII ŞI INDICATORI DE EVALUARE DA I..CNC. Clasa…………………………………………………………………………….. Autor……………….DA cu recomandări” la punctul III 7. cu interesele elevilor şi cu nevoile comunităţii ● Conţinutul argumentului .. cu recomandări NU NOTĂ: Pentru a fi acceptat proiectul de programă trebuie să întrunească. DA DA . Respectarea structurii standard a programei ● Argument ● Competenţe specifice ● Conţinuturi ● Valori şi atitudini ● Sugestii metodologice ( inclusiv modalităţi de evaluare ) II.Abilitare pentru susţinerea cursului…………………… Unitatea de învăţământ………………………………………………………… D.. Elemente de calitate ● Respectarea particularităţilor de vârstă ale elevilor ● Concordanţa cu etosul şcolii.DA” la punctele I şi II şi cel puţin 5..

care inventariază. Modalităţile de evaluare trebuie gândite înainte de predarea temelor.6. competenţa de comunicare şi de relaţionare. 128 Proiectul pentru Învăţământul Rural . care nu pune accentul pe nivelul cognitiv.Proiectarea didactică la biologie 3. • stabilirea unui echilibru dinamic între evaluarea scrisă şi cea orală. atitudinea de responsabilitate. de cele mai multe ori nerelevante pentru personalitatea elevului şi neglijează aspecte importante precum: gândirea. comportament comunicativ şi de interrelaţionare al elevilor. etc. deoarece o importantă parte a evaluării are loc în timpul activităţii. imaginaţia. selectează şi ierarhizează.profesor. concomitent cu proiectarea demersului de predare-învăţare şi în concordanţă cu acesta. În acest sens trebuiesc avute în vedere următoarele aspecte: • diminuarea ponderii evaluării sumative. Temă de reflecţie 10 Înlocuiţi . Evaluarea la disciplinele opţionale Proiectarea evaluării la disciplinele opţionale se realizează după aceleaşi principii ca şi evaluarea la disciplinele din trunchiul comun. prezintă şi avantaje deosebite: interacţiunea elev . are în vedere doar unele tipuri de comportamente. deşi ocupă mult timp pentru aprecierea tuturor elevilor. Astfel. eva luarea ar trebui să cantitatea de informaţie ci şi calitatea acesteia. afectiv. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Fiind focalizată pe unitatea de învăţare. cea din urmă.etc.. utilizarea unor metode proprii de lucru. care valorifică potenţialul elevilor şi conduce la perfecţionarea stilului şi a metodelor proprii de învăţare. nu doar la sfârşitul ei. formarea unor competenţe cu ajutorul întrebărilor ajutătoare. adică ceea ce pot face elevii cu ceea ce au învăţat. în favoarea celei formative.4. cea de-a doua. psihomotor şi relaţional al elevilor. Adeseori evaluarea formativă este înlocuită cu evaluarea curentă.” de mai sus cu încă două exemple de comportamente/capacităţi care nu sunt luate în consideraţie în cazul evaluării curente.

Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri În raport cu momentele realizării evaluării. vizând aprecierea modului în care elevii îşi exprimă liber opiniile. iar la final este prevăzută o oră de evaluare sumativă.Proiectarea didactică la biologie creşterea frecvenţei de utilizare a metodelor de autoevaluare şi de evaluare prin consultare în grupuri mici.3 Proiectul pentru Învăţământul Rural 129 . Fiecare activitate de evaluare a elevilor trebuie însoţită în mod sistematic de autoevaluarea activităţii profesorului. în spaţiul delimitat pentru o oră apar specificaţii de evaluare iniţială. sunt capabili să şi le susţină şi să le motiveze şi cum acceptă opiniile celorlalţi. 3 : Metode şi instrumente de evaluare ● probe scrise ● probe orale Metode şi instrumente de ● probe practice evaluare tradiţionale ● observarea sistematică a elevilor ● investigaţia ● proiectul Metode şi instrumente de ● portofoliul evaluare complementare ● tema pentru acasă ● tema de lucru în clasă ● autoevaluarea Tabelul. formativă sau sumativă. • Temă de reflecţie 11 Comentaţi afirmaţia din ultimul paragraf de mai sus şi motivaţi dacă este falsă sau adevărată.

specif Proba orală Proba scrisă Prob ă prac -tică Refe rat Proiect Auto evauare Observ area sistema ti-că X X - 1.2 X CNC. astfel încât prin evaluarea realizată pe tot parcursul anului să se acopere cât mai multe obiective/competenţe. 4. De aceea este necesar să se proiecteze evaluarea avându-se în vedere varietatea instrumentelor de evaluare ce pot fi utilizate. Ecosistemul ” pe care-l puteţi desfăşura atât la gimnaziu cât şi la liceu. Proiectarea eficientă a evaluării se poate realiza cu ajutorul unei matrice de evaluare centrată pe competenţe/capacităţi.2 X X X - 1. Ref Compet..Proiectarea didactică la biologie Un singur instrument de evaluare nu poate măsura totul. 2. 5. Pornind de la matricele realizate se pot construi apoi instrumentele de evaluare cele mai potrivite capacităţilor sau conţinuturilor respective. 7. Mai jos aveţi un exemplu de proiectare a evaluării pentru un opţional cu titlul . Mai jos aveţi un model de construire a unei matrice de evaluare: Instrumente de evaluare Descriptori de performanţă/Obie ctive/Compe tenţe Proba scrisă Proba orală Pro ba prac tică Temă de lucru în clasă Temă pentru acasă Observa rea sistemat ică Autoe valua re Referat Proie ct 1. 12 Instrumente de evaluare Obiective/Compet enţe să identifice componentele structurale ale ecosistemelor terestre şi acvatice să compare ecosistemele naturale cu cele antropizate să întocmească tabele şi grafice comparative privind variaţiile factorilor de mediu din diferite ecosisteme să descrie 1. 3. 6.3 X X 12 1. 2002 – Ghid metodologic de aplicare a Programei de biologie – învăţământ obligatoriu Proiectul pentru Învăţământul Rural 130 .1 X X Ob.

3 2.2 X - 4.2 X - 3.1 X X Proiectul pentru Învăţământul Rural 131 .1* X X X X - 3.3 X X X X - 2.2* X X - 4.Proiectarea didactică la biologie organizarea spaţială a unui ecosistem să explice relaţiile funcţionale dintrun ecosistem să investigheze structura şi relaţiile din cadrul ecosiste-melor naturale şi antropizate să interpreteze rezultatele investigaţiilor privind caracteristicile unor ecosisteme naturale şi antropizate să realizeze predicţii privind evoluţia ecosistemelor să utilizeze diverse surse de informare pentru obţinerea datelor privind caracteristicile ecosistemelor să interpreteze corect datele obţinute din investigaţii sau din diverse surse să utilizeze termino-logia ştiinţifică în interpretarea şi comunicarea datelor să participe la acţiuni de asistenţă ecologică la nivelul comunităţii locale să elaboreze strategii pentru prevenirea şi reducerea poluării în ecosistemele învecinate - 1.4 X X - 3.2 X X X X X X X - 2.

Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Temă pentru portofoliu Concepeţi un proiect de programă pentru un opţional de tip C pentru clasa a IX a. Completaţi următoarele enunţuri: 1. la care adăugaţi şi baremele de corectare şi notare..6 m-am confruntat cu următoarele dificultăţi: ………………………………………………………………………. …………………………………………………………………………………. la care adăugaţi şi . diferenţele dintre metodele alese şi comentariile didactice făcute. Cel mai mult m-a ajutat …………………………………………………. ………………………………………………………………………………… 132 Proiectul pentru Învăţământul Rural . vor conta: adecvarea la cerinţele sarcinii de lucru. ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… pentru că……………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………. În aprecierea temei. referat.Proiectarea didactică la biologie Studiu individual 11 Completaţi matricea de evaluare de mai sus cu câte un exemplu de: probă scrisă. probă practică.. ………………………………………………………………………………….Fişa de avizare”. ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… 3. 2..4. proiect. Pe parcursul secvenţei 3. Îmi sunt încă neclare următoarele aspecte…………………………….

.. …………………………………………………………………. Enumeraţi metodele şi instrumentele de evaluare com-plementare. 3. …………………………………………………………………... ………………………………………………………………….. …………………………………………………………………. 2.Proiectarea didactică la biologie Test de autoevaluare Pentru întrebările 1 şi 2. completaţi cu răspunsul corect! 1. Construiţi o matrice de evaluare pentru o unitate de învăţare pentru clasele gimnaziale Proiectul pentru Învăţământul Rural 133 . …………………………………………………………………. Care sunt deosebirile dintre evaluarea continuă şi evaluarea formativă? ………………………………………………………………….

. modul de concepere şi structurare a secvenţei de structurare şi sistematizare (3p)... să elaborez probe de evaluare pentru măsurarea nivelului de achiziţie în cadrul fiecărui obiectiv de referinţă selectat? . de ce se învaţă ?” (1. 3.) aplicarea. Sistemul excretor” de la clasa a VII a.1 p din oficiu.... 4. dacă.... cât s-a învăţat?” (1. c..... b. Elaboraţi câte o probă de evaluare scrisă şi una orală pentru alte unităţi de învăţare decât cele exemplificate la punctele 1 şi 2.5p). dacă activităţile de învăţare răspund la întrebarea . cu ce se învaţă?” (1. conţinuturile răspund la întrebarea . În evaluare vor fi analizate: modul de concepere şi structurare a secvenţei de familiarizare (3p). cum se învaţă?” (1. modul de proiectare şi realizare a autoevaluării (1.5p).Proiectarea didactică la biologie TEST DE EVALUARE – NOTAT DE TUTORE Testul de evaluare de mai jos vă va ajuta să verificaţi gradul de îndeplinire a competenţelor specifice Unităţii de Învăţare 3:. În evaluare vor fi analizate: dacă obiectivele de referinţă răspund la întrebarea . Pentru corecta proiectare a etapelor se vor acorda: 3p. de creaţie şi respectiv de prezentare.) structurarea şi sistematizarea. În evaluare se vor acorda câte 9 p pentru consemnarea corectă şi 1 p din oficiu. Proiectarea didactică la biologie” Am reuşit…??? . dacă resursele alese răspund la întrebarea .5p).să corelez elementele constitutive ale unităţilor de învăţare pentru redactarea unui proiect adap-tat contextului clasei? 134 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 2.. dacă evaluarea răspunde la întrebările .) familiarizarea. să corelez elementele nstitutive ale unităţilor de învăţare pentru redactarea unui proiect adaptat contextului clasei? 1..5p). să consemnez feed-back-ul întrun jurnal reflexiv? . 5.Se acordă 1 p din oficiu. Proiectaţi o activitate de învăţare pe bază de proiect respectând etapele caracteristice acesteia. ce se învaţă?” (1. Consemnaţi în jurnalul vostru reflexiv feed-back-ul obţinut prin aplicarea probelor de evaluare scrisă şi practică de la punctul 3..5 p pentru fiecare probă elaborată corect ( să corespundă obiectivelor operaţionale) şi 1 p din oficiu.. modul de concepere şi structurare a secvenţei de aplicare (3p). Se acordă 1 p din oficiu. conform celor trei secvenţe: a. ..5p). să organizez demersul didactic pe baza segmentării în unităţi de învăţare? . Elaboraţi proiectul unei unităţi de învăţare. pentru etapa de căutare şi câte 2p pentru etapele: de rezolvare. Corelaţi/relaţionaţi elementele ce structurează unitatea de învăţare.5p). În evaluare se vor acorda câte 4. cum ştim că s-a învăţat?” şi .

Proiectarea didactică la biologie

...să elaborez o probă de evaluare pentru a măsura nivelul de achiziţie în cadrul unui obiectiv de referinţă prin metoda observării sistematice ? elevilor?

6. Elaboraţi o fişă de evaluare pe baza observării sistematice a activităţii elevilor pe parcursul unei ore ca are ca subiect “Celula” la clasa a IX a. Se va evalua astfel 3 p . pentru corecta formulare a criteriilor de evaluare a conceptelor şi capacităţilor elevilor, 3p. pentru corecta formulare a criteriilor de evaluare a atitudinii elevilor şi 3p pentru corecta formulare a criteriilor de evaluare a comunicării elevilor. Se acordă 1p din oficiu.

...să elaborez o probă de evaluare prin metoda referatului?

7. Elaboraţi un barem pentru evaluarea unui referat cu tema “Mamifere acvatice” la clasa a VI a. Se va acorda câte 1 p. pentru fiecare din criteriile de evaluare ( pentru structură nu se acordă puncte aceasta reieşind din toate componentele referatului). Se acordă 1p din oficiu.

8. Elaboraţi fişe de autoevaluare care să conţină elemente pentru identificarea modului în care elevii
...să elaborez o probă de evaluare prin metoda autoevaluării?

... să elaborez un proiect de opţional din perspective nevoilor de dezvoltare locală şi a intereselor elevilor?

Înţeleg criteriile de apreciere după care se conduce profesorul 2. Sarcinile de lucru 3. Percep mediul de lucru 4. Sunt interesaţi de activitatea din clasă 5. Doresc să studieze suplimentar subiectul abordat la clasă În evaluare se acordă 1 p pentru punctul a şi câte 2p pentru punctele b-e. Se acordă 1p din oficiu. 9. Elaboraţi un proiect de opţional ( fie pentru gimnaziu, fie pentru liceu) pe problemele de mediu din comunitate, din perspectiva nevoilor de dezvoltare locală şi a intereselor elevilor. În evaluare se vor acorda 6 p pentru proiectul de programă, 3 p pentru modalitatea de evaluare şi 1 p din oficiu.

1.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

135

Proiectarea didactică la biologie

INDICAŢII, SUGESTII DE REZOLVARE, RĂSPUNSURI PENTRU SARCINILE DE LUCRU ALE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE 3

Temă de reflecţie 1 -

corelaţii obiective/competenţe cu tematica, succesiunea, conţinutul, activităţile de învăţare, resursele. modul de organizare a activităţii: -etapele investigaţiei -criteriile de realizare -stabilirea sarcinilor de lucru reflectă modul în care elevii au atins obiectivele instruirii , demonstrează care sunt achiziţiile elevilor

Temă de reflecţie 2 -

Temă de reflecţie 3:

Temă de reflecţie 4 – Nu; Nu. *Fiecare cursant va spune cu sinceritate cu ce dificultăţi s-a confruntat Temă de reflecţie 5 - Sunt suficiente, dar le considerăm opţionale Temă de reflecţie 6 - 3, maxim 4. Temă de reflecţie 7 - 4 – 5 CS ; competenţele specifice acoperă dimensiunea cognitivă a personalităţii elevilor şi se stabilesc pornind de la modelul de generare prin gruparea categoriilor de concept operaţionale în funcţie de dominantele avute în vedere (vezi tab.2 pg.24-25 din unitatea de învăţare 1) Temă de reflecţie 8 - Competenţe generale, specifice şi eventual derivate Temă de reflecţie 9 – Sunt suficiente şi există relaţii de interdependenţă între ele Temă de reflecţie 10- Competenţe afective şi psihomotorii Temă de reflecţie 11 - ,,Fiecare activitate de evaluare a elevilor trebuie însoţită în mod sistematic de autoevaluarea activităţii profesorului”. Afirmaţia este corectă: prin autoevaluare profesorul va avea feed-back-ul şi astfel îşi va putea proiecta activitatea viitoare. Studiu individual 1 - cunoaşterea programei şcolare, a conţinutului ştiinţific, a particularităţilor elevilor, stabilirea metodelor de instruire şi evaluare, alocarea timpului, organizarea activităţii - personalizarea derivă din deciziile profesorului privind organizarea activităţii de învăţare-evaluare Studiu individual 2 Secvenţele se succed logic, raporturile între elemente sunt de interdependenţă cauzală, secvenţele au în comun parcurgerea logică a elementelor procesului didactic: Ce..De ce..Cum ..În ce măsură se învaţă.
Proiectul pentru Învăţământul Rural

136

Proiectarea didactică la biologie

Studiu individual 3 Studiu individual 4 Studiu individual 5

Furnizează informaţii privind conceptele şi capacităţile, atitudinile şi comunicarea elevilor. Argument, prezentarea rezultatelor, rezumarea Concluziilor, aspectul şi modul de prezentare. Beneficiile autoevaluării: -metodă de autocunoaştere -stimulează implicarea activă a elevilor în propria lor instruire -relevă imaginea de sine a elevilor

Studiu individual 6 - * Se vor studia cu atenţie, se vor face observaţii reale şi pertinente care se vor menţiona în portofoliul individual Studiu individual 7 - * Se vor studia cu atenţie, se vor face observaţii reale şi pertinente care se vor menţiona în portofoliul individual Studiu individual 8 - Există asemănări şi deosebiri între modul de proiectare a opţionalelor la aria curriculară ,,Matematică şi ştiinţe”, pe care fiecare cursant le va indica în conformitate cu realităţile de la propria şcoală. Studiu individual 9 - * Fiecare cursant va căuta date noi ce trebuiesc reţinute, iar bibliografia consultată o va trece în portofoliul personal Studiu individual 10 - * Se va pune accent pe creativitatea şi originalitatea cursantului Studiu individual 11 – După ce se consultă tabelul 3 de la pagina 150 şi secvenţa 3.3 se va consulta pentru exemple ,,Ghid metodologic de APLICARE A PROGRAMEI DE BIOLOGIE – învăţământ obligatoriu” – Partea a III a, M.Ed.C. – C.N.C.,Ed. S.C.Aramis Print s.r.l.,2002 Test de autoevaluare, pagina 113 1. Conform informaţiilor din secţiunea 3.1 2. Obiective, competenţe, conţinuturi 3. Adaptări, înlocuiri, omiteri, adăugări

Test de autoevaluare, pagina 129 -capacităţile elevilor de aplicare, transfer, generalizare a cunoştinţelor -încurajează dezvoltarea deprinderii de studiu individual şi de comunicare -avantaje: înlesneşte evaluarea deprinderilor de lucru cu metode şi instrumente specifice biologiei, exersează colectarea de date şi formularea de concluzii pe baza acestora. Test de autoevaluare, pagina 142
Proiectul pentru Învăţământul Rural

137

N.2002 138 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Se va consulta tab.C.Ed.l.r.Ghid metodologic – aria curriculară matematică şi ştiinţe ale naturii – liceu” M. – C.Aramis Print s.N.Ghid metodologic de aplicare a programei de biologie – învăţământ obligatoriu” M.2002 şi .C.r. Se va lucra individual sau pe grupe.. Evaluarea formativă valorifică potenţialul elevilor şi conduce la perfecţionarea stilului şi a metodelor proprii de învăţare. Se va consulta tab.l.C.Ed.N.Ed. S..C. 3..Ed. Metode alternative de evaluare • Observarea sistematică a elevilor • Investigaţia • Proiectul • Portofoliul • Tema pentru acasă • Tema de lucru în clasă • Autoevaluarea 2. pagina 154 1.. S. competenţa de comunicare şi de relaţionare..Aramis Print s.C.C. – C. 11-12 2.Ed. .Proiectarea didactică la biologie 1. Se vor consulta. 2 de la pag. – C. 11-12 3.C.Ed.r. Se va consulta.Aramis Print s. S. Evaluarea curentă are în vedere doar unele tipuri de comportamente. 2 de la pag.C.l..2002 Test de autoevaluare.... imaginaţia.C. de cele mai multe ori nerelevante pentru personalitatea elevului şi neglijează aspecte importante precum: gândirea. atitudinea de responsabilitate.Ghid metodologic de aplicare a programei de biologie – învăţământ obligatoriu” – M. utilizarea unor metode proprii de lucru.

Buc. pag. 2003. Neguţ C. Ed. Buc.. Cluj. 34-56. Toniuc N. Walter H. 1994. pag. Târgovişte. 2001.68-103 Teodorescu I. Ed. – Vegetaţia Pământului. Bucureşti. 5-9.Proiectarea didactică la biologie Bibliografie recomandată pentru “Unitatea de învăţare 3” Dunmitriu Constanţa.Constelaţii..T. Craiova... Buc. Bucureşti.Ecologie. 1985. I – Mic atlas de plante.2002.sarmis. Buc. Buc.. 23-30. – Ecologia şi protecţia mediului. introducerea pag.Academiei..Offsetcolor... – Ecologia şi protecţia mediului. pag. Teodorescu I. 33-65.. Popescu l. Radu I. * * Flora RPR-RSR . Ed. Borcea M. – Ecologia şi protecţia mediului. Editura Didactică şi Pedagogică. Strategii alternative de evaluare modele teoretico-experimentale.clasa a XII a. 167-185.Rîşnoveanu G. 1976. manual pt. Neguţ C. Buc. Teodorescu I. pag..Constelaţii.. Ed...manual pt. – Microbiologia resurselor Naturale. Editura Didactică şi Pedagogică. pag. Udrescu S..Scisul Românesc.. – Importanţa ecologică a parcurilor naturale. Soran V. Ed. 1952 – 1992. 1993. 1970 .. Petrescu I.1999..2001.. 2000. Purdea L. 1990. Ionescu A. clasa a X a.1987. Râmnicu Vâlcea. Ed. Proiectul pentru Învăţământul Rural 139 . pag.Constelaţii. Păun M. sursă de plante pentru spaţiile verzi Ed. Stugren B.Şt. pag 26-44... 23-31. pag. Evaluarea în procesul didactic. 14-56 Tudor. Ilie N.Rîşnoveanu G. Ed. Ploaie Ghe. – Omul şi biosfera. – Ecologie teoretică. Boşcaiu N. – Flora spontană.

sarmis.E.Academiei.S. Polirom. 2006.TÂRCĂ A.SARIVAN L. Bucureşti. Cluj. Bucureşti. 12. Un model de proiectare curriculară centrat pe competenţe. 2003..C. Editate de CNC şi MEC. Bucureşti. C. 14. Cadru de referinţă. Dumitru Constanţa . Polirom 7. Predarea interactivă centrată pe elev. Programe şcolare pentru clasele a X a. PĂCURARI O. Ed. 2001. Iucu Romiţă. Aria curriculară Matematică şi Ştiinţe ale naturii.. Pâinişoară I. EDP Bucureşti 10. 15.Ed. Psihopedagogie. (coord. 3.S.(coord..). 1996.Ed. 2003. Învăţarea matematicii şi a ştiinţelor naturii. MEYER G. LEAHU I.Iaşi. 2002. Învăţarea prin descoperire în predarea – învăţarea biologiei. RADU I.Polirom. M. 4. Ghid metodologic de proiectare a activităţii didactice la ştiinţe ale naturii. ipografia Universităţii Bucureşti. Ed. Bibliografie minimală recomandată pentru modulul “Didactica biologiei în învăţământul obligatoriu” 1. M. Strategii didactice inovative. PIR: Dezvoltarea profesională pe baza activităţii proprii desfăşurată în şcoală. Dumitru Gh.2001. Polirom 17. Ghid metodologic. Bucureşti..C. NOVEANU G. SARIVAN L. 1998 – 1999. *** Ministerul Educaţiei Naţionale. Bucureşti. Aria curriculară Matematică şi Ştiinţe ale Naturii. 5. Iaşi 16. (coord.(II).C. De ce şi cum evaluăm. Programe şcolare pentru clasele a V a – a VIII a. Dumitriu Constanţa. 8. Editura Didactică şi Pedagogică.2000.N. Consiliul Naţional pentru Curriculum. Ed. Instruirea şcolară. *** Ministerul Educaţiei Naţionale. Iaşi 11.a X-a.C.1989. Ciolac Anca.Aramis Print. Psihologia educaţiei şi dezvoltării. ***Softwin.).Sigma. Ed. 2004.C. ***Manuale de biologie pentru clasele a V-a. Ed.). Cucoş Constantin.1999. Clasele a V a – a VI a. Metode de învăţământ. Stugren B.C. M. Strategii alternative de evaluare modele teoretico-experimentale.Humanitas Educational Bucureşti. – Ecologie teoretică.Aramis Print.. 13. Comunicare eficientă.. 18. 2. 19. Cerghit I. Studiu comparativ (I).C. Aramis. 2005. Consiliul Naţional pentru Curriculum..2001 20. Polirom. 1994 140 Proiectul pentru Învăţământul Rural .(coord.2000. . O. SINGER M.Corint Bucureşti 1999.N.C.. Consiliul Naţional pentru Curriculum. Liceu.. *** Ministerul Educaţiei Naţionale. Ed. 9. Ed.. *** Programe şcolare pentru învăţământul obligatoriu.1983. Curriculum Naţional învăţământul obligatoriu.N.). şi colab. corelaţii cu alte strategii didactice. Pedagogie. 2006.N.Cicero.E.Bibliografie generală 4. Ed. – C. Biologie (soft educaţional) 6. Ed. Ed.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->