Program postuniversitar de conversie profesională pentru cadrele didactice din mediul rural

Specializarea BIOLOGIE Forma de învăţământ ID - semestrul IV

DIDACTICA BIOLOGIEI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL OBLIGATORIU

Ioana ARINIŞ

Elena CROCNAN

2007

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Proiectul pentru Învăţământul Rural

BIOLOGIE

Didactica biologiei în învăţământul obligatoriu

Ioana ARINIŞ

Elena CROCNAN

2007

© 2007

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Proiectul pentru Învăţământul Rural Nici o parte a acestei lucrări nu poate fi reprodusă fără acordul scris al Ministerului Educaţiei şi Cercetării

ISBN 978-973-0-04827-8

............................ Învăţarea prin cooperare (IPC)............EXPLORĂM ŞI COMPARĂM! Metode şi procedee didactice eficiente pentru predarea-învăţarea biologiei ................................................................2............................... iii Unitatea de învăţare 1(autor: Ioana Ariniş) Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie .................................. 23 1..................................................................1...........................................................................2..........3............ 21 1........................................................................2........................... 64 2......................................................................... 1 1...........................................2...................1...... 11 1........................................................ Povestirea şi lectura didactică.......................... 51 2...............................................1..4 Demonstraţia..................2.APLICĂM ŞI DEZVOLTĂM! Locul biologiei în aria curriculară.................. 1 Competenţelele unităţii de învăţare 1 ...................................7............................2.. 26 Test de evaluare notat de tutore.......................................3.......................... 55 2. 12 1.................. chimie şi fizică............................................................................... Problematizarea ......................1.................1............ Relaţia biologiei cu alte ştiinţe ale naturii... sugestii de rezolvare......................2................ Obiective cadru......2................................................................. 69 Proiectul pentru Învăţământul Rural i ....................... Studiul de caz ............... 4 1.......3............................ ...... Structura programei de biologie pentru gimnaziu... .................. 61 2.......................... Structura programei de biologie pentru liceu ...................Cuprins CUPRINS Introducere ... Modelarea .........5.............. 49 2...............3... 64 2.......... Stabilirea conţinuturilor unităţii de învăţare .................... Observarea ............................................................................................... EXPLORĂM ŞI COMPARĂM! Curriculum naţional – cadru de referinţă.............. 29 Bibliografie recomandată pentru unitatea de învăţare 1 ................... 28 Indicaţii........... 33 Unitatea de învăţare 2(autor: Elena Crocnan) Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei ....................... 51 2...... obiective de referinţă şi conţinuturi în programe de ştiinţe integrate (învăţământ primar) . 15 1...............2................. Obiective cadru la biologie......................................................................... 34 2....... Conceptele: strategie didactică şi strategie interactivă ......1.......................2...............2............ 3 1.............................4.. 6 1...................... Modalităţi de prelucrare didactică a conţinuturilor unităţii de învăţare .. răspunsuri pentru sarcinile de lucru ................................................ Învăţarea prin descoperire ........2............................. Competenţelele unităţii de învăţare 2 ...................... 59 2.....................................................1...................6................3................................... APLICĂM ŞI DEZVOLTĂM! Integrarea metodelor didactice sub forma strategiilor interactive bazate pe munca individuală şi în grup.. ÎNŢELEGEM ŞI EXPERIMENTĂM! Organizarea conţinuturilor la biologie ........................................ 46 2......................3..... 2 1......... 34 2........... 35 2......1..................4...3.... Metode care sprijină reconstituirea cunoştinţelor ştiinţifice de biologie.................. 43 2..................... 10 1............................. Componente atitudinale în programa de biologie.................2....INŢELEGEM ŞI EXPERIMENTĂM! Conversaţia euristică ................ 53 2...............................................................3................................ 40 2...........................1...................... Structura programei şcolare de biologie .... Experimentul .1........................1......2.....................................................................5...........

.............3.......................................1-3........................80 3.....................5...4.......2.4.............................................. Abordarea problemelor de mediu din comunitate în cadrul unui opţional......6................... Jocul de rol .............139 Bibliografie minimală pentru modulul “Didactica biologiei în învăţământul obligatoriu”......81 3.........................EXPLORĂM ŞI COMPARĂM! Unitatea de învăţare ca element de bază în proiectare ........3........................................... Relaţia unităţii de învăţare cu programa................................................... unităţi de conţinut în manual: corelaţii posibile ...............4.........................87 3.....................1. Unităţi de conţinut în programă........................................ răspunsuri pentru sarcinile de lucru ............ Ce................76 Bibliografie .......................................113 3.........79 Competenţelele unităţii de învăţare 3.....2...3..............4.3........3..........................92 3....78 Unitatea de învăţare 3(autori: Ioana Ariniş secvenţa 3........................108 3..... sugestii de rezolvare.....4.......4....................................140 ii Proiectul pentru Învăţământul Rural ..................................3....................4.........1 Observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor ....136 Bibliografie pentru unitatea de învăţare 3.....................................85 3...............1...............1.......... Relaţia unităţii de învăţare cu lecţia........................111 3...............APLICĂM ŞI DEZVOLTĂM! Abordarea problemelor de mediu din comunitate în cadrul unui opţional ...................................................1.................................. Autoevaluarea ....................................2.............................................3...........................103 3.............3.......3..................91 3. de ce cum În ce măsură se învaţă: repere în proiectarea didactică.... Portofoliul ........................3...Cuprins 2....114 3................121 3...........................105 3....1......3) Proiectarea didactică la biologie ......................1...1....................................................................................................4.......................................................................................................97 3.......................73 Test de evaluare notat de tutore ............ Proiectul ca modalitate de învăţare şi evaluare ............................... Elena Crocnan secvenţele: 3....................................6................ răspunsuri pentru sarcinile de lucru ...................................128 Test de evaluare notat de tutore .................................. Tipuri de CDŞ în învăţământul liceal ..............75 Indicaţii............................2......... sugestii de rezolvare....................110 3...... Investigaţia.4...101 3................................................. Didactica opţionalului........ Proiectul .....................3....111 3.............................................................. Referatul ......................................3..79 3..................................................5................................................... Proiectarea şi aplicarea CDS – ului în învăţământul obligatoriu ...........................................................INŢELEGEM ŞI EXPERIMENTĂM! Metode alternative de evaluare........................................134 Indicaţii............................................4...........................4............. Evaluarea la disciplinele opţionale .... Tipuri de CDŞ în învăţământul obligatoriu ................ Proiect de programă pentru curs opţional Integrat ..............................................................................122 3............107 3............

Introducere INTRODUCERE Dezvoltarea fără precedent a mijloacelor de informare şi comunicare a condus la un ritm de multiplicare a informaţiilor ce necesită o altă organizare a învăţării. Didactica biologiei face parte din parcursul de pregătire pentru reconversia profesională a cadrelor didactice cu altă specializare universitară decât cea predată în şcoală. afectat deocamdată în mică măsură de asaltul informaţional şi tehnologic. capătă noi valenţe. în Programul 2 – De conversie – ne adresăm cadrelor didactice care n-au parcurs modulul psihopedagogic şi metodic în timpul studiilor universitare. a competenţelor şi comportamentelor (transferabile) asociate cu împlinirea personală şi dezvoltarea carierei didactice . Concepţia acestui curs este centrată pe asigurarea retenţiei cunoştinţelor aplicative. aplicativ şi cu largi deschideri spre reflecţie. au devenit importante atât selectarea cunoştinţelor pe care un elev trebuie să le asimileze.şi al profesorului de biologie în particular – acesta. Cursul / modulul este structurat flexibil. Acest modul se adresează cadrelor didactice care predau sau urmează să predea biologia în şcoli din mediul rural.ore/semestru AT TC 16 12 SI 28 AA - Sesiunile de formare. Modulul aparţine Pachetului 2 – Didactici – adresat ambelor grupuri ţintă vizate de program: astfel. specific ED şi. în consecinţă. cadrele didactice din mediul rural au nevoie de o pregătire profesională adecvată pentru ca achiziţiile lor să poată fi valorificate în situaţii educaţionale diverse. În conceperea modulului am parcurs următoarele etape: Proiectul pentru Învăţământul Rural iii . În acest context. cât şi necesitatea utilizării acestora cu maximă eficienţă. va trebui să facă faţă în viitorul apropiat unor transformări structurale şi funcţionale de substanţă. sunt bazate pe învăţare activă şi dezvoltă un set de competenţe specifice derivate din competenţele generale. orientate prin intermediul suportului de curs prin activităţi tutoriale directe (AT) şi prin temele pentru studiu individual (SI) şi pentru evaluare pe parcurs (TC). În aceste condiţii. în loc să se diminueze. în Programul 1. De aceea. El este parte componentă a pregătirii profesorilor în cadrul Proiectului pentru Învăţământul Rural (PIR) şi îşi propune să ofere modalităţi de îmbunătăţire a demersului didactic la orele de biologie. Mediul rural. asigurând continuitatea între cunoştinţele teoretice de didactica biologiei şi cunoştinţele procedurale astfel: Nr. făcând apel la un sistem metodologic modern. rolul profesorului în general .

Facilitează şi moderează activitatea de învăţare. atitudini ). pune şi îşi pune întrebări cu scopul de a înţelege şi de a realiza sensul unor idei. Încearcă să reţină şi să reproducă ideile auzite. De asemenea este asigurată respectarea celor şase principii ale design-ului curricular în regim ED. valori. Organizează. Învăţarea prin colaborare. Impune puncte de vedere proprii. • • • • • • • • Strategii didactice centrate pe elev Exprimă puncte de vedere proprii referitoare la o problemă. modele descriptive / explicative şi exemple de bună practică pentru a stimula implementarea în activitatea şcolară curentă a noutăţilor din didactica biologiei. Măsurarea şi aprecierea cunoştinţelor (ce ştie elevul). Învăţarea se realizează predominant frontal. deţine elevul). expune.euristic. Accent pe aspectul cantitativ (cât de mute informaţii • • • • • • iv . orchestrează. Proiectul pentru Învăţământul Rural Activitatea elevului • • • Activitatea profesorului • • • • Modul de realizare a învăţării • • • Modalităţi de evaluare • • Predominant prin memorare şi reproducere de cunoştinţe. Acceptă şi stimulează exprimarea punctelor de vedere diferite în legătură cu o problemă. Predă.cu scopul de ierarhizare. Se pune accent pe dezvoltarea gândirii prin confruntare de idei. Realizează un schimb de idei cu profesorul/colegii. Se manifestă individualist. Se consideră şi se manifestă ca un expert în ceea ce predă. Puteţi urmări sensul schimbărilor în didactica disciplinelor în tabelul de mai jos: Criterii Strategii didactice tradiţionale • Urmăreşte prelegerea. Explică. regizează învăţarea. Este partener în învăţare. Accent pe elemente de ordin calitativ (competenţe. Ajută elevii să înţeleagă lucrurile şi să le explice. În sprijinul celor care predau disciplinele biologice în mediul rural se propun teme de didactică actuale şi actualizate şi se pun la dispoziţia profesorilor idei. Argumentează.explic aţia învăţătorului/profesorului.expunerea.dirijează. Acceptă în totalitate ideile transmise de către profesor. ţine prelegeri.Introducere Concepţia curriculară Modul de concepere a cursului Temele propuse şi sistemul metodologic elaborat pentru dezvoltarea acestora în forma ED sunt relevante pentru nevoile de dezvoltare profesională a grupurilor ţintă. Competiţie între elevi.demonstrează. Disciplina se aliniază la schimbarea de paradigmă din învăţământul românesc promovând învăţarea centrată pe activitatea elevilor şi pe valorificarea formativă a conţinuturilor ştiinţifice. Cooperează în rezolvarea problemelor şi a sarcinilor de lucru. Prin apel la experienţa proprie. Măsurarea şi aprecierea capacităţilor (ce poate să facă elevul cu ceea ce ştie).

prin următoarele întrebări-cheie: • Familiarizare: Cum explorez? • Structurare: Cum interpretez? • Aplicare: Cum aplic? Aceste secvenţe sunt delimitate prin titlurile: . Aplicăm şi dezvoltăm!”.Curriculum pentru biologie –repere conceptuale”. Pentru o mai bună formare a competenţelor specifice.Proiectarea didactică în biologie”. din perspectiva cursantului. Studiu individual Identificaţi cu ajutorul cuprinsului unităţile de învăţare ale modulului.. .Explorăm şi comparăm!”. competenţele specifice şi titlurile subsecţiunilor acestora. Acest curs este constituit din trei Unităţi de învăţare.Introducere Temă de reflecţie Care credeţi că este rolul profesorului în asigurarea demersului didactic în acest nou context ? Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu. caracterizate.. Înţelegem şi experimentăm!”.. axate pe temele principale ale didacticii biologiei: . apoi citiţi titlurile. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu Proiectul pentru Învăţământul Rural v ..Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei” şi .. . fiecare unitate de învăţare a fost divizată în trei secvenţe.. .

continuă (formativă. Itemii de evaluare din care sunt formate testele corespund competenţelor specifice unităţii de învăţare. prin utilizare de algoritmi? învăţământ? Competenţă specifică Item de evaluare Pentru fiecare item de evaluare. Evaluarea continuă va fi făcută în principal pe baza Testelor de evaluare – notate de tutore.. să identific unităţi de învăţare. Aceste teste se găsesc la sfârşitul fiecăreia dintre unităţile de învăţare ale modulului şi sunt anunţate la cuprins. Una dintre temele majore ale programei de biologie pentru clasa a VII-a este Funcţiile de relaţie. bazate pe produsele realizate şi prezentate de cursanţi în întâlnirile tutoriale şi TC – lucrări periodice de control (2-3/sem) raportate la obiectivele disciplinei. Am reuşit? 1. această corespondenţă este evidenţiată prin modul de aşezare în pagină. Testele de evaluare. pe parcursul întregului semestru. . prezentări de materiale şi proiecte. . Testele de evaluare notate de tutore Formele de evaluare: 1. Notele obţinute în urma corectării acestor teste reprezintă o parte importantă a evaluării continue a dumneavoastră.. De asemenea se va observa. vi Proiectul pentru Învăţământul Rural . Folosiţi algoritmul indicat în secţiunea …. a portofoliului şi a probei scrise finale. rezolvate individual. dezbateri. pentru . de proces) – prin evaluări pe parcurs. explicitat mai jos. vor fi transmise tutorelui în modul şi la datele anunţate la începutul semestrului. monitoriza şi aprecia implicarea cursanţilor în activităţile interactive sau de grup ocazionate de întâlnirile tutoriale şi de consiliere. Evaluarea continuă este o modalitate de apreciere a activităţii cursantului. Prin testele de evaluare este verificat gradul de îndeplinire a competenţelor specifice fiecărei unităţii de învăţare. Metode şi instrumente de evaluare Evaluarea competenţelor cursanţilor se va realiza pe baza temelor de control pe parcurs (TC).Introducere 1. verificate şi comentate individualizat.. sunt precizate modul în care trebuie formulat răspunsul şi baremul de notare...

d) 7. calitatea întrebărilor formulate. Folosiţi spaţiul liber de mai jos. autoevaluare – la finalul unei sesiuni de formare. pe care va trebui să le rezolvaţi. e) 8. Alegeţi răspunsul corect! Câte teste de autoevaluare se găsesc în acest curs? a) 4. c) 6. b) 5. de tipul celor de mai jos. ce vor fi luate în considerare de la caz la caz. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu O altă parte a evaluării continue provine din aprecierea activităţii de-a lungul semestrului şi din timpul întâlnirilor cu tutorele. pentru a nota paginile la care se găsesc aceste teste. modul în care colaboraţi cu tutorele. vor conta: respectarea calendarului de lucru. Test de autoevaluare 1. Proiectul pentru Învăţământul Rural vii . 2. Pentru aceasta.Introducere Studiu individual Identificaţi cele trei teste de evaluare notate de tutore. în fiecare secvenţă a unităţilor de învăţare sunt formulate unul sau mai multe Teste de autoevaluare. precum şi alte aspecte. Ele sunt anunţate prin simboluri şi titluri specifice.

.................................. ........................................... ............................................................................................ .................................... unităţi de învăţare.........Introducere Test de autoevaluare: Verificaţi dacă aţi înţeles corect! Evaluarea continuă se realizează pe baza................... .................................................................. Pentru aceasta............................................. ................................................................... ....... sunt prevăzute .......... Pentru a obţine indicaţii de rezolvare a sarcinilor de lucru se poate proceda astfel: .................................................................... Modulul este format din .......................................................... La proba practică..................................................................... ....................... ........................................................................................................................... va trebui ca fiecare cursant ....................................................................... ....... putem folosi............................... întâlniri cu tutorele.......................................................... Desenul alăturat semnifică ..... Una dintre sursele bibliografice recomandate pentru acest modul este .......................................................................................................................................................................................................... • Pentru a verifica dacă aţi răspuns corect............................................................... ...................................................................................................................................................................... Pentru acest modul......................................................................................................................... În portofoliu se vor include ....................................................................................................................... recitiţi introducerea! viii Proiectul pentru Învăţământul Rural ..

Acesta conţine diverse produse realizate de către cursant. forma de evaluare este verificare. Folosiţi spaţiul liber de mai jos. ci sunteţi apreciaţi în urma prezentării.). Predarea interactivă centrată pe elev. Aceasta înseamnă că nu daţi „examen” (adică nu primiţi o notă. ce nu prezintă relevanţă. în urma rezolvării unor subiecte!). finală (de progres) – examinarea cursanţilor şi evaluarea portofoliilor de curs ( raportate la competenţele specifice şi bazată pe integrarea tuturor rezultatelor obţinute de cursanţi). Pentru acest curs. care regrupează rezultate ale învăţării pe o perioadă mai îndelungată1. 1 Sarivan. Este important să rezolvaţi aceste sarcini de lucru atunci când ajungeţi la ele. (coord. Portofoliul este un instrument de evaluare complementară. Studiu individual • Identificaţi toate sarcinile de lucru ale acestui modul. O parte importantă a evaluării activităţii dumneavoastră în cadrul acestui modul o reprezintă evaluarea prin portofoliu. L. a lăsa alcătuirea portofoliului pentru perioada imediat premergătoare evaluărilor – parţiale sau finale – ale acestuia. pe parcursul întregului semestru. despre care credeţi că au relevanţă în aprecierea activităţii dumneavoastră de-a lungul acestui semestru. Aceste sarcini de lucru sunt denumite Temă pentru portofoliu şi sunt însoţite de simbolul din imaginea alăturată.Introducere Portofoliul 3. echivalează cu alcătuirea unui dosar. susţinerii şi evaluării portofoliului şi a unei probe practice. PIR . Evaluarea finală şi evaluarea continuă contribuie fiecare la stabilirea notei pentru acest modul. veţi include în portofoliu şi alte documente. Ce urmează să faceţi? Pe parcursul următoarelor unităţi de învăţare există câteva sarcini de lucru care se referă în mod explicit la portofoliul pe care îl veţi alcătui şi îl veţi prezenta în final. pentru a nota paginile la care se găsesc aceste sarcini de lucru. Întocmirea portofoliului este o activitate care se desfăşoară în timp. În afara rezolvărilor la temele specifice. a căror rezolvare va trebui inclusă în portofoliu. în scopul evidenţierii vectorului de progres al învăţării.CEDU 2000+ Proiectul pentru Învăţământul Rural ix .

......................... astfel încât să aveţi timpul necesar întocmirii unui portofoliu de calitate................. sarcini de lucru interdisciplinare propuse elevilor....... De asemenea.. fişa de evaluare va fi transformată într-o notă de la 1 la 10. Aceste criterii vă vor fi comunicate în timp util................................................... Îmi propun ca în semestrele următoare .............................. conform programului stabilit............... Am fost surprins/ surprinsă de faptul că.............. O formă preliminară a portofoliului va fi prezentată tutorelui.......... răspunzând la întrebările din lista următoare de fiecare dată când finalizaţi o unitate de învăţare2.......................................Introducere Acestea pot fi.......... Cel mai mult m-a ajutat . Am întâmpinat următoarele dificultăţi ................... veţi include în portofoliu trei fişe de autoevaluare........... În măsură moderată În mare măsură 2 Sarivan...................... Fişă de autoevaluare pentru portofoliu Am învăţat....................... de exemplu: descrierea unor activităţi desfăşurate cu elevii...... Cum va fi evaluat portofoliul? Tutorele îşi va construi o listă de criterii de evaluare...... L.............. (coord............ Predarea interactivă centrată pe elev.. în care apare unul dintre posibilele criterii de evaluare........... În mică măsură Relevanţa materialelor incluse în portofoliu pentru demonstrarea progresului cursantului.............. pe parcursul semestrului Ulterior...... PIR ................... pentru că ..................... pentru că ......... Cel mai uşor a fost să... referate de lectură din bibliografia recomandată... mi se pare mai dificil........ Observaţiile şi recomandările tutorelui vă vor parveni ulterior.....CEDU 2000+ Proiectul pentru Învăţământul Rural x .......... Consider că activitatea mea în acest semestru a fost ............................... pe baza cărora va evalua fiecare portofoliu în parte................... la a treia întâlnire pe care o veţi avea cu acesta.......... Evaluarea portofoliului se va face prin completarea unei fişe de evaluare de tipul de mai jos.............. calendarul activităţilor de parcurgere a modulului etc...... pentru că ..... Alte informaţii despre portofoliu puteţi găsi în modulul Didactica ariei curriculare Matematică şi Ştiinţe ale naturii............ Cel mai mult mi-a plăcut să ......)....................... Faţă de semestrul anterior....

Pentru proba practică. grile de evaluare a portofoliului 2. teme de control/probe de evaluare pe parcurs şi finale. În realizarea „produsului” solicitat. Tematica aleasă va avea legătură cu temele de biologie alese ca titluri ale unităţilor de învăţare din acest curs. privitor la „produsele” realizate de către alţi colegi. Proiectul pentru Învăţământul Rural xi . fişe pentru monitorizarea activităţii cursanţilor în sistem tutorial 3. etc. veţi avea de realizat un „produs” specific activităţii profesorului. de posibilitatea utilizării acestuia în activitatea la clasă şi de argumentarea deciziilor de construire pe care le veţi lua. • • Nu ezitaţi să luaţi legătura cu tutorele pentru a obţine alte indicaţii sau precizări. vor conta comentariile şi aprecierile pe care le veţi face.a X-a. 1 proiect de educaţie pentru sănătate/pentru mediu/de realizare de bază materială. De altfel. Ponderi în nota cursului: 60% . un barem al unui test de evaluare dat etc. Acest „produs” poate fi: un proiect de unitate de învăţare. De asemenea. evaluarea prin notă va ţine seama de concordanţa „produsului” cu cerinţele formulate. sunteţi obligaţi să aveţi la dumneavoastră: programele de biologie în uz pentru clasele a V-a. sau pentru a depăşi eventualele blocaje în învăţare. suporturile de curs oferite. evaluarea continuă are ponderea de 40% din notă. un test de evaluare. proiecte didactice ale lecţiilor cu caracter interdisciplinar (cel puţin 4 proiecte didactice pentru unităţi de învăţare şi lecţii). sprijinul oferit de formatori pe tot parcursul modulului. chestionare pentru evaluarea cursului şi a prestaţiei formatorilor. Feed-back – cursanţii vor aprecia: prestaţia formatorilor. pentru a răspunde la proba practică. iar evaluarea finală are ponderea de 60%. materiale suport pentru predare şi evaluarea elevilor. o planificare calendaristică. Succes! Examinarea cursanţilor se va face prin probă scrisă. organizarea activităţilor.examinare scrisă finală. Nota minimă pentru promovarea acestui modul este 5. Cum se acordă nota? În fixarea notei finale.Introducere Proba practică O altă componentă importantă a evaluării finale este proba practică.1proiect de programă CDŞ. În cadrul colocviului de evaluare finală. tutorelui Materialele elaborate pe parcursul cursului vor fi depuse în portofoliul de curs care va cuprind variante de proiecte didactice. Instrumente de evaluare: 1. câte un manual de biologie pentru fiecare clasă şi cursul de faţă. veţi putea folosi orice material de lucru doriţi.

4. Exemple: . adnotările atrag atenţia şi vă ajută la identificarea sau consolidarea unor informaţii importante şi.Experienţele personale în aplicarea metodelor învăţării active. modele. Sistemul metodologic specific ED 1. . abordează interdisciplinar conţinutul ştiinţific sau integrează soft educaţional. Manuale alternative de biologie şi auxiliarele didactice”. TIM” “Rezultate şi analiză critică” . de elemente grafice sau de text (adnotări). postere. Studiul de caz 3. în chenarul de mai jos este formulată o sarcină de lucru. din loc în loc.Introducere 40% .. Exemple: . IPC. observaţii. pe de altă parte. Conceperea de materiale didactice – folii. Analiza progresului şcolar al elevilor în funcţie de formele şi instrumentele de evaluare utilizate”. De exemplu. .evaluare continuă (TC în cadrul sistemului tutorial) şi evaluarea portofoliului Repere metodologice de aplicare a programei Metodele utilizate în sesiunile de formare directe sunt interactive şi specifice învăţării adulţilor. Experimentarea şi analiza de noi practici profesionale va conduce la selectarea acelora cu cea mai bună aplicabilitate la clasă. Dezbaterea 5. completări. 7. de probe şi instrumente de evaluare. Studiul individual pe baza suportului de curs şi a bibliografiei recomandate. 10. în partea dreaptă. 8. xii Proiectul pentru Învăţământul Rural .. etc. Analiză critică şi sinteză. Proiectarea de unităţi şi activităţi de învăţare care introduc metode noi. Pe toată durata cursului participanţii vor avea posibilitatea să prezinte şi să realizeze în grup ( direct şi on-line) produsele realizate şi experienţele didactice proprii. Acest spaţiu are un dublu rol: pe de o parte.Forme tradiţionale şi alternative de evaluare”. 6. Referatul.. Elaborarea de proiecte didactice. Folosiţi acest spaţiu pentru notiţe! • Folosiţi cât mai des aceste spaţii albe. Aplicaţii soft şi documentaţii din pagini web. Prelegeri 2.. întrerupt. ele au rolul să vă ajute în învăţare! Conţinuturile sunt întrerupte de diverse sarcini de lucru. Pe fiecare pagină. Sarcinile de lucru sunt cuprinse în chenar şi sunt anunţate prin titluri specifice şi prin imagini sugestive. a fost lăsat un spaţiu alb. Modul de utilizare a cursului Toate cursurile corespunzătoare Proiectului pentru Învăţământul Rural au fost realizate în forme grafice asemănătoare. 9. spaţiul alb poate fi folosit pentru notiţe.

Dacă acest spaţiu este prea mic în comparaţie cu necesităţile dumneavoastră. puteţi folosi sugestiile de rezolvare ale acestora. este indicat să luaţi legătura cu tutorele. În acest fel. pornind. precum şi la colocviul de evaluare finală. inserate între foile cursului. de fiecare dată. care se află la sfârşitul fiecărei unităţi de învăţare. Dacă aveţi neclarităţi în legătură cu sarcinile de lucru propuse. Pentru a identifica mai uşor răspunsurile. Acolo unde sarcinile de lucru necesită un răspuns. am numerotat sarcinile de lucru ale fiecărei unităţi de învăţare cu numere succesive. vă va fi mult mai uşor să sintetizaţi materia parcursă şi să vă pregătiţi pentru a răspunde la testele de autoevaluare. În cazul în care neclarităţile persistă. Ce rol credeţi că au în această introducere? Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri. Proiectul pentru Învăţământul Rural xiii .Introducere Temă de reflecţie Identificaţi sarcinile de lucru formulate în paginile anterioare. formulaţi răspunsurile pe un caiet special sau pe foi de hârtie. Este util să răspundeţi cu consecvenţă la întrebările formulate. la una dintre cele patru întâlniri prevăzute prin programă. la testele de evaluare notate de tutore. Imaginile alăturate sunt asociate unei alte sarcini de lucru. Studiu individual Răsfoiţi paginile cursului şi observaţi frecvenţa cu care apar sarcinile de lucru propuse. am lăsat un spaţiu în care puteţi scrie. imediat după ce aţi parcurs conţinuturile tematice. sau să îi adresaţi întrebări. de la 1.

.

........ .... 33 COMPETENŢELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE 1 Prin studiul acestei unităţi de învăţare se urmăreşte formarea următoarelor competenţe: 1..................... răspunsuri pentru sarcinile de lucru ...................... 29 Bibliografie recomandată pentru unitatea de învăţare 1 .5....2..............2..................................... 1................ 3 1.............7...................................... obiective de referinţă şi conţinuturi în programe de ştiinţe integrate (învăţământ primar) ........3...........................2................................... Modalităţi de prelucrare didactică a conţinuturilor unităţii de învăţare ...... 2 1................. 11 1..........1................................ Relaţia biologiei cu alte ştiinţe ale naturii................. Structura programei şcolare de biologie .............................. 26 Test de evaluare notat de tutore........ ÎNŢELEGEM ŞI EXPERIMENTĂM! Organizarea conţinuturilor la biologie ................. 6 1...................................................1...................Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Unitatea de învăţare 1 Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie CUPRINS Competenţelele unităţii de învăţare 1 ... sugestii de rezolvare........................ Componente atitudinale în programa de biologie................................................................... Structura programei de biologie pentru gimnaziu...........APLICĂM ŞI DEZVOLTĂM! Locul biologiei în aria curriculară...... 21 1...................... 28 Indicaţii............ Explorarea elementelor de coerenţă verticală şi orizontală în cadrul curriculumului de biologie.6...............................................1..3....................................... 4 1.......................2... 15 1.... 23 1.. 1 1........ chimie şi fizică. EXPLORĂM ŞI COMPARĂM! Curriculum naţional – cadru de referinţă..............4.............3.............. Obiective cadru la biologie.....2.....................2................................................................................................. Proiectul pentru Învăţământul Rural 1 .............................1 Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie. Structura programei de biologie pentru liceu ........... Stabilirea conţinuturilor unităţii de învăţare ............. 10 1.............. Obiective cadru.. 12 1......

• Planurile cadru de învăţământ pentru clasele I – XII/XIII – documente ce stabilesc ariile curriculare. o ciclul de dezvoltare ( clasele a III a . o al funcţionalităţii. o ciclul de observare şi orientare ( clasele a VII a – a IX a).1 care urmează: Tab. o al flexibilităţii şi al parcursului individual.VI a). Cadru de referinţă . o al egalităţii şanselor. vocaţional Şcoala profesională Şcoala de ucenici XIII XII XI X IX VIII VII VI V IV III II I Anul pregătitor Specializare Aprofundare Observare şi orientare Învăţământ gimnazial Dezvoltare Învăţământ primar Achiziţii fundamentale 2 Proiectul pentru Învăţământul Rural .1. obiectele de studiu şi resursele de timp. o ciclul de aprofundare. tehnologic. o ciclul de specializare .1 – Corelaţia între vârstă. În România Curriculumul naţional cuprinde: • Curriculum Naţional pentru învăţământul obligatoriu. Planurile cadru sunt în concordanţă cu ciclurile curriculare periodizări ale şcolarităţii care au în comun obiective specifice şi care Cicluri grupează mai mulţi ani de studiu ce pot apar ţine la niveluri şcolare curriculare diferite.document reglator ce asigură coerenţa componentelor sistemului curricular în termeni de procese şi produse. Ciclurile curriculare sunt prezentate în Tab.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie EXPLORĂM ŞI COMPARĂM! 1. acestea corespund următoarelor principii: o al selecţiei şi ierarhizării culturale. o al racordării la social. Curriculum Naţional – cadru de referinţă Termenul de curriculum derivă din limba latină şi înseamnă drum către. Ciclurile curriculare sunt: o ciclul achiziţiilor fundamentale (grupa pregătitoare a grădiniţei şi clasele I şi a II a). tipul de şcolaritate şi ciclurile curriculare 19 18 17 16 15 14 13 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 Învăţământ preşcolar Liceu teoretic. o al coerenţei.

era utilizată programa analitică. iar profesorii şi elevii erau doar simplii executanţi.151/1999 • Programele şcolare – documente ce stabilesc obiective cadru /competenţe generale.1996 şi a mai fost modificată prin OUG nr.152/14.07. Până în anii 1998-1999. document în care activitatea didactică programa traseul elevului către o finalitate cunoscută şi impusă de către adulţi.1 din 5.1997 şi prin Legea nr. Acest tip de programă conţinea toate elementele procesului instructiv – educativ stabilite la nivel central. conţinuturile învăţării şi standardele curriculare de performanţă pe discipline. norme metodologice şi materiale suport – documente ce descriu condiţiile de aplicare şi de monitorizare ale procesului curricular. Ghiduri. Programe analitice Programe actuale Structura programei şcolare de biologie Programa şcolară face parte din Curriculumul naţional şi descrie oferta educaţională pentru un parcurs şcolar determinat. când a demarat reforma curriculară în învăţământul românesc. partea I. obiective de referinţă/competenţe specifice. exemple de activităţi de învăţare. Programele şcolare actuale se deosebesc de cele analitice deoarece pun accentul pe interiorizarea unui mod de gândire specific biologiei. Partea I.01.84/1995 Studiu individual 1 Studiaţi Legea învăţămâtului cu modificările ulterioare amintite în adnotarea de mai sus şi găsiţi finalităţile învăţământului preuniversitar. Nr. nr.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Legea nr.2.84/1995 a fost republicată în Monitorul Oficial al Romaniei. Ele scot în evidenţă rolul important al achiziţiilor elevilor în 3 Proiectul pentru Învăţământul Rural .36/1997.publicată în MO al Romaniei. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu 1. Manuale alternative • • Finalităţile învăţământului preuniversitar derivă din idealul educaţional formulat în Legea învăţământului nr.

Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie plan formativ şi subliniază importanţa rolului reglator al obiectivelor / competenţelor pe cele două nivele de generalitate: obiective cadru/competenţe generale şi obiective de referinţă/ competenţe specifice. Nota de prezentare descrie parcursul anului de studiu respectiv.C.S. argumentează structura didactică adoptată şi sintetizează recomandări semnificative. Programe de biologie gimnaziale Consiliul Naţional Pentru Curriculum.ARAMIS PRINT SRL. Obiectivele de referinţă specifică rezultatele aşteptate ale învăţării şi urmăresc progresia în formarea de capacităţi precum şi achiziţia de cunoştinţe ale elevilor pe ani de studiu. explicaţi sintagma “programele actuale sunt centrate pe elev ”.1. obiective de referinţă. exemple de activităţi de învăţare. Temă de reflecţie 1 După ce aţi citit şi înţeles definiţiile celor două tipuri de programe. Structura programei şcolare de biologie pentru gimnaziu Programele şcolare actuale pentru învăţământul biologic gimnazial3 cuprind: o notă de prezentare. Obiectivele cadru au un grad ridicat de generalitate şi complexitate şi se referă la formarea unor atitudini generate de specificul disciplinei şi sunt urmărite de-a lungul mai multor ani de studiu. Buc.2.2001 3 4 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu 1. conţinuturi ale învăţării şi standarde curriculare de performanţă. obiective cadru. Ghid metodologic de aplicare a Programei de biologie pentru învăţământul obligatoriu. Ed.

Constituie specificări de performanţă ce vizează cunoştinţele. • obiectivele cadru şi cele de referinţă. Proiectul pentru Învăţământul Rural 5 . Studiu individual 2 Identificaţi obiectivul de referinţă 2. sistem ce vizează sfârşitul unei trepte de şcolaritate. • caracteristicile psiho-pedagogice ale vârstei şcolare vizate. Ele sunt organizate fie tematic. competenţele şi comportamentele dobândite de elevi prin studiul biologiei. Exemplele de activităţi de învăţare sunt astfel concepute încât să pornească de la experienţa concretă a elevului şi să se integreze unor strategii didactice adecvate contextelor variate de învăţare. Standardele sunt relevante din punct de vedere al motivării elevului pentru învăţare şi în special pentru învăţarea continuă care să-l conducă la structurarea capacităţilor proprii învăţării active. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu Conţinuturile reprezintă mijloace prin care se urmăreşte atingerea obiectivelor cadru şi de referinţă propuse. Elaborarea standardelor are în vedere: • finalităţile pe treaptă şi pe ciclu de şcolaritate.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Exemplele de activităţi de învăţare propun modalităţi de organizare a activităţii în clasă. Ele sunt orientate spre profilul de formare al elevilor la finalizarea parcursului şcolar şi la integrarea lor în viaţa socială. Programa oferă cel puţin un astfel de exemplu de activităţi pentru fiecare obiectiv de referinţă în parte. Asigură conexiunea între curriculum şi evaluare. fie în concordanţă cu alte discipline ale aceleiaşi arii curriculare.1 din Programa de biologie pentru clasa a V a şi daţi exemple şi de alte activităţi de învăţare decât cele din programă. Standardele sunt exprimate într-un limbaj simplu şi clar şi reprezintă punctul de plecare pentru elaborarea descriptorilor de performanţă. respectiv a criteriilor de notare. Standardele curriculare de performanţă sunt standarde naţionale şi reprezintă un sistem de referinţă comun şi echivalent pentru toţi elevii.

iar notele obţinute sunt consemnate în unica rubrică din catalog corespunzătoare disciplinei”4 Competenţele generale au un grad ridicat de generalitate şi complexitate şi orientează demersul didactic către achiziţiile Ministerul Educaţiei.2.M. Curriculum diferenţiat reprezintă oferta educaţională constând din disciplinele ariei curriculare corespunzătoare profilului liceului cu alocări orare asociate acestora. competenţe generale.nr.2003 şi este structurat astfel: notă de prezentare.T. nr.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Temă de reflecţie 2 Aveţi următorul obiectiv de referinţă pentru clasa a VIII-a: ”Să extrapoleze şi să realizeze predicţii pe baza observaţiilor şi a rezultatelor experimentale. asigurând şanse egale pentru toţi elevii.E.5723 din23.3458/9. Cercetării şi Tineretului . aprobate prin O. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu 1. aprobat prin O.” Elaboraţi câte un criteriu de notare/descriptor de performanţă pentru notele 9 şi 10 .M.2.C.03. competenţe specifice şi conţinuturi pentru trunchiul comun şi pentru curriculum diferenţiat.T. Trunchiul comun reprezintă oferta educaţională formată din aceleaşi conţinuturi şi sarcini de învăţare pentru acelaşi număr de ore la toate liceele şi urmăreşte atingerea finalităţilor propuse pentru educaţia de bază. Orele atribuite prin curriculum diferenţiat sunt obligatorii.2004 4 6 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Structura programei şcolare de biologie pentru liceu Programe de biologie pentru liceu Trunchiul comun Curriculum de biologie pentru ciclul inferior al liceului a fost elaborat în conformitate cu Planurile cadru de învăţământ pentru clasele a IX – a şi a X – a. sugestii metodologice şi valori şi atitudini.C. lista de conţinuturi.E. lista de lucrări practice obligatorii.12.Consiliul Naţional Pentru Curriculum – Programa Şcolară Pentru Clasa a IX a – Ciclul inferior al liceului.

Ed. identificaţi competenţele generale şi pe cele specifice şi apreciaţi dacă acestea corespund intersecţiei celor trei domenii: didactic. Competenţele specifice se definesc pe obiect de studiu şi se formează pe parcursul unui an şcolar.C. Studiu individual 3 Studiaţi programele şcolare pentru clasele a IX-a şi a X-a. domeniul socio-economic (vizând pregătirea pentru piaţa muncii) şi domeniul de cunoaştere concretizat în şcoală printr-un obiect de studiu. Ghid metodologic ARIA CURRICULARĂ MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE ALE NATURII – liceu. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu Competenţele generale. precum şi cele specifice acoperă dimensiunea cognitivă a personalităţii elevilor şi se stabilesc pornind de la modelul de generare prin gruparea categoriilor de concepte operaţionale în funcţie de dominantele avute în vedere. Comentaţi. În demersul de stabilire a competenţelor s-a considerat că soluţia se află la intersecţia dintre domeniul didactic (vizând ariile curriculare). socio-economic şi de cunoaştere. li se asociază prin programe. Ele se definesc pe obiect de studiu şi se formează pe toată durata învăţământului liceal.S.2002 Proiectul pentru Învăţământul Rural 5 7 . Buc.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie fundamentale ale elevilor.2 – Relaţia conceptele operaţionale dintre dominante/operaţii mentale şi Consiliul Naţional Pentru Curriculum. unităţi de conţinut. Sunt derivate din competenţele generale şi ca şi acestora.ARAMIS PRINT SRL.( vezi tab 2) 5: Tabel.

perceperea unor relaţii. explorarea. procese. compararea unor date.definirea unor concepte. optimizarea unor rezultate. nominalizarea unor concepte. calcularea unor rezultate parţiale. crt 1. fenomene. analiza de situaţii. generarea de idei. experimentarea. 2. Prelucrare primară 3. sortarea – discriminarea. descoperirea. conexiuni. integrarea unor domenii. reprezentarea datelor. concluzii. observarea unor fenomene. relaţii. . procese. reprezentarea unor date. Exprimare 5. verificarea unor rezultate. Algoritmizare 4. stabilirea unor relaţii. culegerea de date din surse variate. remarcarea unor invarianţi. reducerea la o schemă sau model. sisteme. adaptarea şi adecvarea la context. transpunerea într-o altă sferă. date de ieşire. procese. elaborarea de strategii. anticiparea unor rezultate. generalizarea şi particularizarea. investigarea. demonstrarea. calcularea. rezolvarea de probleme prin modelare şi algoritmizare. aplicarea în alte domenii. clasificări de date. compararea unor rezultate. realizarea de conexiuni între rezultate. interpretarea rezultatelor. între reprezentare şi obiect. Prelucrare secundară 6. descrierea unor stări. negocierea.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Nr. Transfer 8 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Dominante operaţii mentale Receptare Concepte operaţionale • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • identificarea de termeni. argumentarea unor enunţuri. evaluarea unor rezultate. relaţionări între diferite tipuri de reprezentări.

Ele se referă de obicei la: • desfăşurarea procesului de predare-învăţare centrat pe elev. completaţi cu răspunsul corect! 1. Care este structura Curriculumului naţional romanesc? ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2. Test de autoevaluare Pentru întrebările 1 şi 2. Care sunt criteriile pentru elaborarea standardelor de performanţă? --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Proiectul pentru Învăţământul Rural 9 . • resurse necesare pentru aplicarea optimă a programei. • evaluarea continuă. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu Valorile şi atitudinile apar de obicei după competenţele generale sub forma unei liste ce acoperă întregul parcurs al învăţământului liceal şi orientează dimensiunile axiologică şi afectivatitudinală aferente formării personalităţii din perspectivă biologică. competenţele specifice derivate din acestea şi conceptele operaţionale corespunzătoare. • identificarea celor mai adecvate metode şi activităţi • de învăţare.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Temă de reflecţie 3 Identificaţi competenţele generale 2 şi 5 din Programa şcolară pentru clasa a X-a ciclul inferior al liceului. Sugestiile metodologice sunt recomandări generale referitoare la modul de aplicare a programei.

profesorul poate interveni asupra conţinuturilor programelor prin regruparea lor sub temele unităţilor de învăţare pe care le-a stabilit. conform algoritmului din schema de mai jos 4: 10 Proiectul pentru Învăţământul Rural . • fie adecvate intereselor. fiecărui obiectiv cadru/competenţe generale îi sunt asociate obiective de referinţă/competenţe specifice. profesorul poate interveni prin: adaptare.6) sunt astfel organizate încât să: • fie corelate cu obiectivele de referinţă/competenţele • specifice. nevoilor prezente şi viitoare ale elevilor. dar. • fie cumulate şi să permită progresul. ca şi manualele. Astfel. Asupra unor unităţi sau elemente de conţinut din manual. Atingerea celor din urmă se realizează cu ajutorul conţinuturilor. care se regăsesc în lista de conţinuturi.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie 3. sau poate utiliza alte materiale suport.3. adăugare. omitere. ÎNŢELEGEM ŞI EXPERIMENTĂM ! 1. înlocuire. • fie adaptate la experienţa elevului. În programele şcolare. ele se pretează unei citiri personale şi adaptate. • nu prezinte contradicţii. Programele şcolare trebuie parcurse şi respectate de către toţi profesorii. • fie organizate articulat şi sistematizate. Organizarea conţinuturilor la biologie Conţinuturile la biologie (vezi pag. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a stabili deosebirile dintre structura programelor şcolare de gimnaziu şi cele de liceu.

• este unitară din punct de vedere tematic.2002 Proiectul pentru Învăţământul Rural 6 11 . Consiliul Naţional Pentru Curriculum. la nivelul elementelor de conţinut. • se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp. Buc.ARAMIS PRINT SRL. generat prin integrarea unor obiective de referinţă. • facă o analiză secundară a corelaţiei obiective/competenţe – conţinuturi.1. • reorganizeze conţinuturile în funcţie de procesele cognitive ce trebuie învăţate. • se finalizează prin evaluare.S. Ed. În acest sens.3. Ghid metodologic ARIA CURRICULARĂ MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE ALE NATURII – liceu.C. profesorul trebuie să: • realizeze adecvarea conţinuturilor la scopul curriculumului. Stabilirea conţinuturilor unităţii de învăţare Unitatea de învăţare 6 este o structură didactică deschisă şi flexibilă ce prezintă următoarele caracteristici: • determină formarea la elevi a unui comportament specific. competenţe specifice.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Conţinutul materialului este adecvat DA Utilizare NU Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi elemente de conţinut Adaptare Înlocuire Omitere Adăugare Alte materiale suport 1. Stabilirea conţinuturilor unităţilor de învăţare implică identificarea elementelor de conţinut prin prelucrare didactică. utilizând programa şi alte surse. • identifice elementele de conţinut.

în concordanţă cu ordinea în care elevii vor învăţa diferite comportamente.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie 1. • stimularea elevilor la reflecţia asupra propriilor cunoştinţe în timpul învăţării. experienţa de rezolvare a problemelor. prin includerea informaţiilor noi în teme. Modalităţi de prelucrare didactică a conţinuturilor unităţii de învăţare Prin prelucrarea didactică a conţinuturilor programei rezultă elementele de conţinut. a căror stabilire şi organizare are următoarele roluri (Ch.Neacşu (1990) (Tab. gradul de familiarizare a elevilor cu sarcina. • articularea noilor cunoştinţe pe experienţa de viaţă a elevilor O listă de modalităţi de prelucrare a conţinuturilor este oferită de I. respectă principiul conformităţii cu dezvoltarea psihologică a elevilor (sarcini şi activităţi de învăţare pe grupe de nivel). conceptuale.2. după modelul construirii teoriilor ipotetico. numărul de paşi ce trebuie parcurşi între intrare şi ieşire. metodologice. relaţiilor. al cauzei şi efectului.Temple. al părţilor şi întregului. figuri. istoriei. redă raportul dintre valorile personale şi valoarea mesajului ştiinţific. evoluţiei unui eveniment. în funcţie de: seturi de întrebări. taxonomică individualizată (de nivel) sub forma hărţilor de concepte focalizată după modelul de predare după modelul unităţilor de sens după modelul informaţiilor de diferenţiere prin coduri bazată pe arborele de relevanţă şi de clasificare ● tematică 12 Proiectul pentru Învăţământul Rural . ipoteze de verificat. analiza logică a unui text. structurarea conţinutului în raport cu anumite proprietăţi relevante. tabele. 1998): • facilitarea conexiunilor între ceea ce elevii înţeleg şi simt şi ceea ce învaţă. contexte accesibile sau parţial cunoscute. algoritmi sau scheme logice.Modalităţi de prelucrare a conţinuturilor conjucturală personalizată secvenţială progresivă. pe baza unor analogii sub aspectul structurii.deductive. substituţie cu simboluri. analiză cauzală. prin cupluri antitetice.3): Tab.3 . pe baza genezei. scheme. gradul de complexitate sau noutate al conţinutului. conceptuală. ca bază pentru altele mai complexe. întinderea domeniului. prin dispunerea spaţială a informaţiilor scrise.3. acţionale. metodologică.

........... 7 Temă pentru portofoliu Exemplificaţi prelucrarea didactică pentru următoarele unităţi de învăţare: .......................................................... modalităţi ce vor apare fie în proiectul unităţii de învăţare....................................Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Studiu individual 4 Găsiţi şi alte materiale bibliografice în afara celor indicate la sfârşitul capitolului referitoare la modalităţile de prelucrare a conţinuturilor..m-am confruntat cu următoarele dificultăţi...... Consiliul Naţional Pentru Curriculum......................................................... vor conta: adecvarea la cerinţele sarcinii de lucru... ................ Resurse naturale – protejarea lor” (clasa a IV a)................................................. Ghid metodologic de proiectare a activităţii didactice la Ştiinţe ale naturii – clasele a V a – a VI a”.........................C...... fie efectiv în predare......................................... Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu Profesorul poate opta pentru una sau mai multe modalităţi de organizare a elementelor de conţinut în unităţile de învăţare.. Pe parcursul secvenţelor 1........ARAMIS PRINT SRL.................2002 Proiectul pentru Învăţământul Rural 7 13 ..................... .......................................................1 – 1.............................S......... diferenţele dintre metodele alese şi comentariile didactice făcute............ Îmi sunt încă neclare următoarele aspecte: ............................... 2.................................................... ...... Lumea vie şi anotimpurile” (clasa a III a) şi .......................................................................................... Buc.......... În aprecierea temei..................................................................... ........................................3............................. Prelucrare după... Ed............................. Completaţi următoarele enunţuri: 1..... .......................................

Care dintre modalităţile de prelucrare a conţinuturilor se pretează cel mai bine pentru programele pentru disciplinele opţionale? Motivaţi şi exemplificaţi. Enumeraţi patru modalităţi de prelucrare a conţinuturilor (după I. 14 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Ce este unitatea de învăţare şi care sunt principalele ei caracteristici? ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2. 1990)? ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------3.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Test de autoevaluare Pentru întrebările 1 şi 2. completaţi cu răspunsul corect! 1.Neacşu.

Singer şi C..ce se învaţă?” la . cu componentele. demersul didactic trebuie deplasat de la . Dominantele noului curriculum prin raportare la cel anterior sunt sintetizate în tabelul 48: Ştiinţele naturii ca obiect de studiu la clasele a III-a şi a IV-a Tab. Buc.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie 1.. vizează observarea şi perceperea lumii în întregul său. Ştiinţele naturii. în dialog cu elevii şi îi implică pe aceştia în activităţi de observare. permite o baleiere orizontală a problemelor abordate şi o structurare a acestora pe o serie de teme integratoare. ci raportarea elevului la mediul în care trăieşte.4. Obiective cadru.... de laborator cunoscute de elevi din viaţa cotidiană neglijarea experienţei personale a punerea accentului pe experienţa personală elevului a elevului Prelucrare după M. Proiectul pentru Învăţământul Rural” . prin acţiunea directă asupra lumii înconjurătoare. procesele şi fenomenele caracteristice. De aceea. valorificându-le experienţa anterioară şi dezvoltându-le capacitatea de a integra informaţiile noi în modele explicative proprii. obiective de referinţă şi conţinuturi în programe de ştiinţe integrate (învăţământ primar) Reforma curriculară în contextul predării ştiinţelor. Predarea ştiinţelor într-o manieră integrată.2005 Proiectul pentru Învăţământul Rural 8 15 .Voica. presupune o schimbare de esenţă: ştiinţele nu se mai predau exclusiv ca un ansamblu de fapte.de ce se învaţă?” Astfel elevul va fi stimulat prin competenţele pe care le dobândeşte şi va creşte caracterul formativ al învăţării.Didactica ariilor curriculare. ci ca un demers de cunoaştere activă. descoperire şi experimentare. începând cu clasele III – IV.4 – Dominantele noului curriculum de ştiinţe integrate la clasele III şi IV Devine mai puţin importantă Capătă o pondere mai mare elaborarea unor obiective pornind elaborarea unor obiective centrate pe de la conţinuturi formare de capacităţi şi competenţe predominanţa conţinuturilor de tip predominanţa conţinuturilor de tip formativ informativ lipsa unor exemplificări ale menţionarea în curriculum a unor activităţi activităţilor de învăţare de învăţare destinate să conducă la atingerea obiectivelor propuse abordarea ştiinţelor dintr-o abordarea ştiinţelor ca învăţare prin perspectivă academică experimentare utilizarea unor materiale didactice utilizarea unor obiecte de uz curent. Abordarea interdisciplinară a ştiinţelor este foarte importantă deoarece permite profesorului să facă o multitudine de conexiuni. fenomene şi reguli ce trebuie memorate. Prin predarea ştiinţelor nu se urmăreşte o acumulare de fapte şi informaţii ştiinţifice care să ducă la însuşirea de concepte. ca disciplină de învăţământ. matematică şi ştiinţe ale naturii şi Tehnologii .

Coerenţa programelor s-a realizat prin urmărirea progresiei elevului în achiziţia de competenţe şi cunoştinţe de la un an de studiu la altul.Matematică şi Ştiinţe ale naturii” cât şi posibilităţi de relaţionare la nivelul celorlalte arii curriculare. creativitatea.5). individul. grupul de indivizi. vor fi valorificate cunoştinţele privind mediul natural. În scopul formării acestor competenţe şi atitudini. curiozitatea şi preocuparea faţă de fenomenele din mediu. relaţionarea în mediul natural şi social. obiectivele de referinţă urmărite în clasa a III a. studiu individual. la care se adaugă: grija faţă de mediul natural. relaţiile dintre indivizi şi dintre aceştia şi mediu. înţelegerea şi valorificarea informaţiilor. fenomeneşi interacţiuni specifice din mediu.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Temă de reflecţie 4 • Citiţi tabelul comparativ de mai sus şi explicaţi ce înţelegeţi prin . în termeni de rezultate aşteptate ale învăţării...elaborarea unor obiective centrate pe formarea de capacităţi şi competenţe”? Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu Programa de Ştiinţe ale naturii pentru clasele a III a şi a IV a porneşte de la obiective comune domeniilor studiate pe care le corelează cu teme specifice acestor discipline. sunt dezvoltate şi completate în clasa a IV –a (Tab. 16 Proiectul pentru Învăţământul Rural . interesul pentru aprecierea şi argumentarea logică. iar competenţele se referă la comunicare. modificări ale mediului ca urmare a intervenţiei omului. Tematica propusă are în vedere relaţionarea conţinuturilor atât în interiorul ariei curriculare . Pentru aceasta. independenţa gândirii. a căror abordare se realizează integrat la acest nivel. S-au urmărit obiectivele ciclului curricular de dezvoltare.

comparând rezultatele obţinute cu propriile estimări.1.să interpreteze succesiunea fenomenelor şi a proceselor dintrun mediu apropiat.să explice relaţii între sisteme din mediul înconjurător.să aplice proceduri de natură ştiinţifică în activitatea proprie.* să descrie proceduri simple de natură ştiinţifică realizate.4.3. Obiective de referinţă Clasa a IV a 1. 2. 1.3. 3. 3. Înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice ştiinţelor naturii.*să aprecieze importanţa protejării propriului corp faţă de factorii dăunători din mediu. 1.*să formuleze ipoteze privind consecinţele utilizării unor proceduri de natură ştiinţifică.4.3. 3. Dezvoltarea interesului şi a responsabilităţii pentru menţinerea unui mediu natural echilibrat. 1.1.2.3. observaţii ale unor fenomene şi procese din mediul apropiat.4.să descrie relaţii între părţile componente ale unui sistem familiar.1. 3. prezentând adecvat rezultatele.1. organisme şi evenimente din jurul său pe baza unor criterii date.3.4.1. Obiective de referinţă Clasa a III a 1. 2.*să prezinte prin modele aspecte familiare din mediul înconjurător. 2.să ordoneze obiecte.să înregistreze în formă grafică.5 – Coerenţa dintre obiectivele cadru şi cele de referinţă în clasele a III a şi a IV a Obiective cadru 1.să măsoare cu instrumente convenţionale şi neconvenţionale.să comunice în maniere diverse observaţii şi comparaţii asupra corpurilor din na-tură şi asupra experimentelor realizate. 2. 1.să deruleze experimente simple pe baza unui plan de lucru. 2. 1.2. Formarea şi dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor de experimentare şi explorare /investigare a realităţii.să indice asemănări şi deosebiri dintre corpurile din natură pe baza unor observaţii proprii. 2.să pună în evidenţă regularităţi ale fenomenelor pe baza măsurătorilor efectuate.să comunice.imitând obiecte din mediul înconjurător.1. 3.2.*să confecţioneze jucării/produse.*să respecte regulile de comunicare şi comportament negociate în desfăşurarea activităţilor de grup. 3. propice vieţii. 2. folosind instrumente şi procedee specifice. Proiectul pentru Învăţământul Rural 17 .să aplice observaţia ca demers al cunoaşterii de tip ştiinţific.2. 1.2. în maniere diverse. observaţii privind relaţiile dintre părţile componente ale unui sistem şi/sau sisteme studiate. să realizeze experimente simple pe baza unor ipoteze date. 3.3.2. 2.să conştientizeze efecte ale activităţii omului asupra mediului.pentru a fi utile în realizarea unor experimente simple.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Tab. să conştientizeze efecte ale mediului asupra propriului organism. 2.

Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie

Studiu individual 5 Studiaţi cu atenţie tabelul 5 şi observaţi dacă între obiectivele de referinţă din clasa a III a şi cele din clasa a IV a există coerenţă şi continuitate. Motivaţi răspunsul. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu

Conţinut

Caracteristici şi proprietăţi ale corpurilor

Acelaşi lucru este valabil şi pentru conţinuturi (Tab.6). Tab.6– Coerenţa dintre conţinuturile de la clasa a III a şi cele de la clasa a IV a Clasa a III a Clasa a IV a • Formă, culoare, dimensiune (lungimea • Echilibru şi cântărire(masa ca rezultat al măsurării în unităţi ca rezultat al măsurării în unităţi standard; volumul ca rezultat al standard):cântarul cu arc, balanţa; măsurării/comparării în unităţi nestandard); • Volumul (capacitatea ca rezultat al măsurării în unităţi • Stări de agregare (solid, lichid, gaz)standard: litrul multipli şi identificare în funcţie de formă şi submultipli); volum; • Comportamente de adaptare • *Dizolvarea şi condiţii de creştere a la plante şi animale: reacţii de vitezei de dizolvare. apărare şi adaptare la • *Amestecuri şi separarea lumină*umiditate, vânt, frig; amestecurilor prin filtrare,decantare; • Proprietăţi ale metalelor şi • Corpuri cu viaţă şi fără viaţă: plante şi utilizări ale acestora. Magneţi. animale; materiale naturale şi Circuite electrice simple; prelucrate. Utilizări; • Surse de lumină. • Rolul structurilor de bază ale Comportamentul luminii organismelor vii: producerea curcubeului, • Rolul componentelor observabile la • culorile, umbra, vizibilitatea plante: rădăcină, tulpină, frunză, corpurilor. floare, fruct, sămânţă; • Planetele sistemului solar. • Rolul componentelor observabile şi a unor organe interne la animale şi la om: cap, trunchi, membre, organe de simţ, stomac, plămâni, inimă, rinichi, schelet. • Principalele grupe de animale (mamifere, păsări, peşti, reptile, insecte)-caracteristici generale;
Proiectul pentru Învăţământul Rural

18

Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie

• • • Transformări ale corpurilor şi materialelor • • •

Modalităţi de menţinere a stării de sănătate: dietă, igienă personală, exerciţiul fizic; *reacţia la stimuli şi organele de simţ. Soarele-sursă de schimbări periodice în mediul înconjurător: luminăîntuneric, zi-noapte, anotimpurile); Transformări de stări de agregare (topire,solidificare,vaporizare, condensare). Circuitul apei în natură; Surse de energie(vântul,soarele,căderile de apă, arderea combustibililor, Hrana.Utilizări.

• •

• • •

• Omul şi mediu •

Apa,aerul,solul.Surse de apă-tipuri, localizare, utilizări. Consecinţe ale variaţiei factorilor de mediu (lumină, apă, aer, sol, surse de căldură) asupra organismelor vii; vieţuitoare dispărute şi pe cale de dispariţie. Protejarea mediului. Deşeurile şi*reciclarea lor.

*Încălzire şi răcire;căldură absorbită şi căldură cedată; Forţe care determină mişcarea corpurilor(gravitaţia,forţe de împingere şi tragere). Mişcare şi repaus; Ciclul vieţii: naştere,creştere, dezvoltare, înmulţire, moarte. Cicluri de viaţă ale organismelor (plante, fluturi, broaşte, oameni); Transformări ale materialelor în alte materiale cu proprietăţi diferite: ruginirea, putrezirea, alterarea, arderea, coacerea. Medii de viaţă: grădina, pădurea, balta,*delta, peştera, mările calde, oceanul. Relaţii de hrănire. Resurse naturale: apă, soluri, roci, minerale, lemn, combustibili, hrană. Protejarea lor.

Studiu individual 6 Studiaţi cu atenţie tabelul 6 şi observaţi dacă între conţinuturile din clasa a III a şi cele din clasa a IV a există coerenţă şi continuitate. Motivaţi răspunsul. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu

Proiectul pentru Învăţământul Rural

19

Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie

Analiza corelaţiei dintre obiective şi conţinuturi

Asocierea dintre obiectivele de referinţă şi conţinuturile programei este rezultatul unor aproximaţii succesive realizate prin intermediul activităţilor de învăţare: • de ordinul I, când sunt imaginate activităţi simple cu ajutorul cărora pot fi reprezentate anumite asocieri obiective-conţinuturi; • de ordinul II, când activităţile simple sunt integrate în activităţi complexe; • de ordinul III, când corelaţiile obiective-conţinuturi sunt reconstruite sub activităţile complexe, respectând analiza prin aplicarea ei la rezultatul etapei precedente. Sinteza progresivă a relaţiei obiective-conţinuturi-activităţi de învăţare până la un nivel satisfăcător este un proces iterativ. Această sinteză se realizează prin tehnici iterative: matricea de asociere ,,obiective-conţinuturi” şi lista de iteraţie ,,obiective-conţinuturi”. Matricea de asociere oferă informaţii globale cu privire la relaţia dintre obiective şi conţinuturi.(tab. 7 ) Tab.7 – Matrice de asociere Obiective de referinţă 1.1 1.2 1.3 1.4 2.1 2.2 2.3 2.4 x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x

3.1 x x x

3.2 x x x

3.3

Conţinuturi

1 2 3 4 5 6

x x x

Coloanele reprezintă obiectivele de referinţă, iar rândurile, conţinuturi. La intersecţia rândurilor cu coloanele, ,,x” marchează legăturile evidente dintre cele 2 variabile (din perspectiva activităţilor de învăţare),reflectând punctul de vedere al profesorului asupra acestora. În matricea de mai sus se observă numărul mare de corelaţii, fiecare unitate de conţinut a programei integrând domenii largi de obiective de referinţă. Test de autoevaluare Pentru întrebările 1 şi 2, completaţi cu răspunsul corect! 1. Care sunt dominantele noului curriculum de Ştiinţe integrate pentru clasele a III a şi a IV a? ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

20

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Demonstraţi prin exemplificare coerenţa dintre conţinuturi între clasa a III a şi a IV a. Studiul biologiei în învăţământul preuniversitar.. vizează: • cunoaşterea şi înţelegerea terminologiei. abordată ca disciplină de sine-stătătoare. • utilizarea corectă a limbajului specific. Dominantele noului curriculum prin raportarea la cel anterior sunt următoarele: Analiza biologiei ca obiect de studiu individualizat Proiectul pentru Învăţământul Rural 21 . • educaţia ecologică. Relaţia biologiei cu alte ştiinţe ale naturii. • explorarea sistemelor biologice. • dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare în scopul rezolvării de probleme specifice biologiei.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie 2. Locul biologiei în aria curriculară . • transferarea şi integrarea cunoştinţelor şi metodelor de lucru specifice biologiei în contexte noi. • utilizarea şi construirea de modele şi algoritmi în scopul demonstrării principiilor lumii vii. a conceptelor şi a principiilor specifice ştiinţelor biologice. Ce este matricea de asociere şi care este rolul ei? ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------3.5. • educaţia pentru sănătate.Matematică şi ştiinţe ale naturii”. APLICĂM ŞI DEZVOLTĂM! 1. • formarea unor atitudini şi deprinderi privind impactul biologiei asupra naturii şi societăţii.

Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu 22 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Devine mai puţin importantă • organizarea conţinuturilor în domenii strict delimitate • predarea biologiei în mod izolat. neadaptate la posibilităţile şi dorinţa de comunicare a elevului Capătă o pondere mai mare • asigurarea unei dezvoltări progresive a noţiunilor • corelarea multidisciplinară cu alte ştiinţe ale naturii pentru acoperirea simultană a zonelor conexe • construirea unor secvenţe de învăţare care să stimuleze curiozitatea şi să permită activităţi de investigare • deplasarea accentului spre învăţarea procedurală. fără corelaţii cu alte ştiinţe ale naturii • • aplicarea unui demers teoretic în predare menţinerea unei învăţări reproductive.corelarea multidisciplinară cu alte ştiinţe ale naturii pentru acoperirea simultană a zonelor conexe”? Apoi daţi cel puţin două exemple de astfel de corelaţii.. spre construirea unor strategii proprii de explorare/investigare Temă de reflecţie 5 Citiţi tabelul comparativ de mai sus şi explicaţi ce înţelegeţi prin .

a terminologiei. înţelegerea fenomenelor a conceptelor şi a chimice. chimie şi fizică în învăţământul gimnazial Obiective cadru la biologie Obiective cadru la chimie • Cunoaşterea şi • Cunoaşterea şi înţelegerea terminologiei. şi a conceptelor şi a metodelor specifice • Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare a realităţii şi de experimentare prin folosirea unor instrumente şi proceduri specifice fizicii • Dezvoltarea capacităţii de analiză şi de rezolvare de probleme • Dezvoltarea capacităţii de comunicare utilizând corect limbajul specific fizicii Studiaţi cu atenţie tabelul de mai sus cu obiectivele cadru la cele trei discipline la gimnaziu si specificati care sunt relatiile/corelaţiile dintre acestea. Obiective cadru/ competenţe generale la biologie. a terminologiei.6. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu Proiectul pentru Învăţământul Rural 23 .Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie 1. chimie şi fizică Obiective cadru la biologie. principiilor specifice şi a conceptelor specifice ştiinţelor biologice chimiei • Dezvoltarea capacităţilor • Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare de experimentare şi de în scopul rezolvării explorare/investigare a problemelor specifice realităţii prin folosirea biologiei unor instrumente şi proceduri specifice chimiei • Dezvoltarea capacităţii • Dezvoltarea capacităţii de comunicare utilizând de analiză şi de corect limbajul specific rezolvare de probleme biologiei • Dezvoltarea capacităţii de comunicare utilizând corect limbajul specific chimiei Studiu individual 7 Obiective cadru la chimie • Cunoaşterea şi înţelegerea fenomenelor fizice.

Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Comptenţe generale la biologie. în formularea explicaţiilor. fizică în învăţământul liceal Competenţe generale la biologie • Recunoaşterea şi definirea unor termeni. procedee întâlnite în viaţa de zi cu zi • Investigarea comportării unor substanţe sau sisteme chimice Competenţe generale la fizică • Definirea şi recunoaşterea conceptelor specifice fizicii • Explorarea şi experimentarea dirijată a unor fenomene şi procese fizice • Rezolvarea de probleme cu caracter teoretic şi aplicativ • • Transferarea şi aplicarea cunoştinţelor din domeniul biologiei în contexte variate Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante. concepte. concepte şi principii specifice biologiei Competenţe generale la chimie • Explicarea unor fenomene. chimie. legi şi principii specifice ştiinţelor biologice • Investigarea şi experimentarea unor fenomene sau procese biologice şi interpretarea corectă a datelor obţinute în urma activităţilor experimentale • Modelarea unor fenomene şi procese biologice în scopul demonstrării principiilor fundamentale ale lumii vii • Explicarea unor procese şi fenomene biologice utilizând corect termeni. procese. demonstrând raţionamente deductive şi inductive • Comunicarea înţelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme. în conducerea investigaţiilor şi în raportarea rezultatelor • Evaluarea consecinţelor proceselor şi acţiunii produselor chimice asupra propriei persoane şi asupra mediului • Explicarea fenomenelor fizice într-un limbaj specific prin modelare şi abstractizare • Realizarea unor transferuri şi integrarea cunoştinţelor şi metodelor de lucru specifice fizicii în scopul aplicării lor în ştiinţele naturii şi în tehnologii 24 Proiectul pentru Învăţământul Rural .

Proiectul pentru Învăţământul Rural 25 . chimie. vor conta: adecvarea la cerinţele sarcinii de lucru. În aprecierea temei.6 m-am confruntat cu următoarele dificultăţi …………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………. 2. ……………………………………………………………………………….3252/13. ………………………………………………………………………………. pentru că…………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………… 3. ………………………………………………………………………………. Specificaţi ce tip de corelaţii se stabilesc între acestea şi exemplificaţi. Pe parcursul secvenţei 1. diferenţele dintre metodele alese şi comentariile didactice făcute.2006 de pe site-ul M. Cel mai mult m-a ajutat…………………………………………………. Completaţi următoarele enunţuri: 1. Am învăţat să…………………………………………………………….C.Ed. fizică din tabelul de la pagina 24..Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Studiu individual 8 Studiaţi cu atenţie tabelul de mai sus cu competenţele generale la cele trei discipline la liceu si specificati care sunt relatiile/corelaţiile dintre acestea. şi comparaţi-le cu cele ale disciplinelor biologie. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu Temă pentru portofoliu Citiţi competenţele generale din Programa de Ştiinţe pentru clasa a XI a aprobată prin OMEdC nr. ……………………………………………………………………………….02..

atitudinile şi valorile vizate de profilul de formare la nivelul gimnaziului au un caracter transdisciplinar şi definesc rezultatele învăţării urmărite prin aplicarea curriculumului. • acceptarea şi promovarea unui mediu natural propice vieţii. Capacităţile. 7. • formarea şi utilizarea deprinderilor de comunicare socială. absolvenţii învăţământului gimnazial trebuie să9 1. • folosirea unor tehnici de argumentare variate în contexte sociale diferite. • exprimarea dorinţei de a urmări un ţel prin mijloace diferite. 3. îşi dezvolte capacităţile de investigare şi să-şi valorizeze propria experienţă prin: • dezvoltarea unor metode de muncă intelectuală şi a capacităţii de explorare a realităţii înconjurătoare. • formarea şi exprimarea opţiunii pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată. evaluarea şi ameliorarea permanentă a unor strategii proprii pentru rezolvarea de probleme specifice. Componente atitudinale în programele de biologie Capacităţile. a limbajelor şi a convenţiilor aparţinând terminologiei specifice. 2002 9 26 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Ghid metodologic de aplicare a Programei de bilogie – învăţământul obligatoriu. respectând opiniile fiecăruia. înţeleagă şi utilizeze tehnologiile în mod adecvat prin: • folosirea de idei. contribuie la dezvoltarea unei vieţi de calitate prin: • dezvoltarea unor atitudini pozitive faţă de sine şi de semeni. Bucureşti. • cunoaşterea şi respectarea drepturilor fundamentale ale omului. modele şi teorii diverse pentru a investiga şi a descrie procesele naturale. 2. • cunoaşterea şi utilizarea eficientă a codurilor. înţeleagă sensul apartenenţei la diverse tipuri de comunităţi. • elaborarea unor modele de acţiune şi de luare a deciziilor adecvate într-o lume dinamică. 5. • folosirea unei varietăţi de limbaje şi de instrumente pentru a transmite idei. 6. verbală şi nonverbală. demonstreze capacitatea de adaptare la situaţii diferite prin: • demonstrarea capacităţii de a lucra în echipă. demonstreze gândire creativă prin: • utilizarea.7. atitudinile şi valorile vizate în învăţământul gimnazial biologic Consiliul Naţional pentru Curriculum . 4. • folosirea echipamentelor informatice în calitatea lor de instrumente ale comunicării. Astfel. • înţelegerea consecinţelor etice ale dezvoltării ştiinţei şi tehnologiei asupra omului şi mediului. • formarea şi utilizarea unor deprinderi de judecată critică.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie 1. folosească diverse modalităţi de comunicare în situaţii reale prin: • dobândirea deprinderilor specifice achiziţiilor fundamentale şi aplicarea lor efectivă în procesul comunicării. experienţe şi sentimente.

3. 5. absolvenţii învăţământului liceal trebuie să: 1. 6. atitudinile şi valorile vizate de profilul de formare la nivelul liceului au un caracter transdisciplinar ca şi cele de la învăţământul gimnazial şi definesc rezultatele învăţării urmărite prin aplicarea curriculumului. Temă de reflecţie 6 După ce aţi citit şi aţi înţeles ce capacităţi. analizaţi-le. atitudinile şi valorile vizate în învăţământul liceal la biologie Capacităţile. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru a da un exemplu Proiectul pentru Învăţământul Rural 27 . îşi dezvolte curiozitatea ştiinţifică şi respectul pentru orice formă de viaţă. fie motivaţi pentru informarea şi documentarea ştiinţifică. completaţi-le dacă este cazul şi găsiţi raportul dintre ele. 7. Astfel. manifeste grijă faţă de propria persoană. fie interesaţi de realizările şi descoperirile din domeniul ştiinţelor. conştientizeze şi să se implice în problemele de interes global. manifeste toleranţă faţă de opiniile celorlalţi. faţă de ceilalţi şi faţă de mediul înconjurător.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Capacităţile. atitudini şi valori trebuiesc formate la elevii din învăţământul gimnazial şi liceal. îşi cultive receptivitatea şi flexibilitatea pentru aplicarea cunoştinţelor de biologie în viaţa cotidiană. 4. 2.

atitudinile şi valorile vizate de învăţământul liceal biologic şi exemplificaţi pentru fiecare în parte. Enumeraţi capacităţile. dacă..Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie TEST DE EVALUARE – NOTAT DE TUTORE Testul de evaluare de mai jos vă va ajuta să verificaţi gradul de îndeplinire a competenţelor specifice Unităţii de Învăţare 1: . atitudine şi valoare enumerată şi exemplificată corect şi 0. . să analizeze achiziţiile de biologie din perspectiva dezvoltării profilului de formare a absolventului 28 Proiectul pentru Învăţământul Rural . comentaţi-o şi exemplificaţi: .90 p din oficiu. modul de concepere şi structurare a exemplificărilor pe fiecare modalitate de intervenţie asupra conţinuturilor (4p). de ce se învaţă?” şi sunt corelate cu cele cadru (2p).repere conceptuale” Am reuşit…??? 1.. 3. să explorez elementele de coerenţă verticală şi orizontală în cadrul curriculumului de biologie? În evaluare vor fi analizate: identificarea corectă a schemei (2p). comentariul corect al schemei (4p).. să descopăr relaţiile dintre componentele programelor de biologie? Conţinutul materialului este adecvat DA Utilizare NU Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi şi elemente de conţinut Adaptare Înlocuire Omitere Adăugare Alte materiale suport • .21) pentru biologie clasa a VII a.Curriculum pentru biologie ... • În evaluare vor fi analizate: dacă obiectivele de referinţă răspund la întrebarea . Realizaţi o matrice de asociere obiective-conţinuturi (după modelul de la pag... Indicaţi la ce se referă schema de mai jos.. dacă obiectivele de referinţă au fost corelate corect cu conţinuturile (6p)..3 p pentru fiecare capacitate. conţinuturile răspund la întrebarea . 2. ce se învaţă?” (2p). • În evaluare se vor acorda câte 1.

a conceptelor şi a principiilor specifice ştiinţelor biologice ● Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare în scopul rezolvării problemelor specifice biologiei Obiective cadru la chimie ● Cunoaşterea şi înţelegerea fenomenelor chimice. • accentuează dimensiunea acţională în formarea personalităţii elevului. şi a conceptelor şi a metodelor specifice ● Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare a realităţii şi de experimentare prin folosirea unor instrumente şi proceduri specifice fizicii.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie INDICAŢII. UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE 1” Temă de reflecţie 1 – centrarea programelor pe obiective (competenţe) asigură: • evidenţierea unei dezvoltări progresive în achiziţia de competenţe de la un an de studiu la altul a elevului. investigare a realităţii prin folosirea unor instrumente şi proceduri specifice chimiei Obiective cadru la chimie ● Cunoaşterea şi înţelegerea fenomenelor fizice.Programe şcolare pentru clasa a X a ciclul inferior al liceului .Biologie aprobat prin OM. Temă de reflecţie 4 .de ce se învaţă?” Astfel elevul va fi stimulat prin competenţele pe care le dobândeşte şi va creşte caracterul formativ al învăţării. fenomene. procese.demersul didactic trebuie deplasat de la . • focalizează actul didactic pe achiziţiile finale ale învăţării. RĂSPUNSURI PENTRU SARCINILE DE LUCRU ALE . SUGESTII DE REZOLVARE.. Obiective cadru la biologie ● Cunoaşterea şi înţelegerea terminologiei. a terminologiei. nr. Proiectul pentru Învăţământul Rural 29 . • criteriu pentru nota 10: să realizeze predicţii şi observaţii pe baza rezultatelor experimentale Temă de reflecţie 3 . Temă de reflecţie 5 .2004.4598/31. • ofertă educaţională a şcolii în raport cu interesele şi aptitudinile elevului şi cu aşteptările societăţii Temă de reflecţie 2 • criteriu pentru nota 9: să descopere relaţii. • oferă o hartă clară a evoluţiei capacităţilor elevului şi posibilitate stimulării acelor deprinderi care au fost insuficient formate şi dezvoltate. şi a conceptelor specifice chimiei ● Dezvoltarea capacităţilor de experimentare şi de explorare. a terminologiei..cele două exemple de corelaţie se referă la obiectivele cadru pentru ştiinţe din tabelul de mai jos..ce se învaţă?” la .08.

• utilizarea unor metode de polenizare artificială pentru plantele din gradină Studiu individual 3 . 2.Cele trei domenii vizate sunt: domeniul didactic (vizând ariile curriculare ). 3. înţeleagă şi utilizeze tehnologiile în • mod adecvat îşi dezvolte capacităţile de • investigare şi să-şi valorizeze propria experienţă contribuie la dezvoltarea unei vieţi de • calitate Se va puncta enumerarea corectă a capacităţilor. fie motivaţi pentru informarea şi documentarea ştiinţifică. 7. art.materialele găsite vor fi trecute şi în Studiu individual 5 – se va lucra individual sau pe grupe 30 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 5. faţă de ceilalţi şi faţă de mediul înconjurător manifeste toleranţă faţă de opiniile celorlalţi îşi cultive receptivitatea şi flexibilitatea pentru aplicarea cunoştinţelor de biologie în viaţa cotidiană conştientizeze şi să se implice în problemele de interes global. 6. îşi dezvolte curiozitatea ştiinţifică şi respectul pentru orice formă de viaţă manifeste grijă faţă de propria persoană. crt.4 (3) Studiu individual 2 • 2. 1. Studiu individual 4 portofoliul individual . Studiu individual 1 – Titlul I – Dispoziţii generale art. precum şi stabilirea corectă a raportului dintre ele.4 (2). atitudinilor şi valorilor (vezi tabelul de mai sus). demonstreze capacitatea de adaptare la situaţii diferite • • • • Liceu fie interesaţi de realizările şi descoperirile din domeniul ştiinţelor.1 – să utilizeze metode şi mijloace adecvate explorării/investigării lumii vegetale. domeniul socio-economic (vizând pregătirea pentru piaţa muncii) şi domeniul de cunoaştere concretizat în şcoală printr-un obiect de studiu. • exemple de alte activităţi de învăţare decât cele din programă: • citirea şi utilizarea determinatoarelor pentru identificarea şi clasificarea plantelor • utilizarea metodelor de înmulţire vegetativă pentru plantele ornamentale.4 (1) lit. 4. *Se poate lucra individual sau pe grupe. analiza corectă a acestora.a-g.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Temă de reflecţie 6 Nr. art. Gimnaziu • • • • • • • demonstreze gândire creativă folosească diverse modalităţi de comunicare în situaţii reale înţeleagă sensul apartenenţei la diverse tipuri de comunităţi.

pagina 26 a. b. Planurile cadru de învăţământ pentru clasele I – XII/XIII c. caracteristicile psihopedagogice ale vârstei şcolare vizate. Propunem următorul tabel ce va fi completat de fiecare cursant în parte şi va fi punctat conform indicaţiilor din test: 2. obiectivele cadru şi cele de referinţă. • se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp. Cadru de referinţă. • se finalizează prin evaluare 2. 4.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Studiu individual 6 – se va lucra individual sau pe grupe Studiu individual 7 . generat prin integrarea unor obiective de referinţă (competenţe) specifice. Curriculum Naţional pentru învăţământul obligatoriu. Test de autoevaluare. norme metodologice şi materiale suport e. 5. Manuale alternative Elaborarea standardelor are în vedere: finalităţile pe treaptă şi pe ciclu de şcolaritate. rezolvarea de probleme – corelarea – modelarea. Ghiduri. Deosebiri Programele şcolare de biologie gimnaziale Programele şcolare de biologie liceale Test de autoevaluare. recunoaşterea – definirea – explicarea. 1.relaţii/corelaţii orizontale 1. 3. comunicarea – explicarea prin modelare şi abstractizare. Programele şcoală. Modalităţi de prelucrare a conţinuturilor • • conjucturală personalizată • • • seturi de întrebări ipoteze de verificat redă raportul dintre valorile personale şi 31 Proiectul pentru Învăţământul Rural . • • • 3. • este unitară din punct de vedere tematic. pagina 31 1. transferarea – aplicarea – integrarea – evaluarea (autoevaluarea). d. Unitatea de învăţare este o structură didactică deschisă şi flexibilă ce prezintă următoarele caracteristici: • determină formarea la elevi a unui comportament specific. 2. investigarea – explorarea – experimentarea.relaţii/corelaţii orizontale Studiu individual 8 .

ca bază pentru altele mai complexe • individualizată • respectă principiul conformităţii cu (de nivel) dezvoltarea psihologică a elevilor (sarcini şi activităţi de învăţare pe grupe de nivel) * Cursanţii pot alege oricare alte 4 modalităţi de prelucrare a conţinuturilor 3.4 2. reflectând punctul de vedere al profesorului asupra acestora.*Fiecare cursant va da exemple proprii pentru a demonstra cerinţa din test. conţinuturi. Dominantele noului curriculum de Ştiinţe integrate pentru clasele a III a şi a IV a sunt: a.* Cursanţii vor alege un anumit opţional pe care vor face analiza cerută în test. utilizarea unor obiecte de uz curent. 3.3 2. Matricea de asociere oferă informaţii globale cu privire la relaţia dintre obiective şi conţinuturi 1.1 x x x 3.4 x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 3.x” marchează legăturile evidente dintre cele 2 variabile (din perspectiva activităţilor de învăţare).2 1. elaborarea unor obiective centrate pe formare de capacităţi şi competenţe.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie valoarea mesajului ştiinţific • taxonomică • în concordanţă cu ordinea în care elevii vor învăţa diferite comportamente. . La intersecţia rândurilor cu coloanele. fiecare unitate de conţinut a programei integrând domenii largi de obiective de referinţă.2 x x x 3. 32 Proiectul pentru Învăţământul Rural . abordarea ştiinţelor ca învăţare prin experimentare. c. iar rândurile..3 1 2 conţinuturi 3 4 5 6 x x x x În exemplul de mai sus coloanele reprezintă obiectivele de referinţă.1 x x x x x 1. pagina 37 1. Test de autoevaluare. f.1 2. e. b. punerea accentului pe experienţa personală a elevului 2.2 2. menţionarea în curriculum a unor activităţi de învăţare destinate să conducă la atingerea obiectivelor propuse. predominanţa conţinuturilor de tip formativ. cunoscute de elevi din viaţa cotidiană. În matricea de mai sus se observă numărul mare de corelaţii. d.3 x x x Obiective de referinţă 1.

3.S. Bucureşti. *** Programe şcolare pentru învăţământul obligatoriu. 7.Ed. PĂCURARI O.Corint Bucureşti 1999.N. Ghid metodologic de proiectare a activităţii didactice la ştiinţe ale naturii.Ed. NOVEANU G. SINGER M.). Ghid metodologic.C. Ed.Cicero.S. Buc. Editate de CNC şi MEC. Un model de proiectare curriculară centrat pe competenţe.2001 12. SARIVAN L.C. 6. PIR: Dezvoltarea profesională pe baza activităţii proprii desfăşurată în şcoală.Aramis Print. C. Programe şcolare pentru clasele a X a.Aramis Print. *** Ministerul Educaţiei Naţionale.N. *** Ministerul Educaţiei Naţionale. Consiliul Naţional Pentru Curriculum. 2003. 5.C. 2002. *** Ministerul Educaţiei Naţionale. Predarea interactivă centrată pe elev.Polirom.Sigma..Humanitas Educational Bucureşti. 9.Academiei.C.. 4.2000. M. Consiliul Naţional pentru Curriculum.C. Aria curriculară Matematică şi Ştiinţe ale naturii. Liceu. şi colab. Ed.TÂRCĂ A.S. Bucureşti.. Studiu comparativ (I). Psihologia educaţiei şi dezvoltării. LEAHU I. Bucureşti. Consiliul Naţional pentru Curriculum. M. 1998 – 1999. Clasele a V a – a VI a. Aramis. Programe şcolare pentru clasele a V a – a VIII a.Descoperirea relaţiilor dintre componentele programei de biologie Bibliografie recomandată pentru “Unitatea de învăţare 1” 1.E. Ed.SARIVAN L. Ed. – C. Ed.(coord.2001 Proiectul pentru Învăţământul Rural 33 . Aria curriculară Matematică şi Ştiinţe ale Naturii. RADU I.C.1999. 8. 2005. (coord.). MEYER G.. Cadru de referinţă.. Ed..1983..N.. Strategii didactice inovative.C. Învăţarea matematicii şi a ştiinţelor naturii. M.(II).ARAMIS PRINT SRL. 11.2001. De ce şi cum evaluăm. 10. Ed. Curriculum Naţional învăţământul obligatoriu. (coord.2000.(coord. Ed.N. Ed.C.. Ghid metodologic de aplicare a Programei de biologie pentru învăţământul gimnazial.).).E.Iaşi.C. Consiliul Naţional pentru Curriculum. Bucureşti. 2.

................................3 Identificarea modalităţilor de organizare a grupelor pentru o învăţare lipsită de stres 34 Proiectul pentru Învăţământul Rural ........ Metode care sprijină reconstituirea cunoştinţelor ştiinţifice de biologie ..............................1..................51 2..........................................................................43 2............................................3......64 2..... Problematizarea ...............................................................INŢELEGEM ŞI EXPERIMENTĂM! Conversaţia euristică....EXPLORĂM ŞI COMPARĂM! Metode şi procedee didactice eficiente pentru predarea-învăţarea biologiei............................. Învăţarea prin cooperare (IPC).............................3..................1...............................1............................... Povestirea şi lectura didactică ..........2......................2...................2.....3......2..................................................................................73 Test de evaluare notat de tutore .................................................. .................1......64 2.........................3..................3...........Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Unitatea de învăţare 2 Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei CUPRINS 2...........................55 2............4 Demonstraţia .................2.....................2..................................................49 2........................................59 2.......................................51 2.................................................... Modelarea .78 COMPETENŢELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE 2 Prin studiul acestei unităţi de învăţare se urmăreşte formarea următoarelor competenţe: 2.................................................................1....................................................3..............................................61 2.....53 2................3.............................. Învăţarea prin descoperire....................1........................... Observarea.............2.......1................................................... sugestii de rezolvare............................... Conceptele: strategie didactică şi strategie interactivă.......34 2.......... Competenţelele unităţii de învăţare 2.....69 2..........................40 2...... Jocul de rol ....... Studiul de caz...................4.....................5........2..........................2 Selectarea metodelor şi a combinaţiilor de metode care facilitează înţelegerea proceselor şi fenomenelor biologice 2..................1 Identificarea dificultăţilor de învăţare la biologie 2..................................... Experimentul .....2............76 Bibliografie .............1..............46 2.................................. APLICĂM ŞI DEZVOLTĂM! Integrarea metodelor didactice sub forma strategiilor interactive bazate pe munca individuală şi în grup .............75 Indicaţii............35 2............... răspunsuri pentru sarcinile de lucru .......................................................

O metodă se dovedeşte valoroasă dacă procedeele utilizate în cadrul ei sunt eficiente. stimulându-i totodată să îşi dezvolte forţele cognitive. Metodele de instruire constituie instrumente didactice cu ajutorul cărora profesorul îi determină pe elevi să asimileze activ noi cunoştinţe şi forme comportamentale. din experienţa bazată pe acţiunea practică şi din experienţa de raţionalizare a conţinuturilor şi operaţiilor de predare învăţare centrate pe performanţă şi eficienţă maximă. după modul de organizare a elevilor: individuale. Metodele de instruire se pot clasifica după diferite criterii: 1. după criteriul istoric: vechi sau clasice. clasificarea. caracterizarea şi normarea ansamblului metodelor utilizate în soluţionarea problemelor de ordin instructiveducativ apărute în practica şcolară1. 2001.1. 3. Procedeele sunt componente operaţionale ale unei metode. 19-42. grupuri mici. după caracterul activităţilor mentale solicitate în instruire: algoritmice. iar în cadrul acesteia lecturarea unui mic text poate fi un procedeu utilizat în scopul exemplificării unei anumite particularităţi privind fenomenul experimentat. 2006. după obiectivele urmărite: transmitere şi asimilare de cunoştinţe. 101-103.2 Ansamblul metodelor utilizate în activitatea de instruire în vederea atingerii unui scop constituie metodologia. De exemplu. 6. procedee. procedeul să devină metodă. Metode de învăţământ. În altă lecţie experimentul este utilizat ca metodă pe tot parcursul predării-învăţării. Polirom Proiectul pentru Învăţământul Rural 35 . formare de deprinderi. subiectul acţiunii şi beneficiarul metodei (elevul asupra căruia se răsfrânge acţiunea).Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei EXPLORĂM ŞI COMPARĂM! 2. noi sau moderne. după sursa cunoaşterii: din experienţa umanităţii (moştenirea culturală). Instruirea şcolară. Astfel dacă în timpul unui experiment (metodă) se exemplifică (procedeu) corect rolul variabilelor. exemplifică fenomenul despre care se lecturează. metodologie. pag. 5. nealgoritmice. în cadrul unei lecţii derulate după metoda lucrului cu manualul se poate utiliza procedeul experiment care. după gradul de generalizare: generale. grupuri mari. euristice. creatoare. în câteva minute. Metodă. Aceasta cuprinde identificarea. odos = drum). din experienţa rezultată din contactul cu realitatea. intelectuale1. punct final (rezultatul). methodos: metha = către. fixare şi consolidare. particulare sau speciale. pag. eficienţa metodei creşte. Totodată. Metode şi procedee didactice eficiente pentru predarea-învăţarea biologiei Semnificaţia cuvântului metodă este aceea de: cale parcursă în vederea atingerii unui scop (grec. Noţiunea de metodă include patru elemente: punct de plecare.Ed. fiind astfel dominant. 2. 1 2 Cerghit I. Polirom Iucu Romiţă. 4. în anumite condiţii metoda poate deveni procedeu şi invers.

Proiectul Mode. Sunt considerate metode euristice de învăţare observarea. nici Expli. Cergit1) De comunicare Orale Expo Interac zi-tive -tive Scrise Oral. modelarea. vaţia Expe. 2006. studiul de caz etc. Metode de învăţământ.sistema riment -tică. METODE DE INSTRUIRE (adaptare după I. În predarea-învăţarea biologiei. jocul de rol.cu le maDescri rea. Ancheta etc. profesorul alege o metodă sau alta în funcţie de scopurile urmărite. bazate pe efort propriu de descoperire a noilor cunoştinţe. Asaltul de idei.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei O grupare sintetică a metodelor de instruire după acest ultim criteriu este prezentată în următorul tabel.Lectu. descoperirea. de particularităţile elevilor şi de experienţa sa didactică. învăţarea prin cooperare. Obser -vaţia. -ul mental Experimentul. experimentul.Proble Lucrul audiovizuacaţia.Conver. pag. Simul Instruirea ată programa tă Jocul Instruirea de rol.oară le De explorare Directe Indire cte Demonstraţia grafică sau cu obiect De acţiune Reală De raţionalizare Prele. nualul -erea. vă etc. asistată Simularea de calculator Metoda algoritmică etc. problematizarea. 114. saţia ra.etc. larea În procesul instructiv. 1 Cerghit I.Thegerea. deosebit de eficiente sunt metodele euristice.Interivizua. Reflec Obser-ţia. Alicaţia practică. InstrucDiscuţia tajul colectietc. conversaţia euristică. matiza. O anumită metodă didactică poate servi la realizarea mai multor obiective de predare-învăţare. Polirom Proiectul pentru Învăţământul Rural 36 .

există o relaţie de interdependenţă.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Studiu individual 1 Studiaţi cu atenţie metodele de instruie din tabel şi exemplificaţi situaţii în care se confirmă reversibilitatea metodă-procedeu. dar această operaţie trebuie să fie corelată funcţional cu subiecţii acţiunii pedagogice şi cu “conţinutul” procesului de predare. Simpla alegere a metodei adecvate nu este garanţia îndeplinirii scopurilor activităţii didactice. Între aceşti trei factori: conţinut (“ce predăm”) metode (“cum predăm”) şi elev (“cui predăm”). Proiectul pentru Învăţământul Rural 37 . prin metoda selectată va construi calea prin parcurgere căreia va realiza ceea ce şi-a propus. Profesorul. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Selectarea metodei este o sarcină ce revine profesorului.

Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei

Temă pentru portofoliu Folosind schema alăturată, concepeţi un exemplu care să ilustreze interdependenţele dintre factorii implicaţi în procesul instructiv educativ În aprecierea temei, vor conta: adecvarea la particularităţile elevilor, identificarea unor elemente de dificultate în conţinutul predării, criteriile de selecţie a metodei şi corelaţiile dintre factorii idicaţi de schemă.

elev

metodă

conţinut

Completaţi următoarele enunţuri: 1. Pe parcursul secvenţei 2.1 m-am confruntat cu următoarele dificultăţi………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………… …………………… 2. Cel mai uşor a fost să………………………………………………………… …………………………………….pentru că…………………………………… …………………………………………………………………………………… 3. Am întâmpinat următoarele dificultăţi……………………….……………….

Cercetări noi au demonstrat că rezultatele activităţii didactice se îmbunătăţesc dacă profesorul utilizează diferite metode de predare iar cele mai bune rezultate sunt înregistrate în urma corectei utilizări a metodelor activ-participative3 . Cu toate acestea nici o metodă nu poate fi considerată eficientă în orice situaţie de învăţare. După Jean Piaget “metodele noi sunt cele care ţin seama de natura proprie a copilului şi fac apel la legile constituţiei psihologice şi dezvoltării individului”4. Selectarea corectă a metodei de instruire aduce o serie de avantaje cum sunt : • diminuarea efortului de învăţare; • creşterea capacităţii de muncă a elevilor; • generarea şi păstrarea motivaţiei pentru învăţare; • stimularea capacităţilor intelectuale ale elevilor.
Bloom, B.S. 1984, The search for methods of group instruction as effective as one-to-one tutoring, în Educational Leadership, nr. 8, USA, Virginia 4 Piaget J., 1972, Psihologie şi pedagogie, pag. 66-74, trad Bucureşti
3

38

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei

Principalele tendinţe în dezvoltarea metodologiei didactice se configurează pe două direcţii: • cantitativă - constă în multiplicarea şi diversificarea metodelor; • calitativă - constă în înnoirea şi modernizarea metodelor. Actuala înnoirea şi modernizare a metodelor didactice este caracterizată de următoarele orientări principale: • centrarea pe elev, pe acţiunea şi angajarea acestuia; • centrarea pe grup, pe promovarea interacţiunilor; • promovarea învăţării prin descoperire; • accentuarea pragmatismului, a metodelor practic- aplicative; • utilizarea noilor tehnologii informaţionale şi de comunicare; • construirea premiselor învăţării continue.

Temă de reflecţie 1 Credeţi că metoda explicaţiei poate fi realizată prin mai multe procedee ? Care ar fi acestea ? Reflectaţi asupra procedeelor pe care le utilizaţi dumneavoastră în metoda explicaţiei. Pe baza experienţei personale, încercaţi să realizaţi o ierarhizare a acestor procedee (de la cel mai eficient la cel mai puţin eficient). Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri

Proiectul pentru Învăţământul Rural

39

Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei

INŢELEGEM ŞI EXPERIMENTĂM!
2.1.1. Conversaţia euristică
Metode şi procedee didactice

Conversaţia euristică este dintre cele mai active şi eficiente metode de instruire. Aceasta constă într-un dialog, iniţiat şi dirijat de profesor, care prin întrebări bine alese şi structurate, îi conduce pe elevi spre descoperirea de noi cunoştinţe. Utilizând metoda conversaţiei euristice, printr-un demers inductiv, orientaţi de întrebările profesorului, elevii pot ajunge la descoperirea relaţiilor cauzale, la formularea unor concluzii, la generalizări, la identificarea unor reguli, formularea unei definiţii etc5.. Cercetătorii din domeniul ştiinţelor educaţiei şi învăţământului au constatat că elevii înţeleg mai bine un subiect dificil dacă discută cu colegii acel subiect, explicându-l cu propriile lor cuvinte şi colaborând pentru rezolvarea problemelor legate de acel subiect. Această constatare sprijină încadrarea metodei conversaţiei euristice în cele mai eficiente dintre metodele de predare-învăţare. Conversaţia euristică este o metodă interactivă bazată pe tehnica chestionării grupului de elevi prin utilizarea unor întrebări simple şi progresive care în final îi conduc pe elevi la o concluzie logică. Altfel spus, conversaţia euristică este o învăţare prin chestionare în loc de simpla comunicare de informaţii. Metoda îi ajută pe elevi să înveţe să formuleze răspunsuri şi prin intermediul ei, elevii sunt sprijiniţi în efortul lor de a gândi singuri. O bună aplicare a metodei presupune iniţierea prin adresarea unor întrebări care să vizeze identificarea nivelului de cunoştinţe ale elevilor în tematica lecţiei. În conversaţia euristică toţi participanţii contribuie la dezvoltarea dialogului. Descoperirile progresează prin interacţiunile profesor-elevi, elevi-elevi. Profesorul simulează ignoranţa sau scepticismul pe măsură ce întrebările adresate grupului devin din ce în ce mai specifice. Întrebările formulate de profesor trebuie să fie predominant întrebări deschise care să permită mai multe variante de răspuns şi să faciliteze schimbul de opinii între elevi. Se recomandă utilizarea interacţiunilor în grupul de elevi care stimulează interesul acestora pentru descoperirea şi implicarea activă în formularea răspunsurilor. Totodată interacţiunile în grupul de elevi furnizează permanent feed-back valoros pentru profesor. Alte avantaje ale metodei sunt: • Stimularea gândirii. • Stimularea curiozităţii. • Dezvoltarea capacităţii de lucru în echipă.

5.

Dumitru Gh. , Dumitru Constanţa , 2004, Psihopedagogie, pag. 3007-310, EDP Bucureşti Proiectul pentru Învăţământul Rural

40

6. Implicaţi cât mai mulţi elevi în conversaţie. 2. Using the Socratic Method . Formulaţi clar şi specific întrebările. 7. Stimulaţi emiterea de întrebări. 4. Acordaţi timp de gândire după ce adresaţi întrebările. Preluaţi răspunsurile elevilor şi rafinaţi-le când este cazul. 8. 11.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Temă de reflecţie 2 Credeţi că metoda conversaţiei euristice poate fi utilizată la orice nivel de clasă? Dacă da. 5. CD version Proiectul pentru Învăţământul Rural 41 . Concepeţi întrebări care să necesite răspunsuri mai ample şi nu răspunsuri de tip “Da” sau “Nu” pentru a încuraja raţionamentul elevilor. Formulaţi întrebări clare. 2004. Formulaţi concluzii parţiale pe secvenţele conversaţiei. Focalizaţi întrebările pe tema abordată. 6 Garlikov Richard. de ce? Dacă nu. Formulaţi atât întrebări închise (cu răspuns unic) cât şi întrebări deschise (cu mai multe variante de răspuns). 3. de ce ? Argumentaţi! Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Câteva sfaturi pe care le considerăm utile în vederea utilizării metodei conversaţiei euristice6: 1. Proiectaţi întrebări semnificative care să servească structurării şi orientării lecţiei. 9. 10. adecvate nivelului de cunoştinţe ale elevilor.

Comparaţie între întrebări de tip deschis şi întrebări de tip închis Întrebări închise Avantaje Dezavantaje Relevant ♦ Încurajează memorizarea Grad mic de dificultate ♦ Puţin creative Consumă ♦ Limitează cantitatea puţin timp cunoştinţelor utilizate şi evaluate Util în testarea ♦ Permit accesarea cunoştincompetenţelor de nivel ţelor scăzut Implică un ♦ Favorizează învăţarea răspuns unic pasivă Uşor de ♦ Dau posibilitatea de evaluat ghicire a răspunsului Mai uşor de ♦ Limitează modul de formulat de învăţare în grup către ♦ Nu oferă posibilitatea profesor exprimării opiniilor diferite Întrebări deschise Avantaje Dezavantaje ♦ Consumator de Sunt creative timp Activează raţionarea ♦ Dificil de Încurajează gândirea evaluat Testează înţelegerea şi nivele ♦ Subiectivita-tea cognitive superioaretive profesorului Nu limitează răspunsurile ♦ Nu pot Dezvoltă vocabularul şi beneficia toate modalităţile de exprimare răspunsurile de Oferă posibilităţi de formare şi aceeaşi atenţie luare de decizii din partea Valorifică cunoştinţe anterior profesorului dobândite ♦ Există riscul Implică elevii în desfăşurarea omiterii unor lecţiei şi învăţării aspecte din Permite argumentarea şi conţinutul integrarea opiniilor diferite predării Sunt testate cunoştinţele şi competenţele elevilor ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ 42 Proiectul pentru Învăţământul Rural .?” sunt întrebări deschise.1. aşa cum este sintetizat în tabelul următor. ponderea ocupând-o primele.) Reprezentarea lumii vii pe baza modelelor . "Virusurile" Ce caracteristici distincte au organismele vii faţă de corpurile lipsite de viaţă? Ce caracteristici comune au virusurile şi organismele vii? Prin ce însuşiri se deosebesc virusurile de organismele vii? Este virusul un organism viu? De ce îl consideraţi organism viu?/ De ce nu îl consideraţi un organism viu? Dacă virusul este considerat organism viu. “cum?. cu mare valoare productiv–cognitivă. “ dacă…atunci. unde principala competenţă specifică vizată este: (3. în general cauzale.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Prezentăm un exemplu de întrebări ordonate pentru aplicarea metodei conversaţiei euristice în cadrul lecţiei "Virusurile" -clasa a IX a. Ambele tipuri de întrebări prezintă plusuri şi minusuri. În exemplul următor puteţi identifica întrebări de tipul “de ce?. ce definiţie puteţi formula pentru virusuri? De ce nu sunt incluse virusurile în nici un regn? Formularea întrebărilor se constituie în element cheie în buna desfăşurare a activităţii didactice prin metoda conversaţiei euristice. ce caracteristici îi condiţionează viaţa? Dacă nu consideraţi virusul organism viu. atunci ce este virusul? Cum se înmulţesc virusurile? După identificarea şi descrierea caracteristicilor virusurilor. În exemplul anterior întrebările deschise alternează cu cele de tip închis..

2. răspunzând înclinaţiilor copiilor din clasele a V-a. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 2. verificabile. Povestirea şi lectura didactică Povestirea este o metodă aplicată mai frecvent în clasele gimnaziale. • Are un plan bine structurat. se constituie în excelente exerciţii de exprimare. oferind elevilor şansa de a se afirma şi de a-şi demonstra capacitatea creativă. Povestirile realizate de elevi. Povestirile sunt un bun mijloc de introducere a noilor cunoştinţe.1. de provocare a unor dezbateri. Profesorul poate construi un model pentru structurarea povestirii sau poate da începutul unei povestiri urmând ca elevii să finalizeze povestirea. legende. de aprofundare a înţelegerii diverselor procese sau componente ale lumii vii. miraculos. Câteva caracteristici ale unei povestiri bine realizate la disciplina biologie: • Are o temă unică bine definită. • Este adecvată caracteristicilor celor ce o ascultă 43 Metode şi procedee didactice Proiectul pentru Învăţământul Rural . de transmitere a unor mesaje etc. Povestirile oferă condiţii de a expune diverse întâmplări. introducere. • Are surse de inspiraţie corecte. cuprins şi încheiere. fantastic. corect alese şi utilizate. a VI-a spre basme. de esenţializare a unor conţinuturi.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Studiu individual 2 Identificaţi identificaţi ponderea întrebărilor cu valoare productivcognitivă formulate în exemplul de aplicare a metodei conversaţiei euristice în cadrul lecţiei "Virusurile" şi formulaţi avantajele utilizării acestor tipuri de întrebări în metoda conversaţiei euristice. • Are stil: cuvinte sugestive.

Povestirea permite interacţiuni între elevi care pot fi atât ascultători cât şi povestitori. Aceste elemente sunt însuşite de elevi fără a avea o sarcină de învăţare specială în acest sens. 44 Proiectul pentru Învăţământul Rural . îşi pot verifica ipotezele. Materiale bibliografice pot fi manualele sau alte auxiliare didactice ca atlasele. Un alt aspect al povestirii este cel dramatic. Complexitatea textelor recomandate pentru lectură este direct proporţională cu particularităţile de vârstă. povestirea este o metodă plăcută elevilor şi prin aceasta se recomandă ca metodă utilă în activitatea didactică. profilul şcolii. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Lectura didactică este o altă metodă de comunicare. culegerile de exerciţii şi probleme. Lectura didactică este o activitate proiectată şi coordonată de profesor. povestitorul comunică şi non-verbal prin limbajul corpului. cu ajutorul mijloacelor tehnologiei audio-video moderne capătă valenţe educative variate. Din această perspectivă povestirea ca metodă de instruire favorizează dezvoltarea capacităţilor de ascultare. clasei sau chiar cu particularităţile individuale ale elevilor (mai mult sau mai puţin înclinaţi spre studiul biologiei). reviste de specialitate. Temă de reflecţie 3 Comentaţi afirmaţia “povestirea este o metodă de instruire plăcută elevilor”.precizaţi trei argumente în sprijinul acesteia.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Cel care povesteşte are sarcina de a se pregăti şi de a prezenta povestirea. dar în prezent. tratate de specialitate etc. metoda povestirii este o metodă clasică. îşi pot dezvolta conceptele. citire şi înţelegere ale elevilor. Din punct de vedere istoric. Prin lectură elevii pot dobândi rapid şi eficient noi cunoştinţe. comunicare din care elevii învaţă cum să prezinte în faţa unui auditoriu un text. În afară de aceste roluri benefice. expresia feţei. astfel încât aceasta să fie corect receptată şi bine înţeleasă de auditori. pot construi conexiuni între noţiuni dobândite anterior. compendiile. se pot auto-verifica şi auto-evalua.

implică analiza textului şi stimulează dezvoltarea gândirii. Lecturile suplimentare sporesc înţelegerea conceptelor şi principiilor biologice. facilitează conexiunile intra şi interdisciplinare.constă în citirea pe fragmente cu explicarea termenilor necunoscuţi şi formularea de idei sintetice.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Lectura didactică este un mijloc de dezvoltare intelectuală şi de autoinstruire. fiecare profesor de biologie trebuie să îşi formeze propriul său sistem de criterii de selecţie a lecturilor şi de îndrumare a elevilor în realizarea lor. aplicată la disciplina biologie. Pentru utilizarea metodei lecturii didactice. elevii ajung să le stăpânească şi să le utilizeze cu uşurinţă şi alternativ chiar în timpul parcurgerii aceluiaşi text . Pentru a fi cu adevărat utilă. Astfel. lectura critică .dirijată de profesor prin întrebări la care elevii caută activ răspunsuri. Acest sistem trebuie să fie suficient de dezvoltat pentru a permite selectarea sarcinilor de lectură în funcţie de nevoile individuale şi de grup ale elevilor. De aceea. 2. lectura investigaţie . această metodă trebuie aplicată timpuriu şi gradat sporind în frecvenţă. dezvoltă abilităţile de citire. Metode de învăţământ. Eficienţa lecturii este asigurată numai prin interactivitatea elevului cu conţinutul textului citit. lectura problematizată . 4. membrii grupului compun împreună o prezentare pe subiectul despre care s-au informat. După lecturarea şi prelucrarea informaţiilor. în vederea formării deprinderii de muncă independentă. captează interesul elevilor. 3. Polirom Proiectul pentru Învăţământul Rural 45 . un anumit subiect indicat de profesor sau propus de elevi este studiat utilizând mai multe surse bibliografice. Lectura didactică poate fi şi o metodă de instruire în grup. ceea ce conduce spre construcţia sensului şi a realei înţelegeri a acestuia7. În acest caz. Cele mai uzitate tehnici de realizare a lecturii didactice la biologie sunt: 1. 2006. Prin exersarea timpurie a acestor tehnici sub îndrumarea profesorului de biologie. lectura explicativă . trebuie să fie o lectură activă. el va verifica relevanţa şi calitatea ştiinţifică a lecturii înainte de a o recomanda elevilor. satisfac diversitatea ritmurilor de dezvoltare. Totodată profesorul este responsabil de materialul bibliografic recomandat pentru lectură. dezvoltă vocabularul de specialitate. Odată cu stabilirea sarcinilor privind lectura didactică. profesorul va stabili şi intervalele la care verifică modul în care elevii realizează lectura şi totodată îi sprijină în atingerea obiectivelor propuse prin utilizarea acestei metode. diversitate şi grad de dificultate. metoda lecturii didactice.solicită interpretarea textului citit şi formularea unor concluzii. 7 Cerghit I.

……………………………………………………………………………. Am întâmpinat următoarele dificultăţi………………………………. interpretare a expresiilor ştiinţifice. Prin observaţie se înţelege activitatea elevilor de urmărire atentă a unor structuri şi fenomene. iar învăţarea conceptelor ştiinţifice nu se poate realiza fără dezvoltarea spiritului de observaţie. 2.Am învăţat să…………………………………………………………….3.1. 2006. informaţiilor furnizate de text. 8 Cerghit I.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Aplicarea corectă a metodei lecturii didactice implică formarea şi dezvoltarea deprinderilor de: înţelegere corectă a textului citit. abilitate de care adultul se va servi pe tot parcursul vieţii8. formularea de probleme. ……………………………………………………………………………… pentru că…………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………… 3. Metode de învăţământ. notare a datelor. ……………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………… 2. Temă pentru portofoliu Pe baza informaţiilor din secţiunea 2.2 concepeţi planul şi formulaţi ideile principale pentru o povestire cu titlul “ Dacă aş fi fost floare” În aprecierea temei se vor lua în consideraţie respectarea caracteristicilor unei povestiri bine realizate enunţate în prezenta lucrare. Toate activităţile şcolare se bazează pe observare. Cel mai mult m-a ajutat………………………………………………. Polirom Proiectul pentru Învăţământul Rural 46 . Observarea Metodele intuitive (de explorare a realităţii) Observarea este metoda de instruire indispensabilă descoperirii şi explorării lumii vii. Completaţi următoarele enunţuri: 1. în vederea descoperirii unor noi informaţii. …………………………………………………………………………….

proiectarea activităţii de observare pleacă de la răspunsurile pe care profesorul trebuie să şi le dea la următoarele întrebări: Proiectul pentru Învăţământul Rural 47 . dar şi în afara şcolii cu ocazia vizitelor. Din această perspectivă observarea la biologie trebuie făcută pe obiecte concrete sau pe materiale cu date descriptive şi nu pe date interpretate. În acest caz observarea poate fi realizată atât prin intermediul simţurilor.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Observarea ca metodă didactică se realizează sub îndrumarea profesorului care are sarcina de organizare. La biologie este foarte important ce se observă adică. observarea sistematică independentă este una din căile specifice de predare-învăţare a biologiei. în clasă. optici. Acestea sunt realizate de profesor în funcţie de scopul. Din această perspectivă. de subiectul observării: natural (original) sau (artificial) prelucrat. Sarcinile pot fi distribuite frontal. principiile şi legile ştiinţifice sunt descoperite de cercetători şi nu transmise de vreo forţă supranaturală8 . Formarea şi dezvoltarea acestei abilităţi începe timpuriu şi este exersată şi dezvoltată pe tot parcursul anilor de instruire. Crearea cadrului în care elevii vor observa este sarcina profesorului. Abilitatea de a observa corect şi de a identifica elemente de detaliu în timpul observaţiei este extrem de importantă în viaţa fiecăruia. profesorul instruieşte elevii privind modul în care vor realiza observarea: timp.). precum şi în funcţie de particularităţile elevilor implicaţi în activitate. instrumente. deoarece ei realizează acţiunea. în multe contexte şi în multe domenii ale cunoaşterii. observarea descriptivă şi enumerativă etc. Actorii principali ai acestei metode sunt elevii. sprijinire şi focalizare a observării realizate de elevi. Observarea sistematică independentă se poate desfăşura în laboratorul de biologie. Corecta aplicare a metodei observării sistematice şi independente începe cu stabilirea şi administrarea setului de sarcini pe care elevii le au de îndeplinit. Observarea ca metodă de instruire prezintă particularitatea că datele furnizate sunt obţinute prin intermediul mai multor receptori: acustici. sau microscopul. Odată cu sarcinile de lucru. dar mai ales în domeniul ştiinţific. Acest mod nemijlocit de aflare a unor adevăruri ştiinţifice îi convinge pe elevi că în ansamblul lor conceptele. mijloacele didactice specifice lecţiei. excursiilor didactice etc. În mare măsură obiectivitatea rezultatelor observării este condiţionată de tipul. Dintre formele pedagogice ale observării cum sunt: observarea spontană-neorganizată. cât şi cu ajutorul mijloacelor specifice disciplinei ca lupa. durata. tactili etc. mod de înregistrare etc. ce tip de sursă este utilizată pentru obţinerea datelor prin observare. ei observă. sau sunt indicate printr-o fişă de observaţie individuală. exprimate verbal sau scris (pe tablă).

În ce mod voi asigura colaborarea în cadrul grupului de elevi? 14. Cel mai eficient mod de a înregistra rezultatele elevilor este prin utilizarea unui tabel care cuprinde toţi elevii clasei şi mai multe coloane cu sarcinile detaliate ale acestora.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei 1. 2006. Polirom. Care sunt sarcinile elevilor? 6. Ce dovezi vor confirma buna derulare a observării? 13. Care va fi modalitatea de ghidare a observaţiilor elevilor? 9. Utilizează corect instrumentele Respectă ordinea sarcinilor Lucrează independent / în grup Realizează toate sarcinile Formulează concluziile în funcţie de observaţii Identifică relaţii între observaţii Interpretează independent descoperirile Pentru o bună evidenţă a modului în care elevii se achită de sarcini.? 2. Iaşi Proiectul pentru Învăţământul Rural 48 . De ce vor observa acest material biologic/ mulaj/ planşă/ etc. În ce moment al lecţiei voi utiliza observarea? 3. Comunicare eficientă. Obiectivitatea observării este sporită şi de conceperea unui protocol de observare9 care să cuprindă o listă a fenomenelor/ proceselor/ structurilor ce trebuie observate. profesorul sprijină efortul elevilor şi îi îndrumă realizând totodată şi notarea acestora. În această activitate sunt 9 Elevi B C D etc. Ion Ovidiu Pâinişoară. fiecare criteriu trebuie subdivizat pe nivele de performanţă. Profesorul are astfel un instrument util în identificarea unor dificultăţi ale elevilor şi un feed-back privind propria sa activitate. Pe parcursul observării. Cât timp aloc observării? 7. În ce mod voi facilita comunicarea cu elevii? 12. Care sunt secvenţele observării? 5. ci urmăresc crearea cadrului optim derulării observării obiective. După observarea şi înregistrarea datelor obţinute activitatea se finalizează cu formularea concluziilor. Ce posibile dificultăţi ar putea apărea în derularea observării? 10. În ce mod voi încuraja observarea? Astfel de întrebări nu au scopul de a da rigiditate activităţii de observare. Un astfel de tabel ar putea conţine criterii ca : Sarcina A Înregistrează corect observaţiile Identifică corect fenomenul/ structura/ alcătuirea etc. În ce mod voi redresa disfuncţionalităţile? 11. Ce materiale sunt necesare observării? 8. Ce vor observa elevii? 4.

Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 2. comportamente.1. confirmarea unor principii.4. comportamente. Studiu individual 3: Studiaţi cu atenţie setul de întrebări recomandate profesorului care urmează să utilizeze metoda observării. sau legi. pe grupe 49 Metode intuitive Proiectul pentru Învăţământul Rural . Demonstraţia Metoda demonstraţiei este utilizată atât pentru însuşirea de noi cunoştinţe cât şi pentru dobândirea unor deprinderi. fenomene biologie sau a unor substituienţi ai acestora. demonstraţia constă în executarea unor activităţi practice care vor fi apoi exersate de elevi. demonstraţia didactică constă în prezentarea de către profesor a unor structuri vii. Activitatea poate fi organizată frontal.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei implicaţi elevii şi profesorul şi rolul ei este acela de a evidenţia aspectele esenţiale descoperite prin observare. Dacă se urmăreşte dobândirea de cunoştinţe. Identificaţi ce utilitate vor avea informaţiile furnizate de răspunsul la aceste întrebări. în vederea realizării cu succes a activităţii didactice. Analizaţi tabelul pentru înregistrarea activităţii elevilor şi pentru fiecare criteriu formulaţi trei variante de subcriterii care să permită discriminări în aprecierea modului în care a realizat observarea fiecare elev. Dacă demonstraţia este utilizată în scopul dobândirii de deprinderi. suficient de sugestivi pentru a face accesibilă predarea-învăţarea cunoştinţelor.

sensibilizarea prealabilă a elevilor prin reactualizare. Rolurile profesorului şi elevilor în demonstraţia cu scop de dobândire de deprinderi sunt sintetizate în următorul tabel. văz. Câteva dintre criteriile de bază în selecţia şi pregătirea formei demonstraţiei: 1. 3. Varianta demonstraţiei prin activităţi practice este un mijloc excelent de transformare a cunoştinţelor teoretice în abilităţi practice.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei sau individual. precizarea scopului urmărit. planşe. menţinerea unui ritm adecvat particularităţilor de vârstă şi individuale. Reuşita demonstraţiei este condiţională de alegerea şi pregătirea acesteia. pipăit etc. prin mulaje. mijloace audio-vizuale sau prin experienţe de laborator. prin variate tehnici de reactualizare şi formarea unei atitudini favorabile învăţării. diagrame. Această variantă dă rezultate mai bune dacă activitatea este organizată pe grupe mai mici( 4 . pe măsură ce avansează activitatea prezentarea materialelor intuitive sau a acţiunilor demonstrative vor fi însoţite de explicaţii clare şi relevante scopului instruirii. Metoda demonstraţiei se dovedeşte a fi preferată de profesori pentru că aceştia au control asupra evenimentelor din timpul activităţii didactice. prin experienţe. scop şi subiectul abordat. 4. desene.6 elevi). atractiv care să stimuleze cât mai mulţi receptori responsabili de auz. În acest caz demonstraţia trebuie urmată de o scurtă clarificare a informaţiilor şi instrucţiunilor date de profesor (prin câteva întrebări şi răspunsuri). Succesul aplicării metodei depinde de respectarea următoarelor reguli: 1. 3. dar şi gradului de complexitate al noilor cunoştinţe pentru a permite însuşirea corectă a noilor noţiuni sau deprinderi. 2. în funcţie de dotarea laboratorului de biologie. 50 Proiectul pentru Învăţământul Rural . prin observaţii microscopice. este atractivă şi stârneşte interesul elevilor. pas cu pas. poate fi expusă şi explicată. lansarea unor puncte de reper sub forma unor probleme ce urmează a fi soluţionate prin demonstraţie. 2. corelarea noilor cunoştinţe sau deprinderilor ce urmează a fi dezvoltate cu cunoştinţele anterior dobândite. În predarea-învăţarea biologiei metoda demonstraţiei se poate realiza în forme variate: demonstrarea pe material viu sau naturalizat. prin disecţii. folosirea unui material intuitiv de calitate. 5. corespunde scopurilor propuse.

experimentul are ca suport psihologic gândirea formală capabilă de raţionamente ipoteticodeductive.. Am fost surprins/surprinsă de faptul că……………………………………. Experimentul alături de observarea nemijlocită a realităţii sunt metode active fundamentale în predarea-învăţarea ştiinţelor naturii. …………………………………………………………………………………….1. Cel mai mult m-a ajutat …………………………………………………… ……………………………………………………………………………………. Prezintă baza teoretică şi scopul demonstraţiei Descrie modul de lucru pe etape şi pe măsură ce acestea se derulează. ……………………………………………………………………………………. Temă pentru portofoliu Cu ajutorul informaţiilor privind regulile ce trebuie respectate pentru aplicarea cu succes a metodei demonstraţiei alcătuiţi un eseu de circa 50 de cuvinte cu titlul: ”Reţeta unei demonstraţii de succes”. Ascultă activ şi observă cu atenţie.2. Aprecierea se va realiza în funcţie de modul de descriere şi caracterizare a demonstraţiei precum şi după interpretarea personalizată a condiţiilor care asigură buna practicare a metodei.2. modelarea sau studiul de caz. Sprijină elevii în timp ce aceştia realizează lucrarea practică. …………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………..Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Rolul profesorului Pregăteşte din timp şi corect materialele necesare demonstraţiei. Metode care sprijină reconstituirea cunoştinţelor ştiinţifice de biologie 2. Ca şi alte metode active precum problematizarea. învăţarea prin descoperire. …………………………………………………………………………………… pentru că………………………………………………………………………. Acţiunile sunt realizate metodic şi în ritmul adecvat observatorilor astfel încât aceştia să înţeleagă . Cere clarificări. Decide care este maniera cea mai bună de a-şi furniza noile cunoştinţe. Recapitulează modul de lucru şi răspunde la întrebări pentru clarificare. Stăpâneşte foarte bine modul de lucru. Rolul elevului Înţelege scopul demonstraţiei. pune întrebări Sugerează alternative la modul de lucru. …………………………………………………………………………………… 2. Adesea aceste reprezentări sau cunoştinţe sunt 51 Metode active Proiectul pentru Învăţământul Rural . Realizează şi el practic activitatea urmând toate etapele modului de lucru. Acest tip de gândire este stăpânit de elevi după vârsta de 11-12 ani adică după ce au deja diverse reprezentări mentale ale lumii înconjurătoare. 2. Completaţi următoarele enunţuri: 1.

se testează ipoteze şi se verifică legi sau date. Totodată. demontarea lor şi reconstrucţia veritabilelor cunoştinţe ştiinţifice. realizarea activităţii practice conform modului de lucru stabilit şi colectarea datelor care vor constitui rezultatele experimentului.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei eronate. pag. Învăţarea prin experimente cuprinde cinci faze10: 1. 2. Iaşi Proiectul pentru Învăţământul Rural 52 . 4. de laborator. În activităţile practice din cadrul experimentului elevii sunt familiarizaţi cu rigorile cercetării ştiinţifice cum ar fi: menţinerea constantă a factorilor care influenţează procesul experimentat cu excepţia variabilei pe care o investighează. 10 Ion Ovidiu Pâinişoară. se descoperă raporturi de cauzalitate între parametrii unui fenomen.) faţă de care se emiterea o ipoteză. Caracteristicile învăţării prin experimente10 : Este de tip inductiv. se aplică teze teoretice însuşite. Este orientată spre activitate. La clasele gimnaziale se recomandă iniţierea prin experimente individuale cu grad mic de dificultate. pot fi concepute fişe de activitate experimentale în care instrucţiunile sunt precizate şi enumerate în ordinea executării lor. Prin experiment. Experimentarea propriu-zisă desfăşurată în laborator este declanşată de identificarea unei probleme (un fenomen. Arta profesorului constând în identificarea cunoştinţelor eronate. 364-366. Ca şi în cazul metodei observării experimentul propriu-zis este ghidat de profesor care instruieşte elevii înainte de experiment şi îi îndrumă pe toată durata acestuia. 5. Experimentele vor fi pregătite de profesor din timp prin efectuarea lor efectivă şi furnizarea tuturor materialelor necesare elevilor. urmează stabilirea unui mod de lucru. Din această ordonare a fazelor rezultă că experimentul în sine este doar iniţierea învăţării care se înfăptuieşte numai odată cu valorificarea “produsului” experimentului. probă martor şi probă de investigat. analiza rezultatelor. identificarea variabilelor caracteristice problemei. iar confruntarea declanşată prin intermediul metodelor amintite determină reconstruirea cunoştinţelor. Comunicare eficientă. 3. aplicarea şi valorificarea concluziilor în alte situaţii. Este centrată pe elev. iar la clasele liceale experimentele vor fi complexe şi se vor preta activităţilor de grup. un proces etc. Polirom. semnificaţie statistică etc. experimentarea propriu-zisă. Eficienţa experimentului este condiţionată nu numai de înţelegerea modului în care trebuie realizat dar mai ales de înţelegerea utilităţii acestuia adică a motivelor pentru care elevii realizează experimentul. 2006. se formează deprinderi de utilizare a instrumentelor şi aparatelor de laborator. formularea concluziilor şi generalizarea. comunicarea rezultatelor. În funcţie de ipoteză. Experimentul constă în provocarea unui fenomen în condiţii controlate.

Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei

Utilizarea experimentului la orele de biologie elevii dobândesc noi cunoştinţe şi deprinderi prin efort propriu. Există o gamă largă de experimente clasificate după diverse criterii aşa cum se poate vedea în tabelul următor. După tehnica de După modul După durată După locul de experimentare de organizare desfăşurare a elevilor Observare Frontal Scurt De laborator macroscopică Pe grupe repetabil În natură Observare microscopică Individual Scurt În alte instituţii: Disecţie/Experienţe Combinat irepetabil cercetare,ferme, Determinări Lung spitale etc. Temă de reflecţie 4: Folosind informaţiile din secţiunea 2.2. identificaţi câte un exemplu de experiment pentru fiecare tip conform tabelul următor încadraţi-l în categoria adecvată. Folosiţi spaţiul liber din tabel pentru răspunsuri
1. Experiment de observare macroscopică 2. Experienţă 3. Experiment scurt repetabil 4, Experiment frontal 5. Experiment pe grupe 6. Experiment în natură Exemplu 1 2 3 4 5 6

2.2.2. Problematizarea În predarea–învăţarea biologiei problematizarea reprezintă una dintre cele mai importante metode active cu valoare euristică şi formativă. Metoda este numită şi metoda de predare prin rezolvare de probleme sau rezolvarea productivă de probleme11. Aplicarea metodei sprijină elevii în dezvoltarea aptitudinilor de rezolvare de probleme, scop vizat de toate disciplinele împlicate în educaţia ştiinţifică. Utilizarea metodei serveşte atât achiziţiei de noi cunoştinţe, cât şi dezvoltării gândirii logice şi capacităţii de luare de decizii.

Metode active

11

Dumitru Gh., Dumitru Constanţa, 2004, Psihopedagogie, EDP, Bucureşti

Proiectul pentru Învăţământul Rural

53

Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei

Problematizarea nu este redusă la rezolvarea printr-un calcul matematic a unei probleme ci include operaţii de analiză, sinteză şi evaluare, operaţii de nivel înalt ale gândirii. Problematizarea constă dintr-o suită de procedee prin care se urmăreşte crearea unor situaţii – problemă care antrenează elevii în surprinderea diferitelor relaţii între obiectele şi fenomenele realităţii, între cunoştinţele anterioare şi noile cunoştinţe, prin soluţiile pe care aceştia, sub îndrumarea profesorului le elaborează.12 Elementele obligatorii ale unei situaţii problemă sunt experienţa precedentă (cunoscutul) şi noutatea (necunoscutul). Tensiunea dintre aceste două elemente imprimă gândirii elevului un sens explorator. Învăţarea prin metoda problematizării se structurează pe mai multe etape: 1. Etapa declanşatoare sau punctul de pornire constă în punerea problemei. 2. Etapa tensională în care apare contradicţia între ceea ce trebuie să se rezolve şi cunoştinţele anterioare ale elevilor Această contradicţie apare pe fondul cunoştinţelor actualizate prin punerea problemei şi generează căutări de soluţii. 3. Etapa rezolutivă în care se caută soluţia sau soluţiile ce sunt apoi verificate/ testate producându-se rezultate care sunt raportate. 4. Etapa de evaluare şi valorificare a rezultatelor care sunt chiar noi cunoştinţe pe care elevii le-au dobândit. Succesiunea etapelor problematizări este prezentată în următorul exemplu utilizat în predarea-învăţarea fiziologiei analizatorului viual la clasa a VII-a. Astfel după însuşirea de către elevi a structurii globului ocular învăţarea fiziologiei acestui organ poate fi declanşată prin punerea unei probleme. • • • • Punctul de pornire este problema enunţată sub forma întrebării: Care este drumul razelor de lumină prin globul ocular? Aceasta declanşează contradicţia se cunoaşte globul ocular dar nu şi cum se deplasează razele de lumină în incinta lui. Prin raţionament logico-inductiv elevii caută şi găsesc soluţia. Soluţia este verificată pe o planşă sau un mulaj. Valorificarea soluţiei se poate face prin trasarea drumului razelor de lumină pe diagrama care reprezintă globul ocular.

Utilizarea metodei problematizării impune respectarea următoarelor condiţii13 - elevii să posede un fond aperceptiv suficient; - efortul să fie dozat progresiv; - alegerea judicioasă a momentului punerii problemei; - problema să stârnească interesul elevilor.

12 13

Nicula I. , 1996, Tratat de pedagogie şcolară, EDP, Bucureşti Cucoş Constantin, 1996, Pedagogie, pag. 87-96, Polirom, Iaşi Proiectul pentru Învăţământul Rural

54

Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei

Studiu individual 4 Studiaţi caracteristicile metodelor: problematizare, experiment, observare. Identificaţi asemănări şi deosebiri între aceste metode. Completaţi tabelul următor cu observaţiile dumneavoastră: Folosiţi spaţiul liber din tabel pentru răspunsuri
Metoda Problematizarea Elemente comune Elemente specifice

Experimentul

Observarea

2.2.3. Învăţarea prin descoperire

Metode active

Descoperirea didactică este o metodă de predare-învăţare prin care elevii, folosindu-se de cunoştinţe şi deprinderi reactualizate de profesor, descoperă noi situaţii problemă şi le rezolvă dirijaţi de acesta. O bună aplicare a metodei necesită delimitarea netă între ceea ce trebuie să descopere elevul prin efort propriu şi ceea ce trebuie să-i asigure profesorul, ca bază de pornire indispensabilă descoperirii. Metoda descoperirii are la bază teoria după care, învăţarea se realizează prin procese de clasificare a reprezentărilor mentale şi de formare a conexiunilor între reprezentările mentale14. După Bruner15 activitatea didactică prin metoda descoperirii trebuie să se fundamenteze pe: • Stimularea interesului elevilor prin crearea unui context motivant.

14 15

Gallenstein, N.L., 2004, Creative Discover through Classification. Teaching Children Mathematics, NTCM Journals, Bruner, J.,1996, The Culture of Education, Cambridge, MA: Harvard University Press.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

55

evaluarea rezultatului şi stabilirea concluziilor.clasa a X a Reactualizarea ecuaţiei şi definiţiei fotosintezei Este valabilă această definiţie în diverse condiţii de mediu? În orice condiţii nutriţia plantelor se realizează prin fotosinteză • Pregătirea punerii problemei Punerea problemei Ipoteză* facultativă 16 Ciolac Anca. deoarece elevii îşi organizează noile cunoştinţe şi le integrează în sistemul de informaţii dobândite anterior. rezolvarea problemei prin descoperire. pregătirea pentru punerea problemei( captarea atenţiei). descoperirea deductivă . punerea problemei. ambele au ca etapă punerea problemei şi ca obiectiv. Învăţarea prin descoperire în predarea –învăţarea biologiei. descoperirea transductivă . pag. 4. Profesorul îi ghidează pe elevi de-a lungul descoperirii printr-o serie de întrebări. Descoperire inductivă lecţia: “ Broaşte sau amfibieni “ . Metoda descoperirii este considerată o metodă de instruire care sporeşte reţinerea informaţiilor. Tipografia Universităţii Bucureşti Proiectul pentru Învăţământul Rural 56 . într-un mediu de învăţare stimulativ. Etape 1.1989.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Organizarea conţinutului noţional în spirală. 133-143. Descoperire deductivă lecţia: “Nutriţia autotrofă .evidenţierea fotosintezei” . emiterea ipotezei. etapele desfăşurării învăţării prin descoperire sunt: 1. forţându-I astfel pe elev să dobândească noi cunoştinţe pe baza achiziţiilor anterioare. 3. 3. 5. 2.clasa a VI a Stabilirea mediului de viaţă al amfibienilor Este broasca adaptată mediului său de viaţă? Broasca prezintă adaptări pentru două medii de viaţă: acvatic şi terestru 2. descoperirea de noi cunoştinţe16 . Etapele desfăşurării înăţării-predării prin metoda descoperirii sunt comune cu cele ale metodei învăţării prin problematizare. iar cele descoperite particulare. descoperindu-se relaţii analogice între diferite serii de noţiuni sau date. Exemplificăm etapele învăţării prin descoperire inductivă şi deductivă în următorul tabel. După relaţia dintre cunoştinţele anterioare şi cele care sunt “descoperite” deosebim trei variante ale descoperirii: 1.cunoştinţele anterioare sunt generale. descoperirea inductivă . • Instruirea să faciliteze extrapolări între noţiuni. corelaţii cu alte strategii didactice. iar cele descoperite au caracter general.cunoştinţele anterioare sunt particulare. ale căror răspunsuri îi vor conduce spre înţelegerea conceptului. 2. Elevii acţionează în descoperire ca “detectivii” în rezolvarea activităţii de dobândire a conceptului. Astfel. fapt ce susţine legătura strânsă între cele două metode euristice şi explicabil prin aceea că.cunoştinţele anterioare sunt corelate. înainte ca acesta să fie explicit formulat.

Fiecare grupă verifică producerea de oxigen în anumite condiţii: o grupă temperatură scăzută. Descoperirea în acest caz nu este restricţionată de profesor către un anumit şi unic rezultat. Profesorul discută cu elevii caracterele de adaptare ale amfibienilor la mediul lor de viaţă Elevii argumentează şi formulează concluziile. altă grupă lumină de slabă intensitate. altă grupă lumină roşie. În primul exemplu elevii au pornit de la un caz particular (broasca) şi au descoperit caracterele generale ale amfibienilor şi adaptările lor la două medii de viaţă. Ambele exemple implică ghidarea elevilor de către profesor şi totodată promovează o gândire convergentă. elevii au pornit de la general. Specializările morfofuncţionale ale amfibienilor la mediul lor de viaţă. Această variantă se pretează în special elevilor de liceu care au mai mare independenţă de gândire şi o bună dezvoltare a capacităţii de muncă independentă. Avantajul acestei variante de descoperire este promovarea individualităţii şi a libertăţii elevului de a alege şi a decide. Un exemplu de acest tip de descoperire. altă grupă lumină albastră etc. Elevii notează în fişe de lucru datele obţinute: număr de bule emise în 5 minute în respectivele condiţii. altă grupă temperatură ridicată. altă grupă lumină puternică. care determină angajarea elevilor în investigaţii active. deoarece soluţionarea problemei duce la acelaşi unic rezultat. descoperirea prin gândire divergentă implică lansarea de către profesor a unei probleme deschise. În esenţă. O variantă a metodei descoperirii este şi cea care implică stimularea gândirii divergente. Fiecare grupă realizează un experiment de determinare a fotosintezei prin metoda bulelor. Evaluarea rezultatelor şi stabilirea concluziilor Profesorul dirijează activitatea elevilor organizaţi pe grupe. este cea declanşată de punerea unei probleme de tipul: Ce efect are creşterea concentraţiei de CO2? O astfel de problemă poate avea un singur rezultat dacă este vizat numai procesul de fotosinteză sau. Caracterele altor reprezentanţi ai amfibienilor.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Rezolvarea problemei prin descoperire Profesorul dirijează activitatea frontal prezentând materiale care îi ajută pe elevi să stabilească: Particularităţile morfo funcţionale ale broaştei în comparaţie cu cele ale peştilor. la clasa a X-a. Elevii prezintă rezultatele : fiecare grupă a constatat emiterea bulelor de oxigen chiar dacă au variat condiţiile de mediu. Caracterele generale ale amfibienilor. o Proiectul pentru Învăţământul Rural 57 . procesul de fotosinteză şi au verificat valabilitatea lui la cazuri particulare. pentru a descoperii una sau mai multe soluţii. În al doilea exemplu.

Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei gamă variată de rezultate dacă sunt vizate componentele unui ecosistem acvatic. Temă de reflecţie 5: Ce etapă din aplicarea metodei de descoperire inductivă poate lipsi? Ce rol are această etapă facultativă în demersul descoperirii? Ce efectele are absenţa acesteia asupra eficienţei metodei. studiat în clasa a VI a. verificându-le descoperă cunoştinţe noi. Exemple de astfel de descoperiri prin analogie sunt: • la clasa a VII a . Varianta descoperirii prin analogie este de asemenea utilă în predatrea-învăţarea biologiei. pe care. Astfel cunoscând fenomene sau structuri analoge elevii pot formula ipoteze. • la clasa a X a – descoperirea structurii interne a tulpinii pe baza analogiei cu structura internă a rădăcinii. Aceasta se datorează asemănărilor existente între diferite sisteme biologice sau între părţile componente ale acestora.descoperirea fiziologiei sistemului circulator la om pe baza analogiei cu sistemul circulator al mamiferelor. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri la tema de reflecţie 5 58 Proiectul pentru Învăţământul Rural .

Care sunt caracteristicile descoperirii deductive? ……………………………………………………………………. Modelarea Modelarea didactică este metoda care se bazează pe utilizarea unui model analog realităţii. 4.2. 2. Care sunt caracteristicile descoperirii inductive? ……………………………………………………………………… ……………………………………………………………………… 2. evidenţiază caracteristicile originalului şi are un caracter generalizant. prin intermediul modelului care le reproduce şi le explică la altă scară şi în alt plan.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Test de autoevaluare Pentru întrebările 1.4. Modelarea constituie o metodă de instruire bazată tocmai pe descifrarea caracteristicilor specifice fenomenului sau structurii reale. Modelul este o reprezentare simplificată a realităţii. Care sunt caracteristicile descoperirii transductive ? ……………………………………………………………………. Un model poate fi utilizat dacă este accesibil observaţiei. 3. ……………………………………………………………………. În predare-învăţare se utilizează mai multe tipuri de modele: 59 Metode active Proiectul pentru Învăţământul Rural . este fidel realităţii. care reproduce mai mult sau mai puţin schematic. Construiţi în spaţiul de mai jos o diagramă care să reprezinte etapele metodei de descoperire inductivă. 2 şi 3 completaţi răspunsurile corecte! 1. dar care redă caracteristicile specifice ale acesteia. structuri sau fenomene biologice mai greu sau chiar imposibil de observat direct. …………………………………………………………………….

Polirom. modele matematice care redau un fenomen sub forma unei ecuaţii sau a unei formule. pe nivele de vârstă. modele simulatorii (simulacre structurale. Polirom. Dacă elevii întâmpină dificultăţi în legarea reprezentărilor abstracte de concret. 1996. care redau într-o formă stilizată structuri. Funcţiile modelelor17 sunt: • funcţia ilustrativă. simulacre funcţionale) care imită structuri sau procese. procese.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei • • • • modele similare sau iconice sunt cele care reproduc cu fidelitate realitatea (forma. În această categorie sunt incluse mulajele numite şi modele intuitive. Pedagogie. . să se respecte succesiunea de la modelele similare spre cele ideale şi matematice-logice. Astfel planul desfăşurării învăţării se deplasează din cel al faptelor efective. structura) dar de obicei au dimensiuni mai mici. În utilizarea metodei modelării se recomandă ca. Iaşi Cerghit I. Identificaţi câte două exemple de modele din fiecare tip şi stabiliţi cu ce scop îl puteţi folosi la clasă pe fiecare. Metode de învăţământ. 19 Cucoş Ctin. Iaşi Proiectul pentru Învăţământul Rural 60 .prezintă un anumit fragment din realitate. atunci se recomandă şi parcurgerea în sens invers a succesiunii de la modelul matematic spre cel similar. teorii. modelele ideale cum sunt schemele abstracte de tipul modelelor grafice. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 17 18 20 . în cel al gândirii abstracte şi al imaginaţiei18. Studiu individual 5: Analizaţi clasificarea tipurilor de modele didactice. 2006.. materiale. • funcţia cognitivă-furnizează informaţii privind structura şi funcţionarea unui sistem biologic real..

• este provocator de discuţii şi chiar controverse. • Stimulează implicarea şi participarea elevilor. • Lărgeşte câmpul cunoaşterii. University at Buffalo. Cazul poate fi utilizat atât pentru învăţarea inductivă (de la particularităţile cazului se ajunge la concluzii generale). desfăşurare.20 Metoda studiului de caz este utilizată în predarea-învăţarea biologie în special la clasele liceale. • este relevant pentru elevi (în conexiune cu cunoştinţele elevilor). confirmare. lectura . studiul de caz poate fi şi o metodă practică de realizare a unor sarcini de aplicare. Cele mai valoroare caracteristici ale utilizării metodei studiului de caz sunt următoarele: • Dezvoltă gândirea şi capacitatea de comunicare. cât şi pentru învăţarea deductivă (de la reguli şi principii generale la particularizări şi concretizări ale acestora). • Confirmă şi consolidează comportamente.5.relatează un caz în legătură cu subiectul lecţiei Metode activ participative 21 . • obligă la decizii. declanşează trăiri afective. (USA) Proiectul pentru Învăţământul Rural 61 . • Asigură învăţarea modului. Herreid. • este interesant. După Herreid 21 “un caz bun” prezintă următoarele însuşiri: • are structura unei poveşti (introducere.2. C. Buffalo.Studiul de caz Metoda studiului de caz constă în prezentarea unor situaţii tipice.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei 2. semnificative ale căror trăsături sunt cercetate din mai multe puncte de vedere 19. încheiere). întărire. (2005) “What Makes a Good Case?” The Scientist. În afară de utilizarea ca sursă de cunoaştere. • nu este mare consumator de timp (nu este extins astfel încât prezentarea şi prelucrarea să nu poată fi cuprinse într-o lecţie). Profesorul selectează cazurile prin identificarea acelor situaţii care au trăsături semnificative şi relevante scopului instruirii şi care să poată fi descoperite şi comentate de către elevi. încurajare . moduri de acţiune eficiente. • Determină autoimplicarea elevilor într-o simulare care aduce cunoştinţele teoretice în viaţa reală. • are grad mare de generalitate (propulsează spre depăşirea unei probleme minore şi formularea de soluţii cu aplicabilitate extinsă). contextului şi motivelor pentru care elevii utilizează principiile şi instrumentele cunoscute anterior. • Familiarizează elevii cu strategiile de abordare a situaţiilor reale. reprezentative. F. • Facilitează argumentarea şi împărtăşirea experienţelor individuale. Profesorul poate aborda cazul prin diverse tehnici: 1.

Teste ulterioare au evidenţiat că Billy suferă de o maladie heterozomală X-linkată numită agamaglobulinemie.unui grup de elevi li profesorul le distribuie roluri pentru care primesc instrucţiuni. Dean. iar altui grup de elevi le revine sarcina să provoace şi să discute apoi decizii cheie. prelucrarea pedagogică a cazului şi formularea concluziilor sau deciziilor cheie pentru soluţionarea cazului . grupele dezbat decizii cheie. Dean. identificarea metodelor adecvate de analiză a cazului. examinarea acestuia din mai multe perspective. Pedagogie. În urma examinării medicul constată că Bily nu are amigdale. ghidate sau nu. discuţia. jocul de rol . 21 22 Cucoş Constantin. medicul chestionează mama şi află că în familie au fost decese în urma unor infecţii.profesorul divide clasa în două grupe care sunt instruite asupra cazului şi apoi. pneumonii.invită la dialog deschis despre caz. 2. Bănuind că este o maladie ereditară. care poate fi • liberă . În prezentarea studiului de caz. Iaşi David F. Prezentarea cazului: Băieţelul Billy s-a născut la termen. sau • dirijată de întrebări şi comentarii despre caz realizate într_o anumită ordine. dezbaterea . Pentru formularea răspunsurilor elevii vor consulta manualul maladii metabolice heterozomale. se parcurg anumite etape21: descrierea cazului. 1. Medicul solicită investigaţii de laborator în urma cărora se constată că anticorpii (gamaglobulinele) din plasma sanguină a lui Billy sunt cu 85% mai puţini decât valorile normale şi că sunt absente limfocitele B. Departmentul de Biologie al Spring Hill College22) Elevii primesc copii ale prezentării cazului şi în prealabil se realizează o reactualizare a cunoştinţelor privind sistemul imunitar studiat anterior. Exemplu de utilizare a metodei studiului de caz Acest exemplu poate fi utilizat în predarea–învăţarea maladiilor genetice umane sex-linkate la clasa a IX-a (prelucrare după David F. copilul a suferit mai multe infecţii: sinuzite. Polirom. 2005.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei 2. Începând cu vârsta de 10 lunii. otite. deşi nu a suferit amigdalectomie( nu au fost extirpate chirurgical). Toate aceste infecţii au fost rezolvate prin tratamente cu antibiotice. “A Case of X-linked Agammaglobulinemia” Case Collection Spring Hill CollegeThe National Center for Case Study Teaching in Science 62 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Acum Billy are 4 ani şi a fost adus la medic de mama lui deoarece are o nouă infecţie care nu răspunde la tratament. 1996. Clasa este organizată în grupe de câte 5 elevi care vor răspunde la întrebări şi vor delega pe un reprezentant să le prezinte întregii clase.

. …………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………. utilizată în clasele de liceu.Care sunt caracteristicile metodei studiului de caz? …………………………………………………………………….. Alt aspect avantajos este implicarea tuturor elevilor clasei în învăţare prin intermediul cazului.. Cel mai valoros beneficiu este acela că elevii dobândesc cunoştinţe temeinice prin forţe proprii nimeni altcineva nu îi va ajuta în descoperirea răspunsurilor decât ei înşişi.. ……………………………………………………………………. colaborări în formularea răspunsurilor. …………………………………………………………………….. împărtăşiri de concluzii. Temă de autoevaluare Răspundeţi la următoarele întrebări completând spaţiile libere: 1. Întrebări pentru dirijarea învăţării: De ce îi lipsesc amigdalele lui Billy? Ce relaţie există între absenţa anticorpilor şi absenţa amigdalelor? De ce s-au declanşat infecţiile după vârsta de 4 ani? Ce rol au anticorpii? Ce sunt maladiile sex-linkate? Ce alte maladii sex-linkate cunoaşteţi? Din acest exemplu se pot recunoaşte importantele beneficii ale metodei studiului de caz. 2. ……………………………………………………………………. Între membrii fiecărui grup se realizează schimburi de opinii..După ce criterii se selectează “un caz bun”? ……………………………………………………………………. …………………………………………………………………… 3. …………………………………………………………………….Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Această afecţiune se tratează prin administratea intravenoasă de anticorpi (gamaglobuline) pe toată durata vieţii bolnavului. ……………………………………………………………………. Care sunt tehnicile de utilizare a metodei studiului de caz?……………………………………………………………… ……………………………………………………………………. Cu acest tratament Billy va putea duce o viaţă normală... Proiectul pentru Învăţământul Rural 63 .

proiectare şi implementare a instruirii. Profesorii eficienţi nu utilizează acelaşi set de activităţi în fiecare lecţie…ci. ei reflectează asupra activităţii lor. împreună cu evaluarea şi controlul procesului şi a rezultatelor lui. C. Integrarea metodelor didactice sub forma strategiilor interactive bazate pe munca individuală şi în grup 2. Conceptele: strategie didactică şi strategie interactivă Într-o abordare contemporană. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri APLICĂM ŞI DEZVOLTĂM! 2. 64 Proiectul pentru Învăţământul Rural . care îi lărgesc aria de cuprindere.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Temă de reflecţie 6: Studiaţi cu atenţie prezentarea de caz de la pagina 82. observă dacă elevii au învăţat sau nu şi apoi îşi ajustează activitatea în funcţie de cele observate” 23. Boston: Ed. Strategii didactice 23 Glickman. Supervision of instruction. "Predarea eficientă nu este un set generic de practici.Allyn and Bacon.3. ci include mult mai multe înţelesuri. Astfel strategia didactică reuneşte activitatea de planificare.1. Identificaţi modul în care acest exemplu satisface cerinţele necesare aplicării eficiente a metodei studiului de caz.3. conceptul de strategie didactică nu se rezumă la activitatea profesorului de a transmite informaţii. ci mai curând un set de contexte care conduc la decizii privind predareaînvăţarea. (1991).

Relaţia strategiilor didactice cu metodele didactice şi competenţele profesionale ale cadrelor didactice Strategia didactică este parte integrantă a întregului sistem în care elevul se instruieşte. indirecte. stil de învăţare. deprinderi) cooperare proiectare. dirijarea învăţării.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei STRATEGII DIDACTICE directe. experimentul. incluzând metodele de instruire (inclusiv resursele necesare acestora) şi competenţele profesionale ale dascălului. învăţarea prin descoperire. Proiectul pentru Învăţământul Rural 65 . problematizarea. • resursele disponibile: timp alocat activităţii. chestionare. COMPETENŢELE jocul de rol. personalitate. • scopurile elevului (motivaţia pentru învăţare). evaluare. demonstraţia. • particularităţile elevului : tip de inteligenţă. • cunoştinţe biologice anterior dobândite de elev (sau baza de la care porneşte în dobândirea de noi cunoştinţe şi deprinderi). experimentale. PROFESORULUI învăţarea prin (aptitudini. prezentare. Când stabilim o anumită strategie didactică trebuie să luăm în consideraţie următoarele: • scopurile predării-învăţării biologiei. • metode didactice principale şi secundare. • modul de evaluare. studiul de caz. interactive. materiale şi auxiliare didactice disponibile. studiul independent METODE DIDACTICE conversaţia euristică. observarea.

Astfel strategiile se diferenţiază prin ponderea componentelor lor. selectarea strategiei este înlesnită de aflarea răspunsurilor la următoarele întrebări: 1. Ce resurse îmi sunt necesare? Răspunzând cerinţelor vieţii actuale învăţământul preconizează o metodologie axată pe acţiune. Având în minte toţi aceşti factori de care trebuie să ţinem seama când selectăm o anumită strategie. un ansamblu de metode/procedee adiacente: conversaţia euristica. care evident trebuie bine cunoscuţi. Strategia didactică. Activitatea de descoperire necesară acestui tip de strategie. doar combinarea lor bine echilibrată este garanţia realizării unei instruiri performante. strategia didactică preia. Codeterminarea strategiei de mai mulţi factori. odată stabilite intenţiile urmărite prin activitatea didactică. Această diversitate trebuie să conducă la înţelegerea necesităţii proiectării didactice ca un sistem integrat. metode. O anumită strategie este aplicată cu succes şi se dovedeşte eficientă într-un anumit grup de elevi şi confirmată de rezultatul evaluării unei anumite achiziţii. de regulă. în pofida diversitării lor. conţinuturi. De exemplu. definită ca sistem. ale inteligenţei. nu trebuie să conducă la ideea că. ale imaginaţiei şi creativităţii. 66 Proiectul pentru Învăţământul Rural . De ce timp dispun? 3. Ce metodă (metode) ar fi eficientă în realizarea a ceea ce îmi propun? 2. funcţia metodei de bază sau a metodei dominante. deci pe promovarea strategiilor interactive care să solicite mecanismele gândirii. grupează în jurul metodei de bază. observarea etc.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Se remarcă astfel că selectarea sau proiectarea strategiilor didactice nu poate fi efectuată doar în baza unui singur criteriu. Astfel determinată. Considerăm că. este determinată şi caracterizată de componentele ei: scopuri curriculare. unitar de componente interdependente şi consecinţe funcţionale ale mai multor strategii didactice. o activitate de învăţare prin descoperire solicită strategia didactică de descoperire. dobândite într-un anumit context. trebuie menţionat că nu există o singură strategie eficientă sigură pentru atingerea unui anumit scop. activităţi de învăţare etc.

. Iaşi 26 Chet and Thomas B. care întreprinde o acţiune mentală de căutare. de elaborarea a noilor cunoştinţe”. Proiectul pentru Învăţământul Rural 67 . Aşadar.Albert Einstein.” Totodată cercetările au demonstrat că grupul produce acţiuni mai bine coordonate decât indivizii şi că instrumentele cognitive ar fi mai întâi elaborate prin intermediul interacţiunii sociale. Promoting Active Learning: Strategies or the College Classroom. “Activismul exterior” vine deci să servească drept suport material “activismului interior”. mental. Majoritatea cercetătorilor în domeniul ştiinţelor educaţiei consideră că şcoala trebuie să creeze condiţii pentru activarea 24 Cerghit I. 17-50. psihic. San Francisco: Jossey-Bass Publishers. pag. pentru a fi apoi integrate de indivizi 26” . Jones.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei PERCEPŢIE experienţe concrete Formă de prelucrare: concretă PRO CE SA RE AC TI VĂ Ex peri men tare P r o c e s a r e a c t I receptar v ă Învăţare imaginativă dinamică ACOMODATIV CONVERGENT Învăţare intuitivă DIVERGENT ASIMILTOR P r o c e s a r e r e f le c ti v ă PRO CE SA RE RE FLEC TI VĂ Ob ser vare învăţare practică prin receptare senzorială învăţare analitică teoretică Formă de prelucrare: abstractă CONCEPTUALIZARE ABSTRACTĂ a percepţiilor Relaţii între procesele implicate în învăţare “Problemele importante cu care ne confruntăm nu pot fi soluţionate la acelaşi nivel de gândire cu cel care ne-a condus la identificarea lor”. Polirom. dacă ne confruntăm cu o problemă rezolvarea acesteia este atinsă prin activarea proceselor de gândire şi deci prin efort propriu. 1993. 2006. să devină un purtător al acestuia25. Metode de învăţământ. interioară şi abstractă. Un elev activ este cel care “depune efort de reflecţie personală. de cercetare şi redescoperire a adevărurilor.

simulări.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei gândirii independente. Astfel de condiţii sunt asigurate prin strategii didactice axate pe metode active/interactive. învăţarea prin cooperarei. scriind sau citind. Association for Supervision & Curriculum Deve Proiectul pentru Învăţământul Rural 68 . Teaching With the Brain in Mind. 1998. Învăţarea activă este definită de Meyers şi Jones27 ca situaţie de învăţare în care elevii se exprimă vorbind. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 27 Jensen E. joc de rol etc. toţi sunt de acord cu ideea că aceste strategii stimulează activitatea independentă a elevilor şi facilitează exprimarea potenţialului lor intelectual. provocaţi de profesor prin metode euristice ca: rezolvarea de probleme. studii de caz. ascultă şi reflectează pe măsură ce înaintează în conţinutul învăţării. Identificaţi metode didactice dominante pentru fiecare tip de strategie enumerată în diagramă. Deşi diferiţi autori clasifică după criterii diferite strategiile didactice interactive. Studiu individual 6 Studiaţi caracteristicile strategiilor didactice şi analizaţi diagrama de la pagina 84. Apreciaţi tipul de strategie care ar trebui să predomine în predarea– învăţarea biologiei.

3. raportul activităţii sau produsul ei. să asigure interdependenţa pozitivă a lor.Sunt evaluate rezultatele activităţii grupurilor.. 6. adică activizarea sa. Natl Education Assn. O autentică învăţare prin cooperare respectă următoarele condiţii: 1.Selectarea metodei didactice utile strategiei de cooperare şi a dimensiunilor grupului de elevi implicaţi în cooperare 3. descoperirea etc. Strategii didactice Învăţarea prin cooperare (colaborare) este o strategie didactică care încurajează grupurile mici de elevi să lucreze împreună în vederea atingerii unui scop comun. trebuie să demonstreze contribuţia fiecărui membru al grupului.Sunt recompensate rezultatele activităţii. 7. Foyle H. să menţină responsabilitatea individuală. 4. 28 Lyman L.2. oferă sprijin şi clarificări grupurilor şi membrilor lor. Proiectul pentru Învăţământul Rural 69 . • Facilitează dobândirea de cunoştinţe şi deprinderi. 5. 1990.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei 2. să rezolve conflictele grupului. între elevi şi profesor. să dezvolte criterii adecvate de evaluare şi notare. Când integrăm strategia de învăţare prin cooperare în unităţile de învăţare sunt esenţiale atenta proiectare şi pregătire. facilitează rezolvarea sarcinilor 8. conversaţia.C.Profesorul monitorizează interacţiunile dintre elevi în grup. 2. • Nu este costisitoare.Identificarea conţinutului învăţării şi buna cunoaştere a acestuia de către profesor. • Motivează elevii. Cooperative Grouping for Interactive Learning. • Răsplăteşte succesul muncii în grup.Repartizarea elevilor în grupe.Aranjarea clasei în vederea facilitării interacţiunilor de grup.Se prezintă conţinuturile învăţării prin metoda aleasă de profesor. toate evidenţiind importanţa implicării elevului în procesul învăţării.Grupurile primesc instrucţiuni privind sarcinile şi modul de lucru şi se verifică înţelegerea acestora pentru asigurarea funcţionării lor fără blocaje. Avantajele învăţării prin cooperare : • Este uşor de implementat. 2. • Îmbunătăţeşte relaţiile şi comunicarea între elevi.. Această strategie reuneşte şi cuprinde o gamă largă de interacţiuni în cadrul grupului şi între grupuri reunind mai multe activităţi didactice ca observarea. Prezentarea. Pentru a avea succes în realizarea unei experienţe de tipul învăţării prin cooperare profesorul trebuie să înţeleagă cum se formează grupurile. 9. Învăţarea prin cooperare (IPC). Sunt implicaţi şi participă efectiv toţi membrii grupului. Foyle şi Lyman28 recomandă următoarele etape în implementarea cu succes a activităţilor de învăţare prin cooperare: 1.

Ex. Pe tablă profesorul a scris Ce ştiu despre veveriţă “Veveriţa” Ce aş vrea să aflu despre veveriţă Pasul 2: Reactualizarea cunoştinţelor şi dirijarea învăţării Profesorul aşteaptă elevii să îşi îndeplinească sarcina şi dă instrucţiuni privind modul de desfăşurare a activităţii. Pasul 3: Dirijarea învăţării Constă în continuarea instrucţiunilor. Regulile nu trebuie să fie multe şi nici complicate aşa încât respectarea lor să poată fi monitorizată uşor. Paşii aplicării strategiei sunt următorii: Pasul 1. Nu strigaţi ordine care să îi jignească pe toţi elevii. Notarea va fi realizată atât prin notarea activităţii în grup cât şi prin notarea participării individuale a membrilor grupului. Pasul 4: Dirijarea învăţării şi achiziţiei de noi cunoştinţe prin cooperare în grup 70 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Sunt necesare reguli pentru desfăşurarea eficientă a activităţii. Profesorul anunţă: “În această perioadă studiem grupe de mamifere. Profesorul anunţă tema şi iniţiază dirijarea învăţării: Ex. Exemplul vizează o lecţie de biologie la clasa a VI-a. Ex. dar nu o poziţie care să-i confere un aer aspru şi rigiditate. “Puteţi adăuga cât de multe vreţi în fiecare coloană.· O exemplificare pentru strategia de învăţare prin cooperare demonstrează o posibilitate de achiziţionare a noilor cunoştinţe prin cercetare-investigaţie pe un model de predare-învăţare centrat pe elev. Deplasaţi-vă în clasă. iar elevii să le înţeleagă şi să nu le uite. Dacă există tentative de copiat corectaţi-le reamintind regulile pe ton jos. “În continuare veţi lucra independent aşa că veţi putea spune: mă descurc singur! aşa încât nu discutaţi. respectaţi regulile şi nu trişaţi”. sprijinirea elevilor în rezolvarea sarcinilor şi îndrumarea în vederea rezolvării lor cu succes. dar ferm. nu vă plimbaţi şi nici nu vă uitaţi şi nu copiaţi de la colegi”. în care rolul profesorului de biologie este cel de facilitator al învăţării. Astăzi vom aborda grupul mamiferelor rozătoare pe care le vom cunoaşte prin intermediul unui reprezentat – veveriţa” şi continuă captând atenţia elevilor: Pe tablă am scris titlul lecţiei şi am construit un tabel cu două coloane. Copiaţi ceea ce vedeţi pe tablă în caietele voastre şi când terminaţi ridicaţi privirea la mine”. dar având grijă să nu staţi prea mult cu spatele la unii elevi.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei 3. Nu comentaţi cu elevii. În acest moment profesorul trebuie să fie situat într-o poziţie care să îi permită controlarea respectării regulei privind copiatul.

profesorul răspunde la întrebări numai dacă acestea nu vizează caracteristici ale veveriţei de tipul : “Ce este în vizuină acolo în dreapta?” profesorul poate răspunde: “O frunză sau un beţişor. profesorul anunţă încetarea completării tabelului.” Dacă însă apar întrebări de genul “Câţi pui nasc veveriţele?”. După formarea grupurilor profesorul emite instrucţiuni: “Discutaţi în grupe identificând ce a scris fiecare şi completaţivă tabelul astfel încât toţi membrii grupului să aibă tabele cu aceleaşi date”. Pe parcursul filmului sau în timp ce se realizează observaţii sau lecturi. iar interesul lor pentru subiect a crescut prin mărirea coloanei “Ce aş vrea să aflu…” Pentru prezentarea noilor cunoştinţe profesorul poate folosi povestiri. Cel mai rapid mod de grupare este prin nominalizare directă a membrilor grupului. Se vor declanşa discuţii vii pe parcursul cărora profesorul se va deplasa de la un grup la altul fără a interveni cu corectări. După timpul potrivit. Dacă folosim un scurt film introducerea acestora poate fi realizată astfel: “Vom urmări un film despre veveriţă.” deci au învăţat lucruri noi despre veveriţă. Nu uitaţi că trebuie să faceţi singuri asta şi că nu sunt admise nici discuţiile şi nici copiatul”.”.. continuă. Pasul 6: Scurt moment de evaluare Acum se revine la activitatea în grupe pentru noi discuţii privind compararea tabelelor membrilor grupului.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Dirijarea învăţării prin transmiterea noilor instrucţiuni de lucru: elevii vor lucra în grupe pe baza datelor scrise de ei în coloane.. răspunsul profesorului trebuie să fie de genul ” Asta e o bună întrebare de adăugat în coloana . prin discuţii elevii au adăugat în tabel la rubrica “Ce ştiu despre. verificarea şi completarea tabelelor individuale cu datele furnizate de vizionarea filmului ca în pasul 4.Ce aş vrea să aflu despre. ci doar cu încurajări de genul: “Foarte bine. Vedeţi ce puteţi adăuga în fiecare coloană pe măsură ce urmărim filmul. Pasul 5: Dirijarea învăţării şi prezentarea noilor cunoştinţe Se realizează prin continuarea administrării instrucţiunilor şi cu ajutorul mijloacelor de învăţământ. Profesorul asigură mediul propice pentru activitate controlând tonul discuţiilor şi comportamentul adecvat învăţării.. Ex. Dacă unii dintre elevi nu vă privesc opriţi-i ca să vă acorde atenţie..” dirijând elevul spre efortul de descoperire a răspunsului. După ce majoritatea elevilor au completat satisfăcător cele două coloane opriţi activitatea lor. Profesorul a remarcat deja că în urma discuţiilor coloanele s-au mai lungit şi în special cele sub titlul “Ce aş vrea să aflu despre veveriţă”.. Dacă un elev întreabă ceva de genul: “Veveriţa are lăbuţe roz?” răspunsul potrivit ar fi: “Asta e o bună întrebare pe care ai putea să o adaugi în coloana . Formaţi 4 grupe de elevi echilibrate numeric. Astfel.Ce aş vrea să aflu despre veveriţă?”.. prezentări power-point sau scurte filme didactice. Ex. ilustraţii. Proiectul pentru Învăţământul Rural 71 .

2. Interacţiunea de grup şi experienţa personală a elevilor sunt cele mai importante mijloace prin care profesorul poate influenţa dezvoltarea cognitivă acumularea de cunoştinţe şi în acest exemplu ambele sunt utilizate. Această abordare are ca suport psihologia constructivistă. modul de viaţă. tip de hrană. Fiecare grup va prezenta această coloană printr-un reprezentant. modul de hrănire. număr de pui.. particularităţile dentiţiei. Dacă au rămas elemente în coloana “ Ce aş vrea să aflu” profesorul poate reveni asupra filmului cu secvenţe care să răspundă la aceste întrebări. Etapa Instrucţiuni date de profesor Mod de organizare a clasei Activităţi realizate de elevi În aprecierea temei vor conta: respectarea succesiunii etapelor. formularea şi atingerea obiectivelor instruirii Completaţi următoarele enunţuri: 1.clasa…. Am învăţat să………………………………………………………… ……………………………………………………………………………. pe lângă utilitatea în activarea şi motivarea elevilor. Proiectul pentru Învăţământul Rural 72 .învăţare prin această strategie.. Six Psychological Studies. mod de înmulţire. După Piaget29 strategia trebuie planificată cu atenţie în strânsă legătură cu planul lecţiei. În încheiere fiecare elev are de rezolvat un scurt test de evaluare compus din itemi care vizează caracteristicile veveriţei: mediul de viaţă. modul de monitorizare a activităţii elevilor.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Pasul 7 Fixarea şi evaluarea cunoştinţelor Aceasta se realizează prin prezentarea coloanelor cu “Ce ştiu despre veveriţă” după rafinarea lor prin discuţii în cadrul fiecărui grup. Temă pentru portofoliu Inspirându-vă din exemplul dat pentru aplicarea strategiei de învăţare prin cooperare proiectaţi etapele unei activităţi de predare. …………………………………………………………………………….1964. J. 29 Piaget.. completând următorul tabel: Tema……. Am întâmpinat următoarele dificultăţi……………………………… ……………………………………………………………………………. trăsături comportamentale. .. sunt mijloace de semnalizare a unor dezechilibre ale schemelor mentale incorecte şi prin aceasta surse pentru pregătirea următoarelor achiziţii în sistemul de cunoştinţe. alcătuirea corpului. ……………………………………………………………………………. New York: Vintage. Totodată conflictul şi dezacordurile produse prin discuţiile din cadrul grupului şi dintre grupuri. formularea instrucţiunilor.

Prin jocul de rol elevii sunt puşi “în pielea altuia” şi în această ipostază trebuie să facă faţă unor circumstanţe nefamiliare. • Riscul de a nu reuşi să asigure însuşirea noului conţinut. • Cunoştinţe pot fi insuficiente pentru a fi folosite în interpretarea rolului.3. proces. interacţiunilor între elevi şi formării punţilor de legătură între aceştia.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei 2. Jocul de rol Jocul de rol este un tip de strategie didactică interactivă bazată pe tehnica dramatizării unui fenomen sau a unui eveniment. repartizarea rolurilor. Folosită în predarea-învăţarea biologiei strategia vizează un fenomen. precum şi a modului de comportare în situaţii conflictuale. 73 Strategii didactice Proiectul pentru Învăţământul Rural . analiza activităţii şi formularea concluziilor. Deşi prezintă avantaje. eveniment care se constituie într-o problemă sau un dezacord între două sau mai multe structuri. 2. • Atitudine necooperantă a elevilor. jocul de rol propriu-zis. cu incidenţă directă asupra unui subiect din domeniul biologiei.3. jocul de rol permite exersarea şi dezvoltarea comunicării. Există mai multe verigi care pot avea efecte negative asupra eficienţei strategiei: • Consum de timp. Aceste etape sunt: 1. 3. cât şi circumstanţele în care este pus de rolul său. • Declanşează schimbări pozitive în dinamica grupului prin stimularea comunicării. • Solicită elevii să utilizeze concepte adecvate subiectului şi să le folosească în argumentări. procese etc. profesorul are sarcina de a dirija activitatea astfel încât orice minimă ambiguitate să nu afecteze eficienţa strategiei. • Facilitează înţelegerea şi aprofundarea conceptelor. Rezultă deci că planificarea şi organizarea sunt şi în cazul jocului de rol esenţiale în îndeplinirea cu succes a strategiei. Sarcinile profesorului nu sunt uşoare şi cu cât rolul este mai complex cu atât mai multe detalii trebuie identificate şi reglate. descrierea situaţiei – instructajul. Astfel se impune respectarea etapelor jocului de rol. 4. trăind astfel experienţe ce îl ajută să înţeleagă mai bune atât rolul pe care îl joacă în dramatizare. Jocul de rol ca abordare didactică aduce următoare avantaje: • Încurajează reflectarea asupra cunoştinţelor legate de un anumit subiect. Aceste ameninţări asupra finalităţilor jocului de rol pot fi depăşite cu buna proiectare şi organizare a activităţii. Mai mult ca alte strategii interactive. Pentru ca elevii să realizeze buna înţelegere a rolului şi condiţiilor. • Încurajează empatia faţă de poziţia şi sentimentele celorlalţi. • Pot distorsiona adevărul. strategia nu este un panaceu universal care să răspundă tuturor rigorilor instruiri.

aminoacizii. “Acuzaţii” vor aduce dovezi furnizate de studiul ciclului celular şi diviziunii celulare. Ce înţelegeţi prin strategia jocului de rol? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… 2. În funcţie de particularităţile individuale fişele pot fi mai detaliate sau mai concise. Aşadar pentru o bună pregătire şi realizare a instructajului elevilor se impune o bună cunoaştere a tuturor actorilor implicaţi în piesă. c. iar judecătorul va trage concluziile. ………………….……….………………. Care sunt dezavantajele utilizării jocului de rol în predarea-învăţarea biologiei? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… 4. 5. Având în vedere diversitatea “personajelor” nu este nici o dificultate în a implica în piesă toţi elevii clasei. tipurile de ARN. Test de autoevaluare Completaţi răspunsurile corecte la următoarele întrebări 1. Aceasta se poate realiza prin fişe de activitate concepute de profesor şi distribuite “actorilor”.……………… ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………. Clasa este organizată în judecător. Acuzaţiile sunt “grave”: “Cine a consumat resursele şi a produs suprapopulaţia în acvariul din laborator?”.……………… 74 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Care sunt etapele jocului de rol? ………………………………………………………. În funcţie de particularităţile clasei jocul de rol poate fi utilizat în predare-învăţare sau în perioada de evaluare simestrială. Exemplificaţi trei modalităţi de surmontare a dificultăţilor specifice strategiei jocului de rol: a.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Un control eficient este condiţionat de o bună ghidare a elevilor. Jocul de rol poate să îmbrace şi forma unei dezbateri cum ar fi cea cu titlul “Celula procariotă versus celula eucariotă”. Fişele pot include elemente distincte în care sunt caracterizate personajele sau noţiuni şi caracteristici cheie pe care “actorul “ trebuie să le cunoască în vederea interpretării rolului. ………………. juraţi. ………………. Personajele sunt ADN. Juraţii vor pune întrebări. b.……………….temă adecvată clasei a IX-a de liceu. Care sunt avantajele jocului de rol utilizat în instruire? ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… 3. enzimele.. celule procariote şi celule eucariote. O sugestie de utilizare a jocului de rol la biologie este cea în care conţinutul lecţiei este sinteza proteinelor subiect ce poate fi abordat la clasa a IX-a.

În evaluare se vor acorda: ♦ pentru consemnarea corectă a avantajelor. Consemnaţi în jurnalul vostru reflexiv avantajele.. d. ♦ dacă sarcinile elevilor sunt clare . să analizez potenţialul strategiilor investigative în învăţarea biologiei? . 5. 3.1p. de la pagina 67. a. Numiţi trei metode didactice euristice.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei TEST DE EVALUARE – NOTAT DE TUTORE Testul de evaluare de mai jos vă va ajuta să verificaţi gradul de îndeplinire a competenţelor specifice Unităţii de Învăţare 2: “Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei” Am reuşit…??? 1.3 p Proiectul pentru Învăţământul Rural 75 . Proiectaţi o secvenţă dintr-o unitate de învăţare selectată de dumneavoastră.. 2.2p.. să identific modalităţi de organizare a grupelor de elevi pentru o învăţare lipsită de stres? . ♦ dacă profesorul dirijează activitatea . şi ♦ 1 p din oficiu. să selectez metode care facilitează înţelegerea proceselor şi fenomenelor biologice? .. Proiectaţi o activitate de învăţare prin cooperare respectând etapele recomandate la pagina 88(Foyle şi Lyman)... ca tabel. În evaluare se vor acorda câte 1 p pentru fiecare etapă corect proiectată şi 1 p din oficiu. În evaluare vor fi analizate: ♦ dacă obiectivele observării sunt corelate cu obiectivele programei şcolare .. b. 8. ♦ dacă elevii realizează observaţii pe material concret .1p.. Explicaţi în ce mod una din metodele euristice selectate vă poate furniza informaţii privind dificultăţile de învăţare ale elevilor. .2p. modul de utilizare a acestora în scopul identificării dificultăţilor de învăţare 3p şi de remediere a acestor dificultăţi 3p. 12 şi 14. Explicaţi în ce mod una din metodele euristice selectate vă sprijină în demersul de corectare a dificultăţilor de învăţare ale elevilor În evaluare vor fi analizate: recunoaşterea şi caracterizarea metodelor euristice. dezavantajelor jocului de rol . structurate . Răspundeţi prin secvenţele observării la întrebările de control: 1. Se acordă 1 p din oficiu. să identific dificultăţile de învăţare la biologie? 4.2p şi ♦ evaluează pe parcursul derulării ei cu un instrument . 3. în care predarea –învăţarea noilor cunoştinţe să se realizeze prin metoda observării. c. dezavantajele şi rolul profesorului în desfăşurarea unei activităţi de învăţare prin joc de rol. fişă etc.1p. Precizaţi câte o caracteristică specifică pentru fiecare metodă euristică selectată de dumneavoastră.

demonstrarea reflexului rotulian 4.Exemplificarea va fi corectă dacă este în conformitate cu exemplul de la pagina 54. Temă de reflecţie 3 – Permite interacţiuni ascultător-povestitor.3p. cea mai eficientă combinaţie: comunicare oral-vizuală Temă de reflecţie 2 – Da. relevant pentru subiectul lecţiei. O posibilă variantă de exemple ar putea fi: 1. elevii iau decizii. abilităţi de citit .Cursantul poate da diverse exemple.efectul salivei asupra amidonului 3. ♦ pentru enumerarea avantajelor . oral. dezvoltă ascultarea activă.6p şi ♦ 1p din oficiu INDICAŢII. Ce metodă de formare a grupului este utilizată în exemplul dat pentru derularea activităţilor în cadrul strategiei de învăţare prin cooperare? Ce avantaje prezintă această metodă? În evaluare se vor acorda: ♦ pentru identificarea metodei . …să identific metoda organizării grupelor pentru o învăţare lipsită de stres? 5.demonstrarea influenţei fotosintezei de variaţia intensităţii luminii 6. Temă de reflecţie 4 .demonstrarea ascensiunii apei în vasele lemnoase 5. vizual. argumente: este interactivă şi stimulează implicarea fiecărui elev.observarea comportamentelor păsărilor migratoare Temă de reflecţie 5 . provoacă discuţii şi dezbateri.observarea florii de lalea 2.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei ♦ pentru corecta precizare a rolului profesorului în această activitate . subiectul are grad mare de generalizare nu consumă mult timp din lecţie Studiu individual 1 . 76 Proiectul pentru Învăţământul Rural . RĂSPUNSURI PENTRU SARCINILE DE LUCRU ALE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE 2 Temă de reflecţie 1 – da. ♦ Se acordă 1 p din oficiu.3p. SUGESTII DE REZOLVARE. elevii învaţă cum să facă o prezentare şi învaţă din limbajul non-verbal.Ipoteza ajută la centrarea şi dirijarea învăţării Poate lipsi deoarece punerea problemei îndeplineşte şi funcţia ipotezei Temă de reflecţie 6 – Cazul este recent. scris.

.. Test de autoevaluare . Pedagogie.joc de rol Experimentală . identificarea achiziţiilor elevilor. Polirom.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Studiu individual 2 . suficient.pagina 83 Se vor studia informaţiile de la paginile 80-83 şi facultativ bibliografia Cucoş C-tin. EDP.şi 214-222. 1996. Polirom. Metode de învăţământ.pagina 93 Se vor studia informaţiile de la paginile bibliografia : Cucoş C-tin.Întrebările deschise au o pondere de 5/4. Metode dominante pentru diferite strategii: Directă –observarea. 132-133.demonstraţia Studiu independent-rezolvarea de probleme Test de autoevaluare .Utilitatea întrebării este susţinută de următoarele caracteristici : atingerea obiectivelor învăţării. pag..lectura Interactive . stimularea relaţiilor elev-elev Se vor formula variante de tipul : insuficient. Iaşi 92-93 şi facultativ Proiectul pentru Învăţământul Rural 77 .pagina 78 Se vor consulta pag 75-77 şi facultativ informaţiile legate de demonstrare din bibliografia: Cerghit I. sunt întrebări cauzale cu valoare productiv-cognitivă Studiu individual 3 . 2006. Iaşi Test de autoevaluare . bine. Indirectă . 1996. Pedagogie. Studiu individual 4 Problematizare Experiment Observare Mod de organizare Tip de învăţare Centrate pe elev Etapa punerii problemei Provocarea unor procese în condiţii de laborator Simţurile furnizează date Studiu individual 5 – Cursantul va da exemple din propria sa experienţă didactică Studiu individual 6 – Apreciere: metode euristice active. Bucureşti.

81-93 8.. Ciolac Anca.N. Bucureşti pag. 34-55 78 Proiectul pentru Învăţământul Rural .C. Nicula I. trad Bucureşti pag.. – C. 2006. S.. Polirom.. Pedagogie.C.Ed. 133-143 3. ipografia Universităţii Bucureşti pag. 119-274 2. Instruirea şcolară. 45-70 9. Iaşi pag. 1996. Cerghit I.Ghid metodologic – Aria Curriculară Matematică Şi Ştiinţe Ale Naturii – liceu” M.. Metode de învăţământ. 80-99 4. corelaţii cu alte strategii didactice. Psihologie şi pedagogie. Pâinişoară I.r. 23-43 6.C...N. Dumitru Gh.C. Iaşi pag. 2001. Dumitru Constanţa .C.l. Ed. 2006..2002124-164 7. Psihopedagogie. – C. EDP Bucureşti pag. Comunicare eficientă.C. Cucoş Constantin. Polirompag. O. . 2004. 305-406 10. Ghid metodologic de Aplicare A Programei De Biologie – învăţământ obligatoriu” – M.Aramis Print s. EDP. 1996.2002 pag.Aramis Print s. 70-88 5. Ed. Piaget J. S. Învăţarea prin descoperire în predarea – învăţarea biologiei.l. Polirompag.Ed. Polirom. Iucu Romiţă.r. 1972. .Ed.Abordări eficiente în predarea-învăţarea biologiei Bibliografie recomandată pentru “Unitatea de învăţare 2” 1. Tratat de pedagogie şcolară.1989.

..................... 87 3........ Organizarea demersului didactic pe baza segmentării în unităţi de învăţare 3....................................3....... 80 3......... Proiectarea şi aplicarea CDS – ului în învăţământul obligatoriu ...................................EXPLORĂM ŞI COMPARĂM! Unitatea de învăţare ca element de bază în proiectare ...................Proiectarea didactică la biologie Unitatea de învăţare 3 Proiectarea didactică la biologie CUPRINS Competenţelele unităţii de învăţare 3 ...2........4.............2................................... de ce cum În ce măsură se învaţă: repere în proiectarea didactică . 111 3.......................... Investigaţia .............6..................... Proiectul ca modalitate de învăţare şi evaluare ...3.6........4........................................................ 79 3...2.... Didactica opţionalului...... 105 3........... răspunsuri pentru sarcinile de lucru .....4...................... 97 3.............3.1.................................................................... 81 3..........4.5................................................................ Ce.........................1...... 103 3..2......................................... unităţi de conţinut în manual: corelaţii posibile.............................. Referatul .. 92 3...............Organizarea demersului didactic pe baza segmentării în unităţi de învăţare Proiectul pentru Învăţământul Rural 79 ...................1....................3...................4............... 111 3.. 139 COMPETENŢELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE 3 Prin studiul acestei unităţi de învăţare se urmăreşte formarea următoarelor competenţe: 3....2............................ 101 3............................. sugestii de rezolvare...................4............... Unităţi de conţinut în programă................... Autoevaluarea .......................3...............................................................1 Observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor ......... Evaluarea la disciplinele opţionale................................. 108 3..... 85 3...... 91 3...3................................. Abordarea problemelor de mediu din comunitate în cadrul unui opţional ..... 128 Test de evaluare notat de tutore........ 134 Indicaţii................................................... Tipuri de CDŞ în învăţământul liceal .................. Proiect de programă pentru curs opţional Integrat ................................3.4..................1....... Proiectul . 122 3.......................... 113 3.....................1.................................... 136 Bibliografie pentru unitatea de învăţare 3 ............................................................ Corelarea elementelor constitutive ale unităţilor de învăţare pentru redactarea unui proiect adaptat contextului clasei 3...................................... Relaţia unităţii de învăţare cu lecţia .APLICĂM ŞI DEZVOLTĂM! Abordarea problemelor de mediu din comunitate în cadrul unui opţional .............5...3. 121 3...........4...........................3............... Portofoliul ......................1.4............INŢELEGEM ŞI EXPERIMENTĂM! Metode alternative de evaluare ........... 110 3... 107 3............................................. Relaţia unităţii de învăţare cu programa ....... Tipuri de CDŞ în învăţământul obligatoriu ....................................................................................3........1...................4......1....3.......... 114 3.................

O astfel de abordare a proiectării didactice. Ghid metodologic . Ghid metodologic . Proiectarea activităţii didactice constă în anticiparea etapelor şi a acţiunilor derulate în procesul didactic. În proiectarea activităţii didactice profesorul: • identifică temele unităţilor de învăţare prin studierea programei. Organizarea învăţării prin unităţi de învăţare asigură realizarea unui demers didactic personalizat deoarece permite profesorului să decidă asupra modalităţilor prin care asigură realizarea obiectivelor sau dobândirea competenţelor definite de programele şcolare. 1. Pentru ca activitatea de predare să se constituie într-un real sprijin al eforturilor elevilor. dar şi pentru atingerea scopurilor învăţării este necesară proiectarea. Organizarea demersului didactic 1 2 CNC. Caracteristicile unităţii de învăţare sunt: • este unitară din punct de vedere tematic. justifică şi recomandă organizarea procesului de învăţământ în unităţi de învăţare2 Conceptul de unitate de învăţare reprezintă o structură didactică deschisă şi flexibilă caracterizată de determinarea unui comportament specific prin integrarea unor obiective de referinţă/competenţe specifice. Sensibilizarea pentru consemnarea feed-back-ului intr-un jurnal reflexiv 3. este necesar ca acesta să posede o imagine de ansamblu asupra întregului curriculum alocat unui an de studiu pentru identificarea temelor majore şi organizarea conţinuturilor în jurul acestora. 2002. pe teme mari. MEC . • se finalizează prin evaluare.Proiectarea didactică la biologie 3. adică gândirea în avans a derulării evenimentelor în clasă1. MEC . aria curriculară matematică-ştiinţe ale naturii –liceu CNC. Elaborarea unui proiect de opţional din perspectiva nevoilor de dezvoltare locală şi a intereselor elevilor EXPLORĂM ŞI COMPARĂM! 3. • determină formarea la elevi a unui comportament specific. aria curriculară matematică-ştiinţe ale naturii –liceu 80 Proiectul pentru Învăţământul Rural . rolul profesorului în conceperea şi organizarea activităţilor în clasă devine mult mai important . Datorită responsabilităţii crescute care îi revine profesorului. Elaborarea unor probe de evaluare pentru măsurarea nivelului de achiziţie în cadrul fiecărui obiectiv de referinţă selectat 3. 2002. profesorul organizează şi conduce activităţi de învăţare care au drept scop facilitarea şi stimularea însuşirii eficiente de către elevi. Unitatea de învăţare ca element de bază în proiectare Prin predare. a cunoştinţelor şi deprinderilor. generat prin integrarea unor obiective de referinţă/competenţe specifice.5. Având în vedere specificul programelor şcolare actuale care nu impun o anumită succesiune şi alocare temporală a conţinuturilor învăţării.6.4. • se desfăşoară continuu pe parcursul unui anumit interval de timp.

Studiu individual 1: Analizaţi cu atenţie textul din paginile 101 şi 102 şi identificaţi responsabilităţile profesorului în realizarea activităţii didactice. ci ca un document reglator. Identificaţi căile prin care demersul didactic devine personalizat. în proiectul unităţii de învăţare. Programele claselor V-IX se citesc pe orizontală în următoarea succesiune: OBIECTIV CADRU OBIECTIVE DE REFERINŢĂ CONŢINUTURI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE Proiectul pentru Învăţământul Rural 81 . Aceste ţine sunt tocmai obiectivele procesului instructiv-educativ precizate de obiectivele cadru în programele claselor V-IX. resurse. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 3. organizează activitatea de predare-învăţare-evaluare. Documentul central în realizarea proiectării este programa şcolară care nu trebuie privită ca un element ce îngrădeşte profesorul. deoarece conţine ţintele ce urmează a fi atinse prin intermediul activităţii didactice. mijloace.1. şi de competenţele generale în programa pentru clasa a X a. Relaţia unităţii de învăţare cu programa Corelarea elementelor constitutive ale unităţilor de învăţare Proiectarea activităţii didactice începe cu identificarea temelor unităţilor de învăţare şi planificarea calendaristică a succesiunii acestora pe parcursul anului şcolar. integrând într-un sistem unitar metode.1.Proiectarea didactică la biologie • • stabileşte succesiunea şi timpul alocat fiecărei unităţi de învăţare prin alcătuirea planificării calendaristice.

Evident.profesorul poate aprecia şi “cât timp” este necesar parcurgerii anumitei teme precum şi în ce ordine se vor succeda aceste teme de-a lungul semestrelor anului şcolar. Pentru clasa a IX-a este vizat capitolul al 82 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 2. Realizarea planificării calendaristice implică următoarele etape: 1. În planificarea calendaristică programa este studiată pentru cunoaşterea conţinuturilor în vederea stabilirii temelor unităţilor de învăţare şi pentru selectarea obiectivelor/competenţelor vizate a fi atinse/formate şi dezvoltate. 4. Planificarea calendaristică Unităţi de învăţare Obiective de referinţă vizate/ competenţe specifice vizate Conţinutiri Număr de ore alocate Săptămâna Observaţii În aceste rubrici sunt trecute: 1..Proiectarea didactică la biologie Elementele programei sunt corelate şi interdependente Fiecărui obiectiv cadru îi sunt asociate obiective de referinţă a căror atingere se realizează cu ajutorul conţinuturilor a căror însuşire este mediată de activităţile de învăţare sugerate de programă. Respectând aceste etape planificarea calendaristică va fi întocmită pornind de la următoarea rubricaţie: Şcoala…………………. ordonarea cronologică a unităţilor de învăţare. stabilirea timpului alocat fiecărei unităţi de învăţare. 3. Obiectivele de referinţă/Competenţele specifice sunt selectate de profesor şi precizate prin numerele de ordine ale acestora din programă. Unităţile de învăţare se indică prin titluri stabilite de profesor. de ore/ săptămână/An şcolar…………. Conţinuturile sunt extrase din lista de conţinuturi a programei 4. 2. planificare calendaristică alcătuită corect va acoperii integral programa şcolară atât la nivelul obiectivelor / competenţelor. stabilind “ce” şi “de ce” se va preda . Numărul de ore este stabilit de profesor în funcţie de experienţa sa şi particularităţile elevilor.. 5. Profesor……………… Clasa/Nr.şi a X-a. Prezentăm în continuare secvenţe din planificări calendaristice pentru clasa a IX . Disciplina………………. cât şi la nivelul conţinuturilor. 3. corelarea obiectivelor de referinţă/competenţelor specifice cu tematica precizată de conţinuturi. formularea unităţilor de învăţare conform conţinuturilor precizate de programă. dar şi propuse de profesor.

3.1 Plastidele 1.2.1.2.1.3.1.1 Proprietăţile fizice ţi chimice ale citoplasmei.3 Fotosinteza Nucleul 1. Proiectul pentru Învăţământul Rural 83 . 2.1.2.2. de învăţare de referinţă or .3. care urmează a fi vizate direct în altă unitate de învăţare ulterioară. plastidelor. acest lucru depinzând doar de profesorul care realizează planificarea calendaristică şi proiectarea unităţii de învăţare.2. În fiecare unitate de învăţare la obiectivele de referinţă se vor trece doar acele obiective care sunt direct vizate în unitatea de învăţare respectivă. Celula procariotă-structura 3 7-8 planul 2.1.2. Timpii afectaţi prin proiectare studierii unităţilor de învăţare sunt diferiţi (3-6 ore) 3. 4.Cloroplastul 16 4.Proiectarea didactică la biologie II-lea “Celula . Ultrastructura 4 153. Unitatea Obiective Conţinuturi Nr Săpt Obs.1. 3. Structura peretelui şi membranei 3 9-11 celulare şi 2. 4.2. e Celula1. 4.unitatea structurală şi funcţională a vieţii”.1 vegetală-alcătuire alcătuire Învelişurile 1. Funcţiile nucleului 18 3.) 2. Acest aspect dă un caracter de completitudine unităţii de învăţare reprezentând de altfel şi unul dintre criteriile după care se poate evalua dacă o grupare de conţinuturi se poate structura ca unitate de învăţare.2. Unităţile de învăţare pot primi titluri care să surprindă conţinutul tematic (Ex. Celula eucariotă-animală. cromozomii 3 172. 2. deoarece acesta cunoaşte particularităţile clasei. incluziuni.1.5. 3. În fiecare unitate de învăţare propusă a fost identificat cel puţin un obiectiv de referinţă din fiecare obiectiv cadru.2. Rolul învelişurilor celulare 4.2.2. Diferenţa de alocare a timpului necesar parcurgerii unităţii de învăţare poate fi şi mai mare.1. 1. 4. general de 4. 1.unitatea structurală şi funcţională a vieţii”. Exemplul 1 .2. 1. meioza. Rolul mitocondriei 14 5. 5.3 Diviziunea directă şi cariochinetică: mitoza. Rolul citoplasmei Mitocon1. iar pentru clasa a X-a este vizat capitolul “Funcţii de nutriţie”.1.: Celula-planul general de alcătuire etc. 5.urmăreşte o secvenţă de planificare la clasa a IXa cuprinzând capitolul Celula . Observaţii: 1.1 Ultrastructura mitocondriilor 5 12driile 3.1. 5.3.2. Pe lângă acestea pot fi atinse şi alte obiective ca obiective de referinţă consolidate (care au fost vizate în alte unităţi de învăţare şi sunt reluate doar cu caracter de fixare într-una din activităţile de învăţare) sau obiective de referinţă în pregătire. celulare citoplasma 3. Ultrastructura.1.2.

3.2.2.4. Necesităţile nutritive ale animalelor. Respiraţia anaerobă Varietatea suprafeţelor de schimb în lumea vie. 4. 4.2.1.1.urmăreşte o secvenţă de planificare la clasa a X-a cuprinzând capitolul “Funcţiile de nutriţie”.2.1. ca orice exemplu. Particularitatile digestiei extracelulare. 4. transpiraţia. Factorii care influenţează fotosinteza. 3. 2.2.2 Autotrofia la plante. Reamintim că cele două exemple sunt doar secvenţe de planificări calendaristice şi ca atare nu acoperă toată materia.2 1. 5.1.2.2. Circulaţia sevei elaborate Circulaţia la animale: Mediul intern.4.1. circulaţia sevei brute. 5.Proiectarea didactică la biologie Unitate de învăţar e Nutriţia autotrofă Nutriţia heterotrofă Respira -ţia Schimbul de gaze Exemplul 2 .2. 84 Proiectul pentru Învăţământul Rural .1. 4. Factorii care influenţează respiraţia.2 1. Particularităţile schimbului de gaze la nevertebrate.1 1.1. nu are valoare de şablon sau matriţă.1. 1. Autotrofia la bacterii Heterotrofia in lumea vie. 5. Particularităţi funcţionale ale sistemului circulator la animale. Nutriţia mixta Respiraţia aerobă.1. 5.2. Tipuri de plante fotosintetizante. 2. 3. 2.1. 4.1. 2. Particularităţile schimbului de gaze la vertebrate. specifice .2 4 4 1416 1719 Şi în acest caz sunt respectate principiile de bază în realizarea planificării calendaristice. 5. Totodată. 5. 1.1 1. 23. Compe Conţinuturi ore Săp Obs tenţe aloc t . Variaţii adaptative ale activităţii cardiovasculare 5 3-7 4 7-9 3 4 9-11 1213 Circulaţia la plante Circulaţia la animale 1.2.1.1. ci este doar o construcţie ce evidenţiază elementele obligatorii ce trebuie să se regăsească într-o planificare calendaristică alcătuită corect.2. el poartă amprenta profesorului care l-a gândit şi deci.2. Circulaţia la plante: absorbţia.

• solicită profesorul la definirea strategiilor de predareevaluare pe termen mediu şi lung.Proiectarea didactică la biologie Temă de reflecţie 1 Studiaţi cu atenţie etapele elaborării planificării calendaristice de la paginile 103 şi 104 . însă acestea sunt paşi efectuaţi întrun ritm mediu adaptat ritmului de învăţare al elevilor care sunt activ implicaţi în rezolvarea de probleme complexe. Relaţia unităţii de învăţare cu lecţia Odată realizată planificarea calendaristică. Corelarea elementelor constitutive ale unităţilor de învăţare Proiectul pentru Învăţământul Rural 85 . Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 3. • reduce timpul alocat de profesor proiectării didactice oferind totodată o imagine clară şi sistemică a fiecărei ore la clasă. Şi unităţile de învăţare sunt compuse din lecţii-ore de curs. Pentru înţelegerea relaţiei unităţii de învăţare cu lecţia trebuie să cunoaştem în detaliu structura şi principiile ce stau la baza proiectării unei unităţi de învăţare.2. Acestea sunt elaborate pe parcursul semestrelor înaintea abordării la clasă a tematicii respective. luare de decizii prin explorare şi reflexie. Realizarea unei unităţi de învăţare impune un demers didactic proiectat de fiecare profesor în parte. Reflectaţi asupra rolului fiecăreia şi identificaţi relaţiile cauzale dintre ele. următoarea etapă o constituie realizarea proiectării unităţilor de învăţare. proiectarea pe unităţi de învăţare prezintă următoarele avantaje: • clarifică mai bine finalităţile eforturilor elevilor şi prin aceasta sporesc motivaţia lor pentru învăţare. Faţă de proiectarea tradiţională pe lecţii. accentuând caracterul sistemic al instruirii.1.

5. eficacitatea şi efectivitatea demersului didactic. prin demersul didactic utilizat. 1. Evaluare: identifică modalităţile de evaluare propuse pentru stabilirea gradului în care. Ea poate cuprinde observaţii ale profesorului privind demersul didactic propus.2. Rubrica va cuprinde doar tipul instrumentului de evaluare propus nu şi instrumentul ca atare. deoarece unitatea de învăţare se încheie cu aplicarea.Proiectarea didactică la biologie Pentru proiectarea unităţii de învăţare se utilizează următorul tabel: Conţinuturi Obiective de Activităţi Resurse Evaluare (detalieri) referinţă/comp de etenţe învăţare specifice vizate Acest cap de tabel va conţine: Detalieri de conţinut: sunt identificate conţinuturile care vor acoperii unitatea de învăţare. 3. Activităţi de învăţare: activităţi propuse elevilor prin programă sau de către profesor. În cadrul fiecărei din cele trei etape de proiectare unele obiective de referinţă sunt vizate cu precădere. Ea se poate constitui în cazul unei inspecţii într-o oglindă a interesului profesorului pentru activitatea depusă pentru propria-i perfecţionare. 86 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 4.2. Acestora le vor fi corelate detalierile de conţinut prin care se vor realiza (se pot trece ca atare sau numeric. Resurse: va cuprinde modul de organizare şi desfăşurare a activităţilor de învăţare propuse şi resursele materiale şi de timp necesare (citirea acestei coloane va putea da o imagine a modului cum se realizează şi conduce învăţarea unităţii de învăţare propuse). (Pot fi titluri dintr-un manual.1. Completarea acestei rubrici va da profesorului posibilitatea restructurării. transferul cunoştinţelor şi deprinderilor însuşite. Observaţii: rubrica este opţională. ex. 2. iar altele sunt pregătite sau consolidate.unde prima cifră identifică obiectivul cadru iar cea de-a doua obiectivul de referinţă care se subsumează obiectivului cadru respectiv). Se va putea urmării modul de acoperire a obiectivelor de referinţă propuse şi în general eficienţa. a remodelării sau a modificării activităţilor de învăţare cu randament mai slab. subtitluri sau alte modalităţi de identificare a conţinutului). s-a atins / realizat obiectivul considerat.2.1. având rolul de autoevaluare a activităţii de proiectare şi a modului în care demersul didactic proiectat a fost realizat. Obiective de referinţă: sunt obligatorii şi se iau ca atare din programă.

. “Cum?”. ………………………………………………………………. …………………………………………………………………. în ce măsură se învaţă?”: repere în proiectarea didactică Organizarea demersului didactic Criterii pe care le respectă o unitate de învăţare bine construită sunt • unitatea de conţinuturi. Folosind programa şcolară concepeţi o unitate de învăţare la biologie pentru clasele gimnaziale şi încadraţi-o într-o secvenţă de planificare calendaristică. resurse. • coerenţa obiectivelor/competenţelor • continuitatea în timp • finalitatea prin evaluare Aceste caracteristici constituie repere fundamentale în proiectarea şi implementarea unei unităţi de învăţare. conţinuturi. în vederea formării competenţelor specifice/ atingerii obiectivelor de referinţă. ce contribuie la detalierea conţinuturilor. ……………………………………………………………….Proiectarea didactică la biologie Teme pentru portofoliu Studiaţi caracteristicile unităţii de învăţare de la paginile 101103 şi identificaţi prin ce elemente se deosebeşte acesta de lecţia tradiţională şi prin ce elemente se aseamănă de lecţia tradiţională. respectarea rubricilor proiectului unităţii de învăţare şi a corelaţiilor programă.1. Identificarea caracteristicilor proiectării pe unităţi de învăţare. 87 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Folosiţi ca bibliografie prezentul curs şi Ghidurile metodologice de aplicare a programei de biologie în gimnaziu şi în liceu. Pe parcursul rezolvării temelor din cadrul secvenţei 3. ………………………………………………………………. Metodologia de proiectare a unei unităţi de învăţare constă într-o succesiune de etape. înlănţuite logic. 3. “De ce?”. ………………………………………………………………….1. Completaţi următoarele enunţuri: 1. 2. activităţi.2.. Cel mai mult m-a ajutat…………………………………. În aprecierea temelor vor conta: precizarea avantajelor proiectării pe unităţi de învăţare. m-am confruntat cu următoarele dificultăţi……………………………………………………. Îmi sunt încă neclare următoarele aspecte………….3 “Ce?”. pentru că…………………………………………………… 3.

motivare pentru învăţare. Etapa de structurare şi sistematizare a noţiunilor include momente de experimentare. “În ce măsură se învaţă?”. “Cum?”. Din rafinarea secvenţelor anterioare au derivat secvenţele unităţilor de învăţare proiectate pentru clasele de liceu care au II. I. consolidare şi structurare. creare de situaţii-problemă şi de căutare a soluţiilor pentru acestea. • Aplicare şi exersare direcţionată.Proiectarea didactică la biologie În ce scop voi face? Ce voi face? Cu ce voi face? Cum voi face? Cât s-a realizat? Identificarea obiectivelor competenţelor Selectarea conţinuturilor Analiza şi selectarea resurselor Stabilirea activităţilor de învăţare Stabilirea elementelor de evaluare Proiectarea unei unităţi de învăţare se recomandă a fi făcută prin centrarea demersului pe obiective/competenţe şi nu pe conţinuturi. proiectarea unităţii de învăţare implică parcurgerea în succesiune logică a elementelor procesului didactic3 şi găsirea răspunsurilor la întrebările: “Ce?”. de introducere de noi termeni şi concepte.are rolul de actualizare a cunoştinţelor anterioare. Totodată.IX a sunt trei: • Familiarizare. ca şi în proiectarea unei lecţii. de esenţializare a observaţiilor şi descoperirilor elevilor. faţă de secvenţele unităţilor de învăţare ale clasei a X a cărei programă corespunzător vârstei este structurată pe formarea şi dezvoltarea de competenţe. În această etapă elevii exersează independent în contexte noi conceptele studiate. Astfel secvenţele unităţilor de învăţare proiectate pentru clasele a V-a . III. “De ce?”. reflectare şi analiză a fenomenelor studiate. 88 Proiectul pentru Învăţământul Rural . • Structurare şi sistematizare a noţiunilor. Secvenţele unităţilor de învăţare prezintă aspecte particulare gimnaziului şi clasei a IX a ale căror programe sunt structurate pe obiective. Etapa de familiarizare . O caracterizare a acestor etape este dată în cele ce urmează. identificare a nivelului de cunoaştere al elevilor. Etapa de aplicare şi exersare direcţionată oferă oportunităţi de antrenament.

Actualizare • Identificarea setului de achiziţii anterioare necesar abordării noului conţinut implică precizarea noţiunilor de bază şi a comportamentelor operatorii necesare pentru înţelegerea şi prelucrarea noului conţinut (achiziţii anterioare). teoremele sunt urmate de exemple semnificative pentru a se constitui în puncte de referinţă (şi de revenire) în vederea sistematizărilor. 2002. Astfel secvenţele unei unităţi de învăţare la clasa a X a sunt 3: 1. • reprezintă valorificarea achiziţiilor din ciclul anterior. Conceptualizarea-Modelarea • presupune aplicaţii relevante ale modelului şi evidenţierea limitelor acestuia. Aprofundarea 6.Proiectarea didactică la biologie finalităţi precise. Actualizarea 2. Sistematizarea suportului noţional • Introducerea suportului noţional necesită esenţializare şi prezentare într-un limbaj simplu şi clar. 3. • sunt exemple din cotidian abordate într-o manieră deschisă. prin descoperire. 4. aria curriculară matematică-ştiinţe ale naturii –liceu Proiectul pentru Învăţământul Rural 89 . cu realizarea unor legături interdisciplinare. • conduc la compatibilizarea noilor cunoştinţe cu experienţa anterioară a elevului într-o formă accesibilă.învăţare pregătitoare prin situaţii problemă • se realizează prin prezentarea unei situaţii problemă desprinsă din cotidian. punctuale Observaţie: în funcţie de unitatea de învăţare. modelarea poate dispărea ca etapă distinctă 3 CNC. Sistematizarea 4. • se realizează printr-un demers dirijat sau semidirijat cu activitate organizată pe grupe sau individual şi sarcini precise.Se poate realiza şi printr-o probă de evaluare iniţială. Rezolvarea optimă a situaţiei-problemă va fi posibilă după parcurgerea demersului de instruire pentru obiectivelor de referinţă. • permite dezvoltarea unor rezultate teoretice. Problematizarea 3. Problematizarea. 2. Transferul Caracteristicile acestor secvenţe sunt prezentate în continuare: 1. Conceptualizarea-Modelarea 5. care oferă elevului pretextul-problemă motivant. Ghid metodologic . MEC . • Definiţiile.

cu scop de antrenament şi care conduc la elaborarea unor strategii de rezolvare.Proiectarea didactică la biologie 5. Identificaţi raporturile dintre fiecare secvenţă în parte. Transferul-generalizarea/ extinderea • oferă oportunităţi de focalizarea pe finalităţi. Comparaţi secvenţele unei unităţi de învăţare pentru clasele gimnaziale şi cele ale unei unităţi de învăţare pentru clasa a Xa. Aprofundare-exersare direcţionată • are în vedere aplicaţii ordonate progresiv. Modul de organizare a învăţării se adaptează particularităţilor grupului de elevi • are rol de fixare şi sistematizare. • probă de evaluare sumativă. 6. • include probe de evaluare formative/curente. Studiu individual 2: Analizaţi cu atenţie schema de la pagina 110 şi identificaţi relaţii dintre secvenţele unităţii de învăţare. • presupune activităţi diferenţiate pentru valorificarea diferitelor stiluri de învăţare şi a diferenţelor individuale. Identificaţi elementele comune ale acestor două categorii de secvenţe. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 90 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Criteriul de alegere a sarcinilor trebuie să răspundă necesităţilor de formare a obiectivelor de referinţă.

Programele şcolare determină unităţile de conţinut ale manualelor. manualele sunt diferite purtând amprenta personalităţii autorilor. Aceste erori creează mari probleme elevilor îngreunând dezvoltarea sistemului de cunoştinţe în liceu. Această “personalitate” a manualelor impune atenta consultare şi analiză înainte de selectarea unui anumit manual. condiţionând integrarea logică şi funcţională a noilor concepte.4. Pentru toate aceste intervenţii profesorul trebuie să parcurgă critic şi cu simţ de răspundere manualele având datoria să corecteze informaţii greşite strecurate în manuale şi să actualizeze conţinutul lor acolo unde este cazul. Greşelile ştiinţifice conţinute de manuale şi nesancţionate de profesori sunt surse de concepte eronate însuşite de elevi de-a lungul mai multor generaţii. chiar dacă sunt concepute în conformitate cu programa şcolară şi sunt avizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.Proiectarea didactică la biologie 3. Fiind materiale suport pentru derularea activităţii didactice. însă modul în care sunt tratate acestea de autori poate fi în ansamblu sau pe secţiuni în neconcordanţă cu particularităţile clasei de elevi. manualele sprijină elevii în dobândirea cunoştinţelor. unităţi de conţinut în manual: corelaţii posibile Corelarea elementelor constitutive ale unităţii de învăţare Modalităţi de intervenţie asupra unor unităţi de conţinut din manual Adaptare Înlocuire Omitere Adăugare Alte materiale suport Manualul este un instrument didactic selectat de profesori în funcţie de particularităţile elevilor şi de propria lor experienţă. omite şi adăuga conţinuturi sau poate decide să utilizeze alt material suport. dintre cele mai anacronice sunt cele din manualele de gimnaziu cum este cea din manualul de clasa a V-a care încadrează ciupercile în regnul plantelor şi cea din manual de clasa a VI a care încadrează protistele în regnul animal. având însă obligaţia să le parcurgă pe toate de-a lungul anului şcolar.1. Proiectul pentru Învăţământul Rural 91 . Astfel profesorul poate adapta. Asupra unităţilor de conţinut din manuale profesorul poate să intervină în mai multe moduri. Unităţi de conţinut în programă. dar . Nici manualele de biologie nu sunt lipsite de asemenea erori. Astfel. Asupra conţinutului programei şcolare profesorul poate interveni doar prin regruparea lor în temele unităţilor de învăţare . înlocui.

………..……………. în conceperea şi realizarea unui produs final şi în prezentarea acestuia.………………………………………………………………. Un bun proiect implică elevii în propriile lor nevoi de cunoaştere. 3.……….. . ....……….……….……….………….2 Proiectul ca modalitate de învăţare şi evaluare Redactarea unui proiect didactic adaptat contextului clasei Învăţarea prin proiect este o modalitate de organizare a activităţii didactice care se bazează pe instruirea prin lansarea unor sarcini sau probleme pentru a căror rezolvare elevii sunt antrenaţi să studieze. metodele didactice şi relaţiile de grup. în dezbateri şi activităţi de grup care generează soluţii .……….……….. 1998. Ce elemente ale unităţii de învăţare sunt determinate de programa şcolară? (paginile 106-109) ……………………………………………………………………….………. J.Proiectarea didactică la biologie Test de autoevaluare 1.” The Journal of the Learning Sciences Proiectul pentru Învăţământul Rural 92 .. si colab. “Inquiry in project-based science classrooms: Initial attempts by middle school students. . S. Acest model de instruire implică aplicarea cunoştinţelor şi deprinderilor elevilor pentru dobândirea de noi cunoştinţe. ……………………………………………………………………. .……………………………………………………………….………………………………………………………………. 1 Krajcik. 3. Care sunt secvenţele unei unităţi de învăţare la clasa a VII a (precizate la pagina 109) şi ce rol are fiecare secvenţă.………. P.. profesorii au constatat că: • sunt integrate într-un sistem unitar: obiectivele programei.. Secvenţa Roluri Pentru întrebările 2 şi 3 completaţi răspunsul corect! 2.……………………………………………………………….. Blumenfeld..………………………………………………………………. Principalul beneficiu al învăţării bazate pe proiect este creşterea calităţii învăţării care conduce spre dezvoltarea unui nivel cognitiv înalt prin implicarea elevilor în rezolvarea de probleme noi şi complexe1 Aplicând acest model de învăţare prin proiecte.……….. Ce tipuri de intervenţii poate efectua profesorul asupra unităţilor de conţinut din manualele şcolare? (pagina 112) .

comunicare.Proiectarea didactică la biologie este favorizată formarea premiselor învăţării continue pe tot parcursul vieţii. sau poate fi desfăşurat pe perioada unui semestru sau pe tot parcursul anului şcolar pe teme mari cu subteme variate. • corespunde particularităţilor individuale privind nivelurile şi stilurile diferite de învăţare. Acest model de predare-învăţare oferă elevilor oportunităţi de a lucra autonom pe parcursul unei perioade de timp mai lungi la finalul căreia rezultă produse sau lucrări. rezolvări de situaţiiproblemă. învăţarea pe bază de proiect se realizează exclusiv prin cooperare şi se încheie cu realizarea unui produs final care reprezintă ceea ce au învăţat elevii. modelări şi luare de decizii. stimulaţi şi îndrumaţi de profesor prin lansarea unei întrebări sau probleme. prezentări susţinute de elevi. Proiectele sunt activităţi complexe. bazate pe interacţiuni intra şi interdisciplinare şi centrate pe elevi. • angajează şi motivează toţi elevii chiar şi pe cei “fără chef şi plictisiţi”. identificarea şi stabilirea scopurilor. Învăţarea bazată pe proiect este un model de activitate didactică ce deplasează accentul instruirii de la cea centrată pe profesor. a căror parcurgere implică adesea conexiuni interdisciplunare. identifică soluţii şi răspunsuri prin: • Emiterea de întrebări • Dezbateri de idei • Formulare de predicţii • Elaborarea de planuri sau proiectarea de experimente • Colectarea şi analiza datelor • Formularea de concluzii • Comunicarea ideilor şi a concluziilor în cadrul grupului • Identificarea şi lansarea de noi întrebări Proiectul pentru Învăţământul Rural • 93 . Proiectul poate îmbrăca forma unor activităţi derulate timp de una sau două săptămâni pe o unică tema. autoorganizare. focalizate în jurul unei întrebări sau probleme care implică elevii în investigaţii. a formării responsabilităţii civice ţi a unei cariere personale de succes. Pentru construcţia proiectului elevii. • rezolvă problema separării gândirii de cunoştinţe ajutând elevii să “ştie” şi să “facă” • evaluează performanţele privind cunoştinţele şi deprinderile după criterii similare cu celor din viaţa adulţilor (cele utilizate în evaluarea salariaţilor) ceea ce încurajează responsabilizarea. bazată pe lecţii individualizate şi de scurtă durată. pe activităţi de învăţare proiectate pe termen lung. îmbunătăţirea performanţelor. • creează comunicarea pozitivă şi relaţii de colaborare între grupuri. Spre deosebire de activităţile de tip investigaţie-experiment. • sprijină efortul elevilor de aplicare a cunoştinţelor şi deprinderilor de rezolvare de probleme.

& Palincsar. proiectaţi şi planificaţi multiple oportunităţi pentru autoevaluarea elevilor pe toata durata proiectului. Etapa de căutare implică identificarea şi formularea unei probleme ştiinţifice. Considerăm utile următoarele repere care facilitează aceste corelări: 1. 94 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 5. experienţei elevilor. 4. Marx. • Etapele aplicării proiectului în învăţare şi evaluare 1. Guzdial. W. Aceasta include colaborarea între elevi.scopul proiectului ales trebuie să fie astfel conceput încât să necesite conectarea cu sistemul achiziţiilor anterioare şi să favorizeze reflectarea şi revenirea la concepte pentru consolidarea asimilării noilor achiziţii. între elevi şi profesor. A. New York. asiguraţi sprijin elevilor pornind cu provocări motivante şi continuând cu metode active şi interactive de implicare a elevilor pe tot parcursul derulării proiectului. Aceasta va include oportunităţi pentru ca elevii să se implice activ în realizarea de investigaţii care le vor permite însuşirea conceptelor şi aplicarea cunoştinţelor în variate moduri. F. E... M. 1998.. S. . C. • integralitatea . planificaţi fiecare secvenţă şi urmăriţi ritmicitatea îndeplinirii sarcinilor la timp. Problema trebuie corelată cu un scop principal sau general căruia i se supune întreaga activitate inclusă în desfăşurarea proiectului. supporting the learning.. & Alcazar.Proiectarea didactică la biologie Elaborarea unui produs final 1 Principala dificultate pe care trebuie să o depăşească profesorul în implementarea instruirii pe bază proiectului constă în corelarea simultană a conţinutului programei cu tematica proiectului şi cu metodele didactice de predare şi evaluare utilizate. Krajcik. 1991 . P. 'Curriculum and concepts of control'.scopul proiectului să servească integrării noilor achiziţii în sistemul general al cunoştinţelor şi deprinderilor elevilor 2 Blumenfeld. R. Pinar. W. asiguraţi construcţia unor structuri sociale care să favorizeze implicarea activă a elevilor şi propria lor verificare a derulării proiectului.. J..scopul general să aibă valoare. 3 Doll. 3. Ed. identificaţi obiective adecvate care să conducă spre înţelegerea profundă a conceptelor 2. in Curriculum: Toward New Identities. W. astfel încât. E. Journal Educational Psychologist. În stabilirea scopului general al proiectului se recomandă a se ţine cont de următoarele consideraţii3 • beneficiile proiectului . Motivating projectbased learning: Sustaining the doing. A. • conexiunea şi revenirea . adică proiectul să asigure îmbogăţirea durabilă a cunoaşterii. cunoştinţele să fie împărtăşite între toţi membrii grupului. Soloway.

Evaluarea elevilor după activitatea bazată pe proiect va urmării următoarele aspecte: • colaborarea în cadrul grupului • capacitatea elevilor de a face judecăţi de valoare. Alt grup poate colecta informaţii pentru a estima cantitatea de precipitaţii din anul respectiv pe baza comparaţiilor cu datele din anul anterior. Etapa de rezolvare implică iniţial colectarea informaţiilor. Subproiectele pot fi dezvoltate ca răspunsuri la întrebări generate de elevi. continuă pe parcursul etapelor proiectului şi este finalizată cu evaluarea produsului proiectului. O exemplificare a modului de implementare a acestei etape se referă la aplicarea proiectului la clasa a VIII a în studiul factorilor abiotici ai ecosistemelor. Având în vedere că proiectul este propus de profesor el are marea responsabilitate de a asigura calitatea ştiinţifică a tematicii. 4. apa si energia luminoasa”.Proiectarea didactică la biologie rigurozitatea . De exemplu din subproiectul care a investigat modul în care energia solară poate fi utilizată pentru încălzirea locuinţelor poate genera o altă problemă cum ar fi “ Cum poate fi stocată energia solară” şi să o investigheze într-un viitor proiect. Al treilea ar putea colecta date privind cele mai importante surse de poluare a aerului. subiecte pentru viitoare proiecte. Produsul poate fi o prezentare sub forma de postere. Toţi aceşti factori pot diviza proiectul în subproiecte care vor fi realizate de grupuri de elevi ai aceleiaşi clase. Aceste grupuri se vor constitui în funcţie de interesul elevilor pentru un anumit subproiect. adică sunt comunicate. De exemplu grupul care investighează elergia luminoasă poate colecta date privind modul în care este utilizată energia solară pentru încălzirea locuinţelor sau privind variaţia duratei perioadelor de lumină ale zilelor de-a lungul anului. diagrame sau o raportare orala. iar ulterior analiza acestora şi generarea de soluţii. Proiectul pentru Învăţământul Rural • 95 . Elevii studiind ecosistemele ar putea sugera ca proiect “Rolul factorilor abiotici : aerul. Etapa prezentării produsului este etapa în care sunt împărtăşite rezultatele proiectului. 3. grafice.scopul să respecte rigurozitatea ştiinţifică. 2. gândirea critică • comunicarea verbală şi scrisă • respectarea planului şi a termenelor • creativitatea elevilor • deprinderile de utilizare a instrumentelor şi tehnicilor de lucru specifice biologiei • acurateţea ştiinţifică a cunoştinţelor elevilor • modul de prezentare a produsului final Evaluarea învăţării bază de proiect începe de la declanşarea proiectului. Etapa de creaţie este cea care se finalizează cu elaborarea unui produs pe baza analizelor datelor şi a soluţiilor găsite. Astfel grupul care va investiga energia luminoasă poate identificata problema modului în care poate fi utilizată energia solară şi poate decide să o cerceteze. Aceasta etapă poate fi o oportunitate de identificare de noi probleme.

a acestei unităţi de învăţare). Evaluarea finală a proiectului este bine să se realizeze pe baza unui portofoliu. Pentru a fi posibil acest lucru profesorul are sarcina de a detalia în fiecare etapă aşteptările privind modul în care elevii duc la bun sfârşit proiectul şi de a face clare aceste aşteptări atât la iniţierea proiectului cât şi pe parcursul desfăşurării acestuia. Elevii trebuie să ştie foarte clar :ce au făcut bune. Atingerea obiectivelor activităţii didactice bazate pe proiect este condiţionată de permanentul feed-back. Pentru ca sarcinile să fie considerate corect formulate acestea trebuie să: • fie bine înţelese de elevi • fie fezabile • fie adecvate şi corecte • nu creeze confuzii • fie credibile • fie individualizate Evaluarea trebuie să vizeze toate obiectivele propuse la iniţierea proiectului utilizând diverse instrumente de evaluare clasice şi alternative (prezentate în secţiunea 3. ce are rol de oglindă a performanţelor elevilor. Astfel ei îşi pot îmbunătăţii performanţele şi îşi reorganizează munca după aprecierile care le primesc în mod constant. Astfel. pentru fiecare tip de activitate trebuie să fie proiectată şi comunicată evaluarea. ce au făcut mai puţin bine.4. 96 Proiectul pentru Învăţământul Rural . ce a rămas de făcut.Proiectarea didactică la biologie Evaluarea curentă pe tot parcursul derulării proiectului are o deosebită valoare formativă fiind necesară atât elevilor cât şi profesorului. Elevii trebuie să ştie în fiecare etapă a proiectului dacă şi cum îşi îndeplinesc sarcinile. Fiecărui elev i se vor distribui sarcini şi va trebui să ştie cum s-a achitat de ele.

Proiectarea didactică la biologie Temă pentru portofoliu • Pe baza informaţiilor din secţiunea 3. În aprecierea temei. şi a cunoştinţelor privind metodele de predare-învăţare. • Funcţia de predicţie (prognosticare) de prevedere a desfăşurării activităţii în secvenţele viitoare..3.. 2000. formularea corectă a sarcinilor elevilor. Am învăţat să……………………………………………………… …………………………………………………………………………. 3. Bucureşti Proiectul pentru Învăţământul Rural 97 . Cel mai mult mi-a plăcut să……………………………………. Evaluare iniţială aplicată la începutul unei unităţi de învăţare şi are predominant o valoare diagnostică predictivă care orientează desfăşurarea activităţilor viitoare 1 Radu I.. • Funcţia de diagnosticare a activităţii desfăşurate . evidenţierea judicioasei alegeri a temei proiectului. ………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………… INŢELEGEM ŞI EXPERIMENTĂM! 3. După dimensiunea temporală a acţiunii evaluative se disting trei tipuri de evaluări: 1. prin cunoaşterea factorilor şi a situaţiilor care au condus la rezultatele constatate. vor conta: respectarea etapelor aplicării proiectului în învăţare şi evaluare. Editura Didactică şi Pedagogică. selectarea metodelor de predare-învăţare adecvate activităţii pe bază de proiect. ………………………………………………………………………… pentru că……………………………………………………………. Evaluarea în procesul didactic. proiectaţi o unitate de învăţare bazată pe proiect. Metode alternative de evaluare Metode de evaluare Evaluarea şcolară este proces indispensabil activităţii didactice. …………………………………………………………………………. Completaţi următoarele enunţuri: 1..4.T. Evaluarea îndeplineşte funcţii specifice pe care le sintetizăm în trei direcţii 1 • Funcţia de constatare şi apreciere a rezultatelor şcolare. Am întâmpinat următoarele dificultăţi………………………….1. ………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………… 2. evidenţierea corelaţiilor dintre conţinutul programei cu tematica proiectului şi cu metodele didactice de predare şi evaluare utilizate şi indicarea beneficiilor evaluării pe tot parcursul derulării proiectului.

probe scrise şi probe practice care pun accentul pe cantitatea cunoştinţelor însuşite evaluând competenţe de nivel inferior ca recunoaşterea şi reproducerea. Acest e inconvenient a dus la impunerea şi creşterea ponderii utilizării metodelor alternative de evaluare care deţin valenţe formative extrem de utile tinerei generaţii. capacitatea de autocontrol. Practica educaţională evidenţiază limitele metodelor tradiţionale de evaluare constituite din probe orale. 3. Evaluarea formativă (continuă) realizează verificări sistematice pe tot parcursul activităţii didactice vizând identificarea rezultatelor dar şi evaluarea procesului de instruire sprijinind atingerea realului progres şcolar. astfel încât prin evaluarea realizată pe întreg parcursul anului (formativă + sumativă) să se acopere cât mai multe obiectivele din programă. Câteva dintre cele mai importante beneficii ale utilizării metodelor alternative de evaluare2 sunt: • asigură o mai bună corelare între instruire şi învăţare. • consolidează deprinderi şi abilităţi de comunicare socială. Strategii alternative de evaluare modele teoretico-experimentale. • permit evaluarea produsului şi a procesului care a dus la obţinerea lui. comunicarea verbală şi non-verbală. gestionarea stărilor conflictulale. Fără a exclude metodele de evaluare tradiţionale o bună ponderare a lor cu cele alternative şi mai ales o corectă selecţie a metodelor de valuare în funcţie de obiectivele instruirii aplicarea unei varietăţi de metode este benefică prin plusurile şi minusurile fiecăreia relaţiile dintre ele sunt compensatorii. spiritul critic şi autocritic. lucrul în echipă. Evaluarea sumativă( cumulativă) aplicată de obicei la sfârşitul unei unităţi de învăţare are funcţie de constatare şi ierarhizare a elevilor. • compensează excesul de evaluare exclusivă a cunoştinţelor promovat de metodele de evaluare tradiţionale. O singură metodă de evaluare nu poate măsura totul. gestionarea timpului. Bucureşti 2 98 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Proiectarea didactică la biologie 2. • realizează evaluarea holistică a progresului elevului. De cooperare. capacitatea de a lua decizii etc. • permit evaluarea unor aptitudini şi competenţe ce nu pot fi evaluate prin metodele tradiţionale de evaluare dar extrem de valoroase în formarea tinerilor cum sunt: cooperarea. De aceea este necesar să se proiecteze evaluarea avându-se în vedere varietatea instrumentelor de evaluare ce pot fi utilizate. 2003. (pag 111121) Editura Didactică şi Pedagogică. Dunmitriu Constanţa. planificarea.

Eficienţa planificării. dorinţa de a lucra pentru îmbunătăţirea aspectelor sociale Deschiderea la nou. adaptarea socială Proiectarea eficientă a evaluării pe obiective / competenţe se poate realiza prin întocmirea unei matrice de evaluare centrată pe capacităţi / competenţe. încredere în sine Preocuparea pentru bunăstarea celorlalţi. de timp liber Exprimarea unor sentimente de apreciere şi de satisfacţie pentru: natură. realizarea unor experimente complexe de laborator. sensibilităţi la probleme sociale. se pot construi matrice de evaluare pe conţinuturi şi domenii de conţinut. emotivitatea. muzică. contribuţii sociale importante Relaţia cu colegii. respect faţă de lege. În mod similar. perseverenţă. minte iscoditoare Exprimarea sentimentelor pentru diferite activităţi educaţionale. vocaţionale.Proiectarea didactică la biologie Finalităţi Cunoştinţe şi capacităţi Atitudinea faţă de desfăşurarea unei activităţi Atitudini sociale Atitudini ştiinţifice Interes Aprecieri Adaptări /ajustări Tabel. Pornind de la matrice în care au fost selectate metodele de evaluare în funcţie de obiective(/ competenţe vizate de unitatea de învăţare respectivă se pot construi apoi instrumentele cele mai potrivite pentru evaluarea atingerii acestora. desene. În funcţie de acestea profesorul stabileşte instrumentele cele mai potrivite pentru evaluarea nivelului de acoperire a obiectivelor / competenţelor prevăzute prin programă. inventar al obiectivelor pentru care instrumentele tradiţionale de evaluare se dovedesc incomplete (după Grunlund) Comportamente Vorbirea. ştiinţifice. artă. demonstrarea unor caracteristici ca: iniţiativă. ascultarea. sensibilitate la reacţii de tip cauză-efect. pentru disciplinele la care însuşirea / cunoaşterea unor elemente de conţinut este esenţială. preocuparea faţă de instituţiile sociale. Exemplificăm mai jos o posibilă matrice de evaluare pentru unitatea de învăţare cu titlul: Nucleul-centrul coordonator al tuturor funcţiilor celulare -7 ore-clasa a IX-a Proiectul pentru Învăţământul Rural 99 . estetice. reacţia faţă de autoritatea profesorului. utilizarea timpului. sociale. respect faţă de bunurile celorlalţi. utilizarea echipamentelor şi a altor surse. creativitate. În matricea de evaluare sunt particularizate competentele prin derivarea obiectivelor de referinţă/competenţelor specifice din programa în obiecţie / competenţe specifice unităţii de învăţare. literatură.

2 X X X X X 3. referate.2. postere utilizând corect teminologia ştiinţifică. 2. • să identifice modalităţile prin care poate fi limitată acţiunea factorilor de risc asupra materialului nuclear. • să interpreteze observaţiile experimentale privind structura. • să utilizeze diverse surse de informare privind rolul diviziunii în viaţa individului şi a speciei.2 X X X X X X X 4. • să realizeze proiecte.1 4. 100 Obiective de referinţă Vizate 1.1 1.1 X X X 3.2 1.1 X X X 4. • să explice cauzal apariţia unor aberaţii cromozomiale • să argumenteze cu date experimentale sau(şi) bibliografice consecinţele unor factori de risc asupra materialului nuclear.1 2.Proiectarea didactică la biologie Instrumente de evaluare Obiectivele unităţii de învăţare • să identifice nucleul şi componentele sale structurale • să descrierea transformărilor materialului nuclear de-a lungul vieţii celulei • să explice mecanismele diviziunilor celulare • să compare tipurile de diviziune celulară în diverse condiţii de mediu • să realizeze activităţi experimentale privind alcătuirea şi rolul nucleului.2 Probă ora lă Probă pra ctic ă X Pro bă sc ri să X Au to eva lua re X Re fe rat Obse rvare siste mati că Pr o ie ct X X X X X X X X X X X X X X 2.3 X X X Proiectul pentru Învăţământul Rural . ultrastructura şi rolul nucleului.

3. • Cunoaşterea modului de exprimare. • descrierea şi generalizarea • punerea unor unor procedee. întrebări pertinente relaţii. Lista de control sau verificare-utilizată de obicei la biologie după o activitate de investigaţie-experimentare. • revizuirea • identificarea relaţiilor.1 Observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor Elaborarea unor prober de evaluare Observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor furnizează informaţii asupra performanţelor elevilor din perspectiva capacităţii lor de acţiune şi relaţionare . Comunicarea • Discutarea sarcinii cu profesorul în vederea înţelegerii acesteia . 3. Scara de clasificare-construită prin ordonări şi gradări de date obiective prin stabilirea unor intervale egale (sau cantitativ comparabile) care formează treptele scării. profesorului. • Sesizarea modului în care elevii participă la activităţi. rezolvarea sarcinii. Practic profesorul are următoarele modalităţi de înregistrare a informaţiilor: 1. 2. Modul de prezentare a propriilor produse Cooperarea în echipă Ascultarea activă Toleranţă faţă de ideile celorlalţi • • • • Observarea sistematică a activităţii şi comportamentului elevilor se realizează prin observarea curentă a comportamentului elevilor la ore care permite : • Cunoaşterea interesului manifestat de elevi pentru studiu. demonstra ceva. Prin această metodă se pot evalua mai ales comportamentele afectiv-atitudinale Atingerea acestui scop depinde de selectarea unor instrumente adecvate obiectului observării. asupra sarcinii de rezolvat.Proiectarea didactică la biologie 3. • Observarea gradului de îndeplinire a îndatoririlor şcolare. • utilizarea materialelor • completareaauxiliare pentru a îndeplinirea sarcinii. Fişa de evaluare. metodelor utilizate şi a rezultatelor. Caracteristici evaluate Concepte şi capacităţi Atitudinea elevilor faţă de sarcina dată • organizarea şi interpretarea • concentrarea datelor. • selectarea şi organizarea corespunzătoare a • implicarea activă în instrumentelor de lucru. a competenţelor şi abilităţilor de care dispun aceştia. tehnici. • utilizarea calculatorului în situaţii corespunzătoare. Proiectul pentru Învăţământul Rural 101 .

materialelor 102 Proiectul pentru Învăţământul Rural . A. C… Clasa…… Gândirea “ştiinţifică” Utilizarea instrument elor. elevului i se poate cere argumentarea răspunsului formulat. B. OBSERVAŢIE: Pentru înregistrarea observaţiilor este recomandabil ca profesorul să îşi alcătuiască o schemă proprie de notare.Proiectarea didactică la biologie • • • Avantaje Permite dialogul profesor-elev.” “nu sunt sigur…” Propune ipoteze Schimbă opinii pe baza observaţiilor Sugerează modele Sugerează investigaţii Stabileşte legături între date Îşi organizează investigaţia Respectă regulile de lucru Descoperă singur Este creativ-innovativ Elev Elev Elev Etc.. Criteriu de evaluare Observaţii Tehnica discuţiilor A realizat observaţii relevante Claritate Ascultă pe ceilalţi Aşteaptă să termine ce au de spus ceilalţi Se exprimă clar Face remarci interesante şi provocatoare pentru scopul urmărit Îşi argumentează propunerile Identifică un element deosebit Foloseşte expresii: “cred. profesorul îl poate ajuta pe elev cu întrebări suplimentare pentru a-şi elabora răspunsul. în care se vor regăsi toţi elevii clasei care vor fi evaluaţi după criterii stabilite În funcţie de aceste constatări profesorul poate interveni pentru corectarea procesului cât şi pentru stimularea progresului şcolar La biologie o astfel de “listă de verificare“ a observaţiei ar putea avea următoarea formă: Data….. • • Dezavantaje Necesită un timp lung de evaluare. ceea ce-i dă posibilitatea profesorului să aprecieze cum gândeşte elevul. nu pot fi formulate pentru toţi elevii întrebări cu acelaşi grad de dificultate..

colectarea şi organizarea datelor etc. iar aprecierea modului de realizare a investigaţiei este. de obicei . Ca modalitate de evaluare oferă posibilitatea elevului de a aplica în mod creativ cunoştinţele însuşite în situaţii noi şi variate . obiectivele de evaluare (ex: definirea şi înţelegerea problemei. precizându-le elevilor clar şi de la început . Disciplina biologie fiind o disciplină experimentală implică utilizarea experimentului pentru realizarea de investigaţii asupra proceselor biologice.2. pe parcursul unei ore de curs. corelate cu gradul de complexitate al sarcinilor de lucru şi specificul disciplinei Activitatea didactică desfăşurată prin intermediul investigaţiei poate fi organizată individual sau pe grupuri de lucru. Investigaţia Investigaţia este utilă mai ales atunci când se doreşte ca elevul să descopere şi să exploreze fenomene din mediul înconjurător. identificarea procedeelor de obţinere a informaţiilor. Elaborarea unor probe de evaluare Proiectul pentru Învăţământul Rural 103 . Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 3.3. În cadrul unei investigaţii. Profesorul stabileşte etapele investigaţiei şi criteriile de apreciere a realizării fiecărei etape. de tip holistic.Proiectarea didactică la biologie Studiu individual 3: Studiaţi caracteristicile observaţiei sistematice a elevilor şi precizaţi ce aspecte specifice prezintă această metodă faţă de metodele tradiţionale de evaluare.) capătă semnificaţii diferite .

nutriţie 1. Sistemul 2. Completaţi concluzia: aerul expirat se deosebeşte de cel inspirat prin………… O2 CO2 • • • Evaluarea obiectivelor operaţionale se va realiza pe baza rezolvării fişei de evaluare elaborată de profesor. Luminiţa Logofatu) c. …. Frontal Observaţii asupra etapelor ventilaţiei pulmonare reprezentate in modelul de la pg. ce sarcini îi revin profesorului în aplicarea acesteia.112-fig. fiziologie 4.2.4 si 5 din manual. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 104 Proiectul pentru Învăţământul Rural . O.1.Proiectarea didactică la biologie Nr Unit. respira 2. tor3. Temă de reflecţie 2: Analizând caracteristicile investigaţiei ca metodă de evaluare.3. Pe grupe Realizarea in 3 grupe a activităţilor nr.1.3.( Manual pentru clasa a VII a Zoe Partin. Înv.3 b.R crt tema … Funcţii de 1. Aer exp.2 Exemplu: Obiective derivate • sa identifice pe planşa organele sistemului respirator uman sa explice in urma utilizării modelului mecanismul ventilaţiei pulmonare sa realizeze experimente pentru determinarea rolului si sa explice rezultatele experimentelor generarea de concluzii privind rolul ventilaţiei pulmonare Itemi a. individual: Utilizând datele rezultate din activităţi completaţi tabelul: °C Aer insp.2.

Acest tip se recomandă pentru a fi utilizat cu precădere la biologie Avantaje : • Instrument de evaluare cu pronunţat caracter formativ şi creativ • Permite abordarea unor domenii noi ce reprezintă extinderi ale conţinutului trunchiului comun • Evaluarea are caracter stric individualizat şi sumativ • Relevă motivaţia intrinsecă de învăţare (documentare) şi gradul de implicare individuală a unor elevi • Permite conexiuni intra. bibliografică La biologie referatul este utilizat ca instrument de evaluare în activităţile didactice desfăşurate în: • Cercuri • Sesiuni de comunicări • Perioada de evaluare semestrială pentru teme de sinteză 2. Referatul Elaborarea unor probe de evaluare În practică sunt utilizate cu precădere două tipuri principalele de referate3: 1. Editura Aramis. Bucureşti Proiectul pentru Învăţământul Rural 3 105 . transcurriculare. Referate bazate pe descrierea unor activităţi desfăşurate în clasă şi pe analiza datelor obţinute în urma acestei activităţi (experiment). inter.3. având caracter integrator Studiu individual 4: Studiaţi cu atenţie tabelul următor şi enumeraţi elementele comune evaluării referatelor bazate pe informare-documentare bibligrafică şi a celor bazate pe descrierea unor activităţi desfăşurate în clasă şi analiza datelor obţinute în urma acestei activităţi.3. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri CNC. Referate bazate pe informare-documentare. învăţământ obligatoriu.Proiectarea didactică la biologie 3. Ghid metodologic de aplicare a programelor de biologie.2002.

tabele. menţionate după o anumită procedură (material-scop ) Prezentarea metodelor de laborator în ordinea în care au fost utilizate Descrierea observaţiilor Prezentarea rezultatelor cu selectarea a ceea ce este deosebit Realizarea de desene. grafice. casete video etc şi explicarea rezultatelor Rezumarea celor constatate într-o concluzie exprimată succint şi raportată la ipoteză (întrebare) iniţială Originalitate. putere de sinteză Logica argumentării concluziilor Oportunitatea surselor bibliografice Indicarea surselor bibliografice pe parcursul referatului Aspect Continuitate Mod de prezentare • Referate bazate pe informare-documentare. cu justificare ipotezei sau a unei întrebări legate de temă Materialele utilizate. cu justificare ipotezei sau a unei întrebări legate de temă Consideraţii generale asupra temei abordate Analiza în detaliu a fiecărei surse de documentare Comentariul comparativ al surselor de documentare Prezentarea rezultatelor cu selectarea a ceea ce este deosebit Interpretarea personală a rezultatelor selectate Rezumarea interpretărilor într-o concluzie exprimată succint şi raportată la ipoteză (întrebare) iniţială putere de sinteză Creativitate Logica argumentării concluziilor Oportunitatea surselor bibliografice Indicarea surselor bibliografice pe parcursul referatului Aspect Continuitate Mod de prezentare • • • • • • • Introducere Materiale Procedura Observaţiile Rezultatele • • • • • • • • • • • • Comentarea • rezultatelor Concluzii • • • • Bibliografie • • • Modul de prezentare • • • • • • • • • • • 106 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Proiectarea didactică la biologie În evaluarea unui referat se urmăresc : • Structura • Referate bazate pe descrierea unor activităţi desfăşurate în clasă şi pe analiza datelor obţinute în urma acestei activităţi (experiment) Argumentul . diagrame. bibliografică Argumentul .

. • utilizarea corespunzătoarea materialelor şi echipamentului. prezentări etc. • acurateţa cifrelor/desenelor/tabelelor/ diagramelor etc. Proiectul Elaborarea unor probe de evaluare Proiectul poate fi şi un excelent instrument de evaluare care va permite relevarea modului de aplicare a cunoştinţelor şi deprinderilor elevilor. • organizarea ideilor şi materialelor într-un raport. Exemple de proiecte: Starea de calitate biologică a unui bazin acvatic Poluarea apei în zona……. • generalizarea problemei. • corectitudine/acurateţă tehnică. utilizarea corespunzătoare a bibliografiei Rezultat Concluzii Produs final Bibliografie În timpul realizării proiectului se pot evalua următoarele capacităţi/competenţe: • metodele de lucru. păreri personale soluţii propuse generalizarea problemei Postere. cu justificare ipotezei sau a unei întrebări legate de temă se vor preciza materialele şi echipamentul folosit metoda de lucru planul experimentului prezentarea rezultatelor (sistematizat. pe articole) însoţite de grafice. casete audio. a produsului realizat Proiectul poate fi realizat individual sau în grup Titlul / subiectul va fi ales de către profesor sau elevi Structura studiului ştiinţific (proiectului) Titlul Introducere Materiale şi metode • • • • • • • • • • argumentul. • calitatea prezentării. Rezervaţia naturală…………… Algele indicator şi mijloc de combatere a poluării apei în bazinul acvatic………… Proiectul pentru Învăţământul Rural 107 . se continuă acasă pe parcursul a câtorva zile sau săptămâni şi se încheie în clasă prin prezentarea lui în faţa colegilor sau a unui raport asupra rezultatelor obţinute şi dacă este cazul. diadrame. casete video etc. • utilizarea corespunzătoare a bibliografiei. Folosit ca instrument de evaluare proiectul este o activitate mai amplă decât investigaţia . desene.Proiectarea didactică la biologie 3.4. Rolul perdelelor de arbori în filtrarea aerului poluant: evoluţia calităţii aerului în zona…….. începe în clasă prin definirea şi înţelegerea sarcinii. tabele.3. modele.

se proiectează de către profesor şi reuneşte diferite instrumente de evaluare tradiţionale şi alternative.2002. sintetizează activitatea elevului de-a lungul timpului (un an. integrator caracterizat de următoarele: oferă posibilitatea de a emite o judecată de valoare care reflectă evoluţia elevilor. atitudinea faţă de o disciplină şi despre progresul care poate fi făcut la disciplină în viitor Sensibilizarea pentru consemnarea feed-backului 4 CNC. în funcţie de context Utilitate: Elevii devin parte a sistemului de evaluare şi pot să-şi urmărească pas cu pas.5. Ce se urmăreşte prin utilizarea proiectului ca metodă de evaluare? …………………………………………………………… …………………………………………………………… …………………………………………………………… …………………………………………………………… ……………….3. Editura Aramis. învăţământ obligatoriu. Ghid metodologic de aplicare a programelor de biologie. defectele şi ariile de îmbunătăţire a activităţilor Elevii. un ciclu) reprezentând astfel şi o formă de evaluare sumativă a achiziţiilor elevului şi a preocupărilor sale Portofoliul reprezintă cartea de vizită a elevului .Proiectarea didactică la biologie Test de autoevaluare Pentru următoarele întrebări completaţi răspunsurile corecte: 1. propriul progres Elevii şi profesorii pot comunica (oral sau scris) calităţile.…………………………………………… …………………………………………………………… 2. Bucureşti Proiectul pentru Învăţământul Rural 108 . Portofoliul Portofoliul4 este un instrument de evaluare complex.…………………………………………… …………………………………………………………… …………………………………………………………… …………………………………………………………… …………………………………………………………… 3. structura sa este determinată de scopul pentru care este proiectat de către profesor. Care sunt principalele avantaje ale utilizării metodei de evaluare prin proiecte? …………………………………………………………… ………………. profesorii şi părinţii pot avea un dialog concret despre ceea ce pot realiza.

având la dispoziţie portofoliile elevilor. Date provenite din aplicarea instrumentelor de evaluare formalizate: • rezultate la teste iniţiale.Proiectarea didactică la biologie Factorii de decizie. excursii. formative şi sumative 2. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Proiectul pentru Învăţământul Rural 109 . vor avea o imagine mai bună asupra a ceea ce se petrece în clasă La biologie un portofoliu poate să cuprindă: 1. concursuri şcolare. vizite didactice • preocuparea pentru aplicaţiile informaticii în domeniu Temă de reflecţie 3 După ce aţi identificat caracteristicile portofoliului reflectaţi asupra componentelor relevante ale unui portofoliu care să permită unui elev care a absentat de la şcolală să promoveze anul şcolar. Date privind activitatea elevului în afara clasei • rezolvarea temelor • referate • proiecte • participarea la sesiuni de comunicări ştiinţifice. Date privind comportamentul elevului în clasă • observaţia sistematică 3.

elev-ele CNC.. Autoevaluarea are rol esenţial în întregirea imaginii elevului din perspectiva judecăţii de valoare pe care o emite profesorul evaluator şi tot odată are multiple implicaţii în plan motivaţional şi atitudinal datorită necesităţii elevilor de autocunoaştere Elevii vor beneficiază şi valorifică de această metodă de evaluare dacă: • Înţeleg de la începutul activităţii ce sarcini au de îndeplinit • Li se oferă frecvent locaţii de reflectare asupra activităţilor desfăşurate • Cunosc tehnicile şi criteriile după care vor fi evaluaţi • Primesc frecvent feed-back privind activitatea lor şi de la colegi şi de la profesor • Li se oferă oportunităţi pentru a-şi pune întrebări privind modul în care îşi îndeplinesc sarcinile Tehnici folosite în autoevaluare5: • Autonotarea controlată. Bucureşti 5 110 Proiectul pentru Învăţământul Rural .6.2002... Condiţii pentru educarea capacităţii de autoevaluare: • Înţelegerea de către elevi a criteriilor de apreciere după care se conduce profesorul • Claritatea instrucţiunilor • Prezentarea obiectivelor / competenţelor care trebuie atinse de către elevi • Asigurarea unui climat de cooperare profesor-elev. • Am fost surprins de faptul că…………. • În realizarea acestei sarcini am întâmpinat următoarele dificultăţi……………. Editura Aramis.3. • Am descoperit că……………………… • Am folosit metoda ……….deoarece……………. Ghid metodologic de aplicare a programelor de biologie.elevul îşi propune nota • Notarea reciprocă sau interevaluarea • Completarea la sfârşitul unei sarcini importante de învăţare a unui chestionar de forma: • Am învăţat………….Proiectarea didactică la biologie 3. învăţământ obligatoriu. Autoevaluarea Sensibilizarea pentru consemnarea feedbackului Scopul autoevaluări este de a intensifica participarea elevilor la propria lor instruire.

Decizia privind modul în care va fi abordat acest segment al curriculumului se va lua la nivelul unităţii de învăţământ. această variantă se poate aplica la clasele la care interesele elevilor Proiectul pentru Învăţământul Rural Elaborarea CDS 111 .Proiectarea didactică la biologie Studiu individual 5: Studiaţi cu atenţie caracteristicile autoevaluării enunţate în pagina 131 şi identificaţi beneficiile aduse profesorului prin aplicarea acestui instrument de evaluare. 3. Tipuri de CDS pentru învăţământul obligatoriu În şcoala românească se aplică următoarele variante de CDS : Curriculum nucleu aprofundat (CNA) – presupune realizarea obiectivelor/competenţelor şi însuşirea conţinuturilor din trunchiul comun din programa disciplinei şi multiplicarea activităţilor de învăţare până la acoperirea numărului maxim de ore din plaja orară. din plaja orară. 2.1. segmentul opţional al disciplinelor obligatorii marcat în programe cu * (asterisc) şi recomandat pentru situaţiile în care.4.4. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri APLICĂM ŞI DEZVOLTĂM! 3. se va opta pentru numărul maxim de ore la disciplina respectivă. prin consultarea elevilor şi a părinţilor şi prin implicarea comunităţii locale. Abordarea problemelor de mediu din comunitate în cadrul unui opţional curriculum la decizia şcolii ( CDS ) Curriculum la decizia şcolii vizează zona cuprinsă între numărul minim şi cel maxim de ore şi se poate concretiza prin: 1. disciplinele opţionale propriu – zise.

materiale. 2. • creşterea posibilităţilor de opţiune pentru elevi şi profesori. Crişan Al. până la acoperirea numărului maxim de ore din plaja orară la biologie. fie dintr-o disciplină care nu este prevăzută ca atare în planul cadru. • decongestionarea materiei. Proiectarea acestui tip de curriculum trebuie să aibă ca repere: resursele umane. proiecte care nu sunt incluse în programa disciplinei avansată de autoritatea centrală. Consiliul Naţional pentru Curriculum 6 112 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Avantajele acestei organizări curriculare sunt6: • asigurarea parcursurilor individuale de învăţare. sau nu apare la o anumită clasă/ciclu curricular. Curriculum şi dezvoltare curriculară. Curriculum extins (CE) – presupune parcurgerea în totalitate a programei şcolare. lărgindu-se astfel oferta educaţională în ceea ce priveşte cunoştinţele. Politici de perspectivă în domeniul curricular. Curriculum elaborat în şcoală (CES)– presupune diverse tipuri de activităţi opţionale pe care le propune şcoala sau le alege din lista avansată de la nivel central. Opţionalul la nivelul disciplinei – constă fie din activităţi. Opţionalul la nivelul ariei curriculare – presupune alegerea unei teme care implică cel puţin două discipline din aceiaşi arie curriculară/ciclu curricular. module.Proiectarea didactică la biologie nu sunt orientate spre biologie de exemplu. această variantă de curriculum se aplică de obicei la clasele la care elevii manifestă interes pentru biologie. interesele elevilor şi necesităţile comunităţii locale. Opţionalul la nivelul mai multor arii curriculare implică cel puţin două discipline aparţinând unor arii curriculare diferite Studiu individual 6 Studiaţi cu atenţie pachetele de opţionale din oferta educaţională a şcolii dumneavoastră şi apreciaţi dacă acestea sunt în concordanţă cu nevoile elevilor şi implică şi comunitatea locală. 3. capacităţile şi atitudinile. Astfel se pot stabili următoarele tipuri de opţionale: 1.). de timp şi de spaţiu ale şcolii. sau la clasele la care numărul de ore alocat prin trunchiul comun nu este suficient pentru însuşirea materiei.(red. respectiv trunchiul comun şi secvenţele marcate cu * .1998.

2.03. 72 Tipurile de opţional la liceu sunt prevăzute în Anexa 1 la OMEN nr. 3.3449/15.Proiectarea didactică la biologie creşterea capacităţii unităţii de învăţământ în determinarea propriului curriculum. Opţionalul de extindere – derivă dintr-o disciplină studiată în trunchiul comun şi urmăreşte extinderea competenţelor generale din curriculum nucleu prin noi competenţe specifice şi noi conţinuturi.4.199 9. Opţionalul ca disciplină nouă – introduce noi obiecte de studiu. Din punct de vedere al implementării însă. sau teme noi care nu se regăsesc în programele naţionale. • flexibilizarea utilizării segmentului facultativ din programe în funcţie de nevoile locale de educaţie şi formare. în afara celor din trunchiul comun la un anumit profil şi specializare. Temă de reflecţie 4 Credeţi că mai există şi alte avantaje ale acestui mod de proiectare curriculară? Dar dezavantaje? Menţionaţi cu ce dificultăţi v-ati confruntat vis-a-vis de stabilirea CDSului în şcoala dumneavoastră. 4. respectiv: Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Consiliul Naţional pentru Curriculum. Tipuri de CDS pentru învăţământul liceal 1. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri • 3. • obligativitatea formării resurselor umane. CDS a indus şi induce în continuare o serie de disfuncţionalităţi. Ghid metodologic ARIA CURRICULARĂ MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE ALE NATURII – liceu. Opţionalul de aprofundare – derivă dintr-o disciplină studiată în trunchiul comun şi urmăreşte aprofundarea competenţelor din curriculum nucleu prin noi unităţi de conţinut. 2002 Proiectul pentru Învăţământul Rural 7 113 . Opţionalul integrat – introduce ca obiect de studiu noi discipline structurate în jurul unei teme integratoare pentru una sau mai multe arii curriculare. 2.

• sunt corelate cu tema. 1 – Cerinţe pentru proiectarea corectă a opţionalelor Cerinţe • sunt măsurabile.3. Proiectarea şi aplicarea CDS – ului în învăţământul obligatoriu Pentru elaborarea unui proiect de programă de opţional sugerăm ca înainte de a vă apuca de lucru să consultaţi următoarea listă de cerinţe ( Tab. • sunt în număr corespunzător. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 3. Didactica opţionalului. specifice. 1 ) Tab. • nu se repetă sub o altă formă în aceeaşi programă.4. Proiectul pentru Învăţământul Rural Obiective de referinţă Conţinuturi 114 . • derivă din obiectivele cadru. • sunt corelate cu obiectivele de referinţă. • nu conţin contradicţii. • permit progresul.Proiectarea didactică la biologie Studiu individual 7 Studiaţi cu atenţie pachetele de opţionale din oferta educaţională a liceului dumneavoastră şi apreciaţi dacă acestea sunt în concordanţă cu nevoile elevilor şi implică şi comunitatea locală. • sunt organizate sistematic şi corelate. • sunt adecvate vârstei şi nivelului de cunoştinţe ale elevilor.

nevoilor prezente şi viitoare ale elevilor. să presupună activitatea nemijlocită a elevului. să permită cooperarea între elevi pentru învăţare. să poată fi derulate efectiv la clasă. Temă de reflecţie 5 Credeţi că cerinţele din tabelul de mai sus sunt obligatorii şi/sau suficiente pentru o proiectare corectă a unui opţional la biologie la gimnaziu? Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Pentru elaborarea unei programe de opţional la biologie se utilizează de regulă două modele: unul pentru clasele V – VIII şi unul pentru clasele IX – XII. Proiectul pentru Învăţământul Rural 115 . sunt adecvate intereselor.Proiectarea didactică la biologie • • Activităţi de învăţare • • • • corespund experienţei anterioare a elevilor. să dezvolte capacităţile propuse.

formarea unor competenţe de transfer. dar nu vor fi reluări ale acestora.C. Un obiectiv de referinţă este corect formulat dacă. Consiliul Naţional pentru Curriculum – Ghid metodologic de aplicare a Programei de biologie – învăţământ obligatoriu.ARAMIS PRINTs.2002 8 116 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 3. prin enunţul său.ce poate să facă elevul?” Temă de reflecţie 6 Câte obiective de referinţă credeţi că trebuie formulate pentru un opţional de o oră pe săptămână ? Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Ministerul Educaţiei şi Cercetării. 2. Ed. …. răspunde la întrebarea . Obiectivele de referinţă vor fi formulate după modelul celor din programe naţională.S.1 pagină motivarea cursului propus ( de ex: nevoi ale elevilor.l...Proiectarea didactică la biologie Model de proiectare a programei de opţional pentru clasele V – VIII Programa de opţional pentru clasele V – VIII )8 se va realiza după următoarea schemă: ●Argument ●Obiective de referinţă 1.r. ●Lista de conţinuturi ●Modalităţi de evaluare ●Bibliografie ●Activităţi de învăţare În Argument veţi prezenta pe ½ . nevoi ale comunităţii locale.

Ca modalităţi de evaluare vor fi menţionate tipurile de probe de evaluare care se potrivesc opţionalului ales ( ex: probe scrise.).Proiectarea didactică la biologie Lista de conţinuturi cuprinde informaţiile pe care opţionalul le propune ca bază de operare pentru formarea capacităţilor vizate de obiective. Studiu individual 8 Studiaţi cu atenţie pachetele de opţionale din oferta educaţională a şcolii pentru aria curriculară . practice. având grijă să apară explicit progresia obiectivelor de la un an de studiu la altul. dar nu vor fi incluse ca atare în programă..Matematică şi ştiinţe” şi comparaţi modul de proiectare a opţionalelor la disciplinele din aria curriculară. orale. Aceste informaţii nu vor reprezenta un scop în sine. etc. ci vor constitui un mijloc pentru formarea intelectuală a elevilor. se redactează câte o programă pentru fiecare an. Dacă opţionalul este pentru mai mulţi ani de studiu. Activităţile de învăţare descriu modul în care elevii vor dobândi abilităţile vizate prin Obiectivele de referinţă. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Proiectul pentru Învăţământul Rural 117 . referate. se vor defini şi obiectivele cadru din care se vor deduce obiectivele de referinţă pentru fiecare an de studiu. proiecte. Apreciaţi dacă există asemănări şi deosebiri şi comentaţi. Dacă opţionalul este prevăzut pentru un nivel de şcolaritate sau un ciclu curricular.

pag.2002 9 118 Proiectul pentru Învăţământul Rural .C.Aramis Print . 2. 2.l. care nu sunt prevăzute în programa naţională de trunchi comun. Ed. …..1 pagină motivarea cursului propus (de ex: nevoi ale elevilor. proiectarea curriculară variază în funcţie de tipul de opţional propus. Opţional ca disciplină nouă – se aleg teme.r. Ghid metodologic Aria curriculară Matematică şi ştiinţe – liceu. 4. 3. iar competenţele vizate vor fi de integrare şi transfer.23 – 24) care vor fi realizate prin noi conţinuturi vizând teme/capitole care nu sunt cuprinse în programa de trunchi comun. Consiliul Naţional pentru Curriculum – Ghid metodologic ARIA CURRICULARĂ MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE ALE NATURII – liceu. Opţional de aprofundare – pentru anumite competenţe specifice menţionate în programa de trunchi comun se vor proiecta conţinuturi noi care vor duce la aprofundarea competenţelor respective. astfel: 1.) În cazul competenţelor şi al conţinuturilor. unităţi de informaţie noi.Proiectarea didactică la biologie Model de proiectare a programei de opţional pentru clasele IX . nevoi ale comunităţii locale. formarea unor competenţe de transfer. Programa de opţional pentru clasele IX .X 1.X 49: se va realiza după următoarea schemă (adaptată după schema din. etc. se vor deriva noi competente specifice ( vezi Unitatea de învăţare 1. Opţional de extindere – pornind de la competenţele generale ale disciplinei din programa de trunchi comun.Ed. Ministerul Educaţiei şi Cercetării. 2002 ): ●Argument ●Competenţe specifice 1. Opţional ca temă integratoare – se proiectează asemănător celui anterior cu diferenţa că unităţile de conţinut vor cuprinde informaţii din mai multe domenii/discipline. 3. capitole. ●Valori şi atitudini ● Sugestii metodologice ●Modalităţi de evaluare ●Bibliografie ●Conţinuturi În Argument veţi prezenta pe ½ .ARAMIS PRINTs.S.C. pentru care se stabilesc competenţele ce vor fi dobândite de elevi.S.

Temă de reflecţie 8 Ce tipuri de competenţe trebuie să definiţi într-o programă de opţional proiectată pentru întreg parcursul liceului ? Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Proiectul pentru Învăţământul Rural 119 . precum şi modalităţile de evaluare. recomandate pentru formarea competenţelor.Proiectarea didactică la biologie Temă de reflecţie 7 Câte competenţe specifice credeţi că trebuiesc formulate pentru un opţional ca temă integratoare de o oră pe săptămână ? Ce condiţie trebuie să îndeplinească o competenţă specifică pentru a fi corectă? Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Sugestiile metodologice vor include tipuri de activităţi de învăţare.

Ed.altele decât cele prevăzute în planul cadru Noi competenţe specifice complexe.XII • Ore din CDŞ Aceeiaşi rubrică cu disciplina sursă Rubrică nouă • liceal Opţional ca IX . 2 ) Tab.39595/18.de din plaja orară Obiectivele de referinţă Ore din plaja şi conţinuturile notate orară cu * (asterisc) Noi obiective de referinţă şi noi conţinuturi Noi obiective de referinţă şi noi conţinuturi complexe Noi obiective de referinţă şi noi conţinuturi complexe Aceleaşi competenţe specifice Noi conţinuturi (fie cele cu*. 2 – Opţionalitatea în învăţământul preuniversitar (conf.XII • disciplină nouă Opţional integrat IX .09. fie altele) Noi competenţe specifice corelate cu cele ale programei de trunchi comun Noi conţinuturi corelate cu cele ale programei de trunchi comun Noi competenţe specifice şi noi conţinuturi.VIII IX . integrative Noi conţinuturi interdisciplinare gimnazial gimnazial gimnazial liceal Opţional la nivelul disciplinei Opţional la nivelul ariei curriculare Opţional la nivelul mai mul-tor arii curriculare (integrat) Aprofundare I– VIII • • • Aceeiaşi rubrică cu disciplina sursă Aceeiaşi rubrică cu disciplina sursă Ore de Rubrică opţio-nal nouă Ore de opţio-nal pe arie Ore din CDŞ I . Notei M.max.Proiectarea didactică la biologie Pentru o înţelegere şi o fixare cât mai clară a tipurilor de opţionale din învăţământul preuniversitar vă prezentăm o sinteză în tabelul de mai jos ( Tab.2006) Treaptă de şcolaritate Tip de opţional Clasa I– VIII Caracteristici ale programei Regim orar Ore din plaja orară Notare în catalog gimnazial Aprofundare Extindere • gimnazial I .VIII Rubrică nouă Rubrică nouă I . în limita nr.VIII • Programa pentru trunchiul comun.XII Ore din CDŞ Rubrică nouă liceal • • Ore din CDŞ Rubrică nouă 120 Proiectul pentru Învăţământul Rural .XII • • Ore din CDŞ liceal Extindere IX . nr.C.

Împreună pentru natură”. . astfel încât. profesori. În spaţiul de mai jos.4. organizaţii nonguvernamentale” şi comunitatea locală.. Pentru a-şi atinge scopul. 2.. 3.. Micii agenţi de mediu”. Schimbarea mentalităţii oamenilor cu privire la mediu nu este o sarcină uşoară şi fără o educaţie timpurie şi permanentă în acest sens. …………………………………………………………………. …………………………………………………………………. orice acţiune de ocrotire a mediului va fi un eşec. …………………………………………………………………. daţi câte un exemplu de opţional la biologie. ………………………………………………………………….. Astfel se pot încheia parteneriate între şcoli şi primării. nr. ………………………………………………………………….1999 se precizează “Educaţia valorică este abordată cu referire la problematica umană.N.. precum şi la natură şi la mediul înconjurător cultural şi tehnologic.E.01.. părinţi.4. …………………………………………………………………. din fiecare tip menţionat la întrebările 1 şi 2. Abordarea problemelor de mediu din comunitate în cadrul unui opţional În O. …………………………………………………………………. De reţinut: 2 Februarie – Ziua mondială a zonelor umede 1 Martie – Ziua mondială a păsărilor 22 Aprilie – Ziua mondială a Pământului 23 Mai – Ziua mondială a biodiversităţii 5 Iunie – Ziua mediului 16 Septembrie – Ziua stratului de ozon 3. un rol important revenind şcolii şi comunităţii locale. Care sunt tipurile de CDS pentru învăţământul liceal ? …………………………………………………………………. la domeniul moral şi civic. se pot derula proiecte ( ex. Proiectul pentru Învăţământul Rural 121 . În şcoli va fi încurajată colaborarea dintre elevi.. completaţi cu răspunsul corect! 1. Octombrie – Ziua mondilă a cocorilor 4.3080/12.. educaţia ecologică trebuie făcută în cadrul unui sistem unificat. etc.Proiectarea didactică la biologie Test de autoevaluare Pentru întrebările 1 şi 2.M.) prin care să se urmărească implicarea şi conştientizarea elevilor în vederea educaţiei locuitorilor din zonele adiacente şcolilor... privind necesitatea protecţiei mediului. a ecologizării şi amenajării acestora.:. …………………………………………………………………. Care sunt tipurile de CDS pentru învăţământul gimnazial? ………………………………………………………………….. Octombrie – Ziua mondială a animalelor sălbatice 31 Octombrie – Ziua Mării Negre 3. ofertele educaţionale ale societăţii civile să poată deveni congruente cu ofertele educaţionale formale”. ………………………………………………………………….

Proiect de programă pentru curs opţional integrat Denumirea opţionalului Investigarea mediului înconjurător din cartierul/zona X în vederea protecţiei şi conservării acestuia Opţional tip D a X a. Pentru a înţelege schimbarea şi a o anticipa.. oriunde şi oricând.5. specializarea . pe 122 Proiectul pentru Învăţământul Rural . trebuie cunoscute componentele mediului.Ştiinţele naturii” 1 oră Tipul Clasa Număr de ore/săptămână Argument : Terra se află într-o permanentă schimbare. Cunoaşterea presupune investigaţii şi acumulări de date rezultate din măsurători.4. Putem însă să efectuăm măsurători astfel încât să obţinem date reale.Proiectarea didactică la biologie Studiu individual 9 Găsiţi şi alte date referitoare la protecţia mediului şi a vieţuitoarelor ce trebuiesc reţinute în afară de cele amintite mai sus. Aflaţi câte parteneriate pe teme ecologice/de protecţia mediului există în sectorul/judeţul dumneavoastră. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri 3. precum şi variaţiile acestora. Nu se poate măsura absolut orice.

pH-ul. modele pentru stabilirea efectelor schimbărilor sezoniere. Prin acest opţional se vor aplica în condiţii reale cunoştinţele de biologie. înţelegerii. textură. organisme. diversităţii. Cauze şi efecte ale variaţiilor parametrilor ecosistemelor studiate. evapotranspiraţiei . în scopul identificării. compoziţie. C5 – explicarea diversităţii şi densităţii populaţiilor locale pe baza caracteristicilor celorlalte componente ale Ecosistemelor studiate. C3 – utilizarea investigaţiei pentru evidenţierea parametrilor componentelor ecosistemelor naturale studiate. aer. cicluri de legătură între componente. modele pentru anticiparea efectelor variaţiilor acestor parametrii - - Proiectul pentru Învăţământul Rural 123 . evapotranspiraţia. pe baza cunoştinţelor de biologie ( ex: acoperirea cu nori. Variaţii sezoniere ale componentelor ecosistemelor.Proiectarea didactică la biologie baza cărora să anticipăm ce se va întâmpla în viitorul apropiat. C7 – Argumentarea variaţiilor parametrilor componentelor ecosistemelor studiate. Interacţiuni între aceste componente. culoare. Influenţa factorilor externi şi interni asupra acestor componente. grafice. etc. diagrame şi interpretarea acestora. structură. precum şi a factorilor care le influenţează parametrii. C6 – evaluarea cantitativă şi calitativă a schimbărilor componentelor ecosistemelor studiate. temperatura. C4 – colectarea de date rezultate din investigaţiile efectuate. Competenţe specifice C1.) Conţinuturi Componentele ecosistemelor naturale studiate: apă. Investigarea atmosferei: norii. sol. prezentarea rezultatelor sub formă de tabele. Investigarea solului : profil.identificarea principalelor componente ale ecosistemelor naturale din cartierul/zona X . chimie. fizică şi matematică. Investigarea organismelor : determinarea densităţii. precipitaţiile. C2 – observarea şi recunoaşterea interacţiunilor dintre componentele ecosistemelor aflate în studiu. anticipării şi prevenirii schimbărilor din mediu. precipitaţiile. temperatura. Relaţii între componentele ecosistemelor studiate şi între parametrii componentelor acestora şi structura populaţiilor locale.

temperatura. aer. evapotranspiraţiei. • Influenţa factorilor externi şi interni asupra acestor componente. 124 Proiectul pentru Învăţământul Rural . pH-ul. structură. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Listă de conţinuturi : Capitolul I. densităţii.Proiectarea didactică la biologie Temă de reflecţie 9 Analizaţi competenţele specifice şi conţinuturile corespunzătoare din opţionalul de la pagina 144. • Investigarea organismelor: determinarea diversităţii. sol. Capitolul III • Evoluţia ecosistemelor naturale Sugestiile metodologice: Timpul alocat pentru acest opţional este de 34 de ore pe an. culoare. organisme • Interacţiuni între componentele ecosistemului studiat. Investigarea atmosferei: norii. corectaţi-le. Dacă nu. Stabiliţi dacă acestea sunt suficiente şi dacă există relaţii de interdependenţă între ele. precipitaţiile. Notarea în catalog se realizează în rubrică separată pentru CDS. textură. • Componentele ecosistemului Terra: apă. • Investigarea solului: profil. compoziţie. Capitolul II • Investigarea componentelor ecosistemului studiat.

opţionalul se poate continua pe toată perioada liceului. Ei vor orienta demersul didactic pe observarea directă. Predarea poate fi realizată fie de acelaşi profesor. proiecte Studiu individual 10 Completaţi lista de conţinuturi ale acestui opţional. orale. prin diversificarea tipurilor de investigaţii. fie de un grup de profesori. Modalităţi de evaluare: ● Probe practice. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Proiectul pentru Învăţământul Rural 125 . descoperire şi investigaţie.Proiectarea didactică la biologie Dacă are succes. Daţi şi alte sugestii metodologice şi îmbogăţiţi metodele de evaluare. Se recomandă utilizarea proiectelor de grup a căror temă va fi anunţată la începutul semestrului. scrise ● Referate.

. NOTĂ: Pentru a fi acceptat proiectul de programă trebuie să întrunească.. cu recomandări I.Proiectarea didactică la biologie Modelul 110 AVIZAT Inspector de specialitate . Durata…………………………………………………………………………… Număr de ore pe săptămână…………………………………………………. 10 Adaptare după .CNC.. cu interesele elevilor şi cu nevoile comunităţii ● Conţinutul argumentului . Existenţa unei bibliografii III.. NU Avizul conducerii şcolii: ……………………..FIŞĂ DE AVIZARE A PROIECTULUI DE PROGRAMĂ PENTRU OPŢIONAL PENTRU GIMNAZIU A.. Elemente de calitate ● Respectarea particularităţilor de vârstă ale elevilor ● Concordanţa cu etosul şcolii. Clasa……………………………………………………………………………. Avizul Consiliului de Curriculum al Şcolii ( CCŞ) CRITERII ŞI INDICATORI DE EVALUARE DA NU DA. 2000 – Ghid Matematică şi Ştiinţele naturii – Material de lucru Proiectul pentru Învăţământul Rural 126 . Autor……………….. * Avizul şcolii Denumirea opţionalului………………………………………………………… Tipul opţionalului……………………………………………………………….Abilitare pentru susţinerea cursului…………………… Unitatea de învăţământ………………………………………………………… B.realismul în raport cu resursele disponibile ● Corelarea obiectivelor cu activităţile de învăţare ● Corelarea obiectivelor cu unităţile de conţinut ● Adecvarea modalităţilor de evaluare la demersul didactic propus AVIZUL CCŞ : DA DA DA .DA cu recomandări” la punctul III.. cu recomandări …………………………………..oportunitatea opţionalului . Respectarea structurii standard a programei ● Argument ● Obiective specifice ● Activităţi de învăţare ( minim una/obiectiv) ● Conţinuturi ● Modalităţi de evaluare II.DA” /..DA” la punctele I şi II şi cel puţin 5.

cu recomandări NU NOTĂ: Pentru a fi acceptat proiectul de programă trebuie să întrunească.. Avizul conducerii şcolii: ……………………..DA cu recomandări” la punctul III 7.DA” /... Autor……………….. Respectarea structurii standard a programei ● Argument ● Competenţe specifice ● Conţinuturi ● Valori şi atitudini ● Sugestii metodologice ( inclusiv modalităţi de evaluare ) II.. 11 Adaptare după .. cu recomandări …………………………………. * Avizul şcolii Denumirea opţionalului………………………………………………………… Tipul opţionalului……………………………………………………………….oportunitatea opţionalului . Existenţa unei bibliografii III. Durata…………………………………………………………………………… Număr de ore pe săptămână………………………………………………….Abilitare pentru susţinerea cursului…………………… Unitatea de învăţământ………………………………………………………… D.DA” la punctele I şi II şi cel puţin 5.CNC. cu interesele elevilor şi cu nevoile comunităţii ● Conţinutul argumentului . Avizul Consiliului de Curriculum al Şcolii ( CCŞ) CRITERII ŞI INDICATORI DE EVALUARE DA I. DA DA .. Clasa……………………………………………………………………………..Proiectarea didactică la biologie Modelul 211 AVIZAT Inspector de specialitate . 2000 – Ghid Matematică şi Ştiinţele naturii – Material de lucru Proiectul pentru Învăţământul Rural 127 . Elemente de calitate ● Respectarea particularităţilor de vârstă ale elevilor ● Concordanţa cu etosul şcolii.FIŞĂ DE AVIZARE A PROIECTULUI DE PROGRAMĂ PENTRU OPŢIONAL PENTRU LICEU C.realismul în raport cu resursele disponibile ● Corelarea competenţelor cu situaţiile de învăţare propuse la Sugestii metodologice ● Adecvarea modalităţilor de evaluare la demersul didactic propus AVIZUL CCŞ : DA NU DA..

Temă de reflecţie 10 Înlocuiţi . cea de-a doua. deoarece o importantă parte a evaluării are loc în timpul activităţii. utilizarea unor metode proprii de lucru. prezintă şi avantaje deosebite: interacţiunea elev . care nu pune accentul pe nivelul cognitiv. selectează şi ierarhizează. de cele mai multe ori nerelevante pentru personalitatea elevului şi neglijează aspecte importante precum: gândirea. În acest sens trebuiesc avute în vedere următoarele aspecte: • diminuarea ponderii evaluării sumative. care inventariază. eva luarea ar trebui să cantitatea de informaţie ci şi calitatea acesteia. competenţa de comunicare şi de relaţionare.6. formarea unor competenţe cu ajutorul întrebărilor ajutătoare. Astfel. etc. în favoarea celei formative.profesor. psihomotor şi relaţional al elevilor.” de mai sus cu încă două exemple de comportamente/capacităţi care nu sunt luate în consideraţie în cazul evaluării curente. adică ceea ce pot face elevii cu ceea ce au învăţat. imaginaţia. nu doar la sfârşitul ei. cea din urmă. atitudinea de responsabilitate. Modalităţile de evaluare trebuie gândite înainte de predarea temelor. care valorifică potenţialul elevilor şi conduce la perfecţionarea stilului şi a metodelor proprii de învăţare. deşi ocupă mult timp pentru aprecierea tuturor elevilor. Evaluarea la disciplinele opţionale Proiectarea evaluării la disciplinele opţionale se realizează după aceleaşi principii ca şi evaluarea la disciplinele din trunchiul comun.. comportament comunicativ şi de interrelaţionare al elevilor. • stabilirea unui echilibru dinamic între evaluarea scrisă şi cea orală. 128 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Proiectarea didactică la biologie 3. are în vedere doar unele tipuri de comportamente. Adeseori evaluarea formativă este înlocuită cu evaluarea curentă. afectiv.4.etc. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Fiind focalizată pe unitatea de învăţare. concomitent cu proiectarea demersului de predare-învăţare şi în concordanţă cu acesta.

vizând aprecierea modului în care elevii îşi exprimă liber opiniile. iar la final este prevăzută o oră de evaluare sumativă. • Temă de reflecţie 11 Comentaţi afirmaţia din ultimul paragraf de mai sus şi motivaţi dacă este falsă sau adevărată.3 Proiectul pentru Învăţământul Rural 129 . Fiecare activitate de evaluare a elevilor trebuie însoţită în mod sistematic de autoevaluarea activităţii profesorului.Proiectarea didactică la biologie creşterea frecvenţei de utilizare a metodelor de autoevaluare şi de evaluare prin consultare în grupuri mici. sunt capabili să şi le susţină şi să le motiveze şi cum acceptă opiniile celorlalţi. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri În raport cu momentele realizării evaluării. 3 : Metode şi instrumente de evaluare ● probe scrise ● probe orale Metode şi instrumente de ● probe practice evaluare tradiţionale ● observarea sistematică a elevilor ● investigaţia ● proiectul Metode şi instrumente de ● portofoliul evaluare complementare ● tema pentru acasă ● tema de lucru în clasă ● autoevaluarea Tabelul. formativă sau sumativă. în spaţiul delimitat pentru o oră apar specificaţii de evaluare iniţială.

Proiectarea eficientă a evaluării se poate realiza cu ajutorul unei matrice de evaluare centrată pe competenţe/capacităţi.3 X X 12 1. 2. De aceea este necesar să se proiecteze evaluarea avându-se în vedere varietatea instrumentelor de evaluare ce pot fi utilizate.1 X X Ob. 2002 – Ghid metodologic de aplicare a Programei de biologie – învăţământ obligatoriu Proiectul pentru Învăţământul Rural 130 . 3. Pornind de la matricele realizate se pot construi apoi instrumentele de evaluare cele mai potrivite capacităţilor sau conţinuturilor respective. Ref Compet. Mai jos aveţi un exemplu de proiectare a evaluării pentru un opţional cu titlul .2 X X X - 1.2 X CNC. 5. specif Proba orală Proba scrisă Prob ă prac -tică Refe rat Proiect Auto evauare Observ area sistema ti-că X X - 1. 7. 12 Instrumente de evaluare Obiective/Compet enţe să identifice componentele structurale ale ecosistemelor terestre şi acvatice să compare ecosistemele naturale cu cele antropizate să întocmească tabele şi grafice comparative privind variaţiile factorilor de mediu din diferite ecosisteme să descrie 1.. 4. astfel încât prin evaluarea realizată pe tot parcursul anului să se acopere cât mai multe obiective/competenţe. Ecosistemul ” pe care-l puteţi desfăşura atât la gimnaziu cât şi la liceu. Mai jos aveţi un model de construire a unei matrice de evaluare: Instrumente de evaluare Descriptori de performanţă/Obie ctive/Compe tenţe Proba scrisă Proba orală Pro ba prac tică Temă de lucru în clasă Temă pentru acasă Observa rea sistemat ică Autoe valua re Referat Proie ct 1.Proiectarea didactică la biologie Un singur instrument de evaluare nu poate măsura totul. 6.

2 X X X X X X X - 2.1 X X Proiectul pentru Învăţământul Rural 131 .3 2.2 X - 3.4 X X - 3.3 X X X X - 2.Proiectarea didactică la biologie organizarea spaţială a unui ecosistem să explice relaţiile funcţionale dintrun ecosistem să investigheze structura şi relaţiile din cadrul ecosiste-melor naturale şi antropizate să interpreteze rezultatele investigaţiilor privind caracteristicile unor ecosisteme naturale şi antropizate să realizeze predicţii privind evoluţia ecosistemelor să utilizeze diverse surse de informare pentru obţinerea datelor privind caracteristicile ecosistemelor să interpreteze corect datele obţinute din investigaţii sau din diverse surse să utilizeze termino-logia ştiinţifică în interpretarea şi comunicarea datelor să participe la acţiuni de asistenţă ecologică la nivelul comunităţii locale să elaboreze strategii pentru prevenirea şi reducerea poluării în ecosistemele învecinate - 1.2* X X - 4.1* X X X X - 3.2 X - 4.

proiect. …………………………………………………………………………………. …………………………………………………………………………………. Pe parcursul secvenţei 3.4.. Folosiţi spaţiul liber de mai jos pentru răspunsuri Temă pentru portofoliu Concepeţi un proiect de programă pentru un opţional de tip C pentru clasa a IX a.. diferenţele dintre metodele alese şi comentariile didactice făcute. referat. Cel mai mult m-a ajutat …………………………………………………. vor conta: adecvarea la cerinţele sarcinii de lucru. Completaţi următoarele enunţuri: 1.Fişa de avizare”.6 m-am confruntat cu următoarele dificultăţi: ………………………………………………………………………. probă practică.Proiectarea didactică la biologie Studiu individual 11 Completaţi matricea de evaluare de mai sus cu câte un exemplu de: probă scrisă. ………………………………………………………………………………… 132 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Îmi sunt încă neclare următoarele aspecte……………………………. ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… pentru că……………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………. la care adăugaţi şi . la care adăugaţi şi baremele de corectare şi notare. În aprecierea temei.. ………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………… 3. 2.

…………………………………………………………………... Construiţi o matrice de evaluare pentru o unitate de învăţare pentru clasele gimnaziale Proiectul pentru Învăţământul Rural 133 . 2.Proiectarea didactică la biologie Test de autoevaluare Pentru întrebările 1 şi 2. …………………………………………………………………. ………………………………………………………………….. …………………………………………………………………. Enumeraţi metodele şi instrumentele de evaluare com-plementare.. Care sunt deosebirile dintre evaluarea continuă şi evaluarea formativă? …………………………………………………………………. completaţi cu răspunsul corect! 1. 3. …………………………………………………………………..

5. Consemnaţi în jurnalul vostru reflexiv feed-back-ul obţinut prin aplicarea probelor de evaluare scrisă şi practică de la punctul 3. Corelaţi/relaţionaţi elementele ce structurează unitatea de învăţare.. cum ştim că s-a învăţat?” şi .) aplicarea. În evaluare vor fi analizate: dacă obiectivele de referinţă răspund la întrebarea . cu ce se învaţă?” (1.5p).Se acordă 1 p din oficiu.1 p din oficiu.5p).. să consemnez feed-back-ul întrun jurnal reflexiv? .. 4. dacă. cum se învaţă?” (1.să corelez elementele constitutive ale unităţilor de învăţare pentru redactarea unui proiect adap-tat contextului clasei? 134 Proiectul pentru Învăţământul Rural .5 p pentru fiecare probă elaborată corect ( să corespundă obiectivelor operaţionale) şi 1 p din oficiu..5p)... b. c..Proiectarea didactică la biologie TEST DE EVALUARE – NOTAT DE TUTORE Testul de evaluare de mai jos vă va ajuta să verificaţi gradul de îndeplinire a competenţelor specifice Unităţii de Învăţare 3:. conform celor trei secvenţe: a. să elaborez probe de evaluare pentru măsurarea nivelului de achiziţie în cadrul fiecărui obiectiv de referinţă selectat? . 3. Proiectaţi o activitate de învăţare pe bază de proiect respectând etapele caracteristice acesteia.. Elaboraţi proiectul unei unităţi de învăţare. Elaboraţi câte o probă de evaluare scrisă şi una orală pentru alte unităţi de învăţare decât cele exemplificate la punctele 1 şi 2.) structurarea şi sistematizarea. În evaluare vor fi analizate: modul de concepere şi structurare a secvenţei de familiarizare (3p). ce se învaţă?” (1.. dacă activităţile de învăţare răspund la întrebarea .5p). Pentru corecta proiectare a etapelor se vor acorda: 3p.. modul de concepere şi structurare a secvenţei de structurare şi sistematizare (3p). cât s-a învăţat?” (1. modul de concepere şi structurare a secvenţei de aplicare (3p)... dacă resursele alese răspund la întrebarea .) familiarizarea.. de ce se învaţă ?” (1. În evaluare se vor acorda câte 4. . Se acordă 1 p din oficiu... de creaţie şi respectiv de prezentare.. modul de proiectare şi realizare a autoevaluării (1.. Sistemul excretor” de la clasa a VII a. În evaluare se vor acorda câte 9 p pentru consemnarea corectă şi 1 p din oficiu.5p). să organizez demersul didactic pe baza segmentării în unităţi de învăţare? . să corelez elementele nstitutive ale unităţilor de învăţare pentru redactarea unui proiect adaptat contextului clasei? 1.5p). conţinuturile răspund la întrebarea .. 2. Proiectarea didactică la biologie” Am reuşit…??? . pentru etapa de căutare şi câte 2p pentru etapele: de rezolvare. dacă evaluarea răspunde la întrebările .

Proiectarea didactică la biologie

...să elaborez o probă de evaluare pentru a măsura nivelul de achiziţie în cadrul unui obiectiv de referinţă prin metoda observării sistematice ? elevilor?

6. Elaboraţi o fişă de evaluare pe baza observării sistematice a activităţii elevilor pe parcursul unei ore ca are ca subiect “Celula” la clasa a IX a. Se va evalua astfel 3 p . pentru corecta formulare a criteriilor de evaluare a conceptelor şi capacităţilor elevilor, 3p. pentru corecta formulare a criteriilor de evaluare a atitudinii elevilor şi 3p pentru corecta formulare a criteriilor de evaluare a comunicării elevilor. Se acordă 1p din oficiu.

...să elaborez o probă de evaluare prin metoda referatului?

7. Elaboraţi un barem pentru evaluarea unui referat cu tema “Mamifere acvatice” la clasa a VI a. Se va acorda câte 1 p. pentru fiecare din criteriile de evaluare ( pentru structură nu se acordă puncte aceasta reieşind din toate componentele referatului). Se acordă 1p din oficiu.

8. Elaboraţi fişe de autoevaluare care să conţină elemente pentru identificarea modului în care elevii
...să elaborez o probă de evaluare prin metoda autoevaluării?

... să elaborez un proiect de opţional din perspective nevoilor de dezvoltare locală şi a intereselor elevilor?

Înţeleg criteriile de apreciere după care se conduce profesorul 2. Sarcinile de lucru 3. Percep mediul de lucru 4. Sunt interesaţi de activitatea din clasă 5. Doresc să studieze suplimentar subiectul abordat la clasă În evaluare se acordă 1 p pentru punctul a şi câte 2p pentru punctele b-e. Se acordă 1p din oficiu. 9. Elaboraţi un proiect de opţional ( fie pentru gimnaziu, fie pentru liceu) pe problemele de mediu din comunitate, din perspectiva nevoilor de dezvoltare locală şi a intereselor elevilor. În evaluare se vor acorda 6 p pentru proiectul de programă, 3 p pentru modalitatea de evaluare şi 1 p din oficiu.

1.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

135

Proiectarea didactică la biologie

INDICAŢII, SUGESTII DE REZOLVARE, RĂSPUNSURI PENTRU SARCINILE DE LUCRU ALE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE 3

Temă de reflecţie 1 -

corelaţii obiective/competenţe cu tematica, succesiunea, conţinutul, activităţile de învăţare, resursele. modul de organizare a activităţii: -etapele investigaţiei -criteriile de realizare -stabilirea sarcinilor de lucru reflectă modul în care elevii au atins obiectivele instruirii , demonstrează care sunt achiziţiile elevilor

Temă de reflecţie 2 -

Temă de reflecţie 3:

Temă de reflecţie 4 – Nu; Nu. *Fiecare cursant va spune cu sinceritate cu ce dificultăţi s-a confruntat Temă de reflecţie 5 - Sunt suficiente, dar le considerăm opţionale Temă de reflecţie 6 - 3, maxim 4. Temă de reflecţie 7 - 4 – 5 CS ; competenţele specifice acoperă dimensiunea cognitivă a personalităţii elevilor şi se stabilesc pornind de la modelul de generare prin gruparea categoriilor de concept operaţionale în funcţie de dominantele avute în vedere (vezi tab.2 pg.24-25 din unitatea de învăţare 1) Temă de reflecţie 8 - Competenţe generale, specifice şi eventual derivate Temă de reflecţie 9 – Sunt suficiente şi există relaţii de interdependenţă între ele Temă de reflecţie 10- Competenţe afective şi psihomotorii Temă de reflecţie 11 - ,,Fiecare activitate de evaluare a elevilor trebuie însoţită în mod sistematic de autoevaluarea activităţii profesorului”. Afirmaţia este corectă: prin autoevaluare profesorul va avea feed-back-ul şi astfel îşi va putea proiecta activitatea viitoare. Studiu individual 1 - cunoaşterea programei şcolare, a conţinutului ştiinţific, a particularităţilor elevilor, stabilirea metodelor de instruire şi evaluare, alocarea timpului, organizarea activităţii - personalizarea derivă din deciziile profesorului privind organizarea activităţii de învăţare-evaluare Studiu individual 2 Secvenţele se succed logic, raporturile între elemente sunt de interdependenţă cauzală, secvenţele au în comun parcurgerea logică a elementelor procesului didactic: Ce..De ce..Cum ..În ce măsură se învaţă.
Proiectul pentru Învăţământul Rural

136

Proiectarea didactică la biologie

Studiu individual 3 Studiu individual 4 Studiu individual 5

Furnizează informaţii privind conceptele şi capacităţile, atitudinile şi comunicarea elevilor. Argument, prezentarea rezultatelor, rezumarea Concluziilor, aspectul şi modul de prezentare. Beneficiile autoevaluării: -metodă de autocunoaştere -stimulează implicarea activă a elevilor în propria lor instruire -relevă imaginea de sine a elevilor

Studiu individual 6 - * Se vor studia cu atenţie, se vor face observaţii reale şi pertinente care se vor menţiona în portofoliul individual Studiu individual 7 - * Se vor studia cu atenţie, se vor face observaţii reale şi pertinente care se vor menţiona în portofoliul individual Studiu individual 8 - Există asemănări şi deosebiri între modul de proiectare a opţionalelor la aria curriculară ,,Matematică şi ştiinţe”, pe care fiecare cursant le va indica în conformitate cu realităţile de la propria şcoală. Studiu individual 9 - * Fiecare cursant va căuta date noi ce trebuiesc reţinute, iar bibliografia consultată o va trece în portofoliul personal Studiu individual 10 - * Se va pune accent pe creativitatea şi originalitatea cursantului Studiu individual 11 – După ce se consultă tabelul 3 de la pagina 150 şi secvenţa 3.3 se va consulta pentru exemple ,,Ghid metodologic de APLICARE A PROGRAMEI DE BIOLOGIE – învăţământ obligatoriu” – Partea a III a, M.Ed.C. – C.N.C.,Ed. S.C.Aramis Print s.r.l.,2002 Test de autoevaluare, pagina 113 1. Conform informaţiilor din secţiunea 3.1 2. Obiective, competenţe, conţinuturi 3. Adaptări, înlocuiri, omiteri, adăugări

Test de autoevaluare, pagina 129 -capacităţile elevilor de aplicare, transfer, generalizare a cunoştinţelor -încurajează dezvoltarea deprinderii de studiu individual şi de comunicare -avantaje: înlesneşte evaluarea deprinderilor de lucru cu metode şi instrumente specifice biologiei, exersează colectarea de date şi formularea de concluzii pe baza acestora. Test de autoevaluare, pagina 142
Proiectul pentru Învăţământul Rural

137

.C.r..Ed.Ed.l. S.C. Evaluarea formativă valorifică potenţialul elevilor şi conduce la perfecţionarea stilului şi a metodelor proprii de învăţare.Aramis Print s. .C.l. – C.N.Aramis Print s. de cele mai multe ori nerelevante pentru personalitatea elevului şi neglijează aspecte importante precum: gândirea. Se va consulta. Metode alternative de evaluare • Observarea sistematică a elevilor • Investigaţia • Proiectul • Portofoliul • Tema pentru acasă • Tema de lucru în clasă • Autoevaluarea 2.Ghid metodologic – aria curriculară matematică şi ştiinţe ale naturii – liceu” M.2002 şi .. S.N. 11-12 2.Proiectarea didactică la biologie 1.2002 138 Proiectul pentru Învăţământul Rural ..Ed.l. utilizarea unor metode proprii de lucru..C. imaginaţia. Se va consulta tab.. 2 de la pag. – C.Ghid metodologic de aplicare a programei de biologie – învăţământ obligatoriu” – M. 2 de la pag. S. Se vor consulta. 11-12 3. Se va lucra individual sau pe grupe.Ed.Ed.r.Ghid metodologic de aplicare a programei de biologie – învăţământ obligatoriu” M.Aramis Print s. pagina 154 1.2002 Test de autoevaluare.. – C.. Evaluarea curentă are în vedere doar unele tipuri de comportamente.C.Ed.N.C.r.C. atitudinea de responsabilitate.C.. 3. competenţa de comunicare şi de relaţionare. Se va consulta tab.C.

Borcea M. pag. – Ecologie teoretică... Râmnicu Vâlcea. 1976.clasa a XII a.. Walter H. pag. 2003.. Bucureşti.sarmis.. pag. Păun M. clasa a X a. Udrescu S.. Purdea L. manual pt.. 23-30. 23-31. Ionescu A. Ilie N.68-103 Teodorescu I. * * Flora RPR-RSR . pag.manual pt. pag. 5-9.Scisul Românesc. – Flora spontană. Neguţ C.Constelaţii. Buc. Buc.. 2000.Academiei. 1990.. pag 26-44. Petrescu I. 33-65.. Toniuc N. sursă de plante pentru spaţiile verzi Ed. Strategii alternative de evaluare modele teoretico-experimentale.Ecologie.Şt. Buc.Constelaţii. Ploaie Ghe. 1970 . Neguţ C.1999. 14-56 Tudor. Boşcaiu N. – Ecologia şi protecţia mediului. Editura Didactică şi Pedagogică. – Vegetaţia Pământului. 2001.Rîşnoveanu G.Proiectarea didactică la biologie Bibliografie recomandată pentru “Unitatea de învăţare 3” Dunmitriu Constanţa. 34-56. 167-185. Proiectul pentru Învăţământul Rural 139 . – Ecologia şi protecţia mediului. Stugren B. – Microbiologia resurselor Naturale. Cluj. Ed. Ed.. Teodorescu I. Soran V.Offsetcolor.. – Ecologia şi protecţia mediului. 1993. Ed... Ed. Buc.T. Popescu l. 1985. pag. Buc. Evaluarea în procesul didactic. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică.. Craiova.Rîşnoveanu G.. Ed.2002.2001. Teodorescu I. Ed. introducerea pag. – Omul şi biosfera. Radu I. 1952 – 1992. Buc. 1994.. – Importanţa ecologică a parcurilor naturale. pag.Constelaţii. Târgovişte.1987.. I – Mic atlas de plante.. Ed..

Dumitru Gh. M.). Metode de învăţământ. Dumitru Constanţa . Bucureşti. ***Softwin. Polirom. M.TÂRCĂ A. PIR: Dezvoltarea profesională pe baza activităţii proprii desfăşurată în şcoală.2000. Învăţarea matematicii şi a ştiinţelor naturii.(II).2001 20. Ed. LEAHU I. Bucureşti. Dumitriu Constanţa. (coord. O. Ed. Aria curriculară Matematică şi Ştiinţe ale Naturii. Ed. Iaşi 11. Bucureşti. şi colab.. Liceu.2000.N. Studiu comparativ (I).C.Bibliografie generală 4.).Academiei. SARIVAN L. Consiliul Naţional pentru Curriculum.C. *** Ministerul Educaţiei Naţionale. Instruirea şcolară. 14. Strategii didactice inovative.S. *** Ministerul Educaţiei Naţionale.C. MEYER G. Pedagogie. Programe şcolare pentru clasele a X a.sarmis. (coord. NOVEANU G. 2006. Cucoş Constantin. De ce şi cum evaluăm. Predarea interactivă centrată pe elev. 3. Ed.(coord. PĂCURARI O.1999..E. ***Manuale de biologie pentru clasele a V-a. 1994 140 Proiectul pentru Învăţământul Rural .N.Ed.. – Ecologie teoretică. *** Programe şcolare pentru învăţământul obligatoriu.Polirom. 2005. Iucu Romiţă. 15. 8. Ed. 2001.Humanitas Educational Bucureşti.).1983. Polirom 17. Stugren B. EDP Bucureşti 10. 2004. 2006. Ciolac Anca.N. Programe şcolare pentru clasele a V a – a VIII a.N. Biologie (soft educaţional) 6. Aria curriculară Matematică şi Ştiinţe ale naturii. 19.Aramis Print. Ed. Strategii alternative de evaluare modele teoretico-experimentale.Aramis Print. Bibliografie minimală recomandată pentru modulul “Didactica biologiei în învăţământul obligatoriu” 1. RADU I.S.Iaşi. 18.). *** Ministerul Educaţiei Naţionale. ipografia Universităţii Bucureşti.Corint Bucureşti 1999. Cadru de referinţă. . 13.Cicero. C. Editura Didactică şi Pedagogică. Psihopedagogie. Comunicare eficientă. – C. Un model de proiectare curriculară centrat pe competenţe.Sigma. 12. M. Curriculum Naţional învăţământul obligatoriu.. Psihologia educaţiei şi dezvoltării. Ghid metodologic de proiectare a activităţii didactice la ştiinţe ale naturii. Învăţarea prin descoperire în predarea – învăţarea biologiei..Ed.. corelaţii cu alte strategii didactice.C.. Ed. Polirom 7. 2003. Aramis.SARIVAN L. 9. Iaşi 16. Polirom.C. Ed.1989. SINGER M.C. Consiliul Naţional pentru Curriculum. 2. 2002. Editate de CNC şi MEC.. Bucureşti. Ghid metodologic. Clasele a V a – a VI a. Cluj.a X-a.C.2001. 4..E. 2003. Bucureşti. 1998 – 1999. Cerghit I.(coord. Ed. 5. Consiliul Naţional pentru Curriculum. Ed.C.. Pâinişoară I. 1996.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful