Istorie si Latinitate

Coordonatorul grupei : Lupescu Adrian Membrii grupei : Rosu Razvan Serban Marian Niti Mihai Talvan Marius Puflea Daniel Stroiuleasa Ionut Ciobanu Cristian Boicea Andrei Olteanu Mihai Lixandru Daniel Subiecte abordate: • Tracii (realizat de Sereban Marian) • Daco-getii (realizat de Talvan Marius si Niti Mihai) • Romanii pana in sec. V (realizat de Puflea Daniel) • Intalnirile intre daco-geti si populatiile migratoare (realizat de Rosu Razvan si Adrian Lupescu) • Efectul marilor migratii asupra populatiei daco-romane din interiorul spatiului
2

carpato-danubiano-pontic (realizat de Ciobanu Cristian si Stroiuleasa Ionut) Relatia dintre populatia daco-romana si Imperiul Bizantin (realizat de Boicea Andrei si Olteanu Mihai) Efectele cuceririi romane asupra continentului european (realizat de Lixandru Daniel)

„ Stăpânirea romană în Dacia a fost un izvor de ordine şi propăşire " - Nicolae Iorga

„ Nulla est medicina sine lingua latina ” (Nu e medicină fără limba latină)

„ Alea iacta est ” (Caesar) ( Zarurile sunt aruncate)

3

şi iubitori de război. Treptat. Tracii Tracii erau o multitudine de triburi Indo-Europene.Tracia.„ Vita brevis. considerate barbare. El îi descrie ca având în general aceleaşi obiceiuri. care s-au răspândit în jurul Mării Negre (Pontus Euxinus în antichitate). Denumirea de Thrakos sau Thrakios era aplicată de scriitorii elenici popoarelor din această parte a lumii. Despre zeul războiului Marte/Ares. Frigia. miturile si 4 . Dacia. în cadrul unui pseudoimperiu . Bythinia.c. tracii au întemeiat regate precum Odrid. Lycaonia. dar fiind foarte dezbinaţi. ars longa ” (Seneca) (Viaţa este scurtă. Herodot îi considera pe traci ca fiind cel mai numeros popor după indieni. străine de Elenism. în Peninsula Balcanică şi Asia Minor în mileniul III-II î. arta lungă) „ Vitam impendere vero ” (Juvenal) (Săţi dai viaţa pentru adevăr) 1.

ei făceau parte din acei aşa-zişi daci liberi. mai ales din secolul III p. unul dintre cele mai mari pericole pentru provinciile Dunării de Jos.. denumirea de Trac a început să dispară. scriind despre înfrângerea incursiunii acestora de către împăratul Theodosie I. Carpii erau un trib dacic care trăia în Moldova. fiind consideraţi de romani. de la Munţii Carpaţi (despre care se crede că au moştenit numele de la carpi) până la Nistru. cele mai multe situri arheologice găsindu-se în partea de vest a zonei .legendele antice pretindeau că s-a născut între Traci. doar numele provinciei Tracia păstrându-i amintirea. unde au creat cultura arheologică Poieneşti-Zvorâştea 5 . Cuceriţi de romani. Ultima menţionare a fost a istoricului grec Zosimos în 381 sub numele de carpodaci. Chr.c.. ei de altfel se presupune că au recucerit o parte din teritoriile provinciei romane Dacia după retragerea Aureliană.în anii 101-102 şi 105-106. Prezenţa carpilor. ca daci liberi. Mitul Cavalerului Trac După cucerirea ultimului regat tracic de către Imperiul Roman în anul 46 d. extraprovinciali. este constantă la est de Carpaţi pe toată perioada de dominaţie romană în Dacia.

Limba tracilor. Diferitele sisteme de dominaţie romană. în cadrul "hotarelor invizibile ale Imperiului" Th. Retragera aureliană din Nordul Dunării din 275 a favorizat această sinteză. Mommsen au determinat asimilarea de către carpi a culturii net superioare romanice. favorizând unitatea etnicolingvistică în întreg spaţiul dintre Nistru. Dunăre şi Tisa. Limba tracă se înrudea cu alte limbi indoeuropene: sancrita. au fost strămutaţi în diferite părţi ale Imperiului.manifestându-se prin continuitate de locuire a teritoriului şi schimburi între populaţiile dacice "libere" şi locuitorii Daciei romane sau cu neamurile germanice. balta 6 . iraniana. urmare a acestui proces. carpii însuşindu-şi limba latină. O parte a carpilor. mai ales din părţile sudice ale Moldovei.

kentum. Stabilirea unei limbi comune pe întreg spaţiul locuit de traci prezenta o formă a unităţii lor etnice.veche. Unii cercetători sunt de părerea că este vorba de două dialecte. 7 .) nu s-au păstrat.Chr. . idiomurile slave. Despre limba tracilor se poate judeca şi după numele proprii toponimice. iar alţii. O inscripţie în limba tracă a fost descoperită în 1912 la Ezerovo în Bulgaria. Divizarea tracilor în două grupuri mari de nord şi de sud a stimulat diferenţierea lor lingvistică. Ocupaţiile şi modul de viaţă. Sunt foarte puţine date istorice despre limba tracilor. Versurile lui Ovidiu scrise în limba getică la Tomis (anii 8-17 d.de două limbi diferite.formau limbile: greaca. după denumirea ierburilor de leac care s-au păstrat în izvoare istorice. Inscripţia era scrisă cu caractere greceşti. de unde se impune concluzia că limba unică a tracilor avea două dialecte. ilirica. iar la cei de sud cu "para". Toate aceste limbi formau grupul satem al limbilor indoeuropene (un alt grup . însă după cum relata scriitorul antic Strabon. cu mici diferenţe. celta. Ultimii invocă argumentul că la tracii de nord denumirile cetăţilor se terminau cu sufixul -"dava".germana). latina. toţi tracii vorbeau aceeaşi limbă.

"pileaţi") purtau pe cap căciuli de postav.Tipul principal de aşezare a tracilor era satul. Localităţile întărite serveau drept reşedinţe ale căpeteniilor de triburi (asemenea reşedinţe erau la Butuceni (Orhei). Casele construite la suprafaţă aveau pereţi din bârne. aveau un termperament aprins. 8 . puternici. Multe localităţi erau amplasate pe locuri înalte. Otomani (Bihor).) Tracii. Babadag etc. fiind înconjurate cu şanţuri umplute cu apă. erau luptători experimentaţi în multe conflicte militare. dar iarna cojoace. purtau pantaloni (iţari) din cânepă sau in. împletite cu nuiele şi unse cu lut. Persoanele din mediul aristocraţiei tribale (numiţi tarabostes sau. Mediul natural în care trăiau şi modul de viaţă care îl duceau le asigurau o viaţă lungă. iar la necesitate îl acopereau cu o glugă. în latină. conform izvoarelor istorice. şi mai ales conform imaginilor de pe Columna lui Traian şi Tropeaum Traiani (din Dobrogea). Mai rar se foloseau locuinţe sub formă de colibi şi bordee. în latină. alcătuit dintr-un număr restrâns de locuinţe. erau oameni de statură potrivită. "capillati") erau cu capul descoperit. Sărata Monteoru. pe când oamenii de rând (numiţi comaţi sau. Răcătău (Bacău). Ei se îmbrăcau în cămăşi lungi încinse cu brâe.

în agricultură se generalizează unelte de fier. având la bază agricultura. Tribul era forma principală de conveţuire a tracilor. Această parte activă a membrilor comunităţii capătă posibilitate de a acumula bunuri materiale. O ocupaţie de bază era şi creşterea animalelor. Spre sfârşitul mileniului al II-lea î. Posibil că pe lângă conducătorul tribului exista un sfat al bătrânilor.Chr. In secolul al V-lea Î. catrinţe (fuste). Conducătorii războinici şi slujitorii cultelor religioase (sacerdoţii) aveau un rol deosebit în organizarea tribului. Acest port se aseamănă cu portul naţional al ţăranilor români de astăzi din zona de munte. creşterea animalelor.Femeile purtau cămeşi cu mâniei croite din materialul întreg. Ocupaţiile tracilor au progresat în continuu. reprezentanţi ai aristocraţiei tribale.Chr. apoi a 9 . Fiecare trib avea un teritoriu propriu. Dintre meşteşuguri cele mai importante era metalurgia (prelucrarea bronzului. ceea ce va duce la o stratificare socială. Agricultura primitivă se practica cu brăzdarul din lemn sau corn de cerb. tracii de nord au preluat de la tracii de sud brăzdarul de fier.Chr. în secolul al II-lea î. tracii foloseau calul domestic în activitatea gospodărească şi militară. iar pe cap o basma. meşteşugurile.

în prima jumătate a mileniului I î. Credinţa lor era politeistă (mai mulţi zei). care apoi a fost înlocuit cu Zamolxis. Se credea că cel decedat pleacă la Zamolxis. Influenţele externe (greceşti. decoruri pe unele arme. probabil de la celti. tracii au preluat roata olarului.) se îmbină armonios cu elementele locale. Arta şi credinţele tracilor. In opinia unor istorici acesta a fost iniţial numele zeului suprem al dacilor.fierului. Aceste opere mărturisesc despre un gust frumos şi o tendinţă de a reda cu multă fidelitate realitatea. scitice etc. a metalelor preţioase) şi ceramica. Herodot scrie şi despre zeul Gebeleizis. Decorul în formă de cerc de pe vase şi arme denotă ataşamentul tracilor faţă de cultul Soarelui. argint. aur. zeul soarelui. sacrificând cu acest 10 . Arta tracilor şi-a găsit întruchiparea în ornamentarea ceramicii. Zeul suprem era Zalmoxis (după Herodot) sau Zamolxis (după Strabon). Autorii antici scriu că tracii credeau în nemurire. La fiecare 4-5 ani tracii trimiteau zeului suprem un sol. în figuri zoomorfe şi antropomorfe din lut ars.Chr. în podoabe de bronz.

în istoriografia modernă pentru denumirea tuturor triburilor nord-dunărene este folosită denumirea de geto-daci.Chr.Chr. care erau prezentate în formă de balaur cu cap de lup în unele izvoare se folosea denumirea de geţi pentru daci de către greci 11 . în mileniul I î. Această denumire ţine cont de diferenţierea regională a triburilor. predomină incinerarea. Se presupune că denumirea "dacii" provine de la daos-"lup" în limba înrudită a frigienilor.Chr. cât şi înhumarea (înmormântarea) celor decedaţi.scop pe un membru de vază al tribului (prin aruncarea peste suliţi ridicate în sus). deoarece geţii locuiau în regiunea de şes de la sud şi est de Carpaţi şi pe ambele maluri ale Dunării de jos. izvoarele istorice tot mai des îi pomenesc tracii in rând cu geţii şi pe daci. la mijlocul secolului I î. Tracii practicau atât incinerarea (arderea). iar dacii-în regiunea intermontană din Carpaţi Pe de altă parte această denumire exprimă unitatea etno-lingvistica şi culturală a acestor triburi. Despre aceasta par să mărturisească stindardele dace de pe Columna lui Traian. La sfârşitul mileniului I Î. Pentru prima dată ei sunt menţionaţi de Caesar în lucrarea "De bello galico". Unitatea etno-culturală a getodacilor.

mărturisită de scriitorii antici. căreia îi corespunde o comunitate unitară etnică. Deci. Tentativele unor istorici sovietici de a diviza tracii de nord in doua grupuri separate: cei de vest . se consolidează unitatea de cultură geto-dacă. ii corespunde şi unitatea de cultură materială. 12 . scriitorii greci şi romani au folosit aceste denumiri pentru triburi sau uniuni tribale care etnic nu se deosebeau şi vorbeau în aceeaşi limbă. răspândită pe întreaga arie a vieţuirii tracilor de nord Din secolele II-I î.cea a constituirii statului.geţii. nu se bazează pe nici un fel de materiale arheologice sau scrise şi se află în contradicţie cu totalitatea izvoarelor istorice şi lingvistice. ajungând la o treaptă nouă de organizare politică .Chr. Unităţii etnoligvistice a geto-dacilor.şi de daci pentru geţi (de către romani. şi cei de est dacii.

legume(legumen).in decursul timpului.istoricii. 13 .2.Dacia a fost transformata in provincie romana si va ramane stapanita timp de 156 de ani de catre romani.cand se folosesc concomitent limba geto-daca si latina.Romanizarea populatiei s-a desfasurat rapid si usor.aur( aurum). sare(salem).negustori in Dacia inca de dinainte de cucerirea romana.Se poate vorbi despre o perioada de lingvism.Influenta patrunderii de meseriasi. Peste 2600 de inscriptii scrise in latineste au fost descoperite pe teritoriul tarii noastre. Daco-getii Lingvistii romanii.agricultori.grau(granum).arheologii au pus in evidenta.pana la impunerea definitiva a acestora din urma.se face simtita si astazi prin termeni din domeniu pastrati din latina :a ara(arare).date si documente de limba care ne arata originea si caracterul limbii romane. In urma razboaielor dintre daci si romani.

a pedepsi) iar din franceza(bacnota. chip) din turca(alai.iar dupa 1540 au aparut si carti in limba romana.limba romana mai este si limba literaturii artistice.din maghiara(gand.mila. La Orastie s-a tiparit prima parte din Vechiul Testament.cuvinte sau expresii atat din limba populara cat si din graiuri.acestora li se mai adauga apoximativ 100 de cuvinte izolate(abur.deal. Spre deosebire de limba romana.barza) si 2200 de nume proprii(Arges.oras.slavii au influentat limba fara a modifica fondul principal 14 .a iubi.Invazia popoarelor migratoare(gotii.gepizii.Pe langa forma literara si forma populara.avarii.limba literaturii artistice poate sa intrebuinteze orice forme. Primul document cunoscut scris in limba romana este o scrisoare din anul 1521.cele mai multe fiind la Brasov.brad.Dunare.noroc).cismea) din neogreaca(caramida.Motru) Din slava avem aproximativ 20-22% din fondul principal de cuvinte(cleste.Cris.boala.hunii.Fondul principal de cuvinte al limbii romane este in proportie de 60-66% de origine latina.geniu).

3.Majoritatea partilor de vorbire flexibile sau inflexibile sunt mostenite din limba latina:substantivul.articolul. Morfologia limbii romane mosteneste in mare parte realitatea limbii latine populare.prefera raportul de coordonare fata de cel de subordonare dar au ca baza aceasi latina populara.adjectivul. Romanii pana in secolul V 15 .de cuvinte si structura gramaticala de origine latina. Sintaxa limbii romane.modifica topica cu predicatul la sfarsitul propozitiei.numeralul.pronumel e.verbul cu cele patru conjugari.

potrivit tradiţiei. în timpul domniei lui Nero. Principalele 16 . Roma a devenit centru politic al republicii sclavagiste romane.. însă cea mai veche aşezare descoperită aici datează. Mutarea capitalei imperiului la Constantinopol (330). fiecare curie având căte zece ginţi. De la sfârşitul secolului al VI-lea î. care ar fi durat.n. căderea imperiului roman de apus (476) şi migraţiunea poparelor au dus la decăderea oraşului.Potrivit tradiţiei.n. locuitorii Romei (populus romanus) erau împărţiţi în trei triburi a căte zece curii.perioada regalităţii”.e.n. mai ales sub împăraţii Traian.. În anul 64. împărţirea imperiului (395). Roma a fost mărită. Cea mai veche perioadă din istoria Romei este cunoscută în istorie sub denumirea de .e.).C. Organizarea socială a Romei în această perioadă era democraţia militară. o mare parte a oraşului Roma a fost mistuită de incendiu. aproximativ două secole şi jumătate (753-509 Î. Roma a fost întemeiată în anul 735 î. Imperiul roman a fost unul dintre cele mai puternice şi mai mari state ale lumii antice. iar din secolul I î. Reconstruită în timpul Flavilor.e. de Romulus şi Remus.e. Adrian şi Caracalla.n. al Imperiului roman. potrivit materialelor arheologice. de prin secolul al X-lea î.

instituţii ale statului roman incipient erau adunarea bătrânilor (senatus), adunarea poporului pe curii (comitia curiata), care alegea pe toţi magistraţii şi regele (rex), ales de adunarea poporului. În cursul evoluţiei sale din această perioadă populaţia Romei s-a împărţit în patricieni (aristocraţia gentilică) şi plebei (reprezentanţi ai triburilor aservite), amândouă categoriile fiind formate din oameni liberi, sclavia, incipientă, având un caracter patriarhal. În secolul al VI-lea Î.C. Roma a cunoscut o perioadă de dominaţie politică etruscă, care a influenţat tradiţia, instituţiile politice şi arhitectura secolelor următoare. La sfârşitul secolului al VI-lea Î.C. (potrivit tradiţiei romane în anul 509 Î.C.), la Roma s-a instituit republica, autoritatea regală fiind înlocuită prin aceea a doi magistraţi, numiţi la început praetori, iar apoi consuli, aleşi dintre patricieni, de către adunarea poporului. Senatul, alcătuit din patricieni, a devenit organul suprem al puterii în republica romană, dând acesteia un caracter net aristocratic. În cursul unui îndelungat proces istoric (sec VI-III Î.C.) s-au efectuat importante reforme sociale, care au pus bazele organizării statului roman în forma cunoscută de istorie. Principalul conţinut al istoriei interne a statului roman în perioada republicană timpurie îl constituie lupta plebeilor cu patricienii pentru
17

pământ şi pentru egalitate în drepturi politice. Lupta dintre patricieni şi plebei încheiată în 287 Î.C. a dus la importante modificări în structura socială a statului roman; populaţia liberă a Romei s-a împărţit în caste (ordines), în fruntea cărora era noua aristocraţie (nobilitas), alcătuită din vârfurile patriciene şi plebeiene. În a doua jumătate a secolului al Vlea Î.C., Roma dispunând de o excelentă organizare militară, a iniţiat o politică expansionistă în Latium, apoi în Italia. În urma războiului cu coaliţia oraşelor latine (340-338 Î.C.), care i-a adus hegemonia în Latium şi a războaielor cu samniţii (343-341, 327-304 şi 298-290 Î.C.), Roma a cucerit întreaga Italie centrală de pe ambii versanţi ai Apeninilor. După cucerirea Italiei centrale Roma a ajuns în conflict cu oraşele greceşti din sudul Italiei. În urma războiului cu regele Etirului, Pyrrhos (280-275 Î.C.), şi a asediului Tarentului (272 Î.C.), Roma a ocupat toată Italia de sud. După ocuparea Italiei şi organizarea ei din punct de vedere politic, social-economic şi administrativ, interesele Romei s-au ciocnit de cele ale Cartaginei. Lupta pentru supremaţie în bazinul mediteranean a dus la cele trei războaie denumite, războaie punice. În urma primului război punic, Roma a obţinut Sicilia, dar forţa economică, politică şi militară
18

a Cartaginei rămânea aproape intactă. În cursul celui de-al doilea război punic armata cartagineză, condusă de Hanibal, a invadat Italia, pricinuind armatei romane înfrângeri zdrobitoare la Lacul Trasimene şi mai ales la Cannae. Dar tactica temporizatoare elaborată de Fabius Cunctator, precum şi campaniile din Spania şi Africa conduse Publius Cornelius Scipio, au hotărât soarta războiului; Cartagina a suferit o grea înfrângere la Zama şi a pierdut în favoarea Romei toate posesiunile de peste mări. În urma celui de-al doilea război punic Roma a obţinut hegemonia în bazinul apusean al Mării Mediterane şi şi-a îndreptat atenţia spre răsărit (unde ocupase Iliria). În urma a trei războaie Macedonia a fost înfrântă şi supusă. După înfrângerea unei mari răscoale antiromane (148-149 Î.C.) Macedonia a fost transformată în provincie romană, iar în 146 Î.C., după înfrângerea răscoalei Ligii Aheene oraşele greceşti au fost subordonate provinciei romane Macedonia. În acest timp, Cartagina sa refăcut din punct de vedere economic; un nou război, al treilea război punic (149-146 Î.C.), provocat de romani, a avut drept rezultat zdrobirea Cartaginei (care a fost dărâmată şi includerea teritoriilor acesteia în provincia romană Africa. După consolidarea stăpânirilor în provincia Balcanică şi după zdrobirea
19

C. ca urma a transformării Romei într-un mare stat maritim. Spre sfârşitul secolului I Î. aceeaşi soartă a împărtăşit-o Bithynia în 75 Î.). romanii au început ofensiva pentru cucerirea teritoriilor asiatice. În urma a trei războaie Roma a înfrânt pe Mitridate.C. s-au dezvoltat comerţul. Profitând de puternica criză politică a statelor elenistice.. regatul Pergamului şi posesiunile sale au fost transformate în provincie romană..C.C. care sub conducerea lui Mitridate al VI-lea Eupator a închegat în jurul lui o vastă uniune politică îndreptată împotriva Romei. capitalul financiar şi cămătăresc şi a crescut rolul cavalerilor în viaţa politică şi socială a statului..C.Cartaginei. Roma devenise unul dintre cele 20 . În secolele II-I Î. În 129 Î. Roma împunându-şi astfel hegemonia şi în bazinul răsăritean al Mării Mediteraneene. romanii au înfrânt şi au transformat în provincii romane statul Seleucizilor (Siria) (64-63 Î.C. ocupând toate teritoriile stăpânite sau controlate de acesta. În Asia Mică rămânea liber regatul Pontului.) şi statul Ptolemeilor (Egiptul) (30 Î.

l-a înfrânt pe Pompei şi pe partizanii acestuia devenind conducător 21 . Pompei. războiul aliaţilor.mai mari şi mai puternice state ale lumii antice. Consecinţele principale ale acestui fapt. conducătorii armatei. Încercând să rezolve criza.C.). Mişcarea socială a gracchilor. Creşterea imensă a numărului de sclavi în urma războaielor de cucerire şi introducerea pe scară largă a muncii acestora în producţie au marcat generalizarea modului de producţie sclavagist la Roma. complotul lui Catilina au fost semne ale crizei politice şi sociale. În acelaşi timp s-au răsculat şi aliaţii italici ai Romei care.) în fruntea armatei cu care cucerise Galia. Pompei a fost ales consul fără coleg. răscoalele sclavilor. precum şi ascuţirea contradicţiilor sociale au provocat o largă mişcare socială pentru înfăptuirea unei reforme agrare. condusă de fraţii Caius şi Tiberius Gracchus.C. Crassus şi Cezar s-au unit formând primul triumvirat (59 Î. În secolele II-I Î. a ocupat întreaga Italie.C. concentrarea pământului şi formarea latifundiilor. ai cavaleriei şi ai plebei. Cezar a trecut Rubiconul (49 Î. au avut loc puternicele răscoale ale sclavilor din Sicilia şi răscoala condusă de Spartacus. instituind în fapt dictatura. După ce în 52 Î. Lupta pentru putere a luat forme ascuţite. deşi înfrânţi au obţinut cetăţenia romană. eliminarea treptată a producătorilor liberi.C.

În timpul principatului s-a întărit proprietatea funciară mijlocie şi s-au dezvoltat viaţa orăşenească. Titus Livius. şi I D. O caracteristică importantă a perioadei I-II D. Trogus. a fost întărirea procesului de romanizare a provinciilor unde locul vechilor 22 .C. Senatul l-a numit pe Cezar dictator pe termen nelimitat. naturalistul Pliniu cel Bătrân.C. istoricii Salustiu.C. Suetoniu. Horaţiu. meşteşugurile şi comerţul. Ovidiu. care a continuat şi cu mai multă violenţă după asasinarea lui Cezar (44 Î.).) s-a sfârşit după un lung război civil cu instituirea principatului de către Octavian August (27 Î.C.C. Reformele înfăptuite de Cezar au netezit calea instaurării imperiului. poeţii Virgiliu. Tacit. tribun pe viaţă şi cenzor. şi mai ales în perioada lui August (numită şi epoca de aur a artei şi literaturii romane). Lupta pentru putere. În secolul I Î. Pompeius. Cele mai remarcabile personalităţi ale epocii au fost oratorul Cicero. cultura romană a atins apogeul.unic al statului roman. Cezar.

În timpul lui Aurelian administraţia romană a părăsit Dacia. În secolul al III-lea Imperiul roman a intrat în criză. în urma războaielor civile dintre pretendenţi. sub presiunea goţilor şi a dacilor liberi. În sec. în slăbirea rolului aristocraţiei senatoriale. în creşterea rolului politic al armatei. i-a înfrânt pe daci în două campanii sângeroase (101-102 şi 105-106). primul provincial devenit împărat. 23 . Traian (98117). pe plan politic aceasta s-a manifestat în desele schimbări de împăraţi. Aurelian şi Diocleţian. în tendinţele unor provincii de a se rupe de imperiu (Galia.rânduieli a fost luat de cultura şi civilizaţia superioară a Romei şi creşterea rolului provincialilor în viaţa imperiului. al III-lea sunt remarcabile domniile împăraţiilor Septimius Sever. Britania şi regatul Palmyrei) şi în răscoale ale coloniilor şi populaţiilor supuse. Hispania. transformând cea mai mare parte a Daciei în provincie romană.

imperiul s-a împărţit definitiv în formaţiunile politice 24 . sfâşiat de luptele interne pentru putere. Iliria şi Orientul). Imperiul roman nu mai putea să revină la vechea lui strălucire. Italia.Constantin cel Mare (306-337) a continuat reformele sociale şi politice ale lui Diocleţian. al IV-lea. a mutat capitala la Constantinopol. După moartea sa. În anul 313 a dat edictul de toleranţă în favoarea creştinismului. oraş clădit de el. La sfârşitul sec. Dar. de creşterea luptei de clasă. Theodosius (379-395) a realizat ultima reunire a imperiului sub o singură autoritate. el a împărţit imperiul în patru prefecturi (Galia. de atacurile poparelor din afară.

într-un stat feudal cunoscut sub numele de Imperiul Bizantin. s-a transformat. adaptându-se. a fost detronat de Odoacru. Romulus Augustus. dezvoltării istorice. Imperiul roman de răsărit. În anul 476 ultimul împărat roma.cunoscute sub numele de Imperiul roman de apus şi Imperiul roman de răsărit. datorită unor condiţii speciale. care a continuat să existe până în secolul al XV-lea. În anul 410 Roma a fost ocupată şi jefuită de vizigoţi. 25 . în urma unor procese complexe. comandantul mercenarilor germani şi pe teritoriul Italiei s-a constituit primul regat barbar.i conduşi de Genseric. conduşi de Alaric şi în 455 de vandal.

macar ca-ntre geti si barbari empãrtitã. Intalnirile intre daco-geti si popoarele inconjuratoare . ce la varf unse-s cu fiere de serpei .sciti.glasul crunt .etc.celti.romani .icoana lui Marte intreaga.De la Tomis unde se afla exilat poetul Ovidiu ii infatisa astfel pe ostenii geto-daci:”Coasta aceasta.Prima referire la un conflicr militar in care s-au mentionat geto-dacii a fost razboiul dintre persii sub conducerea lui Darius I si sciti./Chip fioros ./barba si pletele lor n-au fost taiate nicicand ./Insã de getii rebeli pare sa tina mai mult . Pentrut Herodot getii erau “cei mai viteji si cei mai drepti dintre traci”./Vezi intr-un numar mai mare pe getii ce umblã cãlare. ale cãror drumuri si interese s-au ciocnit in spatiul carpato-danubianopontic:greci.persi. Calitatile militare ale geto-dacilor au produs o puternica impresie asupra contemporanilor./Nu e nuci unul din ei sa nu poarte in spate o tolba ./Arc si sageti.Stirile au devenit apoi mai variate atat in ceea ce priveste organizarea militara a triburilor si uniunilor de triburi geto-dace cat si in raporturile cu neamurile din preajmã./ Vin si se duc tot foind prin a orasului strãzi./Mana 26 4.macedoneni.

deprinsa le e sa-nfiga in dusman cutitul. Herodot le evalueaza la 700.atacurile geto-dace probabil au luat forma hartuirii.e. Singura rezistenta intampinatã de Darius a fost din parte getilor . Pentru razboiul contra scitilor.n. Expeditia Imperiului Persan impotriva scitilor a fost o demonstratie de forta pentru captarea tracilor si a macedonenilor in sfera influentei persane in vederea unui conflict cu grecii. persii au concentrat forte uriase. Nici una din coloniile grecesti sau vreunul din triburile trace nu s-au ridicat impotriva fortei de invazie persane.000 de luptatori.constituie o dovada elocventa despre nivelul organizarii la care ajunsesera triburile si uniunile de triburi geto-dace in sec VI-V i./Armã la oricare get stand langa sold in cimitir.Avand in vedere superioritatea covarsitoare.dar nu e exclus ca atacurile sa fi avut si o amploare 27 .” Angajarea primei lupte consemnate de istorie impotriva unei puternice armate.cea persana.

28 . Un alt episode in care au fost implicate triburi trace au fost razboaiele medice si peloponesiace.deosebita .Se poate spune ca atunci.pentru prima oara toti tracii au fost uniti. Profitand de desfasurarea generalã a razboaielor medice care au condus la slabirea si ulterior disparitia prezentei persane pe litoralul vestic al Pontului Euxin.fiind cucerit ulterior de macedonenii condusi de Filip II si disparand odata cu ultimul regat macedonean fiind cucerit de romani.Prin intermediul statului Odris getii au fost angajati in evenimente in N.importiva Macedoniei. In timpul razboaielor peloponesiace statul Odris s-a aflat alaturi de Atena in conflict cu Macedonia si Sparta.e. dar dupa moartea regelui Odris aceasta alianta s-a destramat dar statul Odris a supravietuit. odrişii au pus bazele in 480 i.impotriva scitilor iar in S in special impotriva Macedoniei.n primului stat din lumea sudtracã .caci istoricul grec Herodot atribuie o importantã demna de a fi subliniata biruintei reputate de persi contra getilor . care ulterior s-a extins ingloband alte triburi trace inclusive geto-dacii dintre Balcani si Dunãre . Alaturi de odrişi au luat parte si celelalte triburi trace inclusive si cele din afara stapanirii odrise .decazand continuu.

Dupa asasinarea lui Filip la conducerea statului macedonean a venit fiul acestuia Alexandru. Politica expansionista a statului macedonean a capatat un impuls deosebit dupa ce la carma lui venise un conducator remarcabil.Daco-getii ajunsesera sa dispuna de un potential economic si militar suficient penrtru a riposta eficient repetatelor tentative scite de inaintare inspre vest.FilipII.Alt contact tensionat important intre geto-daci si lumea inconjuratoare.consemnat de istorici a fost tot impotriva macedonenilor.In aceasta perioada geto-dacii se aflau intr-o rezistenta acerba impotriva scitilor.Triburile trece sperand ca posibilitatile militare ale lui Alexandru erau sub 29 .care vroiau sa-si extinda influenta pana la Dunãre.Tocmai aceasta realitate explica faptul ca scitii incapabili sa infranga singuri dacii au fost nevoiti sa ceara ajutor macedonenilor .relatiile dintre macedoneni si sciti s-au tensionat iar macedonenii au zdrobit intreaga armata scita in timp ce aceasta pustia Dobrogea.urmarind prinderea ca intr-un “cleste” a teritoriilor daco-gete dar datorita unor evenimente. care prin ansamblul de reforme pe care le-a aplicat a facut din armatã acel instrument de forta capabil sa serveasca telurile expansioniste macedonene.

dar dupa o confruntare in camp deschis getii au observat ca nu pot invinge falanga si au incercat sa evite o infruntare directa folosind tactica pamantului parjolit si hartuirile.modul in care era inarmata. Dupa ce Alexandru s-a convins ca tracii nu-i vor mai face probleme a inceput campania de “pedepsire” a Imperiului Persan. Desi Macedon a avut o armata numeric inferioara . si condusa o faceau net superioara aliantei tracilor.chiar si pe daci care ereau cei mai puternici dintre traci. invingand treptat tote triburile trace. organizatra.mai bine organizate.Alexandru reusind cu o singura campanie sa-i infranga pe toti tracii.Dispunand de osti mult mai numeroase .acelea ale tatalui sãu au dus o politica ferma impotriva expansiunii macedonene.Datele arheologice arata ca in lumea daca are loc un proces de unificare a triburilor si a uniunilor de triburi.In timp ce Lysimah se lupta in Asia Mica cu un altul dintre regatele ramase din Imperiul Macedonean.mai inzestrate 30 .Astfel triburile de nord si de sud trace s-au aliat.Dromichetes profita de situatie pentru a incerca sa uneasca geto-dacii de la sud si de la nord de Dunare.. Un alt contact militar a fost intre getodacii condusi de Dromichetes si macedonenii lui Lysimah.ceea ce i-a determinat pe macedoneni sa-i atace.

Impotriva lui Dromichetes a aplicat cu deplin succes strategia “pamantului parjolit”.hartuind armata macedoneana peste tot astlel incatdesi acesta reusise sa cucereasca o serie de asezari fortificate a fost pus intr-o situatie grea dupa cum evidentiaza istoricul Diodor din Sicilia in scrierile sale: “Armata lui Lysimah era chinuita de foame .La momentul in care capacitatea combativa a armatei lui Lysimah se diminuase Dromichetes a atacat-o decisiv si a capturat-o in intregime. dupa victorie el s-a dovedit un om politic si diplomat de exceptie .inclusiv regele Lysimah au fost dusi la o cetate unde au fost tratati si ospatati . Episodul e infatisat de 31 . Invinsii .ceea ce il facea cel mai periculos.Prietenii il sfatuiau pe rege sa scape cum va putea si sa-si mute gandul ca oastea lui l-ar putea salva .Daca in timpul razboiului dromichetes si-a demonstrat calitatile proprii unui mare comandant de osti.asigurandu-si lui o scapare rusinoasa “.de aceea Lysimah a abandonat campania din Asia si a intreprins o expeditie pentru inlaturarea acestui pericol de la granitele imperiului sau.geto-dacii lui Dromichetes spre deosebire de ceilalti dusmani ai lui Lysimah.si de un numar mult mai mare de puncte fortificate.iar soarta lor supusa spre dezbaterea adunarii poporului.”Lysimah le raspunde insa ca nu e drept sa-si paraseasca oastasii si prietenii.

Diodor din Sicilia :”Ajungand ostirea lui Lysimah in puterea tracilor . Daca l-ar omora pe Lysimah . alti regi au sa-I ia domnia si se prea poate ca regii acestia sa fie mult mai de temut decat inaitasul lor. Dromichetes fu impotriva pedepsirii regelui si-i lamuri pe osteni ca e bine sa-l crute pe barbatul acesta . iar locurile intarite aflate mai inainte in stapanirea tracilor .In timpul conducerii sale Dacia a devenit un adversar pe masura Imperiului Roman atat din punct de vedere economic cat si militar. Caci poporul . care luase parte la primejdiile razboiului trebuie sa aiba dreptul de a chibzui asupra felului cum sa fie tratati cei prinsi . ale scitilor si ulterior ale bastarnilor dinspre est geto-dacii au fost obligati sa se uneasca in un singur stat centalizat. ca sa-l pedepseasca .. Dar crutandu-l pe Lysimah . Cel care a realizat asta a fost Burebista. acestia se stransera la un loc si strigara sa le fie dat pe mana regele prizonier . ei le vor dobandi inapoi fara nici o primejdie. acesta are sa se arate recunoscator tracilor . El a fost conducatorul unuia dintre triburile geto-dace iar prin mijloace militare sau diplomatice a reusit in cativa ani sa uneasca toti geto-dacii intr-un singur stat.” Datorita deselor migratii ale celtilor dinspre vest . care i-au daruit viata . 32 .

in cativa ani .” Statul creat de el se intindea spre apus pana la Dunarea de mijloc si Moravia . inchegare satului dac in imediata vecinatate a zonelor lui de stapanire si interes . Burebista .barbat get . spre est la raul Bug si era marginit doar de Marea Neagra iar la sud Muntii Haemus din Balcani. Ba inca a ajuns sa fie temut si de romani. cumpatare si ascultare fata de porunci . incat . Roma a reusit sa-si infranga treptat adversarii dar ca urmare a mortii lui Crassus . Dupa instalarea triumviratului lui Caesar.In granitele sale erau cuprinse toate pamanturile ce apartineau geto-dacilor din cele mai vechi timpuri. 33 . Caesar si Pompeius au inceput sa-si dispute tot mai aprig puterea. Statul roman aflat in plina expansiune . spre nord la Carpatii Padurosi . Totusi timp de peste un deceniu n-a avut loc nici un fel de contact militar ceea ce ia usurat lui Burebista eforturile de unificare statala . care erea istovir de razboaie dese . l-a inaltat atat de mult prin exercitii.Principalul izvor il constituie marturiile istoricului Strabon care scria despre Burebista :”Ajungand in fruntea neamului sau . a faurit un stat puternic si a supus getilor cea mai mare parte a populatiilor vecine. a urmarit cu atentie iar de la un anumit moment cu ingrijorare. Pompeius si Crassus .

iar dupa prima lupta Pompeius a iesit victorios. a consolidat vastul sau sistem de fortificatii si a facut 34 . iar Burebista a dus dese incursiuni in provincile romane. Acesta din urma era pentru Burebista singurul aliat posibil dealtminteri pozitia lui militara parea mai puternica. Imparatul a strans in pen Balcanica 16 din cele mai bune legiuni si 10.Deznodamantul razboiului s-a petrecut insa inainte ca armata daca sa poata interveni.In acaeste conditii el era obligat sa ia partea unuia dintre pretendenti. O confruntare intre regatul dac si statul roman devenise iminenta . Asadar Burebista s-a decis sa-l sprijine pe Pompeius .Pentru regele dac se punea problema de a obtine recunoasterea statului sau si a autoritatii sale asupra oraselor grecesti.Armatele ambilor generali s-au strans in Balcani . In schimb Pompeius dovedise in Orient ca prefera o politica de organizare a unui sistemde state clientelare.Burebista a urmarit cu atentie evolutia evenimentelor .000 de calareti.ceea ce a sporit numarul aliatilor sai . O alianta cu Caesar era greu de conceput caci acesta se manifestase constant ca un promotor al politicii expansioniste si era clar ca nu va tolera existenta unui stat dac puternic in aproprierea frontierei statului roman . Caesar a strivit armata lui Pompeius si cele ale sprijinitorilor sai la Minda in Hispania.

Din punct de vedere militar Burebista s-a dovedit a fi inzestrat cu un dezvoltat spirit organizatoric si o patrunzatoare gandire strategica .Cu patru zile inainte de data fixata pemtru invazie .demonstrand ca aparitia lui Burebista nu a fost un eveniment 35 .aliante cu celelalte triburi trace si cu bastarnii si cu celtii .primul stat dac centralizat si independent . ceea ce a mentinut uniti toti dacii . iar la putin timp dupa aceea si Burebista a murit asasinat de un grup de complotisti.Regi ca Deceneu . in special impotriva romanilor sub forma raidurilor in provincile romane vecine.Statul dac infaptuit si condus de el s-a afirmat ca o mare putere politica si militara a antichitatii.Societate daca a inregistrat o dezvoltare si inflorire in multe privinte comparabila cu alte civilizatii contemporane. Burebista a creat o opera monumentala. caesar a fost asasinat in Senat de complotistii condusi de Cassius si Brutus .Comonisicus .statutul de rege erau si mari preoti au incercat sa asigure recentralizarea statului dac. care-si exercita autoritatea pe un vast teritoriu . care pe langa .Dar in acelasi timp regii daci au incercat sa refaca statul dac centralizat. In perioada urmatoare poporul dac n-a renuntat nici un moment la lupta sa pentru libertate impotriva tuturor celor care au vrut sa ocupe teritoriul dac.

Pluthar mentioneaza ca un rege getodac.Interventia factorilor externi ostili a inetinit reunificarea daciei .istoric intamlator ci rezultatul unui proces legic . i-a promis lui Antonius “ca-l va ajuta cu armata numeroasa”. Moartea lui Caesar a adus declansarea unor convulsii interne care s-au incheiat cu triunviratul lui Octavian.e. Dicomes.iar cucerirea lui traian a facut-o imposibil.n incercand sa slabeasca amenintarea romana dinspre sud. Marcus Antonius si Lepidus.Cassius Dio vorbeste despre dacii care isi oferisera servicile intai lui Octavian . Planul lui Caesar de cucerire a Daciei nu a fost abandonat insa de Octavian insa Datorita conflictului dintre Octavian si Marcus Antoniu a fost amanat. In ultimele decenii ale secolului I i.trecusera de partea lui Antonius. Imperiul Roman nu a organizat imediat dupa moartea lui Burebista o actiune militara de anvergura impotriva dacilor.Pana la urma dacii au avut un rol redus in desfasurarea luptei pentru putere in Imperiul Roman. La randul sau . vest si sud-vest dacii au lansat o serie de actiuni in macedonia care devenise o baza de lansare a expansiunii romane peste 36 .dar nedobandind nimic din cele cerute.obiectiv care trebuia sa-si gaseasca implinirea intr-un act unificator de genul celui infaptuit sub Burebista .

cu scopul de a controla litoralul maritim cat si teritoriile extracarpatice.pe pamanturile dace. Momentul care a amrcat o noua faza a confruntarilor a fost expeditia lui Marcus Vinicus.Adoptarea de catre Roma a unei atitudini ofensive nu a intarziat sa-si arate efectele.iar ca legatus Augusti pro praetore exercitus a fost nimit Ceacina Severus . reusind sa-i slabeasca .iar apoi sa-I cucereascaajungandu-se ca in perioada lui Decebal granita Imperiului Roman sa fie Dunarea. iar stapanirea romanilor in zonele sud-dunarene sa fie stabilizata In primele decenii ale secolului ale sec I e. iar in anul 6 e.prin 11-12 e. Pana la aceasta expeditie Roma se mentinuse in defensiva la vestul Dunarii. a cerui prima fapta a fost o campanie pentru infrangerea rezistentei gete de la nord si sud de Dunare.Haemus catre linia Dunarii .n guvernatorul Panoniei si cel al Moesiei au atacat teritorile dintre Carpatii Meridionali si Dunare distrugand numeroase puncte fortificate si stramutand 37 .n s-a instituit un comandament militar al Moesiei.In timp ce Vinicius ataca prin vest romanii au cuceit teritorile dace de pe malul marii ajungand la Delta .amenintand in chip grav independenta si fiinta poporului dac.Datorita diplomatiei romane .n pericolul expansiunii romane a crescut enorm .acestia au reusit sa-I facaca pe geti sa se lupte intre ei .

In timpul domniei imparatului Claudius(41-54 e.creand astfel o noua primejdie pentru daci.n) s-au luat noi masuri de consolidare a frontierei dunarene : Comandamentul militar moesic a fost transformat in provincia Moesia. Privita pe un plan larg epoca lui Augustus este plina de conflicte ale dacilor cu romanii. 38 .Dar aceste masuri nu au impiedicat actiunile dacilor in partea rasariteana a Peninsulei Balcanice reusind chiar in unele momente sa alunge garnizoanele romane din unele teritorii intrate sub stapanirea imperiului.Cel mai afectat a fost teritoriul dintre Dunare si Marea Neagra unde dacii atacu ajutati si de alte semitii care nu tineau cont de populatia lacalã. sistemul provinciei a fost puternic organizat . in special in perioada iernii cand Dunare ingheta si dacii treceau la sud . locuita pana atunci de daci. In timpul domniei lui Tiberius(14-37 e.n) regatul clienteral odris a fost transformat in provincia Tracia iar teritoriul dintre Dunare si Mare a fost incorporat Moesiei.ca urmare intreaga navigatie comerciala si militara pe Dunare incetase sa fie controlata de romani.000 de daci la sud de Dunare. iar la vest sarmaritilor iazygi li s-a acordat permisiunea sa se aseze in campia dintre Dunare si Tisa. Ca riposta dacii au atacat si cucerit majoritatea cetatilor romane de pe cursul Dunarii.50.

Roma sustine un razboi cu Dacia datorita crizei financiare prin care trecea Imperiul in contrast cu bogatia Daciei .ceea ce demonstra densitatea populatiei dace din nord si a incapacitatii romanilor de a controla atacurile dacilor.raporturile dintre Dacia si Roma s-au deteriorat rapid .fara indoiala ciocnirea intereselor expansioniste ale Romei si independenta statului dac .Pe de alta parte statul dac acumulase destule forte si bogatii pentru a se degaja de relatiile clienterale.n e aceea ca puterea militara a Daciei a determinat Roma sa plateasca subsidii pentru a mentine pacea intre cele doua state.Cauza principala a fost .garnizoanele romane au fost dislocate in cetati din aproprierea Dunarii si au fost construite drumuri strategice pentru o deplasare mai rapida si mai usoara a trupelor.Motivul l-a reprezentat faptul ca imparatul intentiona sa nu mai achite goto-dacilor serviciile si sumele de bani acceptate de predecesorii sai ceea ce la determinat pe Duras-Durpaneus sa se cansidere dezlegat de obligatiile asumate anterior fata de imperiu . O caracteristica a deceniilor 7-8 ale scolului I e. si numeroase campanii de dislocare a populatiei de la nord de Dunare la sud .fiind 39 . Dupa urcarea pe tronul imperiului a lui Domitian (81-96).

generalul . un ilustru comandant militar si diplomat. dacii au luat la randul lor masurile care se impuneau.iar din punct de vedere militar .o granita la linia Carpatiilor era mai usor de aparat decat cea de pa Dunare.Regele Duras simtindu-se prea batran pentru o situatie asa grea .considerata ca un eldorado al vremii. Alarmat de vestea acestei infrangeri in urma careia Moesia ramasese fara forte militare generalul Cornelius Fuscus a fost trimis cu trupe si a reusit sa-I impinga fortele dace peste Dunare Pentru a preintampina alte atacuri Domitian a reorganizat provincia in Moesia Inferior si Moesia Superior primind fiecare cate 2 legiuni in timp ce generalul Fuscus se pregatea de o invazie la nord de Dunare.stimularii vietii 40 . In aceste imprejurari un conflict era iminent.n o oaste daca a patruns adanc in Moesia atacand mai multe castre pe care le-a ocupat in lupte pierzandu-si viata guvernatorul provinciei.a lasat tronul nepotului sau Decebal .General reformator si novator a actionat rapid in vederea intaririi si perfectionarii aparatului administrativ al statului. Pentru a face fata acestei primejdii . Pe fondul accentuarii contradictiilor dintre Dacia si Roma in iarna anului 85 -86 e.

economice si mai ales organizarii armatei si pregatirii intregii populatii pentru aparare. Decebal stia ca trupele romane aveau sa revina in numar si mai mare . Decebal l-a lasat sa se indeparteze de bazele sale si l-a facut sa-i creada pe daci slabi prin diferite oferte de pace. generalul Fuscus a fost omorat . In vara anului 87 generalul roman a trecut Dunarea si s-a indreptat spre Sarmizegetuza. iar cand generalul a ajuns la Tapae.a nimicit cea mai mare parte a armatei romane. In anul 88 pentru a razbuna infrangerea suferita de Fuscus. nu insusi putera romei care erea uriasa.Decebal a incercat sa-si castige aliati in exterior pentru a consolida fortele militare ale Daciei. masini de razboi si sa participe la pregatirea militara a dacilor.Decebal a incercat sa atraga mesteri si soldati fugari din imperiu ca sa construiasca fortificatii . Dupa aceasta izbanda. numerosi soldati au fost facuti prizonieri si mari cantitati de arme si echipamente au fost capturate. Totodata a incheiat aliante cu neamurile de la Dunarea mijlocie are aveau sa atace Pannonia. Decebal a prins armata romana in ambuscada iar dupa o scurta dar sangeroasa batalie .Domitian a organizat o noua aarmata la S de Dunare condusa de generalul 41 . Realist.care a avut un ecou deosebit in acea epoca. fiind constient ca invinsese decat un general .

precum si mesteri de tot felul pentru fortificatii si constructii de alta natura . in consecinta a fost nevoit sa ajunga la un compromis : regatul dac devenea regat clienteral al Romei cu toate obligatiile ce decurgeau .punand diferite obstacole in calea urmaritorilor.Tettius Iulianus . printre care si acelea de inapoiere a capturilor facute cu prilejul zdrobirii legiunilor lui Fuscus si de a sustine interesele politice romane.Oastea daca s-a retras in ordine . In aceasi perioada cu atacul lui Tettius asupra Daciei. Desi romanii inregistrau succese in Dacia.fortele comandate de el fiind infrante de aliatii regelui dac.Acesta a patruns la N de Dunare incercand sa-si deschida drunul spre capitala. dar fortele generalului tettius se diminuau rapid datorita hartuirii si ciocnirii dintre armata daca si cea romana. imparatul Domitian a condus o expeditie in Pannonia care s-a terminat cu esec. Cu toata rezistenta activa a dacilor inaintarea romana a continuat. imparatul avea nevoie de aceste forte urgent in alta parte. primind in schimb importante sume de bani . iar ajungand la defileul Tapae a reusit sa infranga oastea daca suferind insa pierderi insemnate. 42 .Acesta reuseste sa evite toate cursele lui Decebal.

in acelas timp a facut pregatiri pentru razbaiul ce avea sa le curme pentru totdeauna. O data cu numirea lui Traian ca imparat in 98 el a luptat impotriva tuturor fortelor de la granitele imperiului .In fata invaziei romane Decebal constient de inferioritatea numerica. A platit si el subsidiile lui Decebal timp de 2 ani dar.inabusind revolte si facand paci avantajoase pentru romani.000 ai armatei dace.In aceste conditii pacea a durat 12 ani si nu mai putea dura mult din cauza crizei economice care avea consecinte asupra intregului imperiu. Traian a strans mai multe legiuni avand fiecare aproximativ 100. a adoptat un plan realist si prudent .000 de soldati fata de cei 40.Efectuarea acestui proiect genist a intarit convingerea lui Decebal ca o agresiune romana era iminenta.Transformarea Daciei in provincie romana a aparut ca principal punct in programul lui Traian inca de la nimirea sa.care in esenta preconiza organizarea apararii in zona muntilor unde putea exploata avantajele terenului cat si sistemul puternicelor fortificatii. Totodata regele dac a dus mari eforturi pentru a inchega 43 .El a ordonat construirea de drumuri si poduri pe teritoriul Moesiei pentru o mai buna miscare a fortelor la sud de Dunare in cazul unui atac .

Dandu-si seama ca un asalt hotarator era imposibil asupra fortificatiilor dace . 44 . Imparatul a urmarit un rezultat radical si rapid ceea ce l-a det sa-si asigure o superioritate semnificativa si sa inainteze pe drumul cel mai scurt dinspre Dunare .pe la Tapae si spre zona Sarmizegetuzei. de a executa incursiuni si hartuiri.sosise iarna. cu ajutorul carora a pus in aplicare in iarna anului 101 un plan care avea sa dejuce intentiile lui Traian de a supune Dacia .De la inceputul campaniei Decebal a repartizat fortele.Decebal a ales sa se retraga evitand o lupta cu intreaga armata romana.imparatul a dispus incetarea atacurilor . o alta parte a fost destinata apararii fortificatiilor.aceste urmand sa fie reluate in primavara viitoare.si incergand sa organizeze o noua si puternica rezistenta catre centura de cetati sarmizegetuzene.Cand traian a reusit . In 25 martie 101 Roma a declarat razboi Daciei . O parte din oaste a primit misiunea de a desfasura lupte in camp deschis .dupa lupte grele sa ajunga in muntii din jurul Sarmizegetuzei .aliante militare au alti adversari ai romanilor.Prima mare batalie a avut loc la Tapae unde ambele tabere si-au angajat in lupta fortele principale.unde putea sa foloseasca si fortele menite sa apere fortificatiile cat si toata populatia din zona .

in conditiile pierderilor grele inregistrate favoriza partea romana care putea sa-si refaca efectivele dispunand de un bazin demografic mai mare decat al dacilor si aliatiilor sai.a fost nevoit sa-si transporte armata acolo unde era nevoie urgenta de ea si a lasat un numar mic de forte pentru a mentine pozitiile cucerite. fortele romane fiind cu efective incomplete.care au fost nevoiti sa introduca in lupta toate efectivele.Decebal a infrant trupele ramase in zona orastiei .chiar se punea problema daca fortele romane se vor putea salva. inclusiv pe cei ce aparau tabara. Reluarea actiuniilor ofensive catre capitala Daciei insemna in fapt reeditarea campaniei precedente . In primavara anului 102 Traian ataca din nou . o mare parte din armata fiind distrusa.ceea ce .Batalia a fost castigata de romani dar cu un pret foarte mare.In aceste conditii Decebal s-a hotarat 45 .In aceasi perioada. Aceasta actiune ameninta izolarea fortelor romane din zona Orastiei de restul Imperiului . Traian afland de cele ce aveau loc la sud .Aliatii lui Decebal au trecut la sud de Dunare unde nu au intampinat rezistenta .Marea batalie s-a dat la Adamclisi intre trupele aliate lui Decebal si romani.In 108 s-a ridicat aici un monument in cinstea celor morti .

era obligat sa restituie tot ce primise de la romani.sa cedeze teritoriile ocupate de acestia si sa darame cetatiile.conditiileimpuse regelui dac fiind menite sa creeze din dacia un stat dependent de Roma.Pacea a fost incheiata in toamna anului 102 .iar Decebal a inceput reconstructia cetatiilor afectate de razboi si a incercat reichegarea aliantelor. Conditiile puse in tratatul de pace ii dadeau un caracte de armistitiu ceea ce i-a determinat pe ambii conducatori sa-l trateze ca atare si au reinceput pregatirile de razboi de ambele partii.sa reia tratativele de pace incercand totusi sa obtina unele conditii care sa asigure existentas statului dac si pe el in calitate e conducator al acestuia .Ei au ineput constructia unui pod de piatra peste Dunare la Drobeta .Decebal ramanea aliat al Romei .Traian la randul sau avand trupele slabite a fost determinat sa accepte un incetarea luptei .Traian a revenit in graba 46 .Pentru respectarea pacii o garnizoana romana a fost lasta in sesul Hategului la 40 km de Sarmizegetuza si alte garnizoane au fost instalate in unele puncte de importanta strategica. In consecinta Senatul roman a declarat razboi Daciei . Toate elementele pactului lui domitian au fost anulate .situatie care-I avantaja clar pe romani. Decebal a atacat fortele romane de ocupatie si le-a invins.

Caderea capitalei nu a insemnat incetarea luptelor .trupele romane au fost atacate de garnizoane 47 .cum sperau romanii.dacii cu fetele obosite .si-a adunat fortele pe alte inaltimi fortificate si a continuat rezistenta dar fiind urmarit de intreaga armata romana a fost incercuit . Disparitia regelui dac a diminuat dar nu a facut sa inceteze .se ingramadesc in jurul unui vas din care beau un lichid si cad morti. romanii asalteaza aprig o serie de cetati dace ale caror ocupanti se apara cu inversunare.In fata acestei situatii dacii sunt nevoiti sa lupte pana la ultima picatura in unele secvente reprezentate pe Columna .In aceste imprejurari aliatii dacilor au incheiat pace cu Traian.lupta de rezistenta a dacilor. tradand astfel alianta.In finalul luptelor se petrece un episod din cele mai dramatice.si a preferat sa se sinucida decat sa fie tarat in lanturi prin Roma.la Dunare pentru ca sa fie in fruntea fortelor sale .Atacul roman s-a produs simultan pe mai multe directii pentru a imrejura sistemul de fortificati din zona Sarmizegetuzei. In perioada urmatoare in inaintarea lor .Decebal reuseste sa iasa la timp din cetatea asaltata . Dupa lungi eforturi apararea Sarmizegetuzei cedeaza iar tezaurele sunt pradate si duse la Roma. in acest fel Decebal sa nu poata primi ajutor sau sa se retraga in alte regiuni.

fiind asimilati cu timpul de cultura romana Sfarsitul razboiului a insemnat si ocuparea romanilor a unor teritorii din vatra vechii Dacii.templele dace si celelalte cladiri care simbolizau puterea daca.Luptele grele purtate de Traian impotriva dacilor lui Decebal l-au facut pe imparat sa se limiteze la ocuparea numai a unei parti din Dacia. Tezaurul imens jefuit din Dacia a fost destul pentru a scoate imperiul din criza economica o perioada . 48 . Cealalta parte din teritoriile extracarpatice din Vest.Est si Nord siau pastrat independenta. Peste un an Traian a inceput organizarea noii provincii si a incheiat astfel un conflict care durase cu intermitente doua decenii.Desi romanii au iesit invingatori dacii au demonstrat ca armata daca inferioara nimeric si ca dotare pate tine piept armatei romane.dace si de populatia din zonele invadate.pentru constructia unor impozante monumente si pentru spectacole si serbari timp de 123 de zile. Desi dupa incheierea razboiului mai existau multi daci liberi acestia nu au putut crea un stat dac centralizat.Acestea explica razbunarea romanilor care cu distrus Sarmizegetuza .

deci relieful montan. cat mai ales din est. migratii de tipul inflagratiilor. au fost fortate. Efectele marilor migratii asupra populatiei daco-romane din interiorul spatiului carpatodanubiano-pontic Pentru Romania pozitia geoistorica a teritoriului sau este definita de confruntarile intre comunitatile dacice. daco-romane si romanesti. atat din vest (celtii). Fara a putea fi acoperit in intregime.unitatea etnica si culturala a poporului dac s-a mentinut. parti inscrise in istoria Europei ca poarta pontica 49 . invazii ori revarsari al caror scop a fost contopirea de teritorii ale bastionului carpatic. in scopul cotropirii locale si nu in ultimul rand in scopul patrunderii spre Europa de Vest. Acest spatiu a cunoscut socul de stepa si silvostepa. dunarean si pontic. 5. in trupul spatial romanesc. a padurilor de codrii si in mod deosebit spatiul delimitat de coroana carpatilor.Desi pe harta Daciei existau doua entitati politice: Dacia libera si Provincia romana Dacia. in procesele complicate ale marilor migratii ale popoarelor.

Poarta Orientala. Insasi Poarta Otomana a simtit nevoia. La randul lor. Ele poarta denumiri cu semnificatii locale. vestul si nordul Europei. Poarta Mezesului. imparatii habsburgi si rusi au inteles importanta acestui spatiu ca zona de siguranta. somesana sau silviana si Prima poarta pontica dunareana a fost fortata de valurile mareelor stepice din est indreptate spre centrul. iar cea banateana in spatiul montan propriu-zis. ajungand pana la portile Cetatii Eterne. proiectele de refacere a vechii Dacii. in acest sens.a. pe care au anihilat-o si au cucerit-o. chiar in vremurile de maxim expansionism. mai ales in perioadele cand Principatele erau slabe si nesigure. sa prezerve 50 . au penetrat valurile de migratori ce au rupt limesurile construite si au fortat pe cel Dunarean. recunoscute prin functiile lor de veritabile parti continentale. cand prin spatiul ramas liber. poarta maritima. Poarta Silvania a fost fortata in zona de codrii. Realitatea a confirmat la ce pericol s-a expus imperiul Roman in urma disparitiei vechii Dacii (poarta a Europei antice).dunareana banateana. Sunt cunoscute. puntea dobrogeana s. De aici au ramas pana in zilele noastre toponimele de poarta ca: Poarta de Fier a Transilveniei. Coridorul banatean. actualizate.

vecinii acestuia si Europa au vegheat in mai multa liniste la propriile interese. Viabilitatea acestui proces legitim. mentinut sub supraveghere. cu temeiuri geografice si geopolitice incontestabile: • • functie in momentele de criza europeana. Europa a suferit alaturi de Romania consecintele negative si nelinistea prezentei factorilor generatori de insecuritate. Acestea au muscat deseori cate o felie din teritoriul nostru national. Din perspectiva istorica intelegem foarte bine ca atunci cand spatiul romanesc s-a consolidat si stabilizat. de aparare in caz de defensiva sau pivot de manevra in caz de ofensiva. Ca zona geopolitica cheie.spatiului romanesc rolul de tampon. avea sa-si gaseasca implinirea in construirea Romaniei moderne si faurirea statului national. Romania indeplineste doua functii. de a desfasura o actiune de neutralizare. dar nu au putut merge pana la a-l absorbi integral. care s-a chemat stabilitatea romaneasca. constatare care se impune din perspectiva analizei istorice. iar cand acest spatiu a ramas deschis. intre ea si imperiile vecine. functie specifica in momentele de liniste europeana. unificare si impacare a 51 .

Migraţia lor 52 Slavii . deoarece practicau în egală măsură agricultura şi creşterea animalelor. Slavii erau în esenţă un popor sedentar. cu voie sau fara voie. pledeaza. adica la framantarea trecutului.influentelor ori tendintelor divergente care se incruciseaza aici. intereselor si influentelor care s-au incrucisat si se vor incrucisa in spatiul coarpato-danubiano-pontic romanesc. iar cine sustine trunchierea acestei tari si acestui popor. O migraţie deosebită a fost aceea a slavvilor. Ca o argumentare semnificativa vom prezenta si avertismentul pe care Vintila Mihailescu il aducea in atentia specialistilor si oamenilor politici referitor la un asemenea pivot geopolitic cum este Romania: cine lupta pentru intregirea si consolidarea statului carpatic romanesc lupta pentru pacificare de durata a Europei. pentru intoarcerea la vechile imperialisme. cazul pamantului si poporului romanesc este numai unul din numeroasele semne dupa care se poate intrevedea viitorul continentului nostru. Fireste. Putem spune ca stravechiul popor din Carpati a avut timp sa se adapteze ambiantelor multiple ale locurilor si sa poata stapani taina atenuarii antagonismelor si neutralizarii fortelor. constient sau subconstient.

dovadă fiind numeroasele cuvinte slave împrumutate de români. Se consideră de asemenea că denumirile marilor râuri deşi se păstrează din antichitate. urmând o revărsare de populaţii slave în peninsulă. Este de subliniat totuşi prezenţa în număr destul de mare a slavilor şi convieţuirea acestora paşnică cu românii. Prezenţa slavilor pe teritoriul Românieii este atestată arheologic începând cu mijlocul secolului VI. dar şi cei care au venit ulterior (secolele VIIVIII) au fost complet asimilaţi de români până în secolul X. dar care nu au schimbat caracterul romanic al acesteia. deşi însăşi simbioza certă care a 53 . graniţa de pe Dunăre a Imperiului Bizantin cade. Amintirea prezenţei slave este păstrată şi de numeroase denumiri de râuri (Bistriţa. etc) de origine slavă.Acest fapt ar sugera aşezarea slavilor în câmpii şi o predilecţie a românilor pentru zonele de deal şi de munte. Ialomiţa. prezintă în parte anumite schimbări fonetice slave. estul Munteniei şi estul Transilvaniei.a fost masivă. Slavii care au rămas la nordul Dunării. În anul 602. dar numai în Moldova. numai astfel explicându-se slavizarea unor întinse teritorii din Peninsula Balcanică şi Europa Centrală. în urma atacurilor repetatee avaro-slave. Craiova. etc) şi localităţi (Bălgrad-Alba Iulia.

avut loc între cele două etnii dovedeşte totuşi totuşi şi vieţuirea împreună. este creşterea deosebită a numărului aşezărilor în toate provinciile româneşti: Moldova. in pofida unor forme politice speciale. Relatia dintre populatia dacoromana si Imperiul Bizantin In sud-estul Europei – adevarat laborator istoric – s-a dezvoltat o civilizatie care. Transilvania. dar ulterior se constată o uniformizare. arheologia încetând să ne mai ofere date despre etnicul populaţiilor. 6. Muntenia. iar nu sârbo-croate. mai 54 . adică secolele VIII-X. Slavii aşezaţi pe teritoriul României au fost aceiaşi care au populat şi Bulgaria. Din punct de vedere arheologic cultura slaavilor din secolele VI-VII poate fi deosebită de aceea a autohtonilor daco-români. ale componentei slave a limbii române. dovadă fiind anumite caracteristici bulgare. Dar ceea ce trebuie remarcat pentru perioaada mai târzie.

durabile sau trecatoare. cancelariile princiare au adoptat modelul cancelariilor bizantine. apoi cea greco-romana si in final civilizatia bizantina. Chiar de la constituirea statelor romanesti. Ele erau considerate “Romanii” de catre locuitorii lor care stiau ca apartineau in cea mai mare parte sau ca apartinusera Imperiului roman. se remarca prin originalitatea lor. adica teritorii pe care autoritatea imperiului nu mai era efectiv exercitata si care existau ca forme populare. Arta 55 . intr-o masura mai mare sau mai mica civilizatia. devenit Imperiului romanobizantin si mai apoi Imperiul bizantin. In aceasta zona geografica am putut vedea cum infloreste civilizatia traca. a format o zona cu trasaturi specifice. Operele romanesti de arta medievala. Imperiul Otoman le va influenta. Ei s-au constituit in ceea ce Nicolae Iorga denumea “Romanii populare” sau “Romanii rurale”. Venind in contact cu populatiile “barbare” daco-romanii au adoptat forma de organizare impusa de noile conditii istorice create. Sud-estul Europei a cunoscut numeroase mutatii socio-politice in epoca migratiilor cand s-au format popoarele care locuiesc inca aici in zilele noastre. fie ca e vorba de pictura sau de architectura. Straturi de civilizatie s-au sedimentat aici chiar din paleolitic.

Matei Basarab (1633-1654). s-au imprimat carti religioase (1508) distribuite dincolo de Dunare. 56 . Unii principi romini au avut constiinta acetei misiuni si au actionat in numele ei. pina in Orientul Apropiat si au favorizat participarea lor activa la dezvoltarea culturii. politice si culturale ample. Neagoe Basarab (1512-1521). care sustineau atat credinta caracteristica epocii dar si aceea a constiintei nationale. intretinute de Tarile Romane cu alte state au facilitat raspindirea culturii romanesti medievale dincolo de frontiere. a intrunit intr-o sinteza originala elemente din traditia locala si elemente bizantine sud-slave si din Europa occidentala. Raporturile economice.romaneasca s-a dezvoltat pe baza creatiei proprii si in acelasi timp in strinsa legatura cu arta tarilor invecinate. Vasile Lupu (1634-1653) si Constantin Brancoveanu (1688-1714) s-au considerat ca mostenitori ai dreptului traditiei imperiale de aceea si-au asumat rolul de protectori ai Bisericii Ortodoxe si de continuatori ai operelor imparatilor bizantini. In Tarile Romane s-a continuat traditia culturala imperiala a Bizantului. Eu au introdus la curte fastul si ceremonia imparatilor bizantini. Cu sprijinul voievozilor si a familiilor nobiliare romanesti.

Efectele cuceririi romane asupra continentului european Roma parcurge formele de organizare politica de la regat pana la imperiu.In timpul stapanirii romane in aceste provincii au fost aduse trupe militare romane.7.Toate provinciile au fost puse in legatura directa cu Roma prin drumuri nou construite.In toate teritoriile cucerite si transformate in provincii romane. Romanizarea a fost procesul istoric prin care s-au creat noi 57 .au fost instituite formele de conducere si de administratie romana.

Portugalia.. 1966 58 .monumentul de la Adamclisi si diferite izvoare arheologice gasite in diferite locuri.asadar romanizarea a fost un fenomen istoric impus.Provinciile au renuntat fortat la divinitatile lor si au adorat divinitatile romane.popoare:Franta. Bucuresti . Bibliografia : • Zorile istoriei in Bereciu D. In toate provinciile cucerite de roamani s-au impus regulile de viata ale romanilor.adica fondul principal de cuvinte al limbii vorbite de aceste popoare este de origine latina.Influenta s-a manifestat pe plan economic. In Dacia stau marturie a contactului cu romanii.Formarea popoarelor europene s-a produs in acelasi mod ca si poporul roman.Italia si poporul roman.Aceste popoare sunt popoare romanice.”Carpati si la Dunare”.politic.Spania.cultural si religios.

1980 • Marinescu Fl.”Trajan’s Column and the Dacian Wars”.1981 • Berciu D.” Celtii in Transilvania”..1980 • Crisan I.H.e”.”Unele probleme politico-economice din Dobrogea secolelor V-VI i.1944 • Berciu D.”Monumentul de la Adamclisi”.”Statul geto-dac”.Bucuresti.Cluj .1924 • Florescu Fl.”Dacii si bastarnii”.Bucuresti.e.”Dacia de la Burebista la conducera romana”.1970 • Popescu D..1967 • Daicoviciu H.1974 • Petrescu-Dambovita M.”Relatiile dintre sarmati si geto-daci la sfrsitul sec I”.1972 • Bichir Gh.”Din istoria militara a Moesiei si a Daciei .Iasi.n”.Cluj-Napoca .”Burebista si traditia statala”..1977 • Daicoviciu H..”Scurta istorie a Daciei preromane”....1982 • Babes M.”Decebal si Traian”.1983 59 .Legiunea a VII-a a Claudia si legiunea a IV-a Flavia”....1929 • Rossi L. in Dacia .in “Dacia”.”La campagne de Filip II en 339 n.”Contribution a l’etude de l’art thracogete”.Bucuresti ..1977 • Banea D. New York....1959 • Moiseil C.”Regatul lui Rhemaxos”.. in “Memorii Antice” vol 2 .”Monetele imparatului Traian referitoare la razboaiele cu dacii si la cucerirea Daciei”.1978 • Nicorescu P..”Epoca clasica a civilizatiei dacogete”..1980 • Daicoviciu H.”Forta militara a geto-daciilor”.• Bereciu D.1925 • Preda C.. 1971 • Tudor D.. “Burebista-mare personalitate a lumii antice”.”Les richesses des Daces et le redressment de l’Empire Romain sous Trajan “. B.1976 • Carcopino J.

Bucuresi... Editura Albatros. Bucuresti „ Mors ultima ratio ” . 1977 • Musat.. Editura Academiei R.”Imparatul Aurelian si parasirea Daciei”.n.S.• Bichir Gh.Londra. Ion Horatiu – „Origini”.1980 • Bodor A.1979 • Protase D. Bucuresti..”The Roman Imperial Army of the 1-st and 2-nd centuries A.1966 • Protase D.”Dacii liberi in secolele II-IV e.”Scurta istorie a Daciei”.. “Autohtonii”. 1977 • Crisan. • Marcea M.”De la Burebista la Dacia Postromana”.1972 • Tudor D. Editura Stiintifica si Enciclopedica. Ion Horatiu – „Burebista si epoca sa”.Cluj-Napoca.”.1969 • Crisan.Moartea este raţiunea finală 60 .D.1980 • Webster G.in “Dacia”.R. Bucuresti.Bucuresti.”...1979. Mircea – „Izvoare si marturii straine despre stramosii poporului român”.”Problema continuitatii in Dacia in lumiana arheologiei si numismaticii”. Bucuresti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful