Istorie si Latinitate

Coordonatorul grupei : Lupescu Adrian Membrii grupei : Rosu Razvan Serban Marian Niti Mihai Talvan Marius Puflea Daniel Stroiuleasa Ionut Ciobanu Cristian Boicea Andrei Olteanu Mihai Lixandru Daniel Subiecte abordate: • Tracii (realizat de Sereban Marian) • Daco-getii (realizat de Talvan Marius si Niti Mihai) • Romanii pana in sec. V (realizat de Puflea Daniel) • Intalnirile intre daco-geti si populatiile migratoare (realizat de Rosu Razvan si Adrian Lupescu) • Efectul marilor migratii asupra populatiei daco-romane din interiorul spatiului
2

carpato-danubiano-pontic (realizat de Ciobanu Cristian si Stroiuleasa Ionut) Relatia dintre populatia daco-romana si Imperiul Bizantin (realizat de Boicea Andrei si Olteanu Mihai) Efectele cuceririi romane asupra continentului european (realizat de Lixandru Daniel)

„ Stăpânirea romană în Dacia a fost un izvor de ordine şi propăşire " - Nicolae Iorga

„ Nulla est medicina sine lingua latina ” (Nu e medicină fără limba latină)

„ Alea iacta est ” (Caesar) ( Zarurile sunt aruncate)

3

Denumirea de Thrakos sau Thrakios era aplicată de scriitorii elenici popoarelor din această parte a lumii. arta lungă) „ Vitam impendere vero ” (Juvenal) (Săţi dai viaţa pentru adevăr) 1. El îi descrie ca având în general aceleaşi obiceiuri. Herodot îi considera pe traci ca fiind cel mai numeros popor după indieni. Dacia. străine de Elenism. ars longa ” (Seneca) (Viaţa este scurtă. Bythinia. Lycaonia. Treptat. în cadrul unui pseudoimperiu .c. Tracii Tracii erau o multitudine de triburi Indo-Europene. care s-au răspândit în jurul Mării Negre (Pontus Euxinus în antichitate).Tracia.„ Vita brevis. considerate barbare. miturile si 4 . şi iubitori de război. tracii au întemeiat regate precum Odrid. în Peninsula Balcanică şi Asia Minor în mileniul III-II î. Despre zeul războiului Marte/Ares. Frigia. dar fiind foarte dezbinaţi.

mai ales din secolul III p. denumirea de Trac a început să dispară. doar numele provinciei Tracia păstrându-i amintirea. scriind despre înfrângerea incursiunii acestora de către împăratul Theodosie I.c. ei de altfel se presupune că au recucerit o parte din teritoriile provinciei romane Dacia după retragerea Aureliană.în anii 101-102 şi 105-106.legendele antice pretindeau că s-a născut între Traci. ei făceau parte din acei aşa-zişi daci liberi.. Mitul Cavalerului Trac După cucerirea ultimului regat tracic de către Imperiul Roman în anul 46 d.. ca daci liberi. unul dintre cele mai mari pericole pentru provinciile Dunării de Jos. Carpii erau un trib dacic care trăia în Moldova. Chr. de la Munţii Carpaţi (despre care se crede că au moştenit numele de la carpi) până la Nistru. unde au creat cultura arheologică Poieneşti-Zvorâştea 5 . Ultima menţionare a fost a istoricului grec Zosimos în 381 sub numele de carpodaci. Prezenţa carpilor. cele mai multe situri arheologice găsindu-se în partea de vest a zonei . fiind consideraţi de romani. Cuceriţi de romani. este constantă la est de Carpaţi pe toată perioada de dominaţie romană în Dacia. extraprovinciali.

manifestându-se prin continuitate de locuire a teritoriului şi schimburi între populaţiile dacice "libere" şi locuitorii Daciei romane sau cu neamurile germanice. Retragera aureliană din Nordul Dunării din 275 a favorizat această sinteză. Limba tracă se înrudea cu alte limbi indoeuropene: sancrita. carpii însuşindu-şi limba latină. Diferitele sisteme de dominaţie romană. Mommsen au determinat asimilarea de către carpi a culturii net superioare romanice. au fost strămutaţi în diferite părţi ale Imperiului. Limba tracilor. favorizând unitatea etnicolingvistică în întreg spaţiul dintre Nistru. iraniana. urmare a acestui proces. în cadrul "hotarelor invizibile ale Imperiului" Th. Dunăre şi Tisa. mai ales din părţile sudice ale Moldovei. balta 6 . O parte a carpilor.

veche. O inscripţie în limba tracă a fost descoperită în 1912 la Ezerovo în Bulgaria. Ocupaţiile şi modul de viaţă.de două limbi diferite. Stabilirea unei limbi comune pe întreg spaţiul locuit de traci prezenta o formă a unităţii lor etnice. 7 . cu mici diferenţe. iar alţii. idiomurile slave. Divizarea tracilor în două grupuri mari de nord şi de sud a stimulat diferenţierea lor lingvistică. Ultimii invocă argumentul că la tracii de nord denumirile cetăţilor se terminau cu sufixul -"dava". toţi tracii vorbeau aceeaşi limbă.formau limbile: greaca.kentum. iar la cei de sud cu "para".germana).) nu s-au păstrat. Versurile lui Ovidiu scrise în limba getică la Tomis (anii 8-17 d. Inscripţia era scrisă cu caractere greceşti. Sunt foarte puţine date istorice despre limba tracilor. Despre limba tracilor se poate judeca şi după numele proprii toponimice.Chr. celta. . ilirica. latina. după denumirea ierburilor de leac care s-au păstrat în izvoare istorice. de unde se impune concluzia că limba unică a tracilor avea două dialecte. Toate aceste limbi formau grupul satem al limbilor indoeuropene (un alt grup . însă după cum relata scriitorul antic Strabon. Unii cercetători sunt de părerea că este vorba de două dialecte.

Multe localităţi erau amplasate pe locuri înalte. puternici. alcătuit dintr-un număr restrâns de locuinţe. Babadag etc. pe când oamenii de rând (numiţi comaţi sau. erau oameni de statură potrivită. în latină.Tipul principal de aşezare a tracilor era satul. în latină. "capillati") erau cu capul descoperit. purtau pantaloni (iţari) din cânepă sau in. iar la necesitate îl acopereau cu o glugă. aveau un termperament aprins. Sărata Monteoru.) Tracii. "pileaţi") purtau pe cap căciuli de postav. Ei se îmbrăcau în cămăşi lungi încinse cu brâe. şi mai ales conform imaginilor de pe Columna lui Traian şi Tropeaum Traiani (din Dobrogea). Mediul natural în care trăiau şi modul de viaţă care îl duceau le asigurau o viaţă lungă. Otomani (Bihor). erau luptători experimentaţi în multe conflicte militare. Răcătău (Bacău). dar iarna cojoace. conform izvoarelor istorice. Persoanele din mediul aristocraţiei tribale (numiţi tarabostes sau. Localităţile întărite serveau drept reşedinţe ale căpeteniilor de triburi (asemenea reşedinţe erau la Butuceni (Orhei). 8 . Mai rar se foloseau locuinţe sub formă de colibi şi bordee. Casele construite la suprafaţă aveau pereţi din bârne. împletite cu nuiele şi unse cu lut. fiind înconjurate cu şanţuri umplute cu apă.

Femeile purtau cămeşi cu mâniei croite din materialul întreg. Conducătorii războinici şi slujitorii cultelor religioase (sacerdoţii) aveau un rol deosebit în organizarea tribului. Agricultura primitivă se practica cu brăzdarul din lemn sau corn de cerb.Chr. Această parte activă a membrilor comunităţii capătă posibilitate de a acumula bunuri materiale.Chr. catrinţe (fuste). Fiecare trib avea un teritoriu propriu. în agricultură se generalizează unelte de fier. Acest port se aseamănă cu portul naţional al ţăranilor români de astăzi din zona de munte. creşterea animalelor. O ocupaţie de bază era şi creşterea animalelor. tracii foloseau calul domestic în activitatea gospodărească şi militară. având la bază agricultura.Chr. iar pe cap o basma. Tribul era forma principală de conveţuire a tracilor. în secolul al II-lea î. Dintre meşteşuguri cele mai importante era metalurgia (prelucrarea bronzului. apoi a 9 . ceea ce va duce la o stratificare socială. In secolul al V-lea Î. Posibil că pe lângă conducătorul tribului exista un sfat al bătrânilor. reprezentanţi ai aristocraţiei tribale. meşteşugurile. tracii de nord au preluat de la tracii de sud brăzdarul de fier. Ocupaţiile tracilor au progresat în continuu. Spre sfârşitul mileniului al II-lea î.

) se îmbină armonios cu elementele locale. sacrificând cu acest 10 . probabil de la celti. Arta şi credinţele tracilor. în prima jumătate a mileniului I î. decoruri pe unele arme. Herodot scrie şi despre zeul Gebeleizis. în podoabe de bronz. Influenţele externe (greceşti. argint. zeul soarelui. Zeul suprem era Zalmoxis (după Herodot) sau Zamolxis (după Strabon). Aceste opere mărturisesc despre un gust frumos şi o tendinţă de a reda cu multă fidelitate realitatea.fierului.Chr. Decorul în formă de cerc de pe vase şi arme denotă ataşamentul tracilor faţă de cultul Soarelui. Se credea că cel decedat pleacă la Zamolxis. tracii au preluat roata olarului. Credinţa lor era politeistă (mai mulţi zei). La fiecare 4-5 ani tracii trimiteau zeului suprem un sol. care apoi a fost înlocuit cu Zamolxis. Arta tracilor şi-a găsit întruchiparea în ornamentarea ceramicii. aur. a metalelor preţioase) şi ceramica. In opinia unor istorici acesta a fost iniţial numele zeului suprem al dacilor. Autorii antici scriu că tracii credeau în nemurire. scitice etc. în figuri zoomorfe şi antropomorfe din lut ars.

La sfârşitul mileniului I Î. Pentru prima dată ei sunt menţionaţi de Caesar în lucrarea "De bello galico".scop pe un membru de vază al tribului (prin aruncarea peste suliţi ridicate în sus). la mijlocul secolului I î.Chr.Chr. cât şi înhumarea (înmormântarea) celor decedaţi. care erau prezentate în formă de balaur cu cap de lup în unele izvoare se folosea denumirea de geţi pentru daci de către greci 11 . deoarece geţii locuiau în regiunea de şes de la sud şi est de Carpaţi şi pe ambele maluri ale Dunării de jos. Unitatea etno-culturală a getodacilor. iar dacii-în regiunea intermontană din Carpaţi Pe de altă parte această denumire exprimă unitatea etno-lingvistica şi culturală a acestor triburi. Această denumire ţine cont de diferenţierea regională a triburilor. Despre aceasta par să mărturisească stindardele dace de pe Columna lui Traian.Chr. în istoriografia modernă pentru denumirea tuturor triburilor nord-dunărene este folosită denumirea de geto-daci. Tracii practicau atât incinerarea (arderea). Se presupune că denumirea "dacii" provine de la daos-"lup" în limba înrudită a frigienilor. predomină incinerarea. izvoarele istorice tot mai des îi pomenesc tracii in rând cu geţii şi pe daci. în mileniul I î.

cea a constituirii statului. ajungând la o treaptă nouă de organizare politică . se consolidează unitatea de cultură geto-dacă. 12 .Chr. Deci. şi cei de est dacii. răspândită pe întreaga arie a vieţuirii tracilor de nord Din secolele II-I î. scriitorii greci şi romani au folosit aceste denumiri pentru triburi sau uniuni tribale care etnic nu se deosebeau şi vorbeau în aceeaşi limbă.geţii. ii corespunde şi unitatea de cultură materială. mărturisită de scriitorii antici. Unităţii etnoligvistice a geto-dacilor. căreia îi corespunde o comunitate unitară etnică.şi de daci pentru geţi (de către romani. Tentativele unor istorici sovietici de a diviza tracii de nord in doua grupuri separate: cei de vest . nu se bazează pe nici un fel de materiale arheologice sau scrise şi se află în contradicţie cu totalitatea izvoarelor istorice şi lingvistice.

negustori in Dacia inca de dinainte de cucerirea romana.se face simtita si astazi prin termeni din domeniu pastrati din latina :a ara(arare).date si documente de limba care ne arata originea si caracterul limbii romane.arheologii au pus in evidenta.Romanizarea populatiei s-a desfasurat rapid si usor.agricultori.legume(legumen).aur( aurum). Daco-getii Lingvistii romanii.Dacia a fost transformata in provincie romana si va ramane stapanita timp de 156 de ani de catre romani.pana la impunerea definitiva a acestora din urma. 13 .Influenta patrunderii de meseriasi.grau(granum).2.Se poate vorbi despre o perioada de lingvism.in decursul timpului. sare(salem).istoricii.cand se folosesc concomitent limba geto-daca si latina. Peste 2600 de inscriptii scrise in latineste au fost descoperite pe teritoriul tarii noastre. In urma razboaielor dintre daci si romani.

Fondul principal de cuvinte al limbii romane este in proportie de 60-66% de origine latina.iar dupa 1540 au aparut si carti in limba romana. Spre deosebire de limba romana.avarii.a pedepsi) iar din franceza(bacnota.Invazia popoarelor migratoare(gotii.deal.slavii au influentat limba fara a modifica fondul principal 14 .limba literaturii artistice poate sa intrebuinteze orice forme.Pe langa forma literara si forma populara.brad.boala. chip) din turca(alai.Motru) Din slava avem aproximativ 20-22% din fondul principal de cuvinte(cleste.geniu).cismea) din neogreaca(caramida.hunii. La Orastie s-a tiparit prima parte din Vechiul Testament.Cris. Primul document cunoscut scris in limba romana este o scrisoare din anul 1521.barza) si 2200 de nume proprii(Arges.a iubi.acestora li se mai adauga apoximativ 100 de cuvinte izolate(abur.din maghiara(gand.limba romana mai este si limba literaturii artistice.cele mai multe fiind la Brasov.mila.cuvinte sau expresii atat din limba populara cat si din graiuri.Dunare.gepizii.oras.noroc).

3.prefera raportul de coordonare fata de cel de subordonare dar au ca baza aceasi latina populara.numeralul.pronumel e. Sintaxa limbii romane. Morfologia limbii romane mosteneste in mare parte realitatea limbii latine populare.modifica topica cu predicatul la sfarsitul propozitiei. Romanii pana in secolul V 15 .verbul cu cele patru conjugari.de cuvinte si structura gramaticala de origine latina.articolul.adjectivul.Majoritatea partilor de vorbire flexibile sau inflexibile sunt mostenite din limba latina:substantivul.

n. În anul 64. De la sfârşitul secolului al VI-lea î.e. mai ales sub împăraţii Traian.n. fiecare curie având căte zece ginţi. Adrian şi Caracalla. potrivit tradiţiei. Roma a fost mărită.Potrivit tradiţiei. Roma a fost întemeiată în anul 735 î... în timpul domniei lui Nero. Organizarea socială a Romei în această perioadă era democraţia militară. potrivit materialelor arheologice. împărţirea imperiului (395). aproximativ două secole şi jumătate (753-509 Î.C. însă cea mai veche aşezare descoperită aici datează. care ar fi durat.e. Mutarea capitalei imperiului la Constantinopol (330). Cea mai veche perioadă din istoria Romei este cunoscută în istorie sub denumirea de . de prin secolul al X-lea î.e. al Imperiului roman. locuitorii Romei (populus romanus) erau împărţiţi în trei triburi a căte zece curii. Roma a devenit centru politic al republicii sclavagiste romane. Reconstruită în timpul Flavilor. o mare parte a oraşului Roma a fost mistuită de incendiu.). Principalele 16 .e. iar din secolul I î.n. de Romulus şi Remus. căderea imperiului roman de apus (476) şi migraţiunea poparelor au dus la decăderea oraşului.n. Imperiul roman a fost unul dintre cele mai puternice şi mai mari state ale lumii antice.perioada regalităţii”.

instituţii ale statului roman incipient erau adunarea bătrânilor (senatus), adunarea poporului pe curii (comitia curiata), care alegea pe toţi magistraţii şi regele (rex), ales de adunarea poporului. În cursul evoluţiei sale din această perioadă populaţia Romei s-a împărţit în patricieni (aristocraţia gentilică) şi plebei (reprezentanţi ai triburilor aservite), amândouă categoriile fiind formate din oameni liberi, sclavia, incipientă, având un caracter patriarhal. În secolul al VI-lea Î.C. Roma a cunoscut o perioadă de dominaţie politică etruscă, care a influenţat tradiţia, instituţiile politice şi arhitectura secolelor următoare. La sfârşitul secolului al VI-lea Î.C. (potrivit tradiţiei romane în anul 509 Î.C.), la Roma s-a instituit republica, autoritatea regală fiind înlocuită prin aceea a doi magistraţi, numiţi la început praetori, iar apoi consuli, aleşi dintre patricieni, de către adunarea poporului. Senatul, alcătuit din patricieni, a devenit organul suprem al puterii în republica romană, dând acesteia un caracter net aristocratic. În cursul unui îndelungat proces istoric (sec VI-III Î.C.) s-au efectuat importante reforme sociale, care au pus bazele organizării statului roman în forma cunoscută de istorie. Principalul conţinut al istoriei interne a statului roman în perioada republicană timpurie îl constituie lupta plebeilor cu patricienii pentru
17

pământ şi pentru egalitate în drepturi politice. Lupta dintre patricieni şi plebei încheiată în 287 Î.C. a dus la importante modificări în structura socială a statului roman; populaţia liberă a Romei s-a împărţit în caste (ordines), în fruntea cărora era noua aristocraţie (nobilitas), alcătuită din vârfurile patriciene şi plebeiene. În a doua jumătate a secolului al Vlea Î.C., Roma dispunând de o excelentă organizare militară, a iniţiat o politică expansionistă în Latium, apoi în Italia. În urma războiului cu coaliţia oraşelor latine (340-338 Î.C.), care i-a adus hegemonia în Latium şi a războaielor cu samniţii (343-341, 327-304 şi 298-290 Î.C.), Roma a cucerit întreaga Italie centrală de pe ambii versanţi ai Apeninilor. După cucerirea Italiei centrale Roma a ajuns în conflict cu oraşele greceşti din sudul Italiei. În urma războiului cu regele Etirului, Pyrrhos (280-275 Î.C.), şi a asediului Tarentului (272 Î.C.), Roma a ocupat toată Italia de sud. După ocuparea Italiei şi organizarea ei din punct de vedere politic, social-economic şi administrativ, interesele Romei s-au ciocnit de cele ale Cartaginei. Lupta pentru supremaţie în bazinul mediteranean a dus la cele trei războaie denumite, războaie punice. În urma primului război punic, Roma a obţinut Sicilia, dar forţa economică, politică şi militară
18

a Cartaginei rămânea aproape intactă. În cursul celui de-al doilea război punic armata cartagineză, condusă de Hanibal, a invadat Italia, pricinuind armatei romane înfrângeri zdrobitoare la Lacul Trasimene şi mai ales la Cannae. Dar tactica temporizatoare elaborată de Fabius Cunctator, precum şi campaniile din Spania şi Africa conduse Publius Cornelius Scipio, au hotărât soarta războiului; Cartagina a suferit o grea înfrângere la Zama şi a pierdut în favoarea Romei toate posesiunile de peste mări. În urma celui de-al doilea război punic Roma a obţinut hegemonia în bazinul apusean al Mării Mediterane şi şi-a îndreptat atenţia spre răsărit (unde ocupase Iliria). În urma a trei războaie Macedonia a fost înfrântă şi supusă. După înfrângerea unei mari răscoale antiromane (148-149 Î.C.) Macedonia a fost transformată în provincie romană, iar în 146 Î.C., după înfrângerea răscoalei Ligii Aheene oraşele greceşti au fost subordonate provinciei romane Macedonia. În acest timp, Cartagina sa refăcut din punct de vedere economic; un nou război, al treilea război punic (149-146 Î.C.), provocat de romani, a avut drept rezultat zdrobirea Cartaginei (care a fost dărâmată şi includerea teritoriilor acesteia în provincia romană Africa. După consolidarea stăpânirilor în provincia Balcanică şi după zdrobirea
19

C. romanii au început ofensiva pentru cucerirea teritoriilor asiatice.C. Spre sfârşitul secolului I Î.Cartaginei. În 129 Î. ocupând toate teritoriile stăpânite sau controlate de acesta. aceeaşi soartă a împărtăşit-o Bithynia în 75 Î. În urma a trei războaie Roma a înfrânt pe Mitridate. Profitând de puternica criză politică a statelor elenistice..C.). Roma devenise unul dintre cele 20 . romanii au înfrânt şi au transformat în provincii romane statul Seleucizilor (Siria) (64-63 Î. ca urma a transformării Romei într-un mare stat maritim. s-au dezvoltat comerţul.. În secolele II-I Î.) şi statul Ptolemeilor (Egiptul) (30 Î. În Asia Mică rămânea liber regatul Pontului. capitalul financiar şi cămătăresc şi a crescut rolul cavalerilor în viaţa politică şi socială a statului.C.C. care sub conducerea lui Mitridate al VI-lea Eupator a închegat în jurul lui o vastă uniune politică îndreptată împotriva Romei. regatul Pergamului şi posesiunile sale au fost transformate în provincie romană.. Roma împunându-şi astfel hegemonia şi în bazinul răsăritean al Mării Mediteraneene.C.

a ocupat întreaga Italie. Încercând să rezolve criza.). complotul lui Catilina au fost semne ale crizei politice şi sociale. precum şi ascuţirea contradicţiilor sociale au provocat o largă mişcare socială pentru înfăptuirea unei reforme agrare. În acelaşi timp s-au răsculat şi aliaţii italici ai Romei care. Cezar a trecut Rubiconul (49 Î. Creşterea imensă a numărului de sclavi în urma războaielor de cucerire şi introducerea pe scară largă a muncii acestora în producţie au marcat generalizarea modului de producţie sclavagist la Roma.C.C. eliminarea treptată a producătorilor liberi. După ce în 52 Î. concentrarea pământului şi formarea latifundiilor.C. deşi înfrânţi au obţinut cetăţenia romană. ai cavaleriei şi ai plebei. Consecinţele principale ale acestui fapt. l-a înfrânt pe Pompei şi pe partizanii acestuia devenind conducător 21 . condusă de fraţii Caius şi Tiberius Gracchus.) în fruntea armatei cu care cucerise Galia.mai mari şi mai puternice state ale lumii antice. războiul aliaţilor. În secolele II-I Î. conducătorii armatei. Lupta pentru putere a luat forme ascuţite. răscoalele sclavilor. au avut loc puternicele răscoale ale sclavilor din Sicilia şi răscoala condusă de Spartacus. instituind în fapt dictatura. Crassus şi Cezar s-au unit formând primul triumvirat (59 Î.C. Pompei. Pompei a fost ales consul fără coleg. Mişcarea socială a gracchilor.

În timpul principatului s-a întărit proprietatea funciară mijlocie şi s-au dezvoltat viaţa orăşenească.C. Ovidiu. Reformele înfăptuite de Cezar au netezit calea instaurării imperiului. istoricii Salustiu. Suetoniu. O caracteristică importantă a perioadei I-II D. Horaţiu. a fost întărirea procesului de romanizare a provinciilor unde locul vechilor 22 . Trogus. Pompeius. cultura romană a atins apogeul.). Cele mai remarcabile personalităţi ale epocii au fost oratorul Cicero. tribun pe viaţă şi cenzor. Senatul l-a numit pe Cezar dictator pe termen nelimitat. Cezar. Lupta pentru putere.C. şi mai ales în perioada lui August (numită şi epoca de aur a artei şi literaturii romane). şi I D.C. meşteşugurile şi comerţul.C. poeţii Virgiliu.C. Titus Livius. care a continuat şi cu mai multă violenţă după asasinarea lui Cezar (44 Î. Tacit.unic al statului roman. În secolul I Î. naturalistul Pliniu cel Bătrân.) s-a sfârşit după un lung război civil cu instituirea principatului de către Octavian August (27 Î.

pe plan politic aceasta s-a manifestat în desele schimbări de împăraţi.rânduieli a fost luat de cultura şi civilizaţia superioară a Romei şi creşterea rolului provincialilor în viaţa imperiului. În timpul lui Aurelian administraţia romană a părăsit Dacia. 23 . primul provincial devenit împărat. Britania şi regatul Palmyrei) şi în răscoale ale coloniilor şi populaţiilor supuse. transformând cea mai mare parte a Daciei în provincie romană. în tendinţele unor provincii de a se rupe de imperiu (Galia. În sec. Traian (98117). Hispania. în urma războaielor civile dintre pretendenţi. sub presiunea goţilor şi a dacilor liberi. în creşterea rolului politic al armatei. Aurelian şi Diocleţian. i-a înfrânt pe daci în două campanii sângeroase (101-102 şi 105-106). În secolul al III-lea Imperiul roman a intrat în criză. al III-lea sunt remarcabile domniile împăraţiilor Septimius Sever. în slăbirea rolului aristocraţiei senatoriale.

Iliria şi Orientul). oraş clădit de el. imperiul s-a împărţit definitiv în formaţiunile politice 24 . Dar. La sfârşitul sec. al IV-lea. Imperiul roman nu mai putea să revină la vechea lui strălucire. a mutat capitala la Constantinopol. de atacurile poparelor din afară. Theodosius (379-395) a realizat ultima reunire a imperiului sub o singură autoritate. de creşterea luptei de clasă. În anul 313 a dat edictul de toleranţă în favoarea creştinismului. sfâşiat de luptele interne pentru putere. el a împărţit imperiul în patru prefecturi (Galia. După moartea sa. Italia.Constantin cel Mare (306-337) a continuat reformele sociale şi politice ale lui Diocleţian.

s-a transformat. Romulus Augustus. care a continuat să existe până în secolul al XV-lea. comandantul mercenarilor germani şi pe teritoriul Italiei s-a constituit primul regat barbar. În anul 476 ultimul împărat roma. În anul 410 Roma a fost ocupată şi jefuită de vizigoţi. a fost detronat de Odoacru. Imperiul roman de răsărit. în urma unor procese complexe. 25 . dezvoltării istorice.i conduşi de Genseric. într-un stat feudal cunoscut sub numele de Imperiul Bizantin. adaptându-se.cunoscute sub numele de Imperiul roman de apus şi Imperiul roman de răsărit. conduşi de Alaric şi în 455 de vandal. datorită unor condiţii speciale.

/barba si pletele lor n-au fost taiate nicicand .Stirile au devenit apoi mai variate atat in ceea ce priveste organizarea militara a triburilor si uniunilor de triburi geto-dace cat si in raporturile cu neamurile din preajmã.romani .macedoneni./Chip fioros . ce la varf unse-s cu fiere de serpei . Pentrut Herodot getii erau “cei mai viteji si cei mai drepti dintre traci”.Prima referire la un conflicr militar in care s-au mentionat geto-dacii a fost razboiul dintre persii sub conducerea lui Darius I si sciti./ Vin si se duc tot foind prin a orasului strãzi./Arc si sageti./Mana 26 4.celti.macar ca-ntre geti si barbari empãrtitã.icoana lui Marte intreaga.sciti./Vezi intr-un numar mai mare pe getii ce umblã cãlare./Nu e nuci unul din ei sa nu poarte in spate o tolba .De la Tomis unde se afla exilat poetul Ovidiu ii infatisa astfel pe ostenii geto-daci:”Coasta aceasta./Insã de getii rebeli pare sa tina mai mult .glasul crunt .etc. Calitatile militare ale geto-dacilor au produs o puternica impresie asupra contemporanilor. ale cãror drumuri si interese s-au ciocnit in spatiul carpato-danubianopontic:greci. Intalnirile intre daco-geti si popoarele inconjuratoare .persi.

/Armã la oricare get stand langa sold in cimitir.Avand in vedere superioritatea covarsitoare.n.000 de luptatori. Expeditia Imperiului Persan impotriva scitilor a fost o demonstratie de forta pentru captarea tracilor si a macedonenilor in sfera influentei persane in vederea unui conflict cu grecii.constituie o dovada elocventa despre nivelul organizarii la care ajunsesera triburile si uniunile de triburi geto-dace in sec VI-V i. Singura rezistenta intampinatã de Darius a fost din parte getilor . Herodot le evalueaza la 700. persii au concentrat forte uriase. Nici una din coloniile grecesti sau vreunul din triburile trace nu s-au ridicat impotriva fortei de invazie persane.dar nu e exclus ca atacurile sa fi avut si o amploare 27 .e.cea persana.deprinsa le e sa-nfiga in dusman cutitul.atacurile geto-dace probabil au luat forma hartuirii. Pentru razboiul contra scitilor.” Angajarea primei lupte consemnate de istorie impotriva unei puternice armate.

importiva Macedoniei. In timpul razboaielor peloponesiace statul Odris s-a aflat alaturi de Atena in conflict cu Macedonia si Sparta. Un alt episode in care au fost implicate triburi trace au fost razboaiele medice si peloponesiace. Alaturi de odrişi au luat parte si celelalte triburi trace inclusive si cele din afara stapanirii odrise . Profitand de desfasurarea generalã a razboaielor medice care au condus la slabirea si ulterior disparitia prezentei persane pe litoralul vestic al Pontului Euxin.Prin intermediul statului Odris getii au fost angajati in evenimente in N. odrişii au pus bazele in 480 i.n primului stat din lumea sudtracã .fiind cucerit ulterior de macedonenii condusi de Filip II si disparand odata cu ultimul regat macedonean fiind cucerit de romani.caci istoricul grec Herodot atribuie o importantã demna de a fi subliniata biruintei reputate de persi contra getilor .pentru prima oara toti tracii au fost uniti.deosebita . care ulterior s-a extins ingloband alte triburi trace inclusive geto-dacii dintre Balcani si Dunãre .impotriva scitilor iar in S in special impotriva Macedoniei. dar dupa moartea regelui Odris aceasta alianta s-a destramat dar statul Odris a supravietuit.Se poate spune ca atunci. 28 .decazand continuu.e.

Tocmai aceasta realitate explica faptul ca scitii incapabili sa infranga singuri dacii au fost nevoiti sa ceara ajutor macedonenilor .Daco-getii ajunsesera sa dispuna de un potential economic si militar suficient penrtru a riposta eficient repetatelor tentative scite de inaintare inspre vest.care vroiau sa-si extinda influenta pana la Dunãre.Alt contact tensionat important intre geto-daci si lumea inconjuratoare.Dupa asasinarea lui Filip la conducerea statului macedonean a venit fiul acestuia Alexandru.urmarind prinderea ca intr-un “cleste” a teritoriilor daco-gete dar datorita unor evenimente. care prin ansamblul de reforme pe care le-a aplicat a facut din armatã acel instrument de forta capabil sa serveasca telurile expansioniste macedonene.FilipII.relatiile dintre macedoneni si sciti s-au tensionat iar macedonenii au zdrobit intreaga armata scita in timp ce aceasta pustia Dobrogea.In aceasta perioada geto-dacii se aflau intr-o rezistenta acerba impotriva scitilor. Politica expansionista a statului macedonean a capatat un impuls deosebit dupa ce la carma lui venise un conducator remarcabil.consemnat de istorici a fost tot impotriva macedonenilor.Triburile trece sperand ca posibilitatile militare ale lui Alexandru erau sub 29 .

Datele arheologice arata ca in lumea daca are loc un proces de unificare a triburilor si a uniunilor de triburi.Alexandru reusind cu o singura campanie sa-i infranga pe toti tracii.acelea ale tatalui sãu au dus o politica ferma impotriva expansiunii macedonene.Dromichetes profita de situatie pentru a incerca sa uneasca geto-dacii de la sud si de la nord de Dunare..In timp ce Lysimah se lupta in Asia Mica cu un altul dintre regatele ramase din Imperiul Macedonean. si condusa o faceau net superioara aliantei tracilor.mai inzestrate 30 .modul in care era inarmata. invingand treptat tote triburile trace. Dupa ce Alexandru s-a convins ca tracii nu-i vor mai face probleme a inceput campania de “pedepsire” a Imperiului Persan.chiar si pe daci care ereau cei mai puternici dintre traci.mai bine organizate. Desi Macedon a avut o armata numeric inferioara . organizatra.Astfel triburile de nord si de sud trace s-au aliat. Un alt contact militar a fost intre getodacii condusi de Dromichetes si macedonenii lui Lysimah.ceea ce i-a determinat pe macedoneni sa-i atace.dar dupa o confruntare in camp deschis getii au observat ca nu pot invinge falanga si au incercat sa evite o infruntare directa folosind tactica pamantului parjolit si hartuirile.Dispunand de osti mult mai numeroase .

ceea ce il facea cel mai periculos.si de un numar mult mai mare de puncte fortificate.iar soarta lor supusa spre dezbaterea adunarii poporului.asigurandu-si lui o scapare rusinoasa “. Impotriva lui Dromichetes a aplicat cu deplin succes strategia “pamantului parjolit”.inclusiv regele Lysimah au fost dusi la o cetate unde au fost tratati si ospatati .Prietenii il sfatuiau pe rege sa scape cum va putea si sa-si mute gandul ca oastea lui l-ar putea salva .geto-dacii lui Dromichetes spre deosebire de ceilalti dusmani ai lui Lysimah.”Lysimah le raspunde insa ca nu e drept sa-si paraseasca oastasii si prietenii.hartuind armata macedoneana peste tot astlel incatdesi acesta reusise sa cucereasca o serie de asezari fortificate a fost pus intr-o situatie grea dupa cum evidentiaza istoricul Diodor din Sicilia in scrierile sale: “Armata lui Lysimah era chinuita de foame .Daca in timpul razboiului dromichetes si-a demonstrat calitatile proprii unui mare comandant de osti. Episodul e infatisat de 31 .de aceea Lysimah a abandonat campania din Asia si a intreprins o expeditie pentru inlaturarea acestui pericol de la granitele imperiului sau. Invinsii . dupa victorie el s-a dovedit un om politic si diplomat de exceptie .La momentul in care capacitatea combativa a armatei lui Lysimah se diminuase Dromichetes a atacat-o decisiv si a capturat-o in intregime.

alti regi au sa-I ia domnia si se prea poate ca regii acestia sa fie mult mai de temut decat inaitasul lor.. Cel care a realizat asta a fost Burebista. care i-au daruit viata . ei le vor dobandi inapoi fara nici o primejdie. Dromichetes fu impotriva pedepsirii regelui si-i lamuri pe osteni ca e bine sa-l crute pe barbatul acesta . Caci poporul .In timpul conducerii sale Dacia a devenit un adversar pe masura Imperiului Roman atat din punct de vedere economic cat si militar. ca sa-l pedepseasca . 32 . Daca l-ar omora pe Lysimah .Diodor din Sicilia :”Ajungand ostirea lui Lysimah in puterea tracilor . iar locurile intarite aflate mai inainte in stapanirea tracilor . El a fost conducatorul unuia dintre triburile geto-dace iar prin mijloace militare sau diplomatice a reusit in cativa ani sa uneasca toti geto-dacii intr-un singur stat. acestia se stransera la un loc si strigara sa le fie dat pe mana regele prizonier . care luase parte la primejdiile razboiului trebuie sa aiba dreptul de a chibzui asupra felului cum sa fie tratati cei prinsi . acesta are sa se arate recunoscator tracilor . Dar crutandu-l pe Lysimah . ale scitilor si ulterior ale bastarnilor dinspre est geto-dacii au fost obligati sa se uneasca in un singur stat centalizat.” Datorita deselor migratii ale celtilor dinspre vest .

l-a inaltat atat de mult prin exercitii. 33 . a urmarit cu atentie iar de la un anumit moment cu ingrijorare. a faurit un stat puternic si a supus getilor cea mai mare parte a populatiilor vecine. Statul roman aflat in plina expansiune . in cativa ani . incat . care erea istovir de razboaie dese . Roma a reusit sa-si infranga treptat adversarii dar ca urmare a mortii lui Crassus .In granitele sale erau cuprinse toate pamanturile ce apartineau geto-dacilor din cele mai vechi timpuri. Totusi timp de peste un deceniu n-a avut loc nici un fel de contact militar ceea ce ia usurat lui Burebista eforturile de unificare statala . Pompeius si Crassus . Caesar si Pompeius au inceput sa-si dispute tot mai aprig puterea. spre nord la Carpatii Padurosi .” Statul creat de el se intindea spre apus pana la Dunarea de mijloc si Moravia . spre est la raul Bug si era marginit doar de Marea Neagra iar la sud Muntii Haemus din Balcani.barbat get . Ba inca a ajuns sa fie temut si de romani. Burebista . Dupa instalarea triumviratului lui Caesar. cumpatare si ascultare fata de porunci . inchegare satului dac in imediata vecinatate a zonelor lui de stapanire si interes .Principalul izvor il constituie marturiile istoricului Strabon care scria despre Burebista :”Ajungand in fruntea neamului sau .

iar Burebista a dus dese incursiuni in provincile romane.Pentru regele dac se punea problema de a obtine recunoasterea statului sau si a autoritatii sale asupra oraselor grecesti.ceea ce a sporit numarul aliatilor sai . iar dupa prima lupta Pompeius a iesit victorios. Imparatul a strans in pen Balcanica 16 din cele mai bune legiuni si 10.In acaeste conditii el era obligat sa ia partea unuia dintre pretendenti. a consolidat vastul sau sistem de fortificatii si a facut 34 . Acesta din urma era pentru Burebista singurul aliat posibil dealtminteri pozitia lui militara parea mai puternica. O confruntare intre regatul dac si statul roman devenise iminenta . In schimb Pompeius dovedise in Orient ca prefera o politica de organizare a unui sistemde state clientelare. Asadar Burebista s-a decis sa-l sprijine pe Pompeius . Caesar a strivit armata lui Pompeius si cele ale sprijinitorilor sai la Minda in Hispania.Armatele ambilor generali s-au strans in Balcani .Burebista a urmarit cu atentie evolutia evenimentelor .000 de calareti. O alianta cu Caesar era greu de conceput caci acesta se manifestase constant ca un promotor al politicii expansioniste si era clar ca nu va tolera existenta unui stat dac puternic in aproprierea frontierei statului roman .Deznodamantul razboiului s-a petrecut insa inainte ca armata daca sa poata interveni.

Burebista a creat o opera monumentala. iar la putin timp dupa aceea si Burebista a murit asasinat de un grup de complotisti.demonstrand ca aparitia lui Burebista nu a fost un eveniment 35 .Societate daca a inregistrat o dezvoltare si inflorire in multe privinte comparabila cu alte civilizatii contemporane.primul stat dac centralizat si independent . caesar a fost asasinat in Senat de complotistii condusi de Cassius si Brutus . In perioada urmatoare poporul dac n-a renuntat nici un moment la lupta sa pentru libertate impotriva tuturor celor care au vrut sa ocupe teritoriul dac.Cu patru zile inainte de data fixata pemtru invazie . care pe langa .Comonisicus . in special impotriva romanilor sub forma raidurilor in provincile romane vecine.aliante cu celelalte triburi trace si cu bastarnii si cu celtii .statutul de rege erau si mari preoti au incercat sa asigure recentralizarea statului dac. ceea ce a mentinut uniti toti dacii .Regi ca Deceneu . care-si exercita autoritatea pe un vast teritoriu .Dar in acelasi timp regii daci au incercat sa refaca statul dac centralizat.Statul dac infaptuit si condus de el s-a afirmat ca o mare putere politica si militara a antichitatii. Din punct de vedere militar Burebista s-a dovedit a fi inzestrat cu un dezvoltat spirit organizatoric si o patrunzatoare gandire strategica .

Cassius Dio vorbeste despre dacii care isi oferisera servicile intai lui Octavian .e. Planul lui Caesar de cucerire a Daciei nu a fost abandonat insa de Octavian insa Datorita conflictului dintre Octavian si Marcus Antoniu a fost amanat. Moartea lui Caesar a adus declansarea unor convulsii interne care s-au incheiat cu triunviratul lui Octavian.Pana la urma dacii au avut un rol redus in desfasurarea luptei pentru putere in Imperiul Roman. In ultimele decenii ale secolului I i. La randul sau . Dicomes. Imperiul Roman nu a organizat imediat dupa moartea lui Burebista o actiune militara de anvergura impotriva dacilor.trecusera de partea lui Antonius.istoric intamlator ci rezultatul unui proces legic . Marcus Antonius si Lepidus.obiectiv care trebuia sa-si gaseasca implinirea intr-un act unificator de genul celui infaptuit sub Burebista . i-a promis lui Antonius “ca-l va ajuta cu armata numeroasa”. vest si sud-vest dacii au lansat o serie de actiuni in macedonia care devenise o baza de lansare a expansiunii romane peste 36 .n incercand sa slabeasca amenintarea romana dinspre sud.iar cucerirea lui traian a facut-o imposibil.Interventia factorilor externi ostili a inetinit reunificarea daciei . Pluthar mentioneaza ca un rege getodac.dar nedobandind nimic din cele cerute.

n s-a instituit un comandament militar al Moesiei. iar stapanirea romanilor in zonele sud-dunarene sa fie stabilizata In primele decenii ale secolului ale sec I e. a cerui prima fapta a fost o campanie pentru infrangerea rezistentei gete de la nord si sud de Dunare.amenintand in chip grav independenta si fiinta poporului dac.n guvernatorul Panoniei si cel al Moesiei au atacat teritorile dintre Carpatii Meridionali si Dunare distrugand numeroase puncte fortificate si stramutand 37 .prin 11-12 e. Pana la aceasta expeditie Roma se mentinuse in defensiva la vestul Dunarii.Haemus catre linia Dunarii .Datorita diplomatiei romane .iar ca legatus Augusti pro praetore exercitus a fost nimit Ceacina Severus .pe pamanturile dace.iar apoi sa-I cucereascaajungandu-se ca in perioada lui Decebal granita Imperiului Roman sa fie Dunarea. reusind sa-i slabeasca . Momentul care a amrcat o noua faza a confruntarilor a fost expeditia lui Marcus Vinicus.cu scopul de a controla litoralul maritim cat si teritoriile extracarpatice.n pericolul expansiunii romane a crescut enorm .In timp ce Vinicius ataca prin vest romanii au cuceit teritorile dace de pe malul marii ajungand la Delta .Adoptarea de catre Roma a unei atitudini ofensive nu a intarziat sa-si arate efectele.acestia au reusit sa-I facaca pe geti sa se lupte intre ei . iar in anul 6 e.

creand astfel o noua primejdie pentru daci. In timpul domniei imparatului Claudius(41-54 e. iar la vest sarmaritilor iazygi li s-a acordat permisiunea sa se aseze in campia dintre Dunare si Tisa. Privita pe un plan larg epoca lui Augustus este plina de conflicte ale dacilor cu romanii. In timpul domniei lui Tiberius(14-37 e. sistemul provinciei a fost puternic organizat . locuita pana atunci de daci. Ca riposta dacii au atacat si cucerit majoritatea cetatilor romane de pe cursul Dunarii.ca urmare intreaga navigatie comerciala si militara pe Dunare incetase sa fie controlata de romani.000 de daci la sud de Dunare. in special in perioada iernii cand Dunare ingheta si dacii treceau la sud .n) regatul clienteral odris a fost transformat in provincia Tracia iar teritoriul dintre Dunare si Mare a fost incorporat Moesiei. 38 .50.Dar aceste masuri nu au impiedicat actiunile dacilor in partea rasariteana a Peninsulei Balcanice reusind chiar in unele momente sa alunge garnizoanele romane din unele teritorii intrate sub stapanirea imperiului.n) s-au luat noi masuri de consolidare a frontierei dunarene : Comandamentul militar moesic a fost transformat in provincia Moesia.Cel mai afectat a fost teritoriul dintre Dunare si Marea Neagra unde dacii atacu ajutati si de alte semitii care nu tineau cont de populatia lacalã.

Motivul l-a reprezentat faptul ca imparatul intentiona sa nu mai achite goto-dacilor serviciile si sumele de bani acceptate de predecesorii sai ceea ce la determinat pe Duras-Durpaneus sa se cansidere dezlegat de obligatiile asumate anterior fata de imperiu . O caracteristica a deceniilor 7-8 ale scolului I e.Cauza principala a fost . Roma sustine un razboi cu Dacia datorita crizei financiare prin care trecea Imperiul in contrast cu bogatia Daciei .garnizoanele romane au fost dislocate in cetati din aproprierea Dunarii si au fost construite drumuri strategice pentru o deplasare mai rapida si mai usoara a trupelor.Pe de alta parte statul dac acumulase destule forte si bogatii pentru a se degaja de relatiile clienterale.fara indoiala ciocnirea intereselor expansioniste ale Romei si independenta statului dac . si numeroase campanii de dislocare a populatiei de la nord de Dunare la sud .ceea ce demonstra densitatea populatiei dace din nord si a incapacitatii romanilor de a controla atacurile dacilor.fiind 39 . Dupa urcarea pe tronul imperiului a lui Domitian (81-96).n e aceea ca puterea militara a Daciei a determinat Roma sa plateasca subsidii pentru a mentine pacea intre cele doua state.raporturile dintre Dacia si Roma s-au deteriorat rapid .

Pe fondul accentuarii contradictiilor dintre Dacia si Roma in iarna anului 85 -86 e.considerata ca un eldorado al vremii. Alarmat de vestea acestei infrangeri in urma careia Moesia ramasese fara forte militare generalul Cornelius Fuscus a fost trimis cu trupe si a reusit sa-I impinga fortele dace peste Dunare Pentru a preintampina alte atacuri Domitian a reorganizat provincia in Moesia Inferior si Moesia Superior primind fiecare cate 2 legiuni in timp ce generalul Fuscus se pregatea de o invazie la nord de Dunare.n o oaste daca a patruns adanc in Moesia atacand mai multe castre pe care le-a ocupat in lupte pierzandu-si viata guvernatorul provinciei.Regele Duras simtindu-se prea batran pentru o situatie asa grea . un ilustru comandant militar si diplomat.General reformator si novator a actionat rapid in vederea intaririi si perfectionarii aparatului administrativ al statului. Pentru a face fata acestei primejdii . dacii au luat la randul lor masurile care se impuneau.iar din punct de vedere militar . In aceste imprejurari un conflict era iminent.stimularii vietii 40 . generalul .o granita la linia Carpatiilor era mai usor de aparat decat cea de pa Dunare.a lasat tronul nepotului sau Decebal .

iar cand generalul a ajuns la Tapae. masini de razboi si sa participe la pregatirea militara a dacilor. Decebal l-a lasat sa se indeparteze de bazele sale si l-a facut sa-i creada pe daci slabi prin diferite oferte de pace. Decebal a prins armata romana in ambuscada iar dupa o scurta dar sangeroasa batalie . Dupa aceasta izbanda. In vara anului 87 generalul roman a trecut Dunarea si s-a indreptat spre Sarmizegetuza. generalul Fuscus a fost omorat . Decebal stia ca trupele romane aveau sa revina in numar si mai mare .Domitian a organizat o noua aarmata la S de Dunare condusa de generalul 41 . Totodata a incheiat aliante cu neamurile de la Dunarea mijlocie are aveau sa atace Pannonia. nu insusi putera romei care erea uriasa.a nimicit cea mai mare parte a armatei romane. In anul 88 pentru a razbuna infrangerea suferita de Fuscus. Realist.care a avut un ecou deosebit in acea epoca.Decebal a incercat sa atraga mesteri si soldati fugari din imperiu ca sa construiasca fortificatii . fiind constient ca invinsese decat un general .economice si mai ales organizarii armatei si pregatirii intregii populatii pentru aparare. numerosi soldati au fost facuti prizonieri si mari cantitati de arme si echipamente au fost capturate.Decebal a incercat sa-si castige aliati in exterior pentru a consolida fortele militare ale Daciei.

Tettius Iulianus .Acesta reuseste sa evite toate cursele lui Decebal.Oastea daca s-a retras in ordine . iar ajungand la defileul Tapae a reusit sa infranga oastea daca suferind insa pierderi insemnate. Desi romanii inregistrau succese in Dacia.punand diferite obstacole in calea urmaritorilor. printre care si acelea de inapoiere a capturilor facute cu prilejul zdrobirii legiunilor lui Fuscus si de a sustine interesele politice romane.fortele comandate de el fiind infrante de aliatii regelui dac. in consecinta a fost nevoit sa ajunga la un compromis : regatul dac devenea regat clienteral al Romei cu toate obligatiile ce decurgeau .Acesta a patruns la N de Dunare incercand sa-si deschida drunul spre capitala. dar fortele generalului tettius se diminuau rapid datorita hartuirii si ciocnirii dintre armata daca si cea romana. precum si mesteri de tot felul pentru fortificatii si constructii de alta natura . Cu toata rezistenta activa a dacilor inaintarea romana a continuat. 42 . imparatul avea nevoie de aceste forte urgent in alta parte. primind in schimb importante sume de bani . imparatul Domitian a condus o expeditie in Pannonia care s-a terminat cu esec. In aceasi perioada cu atacul lui Tettius asupra Daciei.

in acelas timp a facut pregatiri pentru razbaiul ce avea sa le curme pentru totdeauna.Transformarea Daciei in provincie romana a aparut ca principal punct in programul lui Traian inca de la nimirea sa. O data cu numirea lui Traian ca imparat in 98 el a luptat impotriva tuturor fortelor de la granitele imperiului .000 de soldati fata de cei 40.In aceste conditii pacea a durat 12 ani si nu mai putea dura mult din cauza crizei economice care avea consecinte asupra intregului imperiu. a adoptat un plan realist si prudent .Efectuarea acestui proiect genist a intarit convingerea lui Decebal ca o agresiune romana era iminenta.000 ai armatei dace. Traian a strans mai multe legiuni avand fiecare aproximativ 100.El a ordonat construirea de drumuri si poduri pe teritoriul Moesiei pentru o mai buna miscare a fortelor la sud de Dunare in cazul unui atac .inabusind revolte si facand paci avantajoase pentru romani.care in esenta preconiza organizarea apararii in zona muntilor unde putea exploata avantajele terenului cat si sistemul puternicelor fortificatii. Totodata regele dac a dus mari eforturi pentru a inchega 43 . A platit si el subsidiile lui Decebal timp de 2 ani dar.In fata invaziei romane Decebal constient de inferioritatea numerica.

Decebal a ales sa se retraga evitand o lupta cu intreaga armata romana. Imparatul a urmarit un rezultat radical si rapid ceea ce l-a det sa-si asigure o superioritate semnificativa si sa inainteze pe drumul cel mai scurt dinspre Dunare . In 25 martie 101 Roma a declarat razboi Daciei .sosise iarna. O parte din oaste a primit misiunea de a desfasura lupte in camp deschis .unde putea sa foloseasca si fortele menite sa apere fortificatiile cat si toata populatia din zona .aliante militare au alti adversari ai romanilor.Prima mare batalie a avut loc la Tapae unde ambele tabere si-au angajat in lupta fortele principale.imparatul a dispus incetarea atacurilor .De la inceputul campaniei Decebal a repartizat fortele.dupa lupte grele sa ajunga in muntii din jurul Sarmizegetuzei . cu ajutorul carora a pus in aplicare in iarna anului 101 un plan care avea sa dejuce intentiile lui Traian de a supune Dacia .Cand traian a reusit . de a executa incursiuni si hartuiri.si incergand sa organizeze o noua si puternica rezistenta catre centura de cetati sarmizegetuzene. o alta parte a fost destinata apararii fortificatiilor. 44 .aceste urmand sa fie reluate in primavara viitoare.pe la Tapae si spre zona Sarmizegetuzei.Dandu-si seama ca un asalt hotarator era imposibil asupra fortificatiilor dace .

care au fost nevoiti sa introduca in lupta toate efectivele. in conditiile pierderilor grele inregistrate favoriza partea romana care putea sa-si refaca efectivele dispunand de un bazin demografic mai mare decat al dacilor si aliatiilor sai.In aceste conditii Decebal s-a hotarat 45 .Marea batalie s-a dat la Adamclisi intre trupele aliate lui Decebal si romani.Decebal a infrant trupele ramase in zona orastiei .In aceasi perioada. fortele romane fiind cu efective incomplete.ceea ce . o mare parte din armata fiind distrusa.chiar se punea problema daca fortele romane se vor putea salva.In 108 s-a ridicat aici un monument in cinstea celor morti . Reluarea actiuniilor ofensive catre capitala Daciei insemna in fapt reeditarea campaniei precedente .Batalia a fost castigata de romani dar cu un pret foarte mare. inclusiv pe cei ce aparau tabara. Traian afland de cele ce aveau loc la sud .a fost nevoit sa-si transporte armata acolo unde era nevoie urgenta de ea si a lasat un numar mic de forte pentru a mentine pozitiile cucerite.Aliatii lui Decebal au trecut la sud de Dunare unde nu au intampinat rezistenta . Aceasta actiune ameninta izolarea fortelor romane din zona Orastiei de restul Imperiului . In primavara anului 102 Traian ataca din nou .

iar Decebal a inceput reconstructia cetatiilor afectate de razboi si a incercat reichegarea aliantelor.Pentru respectarea pacii o garnizoana romana a fost lasta in sesul Hategului la 40 km de Sarmizegetuza si alte garnizoane au fost instalate in unele puncte de importanta strategica.era obligat sa restituie tot ce primise de la romani. Conditiile puse in tratatul de pace ii dadeau un caracte de armistitiu ceea ce i-a determinat pe ambii conducatori sa-l trateze ca atare si au reinceput pregatirile de razboi de ambele partii. In consecinta Senatul roman a declarat razboi Daciei .conditiileimpuse regelui dac fiind menite sa creeze din dacia un stat dependent de Roma.sa reia tratativele de pace incercand totusi sa obtina unele conditii care sa asigure existentas statului dac si pe el in calitate e conducator al acestuia .Ei au ineput constructia unui pod de piatra peste Dunare la Drobeta .Pacea a fost incheiata in toamna anului 102 . Decebal a atacat fortele romane de ocupatie si le-a invins.situatie care-I avantaja clar pe romani.sa cedeze teritoriile ocupate de acestia si sa darame cetatiile. Toate elementele pactului lui domitian au fost anulate .Traian a revenit in graba 46 .Decebal ramanea aliat al Romei .Traian la randul sau avand trupele slabite a fost determinat sa accepte un incetarea luptei .

si-a adunat fortele pe alte inaltimi fortificate si a continuat rezistenta dar fiind urmarit de intreaga armata romana a fost incercuit .lupta de rezistenta a dacilor.dacii cu fetele obosite .In fata acestei situatii dacii sunt nevoiti sa lupte pana la ultima picatura in unele secvente reprezentate pe Columna . romanii asalteaza aprig o serie de cetati dace ale caror ocupanti se apara cu inversunare.cum sperau romanii. in acest fel Decebal sa nu poata primi ajutor sau sa se retraga in alte regiuni.In aceste imprejurari aliatii dacilor au incheiat pace cu Traian. tradand astfel alianta. Disparitia regelui dac a diminuat dar nu a facut sa inceteze .Decebal reuseste sa iasa la timp din cetatea asaltata .Caderea capitalei nu a insemnat incetarea luptelor . In perioada urmatoare in inaintarea lor . Dupa lungi eforturi apararea Sarmizegetuzei cedeaza iar tezaurele sunt pradate si duse la Roma.se ingramadesc in jurul unui vas din care beau un lichid si cad morti.Atacul roman s-a produs simultan pe mai multe directii pentru a imrejura sistemul de fortificati din zona Sarmizegetuzei.In finalul luptelor se petrece un episod din cele mai dramatice.la Dunare pentru ca sa fie in fruntea fortelor sale .si a preferat sa se sinucida decat sa fie tarat in lanturi prin Roma.trupele romane au fost atacate de garnizoane 47 .

Luptele grele purtate de Traian impotriva dacilor lui Decebal l-au facut pe imparat sa se limiteze la ocuparea numai a unei parti din Dacia.pentru constructia unor impozante monumente si pentru spectacole si serbari timp de 123 de zile. 48 .Acestea explica razbunarea romanilor care cu distrus Sarmizegetuza . Tezaurul imens jefuit din Dacia a fost destul pentru a scoate imperiul din criza economica o perioada . Desi dupa incheierea razboiului mai existau multi daci liberi acestia nu au putut crea un stat dac centralizat.templele dace si celelalte cladiri care simbolizau puterea daca. fiind asimilati cu timpul de cultura romana Sfarsitul razboiului a insemnat si ocuparea romanilor a unor teritorii din vatra vechii Dacii. Cealalta parte din teritoriile extracarpatice din Vest.Est si Nord siau pastrat independenta. Peste un an Traian a inceput organizarea noii provincii si a incheiat astfel un conflict care durase cu intermitente doua decenii.Desi romanii au iesit invingatori dacii au demonstrat ca armata daca inferioara nimeric si ca dotare pate tine piept armatei romane.dace si de populatia din zonele invadate.

in trupul spatial romanesc. daco-romane si romanesti. cat mai ales din est. in procesele complicate ale marilor migratii ale popoarelor. 5. invazii ori revarsari al caror scop a fost contopirea de teritorii ale bastionului carpatic. dunarean si pontic. a padurilor de codrii si in mod deosebit spatiul delimitat de coroana carpatilor. in scopul cotropirii locale si nu in ultimul rand in scopul patrunderii spre Europa de Vest. Acest spatiu a cunoscut socul de stepa si silvostepa. Fara a putea fi acoperit in intregime. deci relieful montan. atat din vest (celtii). au fost fortate. Efectele marilor migratii asupra populatiei daco-romane din interiorul spatiului carpatodanubiano-pontic Pentru Romania pozitia geoistorica a teritoriului sau este definita de confruntarile intre comunitatile dacice.Desi pe harta Daciei existau doua entitati politice: Dacia libera si Provincia romana Dacia. migratii de tipul inflagratiilor.unitatea etnica si culturala a poporului dac s-a mentinut. parti inscrise in istoria Europei ca poarta pontica 49 .

cand prin spatiul ramas liber. Coridorul banatean. Poarta Mezesului. actualizate. Insasi Poarta Otomana a simtit nevoia. somesana sau silviana si Prima poarta pontica dunareana a fost fortata de valurile mareelor stepice din est indreptate spre centrul. au penetrat valurile de migratori ce au rupt limesurile construite si au fortat pe cel Dunarean. poarta maritima. in acest sens. La randul lor. vestul si nordul Europei. Sunt cunoscute. puntea dobrogeana s. iar cea banateana in spatiul montan propriu-zis.a. proiectele de refacere a vechii Dacii. recunoscute prin functiile lor de veritabile parti continentale. Poarta Silvania a fost fortata in zona de codrii. mai ales in perioadele cand Principatele erau slabe si nesigure. Realitatea a confirmat la ce pericol s-a expus imperiul Roman in urma disparitiei vechii Dacii (poarta a Europei antice). De aici au ramas pana in zilele noastre toponimele de poarta ca: Poarta de Fier a Transilveniei.dunareana banateana. pe care au anihilat-o si au cucerit-o. chiar in vremurile de maxim expansionism. Poarta Orientala. ajungand pana la portile Cetatii Eterne. sa prezerve 50 . imparatii habsburgi si rusi au inteles importanta acestui spatiu ca zona de siguranta. Ele poarta denumiri cu semnificatii locale.

Europa a suferit alaturi de Romania consecintele negative si nelinistea prezentei factorilor generatori de insecuritate. intre ea si imperiile vecine. care s-a chemat stabilitatea romaneasca. dar nu au putut merge pana la a-l absorbi integral.spatiului romanesc rolul de tampon. unificare si impacare a 51 . Viabilitatea acestui proces legitim. de aparare in caz de defensiva sau pivot de manevra in caz de ofensiva. Ca zona geopolitica cheie. Acestea au muscat deseori cate o felie din teritoriul nostru national. avea sa-si gaseasca implinirea in construirea Romaniei moderne si faurirea statului national. vecinii acestuia si Europa au vegheat in mai multa liniste la propriile interese. Din perspectiva istorica intelegem foarte bine ca atunci cand spatiul romanesc s-a consolidat si stabilizat. iar cand acest spatiu a ramas deschis. functie specifica in momentele de liniste europeana. Romania indeplineste doua functii. mentinut sub supraveghere. constatare care se impune din perspectiva analizei istorice. cu temeiuri geografice si geopolitice incontestabile: • • functie in momentele de criza europeana. de a desfasura o actiune de neutralizare.

intereselor si influentelor care s-au incrucisat si se vor incrucisa in spatiul coarpato-danubiano-pontic romanesc. Ca o argumentare semnificativa vom prezenta si avertismentul pe care Vintila Mihailescu il aducea in atentia specialistilor si oamenilor politici referitor la un asemenea pivot geopolitic cum este Romania: cine lupta pentru intregirea si consolidarea statului carpatic romanesc lupta pentru pacificare de durata a Europei. Migraţia lor 52 Slavii . deoarece practicau în egală măsură agricultura şi creşterea animalelor. Fireste. adica la framantarea trecutului. iar cine sustine trunchierea acestei tari si acestui popor. Slavii erau în esenţă un popor sedentar. pledeaza. Putem spune ca stravechiul popor din Carpati a avut timp sa se adapteze ambiantelor multiple ale locurilor si sa poata stapani taina atenuarii antagonismelor si neutralizarii fortelor. constient sau subconstient. O migraţie deosebită a fost aceea a slavvilor. pentru intoarcerea la vechile imperialisme.influentelor ori tendintelor divergente care se incruciseaza aici. cu voie sau fara voie. cazul pamantului si poporului romanesc este numai unul din numeroasele semne dupa care se poate intrevedea viitorul continentului nostru.

etc) de origine slavă. Amintirea prezenţei slave este păstrată şi de numeroase denumiri de râuri (Bistriţa. Ialomiţa.a fost masivă. prezintă în parte anumite schimbări fonetice slave. Se consideră de asemenea că denumirile marilor râuri deşi se păstrează din antichitate. etc) şi localităţi (Bălgrad-Alba Iulia. Slavii care au rămas la nordul Dunării. graniţa de pe Dunăre a Imperiului Bizantin cade. dar care nu au schimbat caracterul romanic al acesteia. dar numai în Moldova. dar şi cei care au venit ulterior (secolele VIIVIII) au fost complet asimilaţi de români până în secolul X. urmând o revărsare de populaţii slave în peninsulă. numai astfel explicându-se slavizarea unor întinse teritorii din Peninsula Balcanică şi Europa Centrală. Craiova. dovadă fiind numeroasele cuvinte slave împrumutate de români. în urma atacurilor repetatee avaro-slave. deşi însăşi simbioza certă care a 53 . În anul 602. Prezenţa slavilor pe teritoriul Românieii este atestată arheologic începând cu mijlocul secolului VI. estul Munteniei şi estul Transilvaniei. Este de subliniat totuşi prezenţa în număr destul de mare a slavilor şi convieţuirea acestora paşnică cu românii.Acest fapt ar sugera aşezarea slavilor în câmpii şi o predilecţie a românilor pentru zonele de deal şi de munte.

Dar ceea ce trebuie remarcat pentru perioaada mai târzie. Slavii aşezaţi pe teritoriul României au fost aceiaşi care au populat şi Bulgaria. ale componentei slave a limbii române. este creşterea deosebită a numărului aşezărilor în toate provinciile româneşti: Moldova. Relatia dintre populatia dacoromana si Imperiul Bizantin In sud-estul Europei – adevarat laborator istoric – s-a dezvoltat o civilizatie care. adică secolele VIII-X. dar ulterior se constată o uniformizare. dovadă fiind anumite caracteristici bulgare. Din punct de vedere arheologic cultura slaavilor din secolele VI-VII poate fi deosebită de aceea a autohtonilor daco-români. mai 54 . iar nu sârbo-croate. 6.avut loc între cele două etnii dovedeşte totuşi totuşi şi vieţuirea împreună. in pofida unor forme politice speciale. arheologia încetând să ne mai ofere date despre etnicul populaţiilor. Transilvania. Muntenia.

se remarca prin originalitatea lor. Sud-estul Europei a cunoscut numeroase mutatii socio-politice in epoca migratiilor cand s-au format popoarele care locuiesc inca aici in zilele noastre. Chiar de la constituirea statelor romanesti. Ei s-au constituit in ceea ce Nicolae Iorga denumea “Romanii populare” sau “Romanii rurale”. Ele erau considerate “Romanii” de catre locuitorii lor care stiau ca apartineau in cea mai mare parte sau ca apartinusera Imperiului roman. a format o zona cu trasaturi specifice. adica teritorii pe care autoritatea imperiului nu mai era efectiv exercitata si care existau ca forme populare. devenit Imperiului romanobizantin si mai apoi Imperiul bizantin. fie ca e vorba de pictura sau de architectura. cancelariile princiare au adoptat modelul cancelariilor bizantine. apoi cea greco-romana si in final civilizatia bizantina.durabile sau trecatoare. Operele romanesti de arta medievala. Venind in contact cu populatiile “barbare” daco-romanii au adoptat forma de organizare impusa de noile conditii istorice create. Arta 55 . intr-o masura mai mare sau mai mica civilizatia. In aceasta zona geografica am putut vedea cum infloreste civilizatia traca. Straturi de civilizatie s-au sedimentat aici chiar din paleolitic. Imperiul Otoman le va influenta.

pina in Orientul Apropiat si au favorizat participarea lor activa la dezvoltarea culturii. Vasile Lupu (1634-1653) si Constantin Brancoveanu (1688-1714) s-au considerat ca mostenitori ai dreptului traditiei imperiale de aceea si-au asumat rolul de protectori ai Bisericii Ortodoxe si de continuatori ai operelor imparatilor bizantini. s-au imprimat carti religioase (1508) distribuite dincolo de Dunare. In Tarile Romane s-a continuat traditia culturala imperiala a Bizantului. Eu au introdus la curte fastul si ceremonia imparatilor bizantini. a intrunit intr-o sinteza originala elemente din traditia locala si elemente bizantine sud-slave si din Europa occidentala. 56 . Cu sprijinul voievozilor si a familiilor nobiliare romanesti.romaneasca s-a dezvoltat pe baza creatiei proprii si in acelasi timp in strinsa legatura cu arta tarilor invecinate. politice si culturale ample. intretinute de Tarile Romane cu alte state au facilitat raspindirea culturii romanesti medievale dincolo de frontiere. care sustineau atat credinta caracteristica epocii dar si aceea a constiintei nationale. Unii principi romini au avut constiinta acetei misiuni si au actionat in numele ei. Matei Basarab (1633-1654). Raporturile economice. Neagoe Basarab (1512-1521).

7.In timpul stapanirii romane in aceste provincii au fost aduse trupe militare romane.Toate provinciile au fost puse in legatura directa cu Roma prin drumuri nou construite. Efectele cuceririi romane asupra continentului european Roma parcurge formele de organizare politica de la regat pana la imperiu. Romanizarea a fost procesul istoric prin care s-au creat noi 57 .In toate teritoriile cucerite si transformate in provincii romane.au fost instituite formele de conducere si de administratie romana.

Portugalia. Bucuresti .Spania.asadar romanizarea a fost un fenomen istoric impus.Italia si poporul roman.popoare:Franta.Influenta s-a manifestat pe plan economic. In toate provinciile cucerite de roamani s-au impus regulile de viata ale romanilor.Aceste popoare sunt popoare romanice. Bibliografia : • Zorile istoriei in Bereciu D.politic.”Carpati si la Dunare”.adica fondul principal de cuvinte al limbii vorbite de aceste popoare este de origine latina.Formarea popoarelor europene s-a produs in acelasi mod ca si poporul roman. 1966 58 . In Dacia stau marturie a contactului cu romanii.monumentul de la Adamclisi si diferite izvoare arheologice gasite in diferite locuri..Provinciile au renuntat fortat la divinitatile lor si au adorat divinitatile romane.cultural si religios.

n”.”Unele probleme politico-economice din Dobrogea secolelor V-VI i. B.”Relatiile dintre sarmati si geto-daci la sfrsitul sec I”.1929 • Rossi L.H.”Burebista si traditia statala”.1970 • Popescu D.1972 • Bichir Gh.”Forta militara a geto-daciilor”.Cluj .Bucuresti.”Trajan’s Column and the Dacian Wars”.”Decebal si Traian”...”Les richesses des Daces et le redressment de l’Empire Romain sous Trajan “...”Epoca clasica a civilizatiei dacogete”.”Scurta istorie a Daciei preromane”.e..1959 • Moiseil C.in “Dacia”.1924 • Florescu Fl.1974 • Petrescu-Dambovita M..Bucuresti ..” Celtii in Transilvania”.Bucuresti.1976 • Carcopino J..”Monetele imparatului Traian referitoare la razboaiele cu dacii si la cucerirea Daciei”. in “Memorii Antice” vol 2 .Iasi.”Statul geto-dac”.1978 • Nicorescu P.”La campagne de Filip II en 339 n.1977 • Daicoviciu H..”Dacia de la Burebista la conducera romana”..”Dacii si bastarnii”.”Monumentul de la Adamclisi”.1980 • Marinescu Fl.1983 59 ..Cluj-Napoca .1977 • Banea D.1982 • Babes M..1967 • Daicoviciu H...”Contribution a l’etude de l’art thracogete”.1944 • Berciu D..”Regatul lui Rhemaxos”.1925 • Preda C.Legiunea a VII-a a Claudia si legiunea a IV-a Flavia”.”Din istoria militara a Moesiei si a Daciei .1980 • Crisan I.. New York.. 1971 • Tudor D.1980 • Daicoviciu H. in Dacia ... “Burebista-mare personalitate a lumii antice”.• Bereciu D.1981 • Berciu D.e”.

”. 1977 • Musat.”The Roman Imperial Army of the 1-st and 2-nd centuries A.”.S.1980 • Webster G.. Ion Horatiu – „Burebista si epoca sa”. Ion Horatiu – „Origini”....1979.Bucuresi. Bucuresti „ Mors ultima ratio ” .n.Bucuresti.1980 • Bodor A.1966 • Protase D. Editura Academiei R.Cluj-Napoca. Bucuresti.1972 • Tudor D. 1977 • Crisan.Moartea este raţiunea finală 60 ...in “Dacia”. Bucuresti. Editura Albatros.• Bichir Gh.”Dacii liberi in secolele II-IV e..”Imparatul Aurelian si parasirea Daciei”.1979 • Protase D. “Autohtonii”.”Scurta istorie a Daciei”.Londra.1969 • Crisan.”Problema continuitatii in Dacia in lumiana arheologiei si numismaticii”. Mircea – „Izvoare si marturii straine despre stramosii poporului român”. Bucuresti.R. Editura Stiintifica si Enciclopedica.”De la Burebista la Dacia Postromana”.D. • Marcea M.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful