Istorie si Latinitate

Coordonatorul grupei : Lupescu Adrian Membrii grupei : Rosu Razvan Serban Marian Niti Mihai Talvan Marius Puflea Daniel Stroiuleasa Ionut Ciobanu Cristian Boicea Andrei Olteanu Mihai Lixandru Daniel Subiecte abordate: • Tracii (realizat de Sereban Marian) • Daco-getii (realizat de Talvan Marius si Niti Mihai) • Romanii pana in sec. V (realizat de Puflea Daniel) • Intalnirile intre daco-geti si populatiile migratoare (realizat de Rosu Razvan si Adrian Lupescu) • Efectul marilor migratii asupra populatiei daco-romane din interiorul spatiului
2

carpato-danubiano-pontic (realizat de Ciobanu Cristian si Stroiuleasa Ionut) Relatia dintre populatia daco-romana si Imperiul Bizantin (realizat de Boicea Andrei si Olteanu Mihai) Efectele cuceririi romane asupra continentului european (realizat de Lixandru Daniel)

„ Stăpânirea romană în Dacia a fost un izvor de ordine şi propăşire " - Nicolae Iorga

„ Nulla est medicina sine lingua latina ” (Nu e medicină fără limba latină)

„ Alea iacta est ” (Caesar) ( Zarurile sunt aruncate)

3

şi iubitori de război.„ Vita brevis. Bythinia. Herodot îi considera pe traci ca fiind cel mai numeros popor după indieni. în Peninsula Balcanică şi Asia Minor în mileniul III-II î. Dacia. Treptat. considerate barbare. străine de Elenism. tracii au întemeiat regate precum Odrid.c. ars longa ” (Seneca) (Viaţa este scurtă. Frigia. Lycaonia. El îi descrie ca având în general aceleaşi obiceiuri.Tracia. dar fiind foarte dezbinaţi. Despre zeul războiului Marte/Ares. în cadrul unui pseudoimperiu . arta lungă) „ Vitam impendere vero ” (Juvenal) (Săţi dai viaţa pentru adevăr) 1. Denumirea de Thrakos sau Thrakios era aplicată de scriitorii elenici popoarelor din această parte a lumii. care s-au răspândit în jurul Mării Negre (Pontus Euxinus în antichitate). miturile si 4 . Tracii Tracii erau o multitudine de triburi Indo-Europene.

Ultima menţionare a fost a istoricului grec Zosimos în 381 sub numele de carpodaci. ca daci liberi.legendele antice pretindeau că s-a născut între Traci.. mai ales din secolul III p. unul dintre cele mai mari pericole pentru provinciile Dunării de Jos..c. de la Munţii Carpaţi (despre care se crede că au moştenit numele de la carpi) până la Nistru. Carpii erau un trib dacic care trăia în Moldova. extraprovinciali. fiind consideraţi de romani.în anii 101-102 şi 105-106. Cuceriţi de romani. ei făceau parte din acei aşa-zişi daci liberi. este constantă la est de Carpaţi pe toată perioada de dominaţie romană în Dacia. Prezenţa carpilor. Mitul Cavalerului Trac După cucerirea ultimului regat tracic de către Imperiul Roman în anul 46 d. unde au creat cultura arheologică Poieneşti-Zvorâştea 5 . ei de altfel se presupune că au recucerit o parte din teritoriile provinciei romane Dacia după retragerea Aureliană. scriind despre înfrângerea incursiunii acestora de către împăratul Theodosie I. Chr. denumirea de Trac a început să dispară. cele mai multe situri arheologice găsindu-se în partea de vest a zonei . doar numele provinciei Tracia păstrându-i amintirea.

iraniana. în cadrul "hotarelor invizibile ale Imperiului" Th. favorizând unitatea etnicolingvistică în întreg spaţiul dintre Nistru. carpii însuşindu-şi limba latină. urmare a acestui proces. Retragera aureliană din Nordul Dunării din 275 a favorizat această sinteză. Dunăre şi Tisa. au fost strămutaţi în diferite părţi ale Imperiului. balta 6 . Limba tracilor. Diferitele sisteme de dominaţie romană. mai ales din părţile sudice ale Moldovei. Limba tracă se înrudea cu alte limbi indoeuropene: sancrita. O parte a carpilor. Mommsen au determinat asimilarea de către carpi a culturii net superioare romanice.manifestându-se prin continuitate de locuire a teritoriului şi schimburi între populaţiile dacice "libere" şi locuitorii Daciei romane sau cu neamurile germanice.

Toate aceste limbi formau grupul satem al limbilor indoeuropene (un alt grup . iar alţii. ilirica. O inscripţie în limba tracă a fost descoperită în 1912 la Ezerovo în Bulgaria.) nu s-au păstrat.kentum. însă după cum relata scriitorul antic Strabon. Ultimii invocă argumentul că la tracii de nord denumirile cetăţilor se terminau cu sufixul -"dava". celta. Stabilirea unei limbi comune pe întreg spaţiul locuit de traci prezenta o formă a unităţii lor etnice. latina. toţi tracii vorbeau aceeaşi limbă. Inscripţia era scrisă cu caractere greceşti. Versurile lui Ovidiu scrise în limba getică la Tomis (anii 8-17 d.de două limbi diferite. Unii cercetători sunt de părerea că este vorba de două dialecte. idiomurile slave. Despre limba tracilor se poate judeca şi după numele proprii toponimice. Ocupaţiile şi modul de viaţă. 7 . cu mici diferenţe. după denumirea ierburilor de leac care s-au păstrat în izvoare istorice.Chr. Sunt foarte puţine date istorice despre limba tracilor. . Divizarea tracilor în două grupuri mari de nord şi de sud a stimulat diferenţierea lor lingvistică.veche. de unde se impune concluzia că limba unică a tracilor avea două dialecte.formau limbile: greaca. iar la cei de sud cu "para".germana).

Localităţile întărite serveau drept reşedinţe ale căpeteniilor de triburi (asemenea reşedinţe erau la Butuceni (Orhei). purtau pantaloni (iţari) din cânepă sau in. în latină. Răcătău (Bacău). 8 . puternici. dar iarna cojoace. conform izvoarelor istorice.Tipul principal de aşezare a tracilor era satul. "pileaţi") purtau pe cap căciuli de postav. împletite cu nuiele şi unse cu lut. fiind înconjurate cu şanţuri umplute cu apă. aveau un termperament aprins. Sărata Monteoru. erau oameni de statură potrivită. Mai rar se foloseau locuinţe sub formă de colibi şi bordee. Mediul natural în care trăiau şi modul de viaţă care îl duceau le asigurau o viaţă lungă. Otomani (Bihor). erau luptători experimentaţi în multe conflicte militare. iar la necesitate îl acopereau cu o glugă. şi mai ales conform imaginilor de pe Columna lui Traian şi Tropeaum Traiani (din Dobrogea). în latină.) Tracii. Babadag etc. "capillati") erau cu capul descoperit. Multe localităţi erau amplasate pe locuri înalte. Persoanele din mediul aristocraţiei tribale (numiţi tarabostes sau. pe când oamenii de rând (numiţi comaţi sau. Casele construite la suprafaţă aveau pereţi din bârne. alcătuit dintr-un număr restrâns de locuinţe. Ei se îmbrăcau în cămăşi lungi încinse cu brâe.

O ocupaţie de bază era şi creşterea animalelor. în agricultură se generalizează unelte de fier. Tribul era forma principală de conveţuire a tracilor. reprezentanţi ai aristocraţiei tribale. tracii foloseau calul domestic în activitatea gospodărească şi militară. tracii de nord au preluat de la tracii de sud brăzdarul de fier.Chr. în secolul al II-lea î.Chr. apoi a 9 . Posibil că pe lângă conducătorul tribului exista un sfat al bătrânilor. Conducătorii războinici şi slujitorii cultelor religioase (sacerdoţii) aveau un rol deosebit în organizarea tribului. meşteşugurile. Această parte activă a membrilor comunităţii capătă posibilitate de a acumula bunuri materiale. In secolul al V-lea Î. Fiecare trib avea un teritoriu propriu. Agricultura primitivă se practica cu brăzdarul din lemn sau corn de cerb. având la bază agricultura.Femeile purtau cămeşi cu mâniei croite din materialul întreg. catrinţe (fuste). ceea ce va duce la o stratificare socială. Spre sfârşitul mileniului al II-lea î. Ocupaţiile tracilor au progresat în continuu.Chr. creşterea animalelor. Acest port se aseamănă cu portul naţional al ţăranilor români de astăzi din zona de munte. Dintre meşteşuguri cele mai importante era metalurgia (prelucrarea bronzului. iar pe cap o basma.

Zeul suprem era Zalmoxis (după Herodot) sau Zamolxis (după Strabon). Se credea că cel decedat pleacă la Zamolxis.) se îmbină armonios cu elementele locale. Credinţa lor era politeistă (mai mulţi zei). în prima jumătate a mileniului I î. aur. care apoi a fost înlocuit cu Zamolxis. în figuri zoomorfe şi antropomorfe din lut ars. în podoabe de bronz. Herodot scrie şi despre zeul Gebeleizis. probabil de la celti.Chr. tracii au preluat roata olarului. Decorul în formă de cerc de pe vase şi arme denotă ataşamentul tracilor faţă de cultul Soarelui. Arta tracilor şi-a găsit întruchiparea în ornamentarea ceramicii. scitice etc. Arta şi credinţele tracilor. sacrificând cu acest 10 . La fiecare 4-5 ani tracii trimiteau zeului suprem un sol. argint.fierului. zeul soarelui. a metalelor preţioase) şi ceramica. Influenţele externe (greceşti. Aceste opere mărturisesc despre un gust frumos şi o tendinţă de a reda cu multă fidelitate realitatea. decoruri pe unele arme. In opinia unor istorici acesta a fost iniţial numele zeului suprem al dacilor. Autorii antici scriu că tracii credeau în nemurire.

Unitatea etno-culturală a getodacilor. deoarece geţii locuiau în regiunea de şes de la sud şi est de Carpaţi şi pe ambele maluri ale Dunării de jos. Despre aceasta par să mărturisească stindardele dace de pe Columna lui Traian. predomină incinerarea. care erau prezentate în formă de balaur cu cap de lup în unele izvoare se folosea denumirea de geţi pentru daci de către greci 11 .Chr. iar dacii-în regiunea intermontană din Carpaţi Pe de altă parte această denumire exprimă unitatea etno-lingvistica şi culturală a acestor triburi. izvoarele istorice tot mai des îi pomenesc tracii in rând cu geţii şi pe daci. La sfârşitul mileniului I Î. Această denumire ţine cont de diferenţierea regională a triburilor. cât şi înhumarea (înmormântarea) celor decedaţi. Tracii practicau atât incinerarea (arderea). Pentru prima dată ei sunt menţionaţi de Caesar în lucrarea "De bello galico". în istoriografia modernă pentru denumirea tuturor triburilor nord-dunărene este folosită denumirea de geto-daci. Se presupune că denumirea "dacii" provine de la daos-"lup" în limba înrudită a frigienilor. în mileniul I î.Chr.scop pe un membru de vază al tribului (prin aruncarea peste suliţi ridicate în sus).Chr. la mijlocul secolului I î.

ajungând la o treaptă nouă de organizare politică .şi de daci pentru geţi (de către romani. 12 . scriitorii greci şi romani au folosit aceste denumiri pentru triburi sau uniuni tribale care etnic nu se deosebeau şi vorbeau în aceeaşi limbă. şi cei de est dacii. Unităţii etnoligvistice a geto-dacilor.geţii. Deci. nu se bazează pe nici un fel de materiale arheologice sau scrise şi se află în contradicţie cu totalitatea izvoarelor istorice şi lingvistice. se consolidează unitatea de cultură geto-dacă. Tentativele unor istorici sovietici de a diviza tracii de nord in doua grupuri separate: cei de vest . căreia îi corespunde o comunitate unitară etnică. mărturisită de scriitorii antici.Chr.cea a constituirii statului. ii corespunde şi unitatea de cultură materială. răspândită pe întreaga arie a vieţuirii tracilor de nord Din secolele II-I î.

date si documente de limba care ne arata originea si caracterul limbii romane.legume(legumen).Dacia a fost transformata in provincie romana si va ramane stapanita timp de 156 de ani de catre romani. sare(salem).arheologii au pus in evidenta. In urma razboaielor dintre daci si romani.aur( aurum).istoricii.2.Romanizarea populatiei s-a desfasurat rapid si usor.negustori in Dacia inca de dinainte de cucerirea romana.se face simtita si astazi prin termeni din domeniu pastrati din latina :a ara(arare).Influenta patrunderii de meseriasi.pana la impunerea definitiva a acestora din urma.cand se folosesc concomitent limba geto-daca si latina.Se poate vorbi despre o perioada de lingvism.agricultori.in decursul timpului. Peste 2600 de inscriptii scrise in latineste au fost descoperite pe teritoriul tarii noastre. Daco-getii Lingvistii romanii.grau(granum). 13 .

hunii. Primul document cunoscut scris in limba romana este o scrisoare din anul 1521. Spre deosebire de limba romana.cismea) din neogreaca(caramida.din maghiara(gand.brad. La Orastie s-a tiparit prima parte din Vechiul Testament.gepizii.boala.Motru) Din slava avem aproximativ 20-22% din fondul principal de cuvinte(cleste.cuvinte sau expresii atat din limba populara cat si din graiuri.oras.iar dupa 1540 au aparut si carti in limba romana.Cris.acestora li se mai adauga apoximativ 100 de cuvinte izolate(abur.limba romana mai este si limba literaturii artistice.barza) si 2200 de nume proprii(Arges.geniu).slavii au influentat limba fara a modifica fondul principal 14 . chip) din turca(alai.limba literaturii artistice poate sa intrebuinteze orice forme.Pe langa forma literara si forma populara.a pedepsi) iar din franceza(bacnota.noroc).Dunare.Invazia popoarelor migratoare(gotii.deal.avarii.a iubi.Fondul principal de cuvinte al limbii romane este in proportie de 60-66% de origine latina.mila.cele mai multe fiind la Brasov.

Sintaxa limbii romane. Morfologia limbii romane mosteneste in mare parte realitatea limbii latine populare.de cuvinte si structura gramaticala de origine latina.articolul.verbul cu cele patru conjugari.modifica topica cu predicatul la sfarsitul propozitiei. Romanii pana in secolul V 15 . 3.numeralul.adjectivul.pronumel e.Majoritatea partilor de vorbire flexibile sau inflexibile sunt mostenite din limba latina:substantivul.prefera raportul de coordonare fata de cel de subordonare dar au ca baza aceasi latina populara.

locuitorii Romei (populus romanus) erau împărţiţi în trei triburi a căte zece curii. al Imperiului roman.e. aproximativ două secole şi jumătate (753-509 Î. de prin secolul al X-lea î. mai ales sub împăraţii Traian. potrivit tradiţiei.n.. Roma a fost întemeiată în anul 735 î.Potrivit tradiţiei.perioada regalităţii”. de Romulus şi Remus. În anul 64. care ar fi durat. Mutarea capitalei imperiului la Constantinopol (330). o mare parte a oraşului Roma a fost mistuită de incendiu.. Imperiul roman a fost unul dintre cele mai puternice şi mai mari state ale lumii antice. Principalele 16 . Cea mai veche perioadă din istoria Romei este cunoscută în istorie sub denumirea de .C. Roma a fost mărită. Adrian şi Caracalla.e.). fiecare curie având căte zece ginţi. Reconstruită în timpul Flavilor.e.n. împărţirea imperiului (395).e. Roma a devenit centru politic al republicii sclavagiste romane.n.n. potrivit materialelor arheologice. iar din secolul I î. în timpul domniei lui Nero. De la sfârşitul secolului al VI-lea î. Organizarea socială a Romei în această perioadă era democraţia militară. însă cea mai veche aşezare descoperită aici datează. căderea imperiului roman de apus (476) şi migraţiunea poparelor au dus la decăderea oraşului.

instituţii ale statului roman incipient erau adunarea bătrânilor (senatus), adunarea poporului pe curii (comitia curiata), care alegea pe toţi magistraţii şi regele (rex), ales de adunarea poporului. În cursul evoluţiei sale din această perioadă populaţia Romei s-a împărţit în patricieni (aristocraţia gentilică) şi plebei (reprezentanţi ai triburilor aservite), amândouă categoriile fiind formate din oameni liberi, sclavia, incipientă, având un caracter patriarhal. În secolul al VI-lea Î.C. Roma a cunoscut o perioadă de dominaţie politică etruscă, care a influenţat tradiţia, instituţiile politice şi arhitectura secolelor următoare. La sfârşitul secolului al VI-lea Î.C. (potrivit tradiţiei romane în anul 509 Î.C.), la Roma s-a instituit republica, autoritatea regală fiind înlocuită prin aceea a doi magistraţi, numiţi la început praetori, iar apoi consuli, aleşi dintre patricieni, de către adunarea poporului. Senatul, alcătuit din patricieni, a devenit organul suprem al puterii în republica romană, dând acesteia un caracter net aristocratic. În cursul unui îndelungat proces istoric (sec VI-III Î.C.) s-au efectuat importante reforme sociale, care au pus bazele organizării statului roman în forma cunoscută de istorie. Principalul conţinut al istoriei interne a statului roman în perioada republicană timpurie îl constituie lupta plebeilor cu patricienii pentru
17

pământ şi pentru egalitate în drepturi politice. Lupta dintre patricieni şi plebei încheiată în 287 Î.C. a dus la importante modificări în structura socială a statului roman; populaţia liberă a Romei s-a împărţit în caste (ordines), în fruntea cărora era noua aristocraţie (nobilitas), alcătuită din vârfurile patriciene şi plebeiene. În a doua jumătate a secolului al Vlea Î.C., Roma dispunând de o excelentă organizare militară, a iniţiat o politică expansionistă în Latium, apoi în Italia. În urma războiului cu coaliţia oraşelor latine (340-338 Î.C.), care i-a adus hegemonia în Latium şi a războaielor cu samniţii (343-341, 327-304 şi 298-290 Î.C.), Roma a cucerit întreaga Italie centrală de pe ambii versanţi ai Apeninilor. După cucerirea Italiei centrale Roma a ajuns în conflict cu oraşele greceşti din sudul Italiei. În urma războiului cu regele Etirului, Pyrrhos (280-275 Î.C.), şi a asediului Tarentului (272 Î.C.), Roma a ocupat toată Italia de sud. După ocuparea Italiei şi organizarea ei din punct de vedere politic, social-economic şi administrativ, interesele Romei s-au ciocnit de cele ale Cartaginei. Lupta pentru supremaţie în bazinul mediteranean a dus la cele trei războaie denumite, războaie punice. În urma primului război punic, Roma a obţinut Sicilia, dar forţa economică, politică şi militară
18

a Cartaginei rămânea aproape intactă. În cursul celui de-al doilea război punic armata cartagineză, condusă de Hanibal, a invadat Italia, pricinuind armatei romane înfrângeri zdrobitoare la Lacul Trasimene şi mai ales la Cannae. Dar tactica temporizatoare elaborată de Fabius Cunctator, precum şi campaniile din Spania şi Africa conduse Publius Cornelius Scipio, au hotărât soarta războiului; Cartagina a suferit o grea înfrângere la Zama şi a pierdut în favoarea Romei toate posesiunile de peste mări. În urma celui de-al doilea război punic Roma a obţinut hegemonia în bazinul apusean al Mării Mediterane şi şi-a îndreptat atenţia spre răsărit (unde ocupase Iliria). În urma a trei războaie Macedonia a fost înfrântă şi supusă. După înfrângerea unei mari răscoale antiromane (148-149 Î.C.) Macedonia a fost transformată în provincie romană, iar în 146 Î.C., după înfrângerea răscoalei Ligii Aheene oraşele greceşti au fost subordonate provinciei romane Macedonia. În acest timp, Cartagina sa refăcut din punct de vedere economic; un nou război, al treilea război punic (149-146 Î.C.), provocat de romani, a avut drept rezultat zdrobirea Cartaginei (care a fost dărâmată şi includerea teritoriilor acesteia în provincia romană Africa. După consolidarea stăpânirilor în provincia Balcanică şi după zdrobirea
19

Spre sfârşitul secolului I Î. capitalul financiar şi cămătăresc şi a crescut rolul cavalerilor în viaţa politică şi socială a statului.).. În urma a trei războaie Roma a înfrânt pe Mitridate. În 129 Î. În Asia Mică rămânea liber regatul Pontului.C. s-au dezvoltat comerţul. ocupând toate teritoriile stăpânite sau controlate de acesta. Roma devenise unul dintre cele 20 .C.C. aceeaşi soartă a împărtăşit-o Bithynia în 75 Î. ca urma a transformării Romei într-un mare stat maritim.Cartaginei. Roma împunându-şi astfel hegemonia şi în bazinul răsăritean al Mării Mediteraneene. romanii au înfrânt şi au transformat în provincii romane statul Seleucizilor (Siria) (64-63 Î. Profitând de puternica criză politică a statelor elenistice.. care sub conducerea lui Mitridate al VI-lea Eupator a închegat în jurul lui o vastă uniune politică îndreptată împotriva Romei.C..) şi statul Ptolemeilor (Egiptul) (30 Î. În secolele II-I Î. regatul Pergamului şi posesiunile sale au fost transformate în provincie romană. romanii au început ofensiva pentru cucerirea teritoriilor asiatice.C.C.

mai mari şi mai puternice state ale lumii antice. Pompei.C. În secolele II-I Î.C. Încercând să rezolve criza. eliminarea treptată a producătorilor liberi. precum şi ascuţirea contradicţiilor sociale au provocat o largă mişcare socială pentru înfăptuirea unei reforme agrare. Consecinţele principale ale acestui fapt. răscoalele sclavilor. În acelaşi timp s-au răsculat şi aliaţii italici ai Romei care. a ocupat întreaga Italie. complotul lui Catilina au fost semne ale crizei politice şi sociale.). Cezar a trecut Rubiconul (49 Î. Creşterea imensă a numărului de sclavi în urma războaielor de cucerire şi introducerea pe scară largă a muncii acestora în producţie au marcat generalizarea modului de producţie sclavagist la Roma. concentrarea pământului şi formarea latifundiilor. deşi înfrânţi au obţinut cetăţenia romană. ai cavaleriei şi ai plebei. instituind în fapt dictatura. Pompei a fost ales consul fără coleg. După ce în 52 Î. Crassus şi Cezar s-au unit formând primul triumvirat (59 Î. l-a înfrânt pe Pompei şi pe partizanii acestuia devenind conducător 21 .C. Mişcarea socială a gracchilor.) în fruntea armatei cu care cucerise Galia. au avut loc puternicele răscoale ale sclavilor din Sicilia şi răscoala condusă de Spartacus.C. Lupta pentru putere a luat forme ascuţite. războiul aliaţilor. condusă de fraţii Caius şi Tiberius Gracchus. conducătorii armatei.

cultura romană a atins apogeul.C. care a continuat şi cu mai multă violenţă după asasinarea lui Cezar (44 Î. În secolul I Î. Tacit. Trogus. Reformele înfăptuite de Cezar au netezit calea instaurării imperiului. Titus Livius. naturalistul Pliniu cel Bătrân. Cele mai remarcabile personalităţi ale epocii au fost oratorul Cicero.C.C. poeţii Virgiliu. a fost întărirea procesului de romanizare a provinciilor unde locul vechilor 22 . Cezar. tribun pe viaţă şi cenzor. şi mai ales în perioada lui August (numită şi epoca de aur a artei şi literaturii romane).) s-a sfârşit după un lung război civil cu instituirea principatului de către Octavian August (27 Î.).unic al statului roman. Pompeius. Lupta pentru putere. şi I D. Senatul l-a numit pe Cezar dictator pe termen nelimitat. În timpul principatului s-a întărit proprietatea funciară mijlocie şi s-au dezvoltat viaţa orăşenească. Horaţiu. istoricii Salustiu.C. O caracteristică importantă a perioadei I-II D. meşteşugurile şi comerţul. Suetoniu. Ovidiu.C.

În sec. În secolul al III-lea Imperiul roman a intrat în criză. în tendinţele unor provincii de a se rupe de imperiu (Galia. sub presiunea goţilor şi a dacilor liberi. Britania şi regatul Palmyrei) şi în răscoale ale coloniilor şi populaţiilor supuse.rânduieli a fost luat de cultura şi civilizaţia superioară a Romei şi creşterea rolului provincialilor în viaţa imperiului. în urma războaielor civile dintre pretendenţi. Aurelian şi Diocleţian. În timpul lui Aurelian administraţia romană a părăsit Dacia. 23 . pe plan politic aceasta s-a manifestat în desele schimbări de împăraţi. în creşterea rolului politic al armatei. în slăbirea rolului aristocraţiei senatoriale. Hispania. al III-lea sunt remarcabile domniile împăraţiilor Septimius Sever. i-a înfrânt pe daci în două campanii sângeroase (101-102 şi 105-106). transformând cea mai mare parte a Daciei în provincie romană. Traian (98117). primul provincial devenit împărat.

După moartea sa. de atacurile poparelor din afară. Italia. Iliria şi Orientul). al IV-lea. de creşterea luptei de clasă. a mutat capitala la Constantinopol. el a împărţit imperiul în patru prefecturi (Galia. La sfârşitul sec. imperiul s-a împărţit definitiv în formaţiunile politice 24 . În anul 313 a dat edictul de toleranţă în favoarea creştinismului.Constantin cel Mare (306-337) a continuat reformele sociale şi politice ale lui Diocleţian. oraş clădit de el. Theodosius (379-395) a realizat ultima reunire a imperiului sub o singură autoritate. Imperiul roman nu mai putea să revină la vechea lui strălucire. Dar. sfâşiat de luptele interne pentru putere.

datorită unor condiţii speciale. În anul 410 Roma a fost ocupată şi jefuită de vizigoţi. conduşi de Alaric şi în 455 de vandal. într-un stat feudal cunoscut sub numele de Imperiul Bizantin. adaptându-se. Romulus Augustus. dezvoltării istorice. a fost detronat de Odoacru. În anul 476 ultimul împărat roma. 25 . care a continuat să existe până în secolul al XV-lea.cunoscute sub numele de Imperiul roman de apus şi Imperiul roman de răsărit. s-a transformat.i conduşi de Genseric. comandantul mercenarilor germani şi pe teritoriul Italiei s-a constituit primul regat barbar. în urma unor procese complexe. Imperiul roman de răsărit.

persi./Insã de getii rebeli pare sa tina mai mult ./barba si pletele lor n-au fost taiate nicicand . ce la varf unse-s cu fiere de serpei .macedoneni./Vezi intr-un numar mai mare pe getii ce umblã cãlare.De la Tomis unde se afla exilat poetul Ovidiu ii infatisa astfel pe ostenii geto-daci:”Coasta aceasta. ale cãror drumuri si interese s-au ciocnit in spatiul carpato-danubianopontic:greci./Mana 26 4.romani ./Nu e nuci unul din ei sa nu poarte in spate o tolba ./Chip fioros . Calitatile militare ale geto-dacilor au produs o puternica impresie asupra contemporanilor.celti. Pentrut Herodot getii erau “cei mai viteji si cei mai drepti dintre traci”.glasul crunt .icoana lui Marte intreaga.Prima referire la un conflicr militar in care s-au mentionat geto-dacii a fost razboiul dintre persii sub conducerea lui Darius I si sciti./Arc si sageti.etc.sciti. Intalnirile intre daco-geti si popoarele inconjuratoare ./ Vin si se duc tot foind prin a orasului strãzi.Stirile au devenit apoi mai variate atat in ceea ce priveste organizarea militara a triburilor si uniunilor de triburi geto-dace cat si in raporturile cu neamurile din preajmã.macar ca-ntre geti si barbari empãrtitã.

persii au concentrat forte uriase.constituie o dovada elocventa despre nivelul organizarii la care ajunsesera triburile si uniunile de triburi geto-dace in sec VI-V i. Singura rezistenta intampinatã de Darius a fost din parte getilor . Expeditia Imperiului Persan impotriva scitilor a fost o demonstratie de forta pentru captarea tracilor si a macedonenilor in sfera influentei persane in vederea unui conflict cu grecii. Herodot le evalueaza la 700. Nici una din coloniile grecesti sau vreunul din triburile trace nu s-au ridicat impotriva fortei de invazie persane.n.” Angajarea primei lupte consemnate de istorie impotriva unei puternice armate.e. Pentru razboiul contra scitilor.atacurile geto-dace probabil au luat forma hartuirii.Avand in vedere superioritatea covarsitoare.cea persana.000 de luptatori.dar nu e exclus ca atacurile sa fi avut si o amploare 27 .deprinsa le e sa-nfiga in dusman cutitul./Armã la oricare get stand langa sold in cimitir.

Un alt episode in care au fost implicate triburi trace au fost razboaiele medice si peloponesiace. Profitand de desfasurarea generalã a razboaielor medice care au condus la slabirea si ulterior disparitia prezentei persane pe litoralul vestic al Pontului Euxin.importiva Macedoniei.pentru prima oara toti tracii au fost uniti.decazand continuu. 28 .Se poate spune ca atunci.Prin intermediul statului Odris getii au fost angajati in evenimente in N.e. care ulterior s-a extins ingloband alte triburi trace inclusive geto-dacii dintre Balcani si Dunãre .impotriva scitilor iar in S in special impotriva Macedoniei.deosebita .n primului stat din lumea sudtracã . Alaturi de odrişi au luat parte si celelalte triburi trace inclusive si cele din afara stapanirii odrise .caci istoricul grec Herodot atribuie o importantã demna de a fi subliniata biruintei reputate de persi contra getilor . dar dupa moartea regelui Odris aceasta alianta s-a destramat dar statul Odris a supravietuit. In timpul razboaielor peloponesiace statul Odris s-a aflat alaturi de Atena in conflict cu Macedonia si Sparta. odrişii au pus bazele in 480 i.fiind cucerit ulterior de macedonenii condusi de Filip II si disparand odata cu ultimul regat macedonean fiind cucerit de romani.

Tocmai aceasta realitate explica faptul ca scitii incapabili sa infranga singuri dacii au fost nevoiti sa ceara ajutor macedonenilor .relatiile dintre macedoneni si sciti s-au tensionat iar macedonenii au zdrobit intreaga armata scita in timp ce aceasta pustia Dobrogea.care vroiau sa-si extinda influenta pana la Dunãre.Dupa asasinarea lui Filip la conducerea statului macedonean a venit fiul acestuia Alexandru.FilipII. care prin ansamblul de reforme pe care le-a aplicat a facut din armatã acel instrument de forta capabil sa serveasca telurile expansioniste macedonene.Daco-getii ajunsesera sa dispuna de un potential economic si militar suficient penrtru a riposta eficient repetatelor tentative scite de inaintare inspre vest.In aceasta perioada geto-dacii se aflau intr-o rezistenta acerba impotriva scitilor.Triburile trece sperand ca posibilitatile militare ale lui Alexandru erau sub 29 . Politica expansionista a statului macedonean a capatat un impuls deosebit dupa ce la carma lui venise un conducator remarcabil.urmarind prinderea ca intr-un “cleste” a teritoriilor daco-gete dar datorita unor evenimente.Alt contact tensionat important intre geto-daci si lumea inconjuratoare.consemnat de istorici a fost tot impotriva macedonenilor.

dar dupa o confruntare in camp deschis getii au observat ca nu pot invinge falanga si au incercat sa evite o infruntare directa folosind tactica pamantului parjolit si hartuirile.mai bine organizate. Un alt contact militar a fost intre getodacii condusi de Dromichetes si macedonenii lui Lysimah. organizatra.chiar si pe daci care ereau cei mai puternici dintre traci. invingand treptat tote triburile trace.Alexandru reusind cu o singura campanie sa-i infranga pe toti tracii.Dromichetes profita de situatie pentru a incerca sa uneasca geto-dacii de la sud si de la nord de Dunare. si condusa o faceau net superioara aliantei tracilor.modul in care era inarmata.mai inzestrate 30 .acelea ale tatalui sãu au dus o politica ferma impotriva expansiunii macedonene.In timp ce Lysimah se lupta in Asia Mica cu un altul dintre regatele ramase din Imperiul Macedonean.Datele arheologice arata ca in lumea daca are loc un proces de unificare a triburilor si a uniunilor de triburi.ceea ce i-a determinat pe macedoneni sa-i atace. Desi Macedon a avut o armata numeric inferioara .Astfel triburile de nord si de sud trace s-au aliat. Dupa ce Alexandru s-a convins ca tracii nu-i vor mai face probleme a inceput campania de “pedepsire” a Imperiului Persan.Dispunand de osti mult mai numeroase ..

La momentul in care capacitatea combativa a armatei lui Lysimah se diminuase Dromichetes a atacat-o decisiv si a capturat-o in intregime. Invinsii .”Lysimah le raspunde insa ca nu e drept sa-si paraseasca oastasii si prietenii.inclusiv regele Lysimah au fost dusi la o cetate unde au fost tratati si ospatati .Prietenii il sfatuiau pe rege sa scape cum va putea si sa-si mute gandul ca oastea lui l-ar putea salva .si de un numar mult mai mare de puncte fortificate.Daca in timpul razboiului dromichetes si-a demonstrat calitatile proprii unui mare comandant de osti.ceea ce il facea cel mai periculos. Episodul e infatisat de 31 .asigurandu-si lui o scapare rusinoasa “. dupa victorie el s-a dovedit un om politic si diplomat de exceptie .iar soarta lor supusa spre dezbaterea adunarii poporului.de aceea Lysimah a abandonat campania din Asia si a intreprins o expeditie pentru inlaturarea acestui pericol de la granitele imperiului sau.geto-dacii lui Dromichetes spre deosebire de ceilalti dusmani ai lui Lysimah. Impotriva lui Dromichetes a aplicat cu deplin succes strategia “pamantului parjolit”.hartuind armata macedoneana peste tot astlel incatdesi acesta reusise sa cucereasca o serie de asezari fortificate a fost pus intr-o situatie grea dupa cum evidentiaza istoricul Diodor din Sicilia in scrierile sale: “Armata lui Lysimah era chinuita de foame .

acestia se stransera la un loc si strigara sa le fie dat pe mana regele prizonier . ale scitilor si ulterior ale bastarnilor dinspre est geto-dacii au fost obligati sa se uneasca in un singur stat centalizat. Daca l-ar omora pe Lysimah .. ca sa-l pedepseasca . acesta are sa se arate recunoscator tracilor . care i-au daruit viata . Dromichetes fu impotriva pedepsirii regelui si-i lamuri pe osteni ca e bine sa-l crute pe barbatul acesta .” Datorita deselor migratii ale celtilor dinspre vest . Dar crutandu-l pe Lysimah . care luase parte la primejdiile razboiului trebuie sa aiba dreptul de a chibzui asupra felului cum sa fie tratati cei prinsi .In timpul conducerii sale Dacia a devenit un adversar pe masura Imperiului Roman atat din punct de vedere economic cat si militar. 32 . Caci poporul .Diodor din Sicilia :”Ajungand ostirea lui Lysimah in puterea tracilor . El a fost conducatorul unuia dintre triburile geto-dace iar prin mijloace militare sau diplomatice a reusit in cativa ani sa uneasca toti geto-dacii intr-un singur stat. Cel care a realizat asta a fost Burebista. iar locurile intarite aflate mai inainte in stapanirea tracilor . ei le vor dobandi inapoi fara nici o primejdie. alti regi au sa-I ia domnia si se prea poate ca regii acestia sa fie mult mai de temut decat inaitasul lor.

a urmarit cu atentie iar de la un anumit moment cu ingrijorare. incat . care erea istovir de razboaie dese . Pompeius si Crassus .In granitele sale erau cuprinse toate pamanturile ce apartineau geto-dacilor din cele mai vechi timpuri. Roma a reusit sa-si infranga treptat adversarii dar ca urmare a mortii lui Crassus . l-a inaltat atat de mult prin exercitii.” Statul creat de el se intindea spre apus pana la Dunarea de mijloc si Moravia . Ba inca a ajuns sa fie temut si de romani. cumpatare si ascultare fata de porunci . spre nord la Carpatii Padurosi . in cativa ani . Totusi timp de peste un deceniu n-a avut loc nici un fel de contact militar ceea ce ia usurat lui Burebista eforturile de unificare statala . Statul roman aflat in plina expansiune .barbat get . Burebista . spre est la raul Bug si era marginit doar de Marea Neagra iar la sud Muntii Haemus din Balcani. inchegare satului dac in imediata vecinatate a zonelor lui de stapanire si interes .Principalul izvor il constituie marturiile istoricului Strabon care scria despre Burebista :”Ajungand in fruntea neamului sau . Dupa instalarea triumviratului lui Caesar. 33 . Caesar si Pompeius au inceput sa-si dispute tot mai aprig puterea. a faurit un stat puternic si a supus getilor cea mai mare parte a populatiilor vecine.

iar Burebista a dus dese incursiuni in provincile romane.000 de calareti. Caesar a strivit armata lui Pompeius si cele ale sprijinitorilor sai la Minda in Hispania. a consolidat vastul sau sistem de fortificatii si a facut 34 .Armatele ambilor generali s-au strans in Balcani .ceea ce a sporit numarul aliatilor sai .Deznodamantul razboiului s-a petrecut insa inainte ca armata daca sa poata interveni. O confruntare intre regatul dac si statul roman devenise iminenta .Pentru regele dac se punea problema de a obtine recunoasterea statului sau si a autoritatii sale asupra oraselor grecesti. O alianta cu Caesar era greu de conceput caci acesta se manifestase constant ca un promotor al politicii expansioniste si era clar ca nu va tolera existenta unui stat dac puternic in aproprierea frontierei statului roman .Burebista a urmarit cu atentie evolutia evenimentelor . Acesta din urma era pentru Burebista singurul aliat posibil dealtminteri pozitia lui militara parea mai puternica. iar dupa prima lupta Pompeius a iesit victorios. In schimb Pompeius dovedise in Orient ca prefera o politica de organizare a unui sistemde state clientelare.In acaeste conditii el era obligat sa ia partea unuia dintre pretendenti. Asadar Burebista s-a decis sa-l sprijine pe Pompeius . Imparatul a strans in pen Balcanica 16 din cele mai bune legiuni si 10.

iar la putin timp dupa aceea si Burebista a murit asasinat de un grup de complotisti.Dar in acelasi timp regii daci au incercat sa refaca statul dac centralizat.statutul de rege erau si mari preoti au incercat sa asigure recentralizarea statului dac.Comonisicus . In perioada urmatoare poporul dac n-a renuntat nici un moment la lupta sa pentru libertate impotriva tuturor celor care au vrut sa ocupe teritoriul dac.aliante cu celelalte triburi trace si cu bastarnii si cu celtii . caesar a fost asasinat in Senat de complotistii condusi de Cassius si Brutus . Burebista a creat o opera monumentala.Statul dac infaptuit si condus de el s-a afirmat ca o mare putere politica si militara a antichitatii. care-si exercita autoritatea pe un vast teritoriu . ceea ce a mentinut uniti toti dacii . Din punct de vedere militar Burebista s-a dovedit a fi inzestrat cu un dezvoltat spirit organizatoric si o patrunzatoare gandire strategica .primul stat dac centralizat si independent .demonstrand ca aparitia lui Burebista nu a fost un eveniment 35 .Societate daca a inregistrat o dezvoltare si inflorire in multe privinte comparabila cu alte civilizatii contemporane. in special impotriva romanilor sub forma raidurilor in provincile romane vecine.Cu patru zile inainte de data fixata pemtru invazie .Regi ca Deceneu . care pe langa .

e. vest si sud-vest dacii au lansat o serie de actiuni in macedonia care devenise o baza de lansare a expansiunii romane peste 36 . Pluthar mentioneaza ca un rege getodac.Pana la urma dacii au avut un rol redus in desfasurarea luptei pentru putere in Imperiul Roman.obiectiv care trebuia sa-si gaseasca implinirea intr-un act unificator de genul celui infaptuit sub Burebista . In ultimele decenii ale secolului I i. Imperiul Roman nu a organizat imediat dupa moartea lui Burebista o actiune militara de anvergura impotriva dacilor.trecusera de partea lui Antonius.Interventia factorilor externi ostili a inetinit reunificarea daciei .Cassius Dio vorbeste despre dacii care isi oferisera servicile intai lui Octavian . La randul sau . Dicomes.dar nedobandind nimic din cele cerute. Planul lui Caesar de cucerire a Daciei nu a fost abandonat insa de Octavian insa Datorita conflictului dintre Octavian si Marcus Antoniu a fost amanat.iar cucerirea lui traian a facut-o imposibil. Moartea lui Caesar a adus declansarea unor convulsii interne care s-au incheiat cu triunviratul lui Octavian.istoric intamlator ci rezultatul unui proces legic .n incercand sa slabeasca amenintarea romana dinspre sud. Marcus Antonius si Lepidus. i-a promis lui Antonius “ca-l va ajuta cu armata numeroasa”.

iar in anul 6 e. reusind sa-i slabeasca . iar stapanirea romanilor in zonele sud-dunarene sa fie stabilizata In primele decenii ale secolului ale sec I e.iar apoi sa-I cucereascaajungandu-se ca in perioada lui Decebal granita Imperiului Roman sa fie Dunarea.Datorita diplomatiei romane . a cerui prima fapta a fost o campanie pentru infrangerea rezistentei gete de la nord si sud de Dunare.pe pamanturile dace. Momentul care a amrcat o noua faza a confruntarilor a fost expeditia lui Marcus Vinicus.n guvernatorul Panoniei si cel al Moesiei au atacat teritorile dintre Carpatii Meridionali si Dunare distrugand numeroase puncte fortificate si stramutand 37 .n s-a instituit un comandament militar al Moesiei.acestia au reusit sa-I facaca pe geti sa se lupte intre ei .cu scopul de a controla litoralul maritim cat si teritoriile extracarpatice.In timp ce Vinicius ataca prin vest romanii au cuceit teritorile dace de pe malul marii ajungand la Delta . Pana la aceasta expeditie Roma se mentinuse in defensiva la vestul Dunarii.n pericolul expansiunii romane a crescut enorm .prin 11-12 e.amenintand in chip grav independenta si fiinta poporului dac.Adoptarea de catre Roma a unei atitudini ofensive nu a intarziat sa-si arate efectele.Haemus catre linia Dunarii .iar ca legatus Augusti pro praetore exercitus a fost nimit Ceacina Severus .

Dar aceste masuri nu au impiedicat actiunile dacilor in partea rasariteana a Peninsulei Balcanice reusind chiar in unele momente sa alunge garnizoanele romane din unele teritorii intrate sub stapanirea imperiului.Cel mai afectat a fost teritoriul dintre Dunare si Marea Neagra unde dacii atacu ajutati si de alte semitii care nu tineau cont de populatia lacalã. in special in perioada iernii cand Dunare ingheta si dacii treceau la sud . 38 .50. iar la vest sarmaritilor iazygi li s-a acordat permisiunea sa se aseze in campia dintre Dunare si Tisa. In timpul domniei lui Tiberius(14-37 e.ca urmare intreaga navigatie comerciala si militara pe Dunare incetase sa fie controlata de romani. Privita pe un plan larg epoca lui Augustus este plina de conflicte ale dacilor cu romanii.000 de daci la sud de Dunare. locuita pana atunci de daci. sistemul provinciei a fost puternic organizat .n) regatul clienteral odris a fost transformat in provincia Tracia iar teritoriul dintre Dunare si Mare a fost incorporat Moesiei.n) s-au luat noi masuri de consolidare a frontierei dunarene : Comandamentul militar moesic a fost transformat in provincia Moesia.creand astfel o noua primejdie pentru daci. Ca riposta dacii au atacat si cucerit majoritatea cetatilor romane de pe cursul Dunarii. In timpul domniei imparatului Claudius(41-54 e.

Dupa urcarea pe tronul imperiului a lui Domitian (81-96).Pe de alta parte statul dac acumulase destule forte si bogatii pentru a se degaja de relatiile clienterale.garnizoanele romane au fost dislocate in cetati din aproprierea Dunarii si au fost construite drumuri strategice pentru o deplasare mai rapida si mai usoara a trupelor.ceea ce demonstra densitatea populatiei dace din nord si a incapacitatii romanilor de a controla atacurile dacilor.fara indoiala ciocnirea intereselor expansioniste ale Romei si independenta statului dac . O caracteristica a deceniilor 7-8 ale scolului I e. Roma sustine un razboi cu Dacia datorita crizei financiare prin care trecea Imperiul in contrast cu bogatia Daciei .raporturile dintre Dacia si Roma s-au deteriorat rapid .Cauza principala a fost .fiind 39 .n e aceea ca puterea militara a Daciei a determinat Roma sa plateasca subsidii pentru a mentine pacea intre cele doua state. si numeroase campanii de dislocare a populatiei de la nord de Dunare la sud .Motivul l-a reprezentat faptul ca imparatul intentiona sa nu mai achite goto-dacilor serviciile si sumele de bani acceptate de predecesorii sai ceea ce la determinat pe Duras-Durpaneus sa se cansidere dezlegat de obligatiile asumate anterior fata de imperiu .

un ilustru comandant militar si diplomat. Pentru a face fata acestei primejdii . dacii au luat la randul lor masurile care se impuneau.o granita la linia Carpatiilor era mai usor de aparat decat cea de pa Dunare.n o oaste daca a patruns adanc in Moesia atacand mai multe castre pe care le-a ocupat in lupte pierzandu-si viata guvernatorul provinciei.considerata ca un eldorado al vremii.Regele Duras simtindu-se prea batran pentru o situatie asa grea . Pe fondul accentuarii contradictiilor dintre Dacia si Roma in iarna anului 85 -86 e.stimularii vietii 40 . Alarmat de vestea acestei infrangeri in urma careia Moesia ramasese fara forte militare generalul Cornelius Fuscus a fost trimis cu trupe si a reusit sa-I impinga fortele dace peste Dunare Pentru a preintampina alte atacuri Domitian a reorganizat provincia in Moesia Inferior si Moesia Superior primind fiecare cate 2 legiuni in timp ce generalul Fuscus se pregatea de o invazie la nord de Dunare.General reformator si novator a actionat rapid in vederea intaririi si perfectionarii aparatului administrativ al statului. generalul .a lasat tronul nepotului sau Decebal .iar din punct de vedere militar . In aceste imprejurari un conflict era iminent.

care a avut un ecou deosebit in acea epoca. Decebal stia ca trupele romane aveau sa revina in numar si mai mare . Decebal l-a lasat sa se indeparteze de bazele sale si l-a facut sa-i creada pe daci slabi prin diferite oferte de pace. generalul Fuscus a fost omorat . Totodata a incheiat aliante cu neamurile de la Dunarea mijlocie are aveau sa atace Pannonia. Realist.economice si mai ales organizarii armatei si pregatirii intregii populatii pentru aparare. Decebal a prins armata romana in ambuscada iar dupa o scurta dar sangeroasa batalie . In vara anului 87 generalul roman a trecut Dunarea si s-a indreptat spre Sarmizegetuza. masini de razboi si sa participe la pregatirea militara a dacilor.Domitian a organizat o noua aarmata la S de Dunare condusa de generalul 41 . fiind constient ca invinsese decat un general . iar cand generalul a ajuns la Tapae. Dupa aceasta izbanda. numerosi soldati au fost facuti prizonieri si mari cantitati de arme si echipamente au fost capturate.Decebal a incercat sa-si castige aliati in exterior pentru a consolida fortele militare ale Daciei. nu insusi putera romei care erea uriasa.a nimicit cea mai mare parte a armatei romane.Decebal a incercat sa atraga mesteri si soldati fugari din imperiu ca sa construiasca fortificatii . In anul 88 pentru a razbuna infrangerea suferita de Fuscus.

fortele comandate de el fiind infrante de aliatii regelui dac.punand diferite obstacole in calea urmaritorilor. imparatul Domitian a condus o expeditie in Pannonia care s-a terminat cu esec. printre care si acelea de inapoiere a capturilor facute cu prilejul zdrobirii legiunilor lui Fuscus si de a sustine interesele politice romane. iar ajungand la defileul Tapae a reusit sa infranga oastea daca suferind insa pierderi insemnate.Tettius Iulianus . In aceasi perioada cu atacul lui Tettius asupra Daciei.Oastea daca s-a retras in ordine . primind in schimb importante sume de bani .Acesta reuseste sa evite toate cursele lui Decebal. Desi romanii inregistrau succese in Dacia. precum si mesteri de tot felul pentru fortificatii si constructii de alta natura . dar fortele generalului tettius se diminuau rapid datorita hartuirii si ciocnirii dintre armata daca si cea romana. 42 . Cu toata rezistenta activa a dacilor inaintarea romana a continuat.Acesta a patruns la N de Dunare incercand sa-si deschida drunul spre capitala. imparatul avea nevoie de aceste forte urgent in alta parte. in consecinta a fost nevoit sa ajunga la un compromis : regatul dac devenea regat clienteral al Romei cu toate obligatiile ce decurgeau .

000 ai armatei dace. A platit si el subsidiile lui Decebal timp de 2 ani dar. O data cu numirea lui Traian ca imparat in 98 el a luptat impotriva tuturor fortelor de la granitele imperiului . a adoptat un plan realist si prudent .El a ordonat construirea de drumuri si poduri pe teritoriul Moesiei pentru o mai buna miscare a fortelor la sud de Dunare in cazul unui atac .Transformarea Daciei in provincie romana a aparut ca principal punct in programul lui Traian inca de la nimirea sa.care in esenta preconiza organizarea apararii in zona muntilor unde putea exploata avantajele terenului cat si sistemul puternicelor fortificatii. in acelas timp a facut pregatiri pentru razbaiul ce avea sa le curme pentru totdeauna.Efectuarea acestui proiect genist a intarit convingerea lui Decebal ca o agresiune romana era iminenta. Traian a strans mai multe legiuni avand fiecare aproximativ 100. Totodata regele dac a dus mari eforturi pentru a inchega 43 .inabusind revolte si facand paci avantajoase pentru romani.In aceste conditii pacea a durat 12 ani si nu mai putea dura mult din cauza crizei economice care avea consecinte asupra intregului imperiu.In fata invaziei romane Decebal constient de inferioritatea numerica.000 de soldati fata de cei 40.

Cand traian a reusit .aceste urmand sa fie reluate in primavara viitoare. In 25 martie 101 Roma a declarat razboi Daciei . cu ajutorul carora a pus in aplicare in iarna anului 101 un plan care avea sa dejuce intentiile lui Traian de a supune Dacia .imparatul a dispus incetarea atacurilor .aliante militare au alti adversari ai romanilor.pe la Tapae si spre zona Sarmizegetuzei. de a executa incursiuni si hartuiri. Imparatul a urmarit un rezultat radical si rapid ceea ce l-a det sa-si asigure o superioritate semnificativa si sa inainteze pe drumul cel mai scurt dinspre Dunare .Dandu-si seama ca un asalt hotarator era imposibil asupra fortificatiilor dace .De la inceputul campaniei Decebal a repartizat fortele.Prima mare batalie a avut loc la Tapae unde ambele tabere si-au angajat in lupta fortele principale.si incergand sa organizeze o noua si puternica rezistenta catre centura de cetati sarmizegetuzene. O parte din oaste a primit misiunea de a desfasura lupte in camp deschis .sosise iarna.dupa lupte grele sa ajunga in muntii din jurul Sarmizegetuzei .Decebal a ales sa se retraga evitand o lupta cu intreaga armata romana.unde putea sa foloseasca si fortele menite sa apere fortificatiile cat si toata populatia din zona . 44 . o alta parte a fost destinata apararii fortificatiilor.

o mare parte din armata fiind distrusa.Decebal a infrant trupele ramase in zona orastiei . inclusiv pe cei ce aparau tabara.In 108 s-a ridicat aici un monument in cinstea celor morti . In primavara anului 102 Traian ataca din nou .Marea batalie s-a dat la Adamclisi intre trupele aliate lui Decebal si romani. Reluarea actiuniilor ofensive catre capitala Daciei insemna in fapt reeditarea campaniei precedente .ceea ce .In aceste conditii Decebal s-a hotarat 45 . in conditiile pierderilor grele inregistrate favoriza partea romana care putea sa-si refaca efectivele dispunand de un bazin demografic mai mare decat al dacilor si aliatiilor sai.care au fost nevoiti sa introduca in lupta toate efectivele. Traian afland de cele ce aveau loc la sud . fortele romane fiind cu efective incomplete. Aceasta actiune ameninta izolarea fortelor romane din zona Orastiei de restul Imperiului .Aliatii lui Decebal au trecut la sud de Dunare unde nu au intampinat rezistenta .chiar se punea problema daca fortele romane se vor putea salva.Batalia a fost castigata de romani dar cu un pret foarte mare.In aceasi perioada.a fost nevoit sa-si transporte armata acolo unde era nevoie urgenta de ea si a lasat un numar mic de forte pentru a mentine pozitiile cucerite.

Traian a revenit in graba 46 . Decebal a atacat fortele romane de ocupatie si le-a invins. Conditiile puse in tratatul de pace ii dadeau un caracte de armistitiu ceea ce i-a determinat pe ambii conducatori sa-l trateze ca atare si au reinceput pregatirile de razboi de ambele partii.Pentru respectarea pacii o garnizoana romana a fost lasta in sesul Hategului la 40 km de Sarmizegetuza si alte garnizoane au fost instalate in unele puncte de importanta strategica.Traian la randul sau avand trupele slabite a fost determinat sa accepte un incetarea luptei .conditiileimpuse regelui dac fiind menite sa creeze din dacia un stat dependent de Roma.sa cedeze teritoriile ocupate de acestia si sa darame cetatiile.iar Decebal a inceput reconstructia cetatiilor afectate de razboi si a incercat reichegarea aliantelor. In consecinta Senatul roman a declarat razboi Daciei .Pacea a fost incheiata in toamna anului 102 .situatie care-I avantaja clar pe romani.sa reia tratativele de pace incercand totusi sa obtina unele conditii care sa asigure existentas statului dac si pe el in calitate e conducator al acestuia . Toate elementele pactului lui domitian au fost anulate .Decebal ramanea aliat al Romei .Ei au ineput constructia unui pod de piatra peste Dunare la Drobeta .era obligat sa restituie tot ce primise de la romani.

cum sperau romanii. Dupa lungi eforturi apararea Sarmizegetuzei cedeaza iar tezaurele sunt pradate si duse la Roma.lupta de rezistenta a dacilor.In fata acestei situatii dacii sunt nevoiti sa lupte pana la ultima picatura in unele secvente reprezentate pe Columna .Caderea capitalei nu a insemnat incetarea luptelor . in acest fel Decebal sa nu poata primi ajutor sau sa se retraga in alte regiuni.Decebal reuseste sa iasa la timp din cetatea asaltata . romanii asalteaza aprig o serie de cetati dace ale caror ocupanti se apara cu inversunare.la Dunare pentru ca sa fie in fruntea fortelor sale .In aceste imprejurari aliatii dacilor au incheiat pace cu Traian.trupele romane au fost atacate de garnizoane 47 . tradand astfel alianta.Atacul roman s-a produs simultan pe mai multe directii pentru a imrejura sistemul de fortificati din zona Sarmizegetuzei.si a preferat sa se sinucida decat sa fie tarat in lanturi prin Roma. Disparitia regelui dac a diminuat dar nu a facut sa inceteze .si-a adunat fortele pe alte inaltimi fortificate si a continuat rezistenta dar fiind urmarit de intreaga armata romana a fost incercuit .dacii cu fetele obosite .In finalul luptelor se petrece un episod din cele mai dramatice.se ingramadesc in jurul unui vas din care beau un lichid si cad morti. In perioada urmatoare in inaintarea lor .

Tezaurul imens jefuit din Dacia a fost destul pentru a scoate imperiul din criza economica o perioada .Acestea explica razbunarea romanilor care cu distrus Sarmizegetuza .dace si de populatia din zonele invadate.Est si Nord siau pastrat independenta. Peste un an Traian a inceput organizarea noii provincii si a incheiat astfel un conflict care durase cu intermitente doua decenii.templele dace si celelalte cladiri care simbolizau puterea daca. Cealalta parte din teritoriile extracarpatice din Vest. fiind asimilati cu timpul de cultura romana Sfarsitul razboiului a insemnat si ocuparea romanilor a unor teritorii din vatra vechii Dacii. 48 .pentru constructia unor impozante monumente si pentru spectacole si serbari timp de 123 de zile. Desi dupa incheierea razboiului mai existau multi daci liberi acestia nu au putut crea un stat dac centralizat.Desi romanii au iesit invingatori dacii au demonstrat ca armata daca inferioara nimeric si ca dotare pate tine piept armatei romane.Luptele grele purtate de Traian impotriva dacilor lui Decebal l-au facut pe imparat sa se limiteze la ocuparea numai a unei parti din Dacia.

invazii ori revarsari al caror scop a fost contopirea de teritorii ale bastionului carpatic. in scopul cotropirii locale si nu in ultimul rand in scopul patrunderii spre Europa de Vest. 5.unitatea etnica si culturala a poporului dac s-a mentinut. Efectele marilor migratii asupra populatiei daco-romane din interiorul spatiului carpatodanubiano-pontic Pentru Romania pozitia geoistorica a teritoriului sau este definita de confruntarile intre comunitatile dacice.Desi pe harta Daciei existau doua entitati politice: Dacia libera si Provincia romana Dacia. daco-romane si romanesti. in trupul spatial romanesc. parti inscrise in istoria Europei ca poarta pontica 49 . dunarean si pontic. migratii de tipul inflagratiilor. Fara a putea fi acoperit in intregime. Acest spatiu a cunoscut socul de stepa si silvostepa. in procesele complicate ale marilor migratii ale popoarelor. atat din vest (celtii). a padurilor de codrii si in mod deosebit spatiul delimitat de coroana carpatilor. cat mai ales din est. au fost fortate. deci relieful montan.

Poarta Silvania a fost fortata in zona de codrii. somesana sau silviana si Prima poarta pontica dunareana a fost fortata de valurile mareelor stepice din est indreptate spre centrul. pe care au anihilat-o si au cucerit-o. De aici au ramas pana in zilele noastre toponimele de poarta ca: Poarta de Fier a Transilveniei. chiar in vremurile de maxim expansionism. ajungand pana la portile Cetatii Eterne. recunoscute prin functiile lor de veritabile parti continentale. Coridorul banatean. Sunt cunoscute. Ele poarta denumiri cu semnificatii locale. sa prezerve 50 . Realitatea a confirmat la ce pericol s-a expus imperiul Roman in urma disparitiei vechii Dacii (poarta a Europei antice). puntea dobrogeana s. proiectele de refacere a vechii Dacii. cand prin spatiul ramas liber.a. La randul lor. iar cea banateana in spatiul montan propriu-zis. actualizate. poarta maritima. Poarta Orientala. in acest sens.dunareana banateana. vestul si nordul Europei. au penetrat valurile de migratori ce au rupt limesurile construite si au fortat pe cel Dunarean. mai ales in perioadele cand Principatele erau slabe si nesigure. imparatii habsburgi si rusi au inteles importanta acestui spatiu ca zona de siguranta. Poarta Mezesului. Insasi Poarta Otomana a simtit nevoia.

care s-a chemat stabilitatea romaneasca. de a desfasura o actiune de neutralizare. Viabilitatea acestui proces legitim. unificare si impacare a 51 . mentinut sub supraveghere. Romania indeplineste doua functii. avea sa-si gaseasca implinirea in construirea Romaniei moderne si faurirea statului national. Ca zona geopolitica cheie. Din perspectiva istorica intelegem foarte bine ca atunci cand spatiul romanesc s-a consolidat si stabilizat. cu temeiuri geografice si geopolitice incontestabile: • • functie in momentele de criza europeana.spatiului romanesc rolul de tampon. Acestea au muscat deseori cate o felie din teritoriul nostru national. Europa a suferit alaturi de Romania consecintele negative si nelinistea prezentei factorilor generatori de insecuritate. vecinii acestuia si Europa au vegheat in mai multa liniste la propriile interese. functie specifica in momentele de liniste europeana. dar nu au putut merge pana la a-l absorbi integral. intre ea si imperiile vecine. constatare care se impune din perspectiva analizei istorice. de aparare in caz de defensiva sau pivot de manevra in caz de ofensiva. iar cand acest spatiu a ramas deschis.

adica la framantarea trecutului. deoarece practicau în egală măsură agricultura şi creşterea animalelor. iar cine sustine trunchierea acestei tari si acestui popor. pentru intoarcerea la vechile imperialisme. O migraţie deosebită a fost aceea a slavvilor. Migraţia lor 52 Slavii . intereselor si influentelor care s-au incrucisat si se vor incrucisa in spatiul coarpato-danubiano-pontic romanesc. Ca o argumentare semnificativa vom prezenta si avertismentul pe care Vintila Mihailescu il aducea in atentia specialistilor si oamenilor politici referitor la un asemenea pivot geopolitic cum este Romania: cine lupta pentru intregirea si consolidarea statului carpatic romanesc lupta pentru pacificare de durata a Europei. cu voie sau fara voie. cazul pamantului si poporului romanesc este numai unul din numeroasele semne dupa care se poate intrevedea viitorul continentului nostru. Putem spune ca stravechiul popor din Carpati a avut timp sa se adapteze ambiantelor multiple ale locurilor si sa poata stapani taina atenuarii antagonismelor si neutralizarii fortelor. pledeaza.influentelor ori tendintelor divergente care se incruciseaza aici. Slavii erau în esenţă un popor sedentar. constient sau subconstient. Fireste.

urmând o revărsare de populaţii slave în peninsulă. Ialomiţa. etc) şi localităţi (Bălgrad-Alba Iulia. Este de subliniat totuşi prezenţa în număr destul de mare a slavilor şi convieţuirea acestora paşnică cu românii. Slavii care au rămas la nordul Dunării. etc) de origine slavă. În anul 602. Prezenţa slavilor pe teritoriul Românieii este atestată arheologic începând cu mijlocul secolului VI. dar care nu au schimbat caracterul romanic al acesteia. Craiova. Amintirea prezenţei slave este păstrată şi de numeroase denumiri de râuri (Bistriţa. în urma atacurilor repetatee avaro-slave. estul Munteniei şi estul Transilvaniei.Acest fapt ar sugera aşezarea slavilor în câmpii şi o predilecţie a românilor pentru zonele de deal şi de munte. dar şi cei care au venit ulterior (secolele VIIVIII) au fost complet asimilaţi de români până în secolul X. dovadă fiind numeroasele cuvinte slave împrumutate de români. graniţa de pe Dunăre a Imperiului Bizantin cade. Se consideră de asemenea că denumirile marilor râuri deşi se păstrează din antichitate. deşi însăşi simbioza certă care a 53 . dar numai în Moldova. numai astfel explicându-se slavizarea unor întinse teritorii din Peninsula Balcanică şi Europa Centrală. prezintă în parte anumite schimbări fonetice slave.a fost masivă.

iar nu sârbo-croate. Relatia dintre populatia dacoromana si Imperiul Bizantin In sud-estul Europei – adevarat laborator istoric – s-a dezvoltat o civilizatie care. in pofida unor forme politice speciale. Slavii aşezaţi pe teritoriul României au fost aceiaşi care au populat şi Bulgaria. este creşterea deosebită a numărului aşezărilor în toate provinciile româneşti: Moldova. adică secolele VIII-X. Din punct de vedere arheologic cultura slaavilor din secolele VI-VII poate fi deosebită de aceea a autohtonilor daco-români. Transilvania. 6. dar ulterior se constată o uniformizare. Muntenia. Dar ceea ce trebuie remarcat pentru perioaada mai târzie. dovadă fiind anumite caracteristici bulgare. arheologia încetând să ne mai ofere date despre etnicul populaţiilor.avut loc între cele două etnii dovedeşte totuşi totuşi şi vieţuirea împreună. ale componentei slave a limbii române. mai 54 .

Chiar de la constituirea statelor romanesti. a format o zona cu trasaturi specifice. se remarca prin originalitatea lor. Ei s-au constituit in ceea ce Nicolae Iorga denumea “Romanii populare” sau “Romanii rurale”. Arta 55 .durabile sau trecatoare. Straturi de civilizatie s-au sedimentat aici chiar din paleolitic. adica teritorii pe care autoritatea imperiului nu mai era efectiv exercitata si care existau ca forme populare. cancelariile princiare au adoptat modelul cancelariilor bizantine. In aceasta zona geografica am putut vedea cum infloreste civilizatia traca. Sud-estul Europei a cunoscut numeroase mutatii socio-politice in epoca migratiilor cand s-au format popoarele care locuiesc inca aici in zilele noastre. Venind in contact cu populatiile “barbare” daco-romanii au adoptat forma de organizare impusa de noile conditii istorice create. fie ca e vorba de pictura sau de architectura. Ele erau considerate “Romanii” de catre locuitorii lor care stiau ca apartineau in cea mai mare parte sau ca apartinusera Imperiului roman. Operele romanesti de arta medievala. intr-o masura mai mare sau mai mica civilizatia. Imperiul Otoman le va influenta. apoi cea greco-romana si in final civilizatia bizantina. devenit Imperiului romanobizantin si mai apoi Imperiul bizantin.

pina in Orientul Apropiat si au favorizat participarea lor activa la dezvoltarea culturii. Raporturile economice. Matei Basarab (1633-1654). Neagoe Basarab (1512-1521). a intrunit intr-o sinteza originala elemente din traditia locala si elemente bizantine sud-slave si din Europa occidentala. care sustineau atat credinta caracteristica epocii dar si aceea a constiintei nationale. Eu au introdus la curte fastul si ceremonia imparatilor bizantini. Vasile Lupu (1634-1653) si Constantin Brancoveanu (1688-1714) s-au considerat ca mostenitori ai dreptului traditiei imperiale de aceea si-au asumat rolul de protectori ai Bisericii Ortodoxe si de continuatori ai operelor imparatilor bizantini. politice si culturale ample.romaneasca s-a dezvoltat pe baza creatiei proprii si in acelasi timp in strinsa legatura cu arta tarilor invecinate. Unii principi romini au avut constiinta acetei misiuni si au actionat in numele ei. 56 . s-au imprimat carti religioase (1508) distribuite dincolo de Dunare. intretinute de Tarile Romane cu alte state au facilitat raspindirea culturii romanesti medievale dincolo de frontiere. Cu sprijinul voievozilor si a familiilor nobiliare romanesti. In Tarile Romane s-a continuat traditia culturala imperiala a Bizantului.

In timpul stapanirii romane in aceste provincii au fost aduse trupe militare romane.Toate provinciile au fost puse in legatura directa cu Roma prin drumuri nou construite.7. Romanizarea a fost procesul istoric prin care s-au creat noi 57 . Efectele cuceririi romane asupra continentului european Roma parcurge formele de organizare politica de la regat pana la imperiu.au fost instituite formele de conducere si de administratie romana.In toate teritoriile cucerite si transformate in provincii romane.

politic.Influenta s-a manifestat pe plan economic. Bucuresti .monumentul de la Adamclisi si diferite izvoare arheologice gasite in diferite locuri. 1966 58 .asadar romanizarea a fost un fenomen istoric impus..Provinciile au renuntat fortat la divinitatile lor si au adorat divinitatile romane.”Carpati si la Dunare”.adica fondul principal de cuvinte al limbii vorbite de aceste popoare este de origine latina.popoare:Franta.Aceste popoare sunt popoare romanice.Formarea popoarelor europene s-a produs in acelasi mod ca si poporul roman.Portugalia.Spania.cultural si religios.Italia si poporul roman. In Dacia stau marturie a contactului cu romanii. Bibliografia : • Zorile istoriei in Bereciu D. In toate provinciile cucerite de roamani s-au impus regulile de viata ale romanilor.

”Monumentul de la Adamclisi”.1981 • Berciu D.H.”Relatiile dintre sarmati si geto-daci la sfrsitul sec I”...1974 • Petrescu-Dambovita M.Iasi.Bucuresti . in Dacia .1980 • Marinescu Fl.n”.” Celtii in Transilvania”.”Dacia de la Burebista la conducera romana”.1924 • Florescu Fl.e”. 1971 • Tudor D......1970 • Popescu D.1982 • Babes M.”Contribution a l’etude de l’art thracogete”.in “Dacia”.”Regatul lui Rhemaxos”..Cluj .”Burebista si traditia statala”.1977 • Daicoviciu H.”Les richesses des Daces et le redressment de l’Empire Romain sous Trajan “.Cluj-Napoca .”Decebal si Traian”.1976 • Carcopino J.Bucuresti.1944 • Berciu D.1929 • Rossi L.”Unele probleme politico-economice din Dobrogea secolelor V-VI i...”La campagne de Filip II en 339 n.1980 • Crisan I.1967 • Daicoviciu H.. B.1972 • Bichir Gh.e.1959 • Moiseil C..Legiunea a VII-a a Claudia si legiunea a IV-a Flavia”. New York.Bucuresti.”Monetele imparatului Traian referitoare la razboaiele cu dacii si la cucerirea Daciei”..”Din istoria militara a Moesiei si a Daciei . “Burebista-mare personalitate a lumii antice”.”Epoca clasica a civilizatiei dacogete”.”Dacii si bastarnii”..1980 • Daicoviciu H.”Scurta istorie a Daciei preromane”..1977 • Banea D.”Forta militara a geto-daciilor”.”Trajan’s Column and the Dacian Wars”..1978 • Nicorescu P. in “Memorii Antice” vol 2 .1925 • Preda C.1983 59 .”Statul geto-dac”....• Bereciu D.

1980 • Bodor A. “Autohtonii”.”Dacii liberi in secolele II-IV e. • Marcea M..1979 • Protase D..Cluj-Napoca.Bucuresti.Londra.R. Bucuresti „ Mors ultima ratio ” ..”Imparatul Aurelian si parasirea Daciei”. 1977 • Musat. Editura Academiei R.”Problema continuitatii in Dacia in lumiana arheologiei si numismaticii”.1969 • Crisan...S.1972 • Tudor D. Editura Albatros. Mircea – „Izvoare si marturii straine despre stramosii poporului român”.”The Roman Imperial Army of the 1-st and 2-nd centuries A. Ion Horatiu – „Origini”..in “Dacia”.1980 • Webster G. Bucuresti.D. 1977 • Crisan.”De la Burebista la Dacia Postromana”.”. Editura Stiintifica si Enciclopedica.”. Bucuresti. Ion Horatiu – „Burebista si epoca sa”.• Bichir Gh. Bucuresti.1966 • Protase D.Bucuresi.n.Moartea este raţiunea finală 60 .1979.”Scurta istorie a Daciei”..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful