Istorie si Latinitate

Coordonatorul grupei : Lupescu Adrian Membrii grupei : Rosu Razvan Serban Marian Niti Mihai Talvan Marius Puflea Daniel Stroiuleasa Ionut Ciobanu Cristian Boicea Andrei Olteanu Mihai Lixandru Daniel Subiecte abordate: • Tracii (realizat de Sereban Marian) • Daco-getii (realizat de Talvan Marius si Niti Mihai) • Romanii pana in sec. V (realizat de Puflea Daniel) • Intalnirile intre daco-geti si populatiile migratoare (realizat de Rosu Razvan si Adrian Lupescu) • Efectul marilor migratii asupra populatiei daco-romane din interiorul spatiului
2

carpato-danubiano-pontic (realizat de Ciobanu Cristian si Stroiuleasa Ionut) Relatia dintre populatia daco-romana si Imperiul Bizantin (realizat de Boicea Andrei si Olteanu Mihai) Efectele cuceririi romane asupra continentului european (realizat de Lixandru Daniel)

„ Stăpânirea romană în Dacia a fost un izvor de ordine şi propăşire " - Nicolae Iorga

„ Nulla est medicina sine lingua latina ” (Nu e medicină fără limba latină)

„ Alea iacta est ” (Caesar) ( Zarurile sunt aruncate)

3

Dacia. arta lungă) „ Vitam impendere vero ” (Juvenal) (Săţi dai viaţa pentru adevăr) 1.c. Bythinia. care s-au răspândit în jurul Mării Negre (Pontus Euxinus în antichitate). Despre zeul războiului Marte/Ares. ars longa ” (Seneca) (Viaţa este scurtă. miturile si 4 . considerate barbare. Herodot îi considera pe traci ca fiind cel mai numeros popor după indieni. Denumirea de Thrakos sau Thrakios era aplicată de scriitorii elenici popoarelor din această parte a lumii. Treptat. străine de Elenism.Tracia. El îi descrie ca având în general aceleaşi obiceiuri.„ Vita brevis. Frigia. Lycaonia. tracii au întemeiat regate precum Odrid. dar fiind foarte dezbinaţi. în cadrul unui pseudoimperiu . şi iubitori de război. în Peninsula Balcanică şi Asia Minor în mileniul III-II î. Tracii Tracii erau o multitudine de triburi Indo-Europene.

Ultima menţionare a fost a istoricului grec Zosimos în 381 sub numele de carpodaci. Prezenţa carpilor. este constantă la est de Carpaţi pe toată perioada de dominaţie romană în Dacia. doar numele provinciei Tracia păstrându-i amintirea. denumirea de Trac a început să dispară. extraprovinciali. cele mai multe situri arheologice găsindu-se în partea de vest a zonei .în anii 101-102 şi 105-106. ei făceau parte din acei aşa-zişi daci liberi. Mitul Cavalerului Trac După cucerirea ultimului regat tracic de către Imperiul Roman în anul 46 d. fiind consideraţi de romani.. Carpii erau un trib dacic care trăia în Moldova. unul dintre cele mai mari pericole pentru provinciile Dunării de Jos. unde au creat cultura arheologică Poieneşti-Zvorâştea 5 . scriind despre înfrângerea incursiunii acestora de către împăratul Theodosie I. Chr. ca daci liberi. ei de altfel se presupune că au recucerit o parte din teritoriile provinciei romane Dacia după retragerea Aureliană.c.. mai ales din secolul III p. Cuceriţi de romani.legendele antice pretindeau că s-a născut între Traci. de la Munţii Carpaţi (despre care se crede că au moştenit numele de la carpi) până la Nistru.

Dunăre şi Tisa. O parte a carpilor. Mommsen au determinat asimilarea de către carpi a culturii net superioare romanice. Retragera aureliană din Nordul Dunării din 275 a favorizat această sinteză. carpii însuşindu-şi limba latină. urmare a acestui proces. iraniana. favorizând unitatea etnicolingvistică în întreg spaţiul dintre Nistru. în cadrul "hotarelor invizibile ale Imperiului" Th. balta 6 .manifestându-se prin continuitate de locuire a teritoriului şi schimburi între populaţiile dacice "libere" şi locuitorii Daciei romane sau cu neamurile germanice. mai ales din părţile sudice ale Moldovei. au fost strămutaţi în diferite părţi ale Imperiului. Diferitele sisteme de dominaţie romană. Limba tracă se înrudea cu alte limbi indoeuropene: sancrita. Limba tracilor.

.veche. cu mici diferenţe. Divizarea tracilor în două grupuri mari de nord şi de sud a stimulat diferenţierea lor lingvistică. Sunt foarte puţine date istorice despre limba tracilor. Inscripţia era scrisă cu caractere greceşti. idiomurile slave.kentum. după denumirea ierburilor de leac care s-au păstrat în izvoare istorice. Versurile lui Ovidiu scrise în limba getică la Tomis (anii 8-17 d.Chr.de două limbi diferite.) nu s-au păstrat.formau limbile: greaca. 7 . Unii cercetători sunt de părerea că este vorba de două dialecte. Ultimii invocă argumentul că la tracii de nord denumirile cetăţilor se terminau cu sufixul -"dava". Despre limba tracilor se poate judeca şi după numele proprii toponimice. de unde se impune concluzia că limba unică a tracilor avea două dialecte. iar alţii. Toate aceste limbi formau grupul satem al limbilor indoeuropene (un alt grup . latina.germana). toţi tracii vorbeau aceeaşi limbă. Ocupaţiile şi modul de viaţă. celta. Stabilirea unei limbi comune pe întreg spaţiul locuit de traci prezenta o formă a unităţii lor etnice. iar la cei de sud cu "para". ilirica. O inscripţie în limba tracă a fost descoperită în 1912 la Ezerovo în Bulgaria. însă după cum relata scriitorul antic Strabon.

erau luptători experimentaţi în multe conflicte militare. conform izvoarelor istorice. dar iarna cojoace. pe când oamenii de rând (numiţi comaţi sau. Mediul natural în care trăiau şi modul de viaţă care îl duceau le asigurau o viaţă lungă. Otomani (Bihor). fiind înconjurate cu şanţuri umplute cu apă. Sărata Monteoru. Persoanele din mediul aristocraţiei tribale (numiţi tarabostes sau. Multe localităţi erau amplasate pe locuri înalte. aveau un termperament aprins. iar la necesitate îl acopereau cu o glugă. Casele construite la suprafaţă aveau pereţi din bârne. erau oameni de statură potrivită. purtau pantaloni (iţari) din cânepă sau in. Ei se îmbrăcau în cămăşi lungi încinse cu brâe. puternici. Mai rar se foloseau locuinţe sub formă de colibi şi bordee. Răcătău (Bacău). în latină. "pileaţi") purtau pe cap căciuli de postav. alcătuit dintr-un număr restrâns de locuinţe. în latină. şi mai ales conform imaginilor de pe Columna lui Traian şi Tropeaum Traiani (din Dobrogea). 8 . Babadag etc.) Tracii. "capillati") erau cu capul descoperit.Tipul principal de aşezare a tracilor era satul. împletite cu nuiele şi unse cu lut. Localităţile întărite serveau drept reşedinţe ale căpeteniilor de triburi (asemenea reşedinţe erau la Butuceni (Orhei).

Chr. Dintre meşteşuguri cele mai importante era metalurgia (prelucrarea bronzului. Tribul era forma principală de conveţuire a tracilor. catrinţe (fuste). Posibil că pe lângă conducătorul tribului exista un sfat al bătrânilor.Chr. Acest port se aseamănă cu portul naţional al ţăranilor români de astăzi din zona de munte. având la bază agricultura. Această parte activă a membrilor comunităţii capătă posibilitate de a acumula bunuri materiale. Agricultura primitivă se practica cu brăzdarul din lemn sau corn de cerb. O ocupaţie de bază era şi creşterea animalelor. Ocupaţiile tracilor au progresat în continuu. Spre sfârşitul mileniului al II-lea î. creşterea animalelor. apoi a 9 . Conducătorii războinici şi slujitorii cultelor religioase (sacerdoţii) aveau un rol deosebit în organizarea tribului. în agricultură se generalizează unelte de fier. tracii foloseau calul domestic în activitatea gospodărească şi militară. ceea ce va duce la o stratificare socială. reprezentanţi ai aristocraţiei tribale.Femeile purtau cămeşi cu mâniei croite din materialul întreg. iar pe cap o basma.Chr. în secolul al II-lea î. In secolul al V-lea Î. Fiecare trib avea un teritoriu propriu. tracii de nord au preluat de la tracii de sud brăzdarul de fier. meşteşugurile.

în figuri zoomorfe şi antropomorfe din lut ars. In opinia unor istorici acesta a fost iniţial numele zeului suprem al dacilor. aur. Autorii antici scriu că tracii credeau în nemurire. Arta şi credinţele tracilor.fierului. sacrificând cu acest 10 . scitice etc. în podoabe de bronz. Decorul în formă de cerc de pe vase şi arme denotă ataşamentul tracilor faţă de cultul Soarelui. zeul soarelui. Se credea că cel decedat pleacă la Zamolxis. care apoi a fost înlocuit cu Zamolxis. a metalelor preţioase) şi ceramica. Influenţele externe (greceşti. Arta tracilor şi-a găsit întruchiparea în ornamentarea ceramicii. Credinţa lor era politeistă (mai mulţi zei). La fiecare 4-5 ani tracii trimiteau zeului suprem un sol. argint.) se îmbină armonios cu elementele locale. probabil de la celti.Chr. tracii au preluat roata olarului. Herodot scrie şi despre zeul Gebeleizis. Aceste opere mărturisesc despre un gust frumos şi o tendinţă de a reda cu multă fidelitate realitatea. decoruri pe unele arme. în prima jumătate a mileniului I î. Zeul suprem era Zalmoxis (după Herodot) sau Zamolxis (după Strabon).

Tracii practicau atât incinerarea (arderea). Această denumire ţine cont de diferenţierea regională a triburilor. deoarece geţii locuiau în regiunea de şes de la sud şi est de Carpaţi şi pe ambele maluri ale Dunării de jos. La sfârşitul mileniului I Î. iar dacii-în regiunea intermontană din Carpaţi Pe de altă parte această denumire exprimă unitatea etno-lingvistica şi culturală a acestor triburi.Chr.scop pe un membru de vază al tribului (prin aruncarea peste suliţi ridicate în sus). Se presupune că denumirea "dacii" provine de la daos-"lup" în limba înrudită a frigienilor. predomină incinerarea. în istoriografia modernă pentru denumirea tuturor triburilor nord-dunărene este folosită denumirea de geto-daci. Despre aceasta par să mărturisească stindardele dace de pe Columna lui Traian. în mileniul I î. Pentru prima dată ei sunt menţionaţi de Caesar în lucrarea "De bello galico".Chr.Chr. cât şi înhumarea (înmormântarea) celor decedaţi. la mijlocul secolului I î. izvoarele istorice tot mai des îi pomenesc tracii in rând cu geţii şi pe daci. care erau prezentate în formă de balaur cu cap de lup în unele izvoare se folosea denumirea de geţi pentru daci de către greci 11 . Unitatea etno-culturală a getodacilor.

răspândită pe întreaga arie a vieţuirii tracilor de nord Din secolele II-I î. şi cei de est dacii. Deci. căreia îi corespunde o comunitate unitară etnică.şi de daci pentru geţi (de către romani. scriitorii greci şi romani au folosit aceste denumiri pentru triburi sau uniuni tribale care etnic nu se deosebeau şi vorbeau în aceeaşi limbă. ii corespunde şi unitatea de cultură materială. se consolidează unitatea de cultură geto-dacă. 12 . mărturisită de scriitorii antici.geţii. Tentativele unor istorici sovietici de a diviza tracii de nord in doua grupuri separate: cei de vest . ajungând la o treaptă nouă de organizare politică .Chr. Unităţii etnoligvistice a geto-dacilor. nu se bazează pe nici un fel de materiale arheologice sau scrise şi se află în contradicţie cu totalitatea izvoarelor istorice şi lingvistice.cea a constituirii statului.

negustori in Dacia inca de dinainte de cucerirea romana.date si documente de limba care ne arata originea si caracterul limbii romane.aur( aurum).grau(granum). Daco-getii Lingvistii romanii.Romanizarea populatiei s-a desfasurat rapid si usor.se face simtita si astazi prin termeni din domeniu pastrati din latina :a ara(arare).Influenta patrunderii de meseriasi. In urma razboaielor dintre daci si romani.istoricii.cand se folosesc concomitent limba geto-daca si latina. sare(salem).arheologii au pus in evidenta.Se poate vorbi despre o perioada de lingvism. 13 .pana la impunerea definitiva a acestora din urma.Dacia a fost transformata in provincie romana si va ramane stapanita timp de 156 de ani de catre romani.agricultori.in decursul timpului.2. Peste 2600 de inscriptii scrise in latineste au fost descoperite pe teritoriul tarii noastre.legume(legumen).

slavii au influentat limba fara a modifica fondul principal 14 .din maghiara(gand.oras.acestora li se mai adauga apoximativ 100 de cuvinte izolate(abur.noroc).Motru) Din slava avem aproximativ 20-22% din fondul principal de cuvinte(cleste.hunii.avarii.Dunare.limba literaturii artistice poate sa intrebuinteze orice forme.Fondul principal de cuvinte al limbii romane este in proportie de 60-66% de origine latina. Primul document cunoscut scris in limba romana este o scrisoare din anul 1521.cismea) din neogreaca(caramida.brad.mila.boala.barza) si 2200 de nume proprii(Arges.limba romana mai este si limba literaturii artistice.a pedepsi) iar din franceza(bacnota.cuvinte sau expresii atat din limba populara cat si din graiuri.Pe langa forma literara si forma populara. chip) din turca(alai.gepizii.deal. Spre deosebire de limba romana. La Orastie s-a tiparit prima parte din Vechiul Testament.Cris.Invazia popoarelor migratoare(gotii.iar dupa 1540 au aparut si carti in limba romana.cele mai multe fiind la Brasov.geniu).a iubi.

3.prefera raportul de coordonare fata de cel de subordonare dar au ca baza aceasi latina populara. Sintaxa limbii romane.articolul. Morfologia limbii romane mosteneste in mare parte realitatea limbii latine populare.Majoritatea partilor de vorbire flexibile sau inflexibile sunt mostenite din limba latina:substantivul.modifica topica cu predicatul la sfarsitul propozitiei.numeralul.verbul cu cele patru conjugari.pronumel e.adjectivul.de cuvinte si structura gramaticala de origine latina. Romanii pana in secolul V 15 .

De la sfârşitul secolului al VI-lea î. în timpul domniei lui Nero. de Romulus şi Remus.Potrivit tradiţiei. Roma a fost mărită.e.n. Cea mai veche perioadă din istoria Romei este cunoscută în istorie sub denumirea de .n. aproximativ două secole şi jumătate (753-509 Î. Adrian şi Caracalla.C.n.perioada regalităţii”. de prin secolul al X-lea î. Principalele 16 . Roma a devenit centru politic al republicii sclavagiste romane. căderea imperiului roman de apus (476) şi migraţiunea poparelor au dus la decăderea oraşului. mai ales sub împăraţii Traian.. În anul 64.n. potrivit materialelor arheologice. Roma a fost întemeiată în anul 735 î. Mutarea capitalei imperiului la Constantinopol (330). o mare parte a oraşului Roma a fost mistuită de incendiu. fiecare curie având căte zece ginţi.).e. iar din secolul I î.. Organizarea socială a Romei în această perioadă era democraţia militară. Imperiul roman a fost unul dintre cele mai puternice şi mai mari state ale lumii antice. locuitorii Romei (populus romanus) erau împărţiţi în trei triburi a căte zece curii. potrivit tradiţiei. care ar fi durat.e. Reconstruită în timpul Flavilor.e. însă cea mai veche aşezare descoperită aici datează. împărţirea imperiului (395). al Imperiului roman.

instituţii ale statului roman incipient erau adunarea bătrânilor (senatus), adunarea poporului pe curii (comitia curiata), care alegea pe toţi magistraţii şi regele (rex), ales de adunarea poporului. În cursul evoluţiei sale din această perioadă populaţia Romei s-a împărţit în patricieni (aristocraţia gentilică) şi plebei (reprezentanţi ai triburilor aservite), amândouă categoriile fiind formate din oameni liberi, sclavia, incipientă, având un caracter patriarhal. În secolul al VI-lea Î.C. Roma a cunoscut o perioadă de dominaţie politică etruscă, care a influenţat tradiţia, instituţiile politice şi arhitectura secolelor următoare. La sfârşitul secolului al VI-lea Î.C. (potrivit tradiţiei romane în anul 509 Î.C.), la Roma s-a instituit republica, autoritatea regală fiind înlocuită prin aceea a doi magistraţi, numiţi la început praetori, iar apoi consuli, aleşi dintre patricieni, de către adunarea poporului. Senatul, alcătuit din patricieni, a devenit organul suprem al puterii în republica romană, dând acesteia un caracter net aristocratic. În cursul unui îndelungat proces istoric (sec VI-III Î.C.) s-au efectuat importante reforme sociale, care au pus bazele organizării statului roman în forma cunoscută de istorie. Principalul conţinut al istoriei interne a statului roman în perioada republicană timpurie îl constituie lupta plebeilor cu patricienii pentru
17

pământ şi pentru egalitate în drepturi politice. Lupta dintre patricieni şi plebei încheiată în 287 Î.C. a dus la importante modificări în structura socială a statului roman; populaţia liberă a Romei s-a împărţit în caste (ordines), în fruntea cărora era noua aristocraţie (nobilitas), alcătuită din vârfurile patriciene şi plebeiene. În a doua jumătate a secolului al Vlea Î.C., Roma dispunând de o excelentă organizare militară, a iniţiat o politică expansionistă în Latium, apoi în Italia. În urma războiului cu coaliţia oraşelor latine (340-338 Î.C.), care i-a adus hegemonia în Latium şi a războaielor cu samniţii (343-341, 327-304 şi 298-290 Î.C.), Roma a cucerit întreaga Italie centrală de pe ambii versanţi ai Apeninilor. După cucerirea Italiei centrale Roma a ajuns în conflict cu oraşele greceşti din sudul Italiei. În urma războiului cu regele Etirului, Pyrrhos (280-275 Î.C.), şi a asediului Tarentului (272 Î.C.), Roma a ocupat toată Italia de sud. După ocuparea Italiei şi organizarea ei din punct de vedere politic, social-economic şi administrativ, interesele Romei s-au ciocnit de cele ale Cartaginei. Lupta pentru supremaţie în bazinul mediteranean a dus la cele trei războaie denumite, războaie punice. În urma primului război punic, Roma a obţinut Sicilia, dar forţa economică, politică şi militară
18

a Cartaginei rămânea aproape intactă. În cursul celui de-al doilea război punic armata cartagineză, condusă de Hanibal, a invadat Italia, pricinuind armatei romane înfrângeri zdrobitoare la Lacul Trasimene şi mai ales la Cannae. Dar tactica temporizatoare elaborată de Fabius Cunctator, precum şi campaniile din Spania şi Africa conduse Publius Cornelius Scipio, au hotărât soarta războiului; Cartagina a suferit o grea înfrângere la Zama şi a pierdut în favoarea Romei toate posesiunile de peste mări. În urma celui de-al doilea război punic Roma a obţinut hegemonia în bazinul apusean al Mării Mediterane şi şi-a îndreptat atenţia spre răsărit (unde ocupase Iliria). În urma a trei războaie Macedonia a fost înfrântă şi supusă. După înfrângerea unei mari răscoale antiromane (148-149 Î.C.) Macedonia a fost transformată în provincie romană, iar în 146 Î.C., după înfrângerea răscoalei Ligii Aheene oraşele greceşti au fost subordonate provinciei romane Macedonia. În acest timp, Cartagina sa refăcut din punct de vedere economic; un nou război, al treilea război punic (149-146 Î.C.), provocat de romani, a avut drept rezultat zdrobirea Cartaginei (care a fost dărâmată şi includerea teritoriilor acesteia în provincia romană Africa. După consolidarea stăpânirilor în provincia Balcanică şi după zdrobirea
19

regatul Pergamului şi posesiunile sale au fost transformate în provincie romană.C.). romanii au început ofensiva pentru cucerirea teritoriilor asiatice. ca urma a transformării Romei într-un mare stat maritim. În secolele II-I Î. În Asia Mică rămânea liber regatul Pontului. În 129 Î. ocupând toate teritoriile stăpânite sau controlate de acesta. În urma a trei războaie Roma a înfrânt pe Mitridate.. Roma devenise unul dintre cele 20 .) şi statul Ptolemeilor (Egiptul) (30 Î. aceeaşi soartă a împărtăşit-o Bithynia în 75 Î.C. romanii au înfrânt şi au transformat în provincii romane statul Seleucizilor (Siria) (64-63 Î. Roma împunându-şi astfel hegemonia şi în bazinul răsăritean al Mării Mediteraneene.C. Profitând de puternica criză politică a statelor elenistice.C. care sub conducerea lui Mitridate al VI-lea Eupator a închegat în jurul lui o vastă uniune politică îndreptată împotriva Romei.. Spre sfârşitul secolului I Î..C.Cartaginei.C. s-au dezvoltat comerţul. capitalul financiar şi cămătăresc şi a crescut rolul cavalerilor în viaţa politică şi socială a statului.

Crassus şi Cezar s-au unit formând primul triumvirat (59 Î. Pompei. Cezar a trecut Rubiconul (49 Î. războiul aliaţilor.). au avut loc puternicele răscoale ale sclavilor din Sicilia şi răscoala condusă de Spartacus. a ocupat întreaga Italie. În acelaşi timp s-au răsculat şi aliaţii italici ai Romei care. condusă de fraţii Caius şi Tiberius Gracchus. Consecinţele principale ale acestui fapt. l-a înfrânt pe Pompei şi pe partizanii acestuia devenind conducător 21 .C.) în fruntea armatei cu care cucerise Galia. După ce în 52 Î. complotul lui Catilina au fost semne ale crizei politice şi sociale. Lupta pentru putere a luat forme ascuţite. precum şi ascuţirea contradicţiilor sociale au provocat o largă mişcare socială pentru înfăptuirea unei reforme agrare.mai mari şi mai puternice state ale lumii antice. Creşterea imensă a numărului de sclavi în urma războaielor de cucerire şi introducerea pe scară largă a muncii acestora în producţie au marcat generalizarea modului de producţie sclavagist la Roma. răscoalele sclavilor. concentrarea pământului şi formarea latifundiilor.C. În secolele II-I Î. Mişcarea socială a gracchilor. Pompei a fost ales consul fără coleg. conducătorii armatei.C. eliminarea treptată a producătorilor liberi. Încercând să rezolve criza. deşi înfrânţi au obţinut cetăţenia romană.C. instituind în fapt dictatura. ai cavaleriei şi ai plebei.

O caracteristică importantă a perioadei I-II D.). Senatul l-a numit pe Cezar dictator pe termen nelimitat. care a continuat şi cu mai multă violenţă după asasinarea lui Cezar (44 Î. Trogus. tribun pe viaţă şi cenzor. poeţii Virgiliu. Tacit. Horaţiu. Suetoniu.C. cultura romană a atins apogeul.C. şi I D.) s-a sfârşit după un lung război civil cu instituirea principatului de către Octavian August (27 Î.unic al statului roman. meşteşugurile şi comerţul. şi mai ales în perioada lui August (numită şi epoca de aur a artei şi literaturii romane). Cele mai remarcabile personalităţi ale epocii au fost oratorul Cicero. Pompeius. Titus Livius. istoricii Salustiu.C. În secolul I Î. Reformele înfăptuite de Cezar au netezit calea instaurării imperiului. Ovidiu. a fost întărirea procesului de romanizare a provinciilor unde locul vechilor 22 .C.C. Cezar. În timpul principatului s-a întărit proprietatea funciară mijlocie şi s-au dezvoltat viaţa orăşenească. naturalistul Pliniu cel Bătrân. Lupta pentru putere.

transformând cea mai mare parte a Daciei în provincie romană. în urma războaielor civile dintre pretendenţi. În secolul al III-lea Imperiul roman a intrat în criză. În sec. în slăbirea rolului aristocraţiei senatoriale. în tendinţele unor provincii de a se rupe de imperiu (Galia. sub presiunea goţilor şi a dacilor liberi. Hispania. În timpul lui Aurelian administraţia romană a părăsit Dacia.rânduieli a fost luat de cultura şi civilizaţia superioară a Romei şi creşterea rolului provincialilor în viaţa imperiului. în creşterea rolului politic al armatei. al III-lea sunt remarcabile domniile împăraţiilor Septimius Sever. Traian (98117). primul provincial devenit împărat. i-a înfrânt pe daci în două campanii sângeroase (101-102 şi 105-106). Britania şi regatul Palmyrei) şi în răscoale ale coloniilor şi populaţiilor supuse. pe plan politic aceasta s-a manifestat în desele schimbări de împăraţi. Aurelian şi Diocleţian. 23 .

Dar. imperiul s-a împărţit definitiv în formaţiunile politice 24 . de atacurile poparelor din afară. sfâşiat de luptele interne pentru putere. al IV-lea. După moartea sa. oraş clădit de el.Constantin cel Mare (306-337) a continuat reformele sociale şi politice ale lui Diocleţian. La sfârşitul sec. Imperiul roman nu mai putea să revină la vechea lui strălucire. el a împărţit imperiul în patru prefecturi (Galia. a mutat capitala la Constantinopol. Italia. Iliria şi Orientul). În anul 313 a dat edictul de toleranţă în favoarea creştinismului. Theodosius (379-395) a realizat ultima reunire a imperiului sub o singură autoritate. de creşterea luptei de clasă.

care a continuat să existe până în secolul al XV-lea. Imperiul roman de răsărit. dezvoltării istorice.i conduşi de Genseric. s-a transformat. În anul 410 Roma a fost ocupată şi jefuită de vizigoţi. comandantul mercenarilor germani şi pe teritoriul Italiei s-a constituit primul regat barbar. 25 . conduşi de Alaric şi în 455 de vandal. În anul 476 ultimul împărat roma. în urma unor procese complexe. adaptându-se. a fost detronat de Odoacru. Romulus Augustus.cunoscute sub numele de Imperiul roman de apus şi Imperiul roman de răsărit. datorită unor condiţii speciale. într-un stat feudal cunoscut sub numele de Imperiul Bizantin.

glasul crunt . ale cãror drumuri si interese s-au ciocnit in spatiul carpato-danubianopontic:greci./Chip fioros .macedoneni.persi.sciti./ Vin si se duc tot foind prin a orasului strãzi./Mana 26 4.celti. Calitatile militare ale geto-dacilor au produs o puternica impresie asupra contemporanilor.macar ca-ntre geti si barbari empãrtitã./Arc si sageti. Pentrut Herodot getii erau “cei mai viteji si cei mai drepti dintre traci”./barba si pletele lor n-au fost taiate nicicand .etc.Stirile au devenit apoi mai variate atat in ceea ce priveste organizarea militara a triburilor si uniunilor de triburi geto-dace cat si in raporturile cu neamurile din preajmã.De la Tomis unde se afla exilat poetul Ovidiu ii infatisa astfel pe ostenii geto-daci:”Coasta aceasta.Prima referire la un conflicr militar in care s-au mentionat geto-dacii a fost razboiul dintre persii sub conducerea lui Darius I si sciti./Vezi intr-un numar mai mare pe getii ce umblã cãlare.icoana lui Marte intreaga./Insã de getii rebeli pare sa tina mai mult . Intalnirile intre daco-geti si popoarele inconjuratoare .romani . ce la varf unse-s cu fiere de serpei ./Nu e nuci unul din ei sa nu poarte in spate o tolba .

Nici una din coloniile grecesti sau vreunul din triburile trace nu s-au ridicat impotriva fortei de invazie persane.dar nu e exclus ca atacurile sa fi avut si o amploare 27 .e.constituie o dovada elocventa despre nivelul organizarii la care ajunsesera triburile si uniunile de triburi geto-dace in sec VI-V i. Expeditia Imperiului Persan impotriva scitilor a fost o demonstratie de forta pentru captarea tracilor si a macedonenilor in sfera influentei persane in vederea unui conflict cu grecii.” Angajarea primei lupte consemnate de istorie impotriva unei puternice armate.deprinsa le e sa-nfiga in dusman cutitul. Singura rezistenta intampinatã de Darius a fost din parte getilor . Pentru razboiul contra scitilor.atacurile geto-dace probabil au luat forma hartuirii. persii au concentrat forte uriase./Armã la oricare get stand langa sold in cimitir.n. Herodot le evalueaza la 700.cea persana.000 de luptatori.Avand in vedere superioritatea covarsitoare.

importiva Macedoniei.caci istoricul grec Herodot atribuie o importantã demna de a fi subliniata biruintei reputate de persi contra getilor .Se poate spune ca atunci. In timpul razboaielor peloponesiace statul Odris s-a aflat alaturi de Atena in conflict cu Macedonia si Sparta. care ulterior s-a extins ingloband alte triburi trace inclusive geto-dacii dintre Balcani si Dunãre .deosebita . 28 . Profitand de desfasurarea generalã a razboaielor medice care au condus la slabirea si ulterior disparitia prezentei persane pe litoralul vestic al Pontului Euxin.e.fiind cucerit ulterior de macedonenii condusi de Filip II si disparand odata cu ultimul regat macedonean fiind cucerit de romani. Un alt episode in care au fost implicate triburi trace au fost razboaiele medice si peloponesiace. dar dupa moartea regelui Odris aceasta alianta s-a destramat dar statul Odris a supravietuit.decazand continuu.pentru prima oara toti tracii au fost uniti. Alaturi de odrişi au luat parte si celelalte triburi trace inclusive si cele din afara stapanirii odrise .impotriva scitilor iar in S in special impotriva Macedoniei.n primului stat din lumea sudtracã . odrişii au pus bazele in 480 i.Prin intermediul statului Odris getii au fost angajati in evenimente in N.

Dupa asasinarea lui Filip la conducerea statului macedonean a venit fiul acestuia Alexandru.Tocmai aceasta realitate explica faptul ca scitii incapabili sa infranga singuri dacii au fost nevoiti sa ceara ajutor macedonenilor .Daco-getii ajunsesera sa dispuna de un potential economic si militar suficient penrtru a riposta eficient repetatelor tentative scite de inaintare inspre vest.Triburile trece sperand ca posibilitatile militare ale lui Alexandru erau sub 29 .relatiile dintre macedoneni si sciti s-au tensionat iar macedonenii au zdrobit intreaga armata scita in timp ce aceasta pustia Dobrogea.consemnat de istorici a fost tot impotriva macedonenilor. care prin ansamblul de reforme pe care le-a aplicat a facut din armatã acel instrument de forta capabil sa serveasca telurile expansioniste macedonene.In aceasta perioada geto-dacii se aflau intr-o rezistenta acerba impotriva scitilor.urmarind prinderea ca intr-un “cleste” a teritoriilor daco-gete dar datorita unor evenimente.care vroiau sa-si extinda influenta pana la Dunãre.FilipII.Alt contact tensionat important intre geto-daci si lumea inconjuratoare. Politica expansionista a statului macedonean a capatat un impuls deosebit dupa ce la carma lui venise un conducator remarcabil.

Alexandru reusind cu o singura campanie sa-i infranga pe toti tracii.chiar si pe daci care ereau cei mai puternici dintre traci. Desi Macedon a avut o armata numeric inferioara .acelea ale tatalui sãu au dus o politica ferma impotriva expansiunii macedonene.Datele arheologice arata ca in lumea daca are loc un proces de unificare a triburilor si a uniunilor de triburi. invingand treptat tote triburile trace.Dispunand de osti mult mai numeroase .In timp ce Lysimah se lupta in Asia Mica cu un altul dintre regatele ramase din Imperiul Macedonean.dar dupa o confruntare in camp deschis getii au observat ca nu pot invinge falanga si au incercat sa evite o infruntare directa folosind tactica pamantului parjolit si hartuirile. organizatra.modul in care era inarmata.Astfel triburile de nord si de sud trace s-au aliat.Dromichetes profita de situatie pentru a incerca sa uneasca geto-dacii de la sud si de la nord de Dunare. si condusa o faceau net superioara aliantei tracilor..mai inzestrate 30 .mai bine organizate.ceea ce i-a determinat pe macedoneni sa-i atace. Dupa ce Alexandru s-a convins ca tracii nu-i vor mai face probleme a inceput campania de “pedepsire” a Imperiului Persan. Un alt contact militar a fost intre getodacii condusi de Dromichetes si macedonenii lui Lysimah.

iar soarta lor supusa spre dezbaterea adunarii poporului. Invinsii .”Lysimah le raspunde insa ca nu e drept sa-si paraseasca oastasii si prietenii.si de un numar mult mai mare de puncte fortificate.La momentul in care capacitatea combativa a armatei lui Lysimah se diminuase Dromichetes a atacat-o decisiv si a capturat-o in intregime.ceea ce il facea cel mai periculos. dupa victorie el s-a dovedit un om politic si diplomat de exceptie . Episodul e infatisat de 31 .inclusiv regele Lysimah au fost dusi la o cetate unde au fost tratati si ospatati .geto-dacii lui Dromichetes spre deosebire de ceilalti dusmani ai lui Lysimah.asigurandu-si lui o scapare rusinoasa “.Prietenii il sfatuiau pe rege sa scape cum va putea si sa-si mute gandul ca oastea lui l-ar putea salva .de aceea Lysimah a abandonat campania din Asia si a intreprins o expeditie pentru inlaturarea acestui pericol de la granitele imperiului sau.hartuind armata macedoneana peste tot astlel incatdesi acesta reusise sa cucereasca o serie de asezari fortificate a fost pus intr-o situatie grea dupa cum evidentiaza istoricul Diodor din Sicilia in scrierile sale: “Armata lui Lysimah era chinuita de foame . Impotriva lui Dromichetes a aplicat cu deplin succes strategia “pamantului parjolit”.Daca in timpul razboiului dromichetes si-a demonstrat calitatile proprii unui mare comandant de osti.

Diodor din Sicilia :”Ajungand ostirea lui Lysimah in puterea tracilor . ei le vor dobandi inapoi fara nici o primejdie. acesta are sa se arate recunoscator tracilor . ca sa-l pedepseasca . Daca l-ar omora pe Lysimah .” Datorita deselor migratii ale celtilor dinspre vest . Caci poporul . acestia se stransera la un loc si strigara sa le fie dat pe mana regele prizonier . alti regi au sa-I ia domnia si se prea poate ca regii acestia sa fie mult mai de temut decat inaitasul lor. El a fost conducatorul unuia dintre triburile geto-dace iar prin mijloace militare sau diplomatice a reusit in cativa ani sa uneasca toti geto-dacii intr-un singur stat. Dar crutandu-l pe Lysimah . Cel care a realizat asta a fost Burebista.. 32 . ale scitilor si ulterior ale bastarnilor dinspre est geto-dacii au fost obligati sa se uneasca in un singur stat centalizat. care luase parte la primejdiile razboiului trebuie sa aiba dreptul de a chibzui asupra felului cum sa fie tratati cei prinsi . iar locurile intarite aflate mai inainte in stapanirea tracilor .In timpul conducerii sale Dacia a devenit un adversar pe masura Imperiului Roman atat din punct de vedere economic cat si militar. Dromichetes fu impotriva pedepsirii regelui si-i lamuri pe osteni ca e bine sa-l crute pe barbatul acesta . care i-au daruit viata .

Roma a reusit sa-si infranga treptat adversarii dar ca urmare a mortii lui Crassus . Caesar si Pompeius au inceput sa-si dispute tot mai aprig puterea. a urmarit cu atentie iar de la un anumit moment cu ingrijorare. care erea istovir de razboaie dese . inchegare satului dac in imediata vecinatate a zonelor lui de stapanire si interes . Totusi timp de peste un deceniu n-a avut loc nici un fel de contact militar ceea ce ia usurat lui Burebista eforturile de unificare statala .barbat get .In granitele sale erau cuprinse toate pamanturile ce apartineau geto-dacilor din cele mai vechi timpuri. Statul roman aflat in plina expansiune . cumpatare si ascultare fata de porunci . in cativa ani . a faurit un stat puternic si a supus getilor cea mai mare parte a populatiilor vecine. Ba inca a ajuns sa fie temut si de romani. Burebista .Principalul izvor il constituie marturiile istoricului Strabon care scria despre Burebista :”Ajungand in fruntea neamului sau . Pompeius si Crassus . incat . spre nord la Carpatii Padurosi . l-a inaltat atat de mult prin exercitii. 33 . Dupa instalarea triumviratului lui Caesar. spre est la raul Bug si era marginit doar de Marea Neagra iar la sud Muntii Haemus din Balcani.” Statul creat de el se intindea spre apus pana la Dunarea de mijloc si Moravia .

Caesar a strivit armata lui Pompeius si cele ale sprijinitorilor sai la Minda in Hispania.Pentru regele dac se punea problema de a obtine recunoasterea statului sau si a autoritatii sale asupra oraselor grecesti.Deznodamantul razboiului s-a petrecut insa inainte ca armata daca sa poata interveni. a consolidat vastul sau sistem de fortificatii si a facut 34 .ceea ce a sporit numarul aliatilor sai . Acesta din urma era pentru Burebista singurul aliat posibil dealtminteri pozitia lui militara parea mai puternica. In schimb Pompeius dovedise in Orient ca prefera o politica de organizare a unui sistemde state clientelare. O alianta cu Caesar era greu de conceput caci acesta se manifestase constant ca un promotor al politicii expansioniste si era clar ca nu va tolera existenta unui stat dac puternic in aproprierea frontierei statului roman . iar dupa prima lupta Pompeius a iesit victorios.Burebista a urmarit cu atentie evolutia evenimentelor .000 de calareti.In acaeste conditii el era obligat sa ia partea unuia dintre pretendenti. Imparatul a strans in pen Balcanica 16 din cele mai bune legiuni si 10. iar Burebista a dus dese incursiuni in provincile romane.Armatele ambilor generali s-au strans in Balcani . Asadar Burebista s-a decis sa-l sprijine pe Pompeius . O confruntare intre regatul dac si statul roman devenise iminenta .

In perioada urmatoare poporul dac n-a renuntat nici un moment la lupta sa pentru libertate impotriva tuturor celor care au vrut sa ocupe teritoriul dac.primul stat dac centralizat si independent . Burebista a creat o opera monumentala. care-si exercita autoritatea pe un vast teritoriu . in special impotriva romanilor sub forma raidurilor in provincile romane vecine. caesar a fost asasinat in Senat de complotistii condusi de Cassius si Brutus .Regi ca Deceneu . iar la putin timp dupa aceea si Burebista a murit asasinat de un grup de complotisti.demonstrand ca aparitia lui Burebista nu a fost un eveniment 35 .Dar in acelasi timp regii daci au incercat sa refaca statul dac centralizat.Societate daca a inregistrat o dezvoltare si inflorire in multe privinte comparabila cu alte civilizatii contemporane.Comonisicus .Cu patru zile inainte de data fixata pemtru invazie . care pe langa .Statul dac infaptuit si condus de el s-a afirmat ca o mare putere politica si militara a antichitatii. Din punct de vedere militar Burebista s-a dovedit a fi inzestrat cu un dezvoltat spirit organizatoric si o patrunzatoare gandire strategica .aliante cu celelalte triburi trace si cu bastarnii si cu celtii .statutul de rege erau si mari preoti au incercat sa asigure recentralizarea statului dac. ceea ce a mentinut uniti toti dacii .

dar nedobandind nimic din cele cerute. Moartea lui Caesar a adus declansarea unor convulsii interne care s-au incheiat cu triunviratul lui Octavian. i-a promis lui Antonius “ca-l va ajuta cu armata numeroasa”.istoric intamlator ci rezultatul unui proces legic . Dicomes. Planul lui Caesar de cucerire a Daciei nu a fost abandonat insa de Octavian insa Datorita conflictului dintre Octavian si Marcus Antoniu a fost amanat.n incercand sa slabeasca amenintarea romana dinspre sud.Pana la urma dacii au avut un rol redus in desfasurarea luptei pentru putere in Imperiul Roman.e.trecusera de partea lui Antonius. Imperiul Roman nu a organizat imediat dupa moartea lui Burebista o actiune militara de anvergura impotriva dacilor. Marcus Antonius si Lepidus. vest si sud-vest dacii au lansat o serie de actiuni in macedonia care devenise o baza de lansare a expansiunii romane peste 36 .Interventia factorilor externi ostili a inetinit reunificarea daciei . Pluthar mentioneaza ca un rege getodac.Cassius Dio vorbeste despre dacii care isi oferisera servicile intai lui Octavian .iar cucerirea lui traian a facut-o imposibil.obiectiv care trebuia sa-si gaseasca implinirea intr-un act unificator de genul celui infaptuit sub Burebista . La randul sau . In ultimele decenii ale secolului I i.

iar apoi sa-I cucereascaajungandu-se ca in perioada lui Decebal granita Imperiului Roman sa fie Dunarea.Haemus catre linia Dunarii .Adoptarea de catre Roma a unei atitudini ofensive nu a intarziat sa-si arate efectele. iar in anul 6 e.n guvernatorul Panoniei si cel al Moesiei au atacat teritorile dintre Carpatii Meridionali si Dunare distrugand numeroase puncte fortificate si stramutand 37 .acestia au reusit sa-I facaca pe geti sa se lupte intre ei .prin 11-12 e.n pericolul expansiunii romane a crescut enorm . Momentul care a amrcat o noua faza a confruntarilor a fost expeditia lui Marcus Vinicus.cu scopul de a controla litoralul maritim cat si teritoriile extracarpatice.iar ca legatus Augusti pro praetore exercitus a fost nimit Ceacina Severus .amenintand in chip grav independenta si fiinta poporului dac. iar stapanirea romanilor in zonele sud-dunarene sa fie stabilizata In primele decenii ale secolului ale sec I e.n s-a instituit un comandament militar al Moesiei.pe pamanturile dace. reusind sa-i slabeasca .Datorita diplomatiei romane . a cerui prima fapta a fost o campanie pentru infrangerea rezistentei gete de la nord si sud de Dunare.In timp ce Vinicius ataca prin vest romanii au cuceit teritorile dace de pe malul marii ajungand la Delta . Pana la aceasta expeditie Roma se mentinuse in defensiva la vestul Dunarii.

Privita pe un plan larg epoca lui Augustus este plina de conflicte ale dacilor cu romanii. locuita pana atunci de daci. sistemul provinciei a fost puternic organizat . Ca riposta dacii au atacat si cucerit majoritatea cetatilor romane de pe cursul Dunarii.n) s-au luat noi masuri de consolidare a frontierei dunarene : Comandamentul militar moesic a fost transformat in provincia Moesia.creand astfel o noua primejdie pentru daci. In timpul domniei lui Tiberius(14-37 e.Dar aceste masuri nu au impiedicat actiunile dacilor in partea rasariteana a Peninsulei Balcanice reusind chiar in unele momente sa alunge garnizoanele romane din unele teritorii intrate sub stapanirea imperiului.50.000 de daci la sud de Dunare. In timpul domniei imparatului Claudius(41-54 e.ca urmare intreaga navigatie comerciala si militara pe Dunare incetase sa fie controlata de romani. 38 . in special in perioada iernii cand Dunare ingheta si dacii treceau la sud .Cel mai afectat a fost teritoriul dintre Dunare si Marea Neagra unde dacii atacu ajutati si de alte semitii care nu tineau cont de populatia lacalã.n) regatul clienteral odris a fost transformat in provincia Tracia iar teritoriul dintre Dunare si Mare a fost incorporat Moesiei. iar la vest sarmaritilor iazygi li s-a acordat permisiunea sa se aseze in campia dintre Dunare si Tisa.

Dupa urcarea pe tronul imperiului a lui Domitian (81-96).n e aceea ca puterea militara a Daciei a determinat Roma sa plateasca subsidii pentru a mentine pacea intre cele doua state. Roma sustine un razboi cu Dacia datorita crizei financiare prin care trecea Imperiul in contrast cu bogatia Daciei . si numeroase campanii de dislocare a populatiei de la nord de Dunare la sud . O caracteristica a deceniilor 7-8 ale scolului I e.Motivul l-a reprezentat faptul ca imparatul intentiona sa nu mai achite goto-dacilor serviciile si sumele de bani acceptate de predecesorii sai ceea ce la determinat pe Duras-Durpaneus sa se cansidere dezlegat de obligatiile asumate anterior fata de imperiu .fara indoiala ciocnirea intereselor expansioniste ale Romei si independenta statului dac .Cauza principala a fost .ceea ce demonstra densitatea populatiei dace din nord si a incapacitatii romanilor de a controla atacurile dacilor.garnizoanele romane au fost dislocate in cetati din aproprierea Dunarii si au fost construite drumuri strategice pentru o deplasare mai rapida si mai usoara a trupelor.raporturile dintre Dacia si Roma s-au deteriorat rapid .fiind 39 .Pe de alta parte statul dac acumulase destule forte si bogatii pentru a se degaja de relatiile clienterale.

n o oaste daca a patruns adanc in Moesia atacand mai multe castre pe care le-a ocupat in lupte pierzandu-si viata guvernatorul provinciei. dacii au luat la randul lor masurile care se impuneau. Pe fondul accentuarii contradictiilor dintre Dacia si Roma in iarna anului 85 -86 e.Regele Duras simtindu-se prea batran pentru o situatie asa grea .considerata ca un eldorado al vremii. generalul . Pentru a face fata acestei primejdii .o granita la linia Carpatiilor era mai usor de aparat decat cea de pa Dunare.a lasat tronul nepotului sau Decebal .General reformator si novator a actionat rapid in vederea intaririi si perfectionarii aparatului administrativ al statului.stimularii vietii 40 .iar din punct de vedere militar . In aceste imprejurari un conflict era iminent. un ilustru comandant militar si diplomat. Alarmat de vestea acestei infrangeri in urma careia Moesia ramasese fara forte militare generalul Cornelius Fuscus a fost trimis cu trupe si a reusit sa-I impinga fortele dace peste Dunare Pentru a preintampina alte atacuri Domitian a reorganizat provincia in Moesia Inferior si Moesia Superior primind fiecare cate 2 legiuni in timp ce generalul Fuscus se pregatea de o invazie la nord de Dunare.

Decebal stia ca trupele romane aveau sa revina in numar si mai mare .economice si mai ales organizarii armatei si pregatirii intregii populatii pentru aparare. Dupa aceasta izbanda. iar cand generalul a ajuns la Tapae. generalul Fuscus a fost omorat . Decebal a prins armata romana in ambuscada iar dupa o scurta dar sangeroasa batalie .Decebal a incercat sa-si castige aliati in exterior pentru a consolida fortele militare ale Daciei. fiind constient ca invinsese decat un general .care a avut un ecou deosebit in acea epoca.Decebal a incercat sa atraga mesteri si soldati fugari din imperiu ca sa construiasca fortificatii . nu insusi putera romei care erea uriasa. Totodata a incheiat aliante cu neamurile de la Dunarea mijlocie are aveau sa atace Pannonia. In vara anului 87 generalul roman a trecut Dunarea si s-a indreptat spre Sarmizegetuza.a nimicit cea mai mare parte a armatei romane. masini de razboi si sa participe la pregatirea militara a dacilor. Realist. Decebal l-a lasat sa se indeparteze de bazele sale si l-a facut sa-i creada pe daci slabi prin diferite oferte de pace.Domitian a organizat o noua aarmata la S de Dunare condusa de generalul 41 . numerosi soldati au fost facuti prizonieri si mari cantitati de arme si echipamente au fost capturate. In anul 88 pentru a razbuna infrangerea suferita de Fuscus.

In aceasi perioada cu atacul lui Tettius asupra Daciei. Desi romanii inregistrau succese in Dacia. Cu toata rezistenta activa a dacilor inaintarea romana a continuat. imparatul Domitian a condus o expeditie in Pannonia care s-a terminat cu esec.fortele comandate de el fiind infrante de aliatii regelui dac. 42 . iar ajungand la defileul Tapae a reusit sa infranga oastea daca suferind insa pierderi insemnate.Acesta reuseste sa evite toate cursele lui Decebal. dar fortele generalului tettius se diminuau rapid datorita hartuirii si ciocnirii dintre armata daca si cea romana. imparatul avea nevoie de aceste forte urgent in alta parte. precum si mesteri de tot felul pentru fortificatii si constructii de alta natura .Acesta a patruns la N de Dunare incercand sa-si deschida drunul spre capitala.Oastea daca s-a retras in ordine . in consecinta a fost nevoit sa ajunga la un compromis : regatul dac devenea regat clienteral al Romei cu toate obligatiile ce decurgeau . printre care si acelea de inapoiere a capturilor facute cu prilejul zdrobirii legiunilor lui Fuscus si de a sustine interesele politice romane. primind in schimb importante sume de bani .Tettius Iulianus .punand diferite obstacole in calea urmaritorilor.

O data cu numirea lui Traian ca imparat in 98 el a luptat impotriva tuturor fortelor de la granitele imperiului . a adoptat un plan realist si prudent .El a ordonat construirea de drumuri si poduri pe teritoriul Moesiei pentru o mai buna miscare a fortelor la sud de Dunare in cazul unui atac .Efectuarea acestui proiect genist a intarit convingerea lui Decebal ca o agresiune romana era iminenta.In fata invaziei romane Decebal constient de inferioritatea numerica.000 ai armatei dace. in acelas timp a facut pregatiri pentru razbaiul ce avea sa le curme pentru totdeauna.Transformarea Daciei in provincie romana a aparut ca principal punct in programul lui Traian inca de la nimirea sa.care in esenta preconiza organizarea apararii in zona muntilor unde putea exploata avantajele terenului cat si sistemul puternicelor fortificatii. Traian a strans mai multe legiuni avand fiecare aproximativ 100.000 de soldati fata de cei 40. A platit si el subsidiile lui Decebal timp de 2 ani dar. Totodata regele dac a dus mari eforturi pentru a inchega 43 .inabusind revolte si facand paci avantajoase pentru romani.In aceste conditii pacea a durat 12 ani si nu mai putea dura mult din cauza crizei economice care avea consecinte asupra intregului imperiu.

Imparatul a urmarit un rezultat radical si rapid ceea ce l-a det sa-si asigure o superioritate semnificativa si sa inainteze pe drumul cel mai scurt dinspre Dunare .si incergand sa organizeze o noua si puternica rezistenta catre centura de cetati sarmizegetuzene.Dandu-si seama ca un asalt hotarator era imposibil asupra fortificatiilor dace . 44 . cu ajutorul carora a pus in aplicare in iarna anului 101 un plan care avea sa dejuce intentiile lui Traian de a supune Dacia . de a executa incursiuni si hartuiri.aceste urmand sa fie reluate in primavara viitoare. O parte din oaste a primit misiunea de a desfasura lupte in camp deschis .De la inceputul campaniei Decebal a repartizat fortele.unde putea sa foloseasca si fortele menite sa apere fortificatiile cat si toata populatia din zona .Cand traian a reusit .sosise iarna.Decebal a ales sa se retraga evitand o lupta cu intreaga armata romana.dupa lupte grele sa ajunga in muntii din jurul Sarmizegetuzei .pe la Tapae si spre zona Sarmizegetuzei.Prima mare batalie a avut loc la Tapae unde ambele tabere si-au angajat in lupta fortele principale.imparatul a dispus incetarea atacurilor . In 25 martie 101 Roma a declarat razboi Daciei . o alta parte a fost destinata apararii fortificatiilor.aliante militare au alti adversari ai romanilor.

chiar se punea problema daca fortele romane se vor putea salva.Marea batalie s-a dat la Adamclisi intre trupele aliate lui Decebal si romani. fortele romane fiind cu efective incomplete.Aliatii lui Decebal au trecut la sud de Dunare unde nu au intampinat rezistenta . o mare parte din armata fiind distrusa.In aceste conditii Decebal s-a hotarat 45 . in conditiile pierderilor grele inregistrate favoriza partea romana care putea sa-si refaca efectivele dispunand de un bazin demografic mai mare decat al dacilor si aliatiilor sai.Batalia a fost castigata de romani dar cu un pret foarte mare. Aceasta actiune ameninta izolarea fortelor romane din zona Orastiei de restul Imperiului .In 108 s-a ridicat aici un monument in cinstea celor morti .a fost nevoit sa-si transporte armata acolo unde era nevoie urgenta de ea si a lasat un numar mic de forte pentru a mentine pozitiile cucerite.In aceasi perioada. In primavara anului 102 Traian ataca din nou .care au fost nevoiti sa introduca in lupta toate efectivele. Traian afland de cele ce aveau loc la sud .ceea ce .Decebal a infrant trupele ramase in zona orastiei . Reluarea actiuniilor ofensive catre capitala Daciei insemna in fapt reeditarea campaniei precedente . inclusiv pe cei ce aparau tabara.

Decebal a atacat fortele romane de ocupatie si le-a invins.sa reia tratativele de pace incercand totusi sa obtina unele conditii care sa asigure existentas statului dac si pe el in calitate e conducator al acestuia .conditiileimpuse regelui dac fiind menite sa creeze din dacia un stat dependent de Roma.Ei au ineput constructia unui pod de piatra peste Dunare la Drobeta .Traian a revenit in graba 46 .Decebal ramanea aliat al Romei .era obligat sa restituie tot ce primise de la romani. Toate elementele pactului lui domitian au fost anulate .situatie care-I avantaja clar pe romani.iar Decebal a inceput reconstructia cetatiilor afectate de razboi si a incercat reichegarea aliantelor.Traian la randul sau avand trupele slabite a fost determinat sa accepte un incetarea luptei . In consecinta Senatul roman a declarat razboi Daciei .sa cedeze teritoriile ocupate de acestia si sa darame cetatiile. Conditiile puse in tratatul de pace ii dadeau un caracte de armistitiu ceea ce i-a determinat pe ambii conducatori sa-l trateze ca atare si au reinceput pregatirile de razboi de ambele partii.Pacea a fost incheiata in toamna anului 102 .Pentru respectarea pacii o garnizoana romana a fost lasta in sesul Hategului la 40 km de Sarmizegetuza si alte garnizoane au fost instalate in unele puncte de importanta strategica.

cum sperau romanii.In aceste imprejurari aliatii dacilor au incheiat pace cu Traian.trupele romane au fost atacate de garnizoane 47 .si-a adunat fortele pe alte inaltimi fortificate si a continuat rezistenta dar fiind urmarit de intreaga armata romana a fost incercuit .si a preferat sa se sinucida decat sa fie tarat in lanturi prin Roma. Dupa lungi eforturi apararea Sarmizegetuzei cedeaza iar tezaurele sunt pradate si duse la Roma.Caderea capitalei nu a insemnat incetarea luptelor .Decebal reuseste sa iasa la timp din cetatea asaltata .dacii cu fetele obosite . In perioada urmatoare in inaintarea lor . tradand astfel alianta. in acest fel Decebal sa nu poata primi ajutor sau sa se retraga in alte regiuni. romanii asalteaza aprig o serie de cetati dace ale caror ocupanti se apara cu inversunare.lupta de rezistenta a dacilor.la Dunare pentru ca sa fie in fruntea fortelor sale .Atacul roman s-a produs simultan pe mai multe directii pentru a imrejura sistemul de fortificati din zona Sarmizegetuzei.se ingramadesc in jurul unui vas din care beau un lichid si cad morti.In finalul luptelor se petrece un episod din cele mai dramatice.In fata acestei situatii dacii sunt nevoiti sa lupte pana la ultima picatura in unele secvente reprezentate pe Columna . Disparitia regelui dac a diminuat dar nu a facut sa inceteze .

48 .pentru constructia unor impozante monumente si pentru spectacole si serbari timp de 123 de zile. Cealalta parte din teritoriile extracarpatice din Vest.Luptele grele purtate de Traian impotriva dacilor lui Decebal l-au facut pe imparat sa se limiteze la ocuparea numai a unei parti din Dacia.dace si de populatia din zonele invadate. Peste un an Traian a inceput organizarea noii provincii si a incheiat astfel un conflict care durase cu intermitente doua decenii. fiind asimilati cu timpul de cultura romana Sfarsitul razboiului a insemnat si ocuparea romanilor a unor teritorii din vatra vechii Dacii.Acestea explica razbunarea romanilor care cu distrus Sarmizegetuza . Tezaurul imens jefuit din Dacia a fost destul pentru a scoate imperiul din criza economica o perioada .Desi romanii au iesit invingatori dacii au demonstrat ca armata daca inferioara nimeric si ca dotare pate tine piept armatei romane.templele dace si celelalte cladiri care simbolizau puterea daca. Desi dupa incheierea razboiului mai existau multi daci liberi acestia nu au putut crea un stat dac centralizat.Est si Nord siau pastrat independenta.

unitatea etnica si culturala a poporului dac s-a mentinut. parti inscrise in istoria Europei ca poarta pontica 49 . dunarean si pontic. a padurilor de codrii si in mod deosebit spatiul delimitat de coroana carpatilor. au fost fortate. in trupul spatial romanesc. 5. Acest spatiu a cunoscut socul de stepa si silvostepa. in scopul cotropirii locale si nu in ultimul rand in scopul patrunderii spre Europa de Vest. migratii de tipul inflagratiilor. invazii ori revarsari al caror scop a fost contopirea de teritorii ale bastionului carpatic. Efectele marilor migratii asupra populatiei daco-romane din interiorul spatiului carpatodanubiano-pontic Pentru Romania pozitia geoistorica a teritoriului sau este definita de confruntarile intre comunitatile dacice. Fara a putea fi acoperit in intregime. deci relieful montan. cat mai ales din est. atat din vest (celtii).Desi pe harta Daciei existau doua entitati politice: Dacia libera si Provincia romana Dacia. daco-romane si romanesti. in procesele complicate ale marilor migratii ale popoarelor.

Poarta Mezesului. recunoscute prin functiile lor de veritabile parti continentale. actualizate. ajungand pana la portile Cetatii Eterne. proiectele de refacere a vechii Dacii. Coridorul banatean. cand prin spatiul ramas liber.a. Sunt cunoscute. imparatii habsburgi si rusi au inteles importanta acestui spatiu ca zona de siguranta. Poarta Silvania a fost fortata in zona de codrii. Realitatea a confirmat la ce pericol s-a expus imperiul Roman in urma disparitiei vechii Dacii (poarta a Europei antice). poarta maritima. somesana sau silviana si Prima poarta pontica dunareana a fost fortata de valurile mareelor stepice din est indreptate spre centrul. puntea dobrogeana s. sa prezerve 50 . mai ales in perioadele cand Principatele erau slabe si nesigure. Poarta Orientala. vestul si nordul Europei. au penetrat valurile de migratori ce au rupt limesurile construite si au fortat pe cel Dunarean. Insasi Poarta Otomana a simtit nevoia. De aici au ramas pana in zilele noastre toponimele de poarta ca: Poarta de Fier a Transilveniei. Ele poarta denumiri cu semnificatii locale. pe care au anihilat-o si au cucerit-o.dunareana banateana. in acest sens. chiar in vremurile de maxim expansionism. iar cea banateana in spatiul montan propriu-zis. La randul lor.

cu temeiuri geografice si geopolitice incontestabile: • • functie in momentele de criza europeana. Viabilitatea acestui proces legitim. vecinii acestuia si Europa au vegheat in mai multa liniste la propriile interese. intre ea si imperiile vecine. mentinut sub supraveghere. functie specifica in momentele de liniste europeana. Romania indeplineste doua functii. constatare care se impune din perspectiva analizei istorice.spatiului romanesc rolul de tampon. unificare si impacare a 51 . de aparare in caz de defensiva sau pivot de manevra in caz de ofensiva. iar cand acest spatiu a ramas deschis. Ca zona geopolitica cheie. care s-a chemat stabilitatea romaneasca. dar nu au putut merge pana la a-l absorbi integral. avea sa-si gaseasca implinirea in construirea Romaniei moderne si faurirea statului national. Europa a suferit alaturi de Romania consecintele negative si nelinistea prezentei factorilor generatori de insecuritate. Din perspectiva istorica intelegem foarte bine ca atunci cand spatiul romanesc s-a consolidat si stabilizat. de a desfasura o actiune de neutralizare. Acestea au muscat deseori cate o felie din teritoriul nostru national.

O migraţie deosebită a fost aceea a slavvilor. deoarece practicau în egală măsură agricultura şi creşterea animalelor. Putem spune ca stravechiul popor din Carpati a avut timp sa se adapteze ambiantelor multiple ale locurilor si sa poata stapani taina atenuarii antagonismelor si neutralizarii fortelor.influentelor ori tendintelor divergente care se incruciseaza aici. iar cine sustine trunchierea acestei tari si acestui popor. Fireste. Migraţia lor 52 Slavii . cazul pamantului si poporului romanesc este numai unul din numeroasele semne dupa care se poate intrevedea viitorul continentului nostru. Ca o argumentare semnificativa vom prezenta si avertismentul pe care Vintila Mihailescu il aducea in atentia specialistilor si oamenilor politici referitor la un asemenea pivot geopolitic cum este Romania: cine lupta pentru intregirea si consolidarea statului carpatic romanesc lupta pentru pacificare de durata a Europei. Slavii erau în esenţă un popor sedentar. pledeaza. constient sau subconstient. intereselor si influentelor care s-au incrucisat si se vor incrucisa in spatiul coarpato-danubiano-pontic romanesc. adica la framantarea trecutului. pentru intoarcerea la vechile imperialisme. cu voie sau fara voie.

dar şi cei care au venit ulterior (secolele VIIVIII) au fost complet asimilaţi de români până în secolul X. Ialomiţa. Craiova. etc) de origine slavă. deşi însăşi simbioza certă care a 53 . în urma atacurilor repetatee avaro-slave. prezintă în parte anumite schimbări fonetice slave. În anul 602. urmând o revărsare de populaţii slave în peninsulă.Acest fapt ar sugera aşezarea slavilor în câmpii şi o predilecţie a românilor pentru zonele de deal şi de munte. graniţa de pe Dunăre a Imperiului Bizantin cade. Prezenţa slavilor pe teritoriul Românieii este atestată arheologic începând cu mijlocul secolului VI. estul Munteniei şi estul Transilvaniei. dar numai în Moldova. Slavii care au rămas la nordul Dunării. Amintirea prezenţei slave este păstrată şi de numeroase denumiri de râuri (Bistriţa. Este de subliniat totuşi prezenţa în număr destul de mare a slavilor şi convieţuirea acestora paşnică cu românii. dar care nu au schimbat caracterul romanic al acesteia. dovadă fiind numeroasele cuvinte slave împrumutate de români.a fost masivă. etc) şi localităţi (Bălgrad-Alba Iulia. Se consideră de asemenea că denumirile marilor râuri deşi se păstrează din antichitate. numai astfel explicându-se slavizarea unor întinse teritorii din Peninsula Balcanică şi Europa Centrală.

adică secolele VIII-X. ale componentei slave a limbii române. Din punct de vedere arheologic cultura slaavilor din secolele VI-VII poate fi deosebită de aceea a autohtonilor daco-români. Transilvania.avut loc între cele două etnii dovedeşte totuşi totuşi şi vieţuirea împreună. Relatia dintre populatia dacoromana si Imperiul Bizantin In sud-estul Europei – adevarat laborator istoric – s-a dezvoltat o civilizatie care. Slavii aşezaţi pe teritoriul României au fost aceiaşi care au populat şi Bulgaria. dovadă fiind anumite caracteristici bulgare. 6. iar nu sârbo-croate. este creşterea deosebită a numărului aşezărilor în toate provinciile româneşti: Moldova. dar ulterior se constată o uniformizare. mai 54 . in pofida unor forme politice speciale. Muntenia. arheologia încetând să ne mai ofere date despre etnicul populaţiilor. Dar ceea ce trebuie remarcat pentru perioaada mai târzie.

Venind in contact cu populatiile “barbare” daco-romanii au adoptat forma de organizare impusa de noile conditii istorice create. cancelariile princiare au adoptat modelul cancelariilor bizantine. devenit Imperiului romanobizantin si mai apoi Imperiul bizantin. fie ca e vorba de pictura sau de architectura. a format o zona cu trasaturi specifice. Ei s-au constituit in ceea ce Nicolae Iorga denumea “Romanii populare” sau “Romanii rurale”. In aceasta zona geografica am putut vedea cum infloreste civilizatia traca. adica teritorii pe care autoritatea imperiului nu mai era efectiv exercitata si care existau ca forme populare.durabile sau trecatoare. Chiar de la constituirea statelor romanesti. Straturi de civilizatie s-au sedimentat aici chiar din paleolitic. se remarca prin originalitatea lor. intr-o masura mai mare sau mai mica civilizatia. Arta 55 . apoi cea greco-romana si in final civilizatia bizantina. Ele erau considerate “Romanii” de catre locuitorii lor care stiau ca apartineau in cea mai mare parte sau ca apartinusera Imperiului roman. Operele romanesti de arta medievala. Imperiul Otoman le va influenta. Sud-estul Europei a cunoscut numeroase mutatii socio-politice in epoca migratiilor cand s-au format popoarele care locuiesc inca aici in zilele noastre.

Matei Basarab (1633-1654). Neagoe Basarab (1512-1521). a intrunit intr-o sinteza originala elemente din traditia locala si elemente bizantine sud-slave si din Europa occidentala. In Tarile Romane s-a continuat traditia culturala imperiala a Bizantului. Raporturile economice. Unii principi romini au avut constiinta acetei misiuni si au actionat in numele ei. Cu sprijinul voievozilor si a familiilor nobiliare romanesti. pina in Orientul Apropiat si au favorizat participarea lor activa la dezvoltarea culturii. intretinute de Tarile Romane cu alte state au facilitat raspindirea culturii romanesti medievale dincolo de frontiere. s-au imprimat carti religioase (1508) distribuite dincolo de Dunare. 56 . Eu au introdus la curte fastul si ceremonia imparatilor bizantini. politice si culturale ample. care sustineau atat credinta caracteristica epocii dar si aceea a constiintei nationale. Vasile Lupu (1634-1653) si Constantin Brancoveanu (1688-1714) s-au considerat ca mostenitori ai dreptului traditiei imperiale de aceea si-au asumat rolul de protectori ai Bisericii Ortodoxe si de continuatori ai operelor imparatilor bizantini.romaneasca s-a dezvoltat pe baza creatiei proprii si in acelasi timp in strinsa legatura cu arta tarilor invecinate.

Toate provinciile au fost puse in legatura directa cu Roma prin drumuri nou construite. Efectele cuceririi romane asupra continentului european Roma parcurge formele de organizare politica de la regat pana la imperiu.In toate teritoriile cucerite si transformate in provincii romane. Romanizarea a fost procesul istoric prin care s-au creat noi 57 .au fost instituite formele de conducere si de administratie romana.7.In timpul stapanirii romane in aceste provincii au fost aduse trupe militare romane.

Italia si poporul roman.”Carpati si la Dunare”.politic.cultural si religios..Aceste popoare sunt popoare romanice.popoare:Franta.Influenta s-a manifestat pe plan economic.Formarea popoarelor europene s-a produs in acelasi mod ca si poporul roman. In Dacia stau marturie a contactului cu romanii. 1966 58 .Portugalia.asadar romanizarea a fost un fenomen istoric impus. Bibliografia : • Zorile istoriei in Bereciu D.adica fondul principal de cuvinte al limbii vorbite de aceste popoare este de origine latina.monumentul de la Adamclisi si diferite izvoare arheologice gasite in diferite locuri.Provinciile au renuntat fortat la divinitatile lor si au adorat divinitatile romane.Spania. Bucuresti . In toate provinciile cucerite de roamani s-au impus regulile de viata ale romanilor.

.Bucuresti.”Burebista si traditia statala”.1925 • Preda C..”Les richesses des Daces et le redressment de l’Empire Romain sous Trajan “.e.1967 • Daicoviciu H.”Forta militara a geto-daciilor”.”Decebal si Traian”.1982 • Babes M.”Trajan’s Column and the Dacian Wars”..”Epoca clasica a civilizatiei dacogete”. in “Memorii Antice” vol 2 .1972 • Bichir Gh..”Dacii si bastarnii”.”Monumentul de la Adamclisi”.1980 • Crisan I.in “Dacia”.”Scurta istorie a Daciei preromane”.1929 • Rossi L.n”.Bucuresti ...Legiunea a VII-a a Claudia si legiunea a IV-a Flavia”.e”.1980 • Daicoviciu H.”Relatiile dintre sarmati si geto-daci la sfrsitul sec I”.Cluj-Napoca ..1974 • Petrescu-Dambovita M.1980 • Marinescu Fl..”La campagne de Filip II en 339 n.1983 59 ..” Celtii in Transilvania”.”Din istoria militara a Moesiei si a Daciei .1977 • Daicoviciu H.”Unele probleme politico-economice din Dobrogea secolelor V-VI i.Bucuresti.”Regatul lui Rhemaxos”.1970 • Popescu D.”Statul geto-dac”.1978 • Nicorescu P......• Bereciu D.1944 • Berciu D..H.”Dacia de la Burebista la conducera romana”.”Contribution a l’etude de l’art thracogete”.. “Burebista-mare personalitate a lumii antice”.1981 • Berciu D..1976 • Carcopino J..”Monetele imparatului Traian referitoare la razboaiele cu dacii si la cucerirea Daciei”.1977 • Banea D. 1971 • Tudor D. New York.Cluj ..1924 • Florescu Fl. B. in Dacia .Iasi.1959 • Moiseil C.

S.1979 • Protase D.1972 • Tudor D.”The Roman Imperial Army of the 1-st and 2-nd centuries A..”Dacii liberi in secolele II-IV e.”. Bucuresti. Ion Horatiu – „Origini”.1969 • Crisan. Bucuresti. “Autohtonii”.”Problema continuitatii in Dacia in lumiana arheologiei si numismaticii”. 1977 • Musat. Ion Horatiu – „Burebista si epoca sa”.. Editura Albatros. Bucuresti „ Mors ultima ratio ” ..Moartea este raţiunea finală 60 .in “Dacia”.1980 • Bodor A. Editura Stiintifica si Enciclopedica.D.1979.Cluj-Napoca. Editura Academiei R.”.Bucuresti..• Bichir Gh.R.Londra.Bucuresi.”De la Burebista la Dacia Postromana”..n. Mircea – „Izvoare si marturii straine despre stramosii poporului român”.”Scurta istorie a Daciei”. Bucuresti. 1977 • Crisan.”Imparatul Aurelian si parasirea Daciei”.1966 • Protase D.1980 • Webster G... • Marcea M.