Istorie si Latinitate

Coordonatorul grupei : Lupescu Adrian Membrii grupei : Rosu Razvan Serban Marian Niti Mihai Talvan Marius Puflea Daniel Stroiuleasa Ionut Ciobanu Cristian Boicea Andrei Olteanu Mihai Lixandru Daniel Subiecte abordate: • Tracii (realizat de Sereban Marian) • Daco-getii (realizat de Talvan Marius si Niti Mihai) • Romanii pana in sec. V (realizat de Puflea Daniel) • Intalnirile intre daco-geti si populatiile migratoare (realizat de Rosu Razvan si Adrian Lupescu) • Efectul marilor migratii asupra populatiei daco-romane din interiorul spatiului
2

carpato-danubiano-pontic (realizat de Ciobanu Cristian si Stroiuleasa Ionut) Relatia dintre populatia daco-romana si Imperiul Bizantin (realizat de Boicea Andrei si Olteanu Mihai) Efectele cuceririi romane asupra continentului european (realizat de Lixandru Daniel)

„ Stăpânirea romană în Dacia a fost un izvor de ordine şi propăşire " - Nicolae Iorga

„ Nulla est medicina sine lingua latina ” (Nu e medicină fără limba latină)

„ Alea iacta est ” (Caesar) ( Zarurile sunt aruncate)

3

care s-au răspândit în jurul Mării Negre (Pontus Euxinus în antichitate).Tracia.c. în cadrul unui pseudoimperiu . Frigia. în Peninsula Balcanică şi Asia Minor în mileniul III-II î. miturile si 4 . Denumirea de Thrakos sau Thrakios era aplicată de scriitorii elenici popoarelor din această parte a lumii. ars longa ” (Seneca) (Viaţa este scurtă.„ Vita brevis. Treptat. şi iubitori de război. tracii au întemeiat regate precum Odrid. dar fiind foarte dezbinaţi. Bythinia. Herodot îi considera pe traci ca fiind cel mai numeros popor după indieni. considerate barbare. El îi descrie ca având în general aceleaşi obiceiuri. străine de Elenism. Tracii Tracii erau o multitudine de triburi Indo-Europene. arta lungă) „ Vitam impendere vero ” (Juvenal) (Săţi dai viaţa pentru adevăr) 1. Lycaonia. Despre zeul războiului Marte/Ares. Dacia.

Prezenţa carpilor. Cuceriţi de romani.. ca daci liberi. cele mai multe situri arheologice găsindu-se în partea de vest a zonei . scriind despre înfrângerea incursiunii acestora de către împăratul Theodosie I. Mitul Cavalerului Trac După cucerirea ultimului regat tracic de către Imperiul Roman în anul 46 d. mai ales din secolul III p. denumirea de Trac a început să dispară. extraprovinciali. doar numele provinciei Tracia păstrându-i amintirea. Carpii erau un trib dacic care trăia în Moldova. Chr. ei făceau parte din acei aşa-zişi daci liberi. fiind consideraţi de romani.în anii 101-102 şi 105-106. este constantă la est de Carpaţi pe toată perioada de dominaţie romană în Dacia. de la Munţii Carpaţi (despre care se crede că au moştenit numele de la carpi) până la Nistru. unde au creat cultura arheologică Poieneşti-Zvorâştea 5 .legendele antice pretindeau că s-a născut între Traci. Ultima menţionare a fost a istoricului grec Zosimos în 381 sub numele de carpodaci. unul dintre cele mai mari pericole pentru provinciile Dunării de Jos. ei de altfel se presupune că au recucerit o parte din teritoriile provinciei romane Dacia după retragerea Aureliană..c.

balta 6 . favorizând unitatea etnicolingvistică în întreg spaţiul dintre Nistru. Limba tracilor. iraniana. mai ales din părţile sudice ale Moldovei. Mommsen au determinat asimilarea de către carpi a culturii net superioare romanice. urmare a acestui proces. Retragera aureliană din Nordul Dunării din 275 a favorizat această sinteză. au fost strămutaţi în diferite părţi ale Imperiului. în cadrul "hotarelor invizibile ale Imperiului" Th. O parte a carpilor. Limba tracă se înrudea cu alte limbi indoeuropene: sancrita. Diferitele sisteme de dominaţie romană.manifestându-se prin continuitate de locuire a teritoriului şi schimburi între populaţiile dacice "libere" şi locuitorii Daciei romane sau cu neamurile germanice. Dunăre şi Tisa. carpii însuşindu-şi limba latină.

Inscripţia era scrisă cu caractere greceşti. .de două limbi diferite. ilirica. Toate aceste limbi formau grupul satem al limbilor indoeuropene (un alt grup . iar la cei de sud cu "para". după denumirea ierburilor de leac care s-au păstrat în izvoare istorice. celta. Ultimii invocă argumentul că la tracii de nord denumirile cetăţilor se terminau cu sufixul -"dava".kentum.Chr. Divizarea tracilor în două grupuri mari de nord şi de sud a stimulat diferenţierea lor lingvistică.germana). Despre limba tracilor se poate judeca şi după numele proprii toponimice. Sunt foarte puţine date istorice despre limba tracilor. O inscripţie în limba tracă a fost descoperită în 1912 la Ezerovo în Bulgaria. idiomurile slave.) nu s-au păstrat.veche. de unde se impune concluzia că limba unică a tracilor avea două dialecte. Versurile lui Ovidiu scrise în limba getică la Tomis (anii 8-17 d. însă după cum relata scriitorul antic Strabon. Unii cercetători sunt de părerea că este vorba de două dialecte. Ocupaţiile şi modul de viaţă. toţi tracii vorbeau aceeaşi limbă. Stabilirea unei limbi comune pe întreg spaţiul locuit de traci prezenta o formă a unităţii lor etnice. latina. 7 . cu mici diferenţe.formau limbile: greaca. iar alţii.

8 .) Tracii. Mediul natural în care trăiau şi modul de viaţă care îl duceau le asigurau o viaţă lungă. Răcătău (Bacău). fiind înconjurate cu şanţuri umplute cu apă. Ei se îmbrăcau în cămăşi lungi încinse cu brâe. erau oameni de statură potrivită. împletite cu nuiele şi unse cu lut. dar iarna cojoace. alcătuit dintr-un număr restrâns de locuinţe. în latină. Localităţile întărite serveau drept reşedinţe ale căpeteniilor de triburi (asemenea reşedinţe erau la Butuceni (Orhei). puternici. Otomani (Bihor). "capillati") erau cu capul descoperit.Tipul principal de aşezare a tracilor era satul. erau luptători experimentaţi în multe conflicte militare. Sărata Monteoru. aveau un termperament aprins. "pileaţi") purtau pe cap căciuli de postav. iar la necesitate îl acopereau cu o glugă. Casele construite la suprafaţă aveau pereţi din bârne. Mai rar se foloseau locuinţe sub formă de colibi şi bordee. Babadag etc. purtau pantaloni (iţari) din cânepă sau in. şi mai ales conform imaginilor de pe Columna lui Traian şi Tropeaum Traiani (din Dobrogea). Persoanele din mediul aristocraţiei tribale (numiţi tarabostes sau. Multe localităţi erau amplasate pe locuri înalte. în latină. pe când oamenii de rând (numiţi comaţi sau. conform izvoarelor istorice.

Chr. în agricultură se generalizează unelte de fier. O ocupaţie de bază era şi creşterea animalelor. Posibil că pe lângă conducătorul tribului exista un sfat al bătrânilor. având la bază agricultura. Agricultura primitivă se practica cu brăzdarul din lemn sau corn de cerb. Fiecare trib avea un teritoriu propriu.Chr. Acest port se aseamănă cu portul naţional al ţăranilor români de astăzi din zona de munte. creşterea animalelor. ceea ce va duce la o stratificare socială. Această parte activă a membrilor comunităţii capătă posibilitate de a acumula bunuri materiale. Ocupaţiile tracilor au progresat în continuu. Conducătorii războinici şi slujitorii cultelor religioase (sacerdoţii) aveau un rol deosebit în organizarea tribului. în secolul al II-lea î. Dintre meşteşuguri cele mai importante era metalurgia (prelucrarea bronzului. catrinţe (fuste).Chr. reprezentanţi ai aristocraţiei tribale. iar pe cap o basma. tracii foloseau calul domestic în activitatea gospodărească şi militară. In secolul al V-lea Î. tracii de nord au preluat de la tracii de sud brăzdarul de fier. meşteşugurile. Tribul era forma principală de conveţuire a tracilor. Spre sfârşitul mileniului al II-lea î.Femeile purtau cămeşi cu mâniei croite din materialul întreg. apoi a 9 .

tracii au preluat roata olarului. în podoabe de bronz. a metalelor preţioase) şi ceramica. argint. care apoi a fost înlocuit cu Zamolxis. probabil de la celti. In opinia unor istorici acesta a fost iniţial numele zeului suprem al dacilor. în prima jumătate a mileniului I î. La fiecare 4-5 ani tracii trimiteau zeului suprem un sol. Se credea că cel decedat pleacă la Zamolxis. Herodot scrie şi despre zeul Gebeleizis.) se îmbină armonios cu elementele locale. decoruri pe unele arme. Zeul suprem era Zalmoxis (după Herodot) sau Zamolxis (după Strabon). Influenţele externe (greceşti.fierului.Chr. Aceste opere mărturisesc despre un gust frumos şi o tendinţă de a reda cu multă fidelitate realitatea. Autorii antici scriu că tracii credeau în nemurire. Arta tracilor şi-a găsit întruchiparea în ornamentarea ceramicii. în figuri zoomorfe şi antropomorfe din lut ars. Credinţa lor era politeistă (mai mulţi zei). Decorul în formă de cerc de pe vase şi arme denotă ataşamentul tracilor faţă de cultul Soarelui. zeul soarelui. scitice etc. aur. Arta şi credinţele tracilor. sacrificând cu acest 10 .

predomină incinerarea. Se presupune că denumirea "dacii" provine de la daos-"lup" în limba înrudită a frigienilor. Unitatea etno-culturală a getodacilor. cât şi înhumarea (înmormântarea) celor decedaţi.Chr. Pentru prima dată ei sunt menţionaţi de Caesar în lucrarea "De bello galico". Această denumire ţine cont de diferenţierea regională a triburilor. izvoarele istorice tot mai des îi pomenesc tracii in rând cu geţii şi pe daci.scop pe un membru de vază al tribului (prin aruncarea peste suliţi ridicate în sus).Chr. Tracii practicau atât incinerarea (arderea). iar dacii-în regiunea intermontană din Carpaţi Pe de altă parte această denumire exprimă unitatea etno-lingvistica şi culturală a acestor triburi. Despre aceasta par să mărturisească stindardele dace de pe Columna lui Traian. deoarece geţii locuiau în regiunea de şes de la sud şi est de Carpaţi şi pe ambele maluri ale Dunării de jos. La sfârşitul mileniului I Î. în mileniul I î. în istoriografia modernă pentru denumirea tuturor triburilor nord-dunărene este folosită denumirea de geto-daci.Chr. la mijlocul secolului I î. care erau prezentate în formă de balaur cu cap de lup în unele izvoare se folosea denumirea de geţi pentru daci de către greci 11 .

Chr. Unităţii etnoligvistice a geto-dacilor. nu se bazează pe nici un fel de materiale arheologice sau scrise şi se află în contradicţie cu totalitatea izvoarelor istorice şi lingvistice. se consolidează unitatea de cultură geto-dacă. ii corespunde şi unitatea de cultură materială. şi cei de est dacii. căreia îi corespunde o comunitate unitară etnică. Deci.şi de daci pentru geţi (de către romani. 12 . scriitorii greci şi romani au folosit aceste denumiri pentru triburi sau uniuni tribale care etnic nu se deosebeau şi vorbeau în aceeaşi limbă.cea a constituirii statului.geţii. răspândită pe întreaga arie a vieţuirii tracilor de nord Din secolele II-I î. ajungând la o treaptă nouă de organizare politică . mărturisită de scriitorii antici. Tentativele unor istorici sovietici de a diviza tracii de nord in doua grupuri separate: cei de vest .

arheologii au pus in evidenta. sare(salem).pana la impunerea definitiva a acestora din urma.Dacia a fost transformata in provincie romana si va ramane stapanita timp de 156 de ani de catre romani.legume(legumen). Daco-getii Lingvistii romanii.Se poate vorbi despre o perioada de lingvism.2.Influenta patrunderii de meseriasi. In urma razboaielor dintre daci si romani. Peste 2600 de inscriptii scrise in latineste au fost descoperite pe teritoriul tarii noastre. 13 .agricultori.aur( aurum).istoricii.Romanizarea populatiei s-a desfasurat rapid si usor.negustori in Dacia inca de dinainte de cucerirea romana.in decursul timpului.se face simtita si astazi prin termeni din domeniu pastrati din latina :a ara(arare).date si documente de limba care ne arata originea si caracterul limbii romane.grau(granum).cand se folosesc concomitent limba geto-daca si latina.

cismea) din neogreaca(caramida.a iubi.a pedepsi) iar din franceza(bacnota.Cris.deal.mila.gepizii. La Orastie s-a tiparit prima parte din Vechiul Testament.slavii au influentat limba fara a modifica fondul principal 14 .Dunare. Spre deosebire de limba romana.avarii.iar dupa 1540 au aparut si carti in limba romana.hunii.barza) si 2200 de nume proprii(Arges.Invazia popoarelor migratoare(gotii.din maghiara(gand.Fondul principal de cuvinte al limbii romane este in proportie de 60-66% de origine latina.geniu).oras.Pe langa forma literara si forma populara.limba literaturii artistice poate sa intrebuinteze orice forme.cele mai multe fiind la Brasov.noroc).brad.cuvinte sau expresii atat din limba populara cat si din graiuri. Primul document cunoscut scris in limba romana este o scrisoare din anul 1521. chip) din turca(alai.boala.Motru) Din slava avem aproximativ 20-22% din fondul principal de cuvinte(cleste.limba romana mai este si limba literaturii artistice.acestora li se mai adauga apoximativ 100 de cuvinte izolate(abur.

numeralul.Majoritatea partilor de vorbire flexibile sau inflexibile sunt mostenite din limba latina:substantivul.modifica topica cu predicatul la sfarsitul propozitiei.pronumel e.prefera raportul de coordonare fata de cel de subordonare dar au ca baza aceasi latina populara.verbul cu cele patru conjugari.de cuvinte si structura gramaticala de origine latina. Morfologia limbii romane mosteneste in mare parte realitatea limbii latine populare. 3. Sintaxa limbii romane.articolul. Romanii pana in secolul V 15 .adjectivul.

însă cea mai veche aşezare descoperită aici datează. Cea mai veche perioadă din istoria Romei este cunoscută în istorie sub denumirea de .n. Organizarea socială a Romei în această perioadă era democraţia militară. căderea imperiului roman de apus (476) şi migraţiunea poparelor au dus la decăderea oraşului. împărţirea imperiului (395). al Imperiului roman.e. fiecare curie având căte zece ginţi. Mutarea capitalei imperiului la Constantinopol (330)..n. care ar fi durat. Roma a devenit centru politic al republicii sclavagiste romane.Potrivit tradiţiei. în timpul domniei lui Nero.n.n. Adrian şi Caracalla.). Roma a fost mărită. Reconstruită în timpul Flavilor. de prin secolul al X-lea î. iar din secolul I î. Roma a fost întemeiată în anul 735 î.C. Principalele 16 . aproximativ două secole şi jumătate (753-509 Î. de Romulus şi Remus. Imperiul roman a fost unul dintre cele mai puternice şi mai mari state ale lumii antice. De la sfârşitul secolului al VI-lea î. potrivit materialelor arheologice. o mare parte a oraşului Roma a fost mistuită de incendiu. mai ales sub împăraţii Traian.e. potrivit tradiţiei. În anul 64.e.e.perioada regalităţii”. locuitorii Romei (populus romanus) erau împărţiţi în trei triburi a căte zece curii..

instituţii ale statului roman incipient erau adunarea bătrânilor (senatus), adunarea poporului pe curii (comitia curiata), care alegea pe toţi magistraţii şi regele (rex), ales de adunarea poporului. În cursul evoluţiei sale din această perioadă populaţia Romei s-a împărţit în patricieni (aristocraţia gentilică) şi plebei (reprezentanţi ai triburilor aservite), amândouă categoriile fiind formate din oameni liberi, sclavia, incipientă, având un caracter patriarhal. În secolul al VI-lea Î.C. Roma a cunoscut o perioadă de dominaţie politică etruscă, care a influenţat tradiţia, instituţiile politice şi arhitectura secolelor următoare. La sfârşitul secolului al VI-lea Î.C. (potrivit tradiţiei romane în anul 509 Î.C.), la Roma s-a instituit republica, autoritatea regală fiind înlocuită prin aceea a doi magistraţi, numiţi la început praetori, iar apoi consuli, aleşi dintre patricieni, de către adunarea poporului. Senatul, alcătuit din patricieni, a devenit organul suprem al puterii în republica romană, dând acesteia un caracter net aristocratic. În cursul unui îndelungat proces istoric (sec VI-III Î.C.) s-au efectuat importante reforme sociale, care au pus bazele organizării statului roman în forma cunoscută de istorie. Principalul conţinut al istoriei interne a statului roman în perioada republicană timpurie îl constituie lupta plebeilor cu patricienii pentru
17

pământ şi pentru egalitate în drepturi politice. Lupta dintre patricieni şi plebei încheiată în 287 Î.C. a dus la importante modificări în structura socială a statului roman; populaţia liberă a Romei s-a împărţit în caste (ordines), în fruntea cărora era noua aristocraţie (nobilitas), alcătuită din vârfurile patriciene şi plebeiene. În a doua jumătate a secolului al Vlea Î.C., Roma dispunând de o excelentă organizare militară, a iniţiat o politică expansionistă în Latium, apoi în Italia. În urma războiului cu coaliţia oraşelor latine (340-338 Î.C.), care i-a adus hegemonia în Latium şi a războaielor cu samniţii (343-341, 327-304 şi 298-290 Î.C.), Roma a cucerit întreaga Italie centrală de pe ambii versanţi ai Apeninilor. După cucerirea Italiei centrale Roma a ajuns în conflict cu oraşele greceşti din sudul Italiei. În urma războiului cu regele Etirului, Pyrrhos (280-275 Î.C.), şi a asediului Tarentului (272 Î.C.), Roma a ocupat toată Italia de sud. După ocuparea Italiei şi organizarea ei din punct de vedere politic, social-economic şi administrativ, interesele Romei s-au ciocnit de cele ale Cartaginei. Lupta pentru supremaţie în bazinul mediteranean a dus la cele trei războaie denumite, războaie punice. În urma primului război punic, Roma a obţinut Sicilia, dar forţa economică, politică şi militară
18

a Cartaginei rămânea aproape intactă. În cursul celui de-al doilea război punic armata cartagineză, condusă de Hanibal, a invadat Italia, pricinuind armatei romane înfrângeri zdrobitoare la Lacul Trasimene şi mai ales la Cannae. Dar tactica temporizatoare elaborată de Fabius Cunctator, precum şi campaniile din Spania şi Africa conduse Publius Cornelius Scipio, au hotărât soarta războiului; Cartagina a suferit o grea înfrângere la Zama şi a pierdut în favoarea Romei toate posesiunile de peste mări. În urma celui de-al doilea război punic Roma a obţinut hegemonia în bazinul apusean al Mării Mediterane şi şi-a îndreptat atenţia spre răsărit (unde ocupase Iliria). În urma a trei războaie Macedonia a fost înfrântă şi supusă. După înfrângerea unei mari răscoale antiromane (148-149 Î.C.) Macedonia a fost transformată în provincie romană, iar în 146 Î.C., după înfrângerea răscoalei Ligii Aheene oraşele greceşti au fost subordonate provinciei romane Macedonia. În acest timp, Cartagina sa refăcut din punct de vedere economic; un nou război, al treilea război punic (149-146 Î.C.), provocat de romani, a avut drept rezultat zdrobirea Cartaginei (care a fost dărâmată şi includerea teritoriilor acesteia în provincia romană Africa. După consolidarea stăpânirilor în provincia Balcanică şi după zdrobirea
19

În 129 Î.C.C..C. În secolele II-I Î. ca urma a transformării Romei într-un mare stat maritim. s-au dezvoltat comerţul.) şi statul Ptolemeilor (Egiptul) (30 Î.Cartaginei. În urma a trei războaie Roma a înfrânt pe Mitridate. ocupând toate teritoriile stăpânite sau controlate de acesta.C. Profitând de puternica criză politică a statelor elenistice. aceeaşi soartă a împărtăşit-o Bithynia în 75 Î. romanii au început ofensiva pentru cucerirea teritoriilor asiatice.. Spre sfârşitul secolului I Î. În Asia Mică rămânea liber regatul Pontului.. capitalul financiar şi cămătăresc şi a crescut rolul cavalerilor în viaţa politică şi socială a statului. romanii au înfrânt şi au transformat în provincii romane statul Seleucizilor (Siria) (64-63 Î. Roma devenise unul dintre cele 20 . care sub conducerea lui Mitridate al VI-lea Eupator a închegat în jurul lui o vastă uniune politică îndreptată împotriva Romei.C. regatul Pergamului şi posesiunile sale au fost transformate în provincie romană. Roma împunându-şi astfel hegemonia şi în bazinul răsăritean al Mării Mediteraneene.).C.

concentrarea pământului şi formarea latifundiilor. au avut loc puternicele răscoale ale sclavilor din Sicilia şi răscoala condusă de Spartacus. războiul aliaţilor. Pompei.) în fruntea armatei cu care cucerise Galia. Crassus şi Cezar s-au unit formând primul triumvirat (59 Î. l-a înfrânt pe Pompei şi pe partizanii acestuia devenind conducător 21 . a ocupat întreaga Italie. eliminarea treptată a producătorilor liberi. răscoalele sclavilor. complotul lui Catilina au fost semne ale crizei politice şi sociale.C. Încercând să rezolve criza. precum şi ascuţirea contradicţiilor sociale au provocat o largă mişcare socială pentru înfăptuirea unei reforme agrare. instituind în fapt dictatura. În secolele II-I Î. condusă de fraţii Caius şi Tiberius Gracchus. conducătorii armatei. ai cavaleriei şi ai plebei. deşi înfrânţi au obţinut cetăţenia romană.C. După ce în 52 Î. Creşterea imensă a numărului de sclavi în urma războaielor de cucerire şi introducerea pe scară largă a muncii acestora în producţie au marcat generalizarea modului de producţie sclavagist la Roma.).C.C. Consecinţele principale ale acestui fapt. Cezar a trecut Rubiconul (49 Î. Mişcarea socială a gracchilor. Pompei a fost ales consul fără coleg. Lupta pentru putere a luat forme ascuţite.mai mari şi mai puternice state ale lumii antice. În acelaşi timp s-au răsculat şi aliaţii italici ai Romei care.

În timpul principatului s-a întărit proprietatea funciară mijlocie şi s-au dezvoltat viaţa orăşenească. a fost întărirea procesului de romanizare a provinciilor unde locul vechilor 22 . În secolul I Î. Horaţiu. tribun pe viaţă şi cenzor. Reformele înfăptuite de Cezar au netezit calea instaurării imperiului. Cezar. meşteşugurile şi comerţul.unic al statului roman. naturalistul Pliniu cel Bătrân. Pompeius. Cele mai remarcabile personalităţi ale epocii au fost oratorul Cicero. Suetoniu.C. şi I D.C. care a continuat şi cu mai multă violenţă după asasinarea lui Cezar (44 Î.C. şi mai ales în perioada lui August (numită şi epoca de aur a artei şi literaturii romane).C. O caracteristică importantă a perioadei I-II D. Tacit. istoricii Salustiu. Ovidiu. poeţii Virgiliu.C. Senatul l-a numit pe Cezar dictator pe termen nelimitat. Trogus.) s-a sfârşit după un lung război civil cu instituirea principatului de către Octavian August (27 Î. Titus Livius. cultura romană a atins apogeul. Lupta pentru putere.).

în slăbirea rolului aristocraţiei senatoriale. i-a înfrânt pe daci în două campanii sângeroase (101-102 şi 105-106). al III-lea sunt remarcabile domniile împăraţiilor Septimius Sever. primul provincial devenit împărat. Britania şi regatul Palmyrei) şi în răscoale ale coloniilor şi populaţiilor supuse. 23 . sub presiunea goţilor şi a dacilor liberi. Aurelian şi Diocleţian. În timpul lui Aurelian administraţia romană a părăsit Dacia. în urma războaielor civile dintre pretendenţi. pe plan politic aceasta s-a manifestat în desele schimbări de împăraţi. Hispania. în tendinţele unor provincii de a se rupe de imperiu (Galia. În sec. Traian (98117). În secolul al III-lea Imperiul roman a intrat în criză. transformând cea mai mare parte a Daciei în provincie romană.rânduieli a fost luat de cultura şi civilizaţia superioară a Romei şi creşterea rolului provincialilor în viaţa imperiului. în creşterea rolului politic al armatei.

el a împărţit imperiul în patru prefecturi (Galia.Constantin cel Mare (306-337) a continuat reformele sociale şi politice ale lui Diocleţian. de creşterea luptei de clasă. al IV-lea. La sfârşitul sec. Dar. Theodosius (379-395) a realizat ultima reunire a imperiului sub o singură autoritate. sfâşiat de luptele interne pentru putere. În anul 313 a dat edictul de toleranţă în favoarea creştinismului. imperiul s-a împărţit definitiv în formaţiunile politice 24 . După moartea sa. a mutat capitala la Constantinopol. oraş clădit de el. Imperiul roman nu mai putea să revină la vechea lui strălucire. Italia. de atacurile poparelor din afară. Iliria şi Orientul).

care a continuat să existe până în secolul al XV-lea. s-a transformat. conduşi de Alaric şi în 455 de vandal. a fost detronat de Odoacru. dezvoltării istorice. În anul 476 ultimul împărat roma. într-un stat feudal cunoscut sub numele de Imperiul Bizantin. Imperiul roman de răsărit. În anul 410 Roma a fost ocupată şi jefuită de vizigoţi. adaptându-se. comandantul mercenarilor germani şi pe teritoriul Italiei s-a constituit primul regat barbar.cunoscute sub numele de Imperiul roman de apus şi Imperiul roman de răsărit. datorită unor condiţii speciale. Romulus Augustus.i conduşi de Genseric. 25 . în urma unor procese complexe.

macedoneni./Chip fioros . ale cãror drumuri si interese s-au ciocnit in spatiul carpato-danubianopontic:greci./barba si pletele lor n-au fost taiate nicicand .glasul crunt . Calitatile militare ale geto-dacilor au produs o puternica impresie asupra contemporanilor.persi./ Vin si se duc tot foind prin a orasului strãzi./Mana 26 4.sciti./Arc si sageti. Intalnirile intre daco-geti si popoarele inconjuratoare . Pentrut Herodot getii erau “cei mai viteji si cei mai drepti dintre traci”.romani .Stirile au devenit apoi mai variate atat in ceea ce priveste organizarea militara a triburilor si uniunilor de triburi geto-dace cat si in raporturile cu neamurile din preajmã.Prima referire la un conflicr militar in care s-au mentionat geto-dacii a fost razboiul dintre persii sub conducerea lui Darius I si sciti.macar ca-ntre geti si barbari empãrtitã.De la Tomis unde se afla exilat poetul Ovidiu ii infatisa astfel pe ostenii geto-daci:”Coasta aceasta.icoana lui Marte intreaga.celti./Vezi intr-un numar mai mare pe getii ce umblã cãlare./Nu e nuci unul din ei sa nu poarte in spate o tolba . ce la varf unse-s cu fiere de serpei ./Insã de getii rebeli pare sa tina mai mult .etc.

atacurile geto-dace probabil au luat forma hartuirii. Singura rezistenta intampinatã de Darius a fost din parte getilor . Herodot le evalueaza la 700.” Angajarea primei lupte consemnate de istorie impotriva unei puternice armate.deprinsa le e sa-nfiga in dusman cutitul.cea persana.dar nu e exclus ca atacurile sa fi avut si o amploare 27 ./Armã la oricare get stand langa sold in cimitir. Nici una din coloniile grecesti sau vreunul din triburile trace nu s-au ridicat impotriva fortei de invazie persane. persii au concentrat forte uriase.e.Avand in vedere superioritatea covarsitoare. Pentru razboiul contra scitilor.constituie o dovada elocventa despre nivelul organizarii la care ajunsesera triburile si uniunile de triburi geto-dace in sec VI-V i.n. Expeditia Imperiului Persan impotriva scitilor a fost o demonstratie de forta pentru captarea tracilor si a macedonenilor in sfera influentei persane in vederea unui conflict cu grecii.000 de luptatori.

Alaturi de odrişi au luat parte si celelalte triburi trace inclusive si cele din afara stapanirii odrise .caci istoricul grec Herodot atribuie o importantã demna de a fi subliniata biruintei reputate de persi contra getilor . 28 . Un alt episode in care au fost implicate triburi trace au fost razboaiele medice si peloponesiace.Prin intermediul statului Odris getii au fost angajati in evenimente in N.deosebita .fiind cucerit ulterior de macedonenii condusi de Filip II si disparand odata cu ultimul regat macedonean fiind cucerit de romani. care ulterior s-a extins ingloband alte triburi trace inclusive geto-dacii dintre Balcani si Dunãre .pentru prima oara toti tracii au fost uniti. In timpul razboaielor peloponesiace statul Odris s-a aflat alaturi de Atena in conflict cu Macedonia si Sparta.decazand continuu. Profitand de desfasurarea generalã a razboaielor medice care au condus la slabirea si ulterior disparitia prezentei persane pe litoralul vestic al Pontului Euxin.Se poate spune ca atunci. odrişii au pus bazele in 480 i.importiva Macedoniei.impotriva scitilor iar in S in special impotriva Macedoniei.n primului stat din lumea sudtracã . dar dupa moartea regelui Odris aceasta alianta s-a destramat dar statul Odris a supravietuit.e.

care prin ansamblul de reforme pe care le-a aplicat a facut din armatã acel instrument de forta capabil sa serveasca telurile expansioniste macedonene.In aceasta perioada geto-dacii se aflau intr-o rezistenta acerba impotriva scitilor.FilipII.relatiile dintre macedoneni si sciti s-au tensionat iar macedonenii au zdrobit intreaga armata scita in timp ce aceasta pustia Dobrogea.Daco-getii ajunsesera sa dispuna de un potential economic si militar suficient penrtru a riposta eficient repetatelor tentative scite de inaintare inspre vest.Dupa asasinarea lui Filip la conducerea statului macedonean a venit fiul acestuia Alexandru.urmarind prinderea ca intr-un “cleste” a teritoriilor daco-gete dar datorita unor evenimente.Tocmai aceasta realitate explica faptul ca scitii incapabili sa infranga singuri dacii au fost nevoiti sa ceara ajutor macedonenilor .care vroiau sa-si extinda influenta pana la Dunãre.consemnat de istorici a fost tot impotriva macedonenilor.Alt contact tensionat important intre geto-daci si lumea inconjuratoare. Politica expansionista a statului macedonean a capatat un impuls deosebit dupa ce la carma lui venise un conducator remarcabil.Triburile trece sperand ca posibilitatile militare ale lui Alexandru erau sub 29 .

acelea ale tatalui sãu au dus o politica ferma impotriva expansiunii macedonene. organizatra. Dupa ce Alexandru s-a convins ca tracii nu-i vor mai face probleme a inceput campania de “pedepsire” a Imperiului Persan.Dispunand de osti mult mai numeroase .Datele arheologice arata ca in lumea daca are loc un proces de unificare a triburilor si a uniunilor de triburi. invingand treptat tote triburile trace.chiar si pe daci care ereau cei mai puternici dintre traci.Alexandru reusind cu o singura campanie sa-i infranga pe toti tracii. Desi Macedon a avut o armata numeric inferioara .modul in care era inarmata. si condusa o faceau net superioara aliantei tracilor.mai inzestrate 30 .mai bine organizate. Un alt contact militar a fost intre getodacii condusi de Dromichetes si macedonenii lui Lysimah..In timp ce Lysimah se lupta in Asia Mica cu un altul dintre regatele ramase din Imperiul Macedonean.Astfel triburile de nord si de sud trace s-au aliat.dar dupa o confruntare in camp deschis getii au observat ca nu pot invinge falanga si au incercat sa evite o infruntare directa folosind tactica pamantului parjolit si hartuirile.Dromichetes profita de situatie pentru a incerca sa uneasca geto-dacii de la sud si de la nord de Dunare.ceea ce i-a determinat pe macedoneni sa-i atace.

inclusiv regele Lysimah au fost dusi la o cetate unde au fost tratati si ospatati .asigurandu-si lui o scapare rusinoasa “.La momentul in care capacitatea combativa a armatei lui Lysimah se diminuase Dromichetes a atacat-o decisiv si a capturat-o in intregime.iar soarta lor supusa spre dezbaterea adunarii poporului.hartuind armata macedoneana peste tot astlel incatdesi acesta reusise sa cucereasca o serie de asezari fortificate a fost pus intr-o situatie grea dupa cum evidentiaza istoricul Diodor din Sicilia in scrierile sale: “Armata lui Lysimah era chinuita de foame .si de un numar mult mai mare de puncte fortificate.Daca in timpul razboiului dromichetes si-a demonstrat calitatile proprii unui mare comandant de osti.de aceea Lysimah a abandonat campania din Asia si a intreprins o expeditie pentru inlaturarea acestui pericol de la granitele imperiului sau.Prietenii il sfatuiau pe rege sa scape cum va putea si sa-si mute gandul ca oastea lui l-ar putea salva . Impotriva lui Dromichetes a aplicat cu deplin succes strategia “pamantului parjolit”. dupa victorie el s-a dovedit un om politic si diplomat de exceptie .ceea ce il facea cel mai periculos.geto-dacii lui Dromichetes spre deosebire de ceilalti dusmani ai lui Lysimah. Episodul e infatisat de 31 .”Lysimah le raspunde insa ca nu e drept sa-si paraseasca oastasii si prietenii. Invinsii .

” Datorita deselor migratii ale celtilor dinspre vest . care i-au daruit viata . Cel care a realizat asta a fost Burebista. 32 .Diodor din Sicilia :”Ajungand ostirea lui Lysimah in puterea tracilor . Dromichetes fu impotriva pedepsirii regelui si-i lamuri pe osteni ca e bine sa-l crute pe barbatul acesta . Daca l-ar omora pe Lysimah . iar locurile intarite aflate mai inainte in stapanirea tracilor .In timpul conducerii sale Dacia a devenit un adversar pe masura Imperiului Roman atat din punct de vedere economic cat si militar. ei le vor dobandi inapoi fara nici o primejdie. El a fost conducatorul unuia dintre triburile geto-dace iar prin mijloace militare sau diplomatice a reusit in cativa ani sa uneasca toti geto-dacii intr-un singur stat. acesta are sa se arate recunoscator tracilor . care luase parte la primejdiile razboiului trebuie sa aiba dreptul de a chibzui asupra felului cum sa fie tratati cei prinsi . ale scitilor si ulterior ale bastarnilor dinspre est geto-dacii au fost obligati sa se uneasca in un singur stat centalizat. ca sa-l pedepseasca . alti regi au sa-I ia domnia si se prea poate ca regii acestia sa fie mult mai de temut decat inaitasul lor.. Caci poporul . Dar crutandu-l pe Lysimah . acestia se stransera la un loc si strigara sa le fie dat pe mana regele prizonier .

in cativa ani . incat . Burebista .In granitele sale erau cuprinse toate pamanturile ce apartineau geto-dacilor din cele mai vechi timpuri. Totusi timp de peste un deceniu n-a avut loc nici un fel de contact militar ceea ce ia usurat lui Burebista eforturile de unificare statala . Pompeius si Crassus . Ba inca a ajuns sa fie temut si de romani. Statul roman aflat in plina expansiune . a faurit un stat puternic si a supus getilor cea mai mare parte a populatiilor vecine. Caesar si Pompeius au inceput sa-si dispute tot mai aprig puterea. Dupa instalarea triumviratului lui Caesar. 33 . Roma a reusit sa-si infranga treptat adversarii dar ca urmare a mortii lui Crassus . spre nord la Carpatii Padurosi .Principalul izvor il constituie marturiile istoricului Strabon care scria despre Burebista :”Ajungand in fruntea neamului sau . care erea istovir de razboaie dese . l-a inaltat atat de mult prin exercitii. cumpatare si ascultare fata de porunci .barbat get . inchegare satului dac in imediata vecinatate a zonelor lui de stapanire si interes .” Statul creat de el se intindea spre apus pana la Dunarea de mijloc si Moravia . spre est la raul Bug si era marginit doar de Marea Neagra iar la sud Muntii Haemus din Balcani. a urmarit cu atentie iar de la un anumit moment cu ingrijorare.

Asadar Burebista s-a decis sa-l sprijine pe Pompeius .Armatele ambilor generali s-au strans in Balcani .Burebista a urmarit cu atentie evolutia evenimentelor . O confruntare intre regatul dac si statul roman devenise iminenta . Caesar a strivit armata lui Pompeius si cele ale sprijinitorilor sai la Minda in Hispania. Imparatul a strans in pen Balcanica 16 din cele mai bune legiuni si 10.Deznodamantul razboiului s-a petrecut insa inainte ca armata daca sa poata interveni.ceea ce a sporit numarul aliatilor sai .000 de calareti. Acesta din urma era pentru Burebista singurul aliat posibil dealtminteri pozitia lui militara parea mai puternica. O alianta cu Caesar era greu de conceput caci acesta se manifestase constant ca un promotor al politicii expansioniste si era clar ca nu va tolera existenta unui stat dac puternic in aproprierea frontierei statului roman . a consolidat vastul sau sistem de fortificatii si a facut 34 . iar Burebista a dus dese incursiuni in provincile romane. In schimb Pompeius dovedise in Orient ca prefera o politica de organizare a unui sistemde state clientelare.In acaeste conditii el era obligat sa ia partea unuia dintre pretendenti.Pentru regele dac se punea problema de a obtine recunoasterea statului sau si a autoritatii sale asupra oraselor grecesti. iar dupa prima lupta Pompeius a iesit victorios.

care pe langa .Regi ca Deceneu . care-si exercita autoritatea pe un vast teritoriu .statutul de rege erau si mari preoti au incercat sa asigure recentralizarea statului dac.Societate daca a inregistrat o dezvoltare si inflorire in multe privinte comparabila cu alte civilizatii contemporane. iar la putin timp dupa aceea si Burebista a murit asasinat de un grup de complotisti.Statul dac infaptuit si condus de el s-a afirmat ca o mare putere politica si militara a antichitatii.Comonisicus .demonstrand ca aparitia lui Burebista nu a fost un eveniment 35 . caesar a fost asasinat in Senat de complotistii condusi de Cassius si Brutus .Cu patru zile inainte de data fixata pemtru invazie . ceea ce a mentinut uniti toti dacii . Din punct de vedere militar Burebista s-a dovedit a fi inzestrat cu un dezvoltat spirit organizatoric si o patrunzatoare gandire strategica .primul stat dac centralizat si independent .Dar in acelasi timp regii daci au incercat sa refaca statul dac centralizat. In perioada urmatoare poporul dac n-a renuntat nici un moment la lupta sa pentru libertate impotriva tuturor celor care au vrut sa ocupe teritoriul dac.aliante cu celelalte triburi trace si cu bastarnii si cu celtii . in special impotriva romanilor sub forma raidurilor in provincile romane vecine. Burebista a creat o opera monumentala.

Imperiul Roman nu a organizat imediat dupa moartea lui Burebista o actiune militara de anvergura impotriva dacilor. Pluthar mentioneaza ca un rege getodac. vest si sud-vest dacii au lansat o serie de actiuni in macedonia care devenise o baza de lansare a expansiunii romane peste 36 .trecusera de partea lui Antonius.iar cucerirea lui traian a facut-o imposibil.e. Marcus Antonius si Lepidus.dar nedobandind nimic din cele cerute.Cassius Dio vorbeste despre dacii care isi oferisera servicile intai lui Octavian . Moartea lui Caesar a adus declansarea unor convulsii interne care s-au incheiat cu triunviratul lui Octavian. Planul lui Caesar de cucerire a Daciei nu a fost abandonat insa de Octavian insa Datorita conflictului dintre Octavian si Marcus Antoniu a fost amanat.istoric intamlator ci rezultatul unui proces legic .Pana la urma dacii au avut un rol redus in desfasurarea luptei pentru putere in Imperiul Roman. Dicomes. i-a promis lui Antonius “ca-l va ajuta cu armata numeroasa”. In ultimele decenii ale secolului I i. La randul sau .Interventia factorilor externi ostili a inetinit reunificarea daciei .obiectiv care trebuia sa-si gaseasca implinirea intr-un act unificator de genul celui infaptuit sub Burebista .n incercand sa slabeasca amenintarea romana dinspre sud.

prin 11-12 e.n pericolul expansiunii romane a crescut enorm .n s-a instituit un comandament militar al Moesiei. a cerui prima fapta a fost o campanie pentru infrangerea rezistentei gete de la nord si sud de Dunare.pe pamanturile dace. Momentul care a amrcat o noua faza a confruntarilor a fost expeditia lui Marcus Vinicus.n guvernatorul Panoniei si cel al Moesiei au atacat teritorile dintre Carpatii Meridionali si Dunare distrugand numeroase puncte fortificate si stramutand 37 .iar apoi sa-I cucereascaajungandu-se ca in perioada lui Decebal granita Imperiului Roman sa fie Dunarea.cu scopul de a controla litoralul maritim cat si teritoriile extracarpatice.Adoptarea de catre Roma a unei atitudini ofensive nu a intarziat sa-si arate efectele.amenintand in chip grav independenta si fiinta poporului dac. iar stapanirea romanilor in zonele sud-dunarene sa fie stabilizata In primele decenii ale secolului ale sec I e.iar ca legatus Augusti pro praetore exercitus a fost nimit Ceacina Severus .Datorita diplomatiei romane .acestia au reusit sa-I facaca pe geti sa se lupte intre ei .In timp ce Vinicius ataca prin vest romanii au cuceit teritorile dace de pe malul marii ajungand la Delta . iar in anul 6 e. reusind sa-i slabeasca . Pana la aceasta expeditie Roma se mentinuse in defensiva la vestul Dunarii.Haemus catre linia Dunarii .

50.n) s-au luat noi masuri de consolidare a frontierei dunarene : Comandamentul militar moesic a fost transformat in provincia Moesia.creand astfel o noua primejdie pentru daci.n) regatul clienteral odris a fost transformat in provincia Tracia iar teritoriul dintre Dunare si Mare a fost incorporat Moesiei. Ca riposta dacii au atacat si cucerit majoritatea cetatilor romane de pe cursul Dunarii.000 de daci la sud de Dunare. Privita pe un plan larg epoca lui Augustus este plina de conflicte ale dacilor cu romanii. iar la vest sarmaritilor iazygi li s-a acordat permisiunea sa se aseze in campia dintre Dunare si Tisa. sistemul provinciei a fost puternic organizat . locuita pana atunci de daci. In timpul domniei imparatului Claudius(41-54 e.Cel mai afectat a fost teritoriul dintre Dunare si Marea Neagra unde dacii atacu ajutati si de alte semitii care nu tineau cont de populatia lacalã.ca urmare intreaga navigatie comerciala si militara pe Dunare incetase sa fie controlata de romani. in special in perioada iernii cand Dunare ingheta si dacii treceau la sud .Dar aceste masuri nu au impiedicat actiunile dacilor in partea rasariteana a Peninsulei Balcanice reusind chiar in unele momente sa alunge garnizoanele romane din unele teritorii intrate sub stapanirea imperiului. In timpul domniei lui Tiberius(14-37 e. 38 .

ceea ce demonstra densitatea populatiei dace din nord si a incapacitatii romanilor de a controla atacurile dacilor. O caracteristica a deceniilor 7-8 ale scolului I e.n e aceea ca puterea militara a Daciei a determinat Roma sa plateasca subsidii pentru a mentine pacea intre cele doua state.fiind 39 .Cauza principala a fost . Roma sustine un razboi cu Dacia datorita crizei financiare prin care trecea Imperiul in contrast cu bogatia Daciei .fara indoiala ciocnirea intereselor expansioniste ale Romei si independenta statului dac .garnizoanele romane au fost dislocate in cetati din aproprierea Dunarii si au fost construite drumuri strategice pentru o deplasare mai rapida si mai usoara a trupelor.Motivul l-a reprezentat faptul ca imparatul intentiona sa nu mai achite goto-dacilor serviciile si sumele de bani acceptate de predecesorii sai ceea ce la determinat pe Duras-Durpaneus sa se cansidere dezlegat de obligatiile asumate anterior fata de imperiu . si numeroase campanii de dislocare a populatiei de la nord de Dunare la sud .Pe de alta parte statul dac acumulase destule forte si bogatii pentru a se degaja de relatiile clienterale. Dupa urcarea pe tronul imperiului a lui Domitian (81-96).raporturile dintre Dacia si Roma s-au deteriorat rapid .

un ilustru comandant militar si diplomat.iar din punct de vedere militar .n o oaste daca a patruns adanc in Moesia atacand mai multe castre pe care le-a ocupat in lupte pierzandu-si viata guvernatorul provinciei. dacii au luat la randul lor masurile care se impuneau.Regele Duras simtindu-se prea batran pentru o situatie asa grea . Pentru a face fata acestei primejdii .General reformator si novator a actionat rapid in vederea intaririi si perfectionarii aparatului administrativ al statului. generalul . Pe fondul accentuarii contradictiilor dintre Dacia si Roma in iarna anului 85 -86 e. In aceste imprejurari un conflict era iminent.o granita la linia Carpatiilor era mai usor de aparat decat cea de pa Dunare. Alarmat de vestea acestei infrangeri in urma careia Moesia ramasese fara forte militare generalul Cornelius Fuscus a fost trimis cu trupe si a reusit sa-I impinga fortele dace peste Dunare Pentru a preintampina alte atacuri Domitian a reorganizat provincia in Moesia Inferior si Moesia Superior primind fiecare cate 2 legiuni in timp ce generalul Fuscus se pregatea de o invazie la nord de Dunare.a lasat tronul nepotului sau Decebal .considerata ca un eldorado al vremii.stimularii vietii 40 .

fiind constient ca invinsese decat un general . generalul Fuscus a fost omorat . iar cand generalul a ajuns la Tapae. In vara anului 87 generalul roman a trecut Dunarea si s-a indreptat spre Sarmizegetuza. Dupa aceasta izbanda. Decebal l-a lasat sa se indeparteze de bazele sale si l-a facut sa-i creada pe daci slabi prin diferite oferte de pace. nu insusi putera romei care erea uriasa.a nimicit cea mai mare parte a armatei romane. In anul 88 pentru a razbuna infrangerea suferita de Fuscus. Totodata a incheiat aliante cu neamurile de la Dunarea mijlocie are aveau sa atace Pannonia. numerosi soldati au fost facuti prizonieri si mari cantitati de arme si echipamente au fost capturate. Decebal stia ca trupele romane aveau sa revina in numar si mai mare . Realist.care a avut un ecou deosebit in acea epoca. Decebal a prins armata romana in ambuscada iar dupa o scurta dar sangeroasa batalie . masini de razboi si sa participe la pregatirea militara a dacilor.Decebal a incercat sa atraga mesteri si soldati fugari din imperiu ca sa construiasca fortificatii .Decebal a incercat sa-si castige aliati in exterior pentru a consolida fortele militare ale Daciei.economice si mai ales organizarii armatei si pregatirii intregii populatii pentru aparare.Domitian a organizat o noua aarmata la S de Dunare condusa de generalul 41 .

iar ajungand la defileul Tapae a reusit sa infranga oastea daca suferind insa pierderi insemnate.Acesta reuseste sa evite toate cursele lui Decebal. imparatul Domitian a condus o expeditie in Pannonia care s-a terminat cu esec. imparatul avea nevoie de aceste forte urgent in alta parte.Oastea daca s-a retras in ordine . 42 .Acesta a patruns la N de Dunare incercand sa-si deschida drunul spre capitala. in consecinta a fost nevoit sa ajunga la un compromis : regatul dac devenea regat clienteral al Romei cu toate obligatiile ce decurgeau . primind in schimb importante sume de bani . Desi romanii inregistrau succese in Dacia.fortele comandate de el fiind infrante de aliatii regelui dac. In aceasi perioada cu atacul lui Tettius asupra Daciei.punand diferite obstacole in calea urmaritorilor. Cu toata rezistenta activa a dacilor inaintarea romana a continuat. printre care si acelea de inapoiere a capturilor facute cu prilejul zdrobirii legiunilor lui Fuscus si de a sustine interesele politice romane.Tettius Iulianus . precum si mesteri de tot felul pentru fortificatii si constructii de alta natura . dar fortele generalului tettius se diminuau rapid datorita hartuirii si ciocnirii dintre armata daca si cea romana.

O data cu numirea lui Traian ca imparat in 98 el a luptat impotriva tuturor fortelor de la granitele imperiului . in acelas timp a facut pregatiri pentru razbaiul ce avea sa le curme pentru totdeauna.care in esenta preconiza organizarea apararii in zona muntilor unde putea exploata avantajele terenului cat si sistemul puternicelor fortificatii. Totodata regele dac a dus mari eforturi pentru a inchega 43 . A platit si el subsidiile lui Decebal timp de 2 ani dar.In fata invaziei romane Decebal constient de inferioritatea numerica.El a ordonat construirea de drumuri si poduri pe teritoriul Moesiei pentru o mai buna miscare a fortelor la sud de Dunare in cazul unui atac .Efectuarea acestui proiect genist a intarit convingerea lui Decebal ca o agresiune romana era iminenta.000 de soldati fata de cei 40.000 ai armatei dace.In aceste conditii pacea a durat 12 ani si nu mai putea dura mult din cauza crizei economice care avea consecinte asupra intregului imperiu. a adoptat un plan realist si prudent . Traian a strans mai multe legiuni avand fiecare aproximativ 100.inabusind revolte si facand paci avantajoase pentru romani.Transformarea Daciei in provincie romana a aparut ca principal punct in programul lui Traian inca de la nimirea sa.

pe la Tapae si spre zona Sarmizegetuzei.De la inceputul campaniei Decebal a repartizat fortele. 44 .Dandu-si seama ca un asalt hotarator era imposibil asupra fortificatiilor dace .imparatul a dispus incetarea atacurilor .sosise iarna. cu ajutorul carora a pus in aplicare in iarna anului 101 un plan care avea sa dejuce intentiile lui Traian de a supune Dacia .unde putea sa foloseasca si fortele menite sa apere fortificatiile cat si toata populatia din zona .si incergand sa organizeze o noua si puternica rezistenta catre centura de cetati sarmizegetuzene. O parte din oaste a primit misiunea de a desfasura lupte in camp deschis .Prima mare batalie a avut loc la Tapae unde ambele tabere si-au angajat in lupta fortele principale. o alta parte a fost destinata apararii fortificatiilor. Imparatul a urmarit un rezultat radical si rapid ceea ce l-a det sa-si asigure o superioritate semnificativa si sa inainteze pe drumul cel mai scurt dinspre Dunare .aceste urmand sa fie reluate in primavara viitoare. de a executa incursiuni si hartuiri.Cand traian a reusit .Decebal a ales sa se retraga evitand o lupta cu intreaga armata romana. In 25 martie 101 Roma a declarat razboi Daciei .aliante militare au alti adversari ai romanilor.dupa lupte grele sa ajunga in muntii din jurul Sarmizegetuzei .

inclusiv pe cei ce aparau tabara.In aceste conditii Decebal s-a hotarat 45 .ceea ce .Marea batalie s-a dat la Adamclisi intre trupele aliate lui Decebal si romani. o mare parte din armata fiind distrusa. Aceasta actiune ameninta izolarea fortelor romane din zona Orastiei de restul Imperiului .care au fost nevoiti sa introduca in lupta toate efectivele. Reluarea actiuniilor ofensive catre capitala Daciei insemna in fapt reeditarea campaniei precedente .Aliatii lui Decebal au trecut la sud de Dunare unde nu au intampinat rezistenta . fortele romane fiind cu efective incomplete.Batalia a fost castigata de romani dar cu un pret foarte mare. Traian afland de cele ce aveau loc la sud .a fost nevoit sa-si transporte armata acolo unde era nevoie urgenta de ea si a lasat un numar mic de forte pentru a mentine pozitiile cucerite. in conditiile pierderilor grele inregistrate favoriza partea romana care putea sa-si refaca efectivele dispunand de un bazin demografic mai mare decat al dacilor si aliatiilor sai.In aceasi perioada. In primavara anului 102 Traian ataca din nou .chiar se punea problema daca fortele romane se vor putea salva.Decebal a infrant trupele ramase in zona orastiei .In 108 s-a ridicat aici un monument in cinstea celor morti .

Ei au ineput constructia unui pod de piatra peste Dunare la Drobeta .conditiileimpuse regelui dac fiind menite sa creeze din dacia un stat dependent de Roma.iar Decebal a inceput reconstructia cetatiilor afectate de razboi si a incercat reichegarea aliantelor.Pentru respectarea pacii o garnizoana romana a fost lasta in sesul Hategului la 40 km de Sarmizegetuza si alte garnizoane au fost instalate in unele puncte de importanta strategica. Decebal a atacat fortele romane de ocupatie si le-a invins. Conditiile puse in tratatul de pace ii dadeau un caracte de armistitiu ceea ce i-a determinat pe ambii conducatori sa-l trateze ca atare si au reinceput pregatirile de razboi de ambele partii.Traian la randul sau avand trupele slabite a fost determinat sa accepte un incetarea luptei . Toate elementele pactului lui domitian au fost anulate .Decebal ramanea aliat al Romei .sa reia tratativele de pace incercand totusi sa obtina unele conditii care sa asigure existentas statului dac si pe el in calitate e conducator al acestuia .era obligat sa restituie tot ce primise de la romani.situatie care-I avantaja clar pe romani.Pacea a fost incheiata in toamna anului 102 .sa cedeze teritoriile ocupate de acestia si sa darame cetatiile.Traian a revenit in graba 46 . In consecinta Senatul roman a declarat razboi Daciei .

trupele romane au fost atacate de garnizoane 47 .dacii cu fetele obosite .Caderea capitalei nu a insemnat incetarea luptelor .In fata acestei situatii dacii sunt nevoiti sa lupte pana la ultima picatura in unele secvente reprezentate pe Columna . tradand astfel alianta.la Dunare pentru ca sa fie in fruntea fortelor sale .cum sperau romanii. Dupa lungi eforturi apararea Sarmizegetuzei cedeaza iar tezaurele sunt pradate si duse la Roma. In perioada urmatoare in inaintarea lor . Disparitia regelui dac a diminuat dar nu a facut sa inceteze .In finalul luptelor se petrece un episod din cele mai dramatice. romanii asalteaza aprig o serie de cetati dace ale caror ocupanti se apara cu inversunare.se ingramadesc in jurul unui vas din care beau un lichid si cad morti.si-a adunat fortele pe alte inaltimi fortificate si a continuat rezistenta dar fiind urmarit de intreaga armata romana a fost incercuit .Decebal reuseste sa iasa la timp din cetatea asaltata . in acest fel Decebal sa nu poata primi ajutor sau sa se retraga in alte regiuni.si a preferat sa se sinucida decat sa fie tarat in lanturi prin Roma.lupta de rezistenta a dacilor.In aceste imprejurari aliatii dacilor au incheiat pace cu Traian.Atacul roman s-a produs simultan pe mai multe directii pentru a imrejura sistemul de fortificati din zona Sarmizegetuzei.

Peste un an Traian a inceput organizarea noii provincii si a incheiat astfel un conflict care durase cu intermitente doua decenii. 48 .pentru constructia unor impozante monumente si pentru spectacole si serbari timp de 123 de zile.Acestea explica razbunarea romanilor care cu distrus Sarmizegetuza .dace si de populatia din zonele invadate. Cealalta parte din teritoriile extracarpatice din Vest. Tezaurul imens jefuit din Dacia a fost destul pentru a scoate imperiul din criza economica o perioada . Desi dupa incheierea razboiului mai existau multi daci liberi acestia nu au putut crea un stat dac centralizat.templele dace si celelalte cladiri care simbolizau puterea daca. fiind asimilati cu timpul de cultura romana Sfarsitul razboiului a insemnat si ocuparea romanilor a unor teritorii din vatra vechii Dacii.Est si Nord siau pastrat independenta.Desi romanii au iesit invingatori dacii au demonstrat ca armata daca inferioara nimeric si ca dotare pate tine piept armatei romane.Luptele grele purtate de Traian impotriva dacilor lui Decebal l-au facut pe imparat sa se limiteze la ocuparea numai a unei parti din Dacia.

a padurilor de codrii si in mod deosebit spatiul delimitat de coroana carpatilor. deci relieful montan. Efectele marilor migratii asupra populatiei daco-romane din interiorul spatiului carpatodanubiano-pontic Pentru Romania pozitia geoistorica a teritoriului sau este definita de confruntarile intre comunitatile dacice. parti inscrise in istoria Europei ca poarta pontica 49 . in procesele complicate ale marilor migratii ale popoarelor.unitatea etnica si culturala a poporului dac s-a mentinut. dunarean si pontic. au fost fortate. migratii de tipul inflagratiilor. cat mai ales din est. in trupul spatial romanesc. Fara a putea fi acoperit in intregime. 5. daco-romane si romanesti. in scopul cotropirii locale si nu in ultimul rand in scopul patrunderii spre Europa de Vest. atat din vest (celtii). invazii ori revarsari al caror scop a fost contopirea de teritorii ale bastionului carpatic.Desi pe harta Daciei existau doua entitati politice: Dacia libera si Provincia romana Dacia. Acest spatiu a cunoscut socul de stepa si silvostepa.

chiar in vremurile de maxim expansionism. Ele poarta denumiri cu semnificatii locale.dunareana banateana. De aici au ramas pana in zilele noastre toponimele de poarta ca: Poarta de Fier a Transilveniei. au penetrat valurile de migratori ce au rupt limesurile construite si au fortat pe cel Dunarean. ajungand pana la portile Cetatii Eterne.a. sa prezerve 50 . in acest sens. proiectele de refacere a vechii Dacii. recunoscute prin functiile lor de veritabile parti continentale. Realitatea a confirmat la ce pericol s-a expus imperiul Roman in urma disparitiei vechii Dacii (poarta a Europei antice). Coridorul banatean. La randul lor. mai ales in perioadele cand Principatele erau slabe si nesigure. puntea dobrogeana s. Poarta Mezesului. actualizate. somesana sau silviana si Prima poarta pontica dunareana a fost fortata de valurile mareelor stepice din est indreptate spre centrul. Poarta Silvania a fost fortata in zona de codrii. iar cea banateana in spatiul montan propriu-zis. pe care au anihilat-o si au cucerit-o. Poarta Orientala. vestul si nordul Europei. Sunt cunoscute. poarta maritima. cand prin spatiul ramas liber. imparatii habsburgi si rusi au inteles importanta acestui spatiu ca zona de siguranta. Insasi Poarta Otomana a simtit nevoia.

mentinut sub supraveghere. vecinii acestuia si Europa au vegheat in mai multa liniste la propriile interese. constatare care se impune din perspectiva analizei istorice. Romania indeplineste doua functii. cu temeiuri geografice si geopolitice incontestabile: • • functie in momentele de criza europeana. dar nu au putut merge pana la a-l absorbi integral.spatiului romanesc rolul de tampon. avea sa-si gaseasca implinirea in construirea Romaniei moderne si faurirea statului national. iar cand acest spatiu a ramas deschis. de aparare in caz de defensiva sau pivot de manevra in caz de ofensiva. unificare si impacare a 51 . care s-a chemat stabilitatea romaneasca. de a desfasura o actiune de neutralizare. Viabilitatea acestui proces legitim. Din perspectiva istorica intelegem foarte bine ca atunci cand spatiul romanesc s-a consolidat si stabilizat. Europa a suferit alaturi de Romania consecintele negative si nelinistea prezentei factorilor generatori de insecuritate. Ca zona geopolitica cheie. Acestea au muscat deseori cate o felie din teritoriul nostru national. functie specifica in momentele de liniste europeana. intre ea si imperiile vecine.

Putem spune ca stravechiul popor din Carpati a avut timp sa se adapteze ambiantelor multiple ale locurilor si sa poata stapani taina atenuarii antagonismelor si neutralizarii fortelor.influentelor ori tendintelor divergente care se incruciseaza aici. Migraţia lor 52 Slavii . constient sau subconstient. intereselor si influentelor care s-au incrucisat si se vor incrucisa in spatiul coarpato-danubiano-pontic romanesc. pentru intoarcerea la vechile imperialisme. adica la framantarea trecutului. Fireste. cazul pamantului si poporului romanesc este numai unul din numeroasele semne dupa care se poate intrevedea viitorul continentului nostru. cu voie sau fara voie. pledeaza. iar cine sustine trunchierea acestei tari si acestui popor. O migraţie deosebită a fost aceea a slavvilor. deoarece practicau în egală măsură agricultura şi creşterea animalelor. Slavii erau în esenţă un popor sedentar. Ca o argumentare semnificativa vom prezenta si avertismentul pe care Vintila Mihailescu il aducea in atentia specialistilor si oamenilor politici referitor la un asemenea pivot geopolitic cum este Romania: cine lupta pentru intregirea si consolidarea statului carpatic romanesc lupta pentru pacificare de durata a Europei.

Craiova. dar şi cei care au venit ulterior (secolele VIIVIII) au fost complet asimilaţi de români până în secolul X. Prezenţa slavilor pe teritoriul Românieii este atestată arheologic începând cu mijlocul secolului VI. în urma atacurilor repetatee avaro-slave. Ialomiţa. dar numai în Moldova. Slavii care au rămas la nordul Dunării. În anul 602. graniţa de pe Dunăre a Imperiului Bizantin cade. etc) de origine slavă. numai astfel explicându-se slavizarea unor întinse teritorii din Peninsula Balcanică şi Europa Centrală.a fost masivă. dovadă fiind numeroasele cuvinte slave împrumutate de români. prezintă în parte anumite schimbări fonetice slave. Amintirea prezenţei slave este păstrată şi de numeroase denumiri de râuri (Bistriţa. Se consideră de asemenea că denumirile marilor râuri deşi se păstrează din antichitate. etc) şi localităţi (Bălgrad-Alba Iulia.Acest fapt ar sugera aşezarea slavilor în câmpii şi o predilecţie a românilor pentru zonele de deal şi de munte. urmând o revărsare de populaţii slave în peninsulă. estul Munteniei şi estul Transilvaniei. deşi însăşi simbioza certă care a 53 . Este de subliniat totuşi prezenţa în număr destul de mare a slavilor şi convieţuirea acestora paşnică cu românii. dar care nu au schimbat caracterul romanic al acesteia.

Slavii aşezaţi pe teritoriul României au fost aceiaşi care au populat şi Bulgaria. ale componentei slave a limbii române. dar ulterior se constată o uniformizare. Muntenia. in pofida unor forme politice speciale. adică secolele VIII-X. Transilvania.avut loc între cele două etnii dovedeşte totuşi totuşi şi vieţuirea împreună. Dar ceea ce trebuie remarcat pentru perioaada mai târzie. este creşterea deosebită a numărului aşezărilor în toate provinciile româneşti: Moldova. mai 54 . dovadă fiind anumite caracteristici bulgare. arheologia încetând să ne mai ofere date despre etnicul populaţiilor. 6. Relatia dintre populatia dacoromana si Imperiul Bizantin In sud-estul Europei – adevarat laborator istoric – s-a dezvoltat o civilizatie care. iar nu sârbo-croate. Din punct de vedere arheologic cultura slaavilor din secolele VI-VII poate fi deosebită de aceea a autohtonilor daco-români.

Operele romanesti de arta medievala. adica teritorii pe care autoritatea imperiului nu mai era efectiv exercitata si care existau ca forme populare. Venind in contact cu populatiile “barbare” daco-romanii au adoptat forma de organizare impusa de noile conditii istorice create. Imperiul Otoman le va influenta.durabile sau trecatoare. apoi cea greco-romana si in final civilizatia bizantina. fie ca e vorba de pictura sau de architectura. intr-o masura mai mare sau mai mica civilizatia. Sud-estul Europei a cunoscut numeroase mutatii socio-politice in epoca migratiilor cand s-au format popoarele care locuiesc inca aici in zilele noastre. In aceasta zona geografica am putut vedea cum infloreste civilizatia traca. a format o zona cu trasaturi specifice. cancelariile princiare au adoptat modelul cancelariilor bizantine. Chiar de la constituirea statelor romanesti. devenit Imperiului romanobizantin si mai apoi Imperiul bizantin. Arta 55 . Straturi de civilizatie s-au sedimentat aici chiar din paleolitic. Ei s-au constituit in ceea ce Nicolae Iorga denumea “Romanii populare” sau “Romanii rurale”. se remarca prin originalitatea lor. Ele erau considerate “Romanii” de catre locuitorii lor care stiau ca apartineau in cea mai mare parte sau ca apartinusera Imperiului roman.

romaneasca s-a dezvoltat pe baza creatiei proprii si in acelasi timp in strinsa legatura cu arta tarilor invecinate. Unii principi romini au avut constiinta acetei misiuni si au actionat in numele ei. pina in Orientul Apropiat si au favorizat participarea lor activa la dezvoltarea culturii. s-au imprimat carti religioase (1508) distribuite dincolo de Dunare. Eu au introdus la curte fastul si ceremonia imparatilor bizantini. Neagoe Basarab (1512-1521). 56 . Raporturile economice. politice si culturale ample. care sustineau atat credinta caracteristica epocii dar si aceea a constiintei nationale. In Tarile Romane s-a continuat traditia culturala imperiala a Bizantului. Cu sprijinul voievozilor si a familiilor nobiliare romanesti. a intrunit intr-o sinteza originala elemente din traditia locala si elemente bizantine sud-slave si din Europa occidentala. intretinute de Tarile Romane cu alte state au facilitat raspindirea culturii romanesti medievale dincolo de frontiere. Vasile Lupu (1634-1653) si Constantin Brancoveanu (1688-1714) s-au considerat ca mostenitori ai dreptului traditiei imperiale de aceea si-au asumat rolul de protectori ai Bisericii Ortodoxe si de continuatori ai operelor imparatilor bizantini. Matei Basarab (1633-1654).

7.In toate teritoriile cucerite si transformate in provincii romane.In timpul stapanirii romane in aceste provincii au fost aduse trupe militare romane.au fost instituite formele de conducere si de administratie romana. Efectele cuceririi romane asupra continentului european Roma parcurge formele de organizare politica de la regat pana la imperiu.Toate provinciile au fost puse in legatura directa cu Roma prin drumuri nou construite. Romanizarea a fost procesul istoric prin care s-au creat noi 57 .

Aceste popoare sunt popoare romanice.Italia si poporul roman..adica fondul principal de cuvinte al limbii vorbite de aceste popoare este de origine latina.politic.Portugalia.Provinciile au renuntat fortat la divinitatile lor si au adorat divinitatile romane.popoare:Franta.cultural si religios.Spania. In toate provinciile cucerite de roamani s-au impus regulile de viata ale romanilor.asadar romanizarea a fost un fenomen istoric impus. Bibliografia : • Zorile istoriei in Bereciu D.Influenta s-a manifestat pe plan economic. Bucuresti .monumentul de la Adamclisi si diferite izvoare arheologice gasite in diferite locuri. 1966 58 . In Dacia stau marturie a contactului cu romanii.”Carpati si la Dunare”.Formarea popoarelor europene s-a produs in acelasi mod ca si poporul roman.

1982 • Babes M.”Monetele imparatului Traian referitoare la razboaiele cu dacii si la cucerirea Daciei”.”Les richesses des Daces et le redressment de l’Empire Romain sous Trajan “.e”.1980 • Daicoviciu H.. B.1967 • Daicoviciu H.1925 • Preda C.”Unele probleme politico-economice din Dobrogea secolelor V-VI i.”Contribution a l’etude de l’art thracogete”..Bucuresti.in “Dacia”.Iasi..”Statul geto-dac”....”Monumentul de la Adamclisi”.1974 • Petrescu-Dambovita M. in “Memorii Antice” vol 2 ..Cluj .1929 • Rossi L.Bucuresti.”Scurta istorie a Daciei preromane”.e.1980 • Crisan I.Legiunea a VII-a a Claudia si legiunea a IV-a Flavia”.1972 • Bichir Gh.1977 • Daicoviciu H.”Forta militara a geto-daciilor”.1970 • Popescu D.. in Dacia .”Regatul lui Rhemaxos”..• Bereciu D.”Dacia de la Burebista la conducera romana”.”La campagne de Filip II en 339 n.n”.”Burebista si traditia statala”.1983 59 . 1971 • Tudor D.1976 • Carcopino J.” Celtii in Transilvania”.1981 • Berciu D.1980 • Marinescu Fl.”Trajan’s Column and the Dacian Wars”.”Din istoria militara a Moesiei si a Daciei ..1924 • Florescu Fl.1944 • Berciu D...”Decebal si Traian”.”Dacii si bastarnii”.H..”Relatiile dintre sarmati si geto-daci la sfrsitul sec I”..1978 • Nicorescu P.. “Burebista-mare personalitate a lumii antice”.1977 • Banea D.1959 • Moiseil C...”Epoca clasica a civilizatiei dacogete”.Cluj-Napoca . New York...Bucuresti .

Bucuresti.”. • Marcea M. Editura Albatros.Londra.1980 • Webster G.1969 • Crisan.1979 • Protase D. Mircea – „Izvoare si marturii straine despre stramosii poporului român”..”De la Burebista la Dacia Postromana”.Bucuresti.1972 • Tudor D. Editura Academiei R.D. Editura Stiintifica si Enciclopedica... Bucuresti. Ion Horatiu – „Origini”.”Imparatul Aurelian si parasirea Daciei”.S.1966 • Protase D. Bucuresti. Ion Horatiu – „Burebista si epoca sa”.1979. “Autohtonii”.in “Dacia”..Bucuresi.”The Roman Imperial Army of the 1-st and 2-nd centuries A.Moartea este raţiunea finală 60 .• Bichir Gh.”Scurta istorie a Daciei”. Bucuresti „ Mors ultima ratio ” .”Dacii liberi in secolele II-IV e.Cluj-Napoca..1980 • Bodor A.”Problema continuitatii in Dacia in lumiana arheologiei si numismaticii”. 1977 • Musat.R.n. 1977 • Crisan.”...

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful