P. 1
Istorie si Latinitate

Istorie si Latinitate

|Views: 99|Likes:
Published by RR

More info:

Published by: RR on Jun 29, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/29/2011

pdf

text

original

Istorie si Latinitate

Coordonatorul grupei : Lupescu Adrian Membrii grupei : Rosu Razvan Serban Marian Niti Mihai Talvan Marius Puflea Daniel Stroiuleasa Ionut Ciobanu Cristian Boicea Andrei Olteanu Mihai Lixandru Daniel Subiecte abordate: • Tracii (realizat de Sereban Marian) • Daco-getii (realizat de Talvan Marius si Niti Mihai) • Romanii pana in sec. V (realizat de Puflea Daniel) • Intalnirile intre daco-geti si populatiile migratoare (realizat de Rosu Razvan si Adrian Lupescu) • Efectul marilor migratii asupra populatiei daco-romane din interiorul spatiului
2

carpato-danubiano-pontic (realizat de Ciobanu Cristian si Stroiuleasa Ionut) Relatia dintre populatia daco-romana si Imperiul Bizantin (realizat de Boicea Andrei si Olteanu Mihai) Efectele cuceririi romane asupra continentului european (realizat de Lixandru Daniel)

„ Stăpânirea romană în Dacia a fost un izvor de ordine şi propăşire " - Nicolae Iorga

„ Nulla est medicina sine lingua latina ” (Nu e medicină fără limba latină)

„ Alea iacta est ” (Caesar) ( Zarurile sunt aruncate)

3

Treptat. în cadrul unui pseudoimperiu .c. arta lungă) „ Vitam impendere vero ” (Juvenal) (Săţi dai viaţa pentru adevăr) 1. considerate barbare. Dacia. Frigia. străine de Elenism. ars longa ” (Seneca) (Viaţa este scurtă. tracii au întemeiat regate precum Odrid. care s-au răspândit în jurul Mării Negre (Pontus Euxinus în antichitate). Tracii Tracii erau o multitudine de triburi Indo-Europene. şi iubitori de război. miturile si 4 .Tracia. El îi descrie ca având în general aceleaşi obiceiuri. Lycaonia. Bythinia. Denumirea de Thrakos sau Thrakios era aplicată de scriitorii elenici popoarelor din această parte a lumii. Herodot îi considera pe traci ca fiind cel mai numeros popor după indieni.„ Vita brevis. dar fiind foarte dezbinaţi. în Peninsula Balcanică şi Asia Minor în mileniul III-II î. Despre zeul războiului Marte/Ares.

ca daci liberi. ei de altfel se presupune că au recucerit o parte din teritoriile provinciei romane Dacia după retragerea Aureliană. este constantă la est de Carpaţi pe toată perioada de dominaţie romană în Dacia. unul dintre cele mai mari pericole pentru provinciile Dunării de Jos. Cuceriţi de romani. fiind consideraţi de romani.. Chr. de la Munţii Carpaţi (despre care se crede că au moştenit numele de la carpi) până la Nistru. scriind despre înfrângerea incursiunii acestora de către împăratul Theodosie I. denumirea de Trac a început să dispară. mai ales din secolul III p. Ultima menţionare a fost a istoricului grec Zosimos în 381 sub numele de carpodaci. cele mai multe situri arheologice găsindu-se în partea de vest a zonei .c. Mitul Cavalerului Trac După cucerirea ultimului regat tracic de către Imperiul Roman în anul 46 d.în anii 101-102 şi 105-106. Prezenţa carpilor. doar numele provinciei Tracia păstrându-i amintirea. ei făceau parte din acei aşa-zişi daci liberi.legendele antice pretindeau că s-a născut între Traci.. Carpii erau un trib dacic care trăia în Moldova. extraprovinciali. unde au creat cultura arheologică Poieneşti-Zvorâştea 5 .

manifestându-se prin continuitate de locuire a teritoriului şi schimburi între populaţiile dacice "libere" şi locuitorii Daciei romane sau cu neamurile germanice. Limba tracă se înrudea cu alte limbi indoeuropene: sancrita. Limba tracilor. au fost strămutaţi în diferite părţi ale Imperiului. Retragera aureliană din Nordul Dunării din 275 a favorizat această sinteză. Diferitele sisteme de dominaţie romană. în cadrul "hotarelor invizibile ale Imperiului" Th. iraniana. mai ales din părţile sudice ale Moldovei. O parte a carpilor. Mommsen au determinat asimilarea de către carpi a culturii net superioare romanice. Dunăre şi Tisa. carpii însuşindu-şi limba latină. favorizând unitatea etnicolingvistică în întreg spaţiul dintre Nistru. balta 6 . urmare a acestui proces.

Despre limba tracilor se poate judeca şi după numele proprii toponimice. O inscripţie în limba tracă a fost descoperită în 1912 la Ezerovo în Bulgaria.) nu s-au păstrat.formau limbile: greaca. idiomurile slave. Ocupaţiile şi modul de viaţă. cu mici diferenţe. toţi tracii vorbeau aceeaşi limbă.Chr.kentum. Ultimii invocă argumentul că la tracii de nord denumirile cetăţilor se terminau cu sufixul -"dava". ilirica. Toate aceste limbi formau grupul satem al limbilor indoeuropene (un alt grup . . latina. iar la cei de sud cu "para". 7 . Versurile lui Ovidiu scrise în limba getică la Tomis (anii 8-17 d. Stabilirea unei limbi comune pe întreg spaţiul locuit de traci prezenta o formă a unităţii lor etnice. de unde se impune concluzia că limba unică a tracilor avea două dialecte. Divizarea tracilor în două grupuri mari de nord şi de sud a stimulat diferenţierea lor lingvistică. Inscripţia era scrisă cu caractere greceşti. celta. după denumirea ierburilor de leac care s-au păstrat în izvoare istorice.de două limbi diferite. iar alţii. însă după cum relata scriitorul antic Strabon. Sunt foarte puţine date istorice despre limba tracilor.veche.germana). Unii cercetători sunt de părerea că este vorba de două dialecte.

"pileaţi") purtau pe cap căciuli de postav. Babadag etc. Casele construite la suprafaţă aveau pereţi din bârne. aveau un termperament aprins. Ei se îmbrăcau în cămăşi lungi încinse cu brâe. iar la necesitate îl acopereau cu o glugă.) Tracii. şi mai ales conform imaginilor de pe Columna lui Traian şi Tropeaum Traiani (din Dobrogea). Răcătău (Bacău). Mediul natural în care trăiau şi modul de viaţă care îl duceau le asigurau o viaţă lungă. erau oameni de statură potrivită. Persoanele din mediul aristocraţiei tribale (numiţi tarabostes sau. Multe localităţi erau amplasate pe locuri înalte. fiind înconjurate cu şanţuri umplute cu apă. împletite cu nuiele şi unse cu lut. Localităţile întărite serveau drept reşedinţe ale căpeteniilor de triburi (asemenea reşedinţe erau la Butuceni (Orhei). Sărata Monteoru. puternici. Mai rar se foloseau locuinţe sub formă de colibi şi bordee. alcătuit dintr-un număr restrâns de locuinţe.Tipul principal de aşezare a tracilor era satul. în latină. 8 . Otomani (Bihor). în latină. erau luptători experimentaţi în multe conflicte militare. pe când oamenii de rând (numiţi comaţi sau. purtau pantaloni (iţari) din cânepă sau in. dar iarna cojoace. conform izvoarelor istorice. "capillati") erau cu capul descoperit.

Conducătorii războinici şi slujitorii cultelor religioase (sacerdoţii) aveau un rol deosebit în organizarea tribului. tracii foloseau calul domestic în activitatea gospodărească şi militară. creşterea animalelor. Posibil că pe lângă conducătorul tribului exista un sfat al bătrânilor. Ocupaţiile tracilor au progresat în continuu.Femeile purtau cămeşi cu mâniei croite din materialul întreg. reprezentanţi ai aristocraţiei tribale.Chr. Fiecare trib avea un teritoriu propriu. în agricultură se generalizează unelte de fier.Chr. O ocupaţie de bază era şi creşterea animalelor. apoi a 9 . Agricultura primitivă se practica cu brăzdarul din lemn sau corn de cerb. având la bază agricultura. iar pe cap o basma. în secolul al II-lea î. Dintre meşteşuguri cele mai importante era metalurgia (prelucrarea bronzului. catrinţe (fuste). meşteşugurile. Tribul era forma principală de conveţuire a tracilor. In secolul al V-lea Î. Această parte activă a membrilor comunităţii capătă posibilitate de a acumula bunuri materiale.Chr. tracii de nord au preluat de la tracii de sud brăzdarul de fier. ceea ce va duce la o stratificare socială. Acest port se aseamănă cu portul naţional al ţăranilor români de astăzi din zona de munte. Spre sfârşitul mileniului al II-lea î.

Credinţa lor era politeistă (mai mulţi zei).fierului. zeul soarelui. Se credea că cel decedat pleacă la Zamolxis. decoruri pe unele arme. Autorii antici scriu că tracii credeau în nemurire. aur. Influenţele externe (greceşti. în podoabe de bronz. probabil de la celti. Zeul suprem era Zalmoxis (după Herodot) sau Zamolxis (după Strabon). Arta şi credinţele tracilor. în prima jumătate a mileniului I î. sacrificând cu acest 10 . Aceste opere mărturisesc despre un gust frumos şi o tendinţă de a reda cu multă fidelitate realitatea. scitice etc. a metalelor preţioase) şi ceramica. tracii au preluat roata olarului. Herodot scrie şi despre zeul Gebeleizis.Chr. care apoi a fost înlocuit cu Zamolxis. în figuri zoomorfe şi antropomorfe din lut ars. La fiecare 4-5 ani tracii trimiteau zeului suprem un sol. argint. In opinia unor istorici acesta a fost iniţial numele zeului suprem al dacilor.) se îmbină armonios cu elementele locale. Decorul în formă de cerc de pe vase şi arme denotă ataşamentul tracilor faţă de cultul Soarelui. Arta tracilor şi-a găsit întruchiparea în ornamentarea ceramicii.

iar dacii-în regiunea intermontană din Carpaţi Pe de altă parte această denumire exprimă unitatea etno-lingvistica şi culturală a acestor triburi. în istoriografia modernă pentru denumirea tuturor triburilor nord-dunărene este folosită denumirea de geto-daci. deoarece geţii locuiau în regiunea de şes de la sud şi est de Carpaţi şi pe ambele maluri ale Dunării de jos. Tracii practicau atât incinerarea (arderea).Chr. Despre aceasta par să mărturisească stindardele dace de pe Columna lui Traian. în mileniul I î. Unitatea etno-culturală a getodacilor. Această denumire ţine cont de diferenţierea regională a triburilor. predomină incinerarea. la mijlocul secolului I î.Chr.Chr. La sfârşitul mileniului I Î. Se presupune că denumirea "dacii" provine de la daos-"lup" în limba înrudită a frigienilor. care erau prezentate în formă de balaur cu cap de lup în unele izvoare se folosea denumirea de geţi pentru daci de către greci 11 . izvoarele istorice tot mai des îi pomenesc tracii in rând cu geţii şi pe daci. Pentru prima dată ei sunt menţionaţi de Caesar în lucrarea "De bello galico". cât şi înhumarea (înmormântarea) celor decedaţi.scop pe un membru de vază al tribului (prin aruncarea peste suliţi ridicate în sus).

răspândită pe întreaga arie a vieţuirii tracilor de nord Din secolele II-I î. Unităţii etnoligvistice a geto-dacilor. ii corespunde şi unitatea de cultură materială. mărturisită de scriitorii antici.geţii. căreia îi corespunde o comunitate unitară etnică. 12 .cea a constituirii statului.şi de daci pentru geţi (de către romani.Chr. scriitorii greci şi romani au folosit aceste denumiri pentru triburi sau uniuni tribale care etnic nu se deosebeau şi vorbeau în aceeaşi limbă. nu se bazează pe nici un fel de materiale arheologice sau scrise şi se află în contradicţie cu totalitatea izvoarelor istorice şi lingvistice. şi cei de est dacii. Deci. se consolidează unitatea de cultură geto-dacă. ajungând la o treaptă nouă de organizare politică . Tentativele unor istorici sovietici de a diviza tracii de nord in doua grupuri separate: cei de vest .

13 .grau(granum).Dacia a fost transformata in provincie romana si va ramane stapanita timp de 156 de ani de catre romani.agricultori.arheologii au pus in evidenta.pana la impunerea definitiva a acestora din urma.istoricii.date si documente de limba care ne arata originea si caracterul limbii romane.se face simtita si astazi prin termeni din domeniu pastrati din latina :a ara(arare).aur( aurum).in decursul timpului.2.legume(legumen). Peste 2600 de inscriptii scrise in latineste au fost descoperite pe teritoriul tarii noastre.negustori in Dacia inca de dinainte de cucerirea romana. In urma razboaielor dintre daci si romani.Romanizarea populatiei s-a desfasurat rapid si usor. sare(salem).cand se folosesc concomitent limba geto-daca si latina.Se poate vorbi despre o perioada de lingvism.Influenta patrunderii de meseriasi. Daco-getii Lingvistii romanii.

cuvinte sau expresii atat din limba populara cat si din graiuri.Invazia popoarelor migratoare(gotii.noroc).Cris.oras.barza) si 2200 de nume proprii(Arges.Fondul principal de cuvinte al limbii romane este in proportie de 60-66% de origine latina.avarii.Motru) Din slava avem aproximativ 20-22% din fondul principal de cuvinte(cleste.geniu). Spre deosebire de limba romana.limba literaturii artistice poate sa intrebuinteze orice forme.slavii au influentat limba fara a modifica fondul principal 14 .a pedepsi) iar din franceza(bacnota.cele mai multe fiind la Brasov.Pe langa forma literara si forma populara.deal.a iubi.din maghiara(gand.iar dupa 1540 au aparut si carti in limba romana.acestora li se mai adauga apoximativ 100 de cuvinte izolate(abur.cismea) din neogreaca(caramida.boala.hunii.gepizii.brad.mila. La Orastie s-a tiparit prima parte din Vechiul Testament.Dunare. chip) din turca(alai.limba romana mai este si limba literaturii artistice. Primul document cunoscut scris in limba romana este o scrisoare din anul 1521.

pronumel e. Morfologia limbii romane mosteneste in mare parte realitatea limbii latine populare.Majoritatea partilor de vorbire flexibile sau inflexibile sunt mostenite din limba latina:substantivul.adjectivul. Sintaxa limbii romane.modifica topica cu predicatul la sfarsitul propozitiei.de cuvinte si structura gramaticala de origine latina.numeralul.articolul. Romanii pana in secolul V 15 . 3.verbul cu cele patru conjugari.prefera raportul de coordonare fata de cel de subordonare dar au ca baza aceasi latina populara.

căderea imperiului roman de apus (476) şi migraţiunea poparelor au dus la decăderea oraşului. de Romulus şi Remus. potrivit tradiţiei.perioada regalităţii”.C. Roma a fost mărită. Imperiul roman a fost unul dintre cele mai puternice şi mai mari state ale lumii antice. de prin secolul al X-lea î.. locuitorii Romei (populus romanus) erau împărţiţi în trei triburi a căte zece curii. al Imperiului roman. Roma a fost întemeiată în anul 735 î.Potrivit tradiţiei. o mare parte a oraşului Roma a fost mistuită de incendiu.). în timpul domniei lui Nero.n.n. Organizarea socială a Romei în această perioadă era democraţia militară. care ar fi durat. Principalele 16 . potrivit materialelor arheologice.e. În anul 64. Adrian şi Caracalla.n. aproximativ două secole şi jumătate (753-509 Î.e. iar din secolul I î. însă cea mai veche aşezare descoperită aici datează. De la sfârşitul secolului al VI-lea î..e. Mutarea capitalei imperiului la Constantinopol (330). Reconstruită în timpul Flavilor. mai ales sub împăraţii Traian. Cea mai veche perioadă din istoria Romei este cunoscută în istorie sub denumirea de . fiecare curie având căte zece ginţi.n. Roma a devenit centru politic al republicii sclavagiste romane. împărţirea imperiului (395).e.

instituţii ale statului roman incipient erau adunarea bătrânilor (senatus), adunarea poporului pe curii (comitia curiata), care alegea pe toţi magistraţii şi regele (rex), ales de adunarea poporului. În cursul evoluţiei sale din această perioadă populaţia Romei s-a împărţit în patricieni (aristocraţia gentilică) şi plebei (reprezentanţi ai triburilor aservite), amândouă categoriile fiind formate din oameni liberi, sclavia, incipientă, având un caracter patriarhal. În secolul al VI-lea Î.C. Roma a cunoscut o perioadă de dominaţie politică etruscă, care a influenţat tradiţia, instituţiile politice şi arhitectura secolelor următoare. La sfârşitul secolului al VI-lea Î.C. (potrivit tradiţiei romane în anul 509 Î.C.), la Roma s-a instituit republica, autoritatea regală fiind înlocuită prin aceea a doi magistraţi, numiţi la început praetori, iar apoi consuli, aleşi dintre patricieni, de către adunarea poporului. Senatul, alcătuit din patricieni, a devenit organul suprem al puterii în republica romană, dând acesteia un caracter net aristocratic. În cursul unui îndelungat proces istoric (sec VI-III Î.C.) s-au efectuat importante reforme sociale, care au pus bazele organizării statului roman în forma cunoscută de istorie. Principalul conţinut al istoriei interne a statului roman în perioada republicană timpurie îl constituie lupta plebeilor cu patricienii pentru
17

pământ şi pentru egalitate în drepturi politice. Lupta dintre patricieni şi plebei încheiată în 287 Î.C. a dus la importante modificări în structura socială a statului roman; populaţia liberă a Romei s-a împărţit în caste (ordines), în fruntea cărora era noua aristocraţie (nobilitas), alcătuită din vârfurile patriciene şi plebeiene. În a doua jumătate a secolului al Vlea Î.C., Roma dispunând de o excelentă organizare militară, a iniţiat o politică expansionistă în Latium, apoi în Italia. În urma războiului cu coaliţia oraşelor latine (340-338 Î.C.), care i-a adus hegemonia în Latium şi a războaielor cu samniţii (343-341, 327-304 şi 298-290 Î.C.), Roma a cucerit întreaga Italie centrală de pe ambii versanţi ai Apeninilor. După cucerirea Italiei centrale Roma a ajuns în conflict cu oraşele greceşti din sudul Italiei. În urma războiului cu regele Etirului, Pyrrhos (280-275 Î.C.), şi a asediului Tarentului (272 Î.C.), Roma a ocupat toată Italia de sud. După ocuparea Italiei şi organizarea ei din punct de vedere politic, social-economic şi administrativ, interesele Romei s-au ciocnit de cele ale Cartaginei. Lupta pentru supremaţie în bazinul mediteranean a dus la cele trei războaie denumite, războaie punice. În urma primului război punic, Roma a obţinut Sicilia, dar forţa economică, politică şi militară
18

a Cartaginei rămânea aproape intactă. În cursul celui de-al doilea război punic armata cartagineză, condusă de Hanibal, a invadat Italia, pricinuind armatei romane înfrângeri zdrobitoare la Lacul Trasimene şi mai ales la Cannae. Dar tactica temporizatoare elaborată de Fabius Cunctator, precum şi campaniile din Spania şi Africa conduse Publius Cornelius Scipio, au hotărât soarta războiului; Cartagina a suferit o grea înfrângere la Zama şi a pierdut în favoarea Romei toate posesiunile de peste mări. În urma celui de-al doilea război punic Roma a obţinut hegemonia în bazinul apusean al Mării Mediterane şi şi-a îndreptat atenţia spre răsărit (unde ocupase Iliria). În urma a trei războaie Macedonia a fost înfrântă şi supusă. După înfrângerea unei mari răscoale antiromane (148-149 Î.C.) Macedonia a fost transformată în provincie romană, iar în 146 Î.C., după înfrângerea răscoalei Ligii Aheene oraşele greceşti au fost subordonate provinciei romane Macedonia. În acest timp, Cartagina sa refăcut din punct de vedere economic; un nou război, al treilea război punic (149-146 Î.C.), provocat de romani, a avut drept rezultat zdrobirea Cartaginei (care a fost dărâmată şi includerea teritoriilor acesteia în provincia romană Africa. După consolidarea stăpânirilor în provincia Balcanică şi după zdrobirea
19

ca urma a transformării Romei într-un mare stat maritim.C. În secolele II-I Î.. romanii au început ofensiva pentru cucerirea teritoriilor asiatice. s-au dezvoltat comerţul. Profitând de puternica criză politică a statelor elenistice. Spre sfârşitul secolului I Î.. aceeaşi soartă a împărtăşit-o Bithynia în 75 Î. Roma împunându-şi astfel hegemonia şi în bazinul răsăritean al Mării Mediteraneene.C.C. În urma a trei războaie Roma a înfrânt pe Mitridate.). În 129 Î.C.C.C. regatul Pergamului şi posesiunile sale au fost transformate în provincie romană. capitalul financiar şi cămătăresc şi a crescut rolul cavalerilor în viaţa politică şi socială a statului. romanii au înfrânt şi au transformat în provincii romane statul Seleucizilor (Siria) (64-63 Î.. În Asia Mică rămânea liber regatul Pontului. ocupând toate teritoriile stăpânite sau controlate de acesta.Cartaginei. care sub conducerea lui Mitridate al VI-lea Eupator a închegat în jurul lui o vastă uniune politică îndreptată împotriva Romei.) şi statul Ptolemeilor (Egiptul) (30 Î. Roma devenise unul dintre cele 20 .

eliminarea treptată a producătorilor liberi. Mişcarea socială a gracchilor. a ocupat întreaga Italie. Cezar a trecut Rubiconul (49 Î. Creşterea imensă a numărului de sclavi în urma războaielor de cucerire şi introducerea pe scară largă a muncii acestora în producţie au marcat generalizarea modului de producţie sclavagist la Roma. războiul aliaţilor. l-a înfrânt pe Pompei şi pe partizanii acestuia devenind conducător 21 . ai cavaleriei şi ai plebei. Lupta pentru putere a luat forme ascuţite.C.mai mari şi mai puternice state ale lumii antice. deşi înfrânţi au obţinut cetăţenia romană. În secolele II-I Î. condusă de fraţii Caius şi Tiberius Gracchus.) în fruntea armatei cu care cucerise Galia.C.C.). Pompei. Pompei a fost ales consul fără coleg. complotul lui Catilina au fost semne ale crizei politice şi sociale. instituind în fapt dictatura. Crassus şi Cezar s-au unit formând primul triumvirat (59 Î.C. În acelaşi timp s-au răsculat şi aliaţii italici ai Romei care. După ce în 52 Î. concentrarea pământului şi formarea latifundiilor. Încercând să rezolve criza. răscoalele sclavilor. conducătorii armatei. Consecinţele principale ale acestui fapt. au avut loc puternicele răscoale ale sclavilor din Sicilia şi răscoala condusă de Spartacus. precum şi ascuţirea contradicţiilor sociale au provocat o largă mişcare socială pentru înfăptuirea unei reforme agrare.

În timpul principatului s-a întărit proprietatea funciară mijlocie şi s-au dezvoltat viaţa orăşenească. Cele mai remarcabile personalităţi ale epocii au fost oratorul Cicero. Lupta pentru putere. Cezar. poeţii Virgiliu. Suetoniu. naturalistul Pliniu cel Bătrân. În secolul I Î.). care a continuat şi cu mai multă violenţă după asasinarea lui Cezar (44 Î. şi mai ales în perioada lui August (numită şi epoca de aur a artei şi literaturii romane). Horaţiu. Tacit. tribun pe viaţă şi cenzor. Reformele înfăptuite de Cezar au netezit calea instaurării imperiului. Trogus. Pompeius.C. şi I D. a fost întărirea procesului de romanizare a provinciilor unde locul vechilor 22 .) s-a sfârşit după un lung război civil cu instituirea principatului de către Octavian August (27 Î. Senatul l-a numit pe Cezar dictator pe termen nelimitat. cultura romană a atins apogeul.C.C. istoricii Salustiu.unic al statului roman.C.C. O caracteristică importantă a perioadei I-II D. Ovidiu. Titus Livius. meşteşugurile şi comerţul.

Aurelian şi Diocleţian. În secolul al III-lea Imperiul roman a intrat în criză. al III-lea sunt remarcabile domniile împăraţiilor Septimius Sever. 23 . În sec. în urma războaielor civile dintre pretendenţi.rânduieli a fost luat de cultura şi civilizaţia superioară a Romei şi creşterea rolului provincialilor în viaţa imperiului. Britania şi regatul Palmyrei) şi în răscoale ale coloniilor şi populaţiilor supuse. în slăbirea rolului aristocraţiei senatoriale. primul provincial devenit împărat. sub presiunea goţilor şi a dacilor liberi. i-a înfrânt pe daci în două campanii sângeroase (101-102 şi 105-106). pe plan politic aceasta s-a manifestat în desele schimbări de împăraţi. în tendinţele unor provincii de a se rupe de imperiu (Galia. Hispania. Traian (98117). În timpul lui Aurelian administraţia romană a părăsit Dacia. în creşterea rolului politic al armatei. transformând cea mai mare parte a Daciei în provincie romană.

Imperiul roman nu mai putea să revină la vechea lui strălucire. el a împărţit imperiul în patru prefecturi (Galia. Iliria şi Orientul). Italia. a mutat capitala la Constantinopol. al IV-lea. În anul 313 a dat edictul de toleranţă în favoarea creştinismului. de creşterea luptei de clasă. După moartea sa. Theodosius (379-395) a realizat ultima reunire a imperiului sub o singură autoritate. Dar. oraş clădit de el.Constantin cel Mare (306-337) a continuat reformele sociale şi politice ale lui Diocleţian. La sfârşitul sec. sfâşiat de luptele interne pentru putere. imperiul s-a împărţit definitiv în formaţiunile politice 24 . de atacurile poparelor din afară.

în urma unor procese complexe. adaptându-se. comandantul mercenarilor germani şi pe teritoriul Italiei s-a constituit primul regat barbar. În anul 476 ultimul împărat roma.i conduşi de Genseric. În anul 410 Roma a fost ocupată şi jefuită de vizigoţi. într-un stat feudal cunoscut sub numele de Imperiul Bizantin. 25 . Romulus Augustus. a fost detronat de Odoacru. conduşi de Alaric şi în 455 de vandal. care a continuat să existe până în secolul al XV-lea. s-a transformat. dezvoltării istorice. datorită unor condiţii speciale. Imperiul roman de răsărit.cunoscute sub numele de Imperiul roman de apus şi Imperiul roman de răsărit.

icoana lui Marte intreaga./Arc si sageti.Prima referire la un conflicr militar in care s-au mentionat geto-dacii a fost razboiul dintre persii sub conducerea lui Darius I si sciti./ Vin si se duc tot foind prin a orasului strãzi./Mana 26 4.Stirile au devenit apoi mai variate atat in ceea ce priveste organizarea militara a triburilor si uniunilor de triburi geto-dace cat si in raporturile cu neamurile din preajmã./Insã de getii rebeli pare sa tina mai mult ./barba si pletele lor n-au fost taiate nicicand .sciti./Chip fioros .romani ./Nu e nuci unul din ei sa nu poarte in spate o tolba .celti. ale cãror drumuri si interese s-au ciocnit in spatiul carpato-danubianopontic:greci. Intalnirile intre daco-geti si popoarele inconjuratoare .persi. Calitatile militare ale geto-dacilor au produs o puternica impresie asupra contemporanilor. ce la varf unse-s cu fiere de serpei ./Vezi intr-un numar mai mare pe getii ce umblã cãlare.macedoneni.De la Tomis unde se afla exilat poetul Ovidiu ii infatisa astfel pe ostenii geto-daci:”Coasta aceasta. Pentrut Herodot getii erau “cei mai viteji si cei mai drepti dintre traci”.macar ca-ntre geti si barbari empãrtitã.glasul crunt .etc.

atacurile geto-dace probabil au luat forma hartuirii. Herodot le evalueaza la 700.” Angajarea primei lupte consemnate de istorie impotriva unei puternice armate.Avand in vedere superioritatea covarsitoare.dar nu e exclus ca atacurile sa fi avut si o amploare 27 ./Armã la oricare get stand langa sold in cimitir.cea persana. Singura rezistenta intampinatã de Darius a fost din parte getilor . Pentru razboiul contra scitilor.constituie o dovada elocventa despre nivelul organizarii la care ajunsesera triburile si uniunile de triburi geto-dace in sec VI-V i.000 de luptatori. Expeditia Imperiului Persan impotriva scitilor a fost o demonstratie de forta pentru captarea tracilor si a macedonenilor in sfera influentei persane in vederea unui conflict cu grecii.deprinsa le e sa-nfiga in dusman cutitul. persii au concentrat forte uriase. Nici una din coloniile grecesti sau vreunul din triburile trace nu s-au ridicat impotriva fortei de invazie persane.n.e.

pentru prima oara toti tracii au fost uniti.impotriva scitilor iar in S in special impotriva Macedoniei. 28 .fiind cucerit ulterior de macedonenii condusi de Filip II si disparand odata cu ultimul regat macedonean fiind cucerit de romani.e. Un alt episode in care au fost implicate triburi trace au fost razboaiele medice si peloponesiace.caci istoricul grec Herodot atribuie o importantã demna de a fi subliniata biruintei reputate de persi contra getilor . care ulterior s-a extins ingloband alte triburi trace inclusive geto-dacii dintre Balcani si Dunãre .Prin intermediul statului Odris getii au fost angajati in evenimente in N.n primului stat din lumea sudtracã .importiva Macedoniei. odrişii au pus bazele in 480 i.Se poate spune ca atunci. In timpul razboaielor peloponesiace statul Odris s-a aflat alaturi de Atena in conflict cu Macedonia si Sparta. dar dupa moartea regelui Odris aceasta alianta s-a destramat dar statul Odris a supravietuit. Alaturi de odrişi au luat parte si celelalte triburi trace inclusive si cele din afara stapanirii odrise .decazand continuu.deosebita . Profitand de desfasurarea generalã a razboaielor medice care au condus la slabirea si ulterior disparitia prezentei persane pe litoralul vestic al Pontului Euxin.

care vroiau sa-si extinda influenta pana la Dunãre.Daco-getii ajunsesera sa dispuna de un potential economic si militar suficient penrtru a riposta eficient repetatelor tentative scite de inaintare inspre vest.Tocmai aceasta realitate explica faptul ca scitii incapabili sa infranga singuri dacii au fost nevoiti sa ceara ajutor macedonenilor .In aceasta perioada geto-dacii se aflau intr-o rezistenta acerba impotriva scitilor.relatiile dintre macedoneni si sciti s-au tensionat iar macedonenii au zdrobit intreaga armata scita in timp ce aceasta pustia Dobrogea. care prin ansamblul de reforme pe care le-a aplicat a facut din armatã acel instrument de forta capabil sa serveasca telurile expansioniste macedonene.Triburile trece sperand ca posibilitatile militare ale lui Alexandru erau sub 29 .consemnat de istorici a fost tot impotriva macedonenilor.urmarind prinderea ca intr-un “cleste” a teritoriilor daco-gete dar datorita unor evenimente. Politica expansionista a statului macedonean a capatat un impuls deosebit dupa ce la carma lui venise un conducator remarcabil.Dupa asasinarea lui Filip la conducerea statului macedonean a venit fiul acestuia Alexandru.FilipII.Alt contact tensionat important intre geto-daci si lumea inconjuratoare.

Astfel triburile de nord si de sud trace s-au aliat. organizatra. Un alt contact militar a fost intre getodacii condusi de Dromichetes si macedonenii lui Lysimah. Desi Macedon a avut o armata numeric inferioara .Dromichetes profita de situatie pentru a incerca sa uneasca geto-dacii de la sud si de la nord de Dunare. Dupa ce Alexandru s-a convins ca tracii nu-i vor mai face probleme a inceput campania de “pedepsire” a Imperiului Persan. invingand treptat tote triburile trace.Datele arheologice arata ca in lumea daca are loc un proces de unificare a triburilor si a uniunilor de triburi.acelea ale tatalui sãu au dus o politica ferma impotriva expansiunii macedonene.mai bine organizate.. si condusa o faceau net superioara aliantei tracilor.ceea ce i-a determinat pe macedoneni sa-i atace.modul in care era inarmata.Dispunand de osti mult mai numeroase .Alexandru reusind cu o singura campanie sa-i infranga pe toti tracii.In timp ce Lysimah se lupta in Asia Mica cu un altul dintre regatele ramase din Imperiul Macedonean.mai inzestrate 30 .dar dupa o confruntare in camp deschis getii au observat ca nu pot invinge falanga si au incercat sa evite o infruntare directa folosind tactica pamantului parjolit si hartuirile.chiar si pe daci care ereau cei mai puternici dintre traci.

inclusiv regele Lysimah au fost dusi la o cetate unde au fost tratati si ospatati .”Lysimah le raspunde insa ca nu e drept sa-si paraseasca oastasii si prietenii.Prietenii il sfatuiau pe rege sa scape cum va putea si sa-si mute gandul ca oastea lui l-ar putea salva .iar soarta lor supusa spre dezbaterea adunarii poporului. Invinsii .ceea ce il facea cel mai periculos. Impotriva lui Dromichetes a aplicat cu deplin succes strategia “pamantului parjolit”.geto-dacii lui Dromichetes spre deosebire de ceilalti dusmani ai lui Lysimah. Episodul e infatisat de 31 .asigurandu-si lui o scapare rusinoasa “.Daca in timpul razboiului dromichetes si-a demonstrat calitatile proprii unui mare comandant de osti.hartuind armata macedoneana peste tot astlel incatdesi acesta reusise sa cucereasca o serie de asezari fortificate a fost pus intr-o situatie grea dupa cum evidentiaza istoricul Diodor din Sicilia in scrierile sale: “Armata lui Lysimah era chinuita de foame .si de un numar mult mai mare de puncte fortificate.La momentul in care capacitatea combativa a armatei lui Lysimah se diminuase Dromichetes a atacat-o decisiv si a capturat-o in intregime.de aceea Lysimah a abandonat campania din Asia si a intreprins o expeditie pentru inlaturarea acestui pericol de la granitele imperiului sau. dupa victorie el s-a dovedit un om politic si diplomat de exceptie .

32 . Dromichetes fu impotriva pedepsirii regelui si-i lamuri pe osteni ca e bine sa-l crute pe barbatul acesta . alti regi au sa-I ia domnia si se prea poate ca regii acestia sa fie mult mai de temut decat inaitasul lor.” Datorita deselor migratii ale celtilor dinspre vest .Diodor din Sicilia :”Ajungand ostirea lui Lysimah in puterea tracilor . Caci poporul .. Cel care a realizat asta a fost Burebista. El a fost conducatorul unuia dintre triburile geto-dace iar prin mijloace militare sau diplomatice a reusit in cativa ani sa uneasca toti geto-dacii intr-un singur stat.In timpul conducerii sale Dacia a devenit un adversar pe masura Imperiului Roman atat din punct de vedere economic cat si militar. ca sa-l pedepseasca . Dar crutandu-l pe Lysimah . acesta are sa se arate recunoscator tracilor . care luase parte la primejdiile razboiului trebuie sa aiba dreptul de a chibzui asupra felului cum sa fie tratati cei prinsi . iar locurile intarite aflate mai inainte in stapanirea tracilor . acestia se stransera la un loc si strigara sa le fie dat pe mana regele prizonier . ei le vor dobandi inapoi fara nici o primejdie. Daca l-ar omora pe Lysimah . care i-au daruit viata . ale scitilor si ulterior ale bastarnilor dinspre est geto-dacii au fost obligati sa se uneasca in un singur stat centalizat.

Totusi timp de peste un deceniu n-a avut loc nici un fel de contact militar ceea ce ia usurat lui Burebista eforturile de unificare statala . incat . spre est la raul Bug si era marginit doar de Marea Neagra iar la sud Muntii Haemus din Balcani. Burebista .” Statul creat de el se intindea spre apus pana la Dunarea de mijloc si Moravia .In granitele sale erau cuprinse toate pamanturile ce apartineau geto-dacilor din cele mai vechi timpuri. Ba inca a ajuns sa fie temut si de romani. Roma a reusit sa-si infranga treptat adversarii dar ca urmare a mortii lui Crassus . l-a inaltat atat de mult prin exercitii. 33 .Principalul izvor il constituie marturiile istoricului Strabon care scria despre Burebista :”Ajungand in fruntea neamului sau . a urmarit cu atentie iar de la un anumit moment cu ingrijorare. in cativa ani . Pompeius si Crassus . Caesar si Pompeius au inceput sa-si dispute tot mai aprig puterea. spre nord la Carpatii Padurosi . cumpatare si ascultare fata de porunci . Statul roman aflat in plina expansiune . a faurit un stat puternic si a supus getilor cea mai mare parte a populatiilor vecine.barbat get . care erea istovir de razboaie dese . inchegare satului dac in imediata vecinatate a zonelor lui de stapanire si interes . Dupa instalarea triumviratului lui Caesar.

Armatele ambilor generali s-au strans in Balcani . O alianta cu Caesar era greu de conceput caci acesta se manifestase constant ca un promotor al politicii expansioniste si era clar ca nu va tolera existenta unui stat dac puternic in aproprierea frontierei statului roman .In acaeste conditii el era obligat sa ia partea unuia dintre pretendenti.ceea ce a sporit numarul aliatilor sai . iar dupa prima lupta Pompeius a iesit victorios. Asadar Burebista s-a decis sa-l sprijine pe Pompeius .000 de calareti. Caesar a strivit armata lui Pompeius si cele ale sprijinitorilor sai la Minda in Hispania. O confruntare intre regatul dac si statul roman devenise iminenta . iar Burebista a dus dese incursiuni in provincile romane.Deznodamantul razboiului s-a petrecut insa inainte ca armata daca sa poata interveni. In schimb Pompeius dovedise in Orient ca prefera o politica de organizare a unui sistemde state clientelare.Pentru regele dac se punea problema de a obtine recunoasterea statului sau si a autoritatii sale asupra oraselor grecesti.Burebista a urmarit cu atentie evolutia evenimentelor . Acesta din urma era pentru Burebista singurul aliat posibil dealtminteri pozitia lui militara parea mai puternica. a consolidat vastul sau sistem de fortificatii si a facut 34 . Imparatul a strans in pen Balcanica 16 din cele mai bune legiuni si 10.

Statul dac infaptuit si condus de el s-a afirmat ca o mare putere politica si militara a antichitatii. caesar a fost asasinat in Senat de complotistii condusi de Cassius si Brutus . Din punct de vedere militar Burebista s-a dovedit a fi inzestrat cu un dezvoltat spirit organizatoric si o patrunzatoare gandire strategica .Comonisicus . in special impotriva romanilor sub forma raidurilor in provincile romane vecine. care pe langa . Burebista a creat o opera monumentala.primul stat dac centralizat si independent .statutul de rege erau si mari preoti au incercat sa asigure recentralizarea statului dac. iar la putin timp dupa aceea si Burebista a murit asasinat de un grup de complotisti.Cu patru zile inainte de data fixata pemtru invazie .Societate daca a inregistrat o dezvoltare si inflorire in multe privinte comparabila cu alte civilizatii contemporane.aliante cu celelalte triburi trace si cu bastarnii si cu celtii . ceea ce a mentinut uniti toti dacii .Dar in acelasi timp regii daci au incercat sa refaca statul dac centralizat. In perioada urmatoare poporul dac n-a renuntat nici un moment la lupta sa pentru libertate impotriva tuturor celor care au vrut sa ocupe teritoriul dac.Regi ca Deceneu . care-si exercita autoritatea pe un vast teritoriu .demonstrand ca aparitia lui Burebista nu a fost un eveniment 35 .

obiectiv care trebuia sa-si gaseasca implinirea intr-un act unificator de genul celui infaptuit sub Burebista . Dicomes. In ultimele decenii ale secolului I i.Pana la urma dacii au avut un rol redus in desfasurarea luptei pentru putere in Imperiul Roman.e.Interventia factorilor externi ostili a inetinit reunificarea daciei .istoric intamlator ci rezultatul unui proces legic . Marcus Antonius si Lepidus. vest si sud-vest dacii au lansat o serie de actiuni in macedonia care devenise o baza de lansare a expansiunii romane peste 36 .trecusera de partea lui Antonius. Pluthar mentioneaza ca un rege getodac. Imperiul Roman nu a organizat imediat dupa moartea lui Burebista o actiune militara de anvergura impotriva dacilor. La randul sau . Planul lui Caesar de cucerire a Daciei nu a fost abandonat insa de Octavian insa Datorita conflictului dintre Octavian si Marcus Antoniu a fost amanat.dar nedobandind nimic din cele cerute.Cassius Dio vorbeste despre dacii care isi oferisera servicile intai lui Octavian . i-a promis lui Antonius “ca-l va ajuta cu armata numeroasa”.iar cucerirea lui traian a facut-o imposibil. Moartea lui Caesar a adus declansarea unor convulsii interne care s-au incheiat cu triunviratul lui Octavian.n incercand sa slabeasca amenintarea romana dinspre sud.

cu scopul de a controla litoralul maritim cat si teritoriile extracarpatice.Adoptarea de catre Roma a unei atitudini ofensive nu a intarziat sa-si arate efectele. reusind sa-i slabeasca . a cerui prima fapta a fost o campanie pentru infrangerea rezistentei gete de la nord si sud de Dunare. Momentul care a amrcat o noua faza a confruntarilor a fost expeditia lui Marcus Vinicus.n pericolul expansiunii romane a crescut enorm .n s-a instituit un comandament militar al Moesiei.pe pamanturile dace. Pana la aceasta expeditie Roma se mentinuse in defensiva la vestul Dunarii.iar ca legatus Augusti pro praetore exercitus a fost nimit Ceacina Severus .prin 11-12 e.n guvernatorul Panoniei si cel al Moesiei au atacat teritorile dintre Carpatii Meridionali si Dunare distrugand numeroase puncte fortificate si stramutand 37 .amenintand in chip grav independenta si fiinta poporului dac.iar apoi sa-I cucereascaajungandu-se ca in perioada lui Decebal granita Imperiului Roman sa fie Dunarea. iar in anul 6 e.In timp ce Vinicius ataca prin vest romanii au cuceit teritorile dace de pe malul marii ajungand la Delta .Datorita diplomatiei romane .Haemus catre linia Dunarii .acestia au reusit sa-I facaca pe geti sa se lupte intre ei . iar stapanirea romanilor in zonele sud-dunarene sa fie stabilizata In primele decenii ale secolului ale sec I e.

50. in special in perioada iernii cand Dunare ingheta si dacii treceau la sud .Dar aceste masuri nu au impiedicat actiunile dacilor in partea rasariteana a Peninsulei Balcanice reusind chiar in unele momente sa alunge garnizoanele romane din unele teritorii intrate sub stapanirea imperiului. locuita pana atunci de daci. sistemul provinciei a fost puternic organizat . Privita pe un plan larg epoca lui Augustus este plina de conflicte ale dacilor cu romanii.Cel mai afectat a fost teritoriul dintre Dunare si Marea Neagra unde dacii atacu ajutati si de alte semitii care nu tineau cont de populatia lacalã.n) regatul clienteral odris a fost transformat in provincia Tracia iar teritoriul dintre Dunare si Mare a fost incorporat Moesiei.ca urmare intreaga navigatie comerciala si militara pe Dunare incetase sa fie controlata de romani.creand astfel o noua primejdie pentru daci. In timpul domniei lui Tiberius(14-37 e. 38 . In timpul domniei imparatului Claudius(41-54 e.n) s-au luat noi masuri de consolidare a frontierei dunarene : Comandamentul militar moesic a fost transformat in provincia Moesia.000 de daci la sud de Dunare. Ca riposta dacii au atacat si cucerit majoritatea cetatilor romane de pe cursul Dunarii. iar la vest sarmaritilor iazygi li s-a acordat permisiunea sa se aseze in campia dintre Dunare si Tisa.

Roma sustine un razboi cu Dacia datorita crizei financiare prin care trecea Imperiul in contrast cu bogatia Daciei .fiind 39 .garnizoanele romane au fost dislocate in cetati din aproprierea Dunarii si au fost construite drumuri strategice pentru o deplasare mai rapida si mai usoara a trupelor. Dupa urcarea pe tronul imperiului a lui Domitian (81-96).n e aceea ca puterea militara a Daciei a determinat Roma sa plateasca subsidii pentru a mentine pacea intre cele doua state. si numeroase campanii de dislocare a populatiei de la nord de Dunare la sud .raporturile dintre Dacia si Roma s-au deteriorat rapid .Cauza principala a fost .fara indoiala ciocnirea intereselor expansioniste ale Romei si independenta statului dac . O caracteristica a deceniilor 7-8 ale scolului I e.Motivul l-a reprezentat faptul ca imparatul intentiona sa nu mai achite goto-dacilor serviciile si sumele de bani acceptate de predecesorii sai ceea ce la determinat pe Duras-Durpaneus sa se cansidere dezlegat de obligatiile asumate anterior fata de imperiu .ceea ce demonstra densitatea populatiei dace din nord si a incapacitatii romanilor de a controla atacurile dacilor.Pe de alta parte statul dac acumulase destule forte si bogatii pentru a se degaja de relatiile clienterale.

Alarmat de vestea acestei infrangeri in urma careia Moesia ramasese fara forte militare generalul Cornelius Fuscus a fost trimis cu trupe si a reusit sa-I impinga fortele dace peste Dunare Pentru a preintampina alte atacuri Domitian a reorganizat provincia in Moesia Inferior si Moesia Superior primind fiecare cate 2 legiuni in timp ce generalul Fuscus se pregatea de o invazie la nord de Dunare.Regele Duras simtindu-se prea batran pentru o situatie asa grea .o granita la linia Carpatiilor era mai usor de aparat decat cea de pa Dunare. generalul .considerata ca un eldorado al vremii. In aceste imprejurari un conflict era iminent. Pe fondul accentuarii contradictiilor dintre Dacia si Roma in iarna anului 85 -86 e. un ilustru comandant militar si diplomat.stimularii vietii 40 .General reformator si novator a actionat rapid in vederea intaririi si perfectionarii aparatului administrativ al statului.n o oaste daca a patruns adanc in Moesia atacand mai multe castre pe care le-a ocupat in lupte pierzandu-si viata guvernatorul provinciei. dacii au luat la randul lor masurile care se impuneau. Pentru a face fata acestei primejdii .iar din punct de vedere militar .a lasat tronul nepotului sau Decebal .

Totodata a incheiat aliante cu neamurile de la Dunarea mijlocie are aveau sa atace Pannonia. Decebal l-a lasat sa se indeparteze de bazele sale si l-a facut sa-i creada pe daci slabi prin diferite oferte de pace. nu insusi putera romei care erea uriasa. Realist.a nimicit cea mai mare parte a armatei romane. Decebal stia ca trupele romane aveau sa revina in numar si mai mare . masini de razboi si sa participe la pregatirea militara a dacilor. generalul Fuscus a fost omorat .Decebal a incercat sa atraga mesteri si soldati fugari din imperiu ca sa construiasca fortificatii . Decebal a prins armata romana in ambuscada iar dupa o scurta dar sangeroasa batalie .care a avut un ecou deosebit in acea epoca.economice si mai ales organizarii armatei si pregatirii intregii populatii pentru aparare. In anul 88 pentru a razbuna infrangerea suferita de Fuscus. fiind constient ca invinsese decat un general . In vara anului 87 generalul roman a trecut Dunarea si s-a indreptat spre Sarmizegetuza. iar cand generalul a ajuns la Tapae. numerosi soldati au fost facuti prizonieri si mari cantitati de arme si echipamente au fost capturate. Dupa aceasta izbanda.Domitian a organizat o noua aarmata la S de Dunare condusa de generalul 41 .Decebal a incercat sa-si castige aliati in exterior pentru a consolida fortele militare ale Daciei.

precum si mesteri de tot felul pentru fortificatii si constructii de alta natura . printre care si acelea de inapoiere a capturilor facute cu prilejul zdrobirii legiunilor lui Fuscus si de a sustine interesele politice romane. in consecinta a fost nevoit sa ajunga la un compromis : regatul dac devenea regat clienteral al Romei cu toate obligatiile ce decurgeau . imparatul Domitian a condus o expeditie in Pannonia care s-a terminat cu esec.Oastea daca s-a retras in ordine .Acesta a patruns la N de Dunare incercand sa-si deschida drunul spre capitala.Tettius Iulianus .Acesta reuseste sa evite toate cursele lui Decebal. Cu toata rezistenta activa a dacilor inaintarea romana a continuat. 42 . primind in schimb importante sume de bani .fortele comandate de el fiind infrante de aliatii regelui dac. In aceasi perioada cu atacul lui Tettius asupra Daciei. imparatul avea nevoie de aceste forte urgent in alta parte. iar ajungand la defileul Tapae a reusit sa infranga oastea daca suferind insa pierderi insemnate.punand diferite obstacole in calea urmaritorilor. dar fortele generalului tettius se diminuau rapid datorita hartuirii si ciocnirii dintre armata daca si cea romana. Desi romanii inregistrau succese in Dacia.

Totodata regele dac a dus mari eforturi pentru a inchega 43 . A platit si el subsidiile lui Decebal timp de 2 ani dar. O data cu numirea lui Traian ca imparat in 98 el a luptat impotriva tuturor fortelor de la granitele imperiului .El a ordonat construirea de drumuri si poduri pe teritoriul Moesiei pentru o mai buna miscare a fortelor la sud de Dunare in cazul unui atac .Transformarea Daciei in provincie romana a aparut ca principal punct in programul lui Traian inca de la nimirea sa.inabusind revolte si facand paci avantajoase pentru romani. a adoptat un plan realist si prudent .000 ai armatei dace.care in esenta preconiza organizarea apararii in zona muntilor unde putea exploata avantajele terenului cat si sistemul puternicelor fortificatii.In fata invaziei romane Decebal constient de inferioritatea numerica.In aceste conditii pacea a durat 12 ani si nu mai putea dura mult din cauza crizei economice care avea consecinte asupra intregului imperiu.Efectuarea acestui proiect genist a intarit convingerea lui Decebal ca o agresiune romana era iminenta. in acelas timp a facut pregatiri pentru razbaiul ce avea sa le curme pentru totdeauna. Traian a strans mai multe legiuni avand fiecare aproximativ 100.000 de soldati fata de cei 40.

si incergand sa organizeze o noua si puternica rezistenta catre centura de cetati sarmizegetuzene.aliante militare au alti adversari ai romanilor. cu ajutorul carora a pus in aplicare in iarna anului 101 un plan care avea sa dejuce intentiile lui Traian de a supune Dacia .Cand traian a reusit .dupa lupte grele sa ajunga in muntii din jurul Sarmizegetuzei . O parte din oaste a primit misiunea de a desfasura lupte in camp deschis .Dandu-si seama ca un asalt hotarator era imposibil asupra fortificatiilor dace .sosise iarna.aceste urmand sa fie reluate in primavara viitoare. de a executa incursiuni si hartuiri.Prima mare batalie a avut loc la Tapae unde ambele tabere si-au angajat in lupta fortele principale. Imparatul a urmarit un rezultat radical si rapid ceea ce l-a det sa-si asigure o superioritate semnificativa si sa inainteze pe drumul cel mai scurt dinspre Dunare . In 25 martie 101 Roma a declarat razboi Daciei .pe la Tapae si spre zona Sarmizegetuzei.unde putea sa foloseasca si fortele menite sa apere fortificatiile cat si toata populatia din zona .De la inceputul campaniei Decebal a repartizat fortele.imparatul a dispus incetarea atacurilor . 44 .Decebal a ales sa se retraga evitand o lupta cu intreaga armata romana. o alta parte a fost destinata apararii fortificatiilor.

fortele romane fiind cu efective incomplete. in conditiile pierderilor grele inregistrate favoriza partea romana care putea sa-si refaca efectivele dispunand de un bazin demografic mai mare decat al dacilor si aliatiilor sai. Aceasta actiune ameninta izolarea fortelor romane din zona Orastiei de restul Imperiului . Reluarea actiuniilor ofensive catre capitala Daciei insemna in fapt reeditarea campaniei precedente .Batalia a fost castigata de romani dar cu un pret foarte mare. In primavara anului 102 Traian ataca din nou .Aliatii lui Decebal au trecut la sud de Dunare unde nu au intampinat rezistenta .care au fost nevoiti sa introduca in lupta toate efectivele.Marea batalie s-a dat la Adamclisi intre trupele aliate lui Decebal si romani.In 108 s-a ridicat aici un monument in cinstea celor morti .Decebal a infrant trupele ramase in zona orastiei . inclusiv pe cei ce aparau tabara.chiar se punea problema daca fortele romane se vor putea salva.ceea ce .a fost nevoit sa-si transporte armata acolo unde era nevoie urgenta de ea si a lasat un numar mic de forte pentru a mentine pozitiile cucerite. Traian afland de cele ce aveau loc la sud .In aceasi perioada. o mare parte din armata fiind distrusa.In aceste conditii Decebal s-a hotarat 45 .

conditiileimpuse regelui dac fiind menite sa creeze din dacia un stat dependent de Roma.Traian a revenit in graba 46 .Decebal ramanea aliat al Romei .era obligat sa restituie tot ce primise de la romani.Pacea a fost incheiata in toamna anului 102 .Ei au ineput constructia unui pod de piatra peste Dunare la Drobeta .sa reia tratativele de pace incercand totusi sa obtina unele conditii care sa asigure existentas statului dac si pe el in calitate e conducator al acestuia . Conditiile puse in tratatul de pace ii dadeau un caracte de armistitiu ceea ce i-a determinat pe ambii conducatori sa-l trateze ca atare si au reinceput pregatirile de razboi de ambele partii.Traian la randul sau avand trupele slabite a fost determinat sa accepte un incetarea luptei . In consecinta Senatul roman a declarat razboi Daciei .iar Decebal a inceput reconstructia cetatiilor afectate de razboi si a incercat reichegarea aliantelor.situatie care-I avantaja clar pe romani.sa cedeze teritoriile ocupate de acestia si sa darame cetatiile. Toate elementele pactului lui domitian au fost anulate .Pentru respectarea pacii o garnizoana romana a fost lasta in sesul Hategului la 40 km de Sarmizegetuza si alte garnizoane au fost instalate in unele puncte de importanta strategica. Decebal a atacat fortele romane de ocupatie si le-a invins.

si-a adunat fortele pe alte inaltimi fortificate si a continuat rezistenta dar fiind urmarit de intreaga armata romana a fost incercuit .si a preferat sa se sinucida decat sa fie tarat in lanturi prin Roma. in acest fel Decebal sa nu poata primi ajutor sau sa se retraga in alte regiuni.se ingramadesc in jurul unui vas din care beau un lichid si cad morti. Dupa lungi eforturi apararea Sarmizegetuzei cedeaza iar tezaurele sunt pradate si duse la Roma. Disparitia regelui dac a diminuat dar nu a facut sa inceteze .In aceste imprejurari aliatii dacilor au incheiat pace cu Traian.cum sperau romanii.la Dunare pentru ca sa fie in fruntea fortelor sale .dacii cu fetele obosite .trupele romane au fost atacate de garnizoane 47 . romanii asalteaza aprig o serie de cetati dace ale caror ocupanti se apara cu inversunare.In finalul luptelor se petrece un episod din cele mai dramatice.lupta de rezistenta a dacilor.Atacul roman s-a produs simultan pe mai multe directii pentru a imrejura sistemul de fortificati din zona Sarmizegetuzei.In fata acestei situatii dacii sunt nevoiti sa lupte pana la ultima picatura in unele secvente reprezentate pe Columna .Decebal reuseste sa iasa la timp din cetatea asaltata .Caderea capitalei nu a insemnat incetarea luptelor . In perioada urmatoare in inaintarea lor . tradand astfel alianta.

fiind asimilati cu timpul de cultura romana Sfarsitul razboiului a insemnat si ocuparea romanilor a unor teritorii din vatra vechii Dacii.Luptele grele purtate de Traian impotriva dacilor lui Decebal l-au facut pe imparat sa se limiteze la ocuparea numai a unei parti din Dacia.dace si de populatia din zonele invadate. Peste un an Traian a inceput organizarea noii provincii si a incheiat astfel un conflict care durase cu intermitente doua decenii. Desi dupa incheierea razboiului mai existau multi daci liberi acestia nu au putut crea un stat dac centralizat. Tezaurul imens jefuit din Dacia a fost destul pentru a scoate imperiul din criza economica o perioada . 48 .Est si Nord siau pastrat independenta.templele dace si celelalte cladiri care simbolizau puterea daca.Desi romanii au iesit invingatori dacii au demonstrat ca armata daca inferioara nimeric si ca dotare pate tine piept armatei romane.Acestea explica razbunarea romanilor care cu distrus Sarmizegetuza . Cealalta parte din teritoriile extracarpatice din Vest.pentru constructia unor impozante monumente si pentru spectacole si serbari timp de 123 de zile.

in scopul cotropirii locale si nu in ultimul rand in scopul patrunderii spre Europa de Vest. Efectele marilor migratii asupra populatiei daco-romane din interiorul spatiului carpatodanubiano-pontic Pentru Romania pozitia geoistorica a teritoriului sau este definita de confruntarile intre comunitatile dacice. dunarean si pontic. deci relieful montan. migratii de tipul inflagratiilor. Acest spatiu a cunoscut socul de stepa si silvostepa.unitatea etnica si culturala a poporului dac s-a mentinut. invazii ori revarsari al caror scop a fost contopirea de teritorii ale bastionului carpatic. atat din vest (celtii). 5.Desi pe harta Daciei existau doua entitati politice: Dacia libera si Provincia romana Dacia. daco-romane si romanesti. parti inscrise in istoria Europei ca poarta pontica 49 . a padurilor de codrii si in mod deosebit spatiul delimitat de coroana carpatilor. in trupul spatial romanesc. au fost fortate. Fara a putea fi acoperit in intregime. in procesele complicate ale marilor migratii ale popoarelor. cat mai ales din est.

pe care au anihilat-o si au cucerit-o. Poarta Mezesului. La randul lor. cand prin spatiul ramas liber. Ele poarta denumiri cu semnificatii locale. Realitatea a confirmat la ce pericol s-a expus imperiul Roman in urma disparitiei vechii Dacii (poarta a Europei antice). recunoscute prin functiile lor de veritabile parti continentale. Insasi Poarta Otomana a simtit nevoia. Coridorul banatean. Sunt cunoscute. imparatii habsburgi si rusi au inteles importanta acestui spatiu ca zona de siguranta. iar cea banateana in spatiul montan propriu-zis. somesana sau silviana si Prima poarta pontica dunareana a fost fortata de valurile mareelor stepice din est indreptate spre centrul. chiar in vremurile de maxim expansionism. proiectele de refacere a vechii Dacii.a. sa prezerve 50 . ajungand pana la portile Cetatii Eterne. De aici au ramas pana in zilele noastre toponimele de poarta ca: Poarta de Fier a Transilveniei. puntea dobrogeana s. vestul si nordul Europei. poarta maritima. Poarta Silvania a fost fortata in zona de codrii. au penetrat valurile de migratori ce au rupt limesurile construite si au fortat pe cel Dunarean. in acest sens.dunareana banateana. actualizate. Poarta Orientala. mai ales in perioadele cand Principatele erau slabe si nesigure.

avea sa-si gaseasca implinirea in construirea Romaniei moderne si faurirea statului national. intre ea si imperiile vecine. functie specifica in momentele de liniste europeana. unificare si impacare a 51 . mentinut sub supraveghere. care s-a chemat stabilitatea romaneasca. Viabilitatea acestui proces legitim. iar cand acest spatiu a ramas deschis.spatiului romanesc rolul de tampon. vecinii acestuia si Europa au vegheat in mai multa liniste la propriile interese. de aparare in caz de defensiva sau pivot de manevra in caz de ofensiva. Europa a suferit alaturi de Romania consecintele negative si nelinistea prezentei factorilor generatori de insecuritate. Din perspectiva istorica intelegem foarte bine ca atunci cand spatiul romanesc s-a consolidat si stabilizat. de a desfasura o actiune de neutralizare. Ca zona geopolitica cheie. dar nu au putut merge pana la a-l absorbi integral. cu temeiuri geografice si geopolitice incontestabile: • • functie in momentele de criza europeana. constatare care se impune din perspectiva analizei istorice. Acestea au muscat deseori cate o felie din teritoriul nostru national. Romania indeplineste doua functii.

adica la framantarea trecutului. Putem spune ca stravechiul popor din Carpati a avut timp sa se adapteze ambiantelor multiple ale locurilor si sa poata stapani taina atenuarii antagonismelor si neutralizarii fortelor. Ca o argumentare semnificativa vom prezenta si avertismentul pe care Vintila Mihailescu il aducea in atentia specialistilor si oamenilor politici referitor la un asemenea pivot geopolitic cum este Romania: cine lupta pentru intregirea si consolidarea statului carpatic romanesc lupta pentru pacificare de durata a Europei. deoarece practicau în egală măsură agricultura şi creşterea animalelor. cu voie sau fara voie. constient sau subconstient.influentelor ori tendintelor divergente care se incruciseaza aici. iar cine sustine trunchierea acestei tari si acestui popor. cazul pamantului si poporului romanesc este numai unul din numeroasele semne dupa care se poate intrevedea viitorul continentului nostru. O migraţie deosebită a fost aceea a slavvilor. pledeaza. Slavii erau în esenţă un popor sedentar. intereselor si influentelor care s-au incrucisat si se vor incrucisa in spatiul coarpato-danubiano-pontic romanesc. Fireste. pentru intoarcerea la vechile imperialisme. Migraţia lor 52 Slavii .

Craiova. urmând o revărsare de populaţii slave în peninsulă. dovadă fiind numeroasele cuvinte slave împrumutate de români. etc) şi localităţi (Bălgrad-Alba Iulia. dar care nu au schimbat caracterul romanic al acesteia. Ialomiţa. Este de subliniat totuşi prezenţa în număr destul de mare a slavilor şi convieţuirea acestora paşnică cu românii. în urma atacurilor repetatee avaro-slave.a fost masivă. dar şi cei care au venit ulterior (secolele VIIVIII) au fost complet asimilaţi de români până în secolul X. Slavii care au rămas la nordul Dunării. graniţa de pe Dunăre a Imperiului Bizantin cade. etc) de origine slavă. Se consideră de asemenea că denumirile marilor râuri deşi se păstrează din antichitate. În anul 602. Prezenţa slavilor pe teritoriul Românieii este atestată arheologic începând cu mijlocul secolului VI. dar numai în Moldova. Amintirea prezenţei slave este păstrată şi de numeroase denumiri de râuri (Bistriţa. deşi însăşi simbioza certă care a 53 .Acest fapt ar sugera aşezarea slavilor în câmpii şi o predilecţie a românilor pentru zonele de deal şi de munte. prezintă în parte anumite schimbări fonetice slave. estul Munteniei şi estul Transilvaniei. numai astfel explicându-se slavizarea unor întinse teritorii din Peninsula Balcanică şi Europa Centrală.

avut loc între cele două etnii dovedeşte totuşi totuşi şi vieţuirea împreună. iar nu sârbo-croate. dar ulterior se constată o uniformizare. ale componentei slave a limbii române. arheologia încetând să ne mai ofere date despre etnicul populaţiilor. Relatia dintre populatia dacoromana si Imperiul Bizantin In sud-estul Europei – adevarat laborator istoric – s-a dezvoltat o civilizatie care. mai 54 . Transilvania. in pofida unor forme politice speciale. Slavii aşezaţi pe teritoriul României au fost aceiaşi care au populat şi Bulgaria. dovadă fiind anumite caracteristici bulgare. adică secolele VIII-X. Dar ceea ce trebuie remarcat pentru perioaada mai târzie. Din punct de vedere arheologic cultura slaavilor din secolele VI-VII poate fi deosebită de aceea a autohtonilor daco-români. este creşterea deosebită a numărului aşezărilor în toate provinciile româneşti: Moldova. Muntenia. 6.

se remarca prin originalitatea lor. Venind in contact cu populatiile “barbare” daco-romanii au adoptat forma de organizare impusa de noile conditii istorice create. Sud-estul Europei a cunoscut numeroase mutatii socio-politice in epoca migratiilor cand s-au format popoarele care locuiesc inca aici in zilele noastre.durabile sau trecatoare. cancelariile princiare au adoptat modelul cancelariilor bizantine. Ele erau considerate “Romanii” de catre locuitorii lor care stiau ca apartineau in cea mai mare parte sau ca apartinusera Imperiului roman. Ei s-au constituit in ceea ce Nicolae Iorga denumea “Romanii populare” sau “Romanii rurale”. intr-o masura mai mare sau mai mica civilizatia. Chiar de la constituirea statelor romanesti. fie ca e vorba de pictura sau de architectura. devenit Imperiului romanobizantin si mai apoi Imperiul bizantin. In aceasta zona geografica am putut vedea cum infloreste civilizatia traca. Arta 55 . adica teritorii pe care autoritatea imperiului nu mai era efectiv exercitata si care existau ca forme populare. Imperiul Otoman le va influenta. Straturi de civilizatie s-au sedimentat aici chiar din paleolitic. a format o zona cu trasaturi specifice. apoi cea greco-romana si in final civilizatia bizantina. Operele romanesti de arta medievala.

Cu sprijinul voievozilor si a familiilor nobiliare romanesti. Neagoe Basarab (1512-1521). s-au imprimat carti religioase (1508) distribuite dincolo de Dunare. a intrunit intr-o sinteza originala elemente din traditia locala si elemente bizantine sud-slave si din Europa occidentala. intretinute de Tarile Romane cu alte state au facilitat raspindirea culturii romanesti medievale dincolo de frontiere. Vasile Lupu (1634-1653) si Constantin Brancoveanu (1688-1714) s-au considerat ca mostenitori ai dreptului traditiei imperiale de aceea si-au asumat rolul de protectori ai Bisericii Ortodoxe si de continuatori ai operelor imparatilor bizantini. Raporturile economice.romaneasca s-a dezvoltat pe baza creatiei proprii si in acelasi timp in strinsa legatura cu arta tarilor invecinate. Unii principi romini au avut constiinta acetei misiuni si au actionat in numele ei. Matei Basarab (1633-1654). care sustineau atat credinta caracteristica epocii dar si aceea a constiintei nationale. In Tarile Romane s-a continuat traditia culturala imperiala a Bizantului. 56 . politice si culturale ample. pina in Orientul Apropiat si au favorizat participarea lor activa la dezvoltarea culturii. Eu au introdus la curte fastul si ceremonia imparatilor bizantini.

Romanizarea a fost procesul istoric prin care s-au creat noi 57 .Toate provinciile au fost puse in legatura directa cu Roma prin drumuri nou construite.au fost instituite formele de conducere si de administratie romana.7. Efectele cuceririi romane asupra continentului european Roma parcurge formele de organizare politica de la regat pana la imperiu.In timpul stapanirii romane in aceste provincii au fost aduse trupe militare romane.In toate teritoriile cucerite si transformate in provincii romane.

In Dacia stau marturie a contactului cu romanii.Portugalia.Influenta s-a manifestat pe plan economic.asadar romanizarea a fost un fenomen istoric impus. Bibliografia : • Zorile istoriei in Bereciu D.Italia si poporul roman.monumentul de la Adamclisi si diferite izvoare arheologice gasite in diferite locuri.”Carpati si la Dunare”.Provinciile au renuntat fortat la divinitatile lor si au adorat divinitatile romane..Spania.popoare:Franta.adica fondul principal de cuvinte al limbii vorbite de aceste popoare este de origine latina.politic. Bucuresti . In toate provinciile cucerite de roamani s-au impus regulile de viata ale romanilor. 1966 58 .Aceste popoare sunt popoare romanice.Formarea popoarelor europene s-a produs in acelasi mod ca si poporul roman.cultural si religios.

”Relatiile dintre sarmati si geto-daci la sfrsitul sec I”..1959 • Moiseil C.1972 • Bichir Gh.”Contribution a l’etude de l’art thracogete”.”Dacia de la Burebista la conducera romana”. B.Legiunea a VII-a a Claudia si legiunea a IV-a Flavia”.”Monumentul de la Adamclisi”..1924 • Florescu Fl.e”..e.Iasi..”Dacii si bastarnii”.1978 • Nicorescu P.1980 • Marinescu Fl..H.Bucuresti.”Trajan’s Column and the Dacian Wars”.1980 • Crisan I.”Statul geto-dac”.”Unele probleme politico-economice din Dobrogea secolelor V-VI i.Bucuresti.”Les richesses des Daces et le redressment de l’Empire Romain sous Trajan “.. in Dacia ...”Epoca clasica a civilizatiei dacogete”.Cluj .• Bereciu D.”Scurta istorie a Daciei preromane”..Bucuresti .1967 • Daicoviciu H.”Forta militara a geto-daciilor”.”Regatul lui Rhemaxos”. New York. 1971 • Tudor D.1980 • Daicoviciu H.1983 59 ...1970 • Popescu D.1925 • Preda C..”Decebal si Traian”.1977 • Banea D.1977 • Daicoviciu H.Cluj-Napoca .”La campagne de Filip II en 339 n..n”.”Monetele imparatului Traian referitoare la razboaiele cu dacii si la cucerirea Daciei”..1974 • Petrescu-Dambovita M.1944 • Berciu D. in “Memorii Antice” vol 2 .1981 • Berciu D..”Burebista si traditia statala”...” Celtii in Transilvania”.1976 • Carcopino J.1929 • Rossi L. “Burebista-mare personalitate a lumii antice”.1982 • Babes M.”Din istoria militara a Moesiei si a Daciei .in “Dacia”...

Mircea – „Izvoare si marturii straine despre stramosii poporului român”.”The Roman Imperial Army of the 1-st and 2-nd centuries A. Bucuresti.n.”Problema continuitatii in Dacia in lumiana arheologiei si numismaticii”.. Ion Horatiu – „Origini”. • Marcea M..”Imparatul Aurelian si parasirea Daciei”.1966 • Protase D.1980 • Bodor A.Bucuresti.D.S. Editura Academiei R. Ion Horatiu – „Burebista si epoca sa”..Londra.”De la Burebista la Dacia Postromana”. Editura Stiintifica si Enciclopedica.• Bichir Gh.1972 • Tudor D.. Bucuresti „ Mors ultima ratio ” . Bucuresti. Editura Albatros.R.1979 • Protase D. 1977 • Crisan.”..”.”Scurta istorie a Daciei”..Cluj-Napoca. “Autohtonii”.Moartea este raţiunea finală 60 . Bucuresti.Bucuresi..in “Dacia”.1979.1969 • Crisan.1980 • Webster G. 1977 • Musat.”Dacii liberi in secolele II-IV e.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->