Sunteți pe pagina 1din 14

CAP.1

INTRODUCERE ÎN TRIBOLOGIE

1.1 DEFINIŢII ŞI COMPONENTELE TRIBOLOGIEI

Etimologie

1.1 DEFINI Ţ II Ş I COMPONENTELE TRIBOLOGIEI Etimologie Cuvânt de origine recent ă (Jost 1966)

Cuvânt de origine recentă (Jost 1966)

τριβειν (tribein) «a freca» şi λογοσ (logos) «ştiinţă»

Ştiinţa şi tehnologia suprafeţelor în contact şi aflate în mişcare relativă

Fig.1.1 Sisyphe, rege mitic din Corint, condamnat în infern să rotească o piatră (Amorfă apuliană, sec. IV, Muzeul Naţional Arheologic, Napoli, Italia)

Componentele tribologiei

ional Arheologic, Napoli, Italia) Componentele tribologiei Frecare ► fenomen care tinde s ă se opun ă

Frecare

fenomen care tinde să se opună alunecării relative a două suprafeţe în contact

se traduce printr-un efort tangenţial în sens contrar deplasării

rezultă dintr-un compromis între puterea disipată şi mişcare

Adeziune (aderenţă)

fenomen care împiedică mişcarea relativă a obiectelor solide în contact (statică)

Uzura

Una din consecinţele frecării,

Se manifestă printr-o pierdere de material, o deteriorare a suprafeţelor

Nu poate fi evitată, ci doar redusă sau controlată.

Lubrificaţia

(ungerea)

Unul din mijloacele de protecţie contra frecării şi uzurii

Separarea suprafeţelor printr-un film de material de slabă rezistenţă la tăiere

Rolul viscozotăţii (frecării interne) a lubrifiantului (lichid, solid sau gazos).

1

Câteva fenomene condiţionate de frecare

Limitarea mişcărilor şi a vitezei (fluvii, vânt, maree, gheţari…)

Fenomene sonore (zgomot, cântecul greierilor, instrumente cu coarde…)

Fenomene termice (chibrituri, brichete…)

Fenomene geologice (alunecări de teren, mişcări seismice)

…aderenţa

Prinderea şi îngramădirea obiectelor

Funcţionarea asamblărior (cuie, şuruburi)

Transporturi (căi ferate, roţi, pneuri),

mersul pe jos

…uzura

Scrisul (creion, cretă, gumă, imprimeria)

Fabricarea obiectelor (usinaj, polizaj)

Eroziunea litosferică (uzura solului)

…lubrificaţia

Articulaţiile membrelor (umăr, genunchi)

Ghidarea obiectelor (lagăre paliere, rotule).

► Ghidarea obiectelor (lag ă re paliere, rotule). Sectoare de activitate legate de tribologie Mediul tehnic

Sectoare de activitate legate de tribologie

Mediul tehnic modern est guvernat, în mod esenţial, prin intermediul contactelor

Orice utilizator de sisteme este supus tribologiei

Transport

Mecanic

Sport

Medicină

Energie

Informaţie

Militar

Materiale

Automobile, feroviar, aeronautic, spatial…

Lucrări publice, industria minieră, siderurgie, textilă, materiale agricole, punerea în formă a materialelor… Sporturi de alunecare (ski) caiac-canoe, ping pong …

Proteze articulare, sisteme biomecanice …

Hidraulică, nucleară, eoliană, electrică

Informatică, telecomunicaţii…

Discreţie acustică, tuburi de arme

Tratament de suprafaţă, lubrifianţi…

2

Elementele cu frecare ale unui automobil

Elementele cu frecare ale unui automobil Motorul de automobil Motor de automobil cu ardere intern ă

Motorul de automobil

Elementele cu frecare ale unui automobil Motorul de automobil Motor de automobil cu ardere intern ă

Motor de automobil cu ardere internă cu pistoane de aluminiu (1925)

3

Organe de frecare pentru automobile

Organe de frecare pentru automobile Reparti ţ ia pierderilor într-un automobil (Monteil 2002) Ponderea pierderilor în

Repartiţia pierderilor într-un automobil

(Monteil 2002)

Reparti ţ ia pierderilor într-un automobil (Monteil 2002) Ponderea pierderilor în ciclul urban Ponderea pierderilor

Ponderea pierderilor în ciclul urban

Ponderea pierderilor în ciclul extra urban

O reducere cu 20% a frecării conduce la o reducere de 7% a consumului de combustibil a unui automobil (Korcek&Nakada 1993)

4

Repartiţia pierderilor într-un automobil

(Monteil 2002)

Reparti ţ ia pierderilor într-un automobil (Monteil 2002) Transmisii de putere Turbin ă de condensare cu

Transmisii de putere

într-un automobil (Monteil 2002) Transmisii de putere Turbin ă de condensare cu vapori de 600 MW

Turbină de condensare cu vapori de 600 MW în curs de montare (Alsthom)

cu vapori de 600 MW în curs de montare (Alsthom) Tren de angrenaje cu dantur ă

Tren de angrenaje cu dantură elicoidală (David Brown Gear Industries, Trib. Intem. 1983)

5

Lagăre axiale cu patine oscilante

» Patine oscilante: patină pe pivot pentru a prezenta totdauna o înclinare corespunzătoare încărcarii optimale a patinei (Mitchell 1905)

ă toare înc ă rcarii optimale a patinei (Mitchell 1905) Lag ă re axiale ş i

Lagăre axiale şi paliere netede

(Mitchell 1905) Lag ă re axiale ş i paliere netede Fabricarea lag ă relor axiale cu

Fabricarea lagărelor axiale cu patine oscilante pentru susţinerea arborelui unei centrale hidroelectrice (Neyrpic în 1960, Frene)

» Lagăre axiale în trepte:

capacitate de încărcare superioară celorlaltor tipuri cunoscute (Lord Rayleigh, 1918)

ă celorlaltor tipuri cunoscute (Lord Rayleigh, 1918) Suprafa ţ a unei unui lag ă r axial

Suprafaţa unei unui lagăr axial cu capacitate mare de încărcare (masa rotorului: 2250 tone, Frene)

6

mare de înc ă rcare (masa rotorului: 2250 tone, Frene) 6 Palier neted de diametru mare

Palier neted de diametru mare (Th. Goldschmidt, 1992)

Frânarea prin frecare pentru transportul feroviar şi aeronautic

prin frecare pentru transportul feroviar ş i aeronautic Garnituri (compozite matrice organice sau pe baz ă
prin frecare pentru transportul feroviar ş i aeronautic Garnituri (compozite matrice organice sau pe baz ă

Garnituri (compozite matrice organice sau pe bază de fier şi cupru)

Mecanisme tribologice

Boghiuri TGV: 4 discuri cu 2 semigarnituri şi 144 contacte

Energia de disipat prin frânare la oprirea de urgenţă (TGV, 310 km/h):

25 MJ/disc deci 600 kW/disc)

de urgen ţă (TGV, 310 km/h): 25 MJ/disc deci 600 kW/disc) Fran ă de avion cu

Frană de avion cu compoziţia carbon- carbon puţin după o frânare de urgenţă

Turbomotor de elicopter TM319 340 kW la 6000 rot/min pentru 87kg şi 78cm lungime (Turbomeca

1980)

rot/min pentru 87kg ş i 78cm lungime (Turbomeca 1980) U ş a navetei spa ţ iale
rot/min pentru 87kg ş i 78cm lungime (Turbomeca 1980) U ş a navetei spa ţ iale
rot/min pentru 87kg ş i 78cm lungime (Turbomeca 1980) U ş a navetei spa ţ iale

Uşa navetei spaţiale Apollo (1968)

pentru 87kg ş i 78cm lungime (Turbomeca 1980) U ş a navetei spa ţ iale Apollo

Uşă de avion (2004)

7

1.2 PROBLEMATICA TRIBOLOGIEI

Întrebări practice (90% din cazuri) în birourile de studiu:

Ce material de contact alegem? Ce valoare a coeficientului de frecare luăm?
Ce material de
contact alegem?
Ce valoare a
coeficientului de
frecare luăm?

Frecarea şi uzura: multe idei primite …mai degrabă false!

Rezultate justificate în cazuri particulare, utilizate apoi ca postulate

Cu cât este mai dur se uzează mai puţin! O frecare crescută provoacă o uzură
Cu cât este mai dur se
uzează mai puţin!
O frecare crescută
provoacă o uzură
puternică!
Cu cât mai lucios,
alunecă mai bine!

Generalizări hazardate – Fără soluţie din “catalog”.

Frecarea şi uzura: combinaţie de numeroşi parametri

Parametrii mecanici

şi cinematici

Parametrii

funcţionali

Parametrii

materialului

Natura, reactivitatea şi proprietăţile substraturilor şi ale suprafeţelor

Ambianţa chimică şi termică

Parametrii

de mediu

Ierarhia şi gradul de cuplare dintre aceşti parametrii depind foarte mult de cazurile considerate

Frecare slabă Frecare ridicată Frecare slabă Uzură ridicată Uzură slabă Uzură slabă Frecarea şi uzura
Frecare slabă
Frecare ridicată
Frecare slabă
Uzură ridicată
Uzură slabă
Uzură slabă
Frecarea şi uzura nu
sunt proprietăţi
intrinseci ale
materialelor:
ele sunt
PROPRIETĂŢI DE
UZARE
Fabricaţie
Frânare
Alunecare

8

PARAMETRII FRECĂRII

Parametrii

funcţionali

(condiţii de

funcţionare)

Parametrii func ţ ionali (condi ţ ii de func ţ ionare) Parametrii de mediu (ambian ţ

Parametrii de

mediu

(ambianţa de

funcţionare)

func ţ ionali (condi ţ ii de func ţ ionare) Parametrii de mediu (ambian ţ a

Parametrii

materialului

» Mod de frecare: alunecare, rostogolire, pivotare, mixt

» Configuraţia contactului: conformitate, jocuri, aliniament

» Tip de contact: deschis sau închis

» Repartizarea materialelor: suprafeţe cinematice

» Tip de mişcare: alternativă, de rotaţie, oscilantă

» Condiţii de solicitare: încărcarea aplicată, viteza, frecvenţa, temperatura, durata, numărul de cicluri, amplitudinea mişcării

» Tipul de dispozitiv: rază, frecvenţe proprii, inerţie, amortizare

» Tipul ambianţei: mediu oxidant sau reducător, vid, umiditate, presiuni parţiale, poluanţi (solizi, lichizi sau gazoşi)

» Tipul lubrifiantului: solid, lichid, gazos

» Modul de ungere: hidrostatică, hidrodinamică, limită

» Compoziţia chimică a materialelor şi microstructura

» Proprietăţi termomecanice: elasticitate, duritate, tenacitate,

coeficient de dilatare, conductivitate termică, temp. Critice

» Modul de obţinere al suprafeţelor: rectificare, granulare

» Starea suprafeţei: planeitate, rugozitate, tensiuni reziduale,

energie de suprafaţă

» Natura lubrifianţilor: viscozitate, onctuozitate

» Natura elementelor interfaciale: natură, reologie, ductilitate, aderenţă, coeziune

9

1.3 ASPECTUL ŞTIINŢIFIC

Necunoscutele frecării

1.3 ASPECTUL Ş TIIN Ţ IFIC Necunoscutele frec ă rii Frecarea: fenomen dispativ de energie Tranformarea

Frecarea: fenomen dispativ de energie

Tranformarea ireversibilă a unui sistem deschis, în regim tranzitoriu Convertirea energiei din

contact

Enegie de deformaţie

Convertirea energiei din contact Enegie de deforma ţ ie » Deformare viscoplastic ă … plastic ă

» Deformare

viscoplastică

plastică,

Energia de rupere

» Fisuri, smulgere…

Energia chimică

» Adeziune,

coroziune, mirosuri…

oxidare,

Energia termică

» Încălzire, fuziune…

Alte forme de disipare a

energiei

Energie electrică

» Electrizare, acumulare de sarcini (electroni)…

Energie acustică

» Vibraţii, zgomot…

Energie luminoasă

» Radiaţie, foto-emisie …

«Diferite materiale în contact pot avea acelaşi coeficient de frecare dar în aceleaşi condiţii pot prezenta diferenţe importante ale raportului de uzură, deoarece conversia energiei transmisă la deformare, vibraţii şi căldura va fi diferită» (Rymuza 1996).

10

Frecarea: fenomen foarte interactiv

Solicitări termomecanice locale

fenomen foarte interactiv Solicit ă ri termomecanice locale Reactivitatea suprafe ţ elor (interac ţ iuni solid-solid,

Reactivitatea suprafeţelor (interacţiuni solid-solid, solid-lichid, solid-gaz)

Frecarea grafitului (Seal 1958)

solid-lichid, solid-gaz) Frecarea grafitului (Seal 1958) « Interdependen ţ a fenomenelor tribologice explic ă c

«Interdependenţa fenomenelor tribologice explică că poate fi posibil să explicăm un lucru şi contrariul său» (Berthier 1992)

Fenomen la nivelul mai multor scări şi multi-fizic

ă m un lucru ş i contrariul s ă u » (Berthier 1992) Fenomen la nivelul

11

Evoluţia aproximărilor în tribologie

Debutul secolului XX Tribologia volumelor
Debutul secolului XX
Tribologia
volumelor
Mijlocul secolului XX Tribologia suprafeţelor
Mijlocul secolului XX
Tribologia
suprafeţelor
Sfârşitul secolului XX Tribologia interfeţelor
Sfârşitul secolului XX
Tribologia
interfeţelor

Concepte mecanice

Aproximările materialelor

Conceptul celui de-al

Teoria gravitaţiei (Newton 1687)

Conceptul celui de-al Teoria gravita ţ iei (Newton 1687) M ă rul treilea corp Modelarea frec

Mărul

treilea corp Modelarea frecării (…)

1687) M ă rul treilea corp Modelarea frec ă rii (…) Coaja de banan ă Grade

Coaja de banană

Grade de formalism

Domeniul lubrificaţiei şi a mecanicii contactului

Formalism matematic avansat Raspuns asupra a trei ecuaţii fundamentale din mecanică

asupra a trei ecua ţ ii fundamentale din mecanic ă Modele predictive (analitice ş i numerice)

Modele predictive (analitice şi numerice) Mijloace performante

Domeniul frecării şi al uzurii

Formalism matematic redus Raspuns asupra conceptului cvasi- limitat din ştiinţa materialelor

conceptului cvasi- limitat din ş tiin ţ a materialelor Modele descriptive (fenomenologice) Se recurge la

Modele descriptive (fenomenologice) Se recurge la experiment

12

Frecarea şi uzura: mărimi fizice non clasice

Coeficient de frecare

Factor de frecare (AFNOR)

non clasice Coeficient de frecare Factor de frecare (AFNOR) Raportul dintre for ţ a tangen ţ

Raportul dintre forţa tangenţială F T şi forţa normală de contact F N (număr fără dimensiune)

F T µ = , F N
F
T
µ =
,
F
N

Teoretic 0 < µ < ∞

Un scăzut conţinut fizic:

«Independent de tot …atunci când depinde

de tot»

Raport de uzură

Diferite formulări sau combibaţii

Raport de uzur ă Diferite formul ă ri sau combiba ţ ii Varia ţ ia masic

Variaţia masică m sau de volume V pe unitatea de timp t sau lungime L

U

( g . s

1

) =

m

t

Archard (1953)

(

U m

3

.

m

1

) =

V

=

kL

(

U J m

.

3

F

N

H

şi

∆ V

V

F

N

L

U m

(

3

.

N

.

m

) =

1

1

) = µ

F

N

L

V

,

U m

(

3

.

J

1

.

m

1

) =

V

E

d

L

V

L

Validitatea rezultatelor: studiul VAMAS

(Czichos 1987)

Versailles Advanced Materials and Standards Programme (VAMAS) on wear test methods (1982)

d Standards Programme (VAMAS) on wear test methods (1982) Compararea încerc ă rilor de frecare ş

Compararea încercărilor de frecare şi uzură efectuate de laboratoare din 7 ţări

Frecarea oţel – oţel (AISI 52100) în configuraţia bilă-disc uscat (după o curăţare potrivită) în condiţii precise de funcţionare

Contact uscat oţel-oţel: µ = 0,60 ± 0,11 (109 măsurători – 26 laboratoare)

13

TRIBOLOGIA : ştiinţă internaţională

» Articole în jurnalele şi revistele ştinţifice specializate:

Wear, J. of Tribology, Tribology International, Tribology Letters, Tribology Transactions, J. of Engineering Tribology, Lubrication Science…

» Comunicări la congrese şi conferinţe:

World Tribology Congress, International Congress on Wear of Materials, Nordtrib, Rotrib, Balkabtrib, Leeds-Lyon Symposium on Tribology, Gordon Conference on Tribolgy…

Symposium on Tribology, Gordon Conference on Tribolgy… Conferinta Interna ţ ional ă de Tribologie ROTRIB 2007,

Conferinta Internaţională de Tribologie ROTRIB 2007, Bucureşti, 08-09 Noiembrie

Obiectivele şi perspectivele economice ale tribologiei

Complexitatea şi diversitatea extremă a situaţiilor posibile

Economie de materie primă de energie

» Ameliorarea funcţionării maşinlor (fiabilitate, randament)

» Creşterea duratei de viaţă a organelor de frecare (durabilitate)

» Protecţia mediului şi sanitară şi limitarea riscurilor industriale

Estimările costurilor de înlocuire a pieselor uzate 25 miliarde de euro în Franţa adică 3% din PIB (CETIM 1994)

Creşterea performanţelor maşinilor

» Creşterea condiţiilor de funcţionare (încărcare, viteză, temperatură)

» Ameliorarea suprafeţelor (scopuri tehnologice)

» Lupta contra zgomotului de origine tribologică

» Ameliorarea tehnicilor cunoscute

biotribologie, sustentaţie magnetică)

» Punerea în practică de concepte şi soluţii noi

şi crearea de noi tehnici (nanotribologie,

14