Subiectele la disciplina Teoria economic pentru examenul de licen a.u. 2010-2011 1. Teoria economic i sistemul tiin elor economice.........................................................

. ................................................................. 3 2. Metodele de cercetare ale tiin ei economice. Legile economice.................................... .................................. ....................................................4 3. Resursele economice i caracterul lor limitat. Frontiera posibilit ilor de produc ie..8 4. Bunurile economice i caracteristicile lor....................................................................9 5. Activitatea economic : faze i indicatori. Agen ii economici...................................10 6. Proprietatea i pluralismul formelor sale...................................................................12 7. Formele de organizare a economiei. Economia natural i economia de schimb.....14 8. Banii: esen a i func iile banilor................................................................................16 9. Sistemele economice. Tipologia sistemelor economice............................................16 10. Economia institu ional .............................................................................................18 11. ntreprinderea n condi iile economiei de pia .........................................................18 12. Businessul mic: avantaje i dezavantaje...................................................................21 13. Pia a i mecanismul func ion rii ei...........................................................................22 14. Cererea i factorii ce o determin .................................. ............................................25 15. Oferta i determinan ii ei...........................................................................................26 16. Interac iunea dintre cerere i ofert i echilibrul pie ii..............................................27 17. Pre uri: teorii, tipuri, structuri....................................................................................28 18. Elasticitatea cererii: tipuri i factori de influen ......................................................30 19. Elasticitatea ofertei: tipuri i factori de influen ......................................................31 20. Aplicarea elasticit ii n analiza microeconomic ........................................ .............32 21. Teoria comportamentului consumatorului................................................................34 22. Preferin ele consumatorului i utilitatea economic . Tipurile i teoriile utilit ii.....35 23. Curba de indiferen . Tr s turile i tipurile curbelor de indiferen .........................37 24. Constrngerea bugetar i alegerea optima a consumatorului...................................38 25. Teoria produc iei. Factorii de produc ie i combinarea lor........................................39 26. Func ia de produc ie i propriet ile ei......................................................................40 27. Izocuanta: tipuri i tr s turi.......................................................................................40 28. Alegerea produc torului n perioada scurt de timp. Legea productivit ii marginale descrescnde.....................................................................................................................40 29. Alegerea produc torului n perioada lung de timp. Efectele de extindere la scar a produc iei.........................................................................................................................40 30. Costul de produc ie i tipologia lui...................................................................... ......42 31. Izocostul i echilibrul produc torului........................................................................43 32. Costurile de produc ie n perioada scurt de timp.....................................................44 33. Func ia costurilor pe termen lung. Economiile i deseconomiile de scar ................44 34. Maximizarea profitului i pragul de rentabilitate al firmei........................................45 35. Comportamentul firmei pe pia a cu concuren perfect ........................................ ...46 36. Comportamentul firmei pe pia a cu concuren imperfect ......................................48 37. Firma n condi iile monopolului. Discriminarea prin pre .......................................51

38. Alegerea produc torului n condi iile concuren ei monopolistice.............................52 39. Oligopolul: comportamentul strategic al firmelor i formele sale.............................52 40. Pia a factorilor de produc ie i veniturile factoriale..................................................53 41. Pia a capitalului i dobnda........................................................................................54 42. Pia a muncii i salariul...............................................................................................56 43. Agen ii economici agrega i. Circuitul economic.......................................................57 44. Politicile macroeconomice i clasificarea lor............................................................58 45. Sisteme de evaluare a rezultatelor macroeconomice. ...............................................59 46. Principii de evaluare i metode de calcul al PIB-lui..................................................61 47. Evaluarea VN i a altor indicatori n SCN. Indicatori nominali i reali....................64 48. Produsul intern brut real i bun starea economic . ..................................................65 49. Rezultatele macroeconomice n Republica Moldova................................................66 50. Instabilitatea macroeconomic i fluctua iile ciclice.................................................68 51. Ciclul economic i fazele lui. Tipurile ciclului economic. ........................................70 52. Consumul: esen a, formele lui. Func ia macroeconomic a consumului..................72 53. Economiile: tipuri i factori. Func ia economiilor.....................................................74 54. Investi iile n economie. Multiplicatorul i acceleratorul..........................................76 55. Cererea agregat : componente, factori de influen ..................... .............................78 56. Oferta agregat . Modelele ofertei agregate...............................................................79 57. Echilibru macroeconomic AD AS pe termen scurt i lung....................................79 58. Pia a muncii i omajul..............................................................................................80 59. Costurile omajului. Legea lui A. Ouken. Politici anti- omaj...................................82 60. Pia a monetar i mecanismele ei............................ ..................................................84 61. Cererea de moned i caracteristicele ei. Teorii ale cererii de bani..........................85 62. Oferta de moned . Multiplicatorul monetar..............................................................86 63. Echilibrul pie ei monetare.........................................................................................87 64. Creditul i Sistemul bancar.......................................................................................88 65. Politica monetar-creditar : scopuri i instrumente...................................................90 66. Infla ia i procese infla ioniste..................................................................................91 67. Curba lui Phillips pe termen scurt i lung. Poltici de combatere a infla iei.............93 68. Bugetul de stat i elementele sale.............................................................................95 69. Impozitul i sistemul impozitar. Formele impozitului..............................................96 70. Deficitul bugetar i metodele de finan are a deficitului bugetar. Datoria public . ...97 71. Politica bugetar-fiscal : scopuri i instrumente.........................................................98 72. Efectele de transmisie a politicii bugetar-fiscale.......................................................99 73. Caracteristica general a modelului IS LM de echilibru macroeconomic............101 74. Echilibrul IS LM. Influen a politicilor macroeconomice n modelul IS LM.....103 75. Cre terea economic . Factorii cre terii economice.................................................104 76. Sistemul economiei mondiale. Pia a mondial i structura ei.................................105 77. Comer ul exterior. Eficien a comer ului exterior........................................ .............108 78. Modelul economiei mici deschise...........................................................................108 79. Balan a de pl i i structura sa. Echilibrul balan ei de pl i. Politici de echilibrare a balan ei de pl i...................... ........................................................................................109 80. Pia a valutar i componentele ei. Politica valutar ................................................113 81.PIB...................................................... ......................................................................115

Intrebarea 1.Teoria economic i sistemul tiin elor economice. Ini ial, tiin a economic avea denumirea de economie politic " i cuprindea ansamblul de cuno tin e cu privire la via a economic . Treptat ns , de la economia politic ncep a se desprinde anumite domenii ale acesteia, formnd tiin e autonome, fiecare cu obiectul s u de studiu i cu metoda sa de cercetare. Astfel au ap rut: contabilitatea, statistica, istoria gndirii economice, finan ele, marketingul, managementul etc. Fiind foarte numeroase (unii speciali ti consider c exist peste o sut de tiin e economice diferite), acestea se constituie cu timpul ntr-un sistem aparte, numit sistemul tiin elor economice". n acest sistem, economia politic (numit mai apoi economics", teoria economic ", economica" sau pur i simplu economie") ocup un loc central. Oricum, ntre aceste dou no iuni: tiin a economic " i teoria economic " nu trebuie pus un semn de egalitate, deoarece desemneaz realit i diferite. Teoria economica este doar una din tiin ele economice, care, dup cum tim deja, snt foarte numeroase. Clasificarea tiin elor economice Desprinzndu-se treptat de la trunchiul comun care era economia politic " n sensul ei ini ial, tiin ele economice formeaz ast zi un sistem cu numeroase componente, numit sistemul tiin elor economice". Acest sistem poate fi mp r it n cinci categorii de tiin e, i anume: 1) tiin ele economice fundamentale; 2) tiin ele economice func ionale (sau teo-retico-aplicative); 3) tiin ele economice concrete; 4) tiin ele economice istorice; 5) tiin ele economice de frontier . Din grupul de tiin e economice fundamentale fac parte: economia politic (teoria economic sau, simplu, economia); microeconomia; ma-croeconomia. tiin ele economice func ionale au un obiect de studiu mai ngust, mai specializat, fiind totodat tiin e teoretico-aplicative. Acestea snt: statistica, contabilitatea, managementul, finan ele i creditul, marketingul, rela iile economice interna ionale, analiza activit ii economice, economia muncii, economia mediului etc. tiin ele economice concrete par a fi cele mai numeroase: economia industriei; economia agriculturii; economia nv mntului; economia comer ului; economia transportului. Vine apoi un nou grup de tiin e economice, cum ar fi: contabilitatea industriei; managementul personalului etc. Din aceast categorie fac parte i economia unit ilor economice, finan ele ntreprinderii, contabilitatea firmei, managementul firmei etc. Din grupul tiin elor economice istorice fac parte: doctrinele economice (sau istoria gndirii economice), istoria economiei na ionale, istoria economiei mondiale. Grupul tiin elor economice de frontier include tiin ele ap rute la hotarul dintre economie i alte tiin e naturale sau sociale: geografia economic , econometria, cibernetica economic , matematica economic , psihologia economic , informatica economic , sociologia economic etc. Teoria economic - tiin fundamental i c l uz n universul economiei Sistemul tiin elor economice se afl n plin dezvoltare. Apar noi tiin e economice, se modific frontierele ntre tiin ele deja existente. Oricum, n toate variantele, teoria

economic (economia politic ) ocup locul central n acest sistem. Ea constituie baza teoretic i metodologic pentru celelalte tiin e economice, elaboreaz instrumentarul de cercetare economic , formuleaz categoriile, legile i tendin ele principale n dezvoltarea activit ii economice. Anume aceast tiin serve te drept temelie pentru elaborarea politicilor economice promovate de stat. i nc ceva. Unul din obiectivele principale ale teoriei economice", n calitatea sa de component fundamental a tiin ei economice, dar mai ales n calitate de disciplin universitar , este de a-1 ini ia, a-1 introduce pe student n universul tiin elor economice. Aceasta este poarta" prin care se intr n lumea complex a economiei. F r lumina" acestei discipline este imposibil de a vedea" i a n elege profund acest univers. Intrebarea 2. Metodele de cercetare ale tiin ei economice. Metoda constituie totalitatea mijloacelor,instrumentelor folosite de o stiin oarecare pentru a studia lumea nconjur toare, a sistemetiza faptele i a le expune sub forma de categorii tiin ifice , legi, tendin e i modele. Principalele metode folosite n cercetarea fenomenelor economice sunt: Metoda abstrac iei tiin ifice- procedeu prin care fenomenul cercetat este cur at de fapte i tr s turi mai pu in importante, ajungindu-se astfel la nucleul acestuia. Metoda dat scoate n relief tr s turile caracteristice, dominante pentru fenomenul cercetat. Sunt definite aspectele esen iale ale vie ii economice, numite categorii economice(banii, profit, buget, marfa , capital). Metoda unit ii dintre analiz i sintez - cu ajutorul analizei fenomenul supus cercet rii e descompus n componentele sale, fiecare parte fiind analizat complex. Prin sintez , elementele analizate separat sunt reunite, reconstituindu-se ntregul, cunoscndu-se deja elementul-cheie i schi ndu-se tendin ele dominante n evolu ia fenomenului cercetat. Metoda istoric - porne te de la adev rul c fenomenul economic are evolu ie istoric : apare, se dezvolt , apoi dispare sau se transform n altceva. Metoda logic - fenomenul e reprodus doar prin ceea ce acesta are mai important, mai esen ial. Metoda analizei cantitative i calitative-evaluarea m rimilor economice n unit i naturale i n expresie b neasc , apoi c utarea modalit ii de transformare a cantit ii n calitate. Metdelarea economico-matematic -reproducerea schematic a unui sistem liniar, alc tuit din m rimi variabile, care permite elaborarea unor scenarii de evolu ie a acestora i alegerea variante optimale. Mai exist metode ca: Metoda teoretic Metoda anologiei Experimentul economic. Legile economice. Leg turi de intercondi ionare. Legile economice sunt niste notiuni mai putin numeroase , dar mai complexe, mai fundamentale. Ele exprim leg turile cele mai profunde dintre fenomenele economice, interdependen ele cauzale, stabile i esentiale, dintre categoriile economice, dintre participantii la viata economica.In unele cazuri in calitate de sinonim se foloseste notiunea de principii ale economiei.

Intrucit stiinta economica studiaza niste realitati , atit obiective cit si subiective, legile economice mai pot fi grupate in 2 mare categorii. Din prima categorie fac parte acele legi care au un suport natural, iar a doua cele care au un suport psihologic. In primul caz legile economice exprima necesitatea stabilirii unor echilibre intre diferite fenomene economice sau a schimbului de echivalente ( legea valorii, legea cererii, legea ofertei, etc.). In al doilea caz , cel al interdependentelor de natura pshihologica , legea economica este expresia comportamentului indivizilor. modelat sau conditionat de anumite predispozitii psihologice stabile ale oamenilor de a proceda intr-un fel sau altul (legea inclinatiei spre economii, legea lui Engel eetc.) Exemple de legi economice : legea cresterii nevoilor, legea raritatii, legea cererii, legea ofertei, legea randamentelor neproportionale, legea valorii, legea inclinatiei spre economii etc. Legea generale a cererii. Conform acestei legi, daca pretul bunurilor, resurselor si serviciilor va scadea, in mod corespunzator va creste cantitatea de marfa ceruta intr-o anumita perioada si invers, daca preturile cresc, va scadea cantitatea de marfa ceruta in perioada de timp respectiva ( celelalte conditii ramanand neschimbate ). Legea ofertei, ea arata relatia care se stabileste intre cantitatea dintr-un bun pe care un ofertant o ofera spre vinzare intr-o anumita perioada de timp si pretul la care bunul respectiv se vinde. LEGEA RARITATII= volumul, structurile si calitatea resurselor evolueaza mai incet decat volumul, structurile si intensitatea nevoilor umane. legea randamentelor func ionale nepropor ionale (Legea lui Turgot), n baza c reia, atunci cnd cantit i crescnde dintr-un factor de produc ie se combin cu cantit i fixe din ceilal i factori de produc ie (condi iile tehnice i organizatorice r mn neschimbate), productivitatea medie i cea marginal a factorului variabil cresc, ating un maxim, dup care se cunoa te o evolu ie descresc toare, n condi iile n care produc ia total cre te. Legea lui Engel afirm c ponderea cheltuielilor alimentare n bugetul gospod riei tinde s scad atunci cnd venitul cre te. Cu alte cuvinte elasticitatea cererii de alimente n raport cu venitul este subunitar : cnd venitul cre te cu o unitate, cheltuielile cu alimentele cresc cu mai pu in de o unitate. Altfel spus, celthuielile cu alimentele cresc mai ncet dect veniturile: dac veniturile cresc n progresie geometric , cheltuielile alimentare cresc aritmetic. Legea limit rii resurselor. n raport cu dorin ele nelimitate ale oamenilor, nevoile trebuie s aib acoperire n venit (satisfacerea anumitor necesit i presupune nesatisfacerea altora). Limitarea resurselor ridic produc torilor i consumatorilor problema aloc rii eficiente a resurselor. Drept urmare, consumatorul trebuie s aleag alternative de consum care se ncadreaz n restric iile impuse de propriul buget iar produc torul s aleag acel program de fabrica ie ce poate fi realizat cu resursele materiale, umane, b ne ti de care dispune. Prima lege a cererii. Cu ct este mai mare pre ul unui anumit bun cu att va fi mai redus cantitatea cerut din acel bun. A doua lege a cererii. Elasticitatea cererii n raport cu pre ul tinde s fie mai mare pe termen lung dect pe termen scurt. Adic varia ia indus de modificarea pre ului asupra cererii are o anumit dimensiune n perioadele urm toare modific rii de pre i alt

dimensiune, mai mare, dup trecerea unei perioade mai mari de timp de la aceast modificare. n cazul reducerii pre ului, cre terea corespunzatoare cererii se va manifesta pregnant dup o perioada mai mare. Principalul factor ce determin acest lucru este dat de timpul diferit n care informa ia privind reducerea de pre ajunge la consumatori. Locul n care se ntlnesc consumatorii i produc torii se nume te pia . Legea utilit ii marginale descresc toare arat c , la cresterea consumului de bunul X, utilitatea totala creste pina la o anumita limita, in timp ce utilitatea marginala este in descrestere pozitiva, atunci cind utilitatea marginala descreste mai jos de zero, atunci utilitatea devie dezutilitate. Cind utilitatea totala este maxima, utilitatea marginala este nula. Nivelele de cercetare ale teoriei economice. Activitatea de alocare i utilizare a resurselor se realizeaz prin deciziile luate de c tre agen ii economici - produc tori i consumatori, vnz tori i cump r tori, din cadrul sectorului privat, public i interna ional. La nivelul agen ilor economici, activit ile sunt organizate, riguros, fiecare agent fiind un centru de decizie i de ac iune. Totodat , activit ile economice de acela i fel se nsumeaz in cadrul procesului de constituire a cererii i ofertei globale (totale), cunoscnd grade diferite de agregare i apari ia unor noi centre de decizie, care vizeaz , n special, strategiile i politicile de dezvoltare ale agen ilor de grup, subramurilor i ramurilor economiei na ionale. In consecin , activitatea economic se poate structura (clasifica), dup subiectul deciziei i dup natura m rimilor economice care intr n analiz (gradul de agregare) pe patru niveluri: microeconomia, mezoeconomia, macroeconomia i mondoecon. Microeconomia. Viziunea microeconomic de abordare i analiz a economiei, a fenomenelor acesteia s-a impus n teoria economic n ultima treime a secolului XIX i nceputul secolului XX. Este evident c tiin a economic a ap rut f r s se fac o astfel de delimitare, iar fenomenele economice erau abordate, de cele mai multe ori, din punctul! de vedere pe care ast zi l numim macroeconomic. De exemplu, analizele clasicilor referitoare la natura avu iei, la valoare, bani, profit, salariu, rent , capital -etc, se f ceau n mod global. Analiza microeconomic a pus accentul pe studiul categoriilor: pre , cerere i ofert , pia i concuren , urm rind s determine, n acest cadru specific economiei de pia , comportamentul agentului economic produc tor i consumator, la nceput ca individ, iar ulterior i ca firm care ac ioneaz n mod izolat n contextul men ionat. Aceasta nu nseamn c abordarea microeconomic evit problemele globale cum ar fi no iunea de cerere i ofert global , de pia global sau de echilibru economic general. Toate acestea ns sunt interpretate ca sum a comportamentelor individuale i, n consecin , i activitatea economic de ansamblu apare ca sum a p r ilor componente. Microeconomia, ca structur de baz a economiei, desemneaz ansamblul proceselor care se desf oar la nivelul firmelor economice specializate, care produc bunuri materiale i servicii i ac ioneaz n sfera produc iei sau circula iei. Interesele microagen ilor economici sunt diferite i deseori opuse-, ceea c-e tace ca raporturile dintre ei s f i e att de conlucrare ct i de concuren . Microagen ii sunt unit i elementare de produc ie i consum, n sensul c prin m rimea i dimensiunile fiec ruia dintre ei , nu pot

influen a semnificativ pia a, prin componentele sale, cererea i oferta. La nivel microeconomic, deciziile persoanelor sau firmelor i interac iunea dintre ele precum i m rimile economice de analiz au caracter individual i concret (pie e concrete, produse concrete, etc). Teoria microeconomic a fundamentat instrumente utile n analiza fenomenului de pia i a comportamentului agentului economic. Dar, odat cu apari ia marilor dezechilibre din activitatea economic de ansamblu, care se manifest sub orm do crize economice, i care afectau activitatea agen ilor economici, analizele de comportament ale abord rii microeconomice s-au dovedit insuficiente i ineficiente. S-a impus o nou abordare a fenomenului economic oare pleac de la viziunea de ansamblu a fenomenului, ceea ce a c p tat denumirea de viziune macroeconomic . Mezoeconomia. n aceast concep ie realitatea economic este interpretat ca un ansamblu, rezultat tot din activitatea agen ilor economici, ns , nu ca sum .a unor indivizi i firme izolate. Agen ii economici au nu numai o structur eterogen ci i ierarhic . Astfel, al turi de micro-agen ii economici func ioneaz i asocia ii de ntreprinderi, foarte complexe. Acestea se compun din mai multe unit i elementare (microagen i din a c ror integrare rezult grupurile industriale, holding-urile (companie care de ine cea mai mare parte sau totalitatea ac iunilor a doua sau mai multe companii subsidiare, filiale), trusturile, corpora iile .a. Totodat , se manifest tendin a multor microagen i economici de a forma organiza ii ale produc torilor i consumatorilor, care au o mai mare stabilitate i capacitate de concuren . Aceste organiza ii, deseori, se nasc la nivel local, regional sau la nivel de ramur , sub form de federa ii i confedera ii. Agregarea (nsumarea) activit ilor economice la nivel zonal (regional) ale grupuril or de ntreprinderi (firme, gospod rii familiale, b nci, administra ii, etc.) sau la nivel de ramuri i subramuri ale economiei na ionale, reprezint domeniul de analiz al mezoeconomiei. Macroeconomia. La acest nivel, activit ile economice i m rimile care intervin au caracter agregat ( omaj, infla ie, pia n general, nivel mediu al pre ului etc). Realitatea economic este interpretat ca un ansamblu n care agen ii economici se g sesc ntr-o strns interac iune nscris ntr-un circuit macroeconomic. ntreruperea acestui circuit se manifest prin crize economice, ceea ce afecteaz activitatea fiec rui agent economic n parte. De aici apare i necesitatea interven iei n activitatea economic de ansamblu, n vederea prevenirii sau remedierii dezechilibrelor grave care se manifest n economie. Macroeconomia cuprinde, deci, activit ile economice privite prin prisma efectelor lor la nivel na ional-statal i. n func ie de acestea, ansamblul decizional de msuii interven ioniste ale puterii publice n concordan cu obiectivele economice i sociale urm rite ntr-o anumit perioada. F cnd abstrac ie de componenta de politic economic a macroeconomiei, aceasta este identificat adesea cu economia na ional . Mondoeconomia reprezint integrarea nivelurilor economice. Ea cuprinde economiile na ionale ale tuturor statelor lumii, interdependen ele economice dintre state, generate de diviziunea interna ional a muncii, func ionarea pie ei mondiale i a circuitului economic mondial.

Intrebarea 3.Resursele economice i caracterul lor limitat. Problema economic fundamental . Resursele totalitatea elementelor,premiselor actiunii sociale practice,de care dispune societatea la un anumit moment dat,care pot fi atrase in activitatea economica. Toate activ/le umane presupun utilizarea de resurse. De asemenea, toate elem/le pe cr omul le folose te n activ sa ndreptat c tre satisfacerea nevoilor, form res/le. Res/le se pot clasifica n: 1. Res primare, cr la rndul lor cuprind: - resursele naturale; resursele umane. Res/le naturale rep suportul / baza desf ur rii oric rei activ/ i umane. Res/le naturale se grupeaz n 2 mari categorii:-res naturale neregenerabile / epuizabile (minereuri, hidrocarburi etc); - res naturale regenerabile (p mnt, aer, ap etc). Avnd n vedere posibilitatea de recuperare / reutilizare n procesele de produc ie / de consum, res/le naturale se pot grupa n:- res naturale recuperabile (MP); -res naturale par ial recuperabile (res biologice);- res naturale nerecuperabile (res energetice). Res/le umane includ la rndul lor 2 componente de baz , respectiv: - munca uman , respectiv totalitatea aptitudinilor fizice i intelectuale ale omului folosite pu crearea bunurilor i serviciilor, n vederea satisfacerii nevoilor; - abilitatea ntreprinz torului (ini iativ , risc, pricepere etc). De regul , acoperirea unui spectru m larg de nevoi presupune un consum sporit de res, cr st limitate / rare, fapt ce implic utiliz ra ional i eficient a a/ra. 2. Res derivate form pe baza celor primare i cr cuprind rezultatele activ/ ii productive .Cuprind -capitalul tehnic; Res informatio; Res finannciare Mai pot fi clasificate:-dupa substituirea reciproca; dupa comlementarie; dupa caracterul utilizarii Legea rarit ii resurselor :Volumul structura si calitatea res econom si a bunurilor econom se modifica mai incet decit volumul structura si intensitatea nevoilor.e o lege gene-ral a ec/ei, deoarece ea cere de la oameni nu numai s se conduc de ra ionamente, calcule minu ioase n toate, ci i s n eleag faptul c orice c tig n ec/ie e/e relativ. Un c tig material al unui om aparte / al unui grup de oameni e/e, de fapt, o pierdere pu altcineva. Nu EX un izvor nesecat, o man cereasc ce ar alimenta cre terea continu a nevoilor umane. Omul tb s fie mereu con tient de faptul c tot ce l nconjoar i kiar el nsu i rep o m rime constant . Circuitul ec deci nu e/e altceva dect o rota ie nkis a m rimii constante. A/a rezult din legea fundamental a p str rii i skimb rii materiei, cr se manifest n ec ca legea limit rii res/lor. Pb fundament:La temelia organizarii si defasurarii activ econom se afla alegerea pe baza de alternativa a celei mai rationale cai de utilizare a res econom cr st limitate(sau caracterul nelimitat al nevoilor si caract limitat al resurselor La baza utiliz rii res/lor st principiul eficien ei ec/ce, cr presupune maximiza-rea efectelor utile, adic a rezultatelor activ/ ii ec/ce i minimizarea eforturilor, respectiv a consumului de resurse. Ra ionalitatea n utiliz res/lor const n capacitatea oamenilor de a n elege i de a cunoa te modul de manifestare a fenomenelor i proceselor ec/ce n procesul activ/ ii ec/ce i de a ac iona n concordan cu cuno tin ele dobndite,

anticipnd, consecin ele faptelor sale. Utilizarea ra ional a res/lor presupune stabilirea unui raport eficient (optim) ntre resurse i nevoi, respectiv ntre produc ie i consum. Din acest punct de vedere, t/ a ec/ e/e t/ a utiliz rii res/lor rare i limitate. Pu ca societatea s utilizeze res/le de cr dispune n mod eficient ea tb s asigure att utiliz complet a a/or res, ct i maximizarea produc ob . Maximizarea produc iei la nivelul ec/ei nu se poate realiza dect n condi ii de eficien . De fapt, t/ a ec/c abordeaz eficien a din 2 puncte de vedere: - sub aspectul eficien ei aloc rii, cr presupune producerea bunurilor i prestarea serviciilor celor m c utate de societate la un moment dat, prin utiliz res/lor disponibile; - sub aspectul eficien ei produc iei, n sensul utiliz de c tre societate a acelor mij tehnice de produc i a acelor res disponibile, cr s permit ob de bunuri materiale i servicii la cel m sc zut cost. Pe ansamblu, se poate afirma c t/ a ec/c traseaz ni te jaloane de compor-tament al omului i ag.ec/ci pu a ac iona ra ional i eficient ntr-unui din cele m import domenii al vie ii sociale, respectiv domeniul economic. Intrebarea 4. Bunurile economice i caracteristicile lor. Din utilizarea si consumul resurselor rezulta bunurile economice. Bunurile economice: un rezultat al ac iunii umane, destinat s satisfac o nevoie economic dat prin combinarea si consumul resurselor disponibile. Clasificare:  dup origine: bunuri libere nu sunt rezultat al ac iunii umane, nu au costuri de procurare bunuri economice sunt rezultat al ac iunii umane, au costuri de procurare  dup modul de circula ie: bunuri marf trec de la produc tor la consumator prin pia bunuri non-marf trec de la produc tor la consumator f r intermedierea pie ei  conform naturii econimice a bunurilor: bunuri de consum- haine, hrana bunuri de capital- masine, uitlaj, strung etc.  dupa termenul de utilizare: de folosinta curenta hrana de folosinta indelungata TV, masini, cladiri  dup scopul consumului: bunuri finale sunt destinate consumului final (bunuri de consum) bunuri intermediare sunt destinate consumului productiv (bunuri de echipament sau de investi ii)  dup sectorul economic n care sunt produse: bunuri publice sunt destinate satisfacerii nevoilor economice publice (colective) bunuri private sunt destinate satisfacerii nevoilor economice private (individuale)  dup forma pe care o imbraca: bunuri sunt substan iale (tangibile) : momentul producerii lor difer de momentul consumului servicii sunt non-substan iale : momentul producerii lor coincide cu momentul consumului  dupa sectorul din care provin: bunuri primare

bunuri secundare bunuri terte  alte: normale- bunuri a caror cerere creste odata cu cresterea veniturilor inferioare- bunuri la care cererrea se reduce odata cu crestrea veniturilo substituibile- cele care pot fi subtituite complementare- care nu se utilizeaza una fara alta (masina si motorina) Tr s turile bunurilor economice:  sunt rezultat al ac iunii (activit ii) umane  sunt utile  sunt disponibile (accesibile)  sunt rare  au cost oportun, care este valoarea cele mai bune dintre sansele sacrificate, la care se renunt atunci cind se cumpara ceva.Raritatea: proprietatea unui bun (sau resurs economic ) de a fi insuficient( ) n raport cu nevoia sau nevoile economice. Intrebarea 5. Activitatea economic : faze i indicatori. Activitatea economic :ansamblul de ac iuni umane, individuale sau socializate, destinate s ob in bunurile economice necesare satisfacerii nevoilor economice Forme ale activit ii economice:  dup forma de proprietate asupra bunurilor intermediare utilizate: activit i economice private produc bunuri i servicii private (individuale) activit i economice publice produc bunuri i servicii publice (colective)  dup gradul de prelucrare a bunurilor de consum: sectorul primar: bunurile economice au un grad de prelucrare primar, incipient sectorul secundar: bunurile economice au un grad de prelucrare superior sectorul ter iar: bunurile economice apar exclusiv sub forma serviciilor  dup transparen a n raport cu contabilitatea na ional : activit i economice oficiale: sunt contabilizabile de c tre autoritatea public produc toare de m rfuri: agen ii economici propriu-zi i produc toare de bunuri economice non-marf : economia casnic (gospod rii) activit i economice subterane: scap contabiliz rii autorit ii publice AE implica 4 faze: productia, schimbul, repartitia, consumul. Productia constituie totalitatea eforturilor si operatiunilor umane de combinare a factorilor de productie in cadrul diferitelor unit i de produc ie ( de ex.intreprinderi), in scopul obtinerii bunurilor materiale i a serviciilor. Schimbul (sau circulatia) este o alta faza a activita ii economice, in cadrul c reia bunurile produse sunt depozitate si pastrate, sunt schimbate cu alte bunuri, sau sunt trecute de la o persoana la alta prin actul de vinzare-cumparare. Schimbul bunurilor se efectueaza prin intermediul unor servicii precum si cele comerciale, de comunica ii i de telecomunica ii, de transport, de depozitare si de p strare. Reparti ia este o activitate prin intermediul c reia bunurile produse sunt distribuite participantilor la procesul de productie. In lumea modern , reparti ia se inf ptueste sub forma distribuirii si redistribuirii veniturilor ( salarii, profituri, impozite, taxe) intre agentii economici si intre membrii societ ii.

10

Consumul care este scopul final al oric rei activit i economice, const in folosirea, utilizarea bunurilor i satisfacerea nevoilor. Consumul poate fi intermediar (productive) sau final. Indicarori ai activitatii economice sunt: rentabilitatea, lichiditatea, solvabilitatea. .Agen ii economici: tipuri i func ii. In activitatea economica, productia si repartitia, schimbul si consumul bunurilor si serviciilor, in calitate de agenti economici intervin peroane fizice si juridice., care intrun anumit mod adopta niste decizii referitoare la organiarea, guvernarea si finalizarea proceseol economice. Participan ii la viata economica sau persoanele fizice sau juridice care indeplinesc anumite functii speciale in activitatea economica se numesc agenti economici. Agentii economici sunt grupati in 5 categorii si anume: menajele, intreprinderile, institu iile financiare, administra ia public , restul lumii. Orice activitate economica porneste de la menaje (numite si gospod rii) , care pot fi reprezentate de o persoan aparte sau o familie. Func ia principal a acestora este consumul, dar menajele desf oar i opera iuni de productie casnica, nemarfar , mai cu seam in rile cu un nivel de dezvoltare mai modest. Menajele ofer societ ii resursele necesare organiz rii activit ii economice (for de munc , capital, terenuri de p mint) i primesc in schimb venituri, pe care le folosesc pentru procurarea bunurilor de consum sau pentru formarea de economii.. Intreprinderile ( firmele) au ca functie de baz producerea bunurilor materiale si a serviciilor marfare destinate schimbului sau vinz rii-cump r rii. Scopul activit ii intreprinderilor este ob inerea profitului. Institu iile financiare ( in principal b ncile, dar si societ ile de asigur ri) au ca activitate de baz colectarea economiilor i transformarea acestora, prin intermediul creditelor, in investi ii. Administra iile publice (centrale si locale) indeplinesc 2 functii : redistribuirea veniturilor acumulate prin intermediul impozitelor si taxelor i prestarea de servicii nemarfare, in folosul intregii societ i: ocrotirea s n t ii, educa ia, construirea drumurilor, protejarea mediului ambiant, dezvoltarea culturii s.a.. Str in tatea/exteriorul (restul lumii) rep ag.ec cr desemneaz celelalte ec/mii na /le i unit ile lor autonome cu cr ag.ec/ci interni intr n rela ii de afaceri. A 3 component a universului ec o rep opera iunile ec/ce / activ/le ec/ce. Prin opera iuni ec/ce se n eleg actele, faptele/ac iunile ec/ce realizate de ag.ec/ci pu realizarea obiectului lor de activ/te, ndreptat spre satisfacerea trebuin elor cu bunuri ec/ce. n ec se disting urm/le tipuri de opera iuni ec/ce: a. opera ii cu bunuri i servicii, cr privesc: - produc ia de bunuri - schimbul de bunuri - utilizarea bunurilor n perioada considerat (consumul); b. opera ii de reparti ie, prin cr se reparti-zeaz i se redistribuie venit/le (sal, Im, rente,dobnzi etc); c. opera ii f/re, prin cr se finan eaz acti-vitatea ec/ .

11

Intrebarea 6. Proprietatea ca fundament al sistemului economic. Tipurile propriet ii. Proprietatea constituie ansamblul rela iilor dintre oameni, un contract social, n leg tur cu posesia bunurilor existente n societate, sau ob inute n urma unei activit i economice.e un fenomen social,specific pt fiecare societate ce sistematizeaza relat dintre oameni in domeniul insusirii-instrainarii bunurilor,sev,veniturilor. Proprietatea exprim unitatea dintre obiectul i subiectul ei. Obiectul propriet ii este constituit din bunuri n general care se prezint sub forma unor entit i identificabile i m surabile economic.(imobile,bunuri materiale,active financiare,forta de munca,rezult activit intelectuale) n economia de pia bunurile se m soar , n general, cu ajutorul etalonului b nesc (banii). Subiectul propriet ii l formeaz agen ii economici, persoane fizice sau juridice, care de in anumite bunuri n proprietatea lor exclusiv i n care i exercit direct i nemijlocit drepturile asupra acestora. Proprietatea apare ca o rela ie ntre indivizi sau / i grupuri sociale.. agen ii economici, pot fi grupa i n trei categorii: 1. Indivizii - care se pot afla n calitatea de produc tor, sau nu se pot afla n calitatea de produc tor; 2. Sociogrupurile - formate din mai mul i indivizi, reuni i n baza uneia sau mai multor tr s turi comune; 3. Organiza iile na ionale i interna ionale, grupnd indivizi i sociogrupuri cu interese comune. Statul, ca subiect al propriet ii, poate fi considerat organiza ie i deci este agent economic. Proprietatea ca rela ie social se caracterizeaz prin urm toarele atribute: - dreptul de posesiune al proprietarului; - dreptul de utilizare al obiectului propriet ii; dreptul de dispozi ie al proprietarului asupra bunului aflat n proprietatea sa; - dreptul de uzufruct, adic dreptul de nsu ire a roadelor propriet ii; - dreptul de gospod rire, de administrare i gestionare a obiectului propriet ii. Atributele propriet ii pot fi nstr inate sau transformate n timp, de la un posesor la altul. n evolu ia sa istoric proprietatea a cunoscut trei forme de existen , n raport de subiectul titularului propriet ii: - proprietate privat ; - proprietate public ; - proprietate mixt . 1. Proprietatea privat constituie baza existen ei economiei de pia i apar ine subiec ilor economici, persoane fizice sau juridice. Proprietatea privat sau particular se manifest sub dou forme: a) Proprietate privat individual , n care cel ce folose te bunurile sau factorii de produc ie este i proprietarul acestora ( rani, me te ugari, diver i prestatori de servicii); b) Proprietate privat - asociativ , organizat sub forma unor societ i de capitaluri (societ i pe ac iuni etc.) sau cooperative, n care proprietarii se pot afla ntr-o tripl ipostaz : - fie c utilizeaz salaria i, care nu sunt proprietari i pentru munca depus la asocia ie primesc salariu, - fie c n i i proprietarii particip la procesul de produc ie;

12

- fie c la procesul de produc ie particip att proprietarii, ct i salaria ii neproprietari. Avantajele propr private:contribuie la dezvoltarea initiativei personale si a abilitatilor antreprenoriale,e fundam libertat ec-ce si al cresterii bunastarii,asigura dezv product in conform cu necesit sociale Dezavantaj:presupune un anumit grad de risc si o presiune inalta asupra proprietarului,este posibila ignorarea activitatilor cu rentab scazuta sau in care pofitul lipseste 2. Proprietatea public (Proprietatea de stat) apar ine statului sau administra iilor publice centrale (ministere sau institu ii publice de nivel republican) i administra iilor publice locale (consilii jude ene, consilii focale, institu ii i regii publice de interes local). Agen ii economici proprietate public produc bunuri i servicii cu destina ie social cultural ( coli, spitale, teatre etc).Forma proprietatii:de stat si municipala. Avantaje:e justificata in cazul obiectelor ce tin de infrastr,in cazul #militar-strategice,in sect social,in cadrul prestarii serv sociale,in realizarea cercet stiint. Dezavantaj:raspindirea ei de proportii diminueaza interesul si initiativa lucratorilor,duce la scaderea eficientei productiei,provoaca o indiferenta sociala 3. Proprietatea mixt este acea form de proprietate care a luat na tere prin asocierea propriet ii private cu proprietatea public , deci ea apar ine att unor proprietari priva i individuali sau n asocia ie, ct i statului sau administra iilor publice centrale i locale. Proprietatea mixt se poate manifesta: - la nivel na ional, cnd asocierea s-a realizat ntre agen i economici na ionali; - la nivel interna ional, cnd asocierea se realizeaz ntre agen i economici apar innd unor state diferite. Coexisten a n acela i stat a mai multor forme de proprietate, formeaz un pluralism al formelor de proprietate, generator de concuren , care stimuleaz progresul economico - social al na iunii i crearea de avantaje materiale i spirituale pentru to i membrii societ ii (cre terea nivelului de trai). In abordarea juridica propr se reduce la drepturile de propr:de posesiune,de folosinta,de dispozitie,de valoare capitala...

13

Intrebarea 7. Formele de organizare a economiei. Economia na ional reprezint acel sistem economic prin care fiecare comunitate i satisface trebuin ele din produc ia proprie, deci avem de-a face cu un sistem nchis. Aceast form de organizare a economiei a fost specific n comuna primitiv , sclavagism i feudalism. Cu toate acestea, chiar n comuna primitiv unele produse nu puteau fi ob inute n propria gospod rie, ci erau procurate prin schimb. n concluzie, economia de schimb a ap rut cu mult naintea produc iei de m rfuri, ns nainte de prima diviziune social a muncii. Economia de schimb este acea form de organizare a economiei n care rolul determinant l are via a, confruntarea dintre cerere i ofert . Acest tip de economie a evoluat de la o economie de pia liber cu o concuren pur , la o economie n care predomin concuren a imperfect , respectiv se manifest puterea marilor corpora ii monopoliste i din ce n ce mai mult a statului. Tipurile actuale de economie de schimb care exist n rile dezvoltate sunt: - multipolare (multitudinea i diversitatea centrelor de decizie economic ); - descentralizat : orice agent economic are autonomie de op iune, de decizie i ac iune; - de ntreprindere: spa iul microeconomic este fundamental n activit ile din economia na ional ; de calcul n expresie monetar ; statul exercit o influen indirect i global ; - profitul reprezint mobilul central al unit ii economice. Treapta calitativ superioar a economiei de schimb o reprezint produc ia de m rfuri. Produc ia de m rfuri pentru a exista trebuie a ntruni simultan 2 condi ii: - autonomia (independen a produc torilor) - diviziunea social a muncii Economia de comanda. Acest sistem economic a existat intre anii 1917-1991 in fosta URSS, iar dupa cel de al II razboi mondial intr-o serie de tari din Europa Centrala si din Asia, inclusiv si China, sub denumirea de socialism. Astazi socialismul ca sistem economic a disparut cu totul. Economia de comanda insa, aub alte forme, ca un sector dominant in economia multor tari este atestata inca din Antichitate. Economia de schimb (socialista sau planificata) are drept trasatura definitorie, ca statul, ca unic prorprietar al principalelor resurse economice, gestioneaza de unul singur atit productia, cit si schimbul si repartitia de bunuri si servicii. In economia de comanda lispseste libertatea de alegere a producatorului si consumatorului, precum si responsabilitatea personala pentru activitatea desfasurata. In acest tip de economie, toate activitatile erau planificate conform planui, prevederile caruia erau obligatorii pentru toti agentii economici. Preturile si salariile erau stabilite de catre instantele seperioare de stat. Scopul era simplu: indeplnirea obiectivelor stabilite de catre organele de stat. Economia natural i economia de schimb. Economia naturala reprezinta o forma de organizare a activitatii economice,in care bunurile produse sint destinate autoconsumului,nevoile fiind satisfacute fara a se apela la schimb.Economia naturala este un sistem economic inchis. La un anumit nivel al dezvoltarii sale,economia naturala a devenit o piedica in calea dezvoltarii economiei,asta ducind la transformarea ei intr-o economie producatoare de marfuri, numita economie de schimb,in care chiar de la inceput sunt produse pt

14

vinzare. Produsele muncii sunt destina strict necesitatilor de consum ale producatorilor. Totodata, uneltele pe cate comunitatea nu le putea produce, erau procurare pe baza de schimb, dar nu predominau aceste realtii de schimb. Trasarurile economiei naturale sunt: y scopul productiei in constituia autoconsmul y munca in economia naturala avea caracter social cuprind in limitele inguste ale unitatilor de productie. Formta de munca era lipsita de mobilitate, deoarece juridic depindea de unitatea de productie. y Tehnologia era inapoiata, primitiva si se pune accentul de munca fizica y La baza economiei se afla agriculura si mestesugaritul. y Raspunsurile la intrebarile ce? Cum? Pentru cine? erau determinate de traditii transimise din genereatii in generatii Conditiile care au generat trecerea treptata la economia de schimb: 1)diviziunea sociala a muncii(specializarea agentilor economici in crearea unor bunuri destinate vinzarii sau schimbului,numitemarfa) 2)autonomia si independenta economica a agentilor economici,(bazata pe proprietatea private,adica poti folosi resursele disponibile dupa bunul-plac 3)aparitia pietei ca loc de intilnire a producatorilor si vinzatorilor ca loc unde se face schimbul sau vinzarea-cumpararea 4)monetizarea economiei(aparitia si impunerea monedei in calitate de instrument de intermediere a sachimburilor economice si de apreciere a pretului bunurilor destinate vinzarii-cumpararii). In prezent, economia naturala mai exista ca un sector aparte doar in tarile cele mai slab dezvoltate din Africa,Asia, si America Latina, dar si unele regiuni mumtoase sau izolate din Europa. Economia de piata reprezinta o forma de organizare a activitatii economice ce se sprijina pe legitatile economice obiecive, in cadrul careia corelatia dintre cerere si oferta determina principiile esentiale de utilizare si alocare a resurselor economice . Trasaturile sistemului economic de piata: 1)preponderenta proprietatii private 2)economia este decentralizata(toate deciziile economico-financiare sunt luate in mod nemijlocit de catre agentii economici,care isi asuma toate riscurile). 3)centrul activitatii economice si principiul regulator al acesteia este piata concurentiala(prin mecanismul cererii si ofertei,piata determina asortimentul,calitatea si cantitatea produsului ce urmeaza sa fie produs.) 4)maximizarea profitului(profitul este forta motrice a activitatii economice.Marimea profitului ce poate fi obtinuta este nelimitata,ceea ce-i tine pe intreprinzatori intr-o permanenta cautare,inovare,de lupta de concurenta) 5)preturile la marea majoritate a bunurilor materiale si serviciilor se formeaza liber(in urma negocierilor dintre vinzatori si cumparatori) 6)agentii economici se afla intr-o stare de concurenta permanenta.

15

Intrebarea 8. Banii: esen a i func iile banilor. Apari ia banilor nu a fost precizat n timp, ns ea este indisolubil legat de produc ia de m rfuri i de economia de schimb. Schimbul a constituit deci punctul de plecare al apari iei banilor, ns ca form de manifestare, banii au cunoscut profunde transform ri pe parcursul dezvolt rii societ ii omene ti. Forma initiala a banilor a constituito banii marfa-marfa ce indeplineste ftie de mijloc de circulet,simultan cu ftia princip de satisfacere a anumitor nevoi.Banii cu valore deplina monedele care contin metal pretios in cantit corespunzat valorii sale nominale banii depreciati moneda,valoarea nominala a carei depaseste val metalului ce se contine in ea si a kelt pt baterea monedei Banii de hirtiesemne monetare,care se emite de catre trezor de stat pt necesit ec nation si dotate fortat cu valoare intriseca Banii de credit semne ale valorii aparute pe baza substituirii angajam patrimoniale ale pers fizice si a statului Banii rep. un acord, o conventie sociala prin care se convine asupra instrumentelor general acceptate, de mijlocire a schimburilor si de strangere a datoriilor persoanelor fizice si juridice. Fiecare din aceste instrumente poate fi definit, schimbat pe bunuri sau pe alte monede nationale, imprumutat, conservat. Natura banilor poate fi mai usor inteleasa pe baza trasaturilor esentiale ale evolutiei lor: caracterul obiectiv necesar instrumentului monetar acceptat de generatii; natura banilor nu este dependenta de corpul lor material, ci de functiile sociale indeplinite; dematerializarea banilor si trecerea de la un intrument la altul a facilitat desfasurarea tranzactiilor pe piata, a fluxuriloe economice in general; realizarea functiilor banilor, definirea, transferul sau conservarea puterilor de cumparare se bazeaza pe increderea pe care o au fata de ei posesorii efectivi sau potentiali; instrumentele monetare au caracter nedeterminant, general si imediat Functiile banilor: alaturi de capital si specializare, banii constituie un al treilea aspect al vietii economie moderne. Banii sunt un instrument de stimulare a activitatii economice. Banii ndeplinesc urm toarele func ii: 1. Func ia de mijloc de schimb, prin intermediul lor putn-du-se realiza orice vnzare cump rare, adic cedarea de bunuri, respectiv ob inerea de bunuri; 2. Func ia de mijloc de m surare a valorii bunurilor i resurselor adic prin intermediul lor se pot m sura activit ile economice, cheltuielile i rezultatele prezente, trecute i viitoare. 3. Func ia de mijloc de plat , adic banii pot fi utiliza i pentru oricare obliga ii de plat . 4. Func ia informa ional , n sensul c n economia de pia , bazat pe folosirea banilor, agen ii economici i pot regla activitatea dac cunosc dou elemente referitoare la pre , respectiv: - pre ul la care se vnd pe pia produsele lor;- pre ul la care se vnd bunurile pe care doresc s le achizi ioneze ei n schimb. 5. Func ia de economisire i de constituire a rezervelor, n sensul c agen ii economici economisesc sau i constituie rezerve n bani, pentru a- i asigura n viitor produc ia i consumul,ntruct banii sunt un simbol al avu iei, iar de inerea lor confer posesorului for i putere economic . 6.mijloc de circulatie-capacitatea banilor de a servi ca intermediar in procesul skimb de marfuri

16

7.bani mondiali capacit de a asigura circulat ac-ca intre diferite tari Banii sunt lichiditate n stare pur , adic sunt accepta i n tranzac ii, n condi ii de risc i prevedere minim pentru de in torii lor. Intrebarea 9. Sistemul economic i formele lui. In orice societate, procesul de productie se efetuiaca prin intermediul unor forme sociale care se modifica in dependenta de locul si timpul in care se desfasoara, precum si de conditiile economice. Sistemul economic reprezinta o modalitate specifica de utilizare a resurselor economice rare,de organizare a procesului de productie si de trecere a bunurilor create la consumator. Societatea umana in procesul de dezvoltare al sau a trecut prin mai multe forme de organizare a activitatii economice, si anume:  economie naturala  economie de marfuri (de schimb)  economie centralizata Aceste forme de organizare a activitatii economice reflecta nivelul divers de dezvoltare al fortelor de productie, de diviziune a muncii, de cooperera si socializare. Funcitonarea loc se realizeaza utilizind diferite subsisteme. Formele de activitate economica functioneaza pe parcursul diverselor perioade de timp din instoria omenirii, ele includ diferite moduri de productie, care scot in evidenta cerintele sociale. Sistemele economice se deosebesc dupa urmatoarele criterii: 1)forma predominanta a proprietetii asupra resurselor si rezultatelor actului de producere; 2)scopul urmarit de cei care organizeaza o activitate economica oarecare; 3)modul de stabilire a relatiilor dintre participantii la activitatea economica; 4)caracterul motivarii atingerii unor performante mai inalte; Conditiile crete au generat aparitia si dezvoltarea sist econ st: o Diviziunea sociala a muncii o Libertatea economica a poducatorilor bazata pe propr privata o Aparitia monedei ca instrument de intermediere a skimb economice Sist ec de piata-sist economic,unde in baza diviz sociale a muncii,produk se specializeaza in producerea unor anumite tipuri de bunuri si servicii si stabilesk relat ecce intre ei prin intermed pietii.are urmat trasaturi:1.proprprivata asupra res2.utilizarea pietii in calitate de sursa principala de stimulare a activit econom3.independ si responsab deplina a subiectilor economici.4.formarea libera a preturilor 5banii st numitorul comun in activit subiectilor ec 6.intrarea si iesirea libera pe piata7.libera circulatie a capitaluluistatul se implia in mod direct,in linii generale.el doar orienteaza econom,protejeaza si perfectioneaza piata Sistemul economic centralizat-planificat.-tipul de economie incondit diviziunii sociale a muncii,a specializarii produk si a diversilor structuri economice,se realizeaza reglementarea constienta a gospod publice ca un tot intreg .Partic de baza: 1.majoritatea mijl de product se aflain propr statului2.statul determina sarcinile ec,termenele de realizare a sarc,res pt realiz lor,repartizarea bunurilor de importanta vitala3.existenta formala a pietelor4.preturi stabilite si centralizate de catre stat

17

Sist economic mixt: Sist ec in baza diviziunii sociale a muncii si a specializarii produk,care se construieste pe baza trasat ec de piata si a ec reglementate.Trasaturi:1.interactiunea dintre propr privata si cea de stat 2.varietatea form de propr 3.subordonarea tuturor relat in baza formei de proppr rivata 4.crearea unui sist integru de piate5.dezvoltarea infrastruct de piata6.reglement de catre stat a proceselor ec sub forma limitarilor activit monopolului 6.asigurarea de catre stat a stabilit sociale Intrebarea 10. Economia institutionala Economia institu ional este o coal de economie care s-a dezvoltat n Statele Unite n anii 1920-1930 i care afirm c evolu ia institu iilor economice reprezint doar o parte a unui proces mai larg de dezvoltare cultural . Thorstein Veblen a pus bazele institu ionalismului prin criticile aduse teoriei economice tradi ionale. El a ncercat s nlocuiasc conceptul de popula ie ca factor de decizie economic cu o imagine mai realist , a unei popula ii supuse influen ei exercitate de obiceiuri i institu ii schimb toare. John R. Commons a eviden iat ac iunea colectiv a unor grupuri variate din economie, perceput ca avnd loc n interiorul unui sistem de institu ii i legi care evolueaz continuu. Al i economi ti institu ionali sunt Rexford Tugwell i Wesley C. Mitchell. Intrebarea 11.ntreprinderea: scopul i func iile sale. Intreprinderea - este o unitate economica produc toare, care combin factorii de productie in scopul ob inerii unor bunuri sau servicii, care, fiind realizate pe pia , aduc proprietarului intreprinderii un anumit profit. In economia de pia , intreprinderea dispune de o autonomie decizional , financiar , tehnic i organizatoric . Ea are drept obiective de baz maximizarea profitului i cresterea pe termen lung. Func iile economice ale intreprinderii : Intreprinderea este o unitate multifunc ional , care i i desf oar activitatea intr-un mediu foarte complex, indeplinind mai multe func ii de baz : 1) func ia de gestiune sau managerial care const in organizarea , coordonarea, dirijarea i controlarea activit ii in cadrul unit ii economice respective. 2) Func ia financiar al c rei rol este de a aduna , a utiliza i a gestiona capitalul pe care il are la dispozi ie. 3) Func ia social care are misiunea de a gestiona resursele umane implicate in afacere. 4) Func ia de aprovizionare care consta in procurarea bunurilor necesare pentru activitatea economica i gestionarea lor. 5) Func ia tehnica numit i func ia de produc ie care include i func ia de cercetare-dezvoltare. 6) Func ia comercial sau de marketing care const in studierea pie ei i comercializarea bunurilor i a serviciilor produse. Cele mai importante func ii ale intreprinderii sunt: de management, de marketing, de producere.

18

Managementul constituie un ansamblu de activit i ce vizeaz organizarea, conducerea i gestiunea intreprinderilor. Marketingul un ansamblu de mijloace de care dispune o intreprindere pentru asi g si sau pentru asi crea propria sa pia , propria sa clientel . Producerea este o alta func ie importanta a itreprinderii. Ea const in combinarea factorilor de produc ie (munca, capital etc.) in scopul confection rii unor bunuri i al prest rii unor servicii (ex. Domeniul inv mintului, ocrotirea s n t ii, activitatea hotelier i bancar ). Clasificarea ntreprinderilor. Num rul impun tor de intreprinderi in orice tar presupune clasificarea lor dup diferite criterii, si anume dup forma de proprietate, m rime, domeniu de activitate, statut juridic etc. 1. din punct de vedere al domeniului (ramurii) de activitate , intreprinderile pot fi : industriale, agricole, comerciale, bancare, de asigur ri. 2. din punc de vedere al formei de proprietate , intreprinderile se impart in private, publice, mixte. 3. dup dimensiunea lor (in realitate dup nr persoanelor ocupate), intreprinderile pot fi : mici, mijlocii, mari. De regula intreprinderile mici au pina la 100 de salariati, cele mijlocii intre - 100 si 500, iar cele mari mai mult de 500 de salariati. Intreprinderile mici constituie fundamentul economiei de piat . De regul , datorit cheltuielilor de productie reduse (lipsa cheltuielilor pt publicitate, gestiune etc.) si a capacita ii de manevr , aceste intreprinderi mentin mereu aprinsa flacara spiritului de concuren . Din aceste considerente, in rile cu o economie dezvoltat statul sprijin intreprinderile mici, inclusiv prin elaborarea unei legisla ii anti monopol. In RM circa 90% din nr total de intreprinderi, in principal din agricultura, nu folosesc munca salariat sau o folosesc ocazional. Intreprinderile mari desi relativ nu prea numeroase, asigur producerea p r ii covr itoare , in unele ri pn la 70-90% din volumul total de bunuri si servicii produse. Aceste performante se datoreaz cre rii conditiilor optime pentru aplicarea in practica a realizarilor progresului tehnico-stiin ific. Anume intreprinderile mari asigur stabilitatea i progresul in intreaga economie. 4. din punct de vedere al statutului juridic, intreprinderile se impart in 3 categorii : a) individuale. b) Cooperative (intreprinderi asociative). c) Societ i: - de persoane (in comandit simpl ). de capitaluri (in comandit pe actiuni si societ i pe actiuni). societ i cu r spundere limitat (mixte: de persoane si de capitaluri). d) Intreprinderi publice sub forma de regii autonome. In conformitate cu legea cu privire al antreprenoriat si intreprinderi din RM, sunt prevazute urmatoarele forme ale intreprinderilor: I. Antreprenoriatul mic: y Intreprinderea individual este o unitate economic apar inind unei singure persoane ( proprietarul capitalului investit), care gestioneaz ea ns i intreprinderea i

19

isi asum toate riscurile i responsabilita ile. De multe ori aceasta persoan poate fi singurul angajat al intreprinderii. Intrepr.indivit st deosebit de r spindit e in agricultur ,in comertul cu am nuntul s.a. y Societ i cu r spundere limitat (SRL) (intre 2 i 50 de membri) se disting prin faptul c responsabilitatea persoanelor asociate se limiteaz la m rimea aportului fiec reia la capitalul comun. In cazul SRL-urilor, titlurile de proprietate nu pot fi cedate p rtilor ter e decit in condi ii foarte riguroase. Puterea de decizie a fiec rui asociat depinde de ponderea pe care o detine acesta in capitalul comun y Societate in nume colectiv este organizata de citeva persoane care isi asuma toata responsabilitatea cu intreg patrimoniu sau pentru respectarea obligatiunilor societatii y Intreprindere in comandita in care se asociaza un grup de persoane care se divizeaza in comanditar si comanditati. Raspunderea pentru obligatiunile societatii o poarta cu intreg patrimoniul sau comanditarii. O asemenea forma de organizare poate fi in varianta simpla sau ca S.A. II. Antreprenoriatul mediu: y Societ tile pe ac iuni (SA) este o forma de organizare de principii de asociere a unor capuitaluri individuale, fonadatorii poarta raspundere pentru angajamentele societatii in limitele capitalului actionar. Un prim avantaj al SA este faptul ca ele au posibilitatea sa atrag , la formarea capitalului, un numar mare de persoane , inclusiv cu economii modeste. Anume acest fapt a permis aparitia unor capitaluri, capabile sa faca fa ultimilor realiz ri ale procesului tehnico- tiin ific. Ac iunea este o hirtie de valoare care atesta faptul ca detin torul ei (actionarul) a investit o anumit sum de bani in intreprinderea respectiv si este unul din coproprietarii acesteia, acestia au dreptul de a obtine beneficiu intreprinderii, numit (divident). Exista S.A. de tip inchise si deschise. y Cooperatica de productie (COOP), in cate intreaga activitate se desfasoara pe baze coperatiste si raspunderea o poarta membrii cooperativei in limita cotelor fiecaruia. y Intreprindere in arenda in care activitatea in diferite domenii este organizata pe baza contractului de arenda a resurselor. Arendasii, pot include in contract obligaiunile reciproce, termenii arendei, modul de recuperare in timp etc. y Intreprinderi colective- in cadrul carora in procesul privatizarii patrimoniul este divizat in cote membrilor colectivului de munca. y Intreprinderi municipae de stat (IMS) sunt organizate de structura administrativa si de stat pentru solutionarea anumitor probleme publice. III. Antreprenoriatul mare y Companii mari care pot fi sub forme de trusturi, concerne, conglomerate. In conditiile contemporane, companiile mari se califica drept corparatii fie natioanli, fie transnationali. Ele se caracterizeaza pintro structura ierarhica cu relatii de divers caracter. De asemenea le este caracteristic variate modalitati de asociere si subordonare, precum su productia in serie si in masa. Dese ori, corporatiile au nevoie de detalii, materiale suplimentare si componente care sunt produse de firme mai mici la comanda speciala, acestea sunt intreprindri satetili. y Intreprinderi mari-mixte, care pot fi in diverse domenii cu diferite modalitati de activitate. Corparatiiile mari cunoscute in lume, includ capitaluri multi-nationale. Ele

20

pot fi activa in diverse domenii, forma de organizare are atit avantaje, cit si dezavantaje. Avantajele sunt determinate de concentrarea lor si de superuoritatea tehnic a productiei. Corporatia este mai atractiva pentru investitii. Neajunsurile formei date constau in cota inalta a impozitelor pe corporarii, de rind cu cel platit de actionar pe divident. Divizarea firmelor dupa diferite criterii este destul de convenabila Intrebarea 12. Business mic: avantaje i dezavantaje. Dup dimensiunea lor (n realitate dup num rul persoanelor ocupate), ntreprinderile pot fi: mici, mijlocii, mari. Criteriul dup car e o ntreprindere este inclus ntr-o categorie sau alta difer de la o ar la alta. De regul , ntreprinderile mici au pn la 100 de salaria i, cele mijlocii - ntre 100 si 500, iar cele mari mai mult de 500 de salaria i. n Fran a ns , de exemplu, exist o alt clasificare: 0-9 salaria i - ntreprindere artizanal ; 10-49 - ntreprindere mic ; 50-499 - ntreprindere medie; peste 500 de salaria i - ntreprindere mare. RM are o alt tipologie a ntreprinderilor: cele cu 0-20 salaria i snt numite ntreprinderi micro; ,,mici - cele care angajeaz ntre 21 i 75 de persoane; 76-499 - ,,medii; i peste 500 de salaria i - ,,mari. ntreprinderile mici constituie, ntr-un fel, nsu i fundamentul economiei de pia . Mai mult, de regula, datorita cheltuielilor de productie reduse (lipsa cheltuielilor pentru publicitate, gestiune etc.) si a capacitatii de manevra, aceste intreprinderi mentin mereu aprinsa flacara spiritului de concurenta. Din aceste considerente, in tarile cu o economie dezvoltata, statul sprijina intreprinderile mici, inclusiv prin elaborarea unei legislatii antimonopol. In intreaga lume predomina numeric intreprinderile mici. Astfel, in SUA, din cele circa 20 de milioane de intreprinderi, 70% snt intreprinderi mici. n Franta ponderea intreprinderilor mici este i mai mare. n aceasta tara circa 94% din numarul total de ntreprinderi angajeaza mai putin de 10 salaria i. Mai mult, 60% din toate intreprinderile franceze n general nu au nici un salariat. Predominarea numerica a ntreprinderilor foarte mici este o trasatura specifica a Frantei. n Germania, din contra, este foarte insemnata ponderea intreprinderilor mijlocii. n RM, circa 90% din numarul total al intreprinderilor, in principal din agricultura nu folosesc munca salariata sau o folosesc ocazional. Intreprinderile mici au un rol nsemnat n economie si urm t avantaje: - Suple ea structurilor care le confer o capacitate ridicat de adaptare la fluctua iile mediului economic; - ntreprinderile mici se pot integra relativ u or ntr-o re ea industrial regional , ceea ce contribuie pe de o parte la dezvoltarea economic a regiunii respective, iar pe de alt parte la reducerea omajului i cre terea nivelului de trai, pentru c ofer locuri de munc ; - Dimensiunea lor redus , care contribuie la evitarea birocra iei excesive i la evitarea dezumaniz rii; permite cunoa terea mai bun a cererii i o flexibilitate mai ridicat la modific rile care se pot manifesta pe pia . - formeaz la nivelul individual un ansamblu mult mai u or de controlat/condus. - sunt organisme cu voca ie industrial sau comercial cu un centru de profit i cu o singur activitate. - Fabric produse i presteaz servicii n condi ii de eficien .

21

Dezavantajele businessului mic sunt determinate de caracteristicile distinctive ale intreprinderilor mici: Dimensiunea redus : determin un poten ial redus al ntreprinderii, conduce la limitarea cotei de pia , determin imposibilitatea unor reduceri substan iale ale costurilor unitare i aduce ntreprinderea n situa ia de a face fa unei concuren e puternice din partea ntreprinderilor mari. O cale de a evita aceast concuren pentru intreprinderile mici poate fi aceea de a juca rolul de furnizor sau subcontractant pentru aceste nteprinderi mari. Specializarea: e determinat de dimensiunea lor redus . Ponderea redus pe pia : prezint avantaje i dezavantaje. Dificult i la intrarea i ie irea de pe o pia : pentru intreprinderile mici pe pia cea mai bun i convenabil e aceea cu bariere mai ridicate la intrare i mai reduse la ie ire. Aceast pia ofer ob inerea unor c tiguri mai stabile insa cu riscuri mai ridicate din cauza concurentei puternice din partea intreprinderilor puternice care pot elimina intreprinderile mici de pe piata Intrebarea13. Pia a: apari ie, esen , tipuri, func ii. Piata a aparut cu multe secolele in urma, ca punct de legatura intre productie si consum, autnci cin functiile acestor 2 sfere economice s-au delimitat in timp si spatiu. In decursul secolelor, schimburile dintre producatori si consumatori s-au extins si perfectionat. Piata moderna din tarile avansate s-a constituit si s-a consolidat in ultimele secole. Piata este astazi institutia centrala a economiei de pita,nucleul acesteia,institutie in cadrul careia se incheaga toata activitatea economica. Piata constituie totalitatea relatiilor de vinzare-cumparare dintr-un anumit spatiu geografic.In sens ingust, piata poate fi definita drept locul unde se confrunta cererea si oferta de bunuri,servicii si capitaluri. Piata,scrie cunoscutul economist austriac Friedrich Hayeck,nu produce bunuri,ci doar transmite informatia despre acestea. Trasaturile pietei sunt: y Concurenta libera intre producatori si dintre proprietarii de resurse y Migrarea libera a capitalului intre ramurile economice si regiuni. y Realizarea marfurilor la preturi de echilibru, care reglementeaza corelatia dintre cerere si oferta. Functiile pietei: 1.Functia de intermediere Piata ii pune fata in fata pe producatori si consumatori,pe vinzatori si pe cumparatori,facind astfel posibil schimbul. Ea ofera consumatorului posibilitatea de a alege producatorul optim din punctul de vedere al pretului,calitatii,modelului ales etc.Aceeasi posibilitate de alegere i se ofera si vinzatorului. 2.Functia de reglementare Aparuta initial ca o punte de legatura intre producatori si consumatori,treptat,piata devine principalul mecanism de reglementare a vietii economice.Ea indeplineste rolul unei miini invizibile,care dupa cum spunea A.Smith ii impinge pe agentii economici individuali sa actioneze in conformitate cu interesul general,determinind

22

producatorii sa confectioneze bunurile si serviciile de care are nevoie societatea la momentul dat. 3.Functia de formare a pretului .Desi cheltuielile individuale pentru producerea si desfacerea aceluiasi bun sint diferite,piata stabileste un pret unic,pret care corespunde cheltuielilor socialmente necesare pentru confectionarea bunului. 4.Functia de informare. Prin jocul liber al ratei profitului si al ratei dobinzii,piata ofera agentilor economici informatia necesara despre mersul afacerilor in diferite domenii de activitate.Piatatrimitesemnale producatorilor despre produsele ce urme aza a fi confectionate,despre calitatea si volumul lor,despre pofiturile ce pot fi obtinute. 5.Functia de diferientiere a producatorilor. Piata ii imbogateste pe invingatorii in lupta de concurenta si,in acelasi timp,penalizeaza,pina la falimentare,intreprinderile necompetitive.In acelasi fel,piata stimuleaza reducerea cheltuielilor de productie,aplicarea noilor masini si tehnologii,sporirea eficientei productiei.Impuse de concurenta,interprinderile isi imbogatesc activitatea fara incetare,iar posturile de raspundere sint puse persoanele cele mai competente. Nivelul preturilor,salariilor ,precum si multi alti parametri ai activitatii economice ,sint reglementati pe de o parte,de piata.iar pe de alta parte de stat. Tipurile pietei 1.Din punctul vedere al nivelului de maturitate,al modului de acces la piata,exista: a)piata nedezvoltata,cu relatii accidentale si cu o pondere insemnata a relatiilor de barter(troc),adica de schimb dupa shema:marfa-marfa; b)piata libera(clasica),la care are acces orice vinzator si cumparator.Aceasta piata intruneste urmatoarele trasaturi:existenta unui numar insemnat de participanti la relatiile de schimb,atit producatori cit si consumatori,mobilitatea absoluta a factorilor de productie;stabilirea preturilor in mod spontan;lipsa monopolului si a altor forme de dominatie a vietii economice; c)piata reglementara,caracteristica de regula economiilor mixte,unde statul intervine in scopul corijariiunor deficiente ale pietei ,programind dezvoltarea economica si restibuind o parte importanta a produsului intern brut in conformitate cu anumite obiective sociale,politice si economice.Accesul la o asemenea piata necesita detinerea unor autorizatii speciale ,eliberate de autoritatile statului. 2.Din punctul de vedere al obiectului tanzactilor,pietele pot fi imparitite in: *piata bunurilor de consum; *piata capitalului; *piata muncii; *piata pamintului si a resurselor natural; *piata hirtiilor de valoare si a valutei; *piata resurselor informationale; *piata produselor cultural-artistice; *piata tehnologiilor si patentelor; *piata monetara de credit; 3.Dupa criteriul extinderii geografice,piata poate fi: *locala;

23

*regional(in cadrul unei tari sau unui grup de tari) *nationala; *mondiala. 4.Dupa masura in care se manifesta concurenta,piata se imparte in: *piata cu concurenta perfecta si pura; *piata de monopol; *piata cu concurenta imperfect; *piata mixt. Structura i infrastructura pie ei. Elementele de baza ale pietei sunt cerere si oferta, pretul si concurenta. Interdependenta si interactiunea cererii, ofertei si pretului formeaza continutul mecanismului pietei. Atit cererea, cit si oferta sint legate in modul ce mai direct de denamica si marimea pretului. In acelasi timp, cererea si oferta se influenteasa reciproc fara incetare. In confrumtarea permanenta ditre cerere si oferta se stabileste pretul de echilibru concurenta, care este o forma de rivalitate intre subuiectii relatiilor de piata cu privire la obtinerea unor conditii mai bune de producere, cumparare si vinzare a marfurilor, influenteaza la rindul ei celelalte 3 elemente ale nucleului pietei. Infrastructura pie ei constituie ansamblul de institu ii, servicii, intreprinderi specializate, generate de ns i rela iile de pia , care, la rindul lor, asigur o func ionare civilizat i eficient a pie ei. n lumea contempoaran , elementele-cheie ale infrastructurii pie ei sunt: - sistemul comercial (bursele de m rfuri i ale hirtiilor de valoare, licita iile i iarmaroacele, camerele de comer , complexale de expozi ii). - sistemul bancar (b ncile comerciale i sistemul de credit, b ncile de emisie). - sistemul publicitar (agen ii publicitare, centre informa ionale). - sistemul de consulting i audit (servicii ce acord consulta ii in probleme economice i juridice, precum si serviciile care efectueaza controlul (revizia) activit ii financiareconomice a intreprinderii). - sistemul de asigurare (a riscurilor, a propriet ii, a vie ii.etc). - sistemul de inv mint economic (mediu i superior)(scoli de busuness si management, faculta i de economie).

24

Intrebarea 14. Cererea i parametrii ei. Legea cererii. Cererea reprezinta cantitatea dintr-un anumit bun pe care consumatorul doreste si poate sa o cumpere intr-un anumit interval de timp,la un anumit nivel al pre ului. Asemeni bunurilor care se impart in bunuri substituibile ,complementare sau derivate,cerea la rindul ei poate fi: a)cerere pentru bunurile substituibile,adica cerea pentru bunuri care satisfac aceleasi nevoi. b)cerere pentru bunuri complementare,cerere pentru bunuri care se folosesc impreuna. c)cerere derivate(ex:cererea pentru faina este deeterminata de cerera pentru pine). Cererea poate fi : a)individuala (cantitatea dintr-un bun pe care un consummator este decis sa o cumpere,dispunind si de mijloacele banesti corespunzatoare); b)totala sau de piata(suma cererii tuturor cumparatorilor de pe piata bunuluui respectiv). Marimea cererii este determinata de factorii:volumul cererii,pretul cererii,functia sau factorii cererii Legea cererii Legea cererii exprima raportul de interdependenta dintre modificarea pretului unitar al unui produs si schimbarea cantitatii cerute.O data cu cresterea pretului la un bun ,cantitatea ceruta de consumator tinde sa scada,si invers, o scadere a pretului genereaza tendinta de sporire a cantitatii cerute. Functia cererii:Qd=a+b*P,unde b-negativ(coef de inclinatie,reflecta dependenta inversa dintre pret si cantitate.a=cantit max solicitata la un pret de 0(pnt de intersect a dreptei cererii cu axa cantitatii.Modificarea vol cererii e determinata de fact de pret si se reprezinta prin deplas pe curba cererii Modificarea cererii e determinata de fact non-pret si se reprezinta grafic prin deplasarea curbei cererii in spatiu. Cu alte cuvinte , atunci cind preturile scad, cumparatorul tinde sa procure mai multe marfuri,iar atunci cind preturile cresc,cererea scade. Exceptii sunt:  bunurile Giffen  Bunurile Veblen Factorii care influenteaza modificarea cererii: 1.Modificarea veniturilor banesti ale consumatorilor; 2.Schimbarea preferintelor consumatorilor sub influienta modei sau a publicitatii; 3.Modificarea pretului la bunurile substituibile si la cele coplementare; 4.Schimbarea anticipatii;or consumatorilor privind evolutia pietei; 5.Modificarea numarului si a structurii consumatorilor . De exemplu reducerea natalitatii determina o reducere a cererii de imbracaminte pentru copii,iar imbatrinirea populatiei sporeste cerea de medicamente si asistenta sociala. Cel de al doilea factor important (dupa pret) care determina comportamentul cererii este venitul.Daca insa in raport cu cresterea pretului cererea se afla in pozitie descrescatoare,atunci o data cu cresterea veniturilor se mareste si cererea.

25

Intrebarea 15. Oferta i determinan ii ei. Legea ofertei. Oferta reprezinta cantitatea de produse pe care vinzatori sint dispusi sa o vinda, intr-o perioada de timp ,la un anumit nivel al pretului. Cantitatea de bunuri vinduta este mai mica decit cantitatea de bunuri oferita pe piata.Spre deosebire de cerere ,dependent ofertei de pret este directa ,altfel spus ,cu cit pretul este mai ridicat ,cu atit este mai mare cantitatea de bunuri oferita. Interdependenta dintre schimbarea pretului si modificarea cantitatii de bunuri oferite constituie continutul legii ofertei.Cresterea pretului conditioneaza crestera cantitatii oferitesi invers. Oferta poate fi: a) individuala(cantitatea de bunuri pe care un producator este dispus sa o vinda la un pret anumit) b) totala sau de piata(totalitatea ofertelor individuale). Factorul principal care determina schimbarea ofertei este pretul.Cu cit pretul creste ,cu atit cantitatea de bunuri oferita este mai mare Factorii de influenta: 1.pretul; 2.costul de productie,care ,de exemplu, poate fi redus in urma utilizarii unor noi tehnologii.El poate sa creasca din cauza sporirii pretului la resursele limitate.Daca costul de productie se va reduce, atunci oferta pentru bunurile respective se va mari. Si invers, cind costul de productie va creste , oferta se va reduce. 3.Numarul de ofertanti, adica numarul firmelor care produc acelasi bun.Iesirea pe piata a noilor firme va contribui la cresterea ofertei,indiferent de prt. 4.Schimbarea pretului la alte bunuri, fapt care va conditiona trecerea resurselor la alte domenii de activitate prin plecarea unor firme din ramura data , ceea ce va contribui la reducerea ofertei. 5.Politica fiscal si subsidiile.Majoritatea impozitului pe profit si a altor taxe provoaca o reducere a ofertei si invers,micsorarea lor contibuie la sporirea ofertei.In cazul in care statul acorda unor firme si industrii anumite subsidii ,acestea incurajeaza cresterea ofertei. 6.Calamitatile natural si social-politice.Calamitatile natural, cum arfi inundatiile ,seceta, cutremurele de pamint, ingheturile etc., conditioneaza de obicei ,reducerea ofertei.Conditiile social-politice pot fi favorabile cresterii ofertei(stabilitate politica, de exemplu) sau defavorabile (schimbarea frecventa a guvernelor si a regulior de joc) 7. Anticiparea preturilor n condi iile social-politice i naturale favorabile, oferta cre te, iar o nr ut ire a unora din ac. condi ii determin o reducere a ofertei Modificarea volumului ofertei duce la skimbarea cantit bunurilor pe care prod doresk si vor sal vinda in rezultatul modificarii pretului produsului,ceilalti factori fiind presupusi constanti Modificareaofertei-skimbarea cantitatii bunului pe care prod doresc si pot sa o vinda,ca rezultat al modificarii factorilot non-pret Legea ofertei.cantitatea oferetei se mareste odata cu cresterea pretului si se reduce in cazul micsorarii acestuia.

26

Ftia ofertei:Qs=a+b*P,unde b-pozitiv Modificarea vol oferetei in rezultatul modificarii pret produsului in condit cind ceilalti factori st constanti,se reprezinta prin deplasarea pe curba oferetei.Modificarea oferetei e determinata de modif fact non-pret si se reprezinta prin deplasarea curbei ofertei in spatiu. 16. Interac iunea dintre cerere i ofert i echilibrul pie ei. Pia a este o confruntare a cererii i ofertei de bunuri, care prin vot, cu bani, trec din sfera produc iei n cea de consum. Buletinul care r spunde da sau ba este banul. Prin acceptarea sau respingerea produselor create societatea apreciaz valoarea i determin costul lor de produc ie, mediu cnt rit, din punct de vedere al aprecierilor subiective, accept profitul mediu ra ional etc. Este clar c prin aceast modalitate se estimeaz nu numai valoarea bunurilor n expresia lor real (cheltuieli, calitate etc.), ci se ob ine i o evaluare a nivelului de gospod rire, a atitudinii fa de ea, a aportului adus societ ii i, n sfr it, se apreciaz activitatea omului nsu i. Cererea rep. cantitatea total dintr-o anumit marf dorit , care poate fi cumparat de un individ ntr-o perioad determinat de timp, la pre dat. Oferta rep. cantitatea maxim dintr-un anumit bun pe care un vnz tor inten ioneaz s o vnd ntr-o perioad determinat de timp la un pre dat. Modific rile survenite n cerere i ofert sub influen a modific rilor de pre nu coincid n timp. Un echilibru durabil al cererii i ofertei va fi atunci cnd oferta se va acomoda pe deplin la schimb rile cererii. n termen scurt, dat fiind c oferta ntrzie, cre terea cererii va conduce numai la sporirea pre ului. Mai mult ca att, sunt factori ce influen eaz cererea, dar care nu se manifest n modific ri adecvate ale ofertei chiar pe termen lung i invers. Asemenea oscila ii ale cererii i ofertei vor plasa echilibrul lor n mod neuniform fa de diverse grupuri de m rfuri i fa de timp. Echilibrul cererii i ofertei este echilibrul de pia . Ideal acest echilibru se va stabili n situa ia n care volumul i structura ofertei vor coincide cu volumul i structura cererii, la un anumit pre echilibrat cu un anumit nivel al venitului (la nivelul mediu de cump rare al popula iei), precum i n alte situa ii echilibrate ale conjuncturii de pia . Atit cererea cit si oferta influenteaza marimea pretului.mai mult,pretul de piata se stabileste in urma confruntarii cererii cu ofertei.in urma contrapunerii acestora ,apare o situatie in care cumparatorii st dispusi sa procure un bun oarecare la un pret care ii satisface si pe vinzatori.in acest caz se stabileste un pret de ekilibru.acestaeste influen de politica tat economica a statului,precum si de alti factori Analizind cererea si oferta, precum si pretul, care este factorul principal care le determina pe ambele, observam faptul ca ele toate se afla intr-o interdependenta. Atit cererea, cit si oferta determina marimea pretului, ba chiar mai mult: Pretul de piata se stabileste in urma confruntarii dintre cerere si oferta. Pe piata se inregistreaza ba un exces de cerere, ba exces de oferta. Insa in urma sugestiilor cumparatorilor si vinzatorilor cu privire la pretul unui bun, si in urma contrapunerii cererei si a ofertei precum si a pretului dorit se stabileste un pret de echilibru, sau i se mai spune pretul de piata, ce urmeaza a-i satisface pe cumparatori si vinzatori.

27

Pretul de echilibru se stabileste atunci cind cantitatea ceruta dintr-un bun este egala cu cantitatea oferita. Mai sunt si alti factori care participa la formarea pretului de piata,cum ar fi:concurenta,politica economica a statului. Intrebarea 17. Pre uri: teorii, tipuri, structuri. Pre ul exprim cantitatea de bani pe care cump r torul trebuie s-o pl teasc pentru a ob ine un bun oarecare.Daca no iunea de pre este simpl , teoria pretului r mine a fi pina in prezent una din cele mai complicate in stiinta economica. Principalele teorii cu privire la substan a unic a pre ului sunt: .*Teoria contemporana a preturilor. *teoria valoare-munc .*Teoria valoare-utilitat *Teoria pretului fara valoare, numita de obicei ,teoria lui Marshall. Teoria valoare munc fundamantata stiin ific de c tre A. Smith, presupune ca la temelia ..substantei unice a pretului...se afla valoare a c rei m rime este determinat de cantitatea de munca vie materializat , incorpoarta in fiecare din bunurile ce sunt schimbate. Teoria valoare-utiliate sus ine c valoarea ( i pretul) nu are o temelie obiectiva (munca), ci una subiectiva, m rimea pretului fiind determinat de utilitatea i de raritatea produsului respectiv. Potrivit acestei teorii, valoarea nu este o proprietate a bunurilor care exista in sine, ea este o judecata subiectiva a agentilor economici cu privire la importanta pe care o au pentru ei bunuriele , in functie de utilitatea acestora. Teoria pretului f r valoare - inind cont de p rtile forte, precum si de neajunsurile celor 2 teorii examinate mai sus, economistul englez Marshall elaboreaza propria sa teorie, potrivit acestei teorii, pretul este determinat de actiunea a 3 factori care sunt: a) costul de productie, b) utilitatea marginal . c) cerereasi oferta. Marshall sustine ca nici unul din acesti 3 factori nu este determinant, el scrie : (valoarea este fundamentata pe utilitatea final si pe cheltuielile de productie. Ea se mentine in echilibru intre aceste 2 forte opuse precum cheia de bolt a unui turn. Nesfirsite au fost contoversele aupra problemei de a se sti daca utilitatea sau costul de productie guverneaza valoarea....) Potrivit teorie contemporane m rimea si dinamica pretului sunt conditionate de un sir de factori, cum ar fi: cantitatea de munca materializata in bunul dat, utilitatea si raritatea acestui bun , cererea si oferta, moda, situatia politica din ar i din lume, calamitatile naturale, puterea de cump rare a monedeietc. Tipurile de pre uri: a) preturi libere. b) Preturi c) Preturi mixte. administrate. Preturile libere sunt acelea care se stabilesc in conditiile apropiate unei concurente perfecte , f r vreo influenta din partea statului sau altor factori de constringere, cum ar fi monopolurile. Ele se numesc libere deoarece se formeaza si se modifica doar sub influenta jocului liber al cererii si ofertei. Preturile administrate (reglementate) se stabilesc in conditiile concurentei imperfecte, sub influenta statului sau a marilor intreprinderi care domin piata (pret de monopol, pret de monopson, pret de oligopol). Aceste preturi de obicei, nu reactioneaza la modificarile care au loc in raportul crere-ofert sau reactioneaz foarte putin.

28

Preturile mi te caracteristice economiilor cantemporane, s nt formate s acti nea tuturor factorilor interni si externi enumerati mai sus. Func iil ului. 1. f ti l l i ltui lil i ultatel acti itatii economice. 2. functia de informare a participantilor la viata economica. pretul informeaza prin marimea si dinamica sa, ag economici despre raportul crere -oferta... 3. functia de stimulare a producatorilor - ...veniturile depind de nivelu pretului, ei st motivati sasi indrepte resursele catre domeniile unde preturile sunt mari. 4.functia de distri uire si redistri uire a veniturilor. 18/19.Defi irea i modalit i de calcul a elasticit ii. Intrebarea 20. Aplicarea elasticit ii n anali a microeconomic . n economie, elasticitatea exprim schimbarea procentual iterati a unei variabile lund n considerare schimbarea procentual iterativ a altei variabile. Elasticitatea este exprimat de obicei printr-o valoare pozitiv (o valoare absolut ), atunci cnd semnul este deja clar din context. Formula general a elasticit ii este:
       

Elasticitatea este un concept important, folosit pentru a n elege inciden a taxelor indirecte, a conceptelor marginale, raportate la teoria firmei, distribu ia bun st rii i la diferite tipuri de bunuri raportate la teoria alegerii consumatorului i la multiplicatorul Lagrange. Elasticitatea este de o importan crucial n orice discu ie despre distribu ia bun st rii, mai precis despre surplusul consumatorului, surplusul produc torului sau surplusul guvernului. Cererea pentru diferite bunuri poate fi mai mult sau mai putin sensibila fata de modificarea pretului sau a altor factori care o determina. Modificarea relativa a cererii sub inlfuenta unui anumit factor al cererii, sau gradul de sensibilitate al cererii fata de modificarile preturilor sau al altor factori se numeste elasticitatea cererii. Elasticitatea cererii poate fi in functie de modificarea pretului sau a venitului. Astfel, in functie de pret, elasticitatea se calculeaza dupa formula Ecp=   = , (dupa pret) Ecv= = , (dupa venituri)

unde C= modificarea cererii unde C=modificarea cererii C=cererea initiala C=cererea initiala P=modificarea pretului V=modificarea veniturilor P=pretul initial V=venitul initial Gradul de sensibilitate al ofertei fata de modificarile pretului sau al altor factori se numeste elasticitatea ofertei. Modificarile ofertei se calculeaza in dependenta de pret, ca si la cerere. Formula de calcul: Eop= = , unde

O=modificafea ofertei O=oferta initiala

P=modificarea pretului

P=pretul initial

29

18.Elasticitatea cererii:tipuri si factori de influenta Modificarea relative a cantitatii cerute in functie de influienta unui anumit factor al cererii sau,altfel spus,gradul de sensibilitate al cererii fata de modificarea pretului sau a altor factori,se numeste elasticitatea cererii. Elasticitatea cererii se clasifica in:  elasticitatea la  elasticitatea la  elasticitatea pret venit incrucisata Cererea pt diferite bunuri poate fi mai mult sau mai putin sensibilaa fata de modificarea pretului sau a altor factori care o d etermina.elastic cererii constituie modif relativa a cantitatii cerute in ftie de influenta unui anumit factor al cereriisau,gradul de sensibilitate al cererii fata de modificarea pretului sau a altor factori. Factorii care infleunteaza elasticit cererii st: 1)gradul de substituire a bunurilor.cu cit bunul e mai usor de inlocuit in consum,cu atit si elasticit cerererii e m mare 2)ponderea chelt pt bunul dat in bugetul familiei.daca creste venitul creste si elastic cere,si invers 3)natura bunului:pt bunurile de prima necesitate cererea e inelastica,pt bunurile superioare,cererea e elastica 4)perioada de timp de la modific pretului:cu cit per de timp e mai mare cu atitsi elastic va fi mai mare. Formele principale ale elastic cererii st:elastic cererii dupa pret,elastic incrucisata si elastic dupa venit. Elasticit cererii dupa pret e raportul dintre modificarea procentuala a cantitatii cerute a unui bun si modificarea procentuala a pretului bunului dat,ceilalti factori fiind constanti Elasticit cererii dupa pret=modif procentuala a volum cereri /modif procent a pretului.aceasta inregistreaza valori negative,dar se analizeaza dupa modul. Formele principale st:1)cererea perfect elastica-la acelasi pret cererea tinde spre infinit 2)cererea elastica-marimea cererii se modifica cu un procent mai mare decit pretul 3)cerere cu elasticit unitara-pretul si marimea cererii se modica cu acelasi procent 4)cerere inelastica-marimea cererii se modificacu un procent mai mic decit pretul 5)cerere perfect inelastica-skimbarea pretului nu determina modificarea cantitatii cerute Elasticitatea incrucisata-gradul de modificare a cantitatii cerute pt un bun in rezultatul modificarii pretului altui bun.indicatorul princopal este coef elasti cit incrucisate dupa pret=modif procentuala a volum bunului solicitat(bunul A) /modif procentuala a pretului altui bun(bunul B). Formele principale ale elasticit incrucisate st:pozitiza-caracteristica produselor substituibile,negativa-caracter prod complementare,nula-caract prod de consum independent Elasticit cererii dupa venit-grupul de modificare a cantitatii cerute ca raspuns la modificarea veniturilor consumatorilor.indicat principal e coef elasticit cererii dupa venit care e = modif procent a vol cererii pt produs /modif procentuala a venitului consumator Formele principale ale elasticit cererii dupa venir st:pozitiva volumul cererii creste odata cu majorarea venitului,e caracteristica bunurilor normale.negativa-vol cererii

30

scade odata cu cresterea venitului caracterist produs inferioare sau necalitative,nula volumul cererii nu e sensibil la modif venitului,caracter produselorr de prima ncesitate.

19.elasticitatea ofertei:tipuri si factori de influenta Elasticitatea ofertei reflecta sensibilitatea ofertei la variatiile pretului.se masoara cu ajutorul coef de elasticitate=modif procentuala a a volumului ofertei /modif procentuala a pretului Formele principale:oferta perfect elastica-la acelasi pret oferta tinde spre infinit oferta elastica-marimea ofer se modifica cu un procent mai mare decit pretul Of cu elasticitate unitara-pretul si marimea ofertei se modifica cu acelasi procent Of inelastica-marimea ofertei se modifica cu un procent mai mic decit pretul Of perfect inalastica-skimbarea pretului nu determina modif cantit oferite Factorii principali ai elasticitatii ofertei in ftie de pret: 1)costul de productie-cresterea cost de prod determina o reducere a elastic ofertei si invers 2)gradul de substituire a fact de prod:cu cit gr de substit al fact de prod va fi mai mare cu atit elastic ofertei creste 3)posibilit de stocare si costul stocarii.cu cit posibilit de stocaree mai mare,oferta e mai elastica.cu cit costul stocarii e mai mare ,elasticit ofertei e mai mica 4)perioada de timp de la modif pretului.oferta e mai elastica pe TL decit pew TS. Problema 1.functia cererei marfa X este Qdx=28-Px+0,2Py. Sa se determine elasticitatea directa si incrucisata a cererei p/u bunu X,daca Px=12u/m si Py=20 u.m Rezolvare:Calculam cantitatea de marfa X:Odx=28-12+0,2*20=20 Elasticitatea directa cereri unului X se calculeaza dupa formula:ED/Px =dQdx/dPx*Px/Qdx ED/Px=-1*12/20=-3/5-crerea inelastica Elasticitate incrucisata:Ei=dQdx/dPy*Py/Qdx=0,2*20/20=1/5;x,y-substituibile Raspuns:cererea p/u bunul X este inelastica,Bunul x si y sunt substituibile. Problema 2: functia cererei p/u un buneste:Qd=100-5P.Determinam elasticitatea cererei dupa pret,p/u un pret de 10 u.m Rezolvare:Elasticitatea cererei dupa pret se poate calcula conform relatiei: ED/P=dQ/dP*P/Q=(a-bP)*P/Q; ED/P =-b*P/Q=-5*10/50=-1 Raspuns: cererea are o elasticitate unitara Problema 3:Functia ofertei p/u un bun este Os=5+3P.Determinam elasticitatea ofertei la pret,p/u un pret de 2 u.m. Rezolvare:Elasticitatea ofertei dupa pret se poate calcula conform relatiei: ES/P=dQs/dP*P/Q=(a+bP)*P/Q=b*P/Q=3*2/11=0,55<1,S- inelastic Raspuns:oferta este inelastica.

31

20.Aplicarea elasticit ii n analiza microeconomic n cazul cererii, pentru analiza microeconomic se folose te formula general : ED/P= %dQd/%dP Elasticitatea cererii poate fi evaluat astfel: 1) Elasticitatea cererii n raport cu pre ul : ED/P=dQ/dP*P/Q 2) Elasticitatea cererii ntr-un punct pe curba cererii:

ED/P= -b*P/Qd n func ie de pre , elasticitatea cererii poate fi : 1) Perfect inelastic (ED/P=0) P 2) P D Q Perfect elastica (ED/P tinde spre infinit) D Q 3) P 4) Unitar (ED/P= 1) D Q Inelastic (0<ED/P<1)

P 5) P

D Q

Elastic (ED/P>1) D Q

n cazul ofertei, pentru analiza microeconomic se folosesc : 1) ES/P =%dQs/%dQp 2) ES/P =P*(P/Qs) 3) Elasticitatea tranzitiva Et=%dQsx/%dPy n func ie de pre , elasticitatea oferetei poate fi :

32

1. P

Perfect elastic s Q

2.

Perfect inelastic P s Q

3. P

Unitar s

4. P 5.

Q Inelastic (0<Es/p<1) s Q Elastic (Es/p>1) P s Q

33

21.teoria comportamentului consumatorului. Analizeaza decizia care permite conumatorului obtinerea unui avantaj maxilaml,pornind de la resursele disponibele. Consumatorul:este individul,menajele,#,satul care foloseste bunuri si servicii pentru a-si satisface o nevoie umana Cosumul:ca sfera a reproductiei,releva folosirea bunurilor corporale si incorporale care antreneaza pierderea imediata sau treptata a utilitatii lor. Comportamentul consumatorului:reprezinta un proces de formare a cererii consumatorilor p/u diferite bunuri si servici,ce depinde de venitul si prefrintele lui individuale,de nivelul pretului Preferintele:distinge o anumita ierarhie a bunurilor din perspetiva utilitatii,proprii fiecarui individ,care exista anterior si independent de preturi si venituri n orice loc de pe planet , produc torul de bunuri i servicii este animat de un unic scop - acela de a ob ine un profit ct mai mare. Dar, el tie, c i poate atinge elul, numai dac produce bunul sau serviciul cu cheltuieli mai mici dect pre ul la care-l poate vinde i dac g se te clien i care s -l cumpere. De aceea, pentru produc tor este la fel de important, s g seasc solu ii pentru a produce n condi ii de maxim eficien i s cunoasc motivele pentru care se cump r bunurile i serviciile lui, s afle: cine, ce, de unde, de ce, cnd, cum i ct de mult cump r i ct de des, altfel spus s afle de ce oamenii r spund ntr-un anume fel la produsele i serviciile care le sunt oferite, de ce au o anumit atitudine fa de ele. Aceast conduit a oamenilor n cazul cump r rii i / sau consum rii bunurilor i serviciilor se reflect n comportamentul consumatorului. In ultimele decenii, una din problemele esen iale ale firmelor produc toare o constituie cunoa terea manierei n care vor r spunde consumatorii la diver i stimuli pe care le vor folosi ele n vederea atingerii elului lor final profitul ct mai mare. Studierea comportamentului consumatorului a devenit o preocupare a speciali tilor n marketing, ntruct ei pot afla cum i aleg cump r torii bunurile i serviciile necesare satisfacerii multiplelor nevoi, care sunt stimulii, factorii care le influen eaz alegerea. La mijlocul anilor 60 studierea comportamentului consumatorului devine un domeniu distinct al marketingului, ntruct n acest moment adoptarea op iunii de marketing impune n elegerea mecanismului complex de transformare a nevoii n cerere de m rfuri i servicii. Cre terea complexit ii vie ii economice, a condus la necesitatea cunoa terii mecanismului comportamentului economic uman, care devine tot mai amplu i mai complicat, ceea ce impune studierea separat a celor dou componente intrinseci: comportamentul omului n calitate de produc tor de bunuri i servicii i comportamentul lui de consumator. Pentru societatea contemporan , n care progresul tehnico- tiin ific tinde n multe domenii s nlocuiasc produc torul om cu produc torul ma in , devine foarte important i semnificativ studierea comportamentului de consum, cu att mai mult cu ct resursele rare cu ntrebuin ri alternative pe care societatea uman le are la dispozi ie impun producerea, numai a acelor bunuri i servicii care satisfac nevoile n cantit ile necesare. De aceea, cunoa terea i explicarea comportamentului de consum i cump rare a devenit o necesitate stringent , ignorarea modului de manifestare a acestuia, producnd grave dezechilibre. De asemenea, n condi iile diversific rii considerabile a ofertei, consumatorilor li se deschid largi posibilit i de alegere. Pe de alt parte, cre terea puterii de cump rare, concomitent cu ridicarea nivelului de educa ie i cultur , i d posibilitatea

34

cump r torului s - i satisfac mai multe nevoi, mai sofisticate, de nivel calitativ mai ridicat, aspecte de care este absolut obligatoriu s in seama produc torul, pentru a putea veni n ntmpinarea dorin elor consumatorului. In cazul n care produc torul nu deslu e te aceste noi op iuni ale clientului, acesta se va ndrepta c tre un alt produc tor. Pe m sura ce studiile au progresat n acest domeniu, a devenit clar c investigarea comportamentului consumatorului necesit o abordare pluridisciplinar n care un rol esen ial revine tiin elor comportamentale - mai ales psihologiei i sociologiei de la care au fost preluate concepte i idei fundamentale. De altfel, speciali tii apreciaz c economia politic , psihologia, sociologia i antropologia au pus bazele conceptuale ale cuno tin elor actuale din acest domeniu. Datorit naturii fundamental diferite a actelor i proceselor ce definesc comportamentul consumatorului, modul n care oamenii se comport n plan economic nu reprezint o nsumare de acte repetate mecanic, ci rezultatul acumul rii unei experien e de viat . Simpla nregistrare i cuantificare a actelor consumatorului nu este suficient , trebuie cercetate i procesele psiho-fiziologice care determin aceste acte i explicat interdependen a dintre ele. Intruct comportamentul consumatorului se manifest pe pia a, studiul acestuia devine un capitol important al marketingului. De altfel, cuno tin ele referitoare la comportamentul consumatorului asigur fundamentul strategiilor de marketing cu privire la: pozi ionarea produsului, segmentarea pie ii, lansarea produselor noi, adoptarea unor decizii de marketing-mix etc., asigurndu-le o eficien sporit . Studierea lui permite caracterizarea mai ampl i complex a fenomenelor de pia , elaborarea unor strategii mai realiste i desf urarea unor ac iuni de marketing eficiente. 22. Preferin ele consumatorului i utilitatea economic . Tipurile i teoriile utilit ii. Scopul oric rei activit i economice este producerea de bunuri pentru satisfacerea nevoilor consumatorilor. Popula ia (consumatori), trebuie abordat sub un dublu aspect: - pe de o parte, ca principal factor de produc ie, adic formeaz factorul munc , - pe de alt parte, ca principal consumator de bunuri. Aceste dou laturi specifice se mbin i formeaz un circuit sau flux continuu, n sensul c popula ia, familia sau menajul sunt atribuite pentru munca prestat , iar banii primi i sunt folosi i pentru procurarea de bunuri, n vederea satisfacerii necesit ilor sau trebuin elor. CONSUMUL- ca sfera a activitatii economice releva utilizarea bunurilor corporale si incorporale care antreneaza fierberea imediata sau treptata a utilitatii lor. COMPortame CONS e un proces logic de a lua decizii prin intermediul carora se tinde de a obtine un maxim de avantaje din utilizarea res disponibile Preferintele cons disting o anumita ierarhie a bunurilor din perspectiva utilitatii,proprie fiecarui individ,care exista anterior si independent de preturi si venituri n acest context se manifest categoria economic de utilitate. I. Utilitatea economic Utilitatea poate fi definit drept capacitatea real sau poten ial a unui bun economic de a satisface o nevoie prin folosirea lui n consum (sau n produc ie). Utilitatea poate fi analizat sub dou aspecte: - sub aspect tehnic; - sub aspect economic.

35

1). Utilitatea, abordat n sensul tehnic, reprezint capacitatea unui bun de a satisface o nevoie sau o necesitate, care poate fi o necesitate individual , social sau de produc ie. Utilitatea tehnic a unui bun decurge din tr s turile, caracteristicile i nsu irile fiec rui bun. 2). Utilitatea, abordat n sensul ec, presupune raportarea la o necesitate sau la o trebuin a nonposesorului bunului respectiv, determinnd achizi ionarea bunului. Utilitatea economic poate fi definit ca reprezentnd satisfac ia pe care o ob ine consumatorul prin utilizarea unei cantit i determinate dintr-un bun economic, n anumite condi ii de timp i loc. Din acest punct de vedere bunurile ofer utilit i diferite. Din cele prezentate se poate trage concluzia c n caracterizarea utilit ii economice se au n vedere urm toarele elemente: - satisfac ia resim it prin consumarea unei cantit i determinate (doze) dintr-un bun, delimitat clar din structura celorlalte bunuri, ntr-un interval de timp i n mprejur ri date; - satisfac ia resim it de un consumator bine definit, n condi ii determinate de timp i loc; - consumatorul n cauz nu de ine bunul respectiv, ns este dispus s fac un sacrificiu economic, adic s pl teasc o anumit sum de bani pentru a procura bunul respectiv. Practic, orice produs are o utilitate, dac el satisface o nevoie uman . Se poate spune c aprecierea utilit ii depinde de o serie de factori care caracterizeaz individul respectiv: - intensitatea nevoilor individului; - nivelul de cultur ;- situa ia sa economic ; aspira iile i op iunile individului Teoria economic a fundamentat dou concep ii privind utilitatea economic : - concep ia clasic ; - concep ia neoclasic . Concep ia clasic porne te de la premisa potrivit c reia bunurile identice au aceea i utilitate, indiferent de consumator. Concep ia neoclasic consider c un bun este util din punct de vedere economic dac satisface nevoile unui nonposesor i dac acest nonposesor este con tient, adic cunoa te exact satisfac ia pe care i-o poate oferi bunul consumat. n condi iile n care consumul se reduce la o singur unitate (doz ), utilitatea este individual , iar n condi iile n care consumul se refer la mai multe unit i (doze) "dintr-un bun, utilitatea analizat va fi utilitatea total . n ultim instan , utilitatea unui bun poate fi redus la dou componente principale: - cantitatea n care bunul este oferit consumului; - intensitatea nevoilor consumatorului (cump r torului). Astfel, se poate trage concluzia c bunuri omogene au utilit i diferite pentru consumatori (indivizi) diferi i. Utilitatea total este deci o sum a unit ilor individuale (dozelor) ale tuturor unit ilor (cantit i ntregi) consumate din bunul respectiv. Utilitatea ultimei unit i consumate dintr-un bun economic sau dintr-o mul ime de bunuri identice se nume te utilitate marginal . Prima Lege a lui Gossen, numit i Legea utilit ii marginale descrescnde, spune: (Cnd cantitatea consumat dintr-un bun economic cre te, utilitatea marginal a bunului respectiv (adic utilitatea suplimentar ad ugat de ultima utilitate x), tinde s se diminueze ". Altfel spus, o dat cu cre terea cantit ii consumate dintr-un bun, utilitatea individual descre te, n timp ce utilitatea total cre te.

36

Utilitatea marginal (Um) reprezint varia ia utilit ii totale ((Ut), care rezult prin cre terea ((X) cu o unitate a cantit ii dintr-un bun economic, consumul celorlalte bunuri r mnnd nemodificat. Confirmarea utilit ii unui bun economic se face prin consumul bunului respectiv, n urma cump r rii lui i pentru care se pl te te o sum de bani numit pre . Teoriile utilitatii: 1)teoria ordinala(calitativa)porneste de la faptul ca utilitatea nu poate fi cuantificata in skimb se pot stabili ierarhia intre utilit diferitor bunuri.Drpt criteriu de clasificare se foloseste obtiunea de preferentialitate a consumatorului.Aceasta teorie are 2 axiome: a-axioma tranzitivitatii preferintelor A>B>C deci A>C(>preferat) si Ua>Uc (U-utilitate b axioma ekivalentei preferintelor A B C deci A C ( indiferent) 2)Teoria cardionala-utilitatea poate fi masurabila cantitativ,unitate de masura fiind utils FTIA utilitatii exprima corelatia dintre cantit de bunuri si gradul de satisfactie obtinut de consumator U=f(Qa,Qb...Qd)unde Qa...-cantitatile procurate sau consumate din bunurile a,b.... Conform t.cardinale se pot determiona urmat tipuru de utilitati:totala si marginala. 23.Curba de indiferenta.Trasaturile si tipurile curbei de indiferenta Instrumentul cu ajutorul c ruia se analizeaza de obicei preferin ele (alegerea) consumatorului este curba de indiferen sa (de izoutilitate). Curba de indiferenta constituie o reprezentare grafica a ansambluluii de combinatii de bunuri si servicii de la care consumatorul asteapta sa obtina aceeasi utilitate totala,adica acelasi nivel de satisfactie, Aceasta reprezint mul imea combina iilor a dou bunuri pe care consumatorul le consider echivalente, deoarece i aduce aceea i satisfac ie, adic aceea i utilitate.ex ( s presupunem ca consumatorul isi va limita alegerea la 2 bunurimerele (X) si portocale (Y), in functie de preferintele sale , consumatorul poate efectua un num r nelimitat de combinatii posibile ale bunurilor X i Y. De ex aceea i satisfactie i-ar aduce consumatorului combina iile: 12 mere+ 7 portocale; sau 10 mere+ 8 portocale; sau 7 mere+ 10 portocale. Fiecare din aceasta combinatie reprezint un cos sau un program de consum.). Totalitatea curbelor de indiferen care pot exista pentru un consumator i care descriu preferin ele acestuia pentru anumite co uri de consum constituie ha rta de indiferen . Fiecarui individ ii corespunde o harta a curbelor de indiferenta proprie. Harta curbelor de indiferenta reuneste totalitatea curbelor d eindif,care descriu preferintele unui consumator pt anumite bunuri Trasaturile curbelor de indiferenta st: 1)orice combinatie de pe curba produce acelasi grad de satisfactie pt consumator 2)seturile de bunuri situate pe curbele de indif mai departe de originea axelor de coord st preferabile celor suituate mai aproape de axe:Ua>Ub>Uc>Ud. 3)Curbele de indif ale unui consumator ne se intersecteaza niciodata 4)panta curbei de indif se numeste rata marginala de substitutie a bunurilor.Rata marginala de subst a bunurilor e raportul invers al utilitatilor marginale ale celor 2 bunuri,conform relatiei: Tipurile curbelor de indiferenta 1)clasice-substituibilitate imperfecta 2)pt bunurile perfect substituibile-subst perfecta 3)pt bunurile complementare-substituib zero 4)pt bunurile neutre-neutralitatea bunurilo

37

Intrebarea 24.Constrngerea bugetar : abordarea static i dinamic . Dorin ele i preferin ele consumatorului sunt limitate de urm torii factori: Venitul disponibil, destinat consumului Evolu ia pre urilor bunurilor i serviciilor Restric iile economice impuse alegerii consumatorului de c tre m rimea venitului s u, precum i de nivelul pre urilor, reprezint constrngerea bugetar . Linia bugetului reprezint totalitatea combina iilor posibile de alegere ale consumatorului n limita bugetului disponibil (cantitatea maximal de bunuri care poate fi cump rat cu venitul disponibil i la pre urile existente). xPx+yPy=I Panta liniei bugetului reflect raportul de substitu ie a bunurilor n func ie de pre urile lor. Abordarea ordinalist a evalu rii utilit ii: 1. Axioma ierarhiz rii capacitatea consumatorului de a ordona preferin ele sale (A>B) 2. Axioma tranzitivit ii capacitatea consumatorului de a transfera preferin ele de la un bun la altul.(A>B>C, A>C) 3. Axioma nonsa iet ii consumatorii prefer o cantitate mai mare de bunuri unei cantit i mai mici. Alegerea optim a consumatorului. Echilibrul consumatorului. Ca fiin ra ional , omul sau consumatorul i stabile te n fiecare moment al existen ei sale unul sau mai multe programe de consum. Prin program de consum n elegem cantit ile din diferite bunuri, pe care consumatorul i propune s le achizi ioneze pentru a le consuma. Analiza preferin elor consumatorilor, n func ie de veniturile de care dispun, porne te de la urm toarele postulate: 1. Consumatorul este o persoan ra ional care caut , n func ie de veniturile de care dispune, s ob in o satisfac ie (utilitate) maxim n urma consumului. 2. Orice consumator are preferin e stricte n leg tur cu anumite bunuri i servicii pe care le poate ob ine de pe pia 3. Cu foarte pu ine excep ii, to i consumatorii sunt supu i unor restric ii de venit, adic veniturile consumatorilor sunt limitate. 4. Orice bun economic are un anumit pre , format pe pia n baza raportului cerere / ofert . Consumatorul trebuie s ajung la un anumit compromis, alegnd bunurile pe care le va cump ra, n func ie de venitul de care dispune, astfel nct s realizeze maximum de satisfac ie n urma consumului acestor bunuri. De aceea venitul (banii) de inut de un consumator poate fi astfel alocat nct, n momentul cheltuirii ultimei unit i monetare pentru achizi ionarea unui bun, s ob in aceea i cantitate de utilitate marginal . A/ concluzie reprezint regula maximiz rii utilit ii. n situa ia n care consumatorul alterneaz ntre elementele definitorii ale acestei reguli, el se afl n echilibru, adic este un consumator ra ional. Avnd n vedere cele prezentate putem trage urm toarele concluzii: 1. un consumator nu poate m ri utilitatea total f r a cheltui mai mult, n condi iile n care utilitatea adi ional (suplimentar ) pe unitate monetar este aceea i pentru toate bunurile. 2. un consumator nu poate majora utilitatea total (la un nivel dat al venitului), cnd raportul dintre utilitatea marginal i pre , pentru toate bunurile, este aceea i.

38

Analiza comport cons porneste de la urmatoarele premise: 1)cons tinde sasi maximizeze satisfactia in limitele resurselor banesti disponibile 2)cresterea utilitatii totale in urma consumurilor bunurilor 3)descresterea utilitatii marginale in urma consumului unei unitati aditionale dintrun bun Echilibrul consumatorului Consumatorul va tinde s ating curba de indiferen cea mai ridicat posibil . Din cauza constrngerii bugetare, el nu poate atinge acest obiectiv. Echilibrul consumatorului este echilibrul dintre venitul acestuia i combina ia optim , care se stabile te n punctul n care curba de indiferen este tangent cu dreapta bugetar . MRS = Px/Py ecua ia echilibrului consumatorului n abordarea ordinalist , MRS panta curbei de indiferen , Px/Py panta liniei bugetului. Intrebarea 25.teoria de produc ie. Factorii de produc ie i combinarea lor. Teoria producatorului rep utilizarea unor instrumente de analiza,care ar permite producatorului de a lua cel mai avantajoase decizii ec,in vederea atingeri scopurilor de maximizarea a profitului. Scopul fiind maximizare profitului,premiza producerea bunului in scopul satisfacerii nevoilor umane de consum este posibilitatea in conditile,in carea producatorul dispune de resurse ec,combina si utilizeaza eficient factorii de productie Factorii de productie sunt resurse naturale atrase si utilizate in circuitul economic aflate in miscarea ca fluxuri Punctul de plecare a studierii factorilor de productie il constituie resursele economice. Resursele economice reprezinta totalitatea elementelor si premiselor folo site de om in procesul activit ii economice. Pe parcursul secolelor a avut loc multiplicarea si diversificarea factorilor de productie. Insa in pofida acestui fapt ei ramin clasificati in 4 categorii de factori: munca , natura , capitalul , si informatia. Munca si natura sunt denumite factori primari. Capitalul este un factor derivat, iar resursele informationale sunt un nefactor. Factorii de produc ie tradi ionali (par ial substituibili i complementari): natura (P mnt N) cel mai limitat i durabil factor de produc ie,resurse de apa si minerale. Munca L cel mai activ i costisitor factor de produc ie....(munca este activitatea umana constienta, un efort fizic si intelectual, prin care oamenii, actionind asupra naturii, obtin bunurile de care au nevoie. Munca este factorul determinant al oricarei activitati economice.) Capitalul K cel mai eterogen factor de produc ie....( capitalul constituie ansamblul bunurilorfolosite pentru confectionarea altor bunuri, destinate vinzarii in scopul obtinerii unui profit.) Capital fix se utilizeaz pe un timp ndelungat i se uzeaz ; Cap.real:financiar;economic; Capital circulant se utilizeaz ntr-un singur ciclu de produc ie. - Resursele informa ionale noile tehnologii, informatia, inven iile i inova iile etc. Combinarea factorilor de produc ie reprezint un anumit mod de unire, de corelare a acestora, att sub aspect cantitativ, ct i structural-calitativ, n scopul producerii de bunuri i servicii. Pia a factorilor de produc ie este pia a pe care se vnd i se cump r factorii de produc ie ( munca , p mintul, resursele naturale etc.) i unde, in urma confrunt rii cererii i ofertei, se stabile te pre ul acestora. -neofactori progresul tehnic,inovatia,resurse informationale,abilitatile antreprenoriale

39

Factori de productie sunt: Factorii primari: munca si natura Factori derivatii: capitalul

Factorii munca,pamintul,capitalu Factori neoclasici: neofactorii

clasici:

26.Func ia de produc ie i propriet ile ei. Func ia de produc ie reflect rela ia dintre cantitatea de bunuri produs i combinarea, n diferite propor ii, a factorilor necesari pentru ob inerea acestei produc ii. Func ia de produc ie indic nivelul maxim de produc ie care poate fi ob inut n urma diferitelor combin rii ale factorilor de produc ie. Functia de productie poate fi reprezentata in felul urm tor: Q = f (X1,X2...x11) unde Q cantitatea de bunuri produsa, iar X1,X2 factorii de productie.Sau Q = f (K,L) unde K capitalul; L- munca. Functiei de productie ii sunt caracteristice urmatoarele proprietati: -reflecta o tehnologie concreta:schimbarea tehnologiei modifica functia; -caractzerizeaza productia eficienta; -presupune posibilitatea substituirii reciproce si a complementaritatii diferitor factori de productie. Intrebarea27,28,29 Alegerea produc torului n perioada scurt de timp. Legea productivit ii marginale randamentelor nepropor ionale. Perioadele procesului de produc ie: Perioada scurt un factor este variabil, ceilal i sunt constan i (expresia pe termen scurt este utilizat atunci cind intreprinzatorul modifica un singur factor , ceilalti raminind constanti. De ex un numar diferit de lucratori..factorul munca fiind cel mai usor de modificat.). Perioada lung ambii factori sunt variabili adica to i factorii de productie pot fi modifica i. Indicatorii produc iei pe termen scurt: Produsul total (TPL) cantitatea de bunuri produs ntr-o perioad de timp Produsul marginal (MPL) cantitatea suplimentar de bunuri produs de o unitate suplimentar a factorului muncii (MPL= TPL/ L) Produsul mediu (APL) cantitatea de bunuri ce revine unei unit i din factorul muncii (APL=TPL/L) Legea randamentelor nepropor ionale stipuleaz c dac vom m ri progresiv utilizarea unui factor oarecare, n timp ce al ii vor r mne constan i, produsul marginal al factorului variabil va fi nepropor ional la nceput va cre te, apoi va atinge un punct de stabilitate, dup care va descre te. Concluzii: Pe termen scurt volumul de produc ie este limitat n cre tere Limita cre terii volumului de produc ie este determinat de ac iunea legii randamentului descresc tor. Dac un factor de produc ie cre te, iar cel lalt r mne stabil, produsul marginal i mediu de la un anumit moment ncep s scad . Produsul mediu este maximal cnd se egaleaz cu produsul marginal. Izocuanta: tipuri i tr s turi. - Alegerea produc torului n perioada lung de timp. Randamentele de scar . Pe termen lung toti factorii de productie pot deveni variabili, adica pot fi modificati. In acest caz, poate avea loc atit combinarea, cit si inlocuirea unui factor cu altul. Acest lucru se intimpla din cauza ca, sub influenta noilor tehnologii, tehnici si a evolutiei

40

preturilor, intreprinzatorul schimba mereu raportul dintre factorii de productie si inlocuieste un factor de productie cu altul, mai productive, mai ieftin, mai modern. Substituirea este un fenomen de inlocuire a unei cantitati dintr-un factor de productie printr-o cantitate din alt factor de productie. Ea poate avea loc intre factorul munca si capital (10 muncitori inlocuiti de o masina, care face integral lucrul acestora); intre factor. natura si capital sau intre diferite elemente componente ale aceluiasi factor de productie(inlocuirea unui utilaj cu altul etc). pentru a obtine acelasi nivel de productie, producatorul poate combina si substitui factorii de productie in proportii diferite. Combinatia a doi factori de productie capitalul si munca care asigura acelasi nivel de productie se numeste izocuanta. Izocuanta este o reprezentare grafica a unui ansamblu de substituiri ale factor. de prod., la un nivel dat al tehnicii cu obtinerea unei cantitati constante de bunuri. Caracteristicile acestei izocuante sint: - Multitudinea variantelor de consum a factor. de productie determina existenta multitudinii izocuantelor care formeaza harta izocuantelor. - Izocuantele plasate la dreapta semnifica o cantitate mai mare a factor. de productie utilizati si prin urmare un volum mai mare de productie. - Izocuantele nu se intersecteaza. - Panta izocuantelor este negativa. - Panta izocuantelor reflecta raportul de schimb al factor. de productie, acest raport se numeste rata marginala de substitutie tehnologica. Particularitatile izocuantelor: 1)nu se intersecteaza 3)au o inclinatie 2)st convexe la origine negativa 4)panta e determinata de rata marginala de substit tehnologica 5)ansamblul izocuantelor ce pot inscrise intruyn sist de axe formeaza harta izocuantelor 6)daca izocuanta e situata mai sus fata de axa de origine,atunci volumul de prod e mai mare Alegerea produc torului n perioad scurt de timp. Legea productivit ii marginale descresc toare Analiza productivitatii a fact de prod e foarte importanta in per scurta a prod deoarece # creste vol de prod folosind cantit suplimentare din fact munca.productivit unui fact de prod reprezinta eficienta utilizarii fact respectiv.eficienta utilizarii fact de prod pe TS poate fi analizata cu ajutorul urmat indicat: 1)produsul total-productia totala obtinuta in urma utilizarii fact de prod;se exprima cu ajutorul ftiei de prod,in care un factor e variabil,iar ceilalti factori st constanti 2)produsul mediu-cantit de produs total ce revine unei unitatri de factori variabili utilizat 3)produsul marginal-productia suplimentara obtinuta in urma utilizarii unei unitati suplimentare din factorul variabil Legea randamentelor neproportionale Daca o productie presupune utilizarea a 2 sau mai multi fact si se mai adauga progresiv aceeasi cantitate folosita dintrun factor,in timp ce alti factori nu se skimba,atunci productivitatea marginala a fact variabil creste pina la un anumit punct.pornind de la acest punct,productivitatea marginala descreste,iar productia totala continua sa creasca,dar intr-o proportie mai mica Stadiul 1:productia totala creste mai rapid decit fact variabil utilizat,ceea ce determina cresterea produsului marginal

41

Stadiul 2: productia totala creste,dar intrun ritm mai redus decit cresterea facr variabil,ceea ce determina reducerea produsului marginal Stadiul 3:productia totala scade,iar produsul marginal devine negativ. Alegerea produc torului n perioada lung de timp.randamentele de scara n perioada lung de timp se poate modifica consumul tuturor factorilor de produc ie. Astfel se pot observa 3 tipuri de efecte(randamente) de modificare la scara de produc ie: a=Q2/Q1 , a- coeficient de modificare a volumului de produc ie; bL=L2/L1; bK=K2/K1 coeficien i de modificare aconsumului de factor; aQ=f(bk;bL). Un efect de modificare la scara produc iei poate avea loc numai atunci cnd avem o modificare a factorilor Randamentul de scara-majorarea vol de prod ca rezultat al majorarii de catre producator a consumului de factori de prod in aceeasi proportie si in aceeasi directie. a)rand de scara constant cresterea in proportii egale a 2 fact determina cresterea un aceeasi proportie a productiei b)rand de scara crescator-cresterea in proportii egale a celor 2 factori de productie determina o crestere din ce in ce mai mare productie c)rand de scara descrescatoare cresterea in proportii egale a celor 2 factori de prod determina o crestere din ce in ce mai mica a productiei Factorii:specializarea lucratorilor,utilizarea capit tehnic,factori tehnologici,akizitiile si vinz en gros,dimensiunile firmei,rigitate in functionarea structurilor,capacitatea de inovare redusa Intrebarea 30.Costul de produc ie i tipologia lui. Costul de productie- totalitatea cheltuielilor in expresie monetara, pe care producatorul le efectueaza p/u fabricarea si vinzarea bunurilor economice. Este expresia baneasca a factor. de productie necesari p/u producerea si comercializarea acestor bunuri si servicii. Costul de productie este egal cu cu cheltuielile de productie Categoriile costului sunt: -costul fix reprezint cheltuielile ntreprinderii independent de volumul produc iei. Acestea sunt cheltuielile ce precedeaz procesul de produc ie propriu-zis: construc ia sau arenda cl dirii de produc ie, cheltuieli pentru utilare, instala ii . a.; -costul variabil sunt cheltuielile ce se schimb n func ie de volumul produc iei. Acestea sunt cheltuielile de materii prime, remunerarea muncii, combustibil, materiale auxiliare etc.. O alt varietate a aprecierii m rimii costului de produc ie este costul total i cel unitar. Costul total va fi suma dintre costul fix i cel variabil. mp r ind costul total la cantitatea de produse fabricate, ob inem costul unitar (costul unit ii de produs). Pentru a evalua costul fix i cel variabil unitar, mp r im aceste costuri la volumul de produse ob . Antreprenorul va tinde s majoreze volumul produc iei prin m rirea respectiv a cheltuielilor (noi investi ii) i l rgirea zonei profitabilit ii. Fiecare unitate nou de produs va cere anumite cheltuieli. Acest proces va continua pn la atingerea nivelului de cost marginal, care reprezint suplimentul de cost necesar pentru producerea unei unit i ad ug toare de produs. Marja constituie unitatea suplimentar de produs introdus tru-un proces. Spre exemplu: a trece de la 4 la 5 muncitori sau la producerea a 15 unit i la 16 unit i de produs. Marja se cal-leaz ca diferen a dintre cheltuielile de produc ie pentru n unit i produs i cheltuielile de produc ie pentru n-1 unit i. Producerea unei unit i suplimentare de produs, genernd cheltuieli suplimentare, va conduce i la cre terea venitului suplimentar. Structura pre ului de cost la fabricarea oric rui produs sau la prestarea unui serviciu include cteva categorii de cheltuieli inevitabile n orice proces: 1) cheltuieli prin defalc ri pentru capitalul fix uzat (amortizarea), deoarece orice proces tehnologic necesit anumite spa ii de produc ie, utilaje, ma ini etc; 2) cheltuieli pentru procurarea de materii prime i materiale; 3) cheltuieli pentru salarii i alte forme de

42

contribu ii la salarii; 4) cheltuieli pentru energie i combustibil; 5) materiale auxiliare i alte cheltuieli neprev zute. n diferite ramuri de produc ie structura pre ului de cost difer n func ie de cota unor sau altor categorii de cheltuieli n volumul general al cheltuielilor de produc ie. n dependen de aceasta, se alege calea prioritar de reducere a cheltuielilor de produc ie. Din punct de vedere al modului de calcul, costurile se impart in cost contabil si economic. Costul contabil- cheltuielile pe care le face intreprinderea p/u achizitioanarea factor. de productie de la alti agenti economici, adica costurile explicite, precum si amortizarea, care face parte din costurile implicite. Costul economic- cuprinde costul explicit si cheltuielile factorilor proprii (costurile implicite), dar care nu sint reflectate in evidenta contabila, cum ar fi pamintul si cladirile care apartin intreprinderii date, consumul de munca al proprietarului, dobinzile ce se cuvin p/u folosirea capitalului propriu. Linia izocost este cantitatea maximala de factori de productie ce poate fi cumparata in limita anumitor cheltuieli.(L*Pl+K*Pk=TC) Panta liniei izocost reflecta raportul de substitutie a factor. de productie reiesind din preturile la ele. E-este punctul de echilibru a produc torului.Acest punct reflect egalitatea posibilit ilor tehnologice i economice ale producerii bunurilor.Acest punct de pe linia izocost devine tangent cu una din izocoante. Intrebarea 31.Izocostul i echilibrul produc torului. Dreapta izocostului ilustreaza toate contitatile de factori de productie de capital si munca ce pot fi cumparate cu o suma de bani data. Ea uneste toate combinatiile de factori cu acelasi cost. Dreapta izocost ne permite sa identificam combinatiile de factori cu un cost minim, pe care o firma o utilizeaza pentru marirea profitului la un volum dat de productie. Petru reducerea costurilor de productie, producatorul va urmari mere ca drepta izocost sa fie mereu tangenta (tg) la drepta de izoprodus. Conditia de echilibru a producatorului = , unde M PL=QL si MPK=Q K K FC=PK *K si VC=PL*L (TC=FC+VC) dreata izocost 20 10 5 15

43

Intrebarea 32.Costurile de produc ie n perioada scurt de timp. Perioada scurta se defineste ca intervalul de timp in care sunt utilizate aceleasi capacita i de productie, la acelasi nivel tehnic, modificinduse doar cantita ile de munca si /sau de materie prim .Costul global (CG) este totalitatea cheltuielilor suportate de intreprindere pentru fabricarea si desfacerea unui anumit volum de bunuri. In structura costului global deosebim costurile fixe, variabile si totale. Costul total (TC) sint cheltuielile suportate in vederea producerea unei cantitati date de bunuri. Acest cost cuprinde costul fix si variabil. Fluctuatiile costului total reproduc evolutia costului variabil: TC= TFC+TVC. Pe termen scurt, TC se schimba in functie de de modificarea costului variabil TC= TFC+ f(Q). Costul mediu (AC) - sint cheltuielile suportate pentru producerea unui singur bun. AC=TC/Q. El poate fi fix sau variabil. Costul mediu difera de la o perioada la alta in functie de mai multi factori, dar in primul rind in functie de dimensiunile intreprinderii. In evolutia sa costul fix mediu se reduce pe masura ce volumul productiei fizice creste. Costul mediu variabil insa pe masura ce volumul productiei creste, scade treptat, pina la un anumit nivel, apoi incepe sa creasca. Aceasta evolutie a costurilor medii variabile este conditionata de actiunea legii randamentelor neproportionale. Costul marginal (MC) - sint cheluielile suplimentare in vederea producerii unui bun suplimentar. El se determina prin raportul dintre cresterea costului total si cresterea productiei.MC= TC/ Q. Costul marginal depinde doar de costul variabil, intrucit costul fix ramine acelasi. Pe termen scurt , costul marginal cunoaste in evolutia sa, o scurta perioada de reducere, dupa care creste intruna. Intrebarea 33.Func ia costurilor pe termen lung. Economiile i deseconomiile de scar . Pe termen lung toti factori de productie sunt variabili. In acest caz intreprinzatorul urmeaza sa faca fata unor noi probleme: a) determinarea unor proportii optime in combinarea factorilor de productie b) gasirea dimensiunii optimale a intreprinderii c)neadmiterea cresterea costului unitar fde productie. Aceasta precautie e ganerata de faptul ca pe termen lung evolutia costurilor e supusa: a)efectului economiilor de scara b)efectului dezeconomiilor de scara. Economii de scara reflecta o situatie de scadere a costului mediu pe termen lung in urma cresterii dimensiunilor intreprinderii si/sau a volumului de productie. Economiile de scara se obtin in urma productiei la scara mare conditionata de modificarea taliei intreprinderii si/sau de folosirea unor noi utilaje si tehnologii de fabricatie. Economiile de scara sunt posibile doar in cadrul unor intreprinderi ce dispun de capacitati de productie mari si foarte mari. Economiile de scara sint rezultatul unui sir intreg de factori, de o natura deopotriva tehnica si financiara. Astfel, in cazul sporirii volumului productiei, are loc aprofundarea a specializarii, fapt ce contribuie la cresterea indeminarii muncitorilor, precum si la cresterea posibilitatilor de folosire a unor utilaje mai moderne si mai productive. In cazul intreprinderilor mari, se procura cantitati insemnate de materie prima, combustibil si echipament si are loc o reducere a preturilor de achizitie, fapt care deasemenea influenteaza nivelul costurilor. Mai mult, marile intreprinderi pot obtine de la bencile comerciale credite cu o dobinda mai mica, reducind si pe aceaste cale nivelul costurilor. Economiile de scara se obtin la nivelul intreprinderii nu insa si la nivelul ramurii sau a economiei nationale. Oricum ele nu pot fi obtinute printr-o sporirea fara limita a productiei. La un moment dat, odata cu

44

cresterea volumului productiei, costurile incep a creste mai repede decit cantitatile produse. Locul economiilor de scara il ocupa dezeconomiile de scara. Dezeconomiile de scara, ce exprima o situatie in care costul mediu pe termen lung creste pe masura cresterii productiei, sint si ele generate de mai multi factori. Inainte de toate, atunci cind dimensiunile intrepeinderii depasesc anumite limite, apar dificultati manageriale, intreprinderea fiind gestionata tot mai ineficient. Un personal administrativ numeros trebuie in permanenta supus controalelor fapt ce mareste cheltuielele legate de munca. Pe de alta parte, o intreprindere mare se adapteaza mult mai greu la schimbarile pietei si se reprofileaza odata cu modificarea cererii. Aceasta imprejurare genereza o majorare a riscurilor si a pierderilor, ceea ce contribuie la marirea costului mediu si la reducerea capacitatii competitive a intreprinderii. Pentru depasirea unor asemenea situatii, satiinta economica a lansat notiunea de dimensiunea optimala a intreprinerii, criteriul de baza de identificare a acestor dimendiuni fiind dinamica costului unitar Intrebare 34.Maximizarea profitului i pragul de rentabilitate al firmei. Profitul constituie diferenta ce apare in cayul in care incasarile totale sint mai mari deict costul total. Profitul, este, astfel un cistig obtinut de persoanele care organizeeaza si desfasoara o activitate economica, adica o activitate de producere si comercialiyare a bunurilor si serviciilor. Profitul se poate determina in felul urmator: Pr = V- C unde: Pr-profit; V-venitul total al firmeii sau incasari totale; C-costul total. Mercantelistii care au acordat o atentie deosebita problemei avutiei unei tari si a izvoarelor acesteia, considerau ca profitul este un venit care se creeaza doar in activitatile de comert exterior. Fiziocratii lanseaya ceva mai tirziu o noua teorie, potrivit careia profitul este un surplus de valoare peste valoarea avansata, peste cheltuielele efectuate care este un dar al naturii si exista numai in agricultura. Englezul Adam Smith considera ca profitul este un venit generat de proprietate, dar care are la temelia sa munca neplatita a muncitorilor si se obtine atit in agricultura cit si in industrie. Francezul J-B. Say sustinea idea ca profitul e o forma speciala a salariului care e insusita de intreprinzator pentru efortul sau de organizare si gestionare a unei activitati economice. Karl Marx considera ca profitul e un venit insusit de catre proprietarul capitalului in mod ilegal, deoarece acesta este creat prin exploatare, prin munca neplatita a muincitorilor. In teoria economica contemporana predomina opinia potrivit careia profitul este o recompensa, o rasplata pentru activitatea antreprenoriala, pentru calitatile deosebite ale intreprinyatorului de a inova, de a gestiona reusit o afacere, dar mai ales de a infrunta riscul.  Tipuri Dupa criteriul motivelor sau a factorilor care stau la temelia obtinerii profitului , acesta este format din 2 componente: a)profit normal b) profit supernormal sau profit economic. Costul explicit sau contabil presupune plati in afara intreprinderii. Pentru munca proprietarului, pentru amortizarea utilajului si cladirilor intreprinderea nu efectueaza plati. In acest fel, chiar si in cazul in care bunurile produse se comercializeaza la pretul ce corespunde ca marime cu costul de productie, intreprinzatorul obtine un venit oarecare ca diferenta dintre incasarile totale si costul contabil, care se numeste profit normal. Insa in cazul in care intreprinzatorul nu dispune de nici un factor de productie si este obligat sa-i inchirieze de la alte persoane, el va putea obtine doar un profit

45

supernormal. Daca insa intreprinzatorul este proprietarul factorilor de productie folositi de intreprindere la fabricarea de bunuri, atunci el va putea obtine si un superprofit, si un profit normal. Deorece in cele mai multe cazuri intreprinzatorul este si proptietarul, el va obtine un profit total numit si contabil. Pe linga acestea mai exista si alte forme de profit cum ar fi: Profit legitim-cel obtinut in conditii normale, cu respectarea legislatiei in vigoare. Profit nelegitim-obtinut in urma incalcarii legislatiei in vigoare, cum ar fi:eschivarea de la plata impozitelor, afaceri ilicite, contrabanda, umflarea costuriloretc. Profit de monopol-obtinut de intreprinderile care detin o pozitie dominante de piata si pot influenta preturile in sensul cresterii lor, fapt care le asigura unele profituri mai mari. Deobicei, posibilitatile insusirii unor profituri de monopol un timp indelungat sunt limitate de stat. Profit brut-diferenta dintre incasari totale, nai exact cifra de afaceri, si costul total. Profitul net-acea parte a profitului brut ce ramine la dispozitia intreprinderii dupa achitarea impozitelor si a diferitelor taxe. Intrebarea 35.Concuren a i formele sale. Concurenta-o rivalitate, o lupta, o confruntare permanenta dinre agentii economici pentru atragerea de partea lor a clientilor si obtinerea, pe aceasta cale, a unui profit cit mai mare posibil. Concurenta reprezinta un tip, un model deosebit de comportament al agentilor economici. Fiind o lupta, o competitie, o intrecere intre participantii la procesul de productie, ea ii imparte pe acestea in nvingatori si invinsi, impunindu-i pe toti sa lupte pentru a obtine acces la cele mai avantjoase conditii de producere si desfacere a marfurilor. In acest sens concurenta este motorul dezvoltarii economice, motorul progresului.  Metode In functie de principalele instrumente folosite concurenta se poate realiza prin: 1)pret 2)produs 3)calitate 4)forme de vinzare si servicii prestate dupa vinzare.  Tipuri In functie de instrumentele folosite de respectarea legislatiei si a normelor morale concurenta poate fi: Concurenta loiala(sau corecta)-se desfasoara intr-un cadru, egal, deschis, in conformitate cu legislatia in vigoare si in acord cu normele morale acceptate de societate. Concurenta neloiala(sau incorecta)-atunci se incalca legislatia in vigoare sau normele morle ale societatii. In functie de factorii cum ar fi: numarul si puterea economica a vinzatorilor si a cumparatorilor participanti la shimb; gradul de mobilitate al factorilor de productie si transparenta a pietei; nivelul general de dezvoltare a tarii; precum si functionalitate a pietei, exista 2 tipuri de concurenta: a) concurenta perfecta(pura); b)concurenta imperfeta In functie de forma concurentei se desting 2 piete concurentiale: a)piata cu concurenta perfecta b)piata cu concurenta imperfecta Piata cu concurenta imperfecta care corespunde cel mai mult realitailor economice , se prezinta sub urmatoarele forme:monopolistica, de oligopol, de oligopson, de monopol absolut, de monopson:

46

Modelul concuren ei perfecte. Concuren a perfect denumita si pur , exista pe o pia care reune te simultan urm toarele 5 tr s turi : Atomicitatea pietei-existenta unui nr mare de vinzatori si cumparatori pe piata astfel incit nici unul din ei in mod individual, nu dispune de puterea de a exercita o oarecare influenta asupra pretului. Omogenitatea bunurilor-intreprinderea livreaza produse pe care cumparatorii le considera relativ identice si substituibile. In acest caz, cumparatorul nu e motivat sa prefere acelasi produs de la un alt vinzator. Libera intrare pe piata-piata e libere si oricine poate sa intre si sa iasa de pe ea fara nici un fel de restrictii, fie acestea producatori sau cumparatori. Mobilitatea factorilor de productie-posibilitatea acestor de a se deplasa liber si in orice moment de pe piata unui produs pe piata altuia, iar producatorii pot gasi liber si nelimitat capital si forta de munca pentru a efectua aceasta trecere. Transparenta pietei-atit producatorii cit si consumatorii dispun de toata informatia cu privire la cerere, oferta si preturi. Numai in asemenea caz cumparatorul poate obtine cel mai bun produs la cel mai bun pret. Piata cu o concurenta perfecta are o sumedenie de prioritati. Ea asigura in permanenta o reducere a preturilor si o sporire a calitatii produselor. Anume din aceste considerente pietele cu concurenta perfecta sunt pretutindeni in lume aparate de catre stat. Insa in ciuda acestui fapt in realitate domina concurenta imperfecta, cea perfecta fiind doar un model teoretic, mai mult intilnit in carti. Maximizarea profitului i oferta firmei pe pia a cu concuren perfect . Pretul de echilibru pe piata cu concurenta perfecta este legat totodata si de situatia pietelor interdependente si apare spontan ca rezultat al jocului liber al fortelor pietei, in acel punct in care cantitatile cerute dintr-un bun se egalizeaza cu cele oferite. Astfel ca pe perioade foarte scurte cererea este cea care deterrmina formarea pretului, situatia optima fiind reprezentata de egalitatea Cmg=Vmg=Pret. Pe de alta parte pe termen lung oferta reprezinta factorul determinant in evolutia pretului, conditia de echilibru fiind: Cmg=P=CM (cost minim). Pe termen scurt: producatorii pot modifica dimensiunile ofertei prin schimbarea volumului de munca, iar pe termen lung pot modifica oferta si prin schimbarea capitalului fix.

47

Intrebarea 36.Concuren a imperfect i formele ei. In viata reala domina concurenta imperfecta. Ea exista atunci cind actiitatea antreprenorile ii sunt sunt impuse anumite restrictii si limite. Pentru concurenta imperfecta ii este caracteristica un numar redus de firme. Pia a cu concuren imperfect se manifest n situa iile n care agen ii economici vnz tori i cump r tori pot s influen eze, prin ac iunile lor unilaterale, raportul dintre cererea i oferta de m rfuri i, deci, nivelul pre ului, cu inten ia de a ob ine avantaje mari i stabile. Pia a cu concuren imperfect este cea mai aproape de realitate, deoarece concuren a perfect r mne doar ca model ideal, folosit n analizeze teoretice. Caracteristicile pie ei cu concuren imperfect sunt: 1. existen a unor vnz tori puternici, dar pu ini la num r i a unor cump r tori numero i (oligopolul) sau a unor cump r tori pu ini i a multor vnz ri (oligopsonul); 2. unii agen i economici (pu ini la num r) pot influen a sau controla pre ul; 3. produsele sunt diferen iate real sau imaginar; 4. exist restric ii n calea celor care doresc s p trund pe pia sau ntr-o ramur ; 5. informarea agen ilor economici privind situa ia pie ei este deficitar ; 6. exist o mobilitate redus a unor factori de produc ie; 7. exist rivalit i vizibile n rela ia cu publicul, frustrarea consumatorului. Pia a cu concuren imperfect se prezint n numeroase forme, ele diferen iindu n -se primul rnd, n func ie de num rul i for a economic a agen ilor economici produc tori i consumatori, astfel: - pia cu concuren monopolist ; - pia cu concuren de monopol; - pia cu concuren de oligopol; - pia cu concuren de oligopson (monopson). Pia a cu concuren monopolistic reprezint acea stare a pie ei n cadrul c reia vnz torii i cump r torii, prin ac iunile ntreprinse pot influen a ntr-o oarecare m sur cererea, oferta i pre ul. Pia a cu concuren a monopolistic caracterizeaz pia a care p streaz tr s turile concuren ei perfect astfel: 1. produsele sunt diferen iate att prin calitate, ct i prin serviciile prestate cump r torului acelui produs; 2. concuren a se manifest nu numai prin cantitate, pre i substituibilitatea produselor diversificate, ci i prin: reclam , design, servicii la vnzare i post-vnzare etc.; 3. atomicitatea cererii i ofertei; 4. se accentueaz diferen ierea produselor; 5. exist rigidit i n mobilitatea factorilor de produc ie; 6. transparen a pie ei este par ial . Pe aceast baz formarea liber a pre urilor este mpiedicat de puterea de concuren a monopolurilor i oligopolurilor, a corpora iilor multina ionale i transna ionale, care i stabilesc propriile pre uri, astfel nct, cu ct este mai mare o corpora ie, cu att ea are o putere mai mare asupra pre urilor. Pre urile marilor corpora ii devin pre uri lider (leadership-price), la ele aliniindu-se celelalte firme din cadrul ramurii. Au ap rut astfel pre urile administrate, ca urmare a unor n elegeri tacite ntre marile firme, care se sustrag, pe o perioad mai lung , fluctua iilor for elor reale ale pie ei. Pre ul de echilibru al concuren ei monopolistice este mai mare dect pre ul de echilibru al concuren ei perfecte i mai mare dect costul marginal (Gilbert Abraham-Frois).

48

Cu ct num rul concuren ilor este mai mic, iar puterea acestora de a influen a for ele pie ei este mai mare, cu att mecanismul pre urilor se apropie i se aseam n celui de monopol. Dac num rul concuren ilor spore te continuu, iar capacitatea fiec rei firme de a influen a pia a produsului se divizeaz , cu att mecanismul pre urilor se apropie de cel caracteristic concuren ei perfecte. Pia a cu concuren de monopol reprezint pia a dominat de un singur produc tor deoarece produce i vinde un bun economic pentru care nu exist substituen i, firma impunnd cantitatea, calitatea i pre ul produsului. Pia a cu concuren de monopol se caracterizeaz prin: oferta pentru un produs este dat de un singur produc tor care poate controla pia a i poate stabili nivelul pre ului; pre ul de monopol este mai mare dect cel practicat pe pie ele cu concuren monopolistic i de oligopol; libera concuren este eliminat , pia a fiind dominat de ofertant; grad sc zut de satisfacere a cererii. Condi iile care definesc monopolul produc torului sunt: 1. unicitate i gigantism pia a este influen at prin impunerea unor condi ii de vnzare; 2. diferen ierea produselor (condi ii de vnzare, design, servicii la vnzare i postvnzare); 3. existe a unor piedici la intrarea n ramur n special de natur tehnic , comercial , financiar ; 4. lipsa de transparen a pie ei pia a fiind supus riscurilor i incertitudinii; 5. imobilitatea factorilor de produc ie care prezint fenomenul de fric iune i iner ie n procesul de fluidizare a cererii, ofertei i pre urilor. Monopolul contract (limitat) reprezint situa ia de pia n care exist un singur ofertant i nu num r mic de cump r tori. Monopolul bilateral reflect acea situa ie de pia pe care se ntlnesc, negociaz i se confrunt un singur vnz tor i un singur cump r tor. Monopsonul sau monopolul produc torului reprezint acea situa ie de pia pe care se ntlne te un cump r tor unic, care fixeaz volumul produc iei i pre ul de vnzare, i un num r mare de produc tori. Monopolul pur este situa ia de pia , inexistent n fapt, n care un produc tor nu are concuren pe pia a intern i extern , producnd un bun f r nlocuitor. Monopolul de marc situa ia de pia n care o firm produce un anumit produs care este nregistrat sub marc proprie, concuren a ap rnd nu la marc , ci la produse de calit i asem n toare. Monopolul temporar situa ia de pia n care o ntreprindere scoate la vnzare un produs nou dispunnd de o pozi ie privilegiat , pn n momentul n care produsul este realizat i comercializat i de alte firme. Monopolul discriminatoriu situa ia n care monopolistul vinde acela i produs la pre uri diferite, acest lucru fiind posibil atunci cnd produsul este vndut pe pie e diferite, care nu au o comunicare real ntre ele. Oligopolul reprezint o form a concuren i imperfecte, care reflect o pia dominat de c iva produc tori-vnz tori de talie mare i un num r mare de cump r tori mici i r zle i. Oligopolul bilateral este o form a concuren ei imperfecte care reflect o pia dominat de un num r redus de vnz tori i cump r tori.

49

Caracteristicile pie ei cu concuren de oligopol sunt: 1. interdependen a ac iunilor diferi ilor vnz tori pre urile produselor, cantitatea vndut i profitul unui produc tor depind de reac iile celorlal i produc tori; 2. gradul nalt de concentrare a capitalului i produc iei poate fi analizat att la nivelul fiec rei ri ct i la nivel mondial; 3. diversificarea produselor, activit ilor, a m rcilor i subm rcilor de fabrica ie. Tr s turile pie ei cu concuren de oligopol: 1. interdependen a i incertitudinea pre urile sunt rigide fiind fixate de marile ntreprinderi; 2. cucerirea i mp r irea pie ei produsului; 3. obstruc ionarea p trunderii pe pia a noilor concuren i; 4. diferen ierea bunurilor i concuren a n afara pre ului (publicitate, fiabilitatea produsului etc.); 5. maximizarea profiturilor i interdependen a deciziilor i a politicilor firmelor participante. Oligopolurile pot fi: a) oligopoluri antagoniste: o oligopolul bilateral; b) oligopolurile concertate, cu dou tipuri de acorduri: o explicite sau exprese: cartelul, trustul, holdingul; o neoficiale sau tacite. Pie ele oligopoliste sunt pie ele pe care se concureaz un num r mic de produc tori: - dac sunt doi produc tori principali situa ia de pia se nume te duopol; - dac sunt mai mult de doi produc tori situa ia de pia se va numi oligopol. Duopulul reprezint pia a dominat de doi vnz tori care ofer produse similare unui num r larg de cump r tori care au o putere economic aproximativ egal . Exist trei situa ii de pia : 1. Duopolul simetric (Cournot) sau ipoteza dublei dependen e este situa ia de pia n care exist doi vnz tori care nu ncearc s domine pia a: produsul vndut este omogen; pre ul la care l comercializeaz cei doi este identic; singura variabil de ajustare este cantitatea ct mai mare pe care o poate vinde pentru a ob ine profit maxim. Unul dintre vnz tori de ine pe pia monopolul de ofert . Dac cel lalt vnz tor dore te s intre pe pia cu acela i tip de bun, oferta sa trebuie s fie att de mare nct s -i permit maximizarea profitului, primul vnz tor i va ajusta oferta proprie imediat, s ob in la rndul s u profit maxim. Procesul de ajustare va continua pn n punctul de echilibru n care nici unul dintre cei doi vnz tori nu mai recurge la modificarea ofertei. 2. Duopol asimetric (Stackelberg) reprezint situa ia n care pe pia exist doi vnz tori: unul care domin pia a, care este con tient i anticipeaz tot timpul mi c rile celui deal doilea vnz tor; cel lalt care nu poate face altceva dect s se adapteze n permanen la condi iile pe care le impune primul, f r a putea atinge ns volumul de produc ie al acestuia.

50

3. Duopolul dominant (Bowley) sau ipoteza dublei domina ii, apare atunci cnd cei doi vnz tori de pe pia doresc simultan s o domine, fiecare dintre ei considerndu-l pe cel lalt satelit. Cei doi vnz tori nu vor mai lupta pe pia prin ajustarea produc iei ca n cazul duopolului simetric, ci prin intermediul pre urilor. Lupta prin pre uri poate duce la falimentul unuia dintre cei doi i la controlarea sa de c tre cel lalt, fie la o alian ntre vnz tori. Conform ipotezei dublei domina ii, pe pia , nu poate exista nici un punct de echilibru. Intrebarea 37.Firma n condi iile monopolului. Discriminarea prin pre . Piata de monopol- este o piata la nivelul unei ramuri (subramuri) sau chiar al unui singur produs pe care oferta unui bun este asigurata de un singur producator. Monopolul este contrariu concurentei. Piata poate fi dominata atit de producator cit si de cumparator.Cind domina oferta unei intreprinderi, atunci ea se afla in situatie de monopol, iar cind domina cererea- de monopson. Monopolul absolut exista acolo unde avem un producator si un consumator. In cazul pietei de monopol intreprinderea-monopolist are posibilitatea de a modifica: volumul si pretul productiei pe piata. In urma fixarii pretului de piata care in cazul acestui tip de piata este mai inalt, permite obtinerea unui profit mai mare, numit profit de monopol. Exista urmatoarele forme de monopol: 1.Monopolul natural- prevede exploatarea resurselor naturale:petrolul,apele minerale etc. 2.Monopolul inovatorului- prevede producerea si comercializarea unui produs nou, de calitate inalta. Este un monopol temporar care sfirseste la aparitia pe piata a aceluiasi produs de alt producator.3.Monopolul bazat pe realizarea economiilor de scaraprevede utilizarea unor factori temporari care permit producerea si comercializarea bunului dat la un pret mai mic. 4.Monopolul prin alianta- prevede anumita intelegeri, deobicei tainice, intre unele intreprinderi cu privire la marinea preturilor,la impartirea pietelor de desfacere. Este socotit ilegal.5.Monopolul legal- prevede acordarea de catre stat a unor drepturi exclusive de a produce si comercializa un anumit bun. Factorii ce limiteaza puterea monopolul:  Legislatia antimonopolului.  Liberalizarea comertului exterior  Marimea cererii  Posibilitatea comercializarii bunurilor substituibile Discriminarea prin pre - este o situa ie in care intreprinderea-monopolist vinde aceleasi produse la pre uri diferite i in care diferenta de pre nu este justificata de diferen a de cost. Exista mai multe situa ii in care firma-monopolist poate practica discriminarea prin pre . Acestea pot fi: a) situa ii de ordin geografic cind comunicarea intre diferite pie e regionale sau interna ionale este complicata. In acest caz intreprinderea-monopolist poate vinde acelasi produs cu diferite pre uri in ri diferite, in functie de puterea de cump rare a populatiei. b) Situa ii de ordin social-economic - cind intreprinderea-monopolist vinde bilete de avion sau tren la pre uri diferite pentru diferite categorii sociale, cum ar fi studen ii, elevii sau pensionarii, sau pentru participarea la anumite forme de manifesta ii, cum ar fi de ex congresele intl, olimpiadele sau campionatele lumii la diferite probe sportive. c) Situa ii temporare, sezoniere cind pre ul serviciilor hoteliere sau al biletelor de avion difer in functie de perioada anului (vara de ex sunt mai ridicate decit iarna etc.)

51

Firma posed puterea de monopol atunci cnd ea poate influen a asupra pre ului, modificnd cantitatea oferit . O condi ie necesar pentru ca firma sa posede puterea de monopol este ca curba cererii la produsele firmei s aib nclina ie negativ , dar s nu fie orizontal ca n cazul concuren ei perfecte. Snt anumite bariere de intrare in ramur , care permit men inerea puterii de monopol: 1) drepturile exclusive ob inute de la guvern. Se ofer ntreprinderilor ce se ocup de serviciile comunale, firmelor ce transmit emisiunile televizate prin cablu etc.; 2) brevetele i drepturile de autor asigur autorilor inven iilor sau crea iilor date drepturi excluzive de vnzare sau de oferire a licen ei pentru utilizarea crea iilor lor. Ele snt valabile o anumit perioad de timp; 3) proprietatea la toat oferta c ruiva resurse; 4) avantajele costurilor joase a unei ntreprinderi mari cauzate de monopolizarea pie ii. Monopoli tii in cont de reac ia consumatorilor la modificarea pre urilor atunci cnd iau decizii referitoare la pre . Intrebarea 38.Alegerea produc torului n condi iile concuren ei monopolistice. Piata cu concurenta monopolistica- este o piata in care se inregistreaza un numar mare de intreprinderi, dar care prin diferentierea produselor oferite, isi creaza o clientela fidela. Acest tip de piata se refera mai mult la ramuri ca: producerea automobilelor, incaltamintei, imbracamintei, electronicii. Trasaturile de baza ale pietei monopolistice: 1. Prezenta pe piata a mai multor agenti economici care activeaza independent unul de altul. 2. Lipsa barierelor de acces pe piata 3. Bunurile produse de diferite intreprinderi sunt diferentiate si deci fiecare intreprindere isi stabileste singura pretul bunului sau. Intrebarea 39.Oligopolul: comportamentul strategic al firmelor i formele sale. Comportamentul firmelor n condi ii de oligopol Oligopolul o structur a pie ii n cadrul c reia realizarea unui anumit bun este dominat de mai mul i vnz tori, iar apari ia pe pia a firmelor noi este dificil i chiar imposibil . De regul pe pia a oligopolist activeaz ntre 2-10 firme, c rora le revine mai mult de 50% din volumul total al vnz rilor. Firmele oligopoliste pot fi: omogene produc produse standartizate i diferen iate produc bunuri ce se disting prin caractere vizibile. Pe pia a oligopolist procedura fiec rei firme este considerabil , ca urmare ele pot influen a pre ul ce se stabile te pe pia . Firmele mai snt influen ate de concuren ii s i. Dac o firm va reduce pre ul i va cre te volumul vnz rilor, vor fi influen ate toate firmele existente. Firmele oligopoliste pot urma strategii: concuren iale i cooperative. Oligopolul exista in ramurlei: siderurgia, chimia de baza,producerea de avioane,calculatoare etc. Trasaturile pietei oligopoliste: *Concurenta redusa *Interdependenta deciziilor luate de intreprinderi, adica orice decizie influienteaza si pe celelalte intreprinderi. Pe piata oligopolista intrprinderile incerca sa evite modificare preturilor, deoarece concurentii vor face acelasi lucru pentru a nu-si pierde clientii si aria de influienta. Astfel intreprinderile concurrente trebuie sa aleaga intre a se confrunta cu rivalii , a-i domina, sau a coopera cu ei. Particularit ile pie ei cu concuren de oligopol sunt urm toarele: existen a unui nr mic de concuren i . astfel pe o pia de oligopol, doua, trei sau patru intreprinderi pot asigura 50-90% din volumul vinz rilor pe aceast pia . Interdependen a deciziilor luate de intreprinderile care activeaz pe aceast pia , in sensul ca decizia unei intreprinderi-monopolist va influenta in mod direct activitatea altor intreprinderi de pe piata respectiva.

52

Comportamentul intermediar al oligopolului, plasat intre cel al monopolului, care asigur 100% din vinz ri, si cel al unei intreprinderi de pe o pia a cu concuren perfect , cu o pondere neinsemnata in totalul vinzarilor. Tr s tura definitorie a pie ei oligopoliste const in existenta unei insemnate interdependen e intre actiunile diferi ilor produc tori cu privire la m rimea pretului si la volumul productiei oferite. Intrebarea 40.Particularit ile pie ei factorilor de produc ie. Pia a factorilor de productie este pia a pe care se vind i se cump r factorii de produc ie (munca, p mintul, capitalul, resursele naturale etc.) i unde, in urma confrunt rii cererii si ofertei, se stabileste pretul acestora. Elementele pricipale :Cererea p/u factorul de productie;Oferta factor de productie;Pretul de piata al factorilor de productie Fiecare factor da nastere unui venit specific. Acestea sunt: 1. Salariul - care constituie pretul muncii si revine posesorului fortei de munc . 2. Renta - care revine factorului p mint si altor resurse naturale sau economice rare. 3. Dobinda venit pe care il obtin proprietarii capitalului financiar. 4. Profitul venitul obtinut de proprietarul capitalului real si de intreprinzator. Particularit ile cererii de factori de produc ie: 1. cererea p/u factori de productie este o cerere derivat , intrucit ea depinde si variaza in functie de marimea cererii bunurilor (si serviciilor) la a c ror productie particip . 2. cererea pentru un factor de productie este influentat nu numai de cererea de bunuri si servicii de consum, ci i de pretul factorului respectiv, precum si de nivelul randamentului acestuia. 3.oferta factorilor de productie depinde de specificul acesteia Cererea p/u factorul de productie-rep dorinta si posibilitatea producatorilor de a procura factori de productie,elemntul primar find cerrrea p/u produsul finit al firmei; fatori pricipali:Volumul productie;pretul factorilor de productie. Modul de realizare este formarea programului de productie si a dimeniunilor productie. Regula pricipala a cererii este evidenta vn marginal si a chltuielilor marginale de productie,cerera p/u factorul de productie depinde de incasarea marginala ce se prognozeaza a fi obtinuta ca rezultat al utilizarii acestui factor. Trasaturile pricipale:cererea p/u factorul de productie este derivata;cererea este influentata de pretul factorilor;cererea este influentata de utilitatea marginala a factorilor. Oferta factor de productie-este dorinta si posibilitatea vinzatorului de a furniza factorii de productie p/u vinzarea pe paiata la un anumit nivel al pretului. Baza acestuia sunt costurile suportate de posesorii factorilor de productie. Trasaturile principale sunt: *Costurile reprezinta costul alternativ al utilizarii directe a factorilor de productie *Costurile unui anumit factor se majoreaza pe masura ce creste cantitatea lui oferita *Oferta factorilor de productie este determinata de utilitatea marginala a utilizarii directe factorului;* Oferta factorilor de productie este influentata de utilitatea obtinuta in rezultatul utilizarii indirecte a factorului; *Limita ofertei fac/prod se stabileste in conditii cind util.marg a utilizarii directe este= cu util.marg a utilizarii indirecte a fact.; *Oferta fact./prod depinde de gradul de mobilitate a fac/prod. Pretul fact/prod. Este valoarea de piata a fact/prod,factori fiind:*cererea p/u fact/prod si oferta. Trasaturile pricipale fiind: -reflecta gradul de raritate a fact/prod; -determina cotaparte a fiecarui fact in venitul obtinut de producator; -depinde de marimea venitului obtinut de catre posesorii fact/prod.;

53

-are la baza principiu productivitatii marginale Repartitia venitului-rep.procesul care valoarea adaugata din activitatea ec se imparte intre procesorii factorilor de productie,iar in cele din urma si intre alti indivizi Sunt intilnite venituri primare si secundare. Intrebarea 41.Pia a capitalului i dobnda. Pia a capitalului (pia a financiar ) reprezint un plasament de resurse b ne ti pentru ob inerea unor venituri viitoare sau pentru o completare a finan rii activit ii (finan are extern ). Practic, disponibilit ile b ne ti existente la un moment dat n economie pot fi plasate n dou categorii de active, respectiv : - active fizice (ma ini, utilaje, stocuri etc.); - active f/re (ac iuni, obliga iuni, certificate de depozit bancar, bonuri de tezaur etc). Pia a capitalului sau pia a financiar este format numai din plasamentele n active financiare. Cele mai importante active financiare sunt ac iunile i obliga iunile, care fac parte din categoria titlurilor de valoare sau titlurilor imobiliare. Pia a financiar sau pia a capitalurilor este deci o pia n care se tranzac ioneaz titluri de valoare, ntre agen ii economici emiten i sau posesori ai titlurilor, pe de o parte, i de in torii de capital b nesc, pe de alt parte, care doresc s cumpere titluri. Ac iuni i obliga iuni Principala form de organizare a agen ilor economici din sectoarele productive ale economiei este cea de societ i comerciale pe ac iuni. nfiin area unei firme presupune constituirea unui capital social, care se formeaz prin aportul persoanelor fizice i / sau juridice, sub form de bani sau bunuri n natur (ma ini, echipamente, terenuri etc). Capitalul social astfel constituit se divide n p r i egale, numite ac iuni sau p r i sociale. To i asocia ii, persoane fizice sau juridice, care au contribuit la formarea capitalului social, devin n felul acesta ac ionari. Din punct de vedere al identific rii ac ionarului, ac iunile pot fi: - ac iuni nominative, care cuprind numele, prenumele i alte date de identificare ale ac ionarului; - ac iuni ia purt tor, adic nu au nscris pe ele numele persoanei, toate drepturile conferite de ac iune revenind celui care o de ine legal. Drepturile pe care le confer ac iunile posesorilor lor sunt: - dreptul de a primi anual o cot din profit, propor ional cu ponderea ac iunii n totalul capitalului social al firmei, numit dividend ; - de regul , fiecare ac iune asigur posesorului un votn Adunarea General a Ac ionarilor firmei; - dreptul de a alege i de a fi ales n organele de conducere a firmei; - dreptul de a fi informat asupra gestiunii i situa iei economico -financiare a firmei etc. Din punctul de vedere al dividendelor asigurate ac ionarilor, ac iunile pot fi : a) Ac iunile ordinare sunt cele care pot aduce un profit propor ional cu num rul lor de inut de c tre fiecare ac ionar, dividendul variind n func ie de m rimea profitului. b) - Ac iunile privilegiate sunt ac iuni speciale care prev d un dividend dinainte stabilit. Dup caracteristicile veniturilor viitoare generate, ac iunile privilegiate garanteaz venituri fixe, n timp ce ac iunile ordinare ofer venituri variabile. Obliga iunea este un titlu de credit pe termen lung (un mprumut pe termen lung), emitentul obliga iunii fiind debitorul (firma care are nevoie de credit), iar de in torul obliga iunii fiind creditorul (persoanele fizice sau juridice care cump r obliga iuni). n principiu, atunci cnd o firm are nevoie de capital b nesc ea poate apela la dou solu ii: - poate solicita un credit de la o institu ie bancar ;

54

- poate s emit i s vnd obliga iuni pe pia a capitalului (financiar ), ob innd astfel un mprumut public. Fiecare obliga iune are o valoare nominal , adic o sum nscris pe obliga iune i care reprezint suma de bani cu care firma emitent este c reditat de c tre cump r torul obliga iunii (dobnd ). In sens ingust dobinda este un venit pe care il insu e te proprietarul capiatlului b nesc ca recompensa pentru suma de bani imprumutat . Ea constituie pretul capitalului-moned dat in folosin temporar , In sens larg dobinda constituie un venit ce revine priprietarului pric rui capital antrenat in activitatea economica indiferent daca aceasta este imprumutat sau apartine intreprinzatorului respectiv. M rimea si dinamica dobinzii sunt determinate cu ajutorul a doi indicatori a) masa dobinzii ( sau suma absoluta a dobinzii si b) rata dobinzii.. Rata dobinzii se calculeaz ca raportul procentual dintre masa dobinzii anuale si capitalul imprumutat. M rimea rate dobinzii se stabileste in functie de mai multi factori cel mai important fiind raportul dintre oferta si cererea de capital. Oferta de capitaleste determinat de catre banii temporar disponibili care se transform in lichiditati active. Astfel sursele capitalului de impumut sunt: 1. sumele de bani temporar disponibile, conditionate de insusi caracterului circuitului capitalului industrial si comercial. 2. economiile menajelor. 3. banii proprietarilor capitalului de imprumut bancherii si capitalistii=rentieri. 4. economiile guvernului, ce se formeaza in cazurile in care veniturile bugetare sunt mai mari decit cheltuielile.. cererea de capital de imprumut exprim nevoia de bani si vine din partea urm torilor actori ai vietii economice : 1. intreprinderile care au nevoie de imprumuturi pentru a face investi ii destinate reutil rii, moderniz rii sau l rgirii aparatului productiv, pentru plata salariilor (mai cu seama in agricultura etc.). 2. menajele care recurg la imprumuturi in fond pentru a procura obiecte de folosinta indelungata, case de locuit, automobile, tv,mobil .etc. 3. institu iile administratiei publice care sunt nevoite sa recurga la imprumuturi de bani in conditiile in care veniturile publice sunt inferioare cheltuielilor. Rata dobinzii este influentata de un sir intreg de factori, cei mai importanti fiind: a) raportul dintre cererea si oferta de capital de imprumut. b) Rata inflatiei, c) Rata profitului. d) M rimea riscului. e) Perioada de timp pentru care se imprumut suma de bani. f) Politica economica a statului. Rata dobinzii se determina ca un raport procentual dintre marimea dobinzii anuale si suma de bani imprumutata dup formula: d = ( D / S ) x 100%, unde: d rata dobinzii; D m rimea absoluta a dobinzii (masa dobinzii); S suma de bani imprumutata sau (creditul)

55

Intrebarea 42.Pia a muncii i salariul. Pia a muncii reprezint locul abstract (sau spa iul economic) in care se intilnesc cererea de munca (de locuri de munc ) cu oferta de munc . Pe aceast pia au loc negocierile intre cump r torul si vinz torul for ei de munc . Echilibrul pe pia a muncii, conform concep iei concuren ei perfecte, indic asupra imposibilit ii unui omaj ct-dect ndelungat, iar oscila iile raportului cerere-ofert a muncii vor reflecta n mod direct disensiunule salariilor. Factorii care genereaz dezechilibrul cererii-ofertei sunt considera i numai cei de natur economic . n realitate exist concuren a imperfect , ceea ce se manifest n prezen a unui omaj cronic. Aceasta se explic prin faptul c pe pia a muncii influen eaz factorii din afara concuren ei, care deplaseaz echilibrul de la punctul clasic al acestuia. Dar aceste devieri ale echilibrului pe pia a muncii pot fi reglate eficient de c tre stat prin mecanisme macroeconomice. Pia a muncii este responsabil doar de gre elile (dezechilibrele) provocate de ea ns i. De rnd cu tendin ele de cre tere a flexibilit ii pie ei muncii, cre te i riscul sporului omajului, se m re te instabilitatea n echilibrul cerere-ofert de bra e de munc . Pia a muncii nu poate fi supus regl rii prin factori economici. Omul, fiind o resurs economic , este i un individ social purt tor al motiva iei activit ii economice. Astfel, pia a muncii are urm toarele particularit i caracteristice: - p strarea libert ii de alegere a ocupa iei, de schimbare a acestei ocupa ii, existen a posibilit ilor de activitate n afara procesului economic; - echilibrul cerere-ofert tinde spre o prevalare crescnd a ofertei fa de cererea relativ a muncii; - pre ul muncii tinde a fi mai jos de cel mediu normal . a. Se cere a fi g sit un asemenea mecanism de func ionare a pie ei muncii, care ar permite mbinarea optimal a eficien ei economice cu progresul general al societ ii umane. Salariul. Din punct de vedere al angajatului , salariul se prezint sub 2 forme: salariul nominal si real. Salariul nominal reprezint suma de bani pe care o primeste salariatul pentru munca depusa. M rimea salariului nominal , care are o tendinta general de crestere, este influentat de mai multi factori, cum ar fi: gradul de dezvoltare economica a rii, care determina atit nivelul productivit ii muncii, cit si m rimea cheltuielilor pentru formarea fortei de munca; raportul dintre cererea si oferta de munca; monilitatea fortei de munca etc. Salariul real reprezinta cantitatea de bunuri si servicii care poate fi cump rata la un moment dat cu salariul nominal. Cu alte cuvinte, salariul real exprim puterea de cump rare a salariului nominal. M rimea salariului real este determinat in fond de m rimea salariului nominal si de nivelul preturilor. Deci SR = SN/IP, unde SR salariul real; SN salariul nominal; IP indicele preturilor. M rimea salariului real depinde de asemenea de nivelul impozitelor precum si de puterea de cumparare a banilor. Formele de salarizare: 1) salarizarea n regie atunci cnd angajatul este pl tit dup num rul de ore lucrate f r a se preciza cantitatea de bunuri sau servicii care trebuie s le realizeze; 2) salarizarea n acord angaja ii se pl tesc dup volumul de produse sau servicii, f r a se preciza timpul de munc ; 3) salarizarea mixt se aplic atunci cnd angaja ii se pl tesc att dup num rul de ore lucrate, ct i dup cantitatea de produse realizate. Salariul minim costul efectiv al factorului munc . Salariul maxim reprezint ntregul venit realizat de angajatul respectiv din care se scad cheltuielile efectuate pentru ob inerea respectivului venit.

56

Intrebarea 43. Agen ii economici agrega i. Circuitul economic Generic, prin agent economic se ntelege o persoana sau un grup de persoane ndeplinind functii bine determinate n viata economica. Agentii economici sunt entitati de natura sociala, cu o existenta recunoscuta si eventual, oficializata ca atare, prin care anumiti subiecti-indivizi sau grupuri - concep si promoveaza, n mod coerent, actiuni decurgnd din interesele lor. Orice agent economic poate 20320u202u fi identificat prin cuplul subiect - functie. Exercitarea de catre agentii economici ntr-un context spatio-temporal dat, a functiilor lor specifice, se articuleaza intr-o viata economica organizata. In prezent, pe plan mondial, cea mai larga utilizare cunoaste tipologia ce sta la baza sistemului de evidenta statistica a conturilor nationale; n cadrul ei distingem: - agenti producatori de bunuri si servicii, de natura firmelor; - agenti consumatori, de natura gospodariilor (menajelor); - agenti financiari, reprezentati de institutiile financiare si de credit; - administratiile; - strainatatea (restul lumii), reprezentnd agentii apartinnd altor economii nationale. Agentii economici pot fi abordati ca: a) agenti elementari: agentii economici elementari reprezentnd entitatile primare autonome ale vietii economice; b) agentii economici agregati: reprezinta clase de agenti economici elementari care ndeplinesc functii elementare. * agentul agregat ntreprinderi (firme), grupeaza toate unitatile institutionale a caror functie principala consta n producerea de bunuri materiale si servicii destinate pietei; * agentul agregat gospodarii (menaje), reprezinta agentul economic purtator al calitatii de consumator de bunuri personale. Acest agent cuprinde toate entitatile care obtin venituri si organizeaza folosirea lor pentru a cumpara si consuma bunurile de care au nevoie, pentru a face economii; * agentul agregat institutii financiare, de credit si societati de asigurari reuneste unitatile institutionale 9 private, publice si mixte) a caror functie principala este cea de intermediar, financiar intre ceilalti agenti economici; ele colecteaza, transforma si redistribuie disponibilitatile financiare, sau transforma riscurile individuale n riscuri colective; * agentul agregat administratii publice: reprezinta acel agent economic care exercita functia de redistribuire a venitului si avutiei pe baza serviciilor non-marfare prestate, n cazurile n care ntreprinderile (sectorul afacerilor) nu ofera astfel de servicii pe piata sau le ofera n cantitati insuficiente. * administratiile private grupeaza organismele private fara scop lucrativ (organizatii, asociatii, fundatii) care au ca functie principala prestarea de servicii non-marfare pentru diferite categorii de persoane sau colectivitati. * agentul agregat strainatatea "restul lumii" desemneaza generic celelalte economii nationale si unitatile lor autonome, cu care agentii economici interni intra n tranzactii economice. Economiile de piata functioneaza prin actiunile si interactiunile a numerosi agenti (subiecti) economici liberi, animati de realizarea propriilor interese. Descrierea vietii economice presupune cunoasterea acestor agenti economici, a naturii operatiunilor economice la care participa precum si a fluxurilor care se deruleaza in cadrul circuitului economic. Agentii economici si functiile lor Actvitatea economica rezulta din operatiile efectuate de o multitudine de unitati economice elementare: intreprinderi publice sau private, consumatori, organisme publice etc. Descrierea circuitului economic presupune inainte de toate precizarea

57

notiunii de agent sau unitate economica si gruparea acestora in functie de criterii diverse. Agentul economic reprezinta o persoana sau un grup de persoane (fizice si/sau juridice) care participa la viata economica avand functii bine determinate in cadrul acesteia. Agentii economici pot fi priviti ca agenti economici elementari si agenti economici agregati. Agentii economici elementari sunt entitati primare, actionand ca subiecti de sine statatori ai vietii economice. Ei au o contabilitate proprie, dispun de autonomie decizionala si exercita o functie principala. Agentii economici agregati rezulta din gruparea agentilor economici elementari pornind de 444d31e la criterii diverse. De exemplu, agregarea agentilor economici se poate realiza dupa ramura de activitate (pe tipuri de activitati), dupa forma de organizare, dupa functiile economice indeplinite sau criteriul institutional. Circuitul economic este un model simplificat al rela iilor de schimb existente ntro economie de pia . Ideea n urma c reia a fost creat acest model i-a apar inut lui Richard Cantillon, iar mai trziu Franois Quesnay a ntocmit al s u Tableau conomique. Acest model se restrnge la rela iile dintre sectoarele consumatori i produc tori. Circuitul economic reprezint circuitul bunurilor i al banilor ntre cele dou sectoare. Influen ele din partea statului, a institu iilor de credit, a circuitelor de bunuri, dar i a rela iilor economice interna ionale (import-export), nu sunt luate n considerare. Intrebarea 44. Macroeconomia: obiect de studiu i scopuri. Dupa cum se stie deja, teoria economica are 2 directii de baza: microeconomia si macroeconomia, care analizeaza modalitatile de functionare a economiei in ansamblu. Macroeconomia opereaza cu marimi cu marimi globale, numite agregate, cum ar fi: PIB, PNB, VN, Masa monetara, cererea si oferta agregata, nivelul mediu al preturilor si rata inflatie, rata somajului, consumul total, investitii totale. La inceputurile sale, adica in sec.XVII, economia politica a avut ca obiectiv de studia analiza economiei nationale cu un tot intreg. Fondatorii liberalismului, A.Smith si D.Ricardo, precum si intemeietorul doctrinei socialiste K.Max, au pus in centru preocuparilor lor stiintifice astfel de probleme economice cum sunt: avutia nationala, investitiile si consumul, banii si somajul, crizele economice. Insa, in pofida acestui fapt, termenul de macroeconomie, este introdus in circuitul stiintific abia in 1933 de catre economistul englez Ragner Frish. Totusi, parintele sau fondatorul macroeconomiei a fost John. M. Keynes. Anume el in lucrarea sa Teorii generale a miini de lucru, a dobinzii si a banilor, contureaza aria si problemele macroeconomiei. In centrul preocuparilor celor mai mari economisti din toate timpurile a fost stabilirea si mentinerea echilibrului dintre cererea si oferta agregata, reducerea somajului si a inflatiei, asigurarea unei cresteri economice stabile si cu ritmuri inalte. Deoarece mecanismul pietii sa dovedit incapabil sa rezolve in mod automat problemele cu care se confrunta dezvoltarea economica, in special cele legate de crizele economice, somajul si inflatia, macroeconomie porneste de la justificarea teoretica a inteventiei statului in economie. Pricipalele scopuri ale macroeconomiei sunt: y Stabilirea echilibrului general, prin elaborarea mecanismelor si intrumentelor de stabilitate. Descoperind cauzele dezechilibrului care afecteaza negativ dezvoltarea economica, macroeconomia ofera statului propuneri stiintific argumentate de depasire a acestora y Cel de-al doilea mare scop al macroeconomiei este elaborarea mecanismelor de asigurare a ocuparii depline a bratelor de munca si eliminarea situatiilor de somaj.

58

y Preintimpinarea inflatiei, care este determinat de marimea si structura masei monetare care ar corespunde necesitatilor reale ale economiei, care stimulind cresterea economica, nu ar provoca si o ridicare semnificativa a nivelului preturilor. y Un al obiectiv al macroeconomiei este de a elabora un model de disribuire si redistribuire a venitului national, prin multitudinea mecanismelor bugetare care ar permite stabilirea unui echilbru optim intre echitatea sociala si cresterea economica. y Macroeconomia, are de asemenea si in centrul atentiei sale si preocuparea sau problema alocarii eficiente a resurselor materiale, umane si financiare, in conditiile dezvoltarii ciclice a economiei. y In fine mai are misiunea de a gasi modalitatile de asigurare a securitatii economice a tarii, prin mentinerea unei balante de plati externe echilibrate. Scopurile date sunt mereu in obiectivele guvernelor fiecarui stat din lume. Instrumente de politica economica aplicate difera nu numai in functie de nivelul de dezvltare a economiei al tarii, dar si in cea mai mare masura in funtie de doctrina economica care sta la baza teoretica pentru actiunile practice ale guvernului.

Intrebarea 45: Sisteme de evaluare a rezultatelor macroeconomici. Initial, stiinta si practica economica au fost preocupate de analiza si evaluarea rezultatelor economice doar la nivel de intreprindere. In scopul evaluarii activitatii economice la nivelul unei tari se folosesc doua sisteme de calcul: sistemul conturilor nationale (SCN); sistemul productiei materiale SPM). SPM are ca temelie teoretica teza potrivit careia este creatoare de valoare doar munca depusa in ramurile productiei materiale (agricultura,industrie,constructii si comertul). Prin urmare, Venitul Natonal este creat doar prin munca cheltuita pentru producerea bunurilor si serviciilor materiale. SCN are la baza conceptul teoretic conform caruia Venitul National se creaza nu numai in ramurile productiei materiale, ci si in alte sectoare ale economiei cum ar fi invatamintul, sanatatea, cultura, domeniul financiar-bancar, administratia de stat etc. contributia domeniilor nemateriale la crearea venitului national se calculeaza prin evaluarea costurilor factorilor. Astfe costul pentru invatamintul public se va determina de cheltuielele pentru manuale, cladiri, salarii la profi si personal administrativ. In tarile cu economie dezvoltata, si de la un timp in tarile cu economiile in tranzitie, inclusiv si in Republica Moldova, se foloseste sistemul conturilor nationale. SCN are ca sarcina pricipala sistematizarea multiplelor fluxuri si fenomene econimice si clasificarea acestora intrun numar limitat de variabile econmice. Pricipalele componente ale sistemului de conturi nationale sunt: y Agentii econimici, grupati pe sectoare institutionale y Operatiunile: cu bunuri materiale si servicii; de reparatii, ce vizeaza salariile, impozitele, veniturile provenite din proprietate etc; financiare (creantele, imprumuturile, economiile) y Conturi nationale: care sint contul productie, contul consum, contul acumulare, contul restul lumii Conturile nationale se tin in conformitate cu pricipiul dublei inregistrari, folosite in contabilitate. Astfel, un cont national este compus din 2 parti: debit, unde se inscriu resursele de care dispune un sector oarecare; credit unde se inscrie folosirea acestor resurse. Avu ia na ional sau patrimoniul na ional reprezint totalitatea bunurilor de care dispune

59

ara respectiv i poporul s u. Componen a acestui patrimoniu include trei p r i: 1) valorile oferite de natur (resursele naturale ale rii); 2) valorile mo tenite de la genera iile precedente i p strate; 3) bunurile create prin munc produsul na ional. Este clar c sporirea avu iei na ionale poate avea loc ca rezultat al utiliz rii ra ionale i eficiente a tot ce e valoros, f r a diminua perspectivele pentru genera iile viitoare. Cu sporul substan ial al produc iei i al necesit ilor acesteia n condi iile epuiz rii resurselor, stabilitatea i cre terea economic depinde de volumul produsului pe ar creat prin activitatea de produc ie produsul na ional. Produsul na ional este totalitatea de bunuri i servicii create n ntreaga economie ntr-o perioad de timp. M rimea lui, cea mai complet i relativ mai precis , se poate calcula la finele anului, cnd un circuit deplin economic se ncheie n toate ramurile economiei na ionale. Deoarece aceasta este derivata ec/ de baz , de la care ncepe orice analiz macroeconomic , se duce o eviden minu ioas a dinamicii produsului na ional cu evaluarea indicilor respectivi pe jum tate de an, trimestrial, lunar i chiar pe decade. n evaluarea produsului na ional exist diverse specific ri, n func ie de criteriile de analiz a situa iei economice: a) produsul na ional total sau global (PNG) reprezint m rimea lui, creat de to i cet enii rii, att n ar , ct i peste hotare. Produsul intern brut (PIB) constituie acea parte a PNG care este creat n cadrul frontierelor rii. Deseori aceste specific ri se confund n diferite publica ii despre economie, cnd una i aceea i m rime este numit PNG produs na ional global, PNB produs na ional brut, PNT produs na ional total, PIB produs intern brut, sau simplu produs na ional; b) produsul na ional global (PNG) i produsul na ional net - (PNN) este costul produc iei finite, incluznd: m rfurile de consum (cheltuielile de consum ale popula iei), investi iile globale, achizi iile guvernamentale (cheltuielile de stat). PNN este PNG minus amortizarea. Logica acestei argument ri const n faptul c la nceputul circuitului economic exist un anumit volum de capital (produse ale perioadei precedente) utilizat pentru crearea noilor m rfuri. Amortizarea acestui capital deci nu poate fi considerat ca produs al perioadei curente. Astfel, produs brut va fi m rimea ce include amortizarea (cutia), iar produs net cel f r amortizare (f r cutie); a) produsul na ional global (PNG) poate fi divizat n: nominal i real. M rimea nominal a PNG este volumul calculat al acestuia la pre ul nominal al produselor din perioada curent . M rimea real se calculeaz pe perioade n pre uri comparative (perioada de baz ale c rei pre uri sunt utilizate prin calcul). n cazul n care dorim s clarific m dac PNG a crescut real sau m rimea lui a sporit doar ca rezultat al major rii pre ului?, calcul m m rimea PN n ambele perioade n pre urile uneia luate ca baz . b) produsul na ional poten ial este m rimea PN posibil la o utilizare deplin a resurselor disponibile. Deoarece principala resurs a economiei sunt oamenii ap i de munc , diferen a dintre m rimea poten ial i cea real a PN, conform legii lui A. Okun, este generat de neutilizarea unei p r i din totalitatea bra elor de munc ale rii. Aceste pierderi se estimeaz la 2,5% din PN la fiecare 1% de omaj (neangajare n cmpul muncii). c) dup modul de utilizare PN se divizeaz n produs intermediar i produs finit. Produs intermediar este acea parte din PNG care nu ajunge n consum final, ci este utilizat ca m rfuri investi ionale (capital) ntr-un nou ciclu al produc iei. Produsul finit este consumat definitiv i de fiecare dat trebuie reprodus.

60

Intrebarea 46: Indicatorii macroeconomici i ansamblul corela iei dintre ei Indicatorul economic constituie expresia numerica a laturii cantitative a fenomenelor si proceselor economice. El este un intrument de evaluare e rezultatelor unei ectivitati econimice in ansamblul ei sau doar a unor aspecte ale acestora. Indicatorii reflecta rezultatele unei activitati oarecare, intro anumita perioada, la nivel micro- sau macroeconmic. Indicarorii economici sau agregate constituie punctul de plecare in luarea deciziilor de catre agentii economici autohtoni, de catre organizatiile econimice internationale. Ele permit de asemenea efectuarea comparatiilor internationale, cu determinarea nivelului de dezvoltare economita atins de catreu stat oareacare, si stabilirea astfel a locului in economia mondiala. Principalii indicatori macroeconomici sunt PIB, PIN, PGB, PNB, VN. Indicatorii dati includ in sine doar produsele si serviciile vindute pe piata, dar nu si cele destinate pentru autoconsum. Notionea de brut se foloseste in cazul calcularii indicatorilor cu includerea si consumul de capitalului fix (amortizarea). PGB exprima valoarea bunurilor si serviciilor create in cadrul unei economiii nationale, intro perioada de timp, timp de un an. Acesta se calculeaza ca suma intregii productii create in toate sectoarele economiei nationale. PGB = Ci + Cf + Ib, unde Ci= consumul intermediar Cf= consumul final de bunuri si servicii, Ib= investitii brute de capital. PGB se foloseste mai rar in statistica oficiala. PIB cosntituie valoarea bruta a bunurioor si serviciilor finale create in interiorul unei tari de catre a gentii economici autohtoni si straini, de regula timp de un an. El vizeaza a anumita regiune geografica, o regiune, o tara sau un grup de tari. Toate firmele care activeaza in tara data, indiferent de tara de provenienta participa la formarea PIB. PIB se mai defineste si ca suma tuturor veniturilor obtinute in interiorul tarii. In procesul de distribuire si utilizare, PIB este destinat: consumului final (public si privat), investitii brute, exportului net (diferenta dintre export si import). In ultimele decenii PIB este considerat unul dintre cei mai inportanti indicatori macroeconomici intarile in curs de dezvoltare. In tarile dezvoltate, care au plasati peste hotare un numar impunator de firme, prioritate are un alt indicator, si anume PNB. PNB constituie suma valorilor adaugate brute create de catre agentii economici autohtoni din tara si de peste hotare ei. PNB are drept criteriu de baza aparenta nationala a produsului creat. In marimea lui se include si venitul cistigat in strainatate. La determinara PNB nu vor fi luate in consideratie veniturile obtinute de agentii straini care functioneaza pe teritoriul national. Formule de calcul: PNB=PIB+SVAB (Soldul Valorii Adaugate Brute) PBN= Ch+Inv+G+Exp.net (metoda calcularii fluxului de costuri de producere) Ch=cheltuielele de consum ale populatiei Inv=investitiile sectorului privat G=cheltuielel guvernamentale Exp.net=exportulnet PNB=D1+D2+D3+D4+D5+D6+D7 (metoda calcularii fluxurilor de venituri) D1=pretul pentru utilizarea capitalului D2=impozitele indirecte (accize, TVA) D3=salariul si alte plati (p/u asig sociale, plati in diferite fonduri, privat, fondul de pensii, somaj, asig medicale) D4=renta in forma baneasca (renta si subventii) D5=dobinda neta D6=veniturile proprietarilor individuali D7=venituri corporative (dividende, impozit pe profit, profit nedistribuit) Si mai este metoda calcularii valorii adaugate.

61

Venitul Naional (VN) constituie suma veniturilor provenite din munca si din proprietate, venituri ce se obtin in urma producerii bunurilor econoimice. Altfel spus, VN reprezinta suma salariilor, dobinzilor, profituriolor si rentei. VN=PNBAmortizarea+Impozitele Indirecte. VnN se utilizeaza pentru cheltuielele de consum si investitii. Se determina prin insumarea salariilor lucratorilor, a veniturilor din proprietate si veniturile intreprinderilor. PIN (produs intern net) este valoarea neta de piata a bunurilor si serviciilor finale, produse de agentul economic ce activeaza in interiorul unei economii nationale in decursul unei perioade de un an. PIN=PIB-Amortizarea; PNN=PNB-Amortizarea Marimea PIB si PNB sunt influentate de evolutia preturilor la bunurile si serviciile, dar tot odata si de modificarile acestora. In tarile dezvoltate, PNB este de regula cu 10-30% mai mare decit PIB, in tarile mai putin dezvoltate este situatia inversa PIB>PNB. Este deci mai bine ca PNB sa fie mai mare decit PIB, din cauza ca agentii economici care activeaza peste hotare cistiga mai mult decit agentii economici straini la noi in tara, astfel se limiteaza efectul de plecare a veniturilor peste hotarele tarii. Metodele de calcul al PIB-ului. Calculul P.I.B. se realizeaza, in general, pornind de la trei metode: 1) metoda valorii adaugate (sau metoda productiei) 2) metoda cheltuielilor (sau a utilizarii productiei finale) 3) metoda veniturilor Metoda valorii adaugate (sau metoda productiei) In esenta, aceasta metoda consta in insumarea valorii adaugate brute obtinute in toate unitatile din interiorul tarii si agregarea valorii pe ramuri si pe ansamblul economiei nationale. Deci,
.I . . !
i !1

Presupunem, pentru exemplificare, un bun realizat intr-o economie la un moment dat si vindut in cursul perioadei la pretul de 1000 u.m. Acest bun consideram ca este folosit pentru producerea altui bun vindut ulterior la pretul de 1500 u.m., bun destinat consumului.Cum P.I.B. include doar valoarea bunurilor finale, rezulta ca doar ultimul bun va fi inclus in P.I.B., nu si primul. Valoarea P.I.B. va fi deci de 1500 u.m. Calculul P.I.B. poate fi realizat pornind de la valoarea adaugata in fiecare moment al productiei. Daca la primul produs valoarea adaugata este de 1000 (nu exista consum intermediar), in cazul celui de-al doilea produs, valoarea adaugata este de 15001000=500 u.m. Deci P.I.B. = V.A. 0 + V.A.1 = 1000 +500 = 1500, unde cu V.A. am notat valoarea adaugata. In concluzie, P.I.B. poate fi considerat ca fiind valoarea adaugata totala a tuturor agentilor economici dintr-o economie nationala. Daca la P.I.B. exprimat in preturile factorilor (P.I.B.PF) adaugam impozitele indirecte nete (ImpInd), obtinem produsul intern brut in preturile pietei (P.I.B. PP): P.I.B.PP =P.I.B.PF +ImpInd Produsul intern net in preturile factorilor (P.I.N.PF) exprima valoarea adaugata neta (V.A.N.) a agentilor economici, sectoarelor sau ramurilor economiei nationale si se calculeaza scazand consumul de capital fix sau amortizarea din valoarea adaugata bruta : P.I .N.PF !

V .A.B.

intern net in preturile pietei (P.I.N.PP), se aduna impozitele indirecte nete (ImpInd) la

 

, unde i reprezinta sectoarele sau ramurile economiei nationale.

PF

 A ! V .A.N .PF ! P.I .B.PF  A Pentru a obtine produsul

62

valoarea adaugata neta in preturile factorilor (V.A.N.PF): P.I.N. PP= V . A.N . PF + ImpInd = P.I.N.PF +ImpInd. Metoda cheltuielilor (sau a utilizarii productiei finale) Aceasta metoda consta in insumarea tuturor cheltuielilor efectuate in cadrul unei economii nationale pentru achizitionarea de bunuri materiale si servicii la preturile pietei, mai putin cele privitoare la bunurile si serviciile importate. Din aceasta perspectiva, P.I.B.PP va include in structura sa consumul privat (CPV), cheltuielile guvernamentale sau consumul public (CPB), investitiile brute (Ib) si exportul net (E n). Consumul privat sau personal (CPV) exprima cheltuielile de consum ale menajelor, ocazionate de achizitionarea bunurilor materiale si serviciilor destinate satisfacerii trebuintelor acestora.Cheltuielile guvernamentale sau consumul public (CPB) se refera la cheltuielile administratiei centrale si locale pentru achizitionarea de bunuri si servicii. Cheltuielile guvernamentale nu includ platile de transfer catre indivizi, cum sunt prestatiile de securitate sociala. Acestea reprezinta realocari ale venitului existent, nefiind efectuate in schimbul unor bunuri sau servicii.Investitiile (I b) se refera la achizitionarea de bunuri pentru utilizari viitoare (sau formarea bruta a capitalului).Exportul net (E n) surprinde relatiile de schimb cu alte tari. Se calculeaza scazind din valoarea bunurilor si serviciilor exportate catre agentii economici apartinind altor tari, valoarea bunurilor si serviciilor importate. Deci, dupa metoda cheltuielilor,P.I.B.PP=CPV + CPB + Ib + En Metoda veniturilor Metoda veniturilor consta in agregarea veniturilor agentilor economici, din activitatea economica si din patrimoniu. In acest sens, in P.I.B. sunt incluse salariile reprezentand recompensarea muncii, profitul ce revine intreprinzatorilor si veniturile din proprietate, precum rente si dobanzi. La acestea se adauga consumul de capital fix (amortizarea). Deci, dupa metoda veniturilor, P.I.B. = Salarii + Profit + Rente + Amortizarea

63

Intrebarea 47: Evaluarea VN i altori indicatori macroeconomici. Venitul constituie un flux de resurse monetare si matriale (reale), care provine direct sau indirect dintro activitate economica si este insusit de un agente econimic. In economia nationala, sint cunoscute asa venituri ca: venituri factoriale, venituri personale, venituri nationale. Venitul National (VN) se divizeaza in venituri menajelor si veniturile intreprinderilor. Marimea veniturilor nationale este supusa unei tendinte de crestere permanenta. Cauzele cela mai frecvente de crestere sunt: sporirea nr de persoane angajate in economie, progresul tehnic, ridicarea nivelului de instruire a fortei de munca, perfectionarea metodelor de gestiune a afacerilor. VN reprezinta suma salariilor, dobinzilor, profituriolor si rentei. VN=PNB-Amortizarea+Impozitele Indirece. PGB = Ci + Cf + Ib, unde Ci= consumul intermediar Cf= consumul final de bunuri si servicii, Ib= investitii brute de capital PNB=PIB+SVAB (Soldul Valorii Adaugate Brute) PNB= Ch+Inv+G+Exp.net (metoda calcularii fluxului de costuri de producere) Ch=cheltuielele de consum ale populatiei Inv=investitiile sectorului privat G=cheltuielel guvernamentale Exp.net=exportulnet PNB=D1+D2+D3+D4+D5+D6+D7 (metoda calcularii fluxurilor de venituri) D1=pretul pentru utilizarea capitalului D2=impozitele indirecte (accize, TVA) D3=salariul si alte plati (p/u asig sociale, plati in diferite fonduri, privat, fondul de pensii, somaj, asig medicale) D4=renta in forma baneasca (renta si subventii) D5=dobinda neta D6=veniturile proprietarilor individuali D7=venituri corporative (dividende, impozit pe profit, profit nedistribuit) Si mai este metoda calcularii valorii adaugate. PIN=PIB-Amortizarea PNN=PNB-Amortizarea Calculul P.I.B. se realizeaza, in general, pornind de la trei metode: a) metoda valorii adaugate (sau metoda productiei)
n i !1

P.I .B. ! VAB i ; P.I .N . PF ! V . A.B. PF  A ! V . A.N . PF ! P.I .B. PF  A

P.I.N.PP= V . A. N . PF + ImpInd = P.I.N.PF +ImpInd. b) metoda cheltuielilor (sau a utilizarii productiei finale) P.I.B.PP=Ccheltuieli de cosum + Cguvernamentale + Ibrute + Export net c) metoda veniturilor P.I.B. = Salarii + Profit + Rente + Amortizarea Indicatori nominali i reali. M rimea PIB sau a PNB st influentate i de evolu ia pre urilor bunurilor sau a serviciilor.n scopul evalu rii propor iilor n care indicatorii ec-ci st influen a i nu de dinamica lor real , dar de evolu ia pre urilor, se utilizeaz no iunile de indicatori nominali i reali. Nominali-depind de 2 factori:cantitate i pre ; permit evaluarea monetar a produc iei fabricate;se calculeaz n pre uri curente.

64

Reali-depind de un singur factor,pre ul;fac posibil evaluarea cantitativ a produc iei fabricate;se calculeaz n pre uri comparabile,de referin . De ex:dac n economia unei ri se produc automobile atunci n orice an valoarea PNB nominal se examineaz ca o sum de bani utilizat pu procurarea automobilelor ntr-un an de baz .La rndul s u, PNB real r/t cantitatea automobilelor produse n acest an nmul it la pre ul automobilelor ntr-un an de baz . Pentru a efectua transferul de la indicatorii nominali la indicatorii reali este necesar indicele evalu rii cantitative a modific rii pre urilor medii la m rfuri i servicii, adic indicele de pre uri. PNBreal=PNBnominal/Ipre n calculul modific rii pre urilor se determin perioada de baz . Exist cteva tipuri a indicilor de pre uri: 1)ind.de pre la m rfuri de consum-IPC(indic modific rile nivelului mediu al pre urilor la co ul de m rfuri i servicii mai frecvent utilizate, n acest cos se includ de la 360 de tipuri de m rfuri i servicii pn la 400, consumate n decursul unui an de c tre un locuitor urban mediu). 2)ind.de pre la m rfurile destinate produc iei-IPP. 3)ind.de pre la materia prim i materiale-IP 4)deflatorul PNB(IPNB-reflect modific rile pre urilor nu numai la m rfurile de consum dar i n pre urile la toate m rfurile i serviciile.Din aceast cauz el se utilizeaz pu a caracteriza situa ia economic a rii). n macroeconomie ntr-o m sur deosebit se utilizeaz IPC i deflatorul PNB. IPNB=PNBnominal/PNBreal Intrebarea 48. Produsul intern brut real i bun starea economic Intre nivelul si evolutia PIB real pe locuitor si bunastarea economica exista o stransa interdependenta. PIB real constituie suportul material al bunastarii economice, iar nivelul acesteia influenteaza cresterea PIB. Insa, PIB poate sa se modifice fara ca bunstarea sa se schimbe, iar bunastarea poate sa inregistreze o imbunatatire sau o inrautatire fara ca PIB real total si pe locuitor sa se modifice: rezultatele unor activitati contribuie la cresterea bunastarii, dar nu sunt incluse in PIB (de ex. economia subterana, piata neagra, bunuri materiale si srevicii rezultate din activitatea casnica sau din activitatea organizatiilor de caritate care nu sunt incluse in PIB) veniturile personale se repartizeaza pentru plata taxelor si a impozitelor, cumpararea bunurilor de consum si pentru constituirea unor economii: o crestere a PIB pe locuitor poate fi insotita si de o crestere mai accentuata a economiilor sau a taxelor si impozitelor, acest fapt conducand la o scadere a cheltuielilor de consum si, mai departe, a bunastarii economice durata timpului liber influenteaza in mod diferit bunastarea economica si marimea PIB: cresterea duratei timpului liber conduce la sporirea bunastarii economice, dar la scaderea PIB, in timp ce reducerea duratei timpului liber determina cresterea PIB si o reducere a bunastarii economice gradul de poluare a mediului natural (aerul, apa, fauna, flora etc) influenteaza bunastarea, dar nu si marimea PIB PIB evidentiaza numai valoarea de piata a bunurilor finale produse, dar nu si consumul final, consum care sta la baza bunastarii economice: acesta poate sa creasca si datorita importului de bunuri, dar importul de bunuri contribuie la reducerea PIB.

65

Intrebarea 49. Rezultatele macroeconomice n Republica Moldova Dupa cum se stie deja, teoria economica are 2 directii de baza: microeconomia si macroeconomia, care analizeaza modalitatile de functionare a economiei in ansamblu. Macroeconomia opereaza cu marimi cu marimi globale, numite agregate, cum ar fi: PIB, PNB, VN, Masa monetara, cererea si oferta agregata, nivelul mediu al preturilor si rata inflatie, rata somajului, consumul total, investitii totale. La inceputurile sale, adica in sec.XVII, economia politica a avut ca obiectiv de studia analiza economiei nationale cu un tot intreg. Fondatorii liberalismului, A.Smith si D.Ricardo, precum si intemeietorul doctrinei socialiste K.Max, au pus in centru preocuparilor lor stiintifice astfel de probleme economice cum sunt: avutia nationala, investitiile si consumul, banii si somajul, crizele economice. Insa, in pofida acestui fapt, termenul de macroeconomie, este introdus in circuitul stiintific abia in 1933 de catre economistul englez Ragner Frish. Totusi, parintele sau fondatorul macroeconomiei a fost John. M. Keynes. Anume el in lucrarea sa Teorii generale a miini de lucru, a dobinzii si a banilor, contureaza aria si problemele macroeconomiei. In centrul preocuparilor celor mai mari economisti din toate timpurile a fost stabilirea si mentinerea echilibrului dintre cererea si oferta agregata, reducerea somajului si a inflatiei, asigurarea unei cresteri economice stabile si cu ritmuri inalte. Deoarece mecanismul pietii sa dovedit incapabil sa rezolve in mod automat problemele cu care se confrunta dezvoltarea economica, in special cele legate de crizele economice, somajul si inflatia, macroeconomie porneste de la justificarea teoretica a inteventiei statului in economie. Pricipalele scopuri ale macroeconomiei sunt: Stabilirea echilibrului general, prin elaborarea mecanismelor si intrumentelor de stabilitate. Descoperind cauzele dezechilibrului care afecteaza negativ dezvoltarea economica, macroeconomia ofera statului propuneri stiintific argumentate de depasire a acestora Cel de-al doilea mare scop al macroeconomiei este elaborarea mecanismelor de asigurare a ocuparii depline a bratelor de munca si eliminarea situatiilor de somaj. Preintimpinarea inflatiei, care este determinat de marimea si structura masei monetare care ar corespunde necesitatilor reale ale economiei, care stimulind cresterea economica, nu ar provoca si o ridicare semnificativa a nivelului preturilor. Un al obiectiv al macroeconomiei este de a elabora un model de disribuire si redistribuire a venitului national, prin multitudinea mecanismelor bugetare care ar permite stabilirea unui echilbru optim intre echitatea sociala si cresterea economica. Macroeconomia, are de asemenea si in centrul atentiei sale si preocuparea sau problema alocarii eficiente a resurselor materiale, umane si financiare, in conditiile dezvoltarii ciclice a economiei. In fine mai are misiunea de a gasi modalitatile de asigurare a securitatii economice a tarii, prin mentinerea unei balante de plati externe echilibrate. Scopurile date sunt mereu in obiectivele guvernelor fiecarui stat din lume. Instrumente de politica economica aplicate difera nu numai in functie de nivelul de dezvltare a economiei al tarii, dar si in cea mai mare masura in funtie de doctrina economica care sta la baza teoretica pentru actiunile practice ale guvernului. La efectuarea model rii de prognozare a dezvolt rii sistemului de pensionare se ine cont de indicatorii macroeconomici i cei demografici, care au o influen fundamental asupra dezvolt rii acestui sistem. Pronosticul demografic i indicatorii demografici principali care se utilizeaz n procesul de modelare snt examinate ntr-un capitol separat. Indicatorii principali ce caracterizeaz situa ia macroeconomic din ar

66

i care urmeaz a fi utiliza i la efectuarea prognozelor snt: ritmul de cre tere a PIB, infla iei, salariului, indicatorii ocup rii for ei de munc etc. Din cte se cunoa te, efectuarea prognozelor macroeconomice pentru rile cu o economie n tranzi ie este o sarcin destul de dificil , deoarece prognozarea, de regul , se bazeaz pe tendin ele dezvolt rii economice formate pe parcursul unei perioade ndelungate. ns , n perioada de tranzi ie indicatorii macroeconomici au un caracter instabil. A adar, datele prezentate demonstreaz c pentru Republica Moldova perioada 19962005 a fost caracterizat prin ritmuri instabile de dezvoltare a indicatorilor macroeconomici examina i. n leg tur cu aceasta este incorect de a utiliza dinamica format de dezvoltare a acestor indicatori n scopul efectu rii trendurilor macroeconomici pentru o perspectiv de lung durat . n aceast situa ie pentru modelarea proceselor care se vor nregistra n sistemul de pensionare pe parcursul unei perspective de lung durat , pentru efectuarea scenariilor dezvolt rii acesteia este mai corect de a utiliza prognozele macroeconomice guvernamentale oficiale sau experien a statelor cu o economie stabil . Este necesar de men ionat c , prognozele macroeconomice oficiale snt revizuite permanent. Scenariile de dezvoltare se schimb , reie ind din ritmul real de dezvoltare a economiei, conjunctura politic i economic schimb toare. Astfel, de exemplu, ritmul de cre tere a PIB pe termen mediu (pn n anii 2008-2009), planificat de c tre Guvernul Republicii Moldova n anii 2005 i 2006 pu in difer , ceea ce se l mure te prin ritmul real mai nalt de cre tere a acestuia, comparativ cu indicatorii planifica i. n anul 2005 s-a presupus c ritmul de cre tere a PIB pentru anii 2006-2008 va constitui 5.5-5.0%, iar n anul 2006 acest indicator a fost corectat pn la 6.0% (fig.5.4). n anul 2006 au fost revizui i i al i indicatori macroeconomici prognoza i. Este de men ionat c , prognozele macroeconomice oficiale con in un ir de indicatori necesari pentru modelarea dezvolt rii sistemului de pensionare i crearea scenariilor de prognoz , precum snt: num rul popula iei stabile i economic active, persoanelor ocupate, omerilor, PIB, infla ia, fondul de remunerare a muncii, ponderea fondului de remunerare a muncii n PIB. ns n scopul prognoz rii nu snt suficien i doar ace ti indicatori, mai este necesar de a avea o analiz detaliat a unora dintre ace tia. Spre exemplu, pentru o evaluare corect a volumului de contribu ii i pl i snt necesare datele privind dinamica num rului popula iei economic active i celor ocupa i n economie, precum i date privind structura acestora n dependen de vrst i sex.

67

Intrebarea 50. Instabilitatea macroeconomica si fluctuatiile ciclice. Echilibrul este o noiune ce provine din tiin ele fizicii i devine cu timpul general ,adic este folosit pu a defini att anumite st ri ale fenomenelor naturale,ct i situa ii din via a economic ,politic ,social .Destul de frecvent este folosit expresia de echilibru sufletesc.n ultimele decenii au intrat n uzul cotidian no .de echilibru geopolitic i echilibru ecologic..Orice echilibru presupune i existen a unei situa ii,a unei st ri de dezechilibru.Echilibrul ec-ic seam n cu o balan ,n care p r ile componente tind s fie egale ntre ele,adic echivalente.El poate fi definit ca o tendin permanent de egalare a diferitelor m rimi ec-ce interdependente..De i o condi ie esen ial a func ion rii normale a oric rei ec-ii,echilibrul ec-ic poart un caracter relativ,ntruct,odat atins,el este ndat nc lcat,pu a reap rea din nou,dar deja ntr-un alt punct.n acest fel,punctul de echilibru este mereu schimb tor.Echilibrele ec-ce sunt efemere.Permanente sunt doar dezechilibrele,care ns tind mereu s se echilibreze,aceste tendin e asigurnd n ultim instan evolu ia ec-c .n ec-ia de pia ,echilibrul ec-ic r-t tendin a de egalizare ntre nevoi i resurse,ntre cerere i ofert ,att la scare ntregii ec-ii,ct i pe multiplele pie e ale acesteia.Exist deci un echilibru ec-ic general i un nr.enorm de echilibre par iale.Echilibrul ec-ic par ial se poate stabili:la nivelul unui singur produs;la nivelul unor ramuri;la nivelul altor parametri ec-c,al unor m rimi ec-ce;echilibrele stabilite la nivelul diferitelor pie e na ionale etc.Putem conchide c echilibrul par ial caracterizeaz deferite situa ii n care se afl ag.ec-ci i pie ele.Teoria echilibrului par ial a fost elaborat de c tre economistul englez Alfred Mashall.Echilibrul ec-ic general-vizeaz fluxurile i m rimile globale i rt o situa ie a tuturor pie elor interdependente,cre se caracterizeaz prin lipsa excesului de cerere sau ofert .Echilibrul general exist atunci cnd sistemul de pre uri permite egalizarea simultan a cererii agregate cu oferta ag regat .Teoria echilibrului general a fost elaborat de c tre ec-tul francez Leon Walras.Potrivit teoriei ec-ce contemporane,principalele componente ale echilibrului general snt:o cre tere ec-c pozitiv ;ocuparea deplin a for ei de munc ;stabilitatea nivelului general al pre urilor;soldul pozitiv al balan ei comerciale;o reparti ie just a veniturilor. Dezechilibrul ec-ic,spre deosebire de echilibrul,are un caracter permanent i r-t o nc lcare a egalit ii ntre cerere i ofert ,fie la nivelul unui produs,al unor componente agregate,fie la nivelul cererii i ofertei globale.Dezechilibrul se caracterizeaz fie printrun exces de cerere,fie printr-un exces de ofert .Principalele dezechilibre macroec-ce sunt:criza ec-c ; omajul;infla ia;soldul negativ al balan ei de pl i;decalajele considerate injuste ntre diferite tipuri de venituri i categorii sociale. Precum inviata fiecarui om, perioadele de prosperitate relativa sunt inlocuite de perioade mai putin benefice, in economia natioanla se intimpla la fel. Viata reala demonstreaza ca activitatea economica are un caracter fluctuant, ciclic, ca unele stari de expansiune si prosperitate sint urmate de situatii de criza, starile de echilibru sint schimbate cu cele de dezechilibru, perioadele de crestere al PIB-ului sunt inlocuite cu perioade unde acest indicator bate pasul pe loc sau chiar descreste Toate aceste sunt lucruri normale, deoarece dezvoltarea ciclica este e legitate universala. Exemplu: economia SUA in decursul sec.XX a trecut prin 19 cicluri economice depline, dar cea mai zguduitoare a fost perioada Marei Depresii 1929-1933. Reducerea brusca a volumului de productie a durat circa 43 luni, ea a cuprins mai apoi intreaga Europa, precum si tarile Americii Latine, ale Asiei si Africii. In aceasta perioada, volumul de productie sa redus in SUA cu 50%, Germania 40%, Franta 30% si Anglia cu 80%. Respectin a crescut brusc numarul somerilor.

68

Declinul productiei si numarul mare de someri contribuie la reducerea esentiala a cererii de bunuri si servicii. Iar aceasta se manifesta indeflatie. In urma acestuia, preturile se reduc brusc. Unii economisti sustin ca instaurarea regimurilor dictatoriale au si contribuit la aparitia Marei Depresii. In urma studierii Merei Depresii, Keyns a formulat a teza importanta a teoriei sale: economia de piata nu dispunde de capacitatea de autoreglare, de aceea, statul trebuuie sa promoveze o politica de stabilizare macroeconomica, interactionind in special asupra cererii totale sau agregate. Ciclicitatea este o forma specifica de evoluti a oricaror activitati econmice, care se caracterizeaza prin succesiunea fazelor de progres si expansiune cu cele de regres si recesiune. Ciclicitatea atesta faptul ca orice dezvoltare, inclusiv cea economica, se infoaptuieste sub forma de spirala. Totodata, dezvoltarea ciclica constituie unul din mecanismele principale de autoreglare a economiei de piata. Fluctuatiile pot fi clasificare dupa mai multe criterii, dupa caracterul desfasurarii lor fluctuatiile pot fi: y fluctuatii sezoniere, care sunt determinate de factorii naturali si sociali si se deruleaza pe parcursul unui an calendaristic. Acest tip de fluctuatii sunt indeosebi caracteristice unor sectoare ca: agricultura, turimul, contructiile. y fluctuarii intimplatoare, au la temelia lor niste fonomene neasteptate, cum ar fi cataclismele naturale, razboaiele etc y fluctuatii ciclice, sunt determinate de insusi mecanismul economic si se repeta cu o anumita regularitate. Ele presupun trecerea periodica pin anumite faze, de la faza de expansiune la cea de criza. Fluctuatiile ciclice au urmatoare caracteristici:
y regularitatea cu care se repeta, fluctuatiile in decursul unui ciclu economic se repeta cu anumita regularitate y periodicitatea, fluctuatiile au o anumita perioada de dupa care se repeta y intensitatea, fluctuatiile pot fi pot avea un efect mai mare sau mai mic asupra activitatii economice.

69

Intrebarea 51.Ciclul economic i fazele lui Ciclul economic r-t o consecin a dezechilibrelor macroeconomice.La baza lor pot sta cele mai diferite cauze care interac ioneaz att asupra cererii agregate ct i asupra ofertei.Acestea sunt: y Modific rile n gusturile i preferin ele pop. y Modific rile n politica creditar-monetar i fiscal y Oscila iile pre urilor la m rfurile de importan strategic . Cauzele men ionate au consecin e stabile n timp,care provoac fluctua iile ecce.ncepnd cu 1860 cnd economistul C.Juglar,primul a descoperit teoria ciclurilor,n lit.ec-c s-a constatat existen a a trei tipuri de cicluri generale,precum i a unor cicluri specifice. a)cicluri generale: y C.decenale-durata medie de 10 ani,reflect deosebit de clar esen a evolu iei ec-ce i lor li se acord m.mult aten ie n lit.ec-c . y C.mari sau lungi de tip kondratiev-stabilesc evolu ia act- ii ec-ce n decursul unei perioade ndelungate de timp(50-60ani). Aceste cicluri se produc sub influen a unor factori ca:marile descoperiri tiin ifice;descoperirea de noi resurse,a r zboaielor,a evolu iilor. y C.mici conjuncturale(Kitchin)-cu durata de 3-4 ani,care se ncadreaz n cicl.decenale i determin evolu ia unui factor de produc ie. b)cicluri specifice: y C.n construc ii-care stabilesc evolu ia capitalului investit n construc ii. y C.agricol-stabile te rela ia conform c reia evalueaz raportul cerere-ofert n cadrul ramurei agricole. Ciclurile ec/ce dup durata oscila iei (amplitudei) i dimensiunile efectelor sale pot fi: 1) cicluri mici (2-4 ani), care se mai numesc par iale, deoarece afecteaz anumite blocuri economice.Alte blocuri ale economiei de asemenea simt aceste influen e, ns nu att de dur; 2) cicluri medii (10-15 ani), care afecteaz ntreaga economie. Prima criz decenal s-a declan at n Anglia n 1825 i n continuare ele se repetau cu frecven respectiv , inclusiv n alte ri, pe m sura trecerii acestora la produc ia mare ma inizat ; 3) cicluri mari (40-60 ani), cnd au loc muta ii substan iale n orient rile consumative ale popula iei, se acumuleaz realiz ri noi n tiin i tehnic ce provoac restructur ri masive n economie etc. Ciclurile mari se pot manifesta i ca crize mondiale ce afecteaz majoritatea rilor lumii. Ciclurile economice se deosebesc prin durat ,intensitate,prin profunzimea declinurilor i avnturilor,ns ele dispun de acelea i faze:avnt(boom)-punctul maxim al ciclului;faza de declin;faza de criz (punct minim al ciclului);faza de nviorare.n totalitatea lor fazele ciclului r-t un element al spiralei care reflect cr.ec-c . Faza de avint-vol.produc iei este maximal posibil.n act-tea ec-c se utilizeaz aproape toate capacit ile de produc ie.Economia se g se te n stadiul ocup rii depline a resurselor.Veniturile n societate cresc i cererea agregat preseaz produc ia,provocnd cre terea pre urilor sau infla ia prin cerere Faza de declin-ritmurile cre terii produc iei se reduc,ncep concedierile angaja ilor,ocuparea se mic oreaz ,cre te rata omajului,respectiv se diminueaz nivelul cheltuielilor totale n societate,dup care are loc mic orarea cererii totale.ns ,diminuarea cererii nu ntotdeauna este nso it de reducerea pre urilor.Pre urile se pot mic ora doar n cazul cnd declinul continu o perioad lung lund forma depresiei.Declinul poate fi nso it de stagfla ie,adic cre terea concomitent a infla iei i omajului.

70

Criza-(punctul minim al declinului)este caracterizat de faptul c nivelul produc iei i al ocup rii ajung la punctul critic.Dup acest punct critic ncepe faza de nviorare sau relansare economic . Faza de nviorare-spore te rata ocup rii,se reduce rata omajului;ca urmare sporesc veniturile n societate i cererea agregat .Pe m sura cre terii vol.de produc ie,spore te i nivelul general al pre urilor. Dintre for ele ce pot provoca trecerea ec-ei prin cele 4 faze pot fi men ionate:rela ia dintre costuri i pre uri;modificarea vol. i calit ii capitalului tehnic;rata dobnzii;factorul psihologic(nclina ia spre consum sau spre economii). Tipurile ciclului economic. Ciclu economic reprezinta o forma de desfasurare a activitatii economice cind trece prin mai multe faze si revine la faza initiala. Ciclurile economice numite dese ori si valuri sunt numeroase si variate. Astfel se intilnesc cicluri generale care cuprind ansamblul unei economii; cicluri specifice care vizeaza miscarea unei singure ramuri sau chiar a unui produs (cicl l agricol si u constructiilor, ciclul de viata a produselor). Ciclurile specifice sunt:
y ciclurile agricole, care stabileste relatia conform careia evaluiaza raportul cerere-oferta in cadrul ramurii agricole y ciclurile in constructii, care stabileste evolutia capitalului investit in constructii din aceata ramura Ciclurile economice generale se impart in urmatoarele categorii: y cicluri pe termen lung, de 50-60 ani, numite si seculare sau Kondratiev, ele stabilesc evolutia activitatii economice in decursul unei perioade de 50-60 ani, aceste cicluri se produc sub influeta unor factori ca marele descoperiri stiintifice, descoperirea de noi resurse, razboaie, revolutii y ciclurile pe termen mediu, de 8-10 (10-12) ani, numite decanale sau Juglar, ele reflecta deosebit de clar esenta evolutiei economice si lor li se acorda cea mai mare atentie in literatura de specialitate. y ciclurile pe termen scurt, de 3-5 ani, numite conjucturale sau Kitchen, aceastea se incadreaza in ciclurile decanale si determina evolutia unui factor de productie.

71

Intrebarea 52. Consumul Consumul constituie acea parte a venitului disponibil care este utilizat de menaje pentru achizi ionarea de bunuri de folosin curent i ndelungat i de servicii. La nivel macroeconomic, prin consum se subn elege totalitatea bunurilor i serviciilor procurate i folosite n scopul satisfacerii anumitor nevoi ntr-o ar , de regul , n decursul unui an de zile. Consumul este, astfel, o distrugere", o transformare a bunurilor i serviciilor, care se poate efectua fie imediat (produsele alimentare), fie progresiv, n decursul unei perioade mai ndelungate (casele de locuit, autoturismele, televizoarele etc). Consumul constituie cel mai mare component al venitului na ional (adic al cheltuielilor agregate). n structura cheltuielilor agregate, ponderea consumului se ridic pn la 6090% din venitul na ional. n rile dezvoltate, adic cu venituri nalte, structura consumului este alta, i anume: cheltuielile pentru produsele alimentare constituie 15%; mbr c mintea i nc l mintea - 10%; locuin a - 25%; odihna. 30%; transport i comunica ii - 20%. n rile n dezvoltare ns , chel-tuielile pentru produsele alimentare constituie adeseori mai mult de 70* 80 la sut din consum. Consumul este obiectivul final al procesului de produc ie. Mai mult. John Keynes sublinia chiar c consumul este singurul scop i singura int a oric rei activit i economice. Structura consumului Consumul are o structur complex . nainte de toate, el se mparte n consum final i consum intermediar. Consumul final constituie un proces de folosire a unui bun f r ca acesta s participe, in acest caz, la crearea altor bunuri economice. Ca exemple concrete ale consumului final vom nominaliza urm toarele: a purta o hain , a mnca un m r, a privi un film, a asculta cu mare interes, desigur, un curs de teorie economic etc. Consumul intermediar este un proces de utilizare a unui bun pentru confec ionarea altor bunuri. n cazul consumului intermediar, bunurile folosite snt : fie ncorporate n alte bunuri (materie prim ), fie distruse (energia) sau uzate n procesul de produc ie (instrumentele, utilajul, ma inile etc). Din punctul de vedere al sursei de finan are, consumul poate fi; a) privat (menajele i ntreprinderile); b) public (administra iile publice). n func ie de durat , consumul poate fi: a) de bunuri de folosin curent ; b) de bunuri de folosin ndelungat . M rimea i structura consumului snt influen ate de dou categorii de factori, i anume: 1) factori obiectivi; 2) factori subiectivi. Factorii obiectivi snt: a) m rimea, dinamica i modelul repartiz rii veniturilor; b) nivelul i evolu ia pre urilor; c) rata dobnzii; d) schimb ri n politica fiscal . Factorul subiectiv se refer , n primul rnd, la nclina ia psihologic " a oamenilor spre consum, precum i la previziunile referitoare la venitul viitor, la perspectiva schimb rii pre urilor. Principalul factor care determin m rimea consumului este venitul. Consumul evolueaz n aceea i direc ie ca i venitul: cresc veniturile -cre te i consumul, i invers. Dar n propor ii diferite. Rela ia dintre venit i consum este subiectul mai multor teorii, cele mai cunoscute fiind: teoria (legea) lui Engel i teoria sau legea psihologic fundamental a lui J. Keynes. Legea lui Engel

72

Economistul i statisticianul german Ernst Engel (1821-1896), studiind caracterul raportului dintre dinamica veniturilor popula iei i dinamica structurii cheltuielilor acesteia pentru consum, formuleaz o lege ce-i poart numele, numit i legea consumului". Legea lui Engel studiaz sensibilitatea (schimbarea) consumului unui bun ( i a cererii lui, evident) n func ie de cre terea sau diminuarea veniturilor. Pentru a n elege cum are loc aceast modificare, vom reaminti aici c , din punctul de vedere al elasticit ii fa de venit, bunurile se mpart n trei categorii, i anume: a) bunuri inferioare, al c ror consum se reduce o dat cu cre terea veniturilor (produsele alimentare etc); b) bunuri normale, al c ror consum spore te paralel cu sporirea veniturilor (mbr c minte, locuin e); c) bunuri superioare, al c ror consumdepaseste sporul veniturilor (cheltuieli pentru odihn , distrac ii). Legea formulat de nsu i Engel sun n felul urnlSTor: \,i3i ct ui individ, o familie, un popor snt mai s raci, cu att este mai mare par tea din venit pe care ace tia trebuie s o consacre ntre inerii lor fizic n care alimenta ia constituie partea cea mai important "15. Mai trziu, economistului german i-au fost atribuite i alte afirma ii n prezent, legea lui Engel sun astfel: o dat cu cre terea w niturilor, cheltuielile destinate procur rii produselor alimentare cresc, dar ntr-o propor ie mai mic deck cre terea venitului, cheltuielile pentru mbr c minte i locuin cresc propor ional cu cre terea venitului, cheltuielile pentru odihn i educa ie cresc n propor ii mai mari dect cre terea venitului. Legea lui Engel se refer la evolu ia structurii consumului att a unu! individ, ct i a menajelor i chiar a unui popor ntreg. Pentru a determina aceast structur , se folose te no iunea de coeficient bugetar, car< constituie raportul dintre m rimea cheltuielilor pentru un element a consumului i totalul consumului. Legea nclina iei psihologice spre consum O alt teorie a consumului apar ine economistului englez J. Keynes i se nume te n mod diferit: teoria venitului curent, legea nclina iei psihologice spre consum sau legea psihologic fundamental . Potrivit opiniei lui Keynes, individul consum doar n func ie de venitul disponibil, adic de venitul curent. M rimea i structura consumului i raportul acestora cu m rimea venitului snt determinate de o lege de natur psihologic , ce are la temelie nclina ia spre consum, prin care se subn elege dorin a oamenilor de a- i modifica consumul tn func ie de schimbarea veniturilor. ntre consum i venituri exist o dependen de natur psihologic stabil . Acest raport constituie con inutul legii descoperite i formulate de J. Keynes. Potrivit legii psihologice fundamentale, o dat cu cre terea sau sc derea veniturilor, de regul i n medie, oamenii m * n s - i m reasc sau s - i diminueze consumul, dar nu m aceea i m sur , ci ntr-o m sur mai mic . De exemplu, dac venitul unui menaj va cre te cu 10%, de regul , consumul va spori doar cu 5-6%. Totodat , dac venitul se va reduce cu 10%, consumul se va diminua i el, dar mai pu in, s zicem cu 5-7%. Pe termen scurt, func ia consumului, care este leg tura func ionala dintre venit i cheltuielile de consum, are o form concav . Adic o dat cu cre terea veniturilor cre te i consumul, dar n propor ii diferite (Figura 12.1). Vom remarca aici c , potrivit unei alte teorii a consumului, numit teoria venitului permanent*, consumul va fi influen at nu de m rimea venitului curent, adic disponibil, cum consider J. Keynes, ci de venitul pe care individul anticipeaz c l va ob ine de-a lungul ntre gii sale vie i. Acest venit corespunde venitului permanent, de i, desigur, pot avea loc i anumite abateri n sus sau n jos, dar aceste abateri snt considerate ntmpl toare i nu modific esen a teoriei. Rata medie i rata marginal a consumului

73

Corela ia dintre venit i consum se analizeaz i cu ajutorul unui asemenea indicator precum rata de consum sau nclina ia spre consum. Rata medie a consumului constituie raportul dintre consumul total i venit i exprim partea din venit ce se cheltuie te prin consum. c= C/V unde: c - rata consumului; C - consumul total; V - venitul total. Acest indicator se exprim , de regul , n procente (5%), dar se foloIe te i sub forma unui num r zecimal (0,5). ntruct, potrivit legii psihologice fundamentale a lui Keynes, o dat cu cre terea sau sc derea venitului, consumul cre te sau scade, dar ntr-o propor ie mai mic , atunci cnd spore te venitul, nclina ia medie spre consum (sau rata consumului) are tendin a de reducere. Dup cum rezult din Figura 12.2, atunci cnd veniturile cresc de a 20 la 80, rata medie a consumului (c') scade de la 7 la 2. Rata marginal a consumului arat cu ct spore te consumul (C) la cre terea cu o unitate a venitului disponibil (VD): VD: c=C/VD Rata marginal a consumului indic ce parte din venitul disponibil suplimentar se va ad uga la consum ntr-o anumit perioad de timp. La o cre tere a venitului disponibil VD -, va cre te i consumul C, dar VD > C.Astfel, raportul-este pozitiv. 53.Economiile: tipuri i factori. Func ia economiilor. Motivele economisirii Rata de economisire Dup cum tim deja, o parte a venitului na ional se consum , pe cnd cealalt se economise te (aceast divizare n consum i economii are lo< i la nivelul veniturilor familiale etc). Ecomisirea nu este un scop n sine sau un moft al cuiva. Economisirea este o necesitate obiectiv , deoarece, dac tot ce s-ar produce s-ar consuma, nu ar exista nici un progres, nici o cre tere economic . Partea venitului na ional care se economise te constituie temelia material pentru reluarea procesului de produc ie la o scar mai larg i la un nivel mai nalt al dot rii tehnice a ntreprinderilor. Oricum, cea mai mare parte a economiilor se transform n investi ii, care la rndul lor snt folosite pentru sporirea produc iei. ns economiile constituie nu numai o necesitate obiectiv , ci i un sacrificiu din partea popula iei, deoarece se renun la o parte din venitul disponibil (care ar putea fi consumat ), pentru a avea pe viitor un consum mai bun, mai calitativ, mai important. Economiile reprezint partea venitului care nu a fost consumat sau, altfel spus, diferen a dintre venit i consum: E = V - C unde: E - economiile;V - venitul na ional; C - consumul. tiin a economic a demonstrat c n condi iile cre terii veniturilor nclina ia de a economisi devine mai puternic dect nclina ia de a consuma. ntruct economiile constituie temelia investi iilor, prin aceast tendin se creeaz condi iile necesare pentru ca rile i persoanele mai bogate s devin i mai bogate, s se distan eze i mai mult de cei r ma i n urm . Este necesar de a face distinc ie ntre economii nete (partea venitului care nu se consum ) i economii brute (sau globale), care snt formate din suma economiilor nete i a consumului de capital fix (m rimea amortiz rii). Economiile mai pot fi divizate n economii ale sectorului privat i economii ale sectorului public. n rile dezvoltate, cea mai mare parte a economiilor apar ine sectorului privat, n mod special persoanelor fizice i menajelor. n fond, pornind de la un anumit nivel al venitului, orice agent economic are posibilitatea de a economisi. ns formarea de economii nu este un scop n sine, de aceea ea are loc doar atunci cnd exist o anumit motiva ie.

74

nclina ia spre economii este un fenomen de natur psihologic . Ea porne te de la dorin a omului de a utiliza banii pe care i are n alt mod dect a~i cheltui pentru procurarea bunurilor materiale i a serviciilor. Menajele economisesc prin plasarea unei p r i a venitului, r mase disponibile dup sc derea cheltuielilor de consum, la casele de economii, prin procurarea ac iunilor sau a obliga iilor, n fine, prin p strarea unor sume de bani la ciorap". Motivele n virtutea c rora agen ii economici, n principal menajele, precum i persoanele fizice, fac economii snt foarte diferite. n opinia lui J. Keynes, aceste motive au la temelie dorin a oamenilor: 1) de a crea o rezerv pentru situa ii neprev zute; 2) de a se asigura n vederea unui previzibil viitor nefavorabil, determinat de mb trnire, de studiile membrilor familiei sau de ntre inerea unor persoane dependente; 3) de a putea beneficia de dobnzi i de sporuri de valoare; 4) de a putea majora treptat cheltuielile pentru ridicarea standardului de viat ; 5) de a avea o senza ie de independen i libertate; 6) de a asigura o marj de manevr pentru punerea n aplicare a unor proiecte speculative sau comerciale; 7) de a l sa averea mo tenitorilor; 8) de a- i satisface, pur i simplu, zgrcenia. Cu alte cuvinte, principalele motive din care persoanele fizice i mic oreaz consumul i i sporesc economiile pornesc de la spiritul de afaceri i dorin a de mbog ire, spiritul de pruden i setea de independent. Ponderea economisirii n venit este calculat cu ajutorul unui indicator numit nclina ie medie spre economisire" sau rat de economisire", care constituie raportul dintre economisirea brut i venitul disponibil. Astfel, dac un menaj are un venit disponibil de 2000 de lei, din care economise te lunar cte 400 de lei, atunci rata de economisire (sau nclina ia medie spre economisire) va fi urm toarea:el 4 x 100% V n exemplul de mai sus rata de economisire va fi egal cu 20%: el = 400 x 100% = 20% " 2000unde: el - rata de economisire; E - economiile; V venitul disponibil. Rata de economisire (nclina ia spre economisire), ca, de altfel, i rata de consum, se modific nu doar n urma modific rii veniturilor. Mai exist i al i factori, att obiectivi, ct i subiectivi, care pot influen a tendin a oamenilor de a economisi. Printre acestea vom nominaliza: rata dobnzii (cnd aceasta este joas sau n sc dere, pe termen scurt aceast situa ie descurajeaz economiile); politica fiscal (impozitele mari descurajeaz economiile); puterea de cump rare a banilor (cnd aceasta scade, scad i economiile). Economiile pot fi utilizate n mod diferit, n principal sub form de tezaurizare, plasamente i investi ii.Tezaurizarea constituie un proces de p strare a banilor n diferite ascunzi uri, cum ar fi: safeurile, la ciorap" etc. Plasamentele snt o form de transformare a banilor economisi i n active financiare, cum ar fi: ac iunile, obliga iile etc. Scopul plasamentului este ob inerea unui c tig sub form de dividend i dobnd . Investi ia este forma de utilizare a economiilor pentru procurarea bunurilor de produc ie i a bunurilor imobiliare, n scopul ob inerii unui profit oarecare. Folosirea economiilor pentru investi ii este considerat o economisire creativ , pe cnd folosirea economiilor pentru plasamente sau tezaurizare este o economisire steril .

75

Intrebarea 54. Investi iile n economie: tipuri i factori de influen . INVESTITIILE Exist capital tehnic i capital financiar. Capitalul tehnic numit i real" sau fizic", constituie stocul de bunuri utilizate pentru producerea altor bunuri. Capitalul financiar are forma activelor financiare (bani n numerar, depozite bancare, ac iuni, obliga ii etc). La nceput, orice capital a pornit de la o sum oarecare de bani. Procurarea bunurilor de capital constituie actul de investire. Or, capitalul poate fi tehnic i financiar. Din acest punct de vedere, snt considerate investi ii i cheltuielile pentru cump rarea ac iunilor i a obliga iunilor. Acestea se numesc investi ii financiare sau de portofoliu. Procurarea unor bunuri de consum de folosin ndelungat , cum ar fi locuin ele i autoturismele, precum i a unor terenuri de p mnt, poate fi considerat investi ie doar din punct de vedere contabil. De ce? Fiindc folosirea acestor bunuri nu contribuie la cre terea capitalului tehnic i nu constituie o premis pentru sporirea avu iei na ionale. Are loc, pur i simplu, un proces de schimbare a proprietarului. i att n sens economic, termenul investi ie" se folose te doar n cazul procur rii noilor active fizice: a utilajului, echipamentului, cl dirilor destinate activit ii economice, a materiei prime i materialelor. Investi iile fizice sau tehnice sporesc capacit ile de produc ie ale unei ri. Investi iile reprezint totalitatea cheltuielilor care se fac pentru procurarea bunurilor de capital, in scopul cre terii capitalului fix i a stocurilor de capital circulant i al sporirii pe aceast cale a avu iei na ionale, lat i o defini ie mai succint : investi iile reprezint acea parte a venitului care este folosit pentru formarea i cre terea capitalului. Prin investi ii are loc procesul de formare, de cre tere i de modernizare a capitalului tehnic. Potrivit opiniei lui J.M. Keynes, investi iile constituie actul economic fundamental care determin o cre tere a venitului na ional. Investi iile snt, astfel, premisa real a expansiunii economice. CLASIFICAREA Investi iile au o structur complex i pot fi clasificate dup mai multe 1 criterii. Astfel, din punctul de vedere al formei de proprietate, investi iile pot fi: a) private i b) publice. Dup originea geografic a capitalului, pot fi: a) investi ii interne i b) investi ii externe (sau str ine). n lumea contemporan , investi iile str ine au luat o amploare f r precedent, devenind ntr-un fel principala for motrice a globaliz rii. n anii 1945-1985, volumul investi iilor directe str ine a crescut anual cu 7%, acestea fiind de dou ori mai mari dect ritmurile de cre tere a PIB-ului mondial. n anii 1998-2002 ns , volumul acestora a crescut, n fiecare an, n medie cu circa 17%, ritmurile de cre tere a PIB-ului mondial r mnnd acelea i - de 3-4% anual. Din punctul de vedere al modului de formare i folosire, investi iile se mpart n: a) investi ii de nlocuire i b) investi ii nete sau de dezvoltare. Investi iile de nlocuire snt destinate refacerii i rennoirii capitalului fix consumat, adic a capitalului scos din func iune n urma uzurii fizice. Izvorul acestor investi ii este fondul de amortizare, cu alte cuvinte sumele de bani destinate nlocuirii echipamentului, cl dirilor, utilajului uzat. Investi iile nete, al c ror izvor snt economiile, snt destina-te sporirii volumului de capital fix i a stocurilor de capital circulant. In via a real , investi iile nu snt egale cu economiile. Astfel, nu toate economiile snt cheltuite n ar , o parte din ele pleac peste hotare, n acela i timp, de peste hotare pot veni sume importante de bani. n cazul Republicii Moldova, ace tia snt banii transfera i n ar de c tre persoanele care lucreaz peste hotare. Banii care vin n ar snt mai mul i dect economiile f cute de moldovenii r ma i acas .

76

Din punct de vedere teoretic, se presupune ns c ntr-o ar oarecare economiile i investi iile coincid cantitativ, adic I = E (sau S). n acest fel, avem o nou formul a venitului na ional disponibil, care este: V= C + L. Investi iile brute (sau totale) constituie suma investi iilor de nlocuire i a investi iilor nete. Ele contribuie la formarea brut a capitalului : Ib = In + I unde: Ib - investi iile brute; In - investi iile nete; I - investi iile de nlocuire. Investi iile brute au ca scop cre terea dimensiunilor capitalului ca factor de produc ie, precum i nlocuirea sau modernizarea capitalului fix aflat n func iune sau consumat. Investi iile brute se numesc astfel deoarece includ nu numai investi iile noi, adic investi iile nete, ci i sumele de bani destinate amortiz rii capitalului. Clasificarea investi iilor se poate face i dup alte criterii Astfel, dup obiectul destina iei investi iile pot fi: a) productive (aceste investi ii au ca obiectiv cre terea i modernizarea utilajului i a echipamentelor, n urma c rora are loc sporirea volumului global de produc ie); b) administrative, destinate mbun t irii infrastructurii (drumuri comunica ii, echipament colar i medical etc); c) n locuin e. Investi iile nete pot fi: a) materiale (destinate echipamentului, cl dirilor, mijloacelor de transport productiv etc); b) imateriale (sau incorporate), destinate efectu rii cercet rilor tiin ifice, procur rii de brevete i licen e, instruirii muncitorilor, cheltuielilor de marketing i publicitate etc. O form specific a investi iilor imateriale snt investi iile n capitalul uman, destinate preg tirii cadrelor, sporirii gradului de cuno tin e i abilit i ale popula iei n prezent, cel mai popular manual de teorie economic din SUA este scris de profesorul Joseph E. Stiglitz, laureat al Premiului Nobel pentru economie (2001), n colaborare cu profesorul Cari E. Walsh. n aceast lucrare, investi iile snt clasificate, adic grupate (dup criteriul cheltuielilor), n trei categorii; a) investi iile n fabrici i echipamente; b) investi iile n stocuri, formate prin depozitarea produc iei ob inute n scopul ob inerii unor vnz ri mai mari n viitor sau prin depozitarea materiei prime, n cazul apari iei unor situa ii extrem de favorabile; c) investi iile reziden iale, care reprezint achizi iile de c tre menaje de noi locuin e. Structura investi iilor se modific n func ie de ramura economiei na ionale, dar mai ales de nivelul de dezvoltare al rii respective. Dup cum men ioneaz autorii sus-cita i18, n vechea economie, investi iile erau asociate cu imaginea construc iei unei noi fabrici sau a unei cl diri de birouri sau cu achizi ia unei ma ini de treierat ori a unei ma ini pentru realizarea de imprim ri metalice" A a a fost n trecut. n prezent, exist o alt imagine a investi iilor, mai cu seam n rile industrial dezvoltate, unde se vorbe te tot mai mult de o nou economie. Ast zi investi iile se identific cu alte imagini, cu alte schimb ri. Aceasta transformare se datoreaz , n primul rnd, modific rii structurii investi iilor, n special cre terii: a) cheltuielilor pentru procurarea echipamentelor de prelucrare a informa iilor; b) cheltuielilor care sporesc capacitatea firmei de a inova; c) cheltuielilor f cute pentru men inerea reputa iei firmei. Astfel, n SUA, ponderea echipamentelor de prelucrare a informa iilor i software n totalul investi iilor a crescut de la 14% n 1980 pn la circa 28% n 2000. Factorii care influen eaz decizia de a investi Factorul principal de care depinde m rimea investi iilor snt economiile. Economiile constituie rezultatul comportamentului colectiv al consumatorilor (menajelor), pe cnd investi iile snt determinate de comportamentul colectiv al ntreprinz torilor. De i aceste grupuri sociale urm resc scopuri diferite, de i decizia de a economisi este luat , n fond,

77

de menaje, iar cea de a investi - de ntreprinderi, la nivelul ntregii ri volumul investi iilor, n linii mari, tinde s -1 egaleze pe cel al economiilor. Decizia de a economisi influen eaz asupra ratei dobnzii. La rn-dul s u, rata dobnzii este indicatorul pe baza c ruia se iau nemijlocit hot rrile de a investi (n acest caz, rata dobnzii este corelat cu rata profitului). Atunci cnd rata dobnzii este joas , ntreprinz torii snt ncuraja i s investeasc , i invers, atunci cnd rata dobnzii este mai nalt dect rata profitului, imboldul de a investi poate disp rea. Constat m deci c ntre decizia de a investi i rata dobnzii exist o rela ie invers propor ional . Pe lng a) m rimea economiilor i b) rata dobnzii decizia de a investi este influen at i de al i factori. Ace tia snt: c) M rimea impozitelor. Atunci cnd povara fiscal este mare, scad posibilit ile de a economisi, deci i de a investi. d) Previziunile i a tept rile ntreprinz torilor. Atunci cnd ntreprinz torii snt optimi ti i a teapt profituri nalte, investi iile cresc. Din contra, anticip rile pesimiste reduc investi iile. e) Ritmurile cre terii economice. n condi iile n care economia se dezvolt cu ritmuri nalte, cre te, de obicei, att m rimea absolut , ct i rata investi iilor. f) Progresul tehnico- tiin ific. Atunci cnd apar noi tehnologii si utilaje, mai productive, cresc posibilit ile ob inerii unor profituri mai nalte i deci cresc i investi iile. dific rile intervenite n cererea agregat vor afecta n special pre urile i nu vor modifica deloc sau foarte pu in produc ia. Intrebarea 55.Cererea agregat i determinan ii ei. Cererea agregat sau global r-t cantitatea total de bunuri i servicii finale care este cerut ntr-un interval de timp n cadrul unei ec-ii.Cererea global de regul constituie suma cheltuielilor destinate procur rii m rfurilor i serviciilor produse de ec-ia na ional a unei cumpere la un nivel dat al pre urilor.ntruct cererea agregat se determin prin m rimea cheltuielilor reale f cute pu procurarea bunurilor i serviciilor,ea este format din mai multe elemente componente. Factorul principal care influen eaz m rimea cererii agregate reale este nivelul general al pre urilor.Acest factor este att un impact nemijlocit asupra deciziei de a consuma,ct i indirect prin intermediul altor variabile ec-ce,n cazul dat numite efecte.Acestea snt:  efectul ratei dobnzii-const n faptul c odat cu cre terea pre urilor are loc o sporire a cererii de moned n economie,ceea ce duce la cre terea ratei dobnzii.Ca urmare a ridic rii ratei dobnzii,scade volumul investi iilor,precum i consumul bunurilor de folosin ndelungat ,care n mare parte snt procurate pe credit.Astfel,cre terea pre urilor condi ioneaz cre terea ratei dobnzii,care la rndul s u conduce la sc derea cererii agregate prin reducerea cererii de investi ii i a bunurilor de folosin ndelungat .  efectul de avere-const n modificarea valorii reale a bog iei i deci a consumului real sub influen a modific rii pre urilor.Astfel,atunci cnd cre te nivelul general al pre urilor,scade valoarea real a activelor financiare ale popula iei,deoarece cu aceea i sum de bani se poate cump ra o cantitaate mic de bunuri i servicii.n consecin ,are reducerea consumului i deci i a cererii agregate.  efectul exportului net-acesta este diferen a pozitiv dintre export i import.M rimea exportului net depinde de raportul dintre pre urile na ionale i pre urile de pe pia a extern .Atunci cnd pre urile na ionale cresc,produsele externe devin mai ieftine n compara ie cu cele confec ionate de c tre produc torii autohtoni.Aceast situa ie conduce la cre terea importurilor i reducerea exporturilor.Astfel exportul net se reduce,ceea ce mic oreaz cererea global . Astfel ajungem la concluzia c ntre cererea agregat i nivelul general al pre urilllor exist o rela ie negativ ,un raport invers propor ional.Acest raport se stabile te prin

78

intermediul unor asemenea m rimi variabile cum ar fi:efectul averii,efectul ratei dobnzii;efectul exportului net. Intrebarea 56 Oferta agregat i determinan ii ei oferta global sau agregat r-t cantitatea total de bunuri i servicii pe care firmele inten ioneaz i pot s o vnd ntr-o anumit perioad de timp,la un anumit nivel al pre urilor.Cantitatea de bunuri pe care firmele snt dispuse s o ofere spre vnzare,adic oferta global ,depinde de mai mul i factori i anume: y nivelul mediu al pre urilor pe economie-n acest caz ntre m rimea ofertei globale i nivelul general al pre urilor exist o interdependen direct propor ional .Adic ,odat cu ridicarea pre urilor,va cre te i cantitatea de bunuri i servicii oferit de firme. y M rimea ofertei globale se poate modifica i n func ie de al i factori dect pre ul.Printre ace tia vom nominaliza,n primul rnd modificarea pre urilor factorilor de produc ie,adic a muncii(salariile),a materiei prime,a echipamentului i utilajului,a informa iei.Astfel,o cre tere a salariilor (o component important a costului de produc ie)va conduce la o reducere a cantit ii de bunuri produse cu aceea i sum de bani i deci la o reducere a ofertei.Acela i lucru se va ntmpla cnd va cre te pre ul la ceilal i factori de produc ie,n cazul RM,materia prim pu industrie i resursele energetice,n principal importante.n ambele cazuri,cantitatea de bunuri produs i oferit spre comercializare de c tre ntreprinderile moldovene ti,va sc dea. Cre terea nsemnat a pre urilor la factorii de produc ie Intrebarea 57. Modelul AD AS de echilibrul macroeconomic. In economie, toate fenomenele se afl ntr-o interdependen permanent . Schimbarea unui agregat macroeconomic modific , ntr-o direc ie sau alta, ntr-o m sur mai mare sau mai mic , alte m rimi macroeconomice. La nivelul unui produs, n urma confrunt rii cererii cu oferta, se stabile te pre ul acestuia. Cum se stabile te ns nivelul general al pre urilor n cadrul ntregii economii? Care snt condi iile ca acest nivel s r mn stabil o perioad mai ndelungat ? Cum se poate men ine un echilibru mobil ntre cererea global i oferta global a a nct nivelul general al pre urilor s r mn neschimbat? La acestea, precum i la alte ntreb ri asem n toare, g sim r spunsul analiznd modelul AD-AS, model care a devenit unul din instrumentele importante de elaborare a politicii economice. Modelul AD-AS este modelul echilibrului macroeconomic. Curba AD descrie rela ia dintre cererea agregat i nivelul general al pre urilor, iar curba AS reprezint raportul dintre Oferta agregat i, de asemenea, nivelul general al pre urilor. Echilibrul macroeconomic se stabile te n punctul n care curba AD se intersecteaz cu curba AS . Rezult c echilibrul general se stabile te n punctul n care se intersecteaz curba AD i curba AS. Acest punct reprezint acel volum al produc iei i acel nivel al pre urilor spre care tinde economia.

79

58. Cauzele, tipurile, indicatorii omajului omajul reprezint nefolosirea, n forme i grade diferite, a unei p r i a for ei de munc active. El constituie o problem central a societ i contemporane. Pe lng folosirea insuficient a resurselor umane, omajul reflect i existen a unor venituri joase ale popula iei. Pierderile cauzate de omaj sunt substan iale att n aspect economic, ct i social. Practica mondial a demonstrat c utilizarea deplin (n pro ie de 100%) a por poten ialului bra elor de munc este imposibil . Aceast stare este rezultatul influen ei unor factori obiectivi, cum ar fi necorespunderea posibilit ilor, voin ei, gusturilor i aptitudinilor indivizilor cerin elor economiei, cre terea numeric a popula iei, raritatea resurselor, alegerea profesiei, progresul tehnic, schimbarea ocupa iei, cauze familiale etc. Astfel, conform aprecierii tiin ei, omajul natural se estimeaz la 5-6% din num rul popula iei apte de munc . Pia a muncii, ca i oricare alt pia , va tinde spre un echilibru al salariului (pre ului), la care cererea agregat pentru fiecare categorie de munc va coincide cu oferta ei. Numai atunci se va stabili echilibrul general, care nu va da na tere la tendin e de cre tere sau descre tere a dimensiunilor salariilor. Oscila iile cererii de munc i ale ofertei de munc vor permite, n aspectele cele mai generale, s se r spund la ntrebarea de ce salariile sunt mari sau mici. Echilibrul pe pia a muncii, conform concep iei concuren ei perfecte, indic asupra imposibilit ii unui omaj ct-dect ndelungat, iar oscila iile raportului cerere-ofert a muncii vor reflecta n mod direct disensiunule salariilor. Factorii care genereaz dez echilibrul cererii-ofertei sunt considera i numai cei de natur economic . n realitate exist concuren a imperfect , ceea ce se manifest n prezen a unui omaj cronic. Aceasta se explic prin faptul c pe pia a muncii influen eaz factorii din afara con curen ei, care deplaseaz echilibrul de la punctul clasic al acestuia. Dar aceste devieri ale echilibrului pe pia a muncii pot fi reglate eficient de c tre stat prin mecanisme macroeconomice. Pia a muncii este responsabil doar de gre elile (dezechilibrele) provocate de ea ns i. De rnd cu tendin ele de cre tere a flexibilit ii pie ei muncii, cre te i riscul sporului omajului, se m re te instabilitatea n echilibrul cerere-ofert de bra e de munc . Pia a muncii nu poate fi supus regl rii prin factori economici. Omul, fiind o resurs economic , este i un individ social purt tor al motiva iei activit ii economice. Astfel, pia a muncii are urm toarele particularit i caracteristice: - p strarea libert ii de alegere a ocupa iei, de schimbare a acestei ocupa ii, existen a posibilit ilor de activitate n afara procesului economic; - echilibrul cerere-ofert tinde spre o prevalare crescnd a ofertei fa de cererea relativ a muncii; - pre ul muncii tinde a fi mai jos de cel mediu normal . a. Se cere a fi g sit un asemenea mecanism de func ionare a pie ei muncii, care ar permite mbinarea optimal a eficien ei economice cu progresul general al societ ii umane. Cauzele st rii de omer pot fi benevole sau for ate. omaj benevol apare n virtutea faptului c lucr torii nu doresc s munceasc din cauza salariului mic propus, prefer s nu se mpace cu condi iile de munc inacceptabile, din motive familiale sau alte considerente personale. omaj for at este n cazul n care lipse te un loc de munc , de i persoana poate i dore te s munceasc . Este destul de dificil a depista motivele adev rate ale neangaj rii n cmpul muncii, deoarece oamenii nu sunt dispu i psihologic s recunoasc motivele adev rate ale st rii sale i caut argumente n afara voin ei proprii. n RM, m ales n perioada de tranzi ie, problema omajului este foarte acut . Sute de mii de oameni pleac peste hotare n c utare de lucru. De i n legisla ie sunt prev zute m suri de protec ie social n caz de omaj, perspectiva nu este prea optimist . Plasndu-se pe al aptelea loc n Europa dup densitatea popula iei, Republica Moldova se va confrunta cu

80

o cre tere masiv a omajului n urma retehnologiz rii complexului agroalimentar. Un fermier american se ispr ve te cu prelucrarea unei suprafe e de 800-1000 hectare. n Republica Moldova, unde n medie unui sat de 1000-1500 lucr tori i revine o mo ie de 2000-3000 hectare, dup introducerea tehnologiilor moderne, n agricultur vor fi antrena i 5-10 familii, restul completnd armata omerilor. n orice caz, problema omajului trebuie s persiste permanent n aten ia politicienilor. Nivelul omajului poate fi evaluat n indici absolu i, reprezentnd num rul omerilor (neangaja ilor) n totalul bra elor de munc ale rii. Problema aprecierii nivelului omajului este dificil din cauza c legea prevede acordarea statutului de omer pe un anumit termen (un an, ase luni). Nivelul real al omajului este mult mai mare dect datele oficiale statistice. n diferite ri nivelul natural al omajului nu este acela i. n SUA, n anii 60, el era estimat la 4%, n anii 80 se aprecia la 6-7%, iar prin anii 90 se numea cifra de 8-9%. Difer i structura omajului, statistica aprecierilor acestuia, modalit ile nregistr rii omerilor i durata ei. Multe ri se confrunt cu migra iunea ilegal , fenomen ce creeaz tensiuni sociale, cnd popula ia autohton nu se poate plasa n cmpul muncii din cauza migran ilor mai ieftini. Dac lu m n considerare c produsul na ional al Republicii Moldova a sc zut din 1990 pn n 1999 cu aproximativ 70%, poate fi estimat nivelul general al omajului c tre nceputul anului 2000 conform urm toarelor calcule: pierderile PN = 70% : 2,5%=28%, ad ugnd 7% de omaj natural, ob inem cifra de 35%; din totalul de 4 317 000 de locuitori 52% sunt ap i de munc , ceea ce constituie cifra de 2 24 500 de oameni. La un omaj de 35% - 685750 de oameni, n diferite variante, nu au fost antrena i n cmpul muncii. Anume la acest nivel se estima n mass-media problema utiliz rii for ei de munc n Republica Moldova c tre finele anului 1999 nceputul anului 2000. Oficial nregistra i erau ns numai 10419 omeri.

81

Intrebarea 59: Costurile omajului. Legea lui A. Ouken. Desfasurarea procesului de reforma a condus in Republica Moldova la manifestarea unor puternice tensiuni pe piata muncii, ca urmare fiind aparitia somajului. Somajul este un factor negativ. El impune conturi economice si neeconomice. La costurile economice se refera:
y costul social, consta in faptul ca in cea mai mare masura, anume somajul alimenteaza asemena fenomene ca crimele, furturile, actele de vandalism, narcomania etc. Somajul este este un factor de instabilitate sociala si politica, capabil sa indrepte societatea pe calea cea gresita. Datorita efectului psihologic pe care il poate provoca asupra indivizilor si datorita problemelor sociale pe care le paote genera, apare costul social al somajului. y costul financiar, se compune din suma indemnizatiilor pentru somaj achitate de autoritatile publice si din cheltuielele pentru intretinerea oficiilor de plasare a fortei de munca. Indemnizatiile au ca scop nu numai asigurarea somerilor cu mijloace de subzistenta, dar si scopul de crestere a conditiilor necesare pentru recalificarea somerilor, pentru ridicare nivelului lor de instruire si reintegrarea acestora in cimpul de munca cu un potential profesional si intelectual mai mare. y costul economic, acest cost se determina ca diferenta dintre Venitul National potential si cel real. Este evident ca in cazul somajului, nivelul productiei este mai scazut decit in cazul ocuparii depline. Costul dat se determina de pierderile productiei ca urmare a subutilizarii fortei de munca. Din conturile neeconomice face parte costul individual, care consta in faptul ca peroana aflata in situatie de somaj isi reduce esential veniturile si este supus unei stari de depresie si stresuri puternice.

Legea lui Ouken fiecare sporire a nivelului somajului ciclic cu 1% peste rata naturala a somajului, este insotita de o reducere a PNB cu 2,5-3% fata de nivelul productiei potentiale. Formula de calcul fiind (Y-y)/y = - *(U-Un) Y= PIB real y=PIB potential U=rata reala a somajului Un=rata naturala a somajuli =coeficientul sensibilitatii PIB fata de modificarea somajului ciclic (coeficientul lui Ouken) Politici anti- omaj. Obiectivul principal al politicilor anti omaj este acela de a proteja veniturile ob inute de gospod rii de fluctua iile inacceptabil de mari determinate de trecerea n omaj a unuia sau mai multor membrii din cadrul unei gospod rii. Politicile anti omaj pot fi mp r ite n dou mari categorii : politici pasive; politici active. Politicile pasive sunt acele politici prin care statul sus ine direct nivelul de trai al indivizilor ale c ror anse de angajare n munc au sc zut considerabil prin plata direct a omerilor.

82

Politicile pasive cresc, ns , cheltuielile statului, deci deficitul bugetar i datoria public , fapt ce constituie o surs infla ionist destul de puternic , avnd n vedere c deficitul bugetar se acoper sporind, de regul , oferta de bani, m sur cu efect infla ionist direct. Principala deficien a politicilor pasive const n aceea c ele sunt adoptate dup ce o persoan a devenit omer. Adep ii unor astfel de politici motiveaz necesitatea acord rii ajutoarelor de omaj prin dou argumente. Primul ar fi acela al acoperirii costurilor sociale ale omajului pentru care, pn la urm , omerii nu sunt vinova i. Al doilea este legat: de evitarea distorsiunilor pe care le-ar introduce pe pia a for ei de munc interven ia direct a statului. Cu toate acestea, tot mai pu ine ri, mai ales dintre cele mai pu in bogate, sunt dispuse sa acorde u or ajutoare de omaj. Ajutoarele de omaj pot fi f cute mai pu in atractive prin mic orarea valorii lor, prin reducerea duratei lor sau prin ambele m suri. Cu toate acestea, nu s-a pus nc problema renun rii complete la astfel de politici. Politicile active n domeniul pie ei muncii sunt acele politici prin care se intervine direct pe aceast pia cu scopul declarat de a reduce rata omajului, astfel nct ea s se stabilizeze n jurui ratei de echilibru a omajului. Aceste politici active sunt de trei tipuri principale: a) Eforturi pentru a nlesni intrarea n contact a ofertan ilor i doritorilor de locuri de munc prin plasare, consultan i orientare profesional , cursuri de preg tire i consultan intensiv pentru cei dezavantaja i, asistent pentru a nlesni mobilitatea geografic .a. b) Programe de recalificare a omerilor: Programe de preg tire a omerilor adul i n noi meserii sau programe orientate c tre cei amenin a i cu pierderea locurilor de munc ; c) Crearea de locuri de munc : crearea direct de locuri de munc n sectorul productiv prin acordarea de subven ii pentru p strarea anumitor muncitori sau angajarea de omeri cu stagiu ndelungat; aloca ii pentru ntreprinderile care angajeaz tineri; crearea de locuri de munc temporare n sectorul public .a. Politicile active pot ajuta omerii prin recalificare, cre terea mobilit ii .a. s se ntoarc n rndurile for ei de munc ocupate, dar pot stopa i abuzurile, cum ar fi solicitarea de ajutoare de omaj de c tre cei care nu caut asiduu locuri de munc . Astfel, prin plata condi ionat a ajutoarelor de omaj se pot promova mai u or politicile active, de exemplu prin solicitarea unor dovezi de participare f r norm ntreag la o activitate sau includerea ntr-o schem de recalificare. De regul , prin politicile anti omaj, se ncearc s se stabilizeze nu rata omajului, lucru extrem de dificil, ci rata ie irii din omaj i durata medie a teptat a r mnerii n omaj. Ambele m rimi sunt influen ate de ceea ce se nume te starea de dependen a omerilor, care este interac iunea reciproc dintre sc derea moralului muncitorilor, care au cunoscut omajul pe termen lung i comportamentul economic fa de ace tia. omajul n Republica Moldova este n cre tere i diminuarea lui, n perspectiv , depinde de stabilizarea economiei i nceputul progresului economic. Programele sociale de stat (ajutor nevoia ilor, indemniza ii de omaj, diferite pl i sociale i nlesniri, plata pensiilor . a.) contribuie la o anumit ocrotire a popula iei n perioada de tranzi ie. Ca rezultat apare un element specific al pre ului muncii, care nu este legat direct de pia a muncii. ns posibilit ile form rii programelor sociale depind de impozitele incasate din profitul ob inut n activitatea de produc ie. Ciclul vicios al s r ciei este demonstrat n schema 9.4, p. 161. Numai constituirea unei economii de pia eficient poate asigura ie irea din acest cerc.

83

Intrebarea 60.Pia a monetar i pia a financiar . Pia a financiar reprezint totalitatea de raporturi i rela ii de afaceri financiar-monetare, privite sub aspectul corela iei cu agen ii economici prin care ele se manifest , precum i normele i institu iile ce le dirijeaz . Aceast pia include pia a monetar i pia a capitalurilor. Pia a financiar reprezint totalitatea de raporturi i rela ii de afaceri financiar-monetare, privite sub aspectul corela iei cu agen ii economici prin care ele se manifest , precum i normele i institu iile ce le dirijeaz . Aceast pia include pia a monetar i pia a capitalurilor. Pia a monetar are ca obiect de afaceri vnzarea-cump rarea devizelor de plat (bancnote, cecuri, moned , cambii, cartele de trafic, transfere telegrafice i po tale, titluri de plat sau de credit etc.). Aici se formeaz cererea i oferta de aceste devize. Ope ra iunile de vnzare-cump rare de valut i devize, schimbul valutar se efectueaz de c tre b nci sau prin burse specializate, case de schimb. Func ionarea pie ei monetare se cere a fi oficializat i reglat de departamente speciale i dup cursuri oficializate. n caz contrar, se va declan a o pia paralel neoficial , unde cursurile difer n mod speculativ, se practic excrocherii i diverse n el ciuni. Baza pie ei monetare o constituie convertibilitatea posibilitatea schimbului unei monede na ionale n alta i trecerea devizelor n numerar. Gradul convertibilit ii depinde, n fond, de legisla ie i politica monetar adoptat n ar . Astfel, pot fi: valute convertibile, liber convertibile, par ial convertibile. Dac exist interzicerea schimburilor valutare, valuta rii se consider neconvertibil . Valutele sunt par ial convertibile n cazul permiterii schimbului, ns cu anumite restric ii n anumite opera iuni. Valutele sunt convertibile atunci cnd nu exist defel restric ii legislative. Mecanismul prin care func ioneaz pia a monetar este cursul de schimb valutar. Cursul de schimb se determin att de paritatea etaloanelor monetare na ionale (valoarea proprie a monedei n aur, sau n DST, sau n alt valoare luat ca baz ), ct i de indicele pre urilor m rfurilor n ar . n dependen de politica monetar promovat , cursul de schimb poate fi: fixat (fixing), efectiv (par ial liber, par ial fixat), liber efectiv (flexibil). Pia a capitalurilor reprezint afaceri de mobilizare a resurselor financiare pe termen mediu i lung. Pe pia a capitalurilor se comercializeaz ac iuni, obliga iuni, tran e de credit i alte titluri de valoare. Prin aceast pia se comercializeaz torente investi ionale att n ar , ct i ntre ri, mai ales n form de mprumuturi bancare sau investi ii directe de capital. Nu are importan principial , dac creditul investi ional este oferit n form de resurse monetare sau n form de construc ii cap itale directe din partea ofertantului de credit. n primul caz, debitorul de sine st t tor aplic tran a de credit pentru a i rezolva problema investi ional . n al doilea caz, creditorul realizeaz proiectul investi ional, iar val lui va constitui suma creditului pentru rambursarea respectiv . n practic ntre pia a monetar i cea a capitalurilor nu exist o diferen reliefat , deoarece are loc o permanent transferare a resurselor ntre ele. Pia a monetar difer de pia a capitalurilor prin: componen a institu iilor de creditori i debitori, instrumentele afacerilor, caracterul de reglare, nivelul dobnzilor, termenii afacerilor de credit.

84

Intrebarea 61: Cererea de moned i caracteristicele ei. Teorii ale cereri de bani. Cererea de moneda vine din partea acelor agenti economici care se afla in situatia de a cheltui mai mult decit resursele proprii. Cererea de moneda depinde de mai muli factori, cei mai importanti dintre ei fiind urmatorii: a) Nivelul preturilor, cu cit preturile sunt mai inalte, cu atit mai multi bani sunt necesari in circulatie b) Volumul real al productiei, pe masura cresterii volumui productiei cresc si veniturile reale, ceea ce presupune si cresterea cererii de bani c) Viteza de circulatie a banilor, toti factorii care influenteaza viteza de circulatie a banilor influenteaza si cererea de bani d) Rata dobinzii Astfel, cererea de bani va fi cu atit mai mare, cu cit va fi mai mare venitul national nominal, cu atit vor mai inalte preturile, cu cit mai multe tranzactii vor fi efectuate si cu cit vor fi mai mici viteza de rotatie a banilor si rata dobinzii. J.Keyns divizeaza cererea de bani in 2 categorii: cererea de bani prentru tranzactiile comerciale, cererea de bani pentru afaceri. Factorul principal care determina cererea de moneda lichida pentru tranzactiile comerciale este marimea veniturilor. In cel deal 2 caz, volumul cererii de bani depinde de rata dobinzii. Intre rata dobinzii si cererea de bani exista e relatie invers proportionala, astfel cu cit este mai mare rata dobinzii cu atit va fi mai mica cererea de bani TEORIA CANTITATIV A BANILOR Aceast prezentare i propune s nf i eze modul n care cererea de bani s-a reg sit n teoriile monetare dezvoltate i aplicate ncepnd cu prima parte a secolului XX. Vor fi discutate teoriile lansate de Irving Fischer, Alfred Marshall i A.C. Pigou, apoi doctrina Keynesist asupra cererii de bani i teoria (modern ) cantitativ a banilor rafinat de Milton Friedman. n fine, vor fi prezentate cteva elemente definitorii ale teoriilor monetare contemporane, cu accent pe teoria a tept rilor ra ionale. O aten ie deosebit va fi acordat rolului ratei dobnzii n influen area cererii de bani Formulat de economi tii clasici n ultima parte a secolului 19 i nceputul secolului 20, teoria cantitativ a banilor reprezint o teorie a modului n care ia na tere venitul agregat (ca valoare nominal ), ar tnd, totodat , cantitatea de bani necesar pentru un anumit nivel al venitului agregat. Tr s tura cea mai important a acestei teorii este aceea c nu acord ratelor dobnzii nici un rol n influen area cererii de bani.

85

Intrebarea 62 Oferta de moned . Multiplicatorul monetar .OFERTA DE MONED -r-t cantitatea de moned pus la dispozi ia ag.ec-ci de sistemul bancar al unei ri.Principalii ofertan i de moned sunt:BNM,Trezoreria i b ncile comerciale.BNM emite,adic tip re te,banii ceru i de pia .B ncile Comerciale creeaz ns ceam mai mare parte a masei monetare prin tip rirea monedei scripturale.Astfel n economiile contemporane,oferta de moned vine nu att din partea BN,care emite bani,ci mai ales din partea b ncilor comerciale,n urma activit ii specifice a acestora de a crea moneda scriptural .Oferta de bani pe pia a monetar poate cre te sau se poate reduce.Exist factori care contribuie la reducerea ofertei de bani.Ace tia sint: Sporirea cantit ii de bunuri i servicii destinate vnz rii. Reducerea vitezei de circula ie a banilor,cnd o unitate monetar intermediaz un nr.mai mic de tranzac ii. Cre terea deficitului bugetar,care,de regul este acoperit de banii mprumuta i de la sistemul bancar. Retragerea din circula ie i p strarea la ciorap a unei cantit i de bani de c tre menaje.Pu asigurarea stabilit ii ec-ce,statul,prin intermediul B ncii Centrale,controleaz n permanen oferta de moned ,pu ca aceasta s nu dep easc necesit ile reale ale ec-ei. M rimea ratei dobnzii.ntre oferta de moned i rata dobnzii exist o rela ie pozitiv :odat cu cre terea ratei dobnzii,cre te i oferta de bani,iar atun cnd rata ci dobnzii se reduce,scade i oferta de moned .Aceast rela ie poate fi r-t grafic prin curba ofertei de moned ,odat cu cre terea ratei dobnzii de la d1 pn la d2,oferta de moned va spori de la m1 la m2. Multiplicatorul a fost descoperit de economistul englez R.Kahn n anul 1931.Kahn a analizat teoria multiplicatorului ocup rii for ei de munc .n 1936,J.Keyenes descoper multiplicatorul investi iilor.n acest caz,efectul multiplicatorului investi iilor const n faptul c o cre tere a investi iilor genereaz o cre tere mai mare a venitului na ional.Principiul multiplic rii constituie unul din elementele fundamentale ale teoriei ec-ce contemporane,f r de care este greu de n eles caracterul interdependen ei dintre venit,consum,investi ii i dintre alte m rimi macroec-ce.Este evident c o cre tere a investi iilor va duce la sporirea produc iei,precum i a gradului de ocupare a for ei de munc .Dar n ce propor ie?Efectul multiplicatorului este un proces potrivit c ruia o varia ie a unei m rimi ec-ce(investi iile,eforturile,baza monetar etc)produce,n decursul unei anumite perioade,o varia ie amplificat (mai mare) a altei m rimi(venitul,creditul etc).Efectul multiplicatorului este notat cu un simbol,care este litera K.n teoria i practica ec-c sunt cunoscute mai multe situa ii cu efecte multiplicatoare.exist multiplictorul investi iilor,exporturilor,monetar,fiscal etc.Se calculeaz ca raport dintre cre terea venitului (deltaY) i cre terea investi iilor(delta I),adic K=delta Y/delta I.

86

Intrebarea63: Echilibrul pie ei monetare. Echilibrul pietei monetare se stabileste in urma confruntarii dintre cererea si oferta de moneda. Intrucit cererea si ofertade moneda sunt influentati de o multime de factori, echilibrul pietei monetare este foarte dinamic si se modifica foarte usor. Echilibrul dintre cerere si oferta de moneda se stabileste in punctul unde rata dobinzii este aceeasi atit pentru cerere, cit si pentru oferta de bani. Functionarea pietei monetare implica existenta unor raportu de proportionalitate intre ri masa monetara (oferta de moneda) existenta in economie si cererea de moneda pe piata. Conditia realizarii echilibrului pietei monetare Echilibrul monetar de regula, este conceput, ca o stare a economiei, caracteri ata prin existenta unui raport de concordanta intre masa banilor in circulatie si sumele de bani reclamate de efectuarea normala a operatiunilor economice care se reali eaza prin intermediul monedei. In procesul de realizare a echilibrului monetar sunt implicate o serie de variante si legaturi cauzale intre ele, care reflecta influentele reciproce 717d33h ale modificarii cererii si ofertei de moneda, pe de o parte, si celelalte marimi economice, pe de alta parte. Echilibru pe piata monetara implica egalitatea intre ofertele de bani si cererea de bani. Se presupune ca nivelul preturilor este dat, fiind p 0 , si nivelul venitului real este dat, adica Y = Y0 . In conditiile in care nivelul preturilor si nivelul venitului real sunt date, cererea de bani depinde de rata dobanzii, iar echilibrul pietei monetare indica dobanda de echilibru si cantitatea de bani, pentru p 0 si Y0 . Conditia de echilibru pe piata monetara este ca oferta reala de bani M / p sa fie egala cu cererea de bani: (8.40) Inlocuind pe M cu expresia ofertei de moneda si notand p = p 0 si Y = Y0 vom obtine: (8.41) Din ecuatia (8.41) se observa ca, in conditiile in care nivelul preturilor si al venitului sunt date, cererea de bani depinde numai de rata dobanzii. Ecuatia (8.41) exprima echilibrul pietei monetare, in functie de rata dobanzii si de celelalte variabilele ce influenteaza cererea si oferta de bani. Echilibrul pietei monetare poate fi redat grafic prin fig. 8.5.

Fig. 8.5. Echilibrul pietei monetare. In fig. 8.5 functia cererii de bani este reprezentata prin descrescatoare L (pentru un nivel dat al venitului real), iar

curba curba

87

crescatoare M reprezinta functia ofertei reale de bani, in conditiile cand i s , r R , s 1 ,q si p 0 sunt date pentru o anumita baza monetara`H . Curba ofertei este crescatoare, deoarece, in conditiile unui stoc dat de moneda forte, bancile prefera sa pastreze mai putine rezerve, pe masura ce dobanzile cresc. Astfel ca, la dobanzi mai mari, ponderea rezervelor scade, iar valoarea multiplicatorului se majoreaza. Rata de echilibru a dobanzii i 0 , precum si masa monetara de echilibru, M 0 / p , sunt atinse in punctul Eq . Daca baza monetara creste printr-o achizitie pe open market cu o valoare D H , curba M se va deplasa la dreapta, la M, facand ca masa monetara sa sporeasca la M/ p reducand rata dobanzii de i 0 la i . Deoarece dobanzile scad, valoarea multiplicatorului scade, ca rezultat al cresterii lui H . Dar, desi scade dobanda, masa monetara creste indiscutabil. Noul echilibru al pietei monetare este in Eq. Echilibrul pietei monetare este afectat si de modificarea ratei scontului. Atunci cand rata scontului creste, bancile au tendinta de a pastra rezerve mai mari, deoarece este mai costisitoare lipsa de rezerve, decat pastrarea lor. In acest mod se evita costurile ridicate ale imprumutului. Ca urmare a majorarii ratei scontului, pentru orice nivel al dobanzilor de pe piata i , multiplicatorul scade, iar curba ofertei M se deplaseaza la M. Echilibrul pe piata monetara se restabileste in Eq, ceea ce inseamna ca dobanda de pe piata creste la i , iar cantitatea de bani reali scade la M / p . Rezulta ca majorarea ratei scontului reprezinta o politica monetara contractionista. Intrebarea64: Creditul i Sistemul bancar. Creditul a aparut inca in Antichitate, dar sa impus ca una din cele mai importante componente ale vieti economice odata cu trecerea la capitalism, adica in sec.XIV-XV. Creditul este o relatie de acordare a banilor cu imprumutul, in conditia de rambusare a acestora si ale platii serviciului acordat. Subiectii operatiunii de credit sunt debitorii si creditorii. Creditorii sunt persoanele care ofera ca imprumut banii, iar debitorul este persoana care beneficiaza de credit, si care urmeaza sal achite la un termen stabilit in viitor cu achitarea dobinzii aferente. Asfel, cele 2 principii de baza a opreatiunii de credit sunt: rambursarea resurselor imprumutate, plata pentru serviciul acordat (dobinda). Prin intermediul creditului, mijloacele materiale si banesti disponibile ale populatiei, intreprinderilor si statului sunt adunate, concentrate si utilizate pentru dezvoltarea domeniilor care aduc mai mari profituri. In economia contemporana, creditul indeplineste urmatoarele functii: y functia de distribuire a resurselor economice, consta in mobilizarea resurselor banesti disponibile la un moment dat in econimie si redistribuirea sub forma de credit spre anumite ramuri ale econimiei si sectoare care au nevoie de fondurile date. y functia de concentrare a capitalului, deoarece imprumuturile marunte devind capitaluri importante y functia de reglementare a vietii economice, de dirictionare a disponibilitatilor libere catre domeniile pe care statul le considera prioritare. y Functia de emisiune monetara, se presupune ca odata cu cresterea numarul de credire in economie, va creste si masa monetara in circulatie Clasificarea creditelor: din punct de vedere al obiectului imprumutat

88

1. credit comercial, aparut inca in Italia in sec.XII-XII, este un credit acordat de o intreprindere, de obicei de un industrias unui comerciant, sub forma unor produse sau servicii cu efectuarea plati la o data ulterioara. Instrumentul creditului este polita (sau cambia), adica un titlu de credit prin care imprumutantul se obliga in scris, sa restituie la o data oarecare costul produsului oferit sau serviciului, cu sau fara remunerare. Obiectivul creditului comerciale este de a accelera obtinerea profitului, acest tip de credit este limitat atit dupa marime, cit si dupa raspindire, cu toate ca mai exista si astazi, creditul comercial a fost inlocuit cu cel bancar. 2. credit bancar, este deja un imprumut acordat de catre o institutie specializata (banca) unei intreprinderi sau populatiei, numai in bani si pe un termen mult mai mare, in marimea solicitata de debitor capabil sa-l ramburseze. 3. Credit de consum, este acordat de intreprinderile comerciale in principal manejele, p/u procurarea cu plata in rate a bunurilor de folosinta indelungata. Solicitantul prezinta documente ce atesta capacitatea lui de plata si achita o parte din bunul procurat, apoi lunar achita o suma anumita din acest pret. 4. Creditul obligatar, este forma de credit in care in calitate de creditor apara persoanele fizice sau juridice, iar in calitate de debitori apar institutii statale care emit obligatiuni. 5. Credit ipotecar, este un credit garantat cu proprietati imobiliare (cladiri si terenuri). Din punct de vedere al termenului de acordare: la vedere; la termen (scurt, mediu si lung) Din punct de vedere al ariei geografice: intern si extern Din punct de vedere al scopului: ipotecare, investitionale, de consum, bancare, de export, agricole etc Din punct de vedere al unitatii monetare: in MDL si in valuta straina Din punct de vedere al ratei dobinzii: ca rata fixa si flotanta Din punct de vedere al modalitatii de acordare: intr-o singura transa si linii creditare Din punct de vedere al debitorului: p/u persoane fizice, juridice, banci, stat Din punct de vedere al rambursarii: in rate egale sau integral Sistemul bancar reprezinta ansamblul institutiilor autorizate sa efectueze operatiuni bancare pe teritoriul unei tari. Aceste institutii sunt entitati economice specializate pe comertu1 cu bani, precum si pe furnizarea de produse si servicii bancare, avand drept scop al activitatii desfasurate obtinerea de profit. Sistemul bancar este format din 2 compenente: y Cadrul institutional=totalitatea institutiilor care formeaza sistemul bancar y Cadrul juridic=totalitatea actelor normative care reglementeaza activitatea institutilor bancare Banca este o institutie de credit abilitata cu dreptul de a atrage mijloace temporar libere ale peroanelor fizice si juridice, acordarea de credite, efectuarea operatiunilor valutare si cu hirtii de valoare, precum si prestarea altor servicii bancare. Sistemul bancar contemporant este binivelar compus din: y Banca Centrala, care are urmatoarele functii: a) De emisiune, care consta in fabricarea si punerea in circulatie a bancnotelor si monedei divizionare. Prin functia data are loc reglementarea cantitatii de bani necesare pentru functionare normala a economiei, influentind in mod nemijlocit dinamica ratei dobinzii b) De supraveghere si controla sistemului bancar, prin care se stabilesc regulile principale de activitate a institutiilor financiare prin setul de acte normatice si regulamente elaborate de Banca Centrala

89

c) Acumulare si pastrare a fondurilor de rezerva obligatorii ale bancilor comerciale, fiecare banca este obligata sa creeze o rezerva pro portionala cu marimea depozitelor sale, fond care se pastreala pe un cont la Banca Centrala. d) Functia de acordare a creditelor si de pastrare a banilor guvernului. e) Agent fiscal al statului f) Elaborarea si urmarirea implimentarii politicii monetar-creditare g) Functia de prevenire a falimentarii bancilor comerciale y Bancile comerciale si institutiile nonbacare (casele de economii si compensatii, fondurile de investitii, cooperativele de credit), cu urmatoarele functii: a) Acceptarea de depozite b) Acordare de credite c) Efectuarea operatiunilor cu hirtii de valoare d) Efectuarea operatiunilor valutare e) Efectuarea diferitor plati si decontari etc. Scopul activitatii bancare este obtinearea profitului. Judecind dupa salariile din sistemul bancar, activitatea bancara este destul de rentabila. Intrebarea 65: Politica monetar-creditar : scopuri i instrumente. Politica monetar-creditara cuprinde totalitatea masurilor intreprinse in sferile monetare si de creditare, si indreaptare spre reglarea dezvoltarii economice si spre echilibrul balantei de plati.Politica monetar-creditara este unul din principalele metode de implimentare a puterii de stat in derularea proceselor de reproducere a marfurilor si serviciilor. Aceata se elaboreaza de catre Banca Nationala a Moldovei, in comun acord cu Gurvernul si principalele ministere de profil. Ea se elaboreaza de legislativ, de regula pe o perioadade 1 an de zile. In scopul realizarii obiectivelor politicii, BNM influenteaza asupra starii pietii de capitaluri si asupra rotatiei monetare.Influentind asupra volumului de creditare a Bcomericale si asupra volumului masei monetare, BNM influenteaza asupra procesului de investitii de capital, asupra nivelului pretului si asupra altor factori care influenteaza economia natioanala. Exstia 2 tipuri de politici: y De restrictie, care este indreptata spre limitarea investitiilor si incetinirea ritmului de crestere a volumului de masa monetara. Aceasta se aplica in cazul in care conjuctura economica se dezvolta rapid se face cu scopul de a nu a produce criza de supraproductie. y De expansiune, care se indreapra spre stimularea operatiunilor de creditare si spre marirea volumului masei monetare. Ea se realizeaza in conditiile in care se micsoreaza volumul productiei monetare al marfurilor si serviciilor si creste somajul. Politica monetar-creditara urmareste 4 scopuri bine definite: y Asigurarea angajatilor, care este scopul principal al oricarei economii, orice tara doreste sa evite somajul puterinc si mizeria care o produce in rindul oamenilor precum si pierdere esentiala de productia pe care o poate realiza. y Stabilitatea preturilor, al doilea scop este stabilitatea preturilor, care pare evidenta, dar este departe de acest lucru. Efectele corozive ale inflatiei ne-au coplesit pe toti. Una dintre responsabilitatile majore ale unui guvern democratic este sa mentina conditiile in care cetatenii sa dispuna de dreptul de a decide asupra propriului lor destin. In timpul inflatiei, indivizii sunt tot mai frustrati pe masura ce valoarea preturilor creste in fiecare saptamana sau salariul lunar se lichideaza, datorita unui proces care se afla in afara controlului lor. y Rata adecvata a schimbului valutar, Atit timp cit toate tranzactiile valutare intermediaza alte tranzactii economice, se pune intrebarea cum se poate determina rata

90

de schimb si de ce cursul valutar variaza atit de mult in cursul anului sau chiar in citeva luni? Un raspuns posibil ar fi ca rata de schimb reprezinta pretul banilor nationali care se modifica pina la nivelul la care pretul marfurilor similare din alte tari este mai mult sau nu difera prea mult de suma cheltuielilor aferente tranzactiilor si transportului . y Rata inalta a cresterii economice, Obiectivele politicii monetar-creditare se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor intrumente: Rata de baza (refinantare) BNM stabileste 2 tipuri de rate: rata dobinzii pe termen lung si scurt (creditelele overnight, facilitatile de lombard, operatiunile REPO) Rezervele minime obligatorii orice banca este obligata sa detina la BNM rezerva obligatorii, care se formeaza de la totalul depozite atrase si servesc pentru mentinerea lichiditarii bancii. Operatiunile pe piata deschisa OPENMARKET BNM poate efectua 4 tipuri de operatiuni pe piata deschisa: de vinzare si cumparare a Valorilor Mobiliare, operatiuni REPO de cumparare si vinzare Intrebarea 66: Conceptul i indicatorii infla iei. Conceptul de inflatie s-a modificat mult pe parcursul secolelor. Initial, inflatia era considerat ca un fenomen strict monetar, generata de cresterea peste o anumita perioada a cantitatii de bani aflate in circulatie. In ultimul timp insa, inflatia este definita ca unul din principalele dezechilibre macroeconomice, cauzata de o multime de factori de natura diferita. Desi are la originea sa mai multe cauze, inflatia exprima situatia cind se incalca echilibrul dintre cererea si oferta agregata. Inflatia este un proces de crestere continua a nivelului mediu al preturilor si de diminuare a puterii de cumparare a monedei. Cind vorbim de inflantie se are in vedere nu oricare crestere a preturilor, ci doar o crestere a nivelului mediu al tuturor preturilor. La noi in tara, de exemplu, la produsele sezoniere cum ar fi fructele si legumele, preturile individuale vor creste si vor scadea de mai multe ori pe parcusul anului. Insa inflatia nu vizeaza cresterea pretului individual al produsului, ci a nivelului mediu al tuturor preturilor. Deseori preturile medii ramin stabile, iar preturile individuale fluctuiza in sus si in jos. Cel mai important indicator de masurare a inflatiei este indicele pretului de consum (IPC), care est calculat lunar de Biroul National de Statistica. Intro economie unde exstie sute de mii de preturi, urmarirea variatiei fiecarui din ei este imposibil, dar nici nu este nevoie. Pentru calcularea IPC se foloseste cosul de consum, in care se includ preturile la pricipalele bunuri si servicii, pe care Biroul de Statistica le monitorizeaza si calculeaza lunar. IPC este un instrument cu ajutorul caruia se masoara modificarile pretului mediu al unui cos de bunuri si servicii, care reprezinta consumul specific al unui menaj tipic. Formula de calcul IPC=(P1/P0)*100%, unde P1=pretul anului curent, Po=pretul anului trecut Alaturi de IPC, la calcularea inflatiei se mai utilizeaza si alti indicatori cum ar fi: indicele pretului producatorului IPP, deflatorul PIB. Rata inflatiei, reprezinta cresterea procentuala anuala a IPC. *100%, unde IPC1 este pentru perioada curenta, iar IPCo este pentru Rinf= perioada de baza. Cauzele infla iei i formele infla iei. Inflatia este un fenomen generat de o multime de factori, atit monetari cit si nemonetari, aflati intro interdependenta functionala foart strinsa. In aceste conditii nu se

91

stie niciodata care este factorul primordial si care este factorul decisiv al unui nou val inflationist. In aceasta ordine de idei, economistul francez Michel Dedier constata ca ca a cauta vinovatul de inflatie este asemanatoare cu a te intreba care este intr un riu picatura de apa care le impinge pe celelalte. Oricum, principalele cauze ale inflatiei sint: y Cresterea masei monetare peste limitele necesare y Presiunea cererii agregate atunci cind oferta agregata ramine relativ rigida y Presiunea costurilor de productie (inflatia prin costuri), in urma cresterii preturilor la factorii de productie, in special al salariilor y Cresterea afluxului de bunuri sau devize din alte tari (inflatie importata) y Cauza de natura psihosociala Tipurile inflatiei: Dupa evolutia ratei inflatiei: y Moderata (4-9%) y Galopanta (10-15%) y Hiperinflatie (peste 50%) In dependenta de cauzele inflatiei: y Inflatia prin cerere, cind cererea la un bun creste iar oferta ramine neschimbata y Inflatia prin costuri, cind se majoreaza costurile la factorii de productie y Structurala, expresia dezechilibrelor grave, care persista in structura economiei de piata Inflatia prin oferta (prin costuri), intervine in rezultatul sporirii costului mediu a unei unitati de produs, care nu sunt determinate de cresterea cererii agregate. Una din cauzele principale ale acestui tip de inflatie este modificarile neasteptate ale ofertei, intervenite in urma unor circumstante cum ar fi:cresterea bursca a preturilor la bunurile de importanta strategica (petrol, gaze, energie electrica). Marfurile de importanta strategica sunt componente principale ale cheltuielelor in majoritatea proceselor de productie. Crizele petroliere deminostreaza foarte bine ca socurile ofertei in economia mondiala, provoaca cresterea cheltuielelor totale de productie, si ca consecinta are loc cresterea generala a pretului sau inflatia prin costuri. Ea se manifesta prin reducerea VPF, la consecintele de aceiasi ordin conduc si conditiile defavorabile ale agriculturii, calamitatile naturale, precum si restructurarile dureroase ale economiei. Inflatia prin cerere, este determinata de cresterea brusca a cererii de consum a populatiei, dupa care oferta total nu resuseste sa se adapteze. In acest mod, datorita deficitului de marfuri si servicii, are loc cresterea pretului conform legii generela e preturilor. Inflatia importata, in conditiile globalizarii, deci al liberalizarii comertului international si a fluxurilor financiare internationale, mai cu seam in cazul tarilor mici cum este RM, inflatia poate fi adusa de peste hotare odata cu importul de ingrasaminte naturale, al gazelor naturale, petrol si al maeteriei prime la niste preturi mai ridicate ca altadata. Inflatia se importa si atunci cind de peste hotare vinin tara suma mare de mijloace banesti, fapt ce contribuie la cresterea masei monetare in circulatie, iar mai apoi si la cresterea nivelului general al preturilor. Combinatia dintre inflatie prin costuri si cea prin cerere, formeaza spirala inflationista Infla ia n Republica Moldova are un v dit caracter de hiperinfla ie. Dup nivelul de 2700% n 1993, forturile depuse au stopat substan ial nivelul infla iei. ns continuarea declinului economic, sporul infla iei ofertei i al celei deprimate ilustreaz c politica monetarist , promovat de Banca Na ional , nu poate rezolva problema n plan strategic durabil.

92

Liberalizarea vie ii economice nu a fost urmat de o politic statal adecvat perioadei de tranzi ie. Ceea ce se califica drept m suri de stabilizare macroeconomic din partea statului era nu altceva dect aplicarea metodelor vechi ale economiei de comand . Pentru a promova o politic economic corespunz toare mi c rii spre o economie de pia socialorientat , era necesar o reformare de esen a nsu i statului. Statul func iona ns ca fiind constituit dup cerin ele respective noi. ntre liberalizarea vie ii economice, stabilizarea macroeconomic i cre terea economic este o strns leg tur . F r o liberalizare larg a pre urilor pentru dezvoltarea sectorului privat i desf urarea concuren ei de pia nu poate fi pus n func iune mecanismul motiva iei activit ii economice. Anume liberalizarea poate pune baza stabiliz rii i cre terii economice pe principii noi. Instabilitatea politic , t r g narea i discreditarea procesului de privatizare, lipsa unei favoriz ri reale a investi iilor str ine, dezastrul legislativ nu au permis a dirija procesele reform rii economice. S-a declan at o variant a capitalismului s lbatic, prin care au trecut rile Europei de Vest n sec.XVII-XIX. Infla ia n aceste condi ii de haos nu poate fi alta dect totalmente necontrolat . Numai rezolvarea problemelor majore politice i economice cu care se confrunt Republica Moldova poate aduce la stabilizarea i, respectiv, la crearea posibilit ilor de a nfrna infla ia. Intrebarea 67: Curba lui Phillips pe termen scurt i lung. Ritmurile este determinata de plotica monetar-creditara promovata de stat. Este bine cunoscuta dependeta macroeconomica dintre ditre ritmurile de crestere a masei monetare si sporirea ratei inflatiei. Aceasta corelatie este determinata de raportul 1:1, adica sporirea masei monetare cu 1% provoaca o crestere a nivelului de inflatie cu 1%. La rindul ei, sporirea ratei inflatie cu 1% provoaca cresterea ratei nominale a dobinzii cu 1%. Aceasta corelatie dintre rata inflatiei si rata nominala a dobinzii poate fi exprimata prin ecuatia lui Fisher.i= r + e (i=rata nominala a dobinzii, r=rata reala a dobinzii, e=rata inflatiei anticipate) De asemenea, exista si o corelatie intre rata reala a inflatiei si asteptarile inflationiste, intre inflatia cererii si ofertei, precum si dintre rata inflatiei si rata somajului. Datele empirice obtinute de catre savantii economisti in anii 50-80 ai sec.XX ne demonstreaza o corelatie inversa dintre rata somajului si rata inflatiei. Aceasta corelatie este reflectata in graficul curba lui Philips rata inflatie
e

+r

formula de calcul: = e + (U-Un) E , unde = ritmul real al inflatiei e = inflatia inticipata U = rata reala a somajului Un = nivelul natural al somajului (5-6%) E = modificarea ofertei datorita socurilor = parametrul pozitiv care indica in ce masura reactioaneaza rata inflatiei la somajul ciclic (2,5-3,5) Dupa cum se vede din formula de calcul, rata inflatiei depinde de 3 factori: y Inflatia anticipata e, deoarece oamenii isi formeaza asteptarile si bazinduse pe inflatia deja examinata, ritmurile inflatiei depinde in mare masura de inflatia anterioara.

93

Inflatia anterioara influenteaza asteptarile noastre, iar acestea au influenta asupra salariilor si a preturilor y Devierile ratei reale a somajului de la nivelul lui natural adica de la somajul , ciclic (U-Un). Somajul redus contribuie la cresterea inflatie. y Modificarile radicale ale ofertei ( E), Multi ani la rind, curba lui Philips a servit ca instrument m acroeconomic pentru reglementarea social-economica din SUA si alte state occidentale. Majoritatea economistilor pornesc de la faptul ca modificarile salariului si a preturilor se deplaseaza intro directie, iar modificarea ratei somajului in alta directie. Curba lui Philips este acceptabil pe termen scurt, deoarece practica a demonstrat c ntr o perioad mai lung omajul nalt este urmat de cre terea infla iei. n perioada mai lung se eviden iaz raporturile durabile dintre politica de stimulare a cerer solvabile, sporul ii salariilor nominale f r cre terea lor real , cererea de bra e de munc , c derea veniturilor antreprenorilor . a. Curba lui Philips poate fi demonstrat astfel: Graficul arat c , pe m sura sc derii nivelului infla iei de la 4 la 2, omajul spore te de la nivelul 2 la 3. n ultimii A ani o aten ie tot mai mare o cap t B politica stimul rii activit ii la nivel micC roeconomic. Astfel, se mbin o nou coordonare a mecanismului pie ei (microeconomia) cu reglarea de stat a activit ii (macroeconomia), lund n 3 2 1 considerare i procesele sporirii rela iilor omaj economice externe.
! " $#

Infla ie

St l ti cresterea concomitenta a ratei somajului si inflatiei. Majoritatea economistilor sunt de parerea ca ea este aplicabila pe perioada scurta de timp si pun la indoiala existenta ei pe termen lung. Poltici antifla ioniste. Fiind un fenomen complex, generat de o multime de factori, inflatia nu poate fi eliminate printr-o singura lovitura cu un singur instrument. De obicei, inflatia cedeaza, in urma unui asediu de lunga durata (2-3 ani), prin untilizarea unui arsenal de instrumente administrative, monetare si economice. ntilor economici si a Obiectivele politicii antiiinflationiste: prot cti populatiei impotri a inflatiei restabilirea echilibrului general prin reducerea cererii si stimularea ofertei agregate. y Protectia agentilor economici si a populatiei, cum ar fi reducerea puterii de cumparare a banilor se face cu umatoarele instrumente: indexarea salariilor si pensiilor, in unele cazuri se indexeaza si depunerile banesti. Indexarea contribuie la perpetuarea inflatiei prin cerere, si este pe larg folosita in lumea contempoarana. Subventionarea preturilor la unele produse de prima necesitat , cum ar fi laptele, piinea si zaharul. e Masura data este pe larg folosita in lumea socialista, desi sunt si folosite si de tarile cu economii dezvoltatre. y Controlul cererii agregate, se infaptuieste cu un intreg sistem de instrumente, atit fiscale si monetare, cit si administrative. Pentru reducerea cererii globale, statul poate reduce cheltuiele publice, dificitul bugetar si datoria publica. Ca urmare scade consumul public si cel privat, care sint componente ale cererii agregate. Sau alta masura
' ( ( ) ' 1 0 &% "

94

fiscala ar fi marirea impozitelor si a taxelor, care deasemenea descurajeaza cerea globala. Sau marirea rezervei obliatorii, ca urmare a reducerii banilor din circulatie. y Politica de sustinere a ofertei, prin sustinerea si incurajarea productiei interne, atragerea de noi investitii straine, statul stimuleaza oferta si deci contribuie la stabilirea echilibrului dintre cererea si oferta agregata. Acest obiectiv este realizat prin imbunatatirea climatului investitional, prin reducerea impozitelor si a taxelor, prin incurajarea economiei si a investitiilor productive. Intrebarea68.Bugetul de stat i elementele sale. Instrumentul principal de promovare a politicii bugetare este bugetul de stat.Bugetul este o no iune ntlnit tot mai des n vocabularul economic i cu o arie larg de utilizare.Un buget este o previziune a veniturilor i cheltuielilor unui oarecare agent economic pu o perioad de timp,de regul ,pu un an.n acest sens,putem vorbi despre bugetul de familie,bugetul ntreprinderii,bugetul diferitelor ministere ,bugetul universit ii,bugetul local,bugetul de stat.BUGETUL DE STAT este un document o lege votat de parlament,n care snt nscrise cheltuielile statului i veniturile necesare pu acoperirea acestora.Bugetul de stat prevede,de asemenea,modalit ile de formare i cheltuire a resurselor b ne ti destinate finan rii ac iunilor ntreprinse de c tre organele de stat centrale i organele locale.O form specific de buget snt fondurile extrabugetare.Acestea snt ni te resurse b ne ti ale statului care au o destina ie bine determinat ,dar care nu snt incluse n bugetul de stat.Cel mai cunoscut din aceast categorie de fonduri este fondul asisten ei sociale sau fondul de pensii.n toate rile lumii exist bugetul guvernului sau bugetul central, i bugetele organelor administrative locale.Bugetul central mpreun cu bugeteleorganelor puterii locale formeaz bugetul consolidat.Bugetul de stat este elaborat anual de c tre guvern i aprobat de c tre parlament.El mai este numitlegea finan elor,astfel prevede i autorizeaz cheltuielile i veniturile statului.La temelia elabor rii bugetului de stat sint puse 4 principii de baz :  Anualitatea-nseamn c bugetul este elaborat n fiecare an i prevederile lui vizeaz doar cadrul anului respectiv.Veniturile i cheltuielile prev zute de bugetul de stat snt valabile doar pu durata de timp votat de parlament,adic pe durata unui an.  Previzionalitatea- nseamn c sint planificate din timp att veniturile,ct i cheltuielile pu anul viitor.  Universalitatea-bugetul de stat cuprinde toate veniturile i cheltuielile de stat.Acest fapt faciliteaz efectuarea controlurilor din partea parlamentului.  Echilibrul bugetar-sau regula de aur a finan elor clasice const n faptul c cheltuielile statului tre s fie egale cu veniturile acestuia.

95

Intrebarea 69 Impozitul i sistemul impozitar. Formele impozitului. IMPOZITUL constituie o parte din veniturile popula iei perceput de c tre stat,n mod obligatoriu,pu a-si acoperi cheltuielile.Ansamblul impoziteleor i al taxelor,mpreun cu legile i regulile care i oblig pe cet eni s pl teasc aceste impozite i taxe,formeaz sistemul fiscal.Ag.ec-ci care pl tesc impozite se numesc contribuabili.Func iile: F.fiscal -cea mai veche func ie,ap rut odat cu apari ia statului.prin intermediul ei se formeaz veniturile statului i se finan eaz cheltuielile publice. F.de reglementare ec-c sau de instrument al pol.ec-ce a statului.M rind sau reducnd impozitele,diferen iind nivelul lor n func ie de domeniul de activitate,acordnd anumite nlesniri fiscale,statul are posibilitatea de a influen a pozitiv sau negativ activitatea ec-c ,de a stimula dezvoltarea unor ramuri sau de a ncetini ritmurile de cre tere a altora. F.social permite redistribuirea veniturilor n folosul p turilor vulnerabile i deci reducerea inegalit ilor sociale. Clasificarea: a)dup nivelul administr rii-imp.centrale(federale) i imp.locale. b)dup frecven -imp.permanente; i de o singur dat . c)imp.pe venit i proprietate(directe); i imp.pe m rfuri i servicii(indirecte). SISTEME DE IMPOZITARE-n decursul istoriei au existat trei modalit i diferite de stabilire a raportului ntre m rimea venitului i m rimea impozitului.n func ie de aceasta,s-au constituit 3 forme de impozitare i trei sisteme de impozitare:  Impozitul Progresiv-cu ct mai mare este venitul,cu att mai nalt este rata impozitului.n asemenea caz,cea mai mare greutate a impunerii cade pe umerii celor boga i.  Impozitul Regresiv-presupune reducerea ratei impozit rii pe m sur cre terii veniturilor.Acest tip de impozit este folosit ca un instrument de lupt contra evaziunii fiscale i de l rgire a ariei de impozitare.  Impozitul propor ional-n care se achit aceea i rat a impunerii,s zicem de 15% indiferent de m rimea venitului ob inut.  n unele ri s-a recurs i la impozitul fix,care r-t o m rime fix pl tit indiferent de m rimea venitului. Impozitul progresiv corespunde cel mai bine principiului echit ii sociale i justi iei,de aceea n lumea contemporan el a devenit predominant.n cazul impozitului progresiv,un anumit minim de venit nu este supus impunerii.

96

Intrebarea 70. Deficitul bugetar i metodele de finan are. Diferen a dintre veniturile i cheltuielile statului constituie soldul bugetar. Din punctul de vedere al soldului bugetar, n procesul execut rii bugetului pot ap rea trei situa ii diferite, i anume de:*buget echilibrat, cnd cheltuielile snt egale cu veniturile, iar soldul bugetar este egal cu zero;*buget excedentar, cnd veniturile snt mai mari dect cheltuielile, iar soldul bugetar este pozitiv;*buget deficitar, cnd veniturile snt mai mici dect cheltuielile, iar soldul bugetar este negativ. n cel de al treilea caz, se formeaz a a-numitul deficit bugetar. Deficitul bugetar este o stare a bugetului de stat cnd cheltuielile dep esc veniturile. Deficitul bugetului de stat are urm ri nefaste asupra dezvolt rii economice. Pentru a diminua sau a elimina acest deficit, n practica mondial snt utilizate mai multe metode, i anume: recurgerea la mprumuturile interne;folosirea veniturilor provenite din privatizare; emisia de c tre Banca Central a unei cantit i suplimentare de bani;folosirea mprumuturilor externe. n politica bugetar o importan mare are separarea deficitului bugetar n deficit structural i deficit ciclic. Deficitul bugetar structural apare ca rezultat al politicii fiscale a guvernului. Bugetul structural exprim m rimile kel/lor, veniturilor i deficitului n condi iile n care economia func ioneaz n limitele depline ale capacit ilor de produc ie i guvernul i orienteaz activitatea n raport cu modific rile orientative n structura economic (schimb ri tehnologice, stimularea unor ramuri n cre tere etc.). Bugetul ciclic i deficitul ciclic sunt provoca i de schimb rile n ciclul economic. Guvernul trebuie s in sub control influen a oscila iilor ciclice asupra modific rii nivelului de venituri ale popula iei, declan area declinelor n produc ia ramurilor, sporirea omajului . a. Un buget real este determinat de cheltuielile reale financiare n limita veniturilor reale, inndu-se cont de deficitul bugetar existent. Un buget optimal n fiecare situa ie concret va depinde de mai mul i factori, dintre care cei mai importan i sunt:*necesitatea influen rii asupra economiei, fie prin limitarea unor activit i, fie prin stimularea dezvolt rii economice;*politica economic promovat n diverse situa ii politice, sociale, externe. De exemplu: Republica Moldova se confrunt cu costuri considerabile ale tranzi iei, mari tension ri sociale, cu necesitatea refacerilor substan iale n structura economiei . a. n lipsa resurselor proprii statul este nevoit, pentru solu ionarea acestor probleme, s recurg la mprumuturi, care conduc la cre terea deficitului bugetar i a datoriei de stat. Prin datorie public se n elege datoria pe care o are statul fa de ter i, precum persoane private, persoane juridice, b nci, intreprinderi, din ar sau din str in tate, care au cump rat obliga iuni emise de stat pentru a acoperi nevoile financiare ale statului.

97

Intrebarea 71. Politica bugetar-fiscal : scopuri i instrumente. Politica bugetar exprima conceptia si actiunile statului privind veniturile bugetare, c ile i mijloacele de mobilizare a acestora, utilizarea lor pe anumite destinatii, care sa serveasca stabilit ii si dezvolt rii ec. Scopuri ale politicii bugetare sunt: * finan area m surilor n limita veniturilor f r majorarea m rimii maximale a deficitului bugetar; * finan area deficitului bugetar f r emisiunea monetar suplimentar , sursa c reia reprezint hrtiile de valoare de stat; * majorarea eficien ei folosirii finan elor publice n rezultatul examin rii de c tre organele administrative publice a re elei institu iilor bugetare; * implimentarea unei politici dire ct prive te luarea deciziilor ce duc la m rirea datoriei publice interne i externe; * determinarea direc iilor startegice pentru investi ii, in proiectele economice. Direc iile politicii bugetare sunt: * realizarea programelor viznd economisirea cheltuielilor publice; * centralizarea veniturilor i mijloacelor bugetare pe conturile trezoreriei; * restructurarea datoriei publice;* trecerea crizei bugetare. * inventarierea mprumuturilor interne i externe i rezultatele folosirii lor; Politica fiscal . Curba Laffer Politica fiscal este o component de baz a politicii economice, care, prin intermediul sistemului tax rii i impunerii, urm re te s influen eze (s stimuleze) activitatea economic la nivel agregat. Politica fiscal este politica statului n domeniul impozitelor i taxelor. Numit adeseori i politica veniturilor publice", ea are la temelie principiul eficien ei fiscale. ns , n pofida acestui fapt, ea poate fi mai mult sau mai pu in eficient sau chiar ineficient . Politica fiscal se considerat eficient atunci cnd asigur bugetul cu veniturile necesare, ncurajnd n acela i timp afacerile economice i investi iile i asigurnd respectarea principiului echit ii sociale. n scopul eficientiz rii politicii fiscale, statul trebuie s stabileasc propor iile optime ntre impozitele directe i cele indirecte, ntre persoanele fizice i persoanele juridice, ntre diferite p turi sociale din punctul de vedere al aportului acestora la formarea bugetului de stat. Cndva un mare demnitar britanic declarase c nu exist impozite bune. Nu exist nici impozite perfecte. Impozitele directe, de pild , se potrivesc unor situa ii, pe cnd cele indirecte-cu totul altor situa ii. De exemplu, ncazul n care exist un nivel mai nalt al infla iei, mai bine se potrivesc impozitele indirecte, deoarece acestea se adapteaz la nivelul mereu schimb tor al pre urilor. n acela i timp, impozitele directe au avantajul de a stabili ni te rela ii mai strnse ntre contribuabil i stat. Prin impozitul pe venit, persoanele fizice snt mai mult motivate s aiba o pozi ie mai activa vizavi de felul n care snt cheltuite resursele bugetare. Una din problemele importante ale politicii fiscale este determinarea m rimii optimale a presiunii fiscale. Presiunea fiscal constituie raportul dintre ncas rile fiscale i veniturile statului. Acest indicator reflect partea din PIB care, sub diferite forme de impozite, se acumuleaz n bugetul de stat. Nivelul presiunii fiscale difer att de la o ar la alta, ct i de la o epoca la alta. Astfel, dac n anul 1986 firmele din rile dezvoltate pl teau, sub form de impozit, mai mult de 45% din profit, atunci in anul 1996 acest indice s-a cobort pn la 30%. (n general,

98

trebuie subliniat faptul c , ncepnd cu anii '80 ai secolului XX, m rimea impozitelor s-a redus sim itor n ntreaga lume.) Reducerea presiunii fiscale n rile dezvoltate se datoreaz , n mare parte, i investiga iilor efectuate de c tre economistul american Arthur Laffer (consilier al pre edintelui SUA Ronald Reagan), care a elaborat o teorie special , cunoscut sub denumirea de curba Laffer". Potrivit concluziilor la care a ajuns economistul american, pn la un punct oarecare, care difer de la o ara la alta, o dat cu cre terea presiunii fiscale, cresc i veniturile statului. Apoi ns cre terea presiunii fiscale este nso it de o reducere continu a veniturilor. Impozitele mici favorizeaz activitatea economic i deci l rgirea ariei impozabile. Ca urmare, cresc veniturile staului. Impozitele prea mari reduc ns aria fiscalit ii, deoarece n asemenea condi ii activitatea economic devine pu in atractiv i mul i ntreprinz tori i p r sesc afacerile. n rile n tranzi ie, mic orarea presiunii fiscale ncurajaeaz ie irea din ilegalitate a multor agen i economici, reduce propor iile evaziunii fiscale, deoarece n cazul unor impozite mai mici riscurile legate de dosirea profiturilor nu snt justificate. Prin politica fiscal , statul poate influen a o serie de coordonate economice (cererea de bunuri, veniturile .a.). Opera iunile de aceast natur sunt mijlocite de nivelul cheltuielilor publice i al investi iilor, avnd menirea de a determina relansarea cre terii economice. Astfel: n fazele de recesiune economic , statul trebuie s ac ioneze cu prec dere n direc ia reducerii gradului de impozitare / taxare, n scopul ncuraj rii att a consumului, ct i a investi iilor. n schimb, n etapele de boom, fiscalitatea se majoreaz , pentru a ncetini ritmul cererii de consum i al investi iilor private (crend teren pentru ncas ri suplimentare la bugetul statului utilizabile n vederea acoperirii deficitelor nregistrate n perioadele de recesiune). Intrebarea 72.Efectele de transmisie a politicii bugetar-fiscale Dupa ce am prezentat instrumentele politicii fiscale si efectele ei asupra scopului principal si anume schimbarea cererii agregate, sa analizam mai detaliat mecanismele economice prin intermediul carora aceste instrumente si transmit efectele. Se poate spune ca fiecarui instrument i corespunde un anumit mecanism, care se pune n miscare n momentul n care economia percepe o schimbare n marimea instrumentului respective Efectul de ansamblu ce se obine n urma schimbarii marimii unui anumit instrument de politica fiscala se masoara cu ajutorulmultiplicatorului asociat instrumentului respectiv, n timp ce influenele care au loc la nivelul principalelor variabile macroeconomice si care sunt declansate de modificarea valorii unui anumit instrument politic sunt reprezentate prin intermediul efectului de transmisie asociat instrumentului respectiv. Pentru a introduce att multiplicatorii, ct si efectele de transmisie asociate instrumentelor politicii fiscale vom considera urmatorul model macroeconomic al unei economii nchise, care include un sector guvernamental. D=C+I+G (4.1) C=C0+cyYD ; C0>0, 0<cy<1 (4.2) YD=Y+TR-T (4.3) T=T0+t yY ; 0ty1 (4.4)

99

psbr=G+TR-T Y=D

(4.5) (4.6)

Modelul, derivat din modelul de determinare a venitului de echilibru prezentat n capitolul I, utilizeaza notaiile deja introduse, psbr reprezentnd necesarul de mprumut al sectorului public (guvernamental). Se observa ca, n acest model, se face distincie ntre cererea guvernamentala de bunuri si servicii, G, si plaile transferabile TR. Suma acestora determina cheltuielile guvernamentale. Daca din cheltuielile guvernamentale, G+TR, scadem veniturile guvernamentale obinute din impozite si taxe T, obinem necesarul de mprumut al sectorului public psbr. Acesta, cu semnul minus, reprezinta deficitul bugetar guvernamental. Modelul (4.1)-(4.6) permite determinarea, la un moment de timp dat, a valorilor de echilibru a sase variabile endogene, Y, D, C, YD, T si psbr, n funcie de modificarile ce au loc n trei variabile exogene, G, I si TR. Logica modelului poate fi descrisa n modul urmator: Firmele utilizeaza factorii de producie (munca, capital s.a.) nchiriai de la gospodarii pentru a realiza un produs omogen. Acest produs este cerut, pentru consumul final, de catre gospodarii si guvern si pentru consum intermediar (investiii), de catre firme. Singura componenta endogena a cererii agregate este consumul gospodariilor, care depinde de venitul disponibil, deci acel venit care ramne la dispoziia gospodariilor dupa ce ele platesc impozitele si taxele si primesc transferurile guvernamentale. Vom considera ca firmele produc ceea ce se cere la preuri fixate (rigide). Echilibrul pe piaa bunurilor si serviciilor are loc atunci cnd cererea agregata este egala cu oferta agregata. Guvernul taxeaza gospodariile si utilizeaza venitul astfel obinut pentru a cumpara produsul realizat de firme si a efectua plai transferabile catre gospodarii. El are un buget echilibrat cnd veniturile sunt egale cu cheltuielile. Altfel, daca cheltuielile sunt mai mari dect veniturile, apare un deficit bugetar care trebuie acoperit prin mprumuturi guvernamentale. n caz contrar, exista un excedent bugetar, din care guvernul plateste dobnda la datoria publica contractata anterior sau chiar poate proceda la reducerea nivelului datoriei publice.

100

Intrebarea 73. Caracteristica general a modelului IS LM de echilibru macroeconomic. Economia de pia se bazeaz pe coexisten a a dou mari sectoare: sectorul real i sectorul monetar. Primului sector i corespunde pia a bunurilor i serviciilor, pia pe care se confrunt cererea agregat cu oferta agregat (Sectorului monetar i corespunde pia a cererii i ofertei de bani. Aceste dou sectoare (dou pie e) se afl ntr-o interdependen permanent . Echilibrul ce se stabile te ntre sectorul real i sectorul monetar al economiei se nume te echilibru economic general". Acest echilibru este studiat cu ajutorul modelului IS-LM, care reprezint o sintez a acestor dou sectoare, real i monetar. Modelul IS-LM a fost propus n calitate de instrument de analiz a echilibrului general de c tre economistul englez J. R. Hicks n anul 1939. Deoarece modelul IS-LM este bazat pe modelul keynesian simplificat (modelul AD-AS) i pe teoria monetar keynesian , acesta se mai nume te modelul keynesist generalizat". Componentele de baz ale modelului IS-LM snt: curba IS (ce reprezint raportul investi ii(I) si economii (S)") i curba LM (ce reprezint raportul dintre cererea [L] i oferta [M] de bani). Curba IS reflect condi iile necesare pentru stabilirea echilibrului pe pia a bunurilor i serviciilor, adic n sectorul real al economiei, iar curba LM reflect condi iile n care se va stabili echilibrul pe pia a monetar . Astfel, modelul IS -LM este reprezentat sub forma a dou curbe, una din care (IS) reprezint echilibrul pe pia a bunurilor i serviciilor, iar cealalt (curba LM) - echilibrul pe pia a monetar . Acest model permite determinarea simultan a echilibrului pe ambele pie e. Curba IS (investi ii-economii) Dup cum se tie, ritmurile de cre tere a venitului na ional snt determinate, n cea mai mare m sur , de m rimea investi iilor. Anume investi iile permit l rgirea produc iei, reutilarea i modernizarea aparatului productiv existent. M rimea investi iilor este influen at de mai mul i factori, principalul din care este rata dobnzii. Anume n func ie de rata dobnzii agen ii economici vor decide s investeasc veniturile sau s le foloseasc n alt mod. n condi iile cnd rata dobnzii este joas , partea veniturilor transformat n investi ii va cre te, fapt ce va contribui la sporirea venitului na ional. Curba IS reprezint toate acele combina ii dintre rata dobnzii i venitul na ional n care pia a bunurilor i serviciilor se afl n stare de echilibru. n cazul curbei IS, se porne te de la premisa c economiile depind de m rimea venitului na ional, pe cnd investi iile depind de rata dobnzii i de eficien a marginal a capitalului. Cu alte cuvinte, asupra dorintei de a investi ( i deci de a transforma economiile n investi ii), o influen decisiv are rata dobnzii. Atunci cnd rata dobnzii este n cre tere, dorin a de a investi se mic oreaz . Din contra, la o rat sc zut a dobnzii, investi iile vor cre te. Deci rata dobnzii i determin pe posesorii unui venit disponibil s -1 investeasc sau s -1 economiseasc . Rata dobnzii, prin intermediul investi iilor, influen eaz i asupra venitului na ional. Unei rate nalte a dobnzii i corespunde un nivel sc zut al investi iilor i, n consecin , un nivel sc zut al venitului na ional (Y). Din contra, o dat cu reducerea ratei dobnzii pn la r2, dorin a de a investi (adic volumul investi iilor ca parte a venitului) va cre te pn la E2, iar venitul na ional va spori i el pn la Y2. Caracteristicile curbei LM a) curba LM face leg tura dintre venit (Y) i ratele dobnzii (r1......rn);

101

b) este curba de echilibru a pie ei monetare; c) ea arat toate combina iile posibile dintre ratele dobnzii i venit, la care cererea i oferta monetar sunt egale; d) curba LM are o nclina ie ascendent , deoarece orice cre tere a venitului atrage dup sine o cre tere a cererii de bani; cererea de bani este direct propor ional att cu Y ct i cu Rd, cee ce face posibil o a multitudine de combina ii care valideaz egalitatea ntre cererea de bani i oferta de bani. Curbele IS i LM, avnd acelea i variabile, pot fi reprezentate mpreun pe acelea i coordonate. Pia a produselor i serviciilor se poate afla n stare de echilibru n orice punct de pe curba IS. La fel, pia a monetar poate atinge o situa ie de echilibru n orice punct de pe curba LM. ns numai n punctul n care cele dou curbe se intersecteaz se va stabili un echilibru ntre sectorul real al economiei i cel monetar. Punctul de intersec ie dintre curba IS i curba LM reprezint valorile pe care trebuie s le aib rata dobnzii (r1) i m rimea venitului na ional (Y) pentru ca s se stabileasc un echilibru ntre sectorul real i sectorul monetar al economiei. Punctul E este considerat punctul echilibrului general. n acest punct se realizeaz concomitent echilibrul ntre economii i investi ii, precum i echilibrul ntre cererea i oferta de bani. n punctul E, rata dobnzii stabilit n urma confrunt rii cererii i ofertei de bani va corespunde ratei dobnzii stabilite prin raportul dintre investi ii i economii. Modelul IS-LM este pe larg utilizat n economia real . El serve te ca instrument eficient al politicii fiscale i politicii monetare promovate de statele lumii n scopul modific rii nivelului venitului na ional. Dac statul dore te s m reasc venitul na ional, el poate, de exemplu, majora oferta de bani. Cre terea ofertei de bani va duce la reducerea ratei dobnzii. Reducerea ratei dobnzii va motiva", la rndul s u, cre terea nivelului investi iilor, fapt ce va avea drept consecin , prin efectele multiplicatorului, cre terea m rimii venitului na ional. ns statul poate m ri venitul na ional i pe alt cale, de exemplu, prin cre terea volumului investi iilor publice. Aceast cre tere a investi iilor, prin efectul multiplicatorului, va avea ca rezultat sporirea volumului venitului na ional. Echilibrul macroeconomic i modelele sale. Modelul IS-LM caracterizeaz ekilibrul macroec general dintre pia a bunurilor (curba IS) i pia a monetar (curba LM), care determin nivelul venitului de echilibru(Y) i rata dobnzii(r). I investi iile; S economiile; L cererea de bani; M masa monetar (ofeta de bani). Ecuatiile IS: 1) Y=C+I+G+Nx i 2) I=S. Ecua ia LM: L=M/P. Echilibrul macroeconomic general se stabile te n punctul E. n acest punct cererea de bunuri, cererea de bani corespunde cu oferta de bani, investi iile snt egale cu economiile. Exist dou situa ii de dezechilibru: 1) starea de presiune (CerereaOferta) i 2) starea de absorb ie (CerereaOferta). Pentru rezolvarea dezechilibrului pe pia a bunurilor se modific nivelul produc iei, pe pia a monetar se modific rata dobnzii.

102

Intrebare74.Echilibrul IS LM. Influen a politicilor macroeconomice n modelul IS LM. Curbele IS i LM, avnd acelea i variabile, pot fi reprezentate mpreun pe acelea i coordonate. Pia a produselor i serviciilor se poate afla n stare de echilibru n orice punct de pe curba IS. La fel, pia a monetar poate atinge o situa ie de echilibru n orice punct de pe curba LM. ns numai n punctul n care cele dou curbe se intersecteaz se va stabili un echilibru ntre sectorul real al economiei i cel monetar. Punctul de intersec ie dintre curba IS i curba LM reprezint valorile pe care trebuie s le aib rata dobnzii (r1) i m rimea venitului na ional (Y) pentru ca s se stabileasc un echilibru ntre sectorul real i sectorul monetar al economiei. Punctul E este considerat punctul echilibrului general. n acest punct se realizeaz concomitent echilibrul ntre economii i investi ii, precum i echilibrul ntre cererea i oferta de bani. n punctul E, rata dobnzii stabilit n urma confrunt rii cererii i ofertei de bani va corespunde ratei dobnzii stabilite prin raportul dintre investi ii i economii. Modelul IS-LM este pe larg utilizat n economia real . El serve te ca instrument eficient al politicii fiscale i politicii monetare promovate de statele lumii n scopul modific rii nivelului venitului na ional. Dac statul dore te s m reasc venitul na ional, el poate, de exemplu, majora oferta de bani. Cre terea ofertei de bani va duce la reducerea ratei dobnzii. Reducerea ratei dobnzii va motiva", la rndul s u, cre terea nivelului investi iilor, fapt ce va avea drept consecin , prin efectele multiplicatorului, cre terea m rimii venitului na ional. ns statul poate m ri venitul na ional i pe alt cale, de exemplu, prin cre terea volumului investi iilor publice. Aceast cre tere a investi iilor, prin efectul multiplicatorului, va avea ca rezultat sporirea volumului venitului na ional.

103

Intrebarea 75.Conceptul de cre tere i dezvoltare ec-c . Cre terea ec-c r/t un proces de sporire continu pe termen lung a cantit ilor de m rfuri i servicii fabricate la nivel de ramur ,ntreprindere,ec-ie na ional sau ec-ie mondial . Teoria cr.ec-ce s-a aflat n aten ia tuturor doctrinelor ec-ce de la A.Smith i Carl Marx pn la economi tii contemporani. nc n anii30 sec XX,cr.ec-c devine un domeniu special de cercetare ec-c .Autorul conceptului de cre tere ec-c n calitate de proces de cre tere durabil a produc iei la diferite niveluri este considerat economistul englez Roz Harrod.n perioada postbelic asigurarea cr.ec-ce evine obiectul de baz al tuturor guvernelor lumii.n lumea contemporan ritmurile de cre tere ec-c au devenit principalul indicator al performan elor ec-ce ale fiec reiec-ii na ionale.Din acela i punct de vedere se apreciaz i eficien a guvern rii.Dinamica macroeconomic este exprimat nu doar prin no .de cr.ec-c ,dar i prin no .de dezvoltare ec-c i progres ec-ic. De obicei cr.ec-c este exprimat prin sporirea PIB(PNB)total sau pe cap de locuitor,precum i a venitului na ional pe cap de locuitor.n lit.ec-c occidental se observ tendin a de a identifica cr.sau dezvoltarea ec-c cu progresul ec-ic.Spre ex economistul englez Artur Lewis,laureat al premiului nobel,n lucrarea sateoria cr.ecceafirm :subiectul esen ial al acestei c r i este cr.produc iei pe locuitor.Aceea i tendin se men ine i la economistul francez Colin Clark.Analiza efectuat de ec-tul francez Fr.Perroux aduce un raport decisiv n teoria ec-c .Cr.ec-c r-t n viziunea savantului:m rimea durabil a dimensiunii unei unit i ec-ce realizat prin schimb ri de structur i eventual de sisteme nso it de progrese ec-ce.Cr.ec-c cuprinde aspectele cantitative nu numai la nivelul unei subramuri dar i a ntregii ec-ii na ionale.ns nu orice sporire a dimensiunii este sinonim cu cr.ec-c ,dar numai cea durabil sus inut n decursul unei perioade ndelungate de timp.Spre deosebire de cr.ec-c ,dezvoltarea ec-c ,Fr.Perroux o define te:ansamblul schimb rilor n structurile sociale care genereaz o rela ie de antrenare reciproc ntre popula ie i aparatul productiv.Motivele cr.ec-ce:cr.popula iei;legea cr.necesit ilor i diversificarea lor. Factorii cr.ec-ce. Cr.ec-c este alimentat de un ir de factori care pot fi diviza i n fn.de m.multe criterii.Clasicul Adam Smith afirma:O surs a cr.ec-ce este sporirea productivit ii muncii care se sprijin pe diviziunea social a muncii. Carl Marx sus inea-factorul de baz a cr.ec-ce este acumularea capitalului,dar totu i posibilit ile de cr.ec-c n capitalism sunt limitate din cauza contradic iilor existente. Printre factorii cheie de cr.ec-c pot fi men iona i: resursele naturale,r.de munc ,progresul tehnico- tiin ific .a.n a 2-a jum a sec XX savan ii economi ti ajung la concluzia c la temelia cr.ec-ce se afl o totalitate de factori.Un grup de economi ti francezi sus in c la baza cr.ec-ce se afl n special urm torii factori: 1)majorarea nr.popula iei active i a calific rii for ei de munc ; 2)acumularea capitalului; 3)progresul tehnic i inova iile; 4)progresele n diviziunea i organizarea muncii. Ace ti factori pot fi diviza i n 3 grupe mari: a)f.de baz -principali.munca,capitalul,p mintul,investi iile,cercet rile tehnico- tiin ifice. b)f.sociali i institu ionali-participarea muncitorilor la administrarea ntreprinderilor,spiritul de ntreprinz tor i mentalitatea,sistemul de securitate social ,climatul investi ional. c)eficacitatea activit ii institu iilor intl.

104

Intrebarea 76.Sistemul ec mondial.Piata mondiala si structura ei Economia mondial - un sistem complex, dinamic, care ncorporeaz ansamblul economiilor na ionale dar i rela iile, interdependen ele economice dintre ele, generate i dezvoltate pe baza diviziunii interna ionale a muncii, precum i de mecanismele, normele juridice i institu iile na ionale i mondiale conform c rora se realizeaz aceste leg turi. Economia mondial constituie totalitatea economiilor na ionale aflate n rela ii de interdependen n baza diviziunii interna a muncii i particip rii la circuitul economic mondial Economia mondial , ca un ansamblu de interdependen e ntre economiile na ionale, este un fenomen relativ nou, ap rut ceva mai bine le un secol n urm . Etapele economiei mondiale: I) etapa cre rii premiselor economiei mondiale (sf.sec. XVI nc.sec. XVII) - trecerea de la feudalism la capitalism, descoperirile mari geografice i cuceririle coloniale, crearea economiilor i pie elor na ionale; II) etapa form rii economiei mondiale (sec.XVIII-XIX) - nt rirea economiilor i pie elor na ionale, statele devin subiectele de baz ale rela iilor interna , comer ul se realizeaz principale diviziunii interna a muncii; III) etapa dezvolt rii economiei mondiale (sfr itul sec. XIX - nceputul sec. XX) aprofundarea rela iilor economice interna ionale, pia a mondial include deja i pie ele muncii, capitalurilor, hrtiilor de valoare. Economia mondial contemporan este rezultatul unui proces istoric ndelungat, ce include un ir de momente importante: 1) dezvoltarea econ.de schimb, l rgirea rela iilor economice dintre diferite popoare i regiuni ale globului; 2) dezvoltarea manufacturilor, revolu ia industrial i formarea marii industrii ma inizate; 3) formarea pie elor na ionale i a economiilor na ionale; 4) formarea diviziunii interna ionale a muncii (ca ansamblu de specializ ri pentru export i al dezvolt rii rela iilor economice); 5) con tientizarea importan ei existen ei economiei mondiale ca rezultat al confrunt rilor contradictorii n perioada primului r zboi mondial i al crizei economice mondiale 19291933; 6) existen a unii dependen e reciproce dintre na iuni i necesitatea conjug rii eforturilor (ca rezultat al unui ir de evenimente cum ar fi destr marea sistemelor coloniale, dezvoltarea furtunoas a comer ului interna ional, criza energetic interna ional , apari ia unor probleme globale ale omenirii). Tr s turile de baz ale economiei mondiale contemporane: 1) cre terea furtunoas a num rului de state suverane i afirmarea economiilor na ionale ca rezultat al evolu iei contradictorii i al destr m rii unor sisteme, spa ii economice (sistemul colonialist, sistemul socialist, sistemul U.R.S.S., al Iugoslaviei etc); 2) tendin ele de reconstruire i dezvoltare ale unor noi spatii economice zonale, regionale, interna ionale (pe baza unor uniuni integra ioniste sau a unor societ i transna ionale); 3) unitatea economiei mondiale asigurat prin accentuarea i diversificarea interdependen elor economiilor na ionale, interna ionale, regionale i mondiale. Unitatea economic mondial este un complex economic eterogen i dinamic, tr s turile c ruia, pe de o parte, decurg din marile deosebiri n nivelul de dezvoltare, n poten ialul economic, n structurile economico-sociale ale rilor, pe de alt parte, sunt determinate de multitudinea de factori care influen eaz asupra economiei mondiale.

105

Deosebirile n nivelul de dezvoltare se observ n decalajele economice dintre rile dezvoltate i cele subdezvoltate. De exemplu, PIB pe locuitor n perioada 1991 -1997 era de la 44350 dolari n Elve ia i de 170 dolari n Uganda (se poate observa decalajul i prin compararea ritmurilor de cre tere a PIB). Factorii comuni care au influen at asupra economiei mondiale: a) sc derea considerabil a pre urilor la produsele de baz i a parit ilor schimburilor comerciale; b) pierderile suferite drept consecin a acestui factor i agravarea crizei datoriilor externe, majorarea dobnzilor, ceea ce a redus ritmurile cre terii economice n rile n curs de dezvoltare; c) schimbarea raportului dintre cre terea economic i consumul de resurse; d) multipolaritatea economic ca urmare a reducerii ponderii SUA i a cre terii ponderii Europei Occidentale i a Japoniei; e) confruntarea cu problemele globale ale omenirii i necesitatea m surilor concrete n solu ionarea lor la scar na ional i interna ional . Unicitatea economiei mondiale, ce se manifest n interdependen a fenomenelor i proceselor, care se desf oar pe pia a mondial (ca interes comun, pe de o parte, i deosebiri ale economiilor na ionale, pe de alt parte). Deosebirile se refer la: - nivelul de dezvoltare a for elor de produc ie; poten ialul economic, financiar, tehnicotiin ific; - rela iile de produc ie predominante; - gradul de participare la diviziunea interna ional a muncii; - tipurile de ri (dezvoltate, mediu dezvoltate, n curs de dezvoltare, slab dezvoltate, industriale, industrial-agrare, agrar-industriale); - tipurile de reproduc ie (intensiv , extensiv , de subzisten (supravie uire) .a.) Prin urmare, economia mondial contemporan reprezint un sistem global mondial, unitar prin interrela iile dintre subsistemele componente i structura eterogen contradictorie. Legit ile dezvolt rii economiei mondiale: - dezvoltarea rapid a comer ului mondial, a exportului de capital i al realiz rilor progres tehnico- tiin ; - ritmurile nalte de dezvoltare a diviziunii interna ionale a muncii n ramurile ce determin progresul tehnico- tiin ific - microelectronica, construc ia de ma ini, radiotehnica; - nivelul nalt al interna ionaliz rii produc iei; - concentrarea for elor de produc ie dezvoltate ntr-un num r limitat de ri puternic dezvoltate; - dezvoltarea inegal a for elor de produc ie n rile lumii; - decalajul profund dintre nivelul dezvolt rii economice a rilor industrializate i a rilor slab dezvoltate. Componentele de baz ale economiei mondiale snt: a) Economiile na ionale (peste 200 la num r), ca verigi de baz ale economiei mondiale, eterogene dup ornduirea politic i social , precum i dup nzestrarea cu factori de produc ie, dup nivelul de dezvoltare economic , dup m rimea PIB-ului etc.

106

b) Organiza iile economice interna ionale: Banca Mondial , Fondul Monetar Interna ional, Organiza ia Mondial a Comer ului etc, rolul c rora este mereu n cre tere. c) Societ ile transna ionale (STN), din care fac parte acele ntreprinderi care snt na ionale dup provenien a capitalului, dar interna ionale dup sfera activit ii lor. Ele snt formate dintr-o societate principal firma-mam , aflat n una din rile dezvoltate, i o mul ime de filiale dependente, plasate n mai multe ri. Ca exemple de STN putem numi General Motors, Coca-Cola, Philipps, Ford, General Electric, Mitshubishi, Panasonic, McDonald's; d) Grup rile integra ioniste regionale, numite adeseori organiza ii economice interstatale", cum ar fi Uniunea European , CSI, NAFTA. e) Fluxurile economice interna ionale: de m rfuri i servicii, de capitaluri, de for de munc , monetare i financiare. Primele 4 tipuri de institu ii constituie subiec ii econ. mondiale, cel de al 5 este un element derivat de conexiuni ntre subiec i. . Pia a mondial i structura ei. Pia a mondial reprezint totalitaeta rela iilor care se stabilesc ntre produc torii i consumatorii din diferite ri, ntre economiile na ionale n procesul schimbului de activit i, care ini ial s-a constituit ca i pia mondial capitalist . Un sistem de rela ii marf -bani, economice comerciale i credit-financiare. Pia a mondial reflect , n general, structurile i tr s turile definitorii ale economiei mondiale. Pia a mondial presupune existen a unui sistem de rela ii bani-marf consolidate pe plan interstatal ntre rile participante la diviziunea interna ional a muncii. Pia a mondial cuprinde toate direc iile de baz ale diviziunii interna ionale a muncii. Parametrii dezvolt rii acesteia ilustreaz nivelul de dezvoltare a procesului de interna ionalizare a produc iei de menire public . Pia a mondial este produsul pie elor interne. Totodat aceasta exercit o activ influen invers asupra echilibrului macroeconomic al sistemelor economice separate. Distingem mai multe tipuri ale pie ei mondiale: - Pia a mondial de m rfuri 80% din volumul comer ului exterior se atribuie comer ului cu m rfuri; - Pia a mondial a capitalurilor amplasarea n alte ri a capitalului n form de investi ii directe, credite, hrtii de valoare; - Pia a mondial a for ei de munc reprezint rela iile economice legate de migra iunea for ei de munc ; Pia a realiz rilot tehnio- tiin ifice aparate microelectronice i radiotehnice,,tehnologii avansate; - Pia a mondial invizibil proiecte tehnice, licen e, brevete etc. Cauzele apari iei pie ei mondiale Principalele cauze care au dus la apari ia pie ei mondiale au fost: Adncirea diviziunii interna ionale a muncii; Interna ionalizarea produc iei i caitalului;

107

 Dezvoltarea rela iilor economice i politice interna ionale; Dezvoltarea sistemelor de transport i a sistemelor de leg tur ; Determinarea nivelului de dezvoltare a for alor de prodc ie; Revolu ia tehnico- tiin ific .a. Pia a mondial este o parte integrant a eonomiei mondiale evolu ia c reia este supus legilor economice obiective ale schimburilor interna ionale i mai este cunoscut , n practic sub denumirea de pia interna ional sau pia extern . Acestea ns au un con inut mai restrns. Intrebarea 77. Comer ul exterior. Eficien a comer ului exterior. Comertul exterior constituie exporturile i importurile unei tari. El vizeaza deci fluxurile de marfuri i servicii ale unei economii cu strainatatea. Comertul exterior cuprinde doua tipuri de fluxuri comerciale: a)comer ul cu marfuri corporale, care pot fi produse de baza(materie prima combustibil etc.) cit si produse prelucrate ca echpament, mobila, imbracaminte, etc. b)comertul invizibil,care include transporturile, telecomunicatiile, turismul international, comertul cu brevete de inventie, cu know-howetc. n ultimul deceniu comertul cu bunuri materiale a constituit circa 70% iar cel invizibil circa 30% din volumul total al comertului mondial. Ca parte a eficien ei economice n general, eficien a economic a comer ului exterior este oglindit de raportul dintre efectele ob inute de pe urma schimburilor de pe pie ele externe i eforturile f cute n acest domeniu. n condi iile unor efecte numeroase i eficien a economic a comer ului exterior se oglinde te prin intermediul mai multor indicatori : -volumul fizic i valoric al exporturilor i importurilor, exprimat n preturi curente i preturi constane. -structura pe grupuri de marfuri a importurilor i exporturilor -structura geografica a exporturilor si a importurilor Intrebarea78. Modelul economiei mici deschise. Economie deschis este considerat o economie na ional n care nu exist restric ii n efectuarea schimburilor cu str in tatea, n care m rfurile i capitalul au posibilitatea s intre i s ias liber din ar . In acela i timp, economia deschis este i un concept teoretic, care studiaz influen a factorului extern asupra economiilor na ionale. In teoria economic , economiile deschise se mpart n dou categorii: a) economii deschise de dimensiuni mari i b) economii deschise de dimensiuni mici Economia deschis de dimensiuni mici nu este n stare s influen eze dezvoltarea altor ri. Din contra, ea este nevoit s accepte modific rile venite din exterior. Nu numai economia Moldovei este de dimensiuni mici. Din punctul de vedere al ratei dobnzii, al c rei nivel este determinat de economia SUA, chiar i economiile unor ri ca Elve ia sau Rusia snt de dimensiuni mici". n cazul economiilor deschise de dimensiuni mici, interna ionalul" comand , iar na ionalul" ndepline te, n acest fel, pentru aceast categorie de ri, factorul extern a devenit decisiv, ele fiind obligate s se adapteze la modific rile survenite pe pia a mondial , modific ri generate de dezvoltarea economiilor de dimensiuni mari".

108

Intrebarea 79. Balan a de pl i i structura sa. Echilibrul balan ei de pl i. Balan a de pl i este un document statistic de sintez macroeconomic ce reflect n mod sistematizat toate tranzac iile economice ale unei ri cu restul lumii pentru o perioad de timp. Balan a de pl i reflect tranzac iile efectuate ntre reziden i i nereziden i si este intocmita de catre Banca Centrala. Structural, balan a de pl i este alc tuit din dou componente mari: -contul curent include: balan a comer ului cu bunuri i servicii, balan a veniturilor, balan a transferurilor curente.; -contul de capital i fi nanciar const din: transferuri de capital, investi ii directe, investi ii de portofoliu, derivate financiare, alte investi ii, active de rezerv . La majoritatea articolelor contului fi nanciar al balan ei de pl i nregistr rile sunt efectuate n valoare net . La baza ntocmirii balan ei de pl i st principiul dublei nregistr ri. Fiecare tranzac ie este reprezentat prin dou nregistr ri egale ca valoare absolut , dar opuse ca semn. Una din aceste nregistr ri se efectueaz pe credit cu semnul plus, iar cealalt pe debit cu semnul minus. n a a mod, suma tuturor nscrierilor pe credit este egal cu suma tuturor nscrierilor pe debit, iar soldul net al nregistr rilor din BP trebuie s fi e zero. De exemplu, n cazul efectu rii unei opera iuni de export n BP valoarea tranzac iei va fi refl ectat pe credit la articolul Export i pe debit la articolul Active - valut i depozite. A. Opera iunile ce genereaz intr ri / ncas ri se nregistreaz dup cum urmeaz : pe credit: exportul de bunuri i servicii, ob inerea venitului din munc i a venitului aferent factorilor de produc ie de inu i de reziden i i utiliza i de nereziden i sau la titluri de valoare n posesia reziden ilor, emise de nereziden i; investi iile str ine n Moldova, retragerea investi iilor moldovene ti de peste hotare, mprumuturile acordate de nereziden i reziden ilor, rambursarea mprumuturilor acordate de reziden i nereziden ilor, vnzarea titlurilor de valoare moldovene ti nereziden ilor i vnzarea de c tre reziden i a titlurilor de valoare str ine nereziden ilor; pe debit: ncas rile primite drept compensare la opera iunile indicate mai sus la credit (majorarea crean elor sau diminuarea angajamentelor vizavi de nereziden i). B. Opera iunile ce genereaz ie iri / pl i se nregistreaz dup cum urmeaz : pe debit: importul de bunuri i servicii, plata venitului din munc i a venitului provenit din utilizarea de c tre reziden i a factorilor de produc ie de inu i de nereziden i sau la titluri de valoare n posesia nereziden ilor, emise de reziden i; investi iile moldovene ti n str in tate, retragerea investi iilor str ine din Moldova, mprumuturile acordate de reziden i nereziden ilor, rambursarea mprumuturilor acordate de

109

nereziden i reziden ilor, cump rarea titlurilor de valoare str ine de c tre reziden i i r scump rarea de c tre reziden i a titlurilor de valoare moldovene ti n posesia nereziden ilor; pe credit: pl ile efectuate drept compensare la opera iunile indicate mai sus la debit (diminuarea crean elor sau majorarea angajamentelor vizavi de nereziden i). C. Transferuri curente Spre deosebire de opera iunile descrise la literele A i B, care presupun angajamente reciproce, la articolul transferurile curente se efectueaz nregistrarea compensatorie a bunurilor i serviciilor primite sau furnizate gratuit, precum i a ajutoarelor b ne ti i a altor opera iuni de transfer unilateral, cum ar fi asisten a tehnic acordat rii, contribu ia tarii n organismele interna ionale sau transferurile angaja ilor. D. Erori i omisiuni Modalitatea de nregistrare n balan a de pl i, bazat pe contabilizarea n partid dubl , implic o egalitate a totalului de nscrieri pe credit i pe debit. n practic , ns , nu se ntmpl a a, deoarece datele pentru diferite articole sunt furnizate din diverse surse, ca rezultat se ob ine un sold net debitor sau net creditor, care este nregistrat cu semn opus la un articol special numit Erori i omisiuni. Astfel, dac balan a componentelor reprezint un sold net creditor / debitor, se va efectua o nscriere compensatorie la debitul / creditul acestui articol. Erori i omisiuni pot ap rea i n urma varia iei ratelor de schimb, din suprapunerea perioadelor de raportare, precum i din alte motive. ECHILIBRUL BALANTEI DE PLATI n linii generale, pe termen lung, suma iesirilor trebuie sa fie egala cu cea a intrarilor. n realitate nsa, o asemenea egalitate se ntilneste foarte rar. Diferenta dintre iesirile de valuta si intrarile de valuta reprezinta soldul balantei da plati. Acesta poate fi pozitiv, atunci cnd intrarile de valuta sint mai mari decit iesirile, si negative, in cazul unei situatii inverse. Politici de echilibrare a balan ei de pl i. n privin a echilibrului balan ei de pl i externe exist n literatura de specialitate dou accep iuni diferite: echilibrul balan ei de pl i este indus automat de echilibrul economic general sau echilibrul poate fi ob inut prin promovarea unor politici macroeconomice sau prin utilizarea unor tehnici de echilibrare specifice. n primul caz nu este nevoie de interven ia statului pentru echilibrarea balan ei de pl i, considernduse c aceasta se va echilibra n condi iile echilibrului economic general. Politici de echilibrare a BPE

110

Statul are la dispozi ie mai multe politici pe care le poate utiliza n vederea ajust rii deficitelor din balan a de pl i externe: Politici monetare: ratele de dobnd , opera iuni pe pia a liber efectuate de Banca Central , rezervele bancare obligatorii, emisiunea sau retragerea de moned de pe pia , limitarea creditului. Aceste politici pot avea o influen direct asupra fluxurilor de capital n sensul atragerii lor printr-o cre tere a ratelor de dobnd . Politicile monetare pot avea un efect benefic asupra balan ei de pl i externe i prin stabilitatea n materie de pre uri pe pia a local . Infla ia i dobnda sunt factori suficient de puternici n a echilibra balan a de pl i externe. Politica banilor ieftini care const n sc derea ratei dobnzei i respectiv a deficitului costului curent se explic prin faptul c n urma acestei politici vor sc dea i ratele de schimb, care conduc la cre terea exportului i la reducerea importului. Un dezavantaj al acestei politici este faptul c politica banilor ieftini poate conduce la apari ia proceselor infla ioniste. Politicile bugetare: politici care vizeaz cre terea veniturilor din impozite i taxe (se poate realiza printr-o fiscalitate sporit sau printr-o mai bun colectare a fondurilor datorate statului) i reducerea cheltuielilor bugetare. n general sunt vizate acele impozite i taxe care pot afecta puternic fluxurile financiare i reale nregistrate de balan a de pl i externe. Aceste politici au rolul de a limita dimensiunea deficitului bugetar intern care de multe ori este finan at extern prin fonduri mprumutate (mai ales n cazul rilor n curs de dezvoltare). n plus, aceste deficite sunt adesea finan ate infla ionist prin emisiune de moned , fapt ce poate fi d un tor exporturilor, agravnd i mai mult deficitul contului curent. Devalorizarea cursului de schimb: parte integrant a politicii monetare are ca efect direct ncurajarea exporturilor i descurajarea importurilor (care devin mai scumpe n moned na ional ). Condi ia de baz este ca deprecierea s fie mai mare dect cre terea pre urilor interne. Din p cate, deprecierea nu este cea mai inspirat modalitate de echilibrare a balan ei n cazul unei ri dependente de comer ul exterior. Mai mult, deprecierea inhib importurile de tehnologie i reduce astfel procesele de retehnologizare ale companiilor care doresc s exporte mai mult, s fie mai eficiente i mai competitive pe pie ele interna ionale. Orice companie, pentru a rezista pe pie ele interna ionale trebuie s utilizeze ultimele solu ii tehnologice n domeniu i dac nu are posibilitatea sus inerii financiare a unei activit i serioase de cercetare - dezvoltare n domeniu va fi nevoit s importe aceast tehnologie, ori deprecierea blocheaz tocmai acest lucru. Instituirea de bariere tarifare i netarifare n calea importului cu rol n limitarea cantitativ a importurilor. Barierele tarifare constituie n prezent una din piedicile majore n calea fluxurilor comerciale interna ionale, existnd n prezent o mare varietate de astfel de bariere, unele dintre ele greu de identificat i contracarat. Introducerea taxelor de protec ie i anume taxe pe bunuri i servicii de import i exportpentru a favoriza produc torii i prestatorii de servicii locale. Dezavantajele acestei metode sunt: rile respective pot lua m suri similare cu privire la bunurile i serviciile exportate; de ara care introduce ceea ce va duce la sc derea exporturilor; se pierd avantajele specializ rii comer ului interna ional. Stimularea i promovarea exporturilor prin diferite metode (subven ii de export, credite de export subven ionate, facilit i fiscale, asigurarea i garantarea creditelor de export etc.) conduce la reechilibrarea balan ei comerciale. Promovarea exporturilor include: sus inerea financiar sau logistic a particip rii la trguri i expozi ii

111

interna ionale pentru companiile locale, ncheierea de tratate comerciale, acorduri de naviga ie sau comer , crearea de zone de liber schimb sau uniuni vamale, crearea de centre de informare n ar menite s sprijine activitatea de export sau intensificarea reprezent rii comerciale n str in tate. Finan area deficitelor din BPE se refer la posibilitatea acoperiri unui deficit comercial printr-un credit extern acordat din diferite surse (FMI prin mecanismul de finan are l rgit sau emisiune de obliga iuni guvernamentale pe pia a interna ional ). Avantajul acestei politici este unul pe termen scurt, pe termen lung creditele nu fac altceva dect s amne rezolvarea cauzelor reale ce au dus la acest deficit comercial. n plus, nu trebuie neglijat faptul prin nregistrarea remuner rii acestor credite (dobnzi pl tite) n debitul contului de venituri (contul curent) deficitul este reportat pentru o perioad viitoare. Atragerea de investi ii str ine directe i de portofoliu contribuie la reechilibrarea balan ei de pl i prin capitalul str in injectat n economie care poate reduce din presiunile asupra cursului de schimb generat de o balan comercial deficitar . Atragerea investitorilor str ini se poate face prin acordarea de facilit i (concesionarea de terenuri, spa ii comerciale, cl diri, utilit i) sau stimulente fiscale pe de o parte (reduceri la impozitul pe profit, reduceri sau scutiri la impozitele indirecte) dar i prin promovarea imaginii n str in tate pe de alt parte. Evident c oricte facilit i s-ar oferi investitorilor str ini i orict eforturi s-ar ntreprinde pentru a face cunoscut ara gazd , lipsa unui cadru adecvat de dezvoltare propice a afacerilor va ine la distan investitorii str ini. n concluzie, statul poate interveni direct prin numeroase prghii i mecanisme pentru a reechilibra balan a de pl i externe. Ra iunea pentru a interveni n sensul echilibr rii BPE este dat de absen a ajust rii automate i de efectele pe care le poate avea dezechilibrul BPE asupra echilibrului economic general. Balan a de pl i r mne principalul mijloc de m surare a valorii i a competitivit ii externe a unei economii, fiind n acela i timp un instrument deosebit de util pentru configurarea principalelor politici macroeconomice. n abordarea macroeconomic a nevoii de finan are a unei economii, balan a de pl i externe reprezint cel mai important instrument de analiz

112

Intrebarea 80. Pia a valutar i componentele ei. Fiecare ar i are propria sa moned na ional , n care se efectueaz toate pl ile i tranzac iile n cadrul rii respective. Utilizat n opera iunile de schimb interna ional, moneda na ional cap t denumirea de valut ". n acest sens, snt valute nu numai dolarul i euro, ci i leul moldovenesc i rubla ruseasc . Deoarece, n mod oficial, pe teritoriul unei ri, vnz rile-cump r rile se fac numai n moned na ional , n rela iile economice interna ionale valuta unei ri urmeaz a fi schimbat n valuta alteia. Astfel, un agent economic din Moldova nu poate importa gaze ruse ti sau parfumuri fran uze ti pl tind n lei moldovene ti, nainte de a efectua tranzac iile respective, el trebuie s schimbe leii moldovene ti m euro sau n ruble ruse ti. Schimbul de valute na ionale se realizeaz pe o pia special , numit pia a valutar " sau pia a schimburilor valutare". Pia a valutar este o pia pe care are loc vinzarea-cump rarea de valut str in i de diferite tipuri de credit (acreditive, cecuri, cambii etc). Pia a valutar este o pia specific , care func ioneaz , practic, f r ntrerupere, 24 de ore din 24. n fiecare ar , pia a valutar este supus controlului din partea B ncii Centrale. Pe pia a valutar se vnd i se cump r (contra valutei na ionale) valutele altor ri, n special valutele liber convertibile. Pe aceast pia se confrunt cererea de valut cu oferta de valut . Cererea de valut str in este generat de urm torii factori: a) de opera iunile de import, adic de agen ii economici specializa i n importul de bunuri materiale i servicii; b) de necesitatea extinderii activit ii economice i procurarea, n asemenea caz, a utilajului i a materiei prime de peste hotare; c) de persoanele care pleac n scopuri turistice sau de afaceri peste hotare; d) de m surile de ap rare mpotriva unei dinamici nefavorabile a cursului de schimb al valutei na ionale. n cele mai multe cazuri, economiile snt p strate n valut liber convertibil , n general n dolari i euro; e) de opera iuni speculative; f) de ie iri ale capital.na . n scopul de investire peste hotare sau de p strare a avu iei n b ncile str ine. Oferta de valut este alimentat " de: a) banii ob inu i n urma exportului de bunuri materiale i servicii; b) transferul de bani al persoanelor care activeaz peste hotare; c) investi iile str ine care intr n ar ; d) mprumuturi i credite, contractate cu organiza iile economice interna ionale sau cu ag.ec. publici i priva i de peste hotare; e) depozite bancare i bani ai agen ilor economici n valut liber convertibil . Convertibilitatea este proprietatea unei monede na ionale de a se schimba, n diferite propor ii, cu monedele altor ri. Valutele na ionale pot fi: liber convertibile, cum este cazul dolarului american, al euro-ului, lirei sterline i yenului japonez; par ial convertibile sau cu o convertibilitate limitat intern . Astfel, leul moldovenesc se schimb pe pia a intern pe mai multe valute str ine; neconvertibile.

113

Exist o pia valutar interna ional i o pia valutar n cadrul fiec rei ri. Principalele burse valutare interna ionale se afl la New York, Boston, Chicago, Paris, Tokio, Francfurt, Roma, Ziirich. Toate aceste centre snt legate ntre ele ntr re ea -o unic , printr-un sistem complicat de mijloace de comunicare dintre cele mai moderne, care permit ncheierea contractelor de vnzare-cump rare ntr-un timp ce se m soar , de regul , n secunde. Deci pia a valutar nu poate fi localizat ntr-o ar sau ntr-un ora oarecare unde s-ar fi confruntat vnz torii i cump r torii de valut . Marea majoritate a tranzac iilor valutare pe pie ele na ionale snt efectuate de c tre b ncile comerciale la comanda clien ilor lor. Doar o parte nensemnat de moned este schimbat la casele de schimb valutar. Zilnic, b ncile, iar dup ele i casele de schimb valutar afi eaz , de cele mai multe ori chiar n strad , cursurile de cump rare i vnzare a principalelor valute liber convertibile: dolarul, euro, lira sterlin . Componentele pie ii valutare sunt: # bursa valutar # casele de schimb(cump r sau vnd valut nelimitat de la b nci pentru clin i); # bancile autorizate de Banca Na ional (BN) Politica valutara reprezinta apanatajul autoritatii monetare si valutare, n ultima instanta a statului, de a intervenii n vederea corectarii unor dezechilibre fundamentale ale economiei spre a influenta si orienta fenomenele si relatiile valutare n functie de obiectivele fundamentale stabilite prin lege, respectiv n functie de obiectivele principale ale politicii economice ale statului respectiv. Este de la sine nteles ca politicile valutare difera de la un stat la altul, la un grup de state la alt grup n functie de obiectivele generale, de -tintelepropuse dar si de nivelul dezvoltarii pietelor interne, valutare, monetare, financiare. Deoarece politica valutara urmareste n general, atingerea obiectivelor principale ale politicii economice, aceasta se afla n strnsa corelare cu celelalte segmente de piata, n primul rnd cu politica monetara, ntr-un anumit sens, fiind chiar o componenta a acesteia, cu politica comerciala si cea fiscala. Interdependentele dintre politica monetara si cea valutara, sunt cu att mai intense cu ct gradul de convertibilitate a monedei nationale este mai mare , marimea acestui grad presupunnd dezvoltarea si maturitatea pietelor respective: monetara, valutara, financiara si de capital.

114

PRODUSUL INTERN BRUT Banca European pentru Reconstruc ie i Dezvoltare (BERD) a majorat prognoza de cre tere a produsului intern brut (PIB) n Republica Moldova n anul 2011 - de la 4,5% la 5%. Conform informa iilor prezentate de c tre reprezentan a permanent BERD n Moldova, aceste date se con in n publica ia de Analiza a B ncii Europene pentru Reconstruc ie i Dezvoltare asupra rilor n curs de dezvoltare din Europa Central i de Est i din Asia Mijlocie. n cadrul prognozei anterioare, Banca a majorat prognoza de cre tere a PIB-ului n Moldova n 2011 de la 3,5% la 4,5%. Oficialii de la BERD men ioneaz c economia Moldovei continu s se redreseze dup criz i c cre terea produsului intern brut n 2010 s-a ridicat la aproape 7%. Reabilitarea economiei Moldovei este sus inut de cre terea volumului de exporturi, dar i a remiten elor muncitorilor moldoveni de peste hotare. Conform surselor din cadrul BERD, economia Moldovei este influen at de evolu iile modeste ale principalelor parteneri comerciali ai rii i incertitudinea fluxurilor de remiten e. Exper ii BERD consider c perspectivele imediate ale cre terii economice n Moldova snt limitate de incertitudinea politic continu din ar . De remarcat c anterior Fondul Monetar International a majorat prognoza de cre tere a PIB-ului n Moldova pentru 2011 de la 4,5% la 5%. Potrivit efului Misiunii de evaluare a FMI, Nicolay Gueorguiev, n cadrul unei conferin e de pres comune la Chi in u cu prim-ministrul moldovean, Vladimir Filat, revizuirea prognozei pentru 2011 a fost determinat de continuarea procesului de revenire a economiei moldovene ti, care a atins nivelul de pn la criz , precum i de cre terea indicilor de baz ai economiei n I trimestru al anului 2011. Astfel, de la nceputul anului curent volumul produc iei industriale n Moldova a crescut cu 11,7%, iar cel al produc iei agricole cu 8,3%. Nicolay Gueorguiev a men ionat c FMI prognozeaz pentru anul 2012 o cre tere a PIB-ului Moldovei la fel cu 5%. Anterior, se estima c PIB-ul va cre te cu 4,8%. La rndul s u, Vladimir Filat a men ionat c prognoza de cre tere a PIB-ului cu 5% este una pesimist i Guvernul Moldovei sper la o cre tere economic mai mare n anul curent. eful Executivului de la Chi in u a amintit c pentru anul 2010 era prognozat o cre tere a PIB-ului cu 3%, ns n realitate acest indice a fost de 6,9%. Ministerul Economiei recent a majorat prognoza de cre tere a PIB-ului pentru anul 2011 de la 4,5% la 5%. n 2010 PIB n Moldova s-a majorat cu 6,9%, constituind n termeni monetari 71,8 mlrd lei i dep ind diminuarea de 6% , nregistrat n 2009, revenind astfel la nivelul de pn la criz . BERD a majorat prognoza de cre tere a PIB-ului n Moldova pentru 2011 de la 4,5% la 5%. ECONOMIA RM Economia Moldovei, afectat de criza economic mondial , este acum pe calea relans rii stabile. Potrivit comunicatului Serviciului de pres al Parlamentului, aceste declara ii au fost f cute ast zi de c tre eful Misiunii de evaluare a Fondului Monetar Interna ional Nikolay Gueorguiev, n cadrul ntrevederii de la Chi in u cu pre edintele interimar al Republicii Moldova, Pre edintele Parlamentului Marian Lupu, cu participarea reprezentantului permanent al FMI n Moldova Tokhir Mirzoev. Nikolay Gueorguiev a subliniat c eforturile depuse n anul trecut pentru reorientarea economiei na ionale spre export au fost unele de succes.Nikolay Gueorguiev i-a exprimat ncrederea c economia Moldovei are poten ial de stabilitate i va men ine aceast stabilitate i pe viitor. Oficialul de la FMI a men ionat necesitatea stabiliz rii situa iei

115

politice n ar , deoarece componenta politic este pus la baza realiz rilor economice propuse. n cadrul ntrevederii s-a discutat implementarea ac iunilor convenite anterior de autorit ile moldovene ti cu misiunea FMI i fixate n Memorandumul de n elegere. P r ile au apreciat pozitiv tendin ele conturate n economia na ional . Pre edintele interimar al Moldovei, la rndul s u, i-a exprimat opinia privind mersul implement rii reformelor convenite cu FMI, men ionnd c , la acest subiect, concluziile snt pozitive. Marian Lupu a subliniat c autorit ile moldovene ti continu elaborarea unor noi seturi de politici la nivel macroeconomic, eviden iind n mod special importan a consolid rii n elegerii comune i a colabor rii cu Fondul Monetar Interna ional. O misiune a Departamentului European al Fondului Monetar Interna ional, condus de Nikolay Gueorguiev, se afl n vizit la Chi in u, n perioada 27 aprilie - 12 mai 2011. Misiunea analizeaz evolu iile recente din economie i progresul nregistrat n realizarea programului cu FMI, va actualiza i va evalua perspectivele macroeconomice. De asemenea, misiunea va discuta cu autorit ile Republicii Moldova cadrul de cheltuieli pe termen mediu i planurile privind politica fiscal , precum i alte politici macroeconomice i structurale n vederea sus inerii stabilit ii macroeconomice i promov rii cre terii economice pe perioada urm toare. Singurul model economic viabil pentru dezvoltarea Republicii Moldova este cel bazat pe export nu de oameni, ci de bunuri i servicii. Declara ia apar ine ministrului Economiei, Valeriu Laz r i a fost lansat n cadrul Forumului Republica Moldova Uniunea European , comunic serviciul de pres al Ministerului. Ministrul Economiei declarase anterior c RM are la dispozi ie maxim 5 ani pentru a substitui remiten ele prin exporturi i servicii. Pentru noi este important o cre tere economic de 6-7% anual la fel ca i oprirea exodului popula iei i asigurarea unei cre teri economice calitative n urm torii ani, explicase Laz r. Ministrul sus ine c trecerea de la cre terea economic bazat pe consum, alimentat din remiten e i asigurat din importuri, poate fi realizat prin reformele de industrializare a economiei. Pe lng aceasta, Laz r sus ine c sunt necesare demonopolizarea economiei, mbun t irea climatului de afaceri i atragerea de noi investi ii. Amintim c , potrivit lui Valeriu Laz r, r mnerea RM la vechiul model economic, bazat pe remiten e i importuri, este cel mai mare e ec economic al anului 2010. Laz r sus ine c acest model este unul comod, dar nu i unul corect. Un record pentru economia R. Moldova constituie vnzarea m rfurilor de produc ie industrial , fabricate n 2010, care au adus circa 1,4 mlrd lei n economia rii. Vnz rile acestor m rfuri au crescut cu 43% fa de anul anterior, majoritatea dintre ele fiind exportate.La 1 ianuarie curent, volumul total al investi iilor n Zonele Economice Libere (ZEL) a constituit 128,7 mln. dolari. De ace ti bani au beneficiat ZEL-urile: Ungheni-Business, B l i, Expo-Business Chi in u, Tvardi a . a.n bugetul de stat au fost acumulate peste 130,1 mln. lei, ceea ce constituie cu 16,6% mai mult dect nivelul anului precedent, iar cea mai mare parte a impozitelor i taxelor colectate 56,5% i revine ZEL Expo-Business-Chi in u.De men ionat, c n prezent pe teritoriul R. Moldova activeaz 7 zone economice libere, care produc anual produse alcoolice, produse alimentare i articole fabricate n sum de peste 1 mlrd de lei. Ambasadorul SUA n Moldova, Asif Chaudry, a anuntat miercuri in cadrul deschiderii seminarului "Desf urarea afacerilor cu SUA". El a mentionat ca, sectorul agrar constituie pina la 30-40% din economia Moldovei, si SUA sunt dispuse s mp rt easc experien ele lor pentru ca agricultura din Moldova sa atinga un nou nivel

116

de dezvoltare. n special, Asif Chaudry a anuntat despre dou programe n care antreprenorii moldoveni vor putea participa deja n anul curent - SABIT Program si Cochrah Program. Aceste programe, ce actioneaza pentru diferite sectoare ale economiei (agricultura, tehnologia informa iei, comer , etc) ofera posibilitatea antreprenorilor moldoveni de a nv a din experien a companiilor americane n gestionarea afacerii, sa beneficieze de stagiu la companii importante din SUA, sa se familiarizeze cu noile tehnologii, sa gaseasca noi parteneri, etc. "n pofida faptului c n ultimii 2 ani n Moldova s-au produs modific ri semnificative, care au influentat calitativ asupra dezvoltarii economiei, cu to ii n elegem c , pentru o cre tere continu , un factor decisiv este realizarea reformelor economice", - a declarat Asif Chaudry. Prim-ministrul Vladimir FILAT, la rndul s u, a apreciat contribu ia investitorilor americani n dezvoltarea economiei rii noastre i a asigurat c guvernul va continua s realizeze reforme economice. RATA SOMAJULUI Rata omajului din Moldova a crescut n al patrulea trimestru de la 6,2% n 2009, la 7,5% n 2010, anun Biroul Na ional de Statistic . n trimestrul trei al anului 2010, rata omajului constituia 6,5%. n primele trei luni ale lui 2010, rata a fost de 9,1% cea mai mare cifr , ncepnd cu 2006, cnd rata a atins cota maxim de 13%.Num rul persoanelor f r loc de munc s-a m rit de la 12.000 la 86.000, n trimestrul al patrulea al anului 2010. Num rul omerilor, estimat conform metodologiei Biroului Interna ional al Muncii a fost de 102,1 mii, fiind cu 11,2 mii mai mare fa de trimestrul I al anului 2009, a relatat pentru InfoMarket Biroul Na ional de Statistic . Rata omajului la b rba i a constituit 11,9% (67% din total num rul de omeri), la femei 6,1%. Disparit i semnificative sau nregistrat ntre rata omajului n mediul urban 11%, fa de mediul rural 7,1%. n rndurile tinerilor (15-24 ani) rata omajului a constituit 21%. n categoria de vrst 15-29 ani acest indicator a avut valoarea 16,5%. n trimestrul I al anului 2010 popula ia economic activ a Moldovei a constituit 1 mil. 124,7 mii persoane, fiind n descre tere cu 4,8% fa de ianuarie-martie 2009. Popula ia ocupat a constituit peste 1 mil. 22,6 mii persoane, mic orndu-se cu 6,2% fa de trimestrul I al anului 2009. n distribu ia dup activit ile din economia na ional se constat c cele mai multe persoane ocupate au activat n sectorul agricol - 223,6 mii (21,9% din totalul persoanelor ocupate), n sc dere cu 10,4% fa de aceea i perioad a anului trecut. Ponderea persoanelor ocupate n industrie a constituit 14,2%, n sectorul servicii au activat 59% din totalul persoanelor ocupate. Conform repartiz rii dup forme de proprietate 60,1% din popula ie a fost ocupat n unit i cu forma de proprietate privat , 32% - cu cea public , i, 7,9% - n unit i cu forme de proprietate mixt (public i privat ) i cu participarea capitalului str in.

117

INFLATIA RM Dupa cum au relatat agentiei InfoMarket surse din cadrul Biroului Na ional de Statistic , inflatia in ultimele 12 luni- din aprilie 2010 pina in aprilie 2011 a constituit 6,5 %. Potrivit datelor Biroului, in special, preturile la produsele alimentare in Moldova in ianuarie-aprilie 2011 s-au majorat cu 6%, iar la cele nealimentare - cu 1,6%, tarifele pentru serviciile prestate populatiei s-au majorat cu 5,7%. Totodata, n aprilie 2011, pre urile la alimente au crescut n tara cu 1,3%, la produsele nealimentare - cu 0,7%, iar tarifele pentru serviciile prestate popula iei au crescut cu 0,9%. Cea mai semnificativa crestere a preturilor in aprilie curent la produsele alimentare a fost inregistrata la: zah r cu 4,7%, legume proaspete cu 3,6%. Totodata varza s-a scumpit cu 8,8%, ceapa cu 5,7%. Preturile la fructele proaspete au crescut cu 3,5%, inclusiv, merele s-au scumpit cu 4,7%. Cartofii s-au scumpit cu 2,3%, preturile la carnea de bovin i b uturile tari alcoolice s-au majorat cu cte 1,9%. Totodat , n aprilie au sc zut pre urile la usturoi cu 2,4%, ro ii i castrave i de ser cu cte 1,6%, ou dietetice cu 1,2%, lapte integral cu 0,35%. Dintre produsele nealimentare, cea mai mare crestere in aprilie a fost inregistrata la carburan i pentru transportul auto cu 3,3%, materiale pentru construc ie cu 1,9%, pantofi pentru femei cu 1,3%. Potrivit datelor Biroului Na ional de Statistic , in aprilie curent au crescut tarifele la distribuirea energiei electrice pentru consumul menajer al popula iei cu 3,7%, pentru serviciile televiziunii prin cablu cu 3,2%. Tarifele pentru serviciile prestate de cre e i gr dini e s-au majorat cu 2,2%. Dupa cum a fost relatat anterior, infla ia n Moldova n 2010 a constituit 8,1%. Banca Na ional a Moldovei la nceputul acestei luni a majorat prognoza sa cu privire la infla ie pentru anul 2011 de la 7,9% la 8,4%, i pe anul 2012 de la 4,5% la 5,7%.

118