Sunteți pe pagina 1din 18

Biografie Ciprian Porumbescu

Genuri muzicale: Muzica clasica Artisti similari: Andrea Bocelli, Antonio Vivaldi, Costel Busuioc, Joseph Haydn, Ciprian Porumbescu se naste la 14 octombrie 1853, la Sipotele Sucevei, intr o casa modesta de tara, ca fiu al Emiliei si al preotului Iraclie Golembiovski. Viitorul compozitor va utiliza la inceput numele de Golembiovski, apoi, pentru o perioada Golembiovski-Porumbescu si mai apoi, Porumbescu. Din cauza saraciei nu s-a putut bucura de o formare muzicala continua si completa. A inceput studiul muzicii la Suceava si Cernauti, unde conduce corul Societatii Culturale "Arboroasa". In anul 1871, la aniversarea a 400 de ani de la zidirea Manastirii Putna, la festivitati, alaturi de Mihai Eminescu, Ioan Slavici, A.D. Xenopol, Nicolae Trntjny eclu si altii, participa si tanarul Ciprian Porumbescu, uimind asistenta cu minunatul sau cantec de vioara. Apoi, cu ocazia unei burse, isi continua studiile la "Konservatorium fur Musik" din Viena, unde dirijeaza corul Societatii Studentesti "Romania Juna". Aici va scoate, in anul 1880, colectia de douazeci de piese corale si cantece la unison, reunite in "Colectiune de cantece sociale pentru studentii romani" ( "Cantecul gintei latine", "Cantecul tricolorului", "Imnul unirii - Pe-al nostru steag"), prima lucrare de acest gen din literatura noastra. Dupa aceasta perioada, urmeaza cea mai frumoasa etapa a vietii sale artistice. La 11 martie 1882 are loc premiera operei sale "Crai nou", piesa in doua acte scrisa de Ciprian Porumbescu pe textul poeziei poetului Vasile Alecsandri. Succesul imens impune reluarea spectacolului in 12 si 23 martie, pe aceeasi scena. In acelasi an, opereta este montata si la Oravita. Ciprian Porumbescu a fost arestat pentru activitatea sa politica, timp in care a scris cele mai bune piese. Printre lucrarile sale se numara "Rapsodia romana pentru orchestra", "Serenada",

"la malurile Prutului", "Altarul Manastirii Putna", "Inima de roman", "Gaudeamus Igitur", "Oda ostasilor romani" si altele. Mult prea devreme, la doar 29 de ani, fiind bolnav de tuberculoza, Ciprian Porumbescu, se stinge din viata, in casa de la Stupca, sat numit azi Ciprian Porumbescu in onoarea marelui compozitor, sub ochii tatalui sau si ai surorii sale, Marioara, la 6 iulie 1883.

Ciprian Porumbescu Ad ugat de admin, 31 August 2009 03:24:08

Genul de activitate: Compozitor N scut( ): 14 octombrie 1853, ipotele Sucevei Decedat( ): 6 iulie 1883, Stupca

(Ciprian Porumbescu n "Gazeta Transilvaniei") Se na te la 2/14 octombrie 1853, n ipoptele Sucevei, ca fiu al Emiliei i al preotuluii Iraclie Golembiovschi (Golombiovschi). Numele de Porumbescu este folosit la nceput ca pseudonim

i apoi ca nume oficial. Viitorul compozitor va utiliza la nceput numele de Golembiovschi, apoi, pentru o perioad de timp Golembiovschi Porumbescu i mai apoi Porumbescu. Dotat cu o precoce sensibilitate muzical , Ciprian Porumbescu ncepe n anul 1859, studiul muzicii (teorie solfegii) cu Carol Miculi, apoi vioara, la Ili e ti, cu Simon Maier, continund la Gimnaziul din Suceava, cu tefan Nosievici (teorie) i n particular cu Anton Valentin i C. Schltzer (vioar ). Urmeaz Institutul Teologic din Cern u i (1873 1877), unde se formeaz mai mult ca autodidact, primind no iuni elementare de armonie i dirijat coral de la Isidor Vorobchievici. Sim ind permanent nevoia de a- i completa cuno tin ele muzicale, Porumbescu frecventeaz , ntre anii 1879 1881, cursurile Conservatorului din Viena. Aici se perfec ioneaz cu renumi i mae tri: Anton Bruckner (armonie), Franz Krenn (cor), Louis Schlosser (contrabas) .a. n aceast perioad l frecventeaz , la Viena, pe Eusebie Mandicevschi, compozitor bucovinean, cu care se perfec ioneaz , n particular, la teoria muzicii. Concomitent cu audierea cursurilor universitare, Ciprian Porumbescu i completeaz cultura muzical i pe cea general frecventnd numeroase spectacole de teatru, oper , precum i concertele ce aveau loc n diferite s li i n biserici din Viena. Via a artistic vienez a fost pentru compozitorul romn un extraordinar profesor. Preg tirea muzical i-o continu i la Bra ov, lund lec ii de pian cu Hermann Geifrig (1805

1886),dirijor i organist la Biserica Negr . Pe lng studiul muzicii, Porumbescu urmeaz cursuri de filosofie la Cern u i i la Viena. La Cern u i conduce corul Societ ii culturale Arboroasa iar la Viena dirijeaz corul Societ ii studen e ti Romnia Jun . n anul 1871 s-au aniversat 400 de ani de la zidirea M n stirii Putna. La festivit i, al turi de Mihai Eminescu, Ioan Slavici, A.D. Xenopol, Nicolae Teclu . a., particip s u cntec la vioar . Ciprian Porumbescu tip re te n anul 1880, la Viena, 20 de piese corale i cntece la unison, reunite n Colec iune de cntece sociale pentru studen ii romni. ntre acestea: Cntecul gintei latine, Cntecul tricolorului, i Imnul Unirii (Pe-al nostru steag). Timpul petrecut i tn rul Ciprian Porumbescu, uimind asisten a cu minunatul

la Viena i-a adus lui Porumbescu adev ra i prieteni bra oveni: Andrei Brseanu, Gheorghe Chelaru,Vasile Voinea, doctorul B iulescu, Laz r Nastasi .a. La ndemnul acestora, (aflnd c Gheorghe Dima a plecat la Sibiu), n vara anului 1881, Ciprian Porumbescu solicit postul de profesor de muzic la Gimnaziul greco-ortodox romn Andrei aguna din Bra ov. La 11 noiembrie 1881, Porumbescu sose te n ora ul de la poalele Tmpei i se stabile te, n gazd , la familia Copony, din strada Angergasse nr. 1431, n Scheii Bra ovului. (Ast zi, str. Prundului nr. 31, n apropierea Colegiului Na ional Andrei aguna). Al i prieteni, de care avea atta nevoie, i-i face la Bra ov: Socaciu, B lan, pictorul Mi u Pop (a realizat, n ulei, portretele lui Ciprian Porumbescu i al Bertei Gorgon), Vincen iu Babe , avocatul Sorescu, Onciu, Orghidan i muzicianul Friedrich Bhme. Pe lng postul didactic solicitat, Porumbescu este numit dirijor al corului Bisericii grecoortodoxe Sf. Nicolae din Scheii Bra ovului (14 noiembrie 1881) i dirijor al Reuniunii romne de gimnastic i cnt ri din Bra ov.

Urmeaz cea mai fecund etap a vie ii sale artistice. La 27 februarie/11 martie 1882 are loc premiera cu spectacolul Crai Nou, operet n dou acte, scris de Ciprian Porumbescu pe textul piesei poetului Vasile Alecsandri. O plac memorial , fixat pe zidul Colegiului Na ional Andrei aguna, consemneaz evenimentul care a avut loc n sala festiv a Gimnaziului romn. Distribu ia celor trei spectacole care s-au jucat cu opereta Crai Nou, n anul 1882, la Bra ov, a cuprins peste 6o de persoane, n rolurile principale fiind: Carolina Lenghel (Anica), Cornelia Roman (Dochi a), Andrei Brseanu (Bujor), Vasile Voinea (Leona ), G. Strmbu (Ispravnicul), Zosim Butnaru (Mo Corbu). Sufleur: Pandele Dima, fratele compozitorului G. Dima. Regia artistic : Ioan Bucur Popp, negustor de frunte, care a suportat i cheltuielile punerii n scen ale spectacolului. La spectacol i-a dat concursul orchestra Societ ii Filarmonice bra ovene. Aici prim cornist era Fr. Bhme, care, potrivit m rturiilor vremii, l-a ajutat pe Ciprian Porumbescu la orchestrarea operetei. Manuscrisul, schi a partiturii generale, dona ie a lui Tiberiu Brediceanu, aflat la Muzeul Primei coli Romne ti din Scheii Bra ovului, nu pare a fi scris de mna compozitorului. Opinii (controversate) pe aceast tem exprim i Augustin Bena

sau Leca Morariu. Dac Fr. Bhme a copiat doar, pentru bani, partitura operetei, r mne de cercetat. Succesul imens impune reluarea spectacolului la 28 februarie /12 martie i la 11 / 23 martie 1882, pe aceea i scen . n acela i an, opereta este montat Presa bra ovean consemneaz evenimentul. Gazeta Transilvaniei (unde p rin ii compozitorului, Iraclie i Emilia, erau coresponden i), dup mai multe note referitoare la preg tirea spectacolului, confirm premiera operetei n num rul 25, din 28 februarie/12 martie 1882. n aceea i publica ie, n num rul 27, din 5 / 17 martie 1882, apare o cronic de spectacol. Dr. Aurel Mure ianu, directorul Gazetei Transilvaniei, public materialul, conceput critic i cu anumite rezerve. I se repro a compozitorului influen a crea iei vieneze de operet (mar ul, valsul), ct i a folclorului or enesc (roman a), precum i al turarea acestora cu doina i hora romneasc . ntr-un drept la replic , acordat de Gazeta Transilvaniei n num rul 29 din 14 / 26 martie, Ciprian Porumbescu afirma: i dac este vorba de vreun componist pe care l-am studiat i-l studiez i acum nc cu mult diligen , atunci mi permit a spune c componistul acesta este nsu i poporul nostru romn, carele st peste Offenbach, Gene, Supp etc. Cu privire la celelalte obiec iuni din men ionata recensiune, eu nu m esprim mai departe, ci las s vorbeasc opul meu i to i aceia cari au mai stat la reprezenta iune i tiu s -l taxeze dup adev rata lui valoare. n acela i num r n care public scrisoarea lui Ciprian Porumbescu, redac ia Gazetei Transilvaniei reia punctul s u de vedere: Nu n elegem ce vrea d. Porumbescu cu rndurile de mai sus. n critica f cut de noi nu am zis, c d-sa n-ar cunoa te al i compozitori, dect Offenbach, Supp, Strauss .a., ci am voit s zicem numai, c muzica ce a compus-o pentru Crai Nou dovede te o mare afinitate cu muzica din operetele numi ilor compozitori. Fraza despre poporul romn componist nu se prea potrive te cu seriozitatea ce se cere de la un specialist n muzic . Ne ndoim foarte, c d. Porumbescu ar fi studiat cele dou valsuri i cntecele n tempo de vals din opereta d-sale de i la Oravi a.

la poporul romn, i mai curnd credem, c le-a studiat dac nu de la tn rul Strauss apoi negre it de la Strauss cel b trn. Dac d. Porumbescu ne asigur , c studiaz cu mare diligen compozi iunile poporului romn, apoi l felicit m, c ci are talent i poate s ajung departe. Dar noi nu l-am consilia s persiste pe c rarea, pe care a apucat cu prima sa operet , c ci repet m, muzica ce a f cut-o pentru versurile lui Alecsandri poate fi ct de frumos , vie i pl cut , iar originalitatea i lipse te mai de tot. Ap rnd aser iunea din critica noastr pe care d. Porumbescu nu a putut-o rosturna, odat ne va fi mul umitor pentru observa iunile noastre sincere. Evenimentul muzical legat de prezentarea operetei "Crai Nou" este consemnat cu probitate profesional , i n Kronstdter Zeitung, nr. 3 din 15 martie 1882. Reprezenta ia cu opereta de Porumbescu a fost primit cu vnzarea total a biletelor i cu multe aplauze. La aceste aplauze nu au putut contribui numai simpatia na ional , i trebuie s recunoa tem c mai ales compozi ia a contat la aplauzele speciali tilor. Opereta este f cut cu mult dib cie i rutin ; mai ales corurile, sunt lucrate splendid. Dac putem obiecta ceva din acest punct de vedere aceasta este mp r irea. Are de fapt un singur act care dureaz aproape dou ore fapt pentru care recomand m mp r irea operetei n dou acte i unele scurt ri n interesul dezvolt rii mai repede a ac iunii. Reprezenta ia de aici, prin diletan i, a fost foarte bun . La 8/20 septembrie 1882, corul plugarilor din Chiz t u (15 km Lugoj), organiza un concurs de coruri romne ti, cu ocazia mplinirii a 25 de ani de activitate, la care particip zece forma ii corale r ne ti. Ciprian Porumbescu, reprezentant al Reuniunii romne de gimnastic i cnt ri din Bra ov,

invitat la aceste manifest ri artistice, r mne cu o impresie deosebit , cople it fiind de frumuse ea corurilor, a costumelor r ne ti, de repertoriul prezentat i de puternicul sentiment romnesc. "Gazeta Transilvaniei", din 17/29 septembrie 1882, consemna concluziile muzicianului C. Porumbescu. Corurile lor sunt ni te institu ii pe baze solide, care pot servi n orice loc spre fala neamului romnesc. Cnd la urm toate corurile 300 de cnt re i au intonat , n-a r mas ochi nenl cr mat. Publicul, peste 2000 de oameni, st tea cu p l ria-n mn i fiecare putea

s - i spun , c un asemenea popor, plin de via

i de inteligen

nu poate s dispar

niciodat , ba mai mult, c lui i apar ine viitorul. Dac m-ar ntreba cineva cu de-am nuntul asupra p r ii curat muzicale, a spune urm toarele: constat mai nti frumuse ea vocilor. Tenor curat i bas puternic. Cnt re ii au r mas strict <n voce> " La 27 octombrie/8 noiembrie 1882 se organizeaz n sala Redutei din Bra ov, cu sprijinul Societ ii Filarmonice, un concert n beneficiul lui Porumbescu, pentru a putea pleca la tratament medical n Italia. Ciprian Porumbescu, la pupitrul dirijoral, i-a prezentat: Rapsodia Romn , Uvertura la opereta Crai Nou, Potpuriu na ional, mar ul La Carpa i, valsul Fantome, mazurca Catincu a, Hora Prahova, cvartetul de corni Mugur, mugurel(la cornul I, bunul s u prieten, Fr. Bhme) .a. n 2/14 noiembrie 1882, apare n "Gazeta Transilvaniei o cronic scris de doctorul medic Gh. B iulescu, violonist concertist diletant (amator), care l ngrijea pe Ciprian Porumbescu, cunoscndu-i suferin ele. Observa iile critice din articol nu l-au sup rat pe Ciprian Porumbescu. Cit m din cronica doctorului B iulescu: Public att de numeros i ales din loc i dimprejur nu ne aducem aminte s se fi ntrunit de mult ca n seara memorat . Sala de concert era a a de ocupat , nct mul i au trebuit s se ntoarc , neavnd loc. L-am consilia ca la soli (soli ti vocali) s foloseasc mai pu in cornetul i s se serveasc mai mult de flaut, care se apropie mai mult de instrumentul nostru tradi ional, de fluier S se fereasc a da o extensiune prea mare compozi iilor d-sale, spre a evita n chipul acesta repeti ii Dirijorul a tiut, n cteva probe (repeti ii) s ini ieze ni te muzican i str ini n caracterul pieselor noastre na ionale. Ariile din < Crai Nou> au devenit la noi poporale , cu att mai mult regret m c opereta nu a fost cerut de Teatrul Na ional Bucure ti Orchestra a trebuit s repeteze o parte din rapsodie, iar compozitorul a fost aclamat din toate p r ile. Considerat, drept cea mai important manifestare artistic organizat sub patronajul s u spiritual la Bra ov, dup spectacolele cu , concertul a reprezentat o nou contribu ie a compozitorului i dirijorului Ciprian Porumbescu la mbog irea vie ii muzicale locale.

Toat aceast activitate de crea ie, de repeti ii i spectacole i agraveaz boala. Pentru odihn i tratament la pl mni, sf tuit de prieteni, la 13/25 noiembrie 1882, pleac n Italia, n sta iunea Nervi. Starea s n t ii sale nu se amelioreaz acas la Stupca (Suceava). Se stinge din via la 25 mai / 6 iunie 1883. Not : Citatele din Gazeta Transilvaniei i din Kronstdter Zeitung sunt reproduse dup caietul lui Constantin Catrina, Ciprian Porumbescu, o sut dou zeci i cinci de ani de la na terea compozitorului, Filarmonica de Stat "G. Dima Bra ov, 1978. FI IER SELECTIV DE CREA IE Muzic de teatru: Candidatul Linte (Rigorosul teologic) (1877), comedie n dou scene, Crai Nou (1882), operet n dou acte; Muzic simfonic : Parafraz pe o tem romneasc (1882) pentru orchestr ; Rapsodia romn pentru orchestr (1882), ini ial pentru pian; Muzic de camer : Cvintet de coarde cu flaut (1875), Balada pentru vioar Reverie pentru vioar i pian (1880); i pian (1880), i astfel, la sfr itul lunii februarie 1883, se ntoarce

Muzic coral : Colec iune de cntece sociale pentru studen ii romni (Cntecul gintei latine; Imnul Unirei Pe-al nostru steag; Cntecul tricolorului; Inim de romn; Hora; Gaudeamus igitur; Nu-i via mai pl cut ; Leli o de la Munteni; Hai s ciocnim .a.), Od osta ilor romni, Serenada (Dormi u or), Noapte de prim var , cantata (vals) La malurile Prutului, Altarul M n stirii Putna cantat pentru soli ti, cor b rb tesc i pian; Muzic vocal : Te-ai dus, iubite, Ct te-am iubit, Dedica iune, L sa i-m s cnt, A c zut o raz lin ; Muzic religioas : Cnt rile Sfintei Liturghii n do major, cor b rb tesc, Tat l nostru , cor b rb tesc, Adusu-mi-am aminte, cor b rb tesc, Priceasn de Pa ti, cor mixt, Axion la Rusalii, cor mixt, Condacul Maicii Domnului cor b rb tesc;

Document

ntocmit e prof. Mi i Gavril GORBONOV

Bra ov, 15 februarie 2006

Ciprian Porumbescu, in zbucium si in cantec 6 Iunie 2008

Casa memoriala ce-i poarta numele din Comuna Stupca E-M IL


y y y y y y

PRINT

RSS

SHARE[ x ] Inchide

Linkedin Di Facebook Mixx M Space Yahoo! Buzz M RIME TEXT

de ADRIAN B C RESC 6246 VIZUALIZARI | COMENTARII Orgoli l reros al B ovi ei 2

Tinut de negraita frumusete, Bucovina este astazi una dintre cele mai cautate zone turistice, atat de romani cat si de straini. In peisajul ei mirific licareste "Arhipelagul Manastirilor", cu vestite ctitorii de voievozi si de mari boieri moldoveni, unele cu o culoare specifica: Voronet albastru, Humor - rosu, Sucevita - verde, Moldovita - galben, Arbore - combinatie de culori s.a.m.d. Tot in Bucovina, la vremelnicul hotar dintre Nordul si Sudul acestui taram, se inalta Putna, cea mai de seama manastire a lui stefan cel Mare si Sfant. In Bucovina au visat si au lucrat oameni de cultura de prima marime, printre care: profesorul Aron Pumnul, arheologul si cronicarul vietii stiintifice Dionisie D. Olinescu, istoricii Eudoxiu Hurmuzachi si Dimitrie Onciul, scriitorul si istoricul Teodor Stefanelli, folcloristul Simion Florea Marian, scriitorii Iraclie Porumbescu si Constantin Morariu, pictorul Epaminonda Bucevschi si compozitorii Ciprian Porumbescu, Tudor Flondor, Eusebiu Mandicevschi. In Bucovina, pe care a pomenit-o mereu cu o profunda iubire, a copilarit si a scris Mihai Eminescu.

Nu e grani a, ci rana sangeranda! N-avem cum intelege viata si opera lui Ciprian Porumbescu fara o revedere a istoriei Bucovinei sale natale. Insa, pana la anul 1775, cand a fost rapita de austrieci, Bucovina nu a avut o istorie deosebita de cea a voievodatului Moldovei, din care a facut parte in tot Evul Mediu. A fost locuita din cele mai vechi timpuri de geto-daci, mostenita fiind de urmasii acestora, romanii. In impartirea administrativa a Moldovei medievale, acest tinut se numea Tara de Sus. Denumirea de Bucovina, adoptata oficial odata cu inceputul administrarii habsburgice, nu e decat o varianta, romaneasca dar si slava, pentru Tara Fagilor sau Faget, cum o mai numeau ai nostri. Pana cand numele de Bucovina s-a impus, o vreme a continuat si folosirea in paralel a unor apelative mai vechi: Tara de Sus / Tara Moldovei, Plonina, Cordon / Cordun si Arboroasa. Aceasta ultima denumire a fost reafirmata de un grup de studenti romani de la Cernauti, in frunte cu Ciprian Porumbescu, Zaharia Voronca, si Constantin Andreevici Morariu, care au infiintat societatea cu acelasi nume in anul 1875. In veacul al XIX-lea, in Bucovina au imigrat numerosi straini din Galitia, astfel incat, in jurul anului 1880,

romanii au fost depasiti numeric de acestia. Fata de celelalte teritorii ale Imperiului Habsburgic, Bucovina a ramas o provincie inapoiata, iar din 1918 a devenit una din zonele dezvoltate ale Regatului Romaniei.

Politic, pana in anul 1848, bucovinenii aveau doar opt reprezentanti ai lor, deputati, in Parlamentul de la Viena; ei aveau drepturi egale, participau la dezbateri, iar discursurile celorlalti parlamentari le erau traduse in romaneste. La 13 februarie 1848, o delegatie a bucovinenilor a inaintat un memorandum cerand mai multa autonomie, prin unirea sub coroana Austriei si crearea unui ducat romanesc, iar "imparatul sa poata purta si titlul de mare duce al romanilor". Drept urmare, la 4 martie 1849 ei au obtinut un statut de autonomie a Bucovinei in Imperiul Austro-Ungar, la titlurile imperiale ale imparatului Franz Josef adaugandu-se si acela de mare duce al Bucovinei. A fost creata Dieta Ducatului Bucovinei, intrunita pentru intaia oara la 6 aprilie 1861. In aceasta erau reprezentate toate minoritatile, iar romanii detineau majoritatea. Astfel, presedintele Dietei, Eudoxiu Hurmuzachi, a devenit maresal al Bucovinei. Prin rezolutia imperiala din 26 august 1861, Bucovinei i se acorda dreptul de a avea drapel propriu, cu culorile albastru si rosu, dispuse vertical, avand la mijloc stema cu capul de bour, precum si toate drepturile adiacente statutului de Ducat al Imperiului Austriac.

La patru ani de la proclamarea Bucovinei ca ducat, adica in anul 1853, la 14 octombrie, intr-o casa modesta de tara, s-a nascut Ciprian Golembiovski, ca fiu al preotului ortodox Iraclie si al Emiliei, la sipotele Sucevei, astazi pe actuala granita de Nord a Romaniei. Cum se stie, dupa prabusirea monarhiei austro-ungare, Consiliul National al Bucovinei, intrunit la 28 noiembrie 1918, a decis in majoritate unirea cu Romania. Unirea Bucovinei cu Romania a fost recunoscuta oficial, in 1919, prin tratatul de la Saint Germain. In anul 1944, sovieticii au impus arbitrara granita care desparte si astazi Sudul de Nordul Bucovinei. Aceasta granita a taiat comuna sipotele Sucevei, unde s-a nascut viitorul mare compozitor, in doua!

Incantecul copilariei In poloneza, golemb inseamna porumbel. Desi, sub presiunea autoritatilor straine, a adoptat numele Golembiovski, este exclus ca preotul ortodox Iraclie, tatal lui Ciprian, sa fi fost polonez. Numele parintilor lui Iraclie erau romanesti neaose: Tanase si Varvara. Pe de alta parte, in Nordul Moldovei este raspandit si astazi numele de familie Porumb, inclusiv derivate ca Porumbescu, Porumbeanu, Porumboiu, Aporumboaie s.a. Iraclie, care mai tarziu si-a "retradus" numele de familie in Porumbescu, a fost coleg de idei si generatie cu pasoptisti ca Vasile Alecsandri, Mihail Kogalniceanu, Costache Negri, Gheorghe Baritiu, Aron Pumnul etc. La sipotele Sucevei, sat frumos, cum sunt atatea in Bucovina, venea spre a-si petrece verile in familia preotului compozitorul Carol Miculi, om foarte cultivat si cu multiple preocupari, discipol al lui Fr. Chopin si dirijor al Conservatorului din Lemberg. De la el a invatat Ciprian, la sase ani, notele muzicale, pregatindu-se apoi in particular cu invatatorul violonist Simion Mayer. Pentru talentul deosebit al fiului sau, preotul Iraclie a primit o vioara Amati, datand din anul 1626, de la un tigan batran, ca recunostinta pentru hrana daruita lui si cetei sale de lautari in vremea secetei din 1866. Batranul tigan l-a invatat pe fiul preotului sa cante si la alte instrumente din recuzita tarafului. Este de la sine inteles ca micul Ciprian asista la toate horele din sat precum si la alte manifestari muzicale din partea locului.

Artistul, spre implinire Copilul a luat apoi lectii regulate de pian, orga si vioara la Gimnaziul din Suceava. Tot aici a organizat intaiul concert alcatuit dintr-un cvintet de instrumente muzicale, bucurandu-se de primele succese de artist. Plin de entuziasm patriotic, cum a fost in toata scurta lui viata, in august 1871 a participat la pregatirea serbarii de la Manastirea Putna, in amintirea lui stefan cel Mare. Cu acest prilej, i-a cunoscut pe Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Mihail Kogalniceanu, precum si pe alti studenti romani de la Bucuresti, Budapesta, Viena si Paris. Inscris in anul 1873 la Seminarul Teologic din Cernauti, a studiat in profunzime vioara, pianul, violoncelul. Alaturi de materiile obligatorii de la Teologie, a audiat si cursuri de filosofie. Aici a creat si intaia sa compozitie, "O dorinta", pe versurile poetei Matilda Cugler. A organizat si a condus numeroase concerte corale si instumentale, devenind repede

cunoscut, fiind indragit si solicitat de cultivatul public din Cernauti, oras artistic si muzical, in care au poposit adesea instrumentisti vestiti din Viena.

Revolutionarul In anul 1875, studentii romani din Bucovina au infiintat la Cernauti Societatea Arboroasa. In scurta vreme, Ciprian Porumbescu, cel mai inflacarat fondator, a devenit presedintele societatii, iar Zaharia Voronca - vicepresedinte. La cele mai multe sedinte aveau loc si concerte. Ciprian a compus atunci lucrari valoroase, ca "Tabara Romanilor" si "Altarul Manastirii Putna". El a creat si intaiul ansamblu coral al Societatii Arboroasa. Tot atunci a initiat si un recensamant al tuturor studentilor romani, pentru a sti de ce forte dispun tinerii lui compatrioti. Prin diferite conferinte culturale si artistice, s-a facut legatura cu alte asociatii patriotice din Moldova, Tara Romaneasca, Ardeal, din Budapesta, Viena si Munchen. In anul 1877, a absolvit Facultatea de Teologie, dar nu a fost niciodata preot, preferintile sale fiind muzica, istoria nationala si universala, literatura romana si limbile clasice.

Detinutul Habsburgilor In octombrie 1877, la Iasi se comemorau 100 de ani de la decapitarea lui Grigore Ghica, voievodul moldovean care se impotrivise turcilor la cedarea Bucovinei catre autrieci. La 12 octombrie 1877, la Cernauti, autoritatile habsburgice pregateau festivitatea dezvelirii monumentului imparatesei Maria Tereza. Atunci, membrii Societatii Arboroasa au trimis o telegrama de condoleante Primariei din Iasi, deranjand teribil autoritatile din Cernauti. In acest sens, au fost arestati cinci membri ai Arboroasei, intre care si Ciprian Porumbescu, iar societatea a fost desfiintata. Anul urmator, s-a desfasurat la Cernauti, vreme de trei zile, intaiul proces politic al Bucovinei. Acuzatii au fost pusi in libertate, dar Ciprian Porumbescu nu a mai obtinut o bursa de studii. Mai grav, mostenind o boala de familie, ftizia, cat timp a stat in temnita, boala s-a agravat. Ca sa-si refaca sanatatea, s-a intors acasa, la Stupca, unde tatal sau era preot, si a devenit invatator la scoala din sat. Pe propriile cheltuieli, tatal si-a trimis fiul la Viena, unde acesta s-a inscris la Facultatea de Filosofie si la Conservator, luand legatura si cu studentii de la Societatea Romania Juna, atent monitorizata de spionii habsburgici. Atentie: din aceasta societate facea parte si Mihai Eminescu! Din noiembrie 1881 a fost profesor de muzica la Brasov, unde i s-a oferit si conducerea corului Sfantul Nicolae din Schei. In acest oras a desavarsit opereta "Crai Nou", pe textul lui

Vasile Alecsandri. Brasovenii si multi altii il socoteau atunci pe Ciprian Porumbescu cel mai mare muzician roman in viata. Din pricina bolii, a fost nevoit sa plece din Brasov la Nervi, in Italia. Foarte bolnav, s-a intors la Stupca, unde s-a stins din viata la 9 iunie 1883. Comuna Stupca, unde e inmormantat compozitorul si unde se afla si casa memoriala si un muzeu memorial, se numeste astazi Ciprian Porumbescu. Am trecut de curand pe acolo.

O biografie romantica Pe la inceputul anilor 50 ai secolului XIX, aparea o carte al carei mare succes a dus la deasa ei reeditare. Este vorba de volumul "Canta la Stupca o vioara" de C. Ghiban, cu biografia lui Ciprian Porumbescu, foarte documentata. Pe deplin romantica, inclusiv cu o dragoste imposibila intre un baiat si o fata de confesiuni diferite, viata marelui muzician ucis de ftizie, boala secolului sau, nici nu a mai trebuit sa fie romantata, ca sa se bucure de interesul publicului larg. Dupa aceasta carte s-a realizat si filmul "Ciprian Porumbescu", de asemenea cu mare succes de public. Vreme de 10 ani, el a scris peste 200 de lucrari muzicale, din toate genurile. Cea mai cunoscuta si cea mai gustata de public este "Balada pentru vioara si pian". Aceasta se bucura de o mare popularitate si in tari straine, indeosebi in Japonia, interpretata in multe concerte si in mari orase ale lumii de una dintre cele mai mari violoniste nipone, Atsuko Temma. Tot in Japonia a aparut o carte biografica purtand numele compozitorului, ce contine si o parte din "jurnalul intim" tinut de Ciprian Porumbescu la Viena. Autoarea acestei carti este pianista si scriitoarea Shoko Tacheuki. Amandoua artistele nipone au imprimat cate un C.D. cu "Balada". Ne-am fi asteptat ca, dupa o asemenea viata si opera, Ciprian Porumbescu sa se bucure acum de o binemeritata glorie. Destinul sau post-mortem ramane insa destul de ciudat. Astfel, muzica vestitului sau cantec patriotic, "Pe-al nostru steag e scris Unire", a fost preluata si de catre Albania, pentru imnul national "Hymni i Flamurit", cantat si astazi. Pe de alta parte, textul frumosului cantec "Trei culori" a fost modificat pana la blasfemie de catre comunisti, fiind impus ca imnul de stat al R.S.R. Posturile romanesti nationale de radio si televiziune ii difuzeaza cantecele rarisim, cele particulare - deloc. Sa zicem ca marsurile lui patriotice nu prea suna a "corectitudine politica". Dar celelalte cantece, dar mai ales "Balada"?

De la mit la realitate n mai pu in de un sfert de veac dupa moartea sa, Ciprian Porumbescu nu mai era doar al Bucovinei, ci al Daciei ntregi confirmndu-se viziunea marii ntregiri ulterioare, pe care a avut-o la Putna, la vrsta de 18 ani, prin cele rostite atunci tatalui sau: Tata, am cntat Daciei ntregi!... Multe i felurite sunt cauzele popularita ii i dragostei de care s-a bucurat el ca exponent ideal nu numai al genera iei sale, dar i al celor urmatoare. (Nina Cionca)

Dispari ia lui Ciprian Porumbescu n plina tinere e, la 30 de ani nemplini i, a strnit n sufletul celor care l-au cunoscut un profund regret. n jalea familiei i a prietenilor, corul teologilor din Cernau i i-a cntat zguduitorul sau Adusu-mi-am aminte, iar arboreseanul Constantin Morariu i-a inut discursul funebru. S-au pus cununi de flori din partea Gimnaziului din Bra ov, Societa ii Academice Junimea i Faculta ii de Teologie, care i-au trimis reprezentan i la nmormntarea celui mai ilustru membru al lor. n anii care au urmat, ndureratul parinte i gasea mpacarea sufleteasca n a raspunde tuturor celor care-i cereau compozi ii i date biografice ale lui Ciprian. Astfel, muzica lui i lua zborul spre cele mai ndepartate inuturi ale romnilor. Studen ii, de cte ori se ntruneau la vreo serbare ce-o organizau sau chiar din ntmplare cntau cntecele lui vesele sau triste, imnuri patriotice, roman e, att de ndragite n vremea aceea. Muzica religioasa, corurile barbate ti ca Tatal nostru i Adu-su-mi-am aminte, corurile mixte rasunau la Biserica Domni a Bala a n Bucure ti, la Lugoj, Caransebe i n multe alte par i. Doamnele i domni oarele pastrau pe clavir cte o hora de salon, un vals, o roman a, cu ale caror acorduri i mpodobeau se-rile de primire. Opereta Crai nou circula de la Fratau i la Bra ov, Oravi a, Biserica Alba n Iugoslavia. n 1903, se nfiin eaza la Suceava Reu-niunea Ciprian Porumbescu, n 1908, se comemoreaza 25 de ani de la moartea compozitorului la Suceava, Bucure ti, Brlad, Oradea Mare, Sibiu, Bra ov, Re i a, Turnu Severin. Din 1909 Reuniunea ncepe publicarea compozi iilor lui Ciprian Porumbescu, reu ind sa tipareasca de-a lungul timpului un numar important de piese, cele mai reprezentative sub conducerea muzicianului August Karnet.

Primele biografii, de N. Petra-Petrescu, n 1884, T. H. Pop, 1888, Constantin Morariu, Valeriu Brani te, n 1906, descriu via a unui tnar idealist, romantic, care a creat muzica romneasca, nflacarnd pe cei din jurul lui cu cntecele sale patriotice, pline de avnt i de vigoare tinereasca, tnar care a stat i n temni a pentru convingerile sale, apoi a iubit o fata de neam strain, cu o dragoste adora-toare, trainica i pura cum pu ini au tiut sa cultive, dar parin ii ei au mpiedicat unirea celor doi, pe motive de re-ligie i neam. Acest tnar daruit cu harul muzicii s-a m-bolnavit de plamni, a suferit de foame i frig (mai ales n timpul studen iei la Viena), a ajuns profesor la Bra ov, unde a creat prima opereta romneasca Crai nou, pe un text al lui Vasile Alecsandri. Boala nrauta indu-se, a plecat n Italia sa- i refaca sanatatea zdruncinata. ntors n patrie, s-a stins la vrsta de 30 de ani nemplini i. Fata iubita, alungata de parin i tocmai n Anglia, la ni te rude, ca sa uite de iubirea ei nefericita, a trimis o coroni a de flori de nu-ma-uita, sa fie pusa pe mormntul lui la ngropaciune, nso ita de cuvintele La revedere. Duioasa poveste de iubire, de suferin e fizice i morale ntr-un col de ara ce se afla sub stapnire straina, du -manoasa fa a de ba tina ii romni. Scriau cu adnca participare ace ti biografi i ceilal i care au urmat, crend un erou romantic, nen eles de lumea ostila n care i-a fost dat sa traiasca, sa se lupte cu saracia, ca student la Cernau i i Viena. Via a, opera i personalitatea acestui compozitor patriot cuceresc interesul i dragostea romnilor de pretutindeni, crescnd n inten-sitate. Solda ii romni pleaca la razboiul de ntregire cu cntecele lui, copiii nva a n coli Tricolorul, Pe-al nostru steag e scris unire, Romnul i veselul Cntec de 1 Mai, Reuniunea Ciprian Porumbescu din Suceava tipare te compozi ii, Marioara Ra iu, sora lui Ciprian tipare te i ea, att ct i permiteau mijloacele materiale. Se nfiin eaza Muzeul Ciprian Porumbescu, se ridica bustul la Suceava, Crai nou se cnta la Cluj, Suceava, Cernau i de nenumarate ori, apar mereu alte biografii, se scrie o opereta inspirata din via a lui, se face un film, Tricolorul a fost imn de stat, Imnul Unirii (Pe-al nostru steag) a devenit imnul de stat al Republicii Populare Albania, cu specificarea compozitorului romn. Iata o tinere e fara batrne e i o via a fara de moarte. Mitul eroului s-a constituit. i nu se putea altfel. El a ese-n ializat respira ia colectiva a timpului sau i dorul de m-plinire a voin ei noastre na ionale. Astfel via a i opera au c tigat n dimensiune politica i sociala. Dar i epoca n care i se crease imaginea de erou romantic oferea o stare de spirit prielnica. Era pe atunci un dor de ideal, de puritate, de frumos n sens de armonie, patriotismul era o virtute , steaua lui Eminescu stralucea clara pe cerul patriei. n muzica, poetul avea un frate mai mic, dar frate! Profilul lor sufletesc se asemana i nu arareori

portretele lor erau alaturate n casele intelectualilor. Muzica lui Ciprian are o valoare specifica. Ea este ex-presiva, ntotdeauna directa i nefor ata, are o bogata nu-an are i, mai presus de toate, e accesibila i autentica. Mu-zica lui se adreseaza marelui public, e n eleasa i de in-telectual i de omul simplu, fara a fi, prin aceasta, o muzica u oara, caci ea exprima trairi curate i nal atoare. Strns legata de via a lui, muzica i exprima autorul. Ea cucere te cum cucerea el, o caracterizeaza sim irea adnca i dragostea pentru frumos. E blnda, placuta, duioasa... ca sa citam numai cteva din nsu irile suflete ti ale compozitorului, conform portretului spiritual creionat de Constantin Morariu, evocndu-l pe cel ce a fost bunul sau prieten Ciprian: Cu chipul sau falnic, cu firea sa foarte simpatica, Ciprian l magnetiza pe oricine, astfel ca puterii lui atractive nu-i putea rezista nimeni. l caracteriza cu deosebire sim irea adnca i dragostea fierbinte pentru tot ce e frumos i nobil. Era blnd, placut la vorba, foarte onest, de o rara bunatate, duios, chiar i atunci cnd parea revoltat. Orice mit cre te dintr-o realitate sublimata prin legenda, cu necesitatea ca legenda sa fie sus inuta de sufletul unui neam. Astfel, el spore te tezaurul spiritual na ional i chiar universal atunci cnd ceva din crea ia sa trece grani ele ca n zbor, precum Balada lui Ciprian Porumbescu, cntata i iubita n Japonia, interpretata de una din marile violoniste nipone, Atsuko Temma, n multe din concertele sale, n marile ora e ale lumii. A aparut n Japonia i o carte ce poarta numele com-pozitorului nostru i-i prezinta biografia, precum i o parte din nsemnarile lui zil-nice, jurnalul sau intim al timpului petrecut la Viena, autoarea fiind Shoko Tache-uki, pianista i scriitoare. Amndoua artistele japoneze au imprimat cte un C.D. cu Balada. Probabil ca cititorul japonez descopera n Jurnalul vienez al lui Ciprian ceva ce noi ne-am ferit sa desco-perim n firea autentica a lui Porumbescu, de teama sa nu-i distrugem mitul. Putem acum sa riscam pentru a-l n elege mai bine pe acest ve nic tnar muzician, la-sndu-l sa se exprime integral. De i dupa ce-i vom citi acele nsemnari intime i vom reflecta asupra lor, ne vom da seama ca el nu se exprima integral n aceste noti e, care reflecta doar una dintre vie i: cea omeneasca, cea de toate zilele, care nsa e cu totul alta dect aceea a clipelor de crea ie, despre alchimia carora nu aminte te. Ochii indiscre i ai posterita ii vor gasi nota ii compromi atoare pentru un fost student la teologie, al vedem chefliu, risipitor cu banii, jucnd car i, pierznd cte o noapte cu prietenii. El a notat totul fara autocenzura, a a cum a vazut i a sim it, n special n momentele placute, tot ce l-a nveselit i l-a facut sa uite ca ceva l roade cu te-nacitate, ba chiar glume te descriind starea lui fizica, asemuind-o cu o haina ce se rupe mereu de i o crpe te mereu.

Ceea ce descoperim noi citindu-i jurnalele i scrisorile (integral, nu par ial cum le-au folosit to i biografii) este o-mul modern, ce nu- i ascunde defectele, pacatele, voio ia lui debordanta, priteniile mai mult sau mai pu in onorabile, glumele bune sau proaste pe care le gusta, ba chiar le i noteaza. Toate acestea, de ce oare? Sa- i aminteasca cndva la batrne e cum s-a irosit la tinere e? Ori jurnalul intim, cu toate momentele traite scrise pe hrtie, are o func ie exorcizanta? Marturisindu-te ntru totul, chiar pe hrtia unui caiet pentru a citi cndva ca sa zmbe ti sau sa regre i prin aceasta te mntui? Oricum, noi care i descifram firea launtrica, su-fletul tumultuos, dragostea de via a, umanitatea, bucuriile i ntristarile lui prin aceste nsemnari cenzurate de fa-milie i de biografi, ntre care ma pot trece i pe mine, au-toarea acestor rnduri, noi, cei de azi, ni-l putem apropia mai mult. n plus, descoperim scriitorul. Talentul sau navalnic de prozator, umorul, puterea de observa ie i de descriere, mna sigura cu care schi eaza tipuri, caractere, personagii. Frazele lui lungi curg nestavilite, imaginile au prospe ime, culoare, nuan a proprie. Tot ce descrie, prin pana lui, devine interesant, chiar i cele mai neimportante momente i fapte. El tie sa dea via a celor mai trecatoare lucruri i celor mai insipide figuri, pe care nu le trece cu vederea, ci le scrie, pentru sine ori pentru ca tot ce e via a merita aten ie. Pu ini muritori s-au bucurat de via a ca Ciprian Po-rumbescu. E vorba aici de bucuria de a avea prieteni, cu care sa ciocneasca un pahar, sa rda, sa cnte, sa discute, sa schimbe idei, apoi, placerea cu care descoperea tot ce-l nconjoara, o muzica, o opera, o voce, o silueta, o diminea a cu rasarit de soare la Nervi, oglinda marii, pe -ti orii de la mal, vuietul va-lurilor, casa lui Beethoven de la Mdling, natura la Stupca, o excursie pe Postavarul cu vesela societate romneasca din Bra ov, i cte alte locuri i momente! Totul traie te, palpita, respira. Nu e nimic silit, cautat, e simplu i adevarat. A a cum i muzica lui e limpide, autentica, vorbind de la suflet la suflet cum a observat cineva, la Nervi. Astfel, acum, citindu-i sufletul adevarat, Ciprian Porumbescu devine contemporanul nostru. l n elegem i parca-l iubim mai mult.