P. 1
Audit Public Intern

Audit Public Intern

|Views: 215|Likes:
Published by Mirela Pungescu

More info:

Published by: Mirela Pungescu on Jun 29, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/30/2015

pdf

text

original

Creaza cont nou

AUDIT PUBLIC INTERN
economie

ALTE DOCUMENTE

cultura ess litate orturi

CUPRINS CAPITOLUL I - NOTIUNI GENERALE DESPRE AUDIT 1.1. Notiuni generale pag. 2 ………………………………………………

na

1.2. Reglementare standarde – IIA – IFACI - norme profesionale de bune practici …………………………. pag. 4 CAPITOLUL II - AUDITUL PUBLIC INTERN ………………. pag. 6 CAPITOLUL III - AUDITUL DE SISTEM 3.1. Abordarea auditului ………………………………………….. pag. 9 CAPITOLUL VI - PLANIFICAREA AUDITULUI PUBLIC INTERN. STUDIU DE CAZ

DOI LA SUTÃ SCHIMBÃ TAXA PE VALOAREA A TEORIA CANTITATIVA INFLATIEI ROMANIA IN ECONOMI MONDIALA PROGRAM DE COMPLET SISTEMUL FRAC - PACK 532 TICLENI Implementarea legislatiei co vederea dezvoltarii durabile Factori de productie Leadership tranzactional Consideratii generale privin globala OFERTA
þÿ

ca

4.1. Planificarea auditului public intern ……………...…………. pag. 11 4.2. Studiu de caz …………………………………………..…….. pag. 23 4.2.1. Ministerului Economiei si Finantelor Publice ……. pag. 23 4.2.2. Studiu de caz ………………………………………… pag. 23 BIBLIOGRAFIE …………………………………………… …… pag. 46 CAPITOLUL I NOTIUNI GENERALE DESPRE AUDIT 1.1. Notiuni generale

Auditul intern este considerat în lume o profesie care a prins contur de-a lungul anilor, cautân mereu necesitatilor în continua schimbare pe care le au organizatiile. Auditul intern, axat la începutu probleme contabile, a devenit astazi un instrument puternic de depistare a principalelor riscuri ale or Ca functie, auditul intern are o aparitie relativ recenta, situata, dupa unii autori, în perioada crizei eco 1929 din Statele Unite ale Americii. Întreprinderile erau atunci afectate de recesiunea economica si e de orice natura erau la ordinea zilei. Toate conturile au fost minutios analizate în vederea unei reduc Dar marile întreprinderi americane foloseau deja serviciile Cabinetelor de Audit Extern, organisme i care aveau misiunea de a certifica conturile, bilanturile si situatiile financiare. Ca pretutindeni, se ca de reducere a cheltuielilor si s-a realizat ca pentru a duce la bun sfârsit activitatea de certificare, audi trebuiau sa efectueze numeroase activitati pregatitoare: inventare de orice natura, analize de conturi, diverse si variate etc. Atunci s-a sugerat în mod normal ca anumite activitati pregatitoare sa fie prelu personalul întreprinderii. Cabinetele de Audit Extern si-au dat acordul cu conditia unei anumite supe

Astfel au aparut acesti „auditori”, care efectuau activitati de audit, în sensul în care era înteles dar „interni” deoarece faceau parte din întreprinderi. Ei participau la activitatile curente ale audito însa fara a întocmi sintezele si concluziile. Într-un fel, subcontractanti ai Auditorilor Externi, realizarea obiectivului fixat initial: reducerea taxelor întreprinderilor. Astfel s-a nascut cuvântul, nu

Auditul este o examinare metodica realizata in vederea determinarii daca activitatile si rezultatele re subiectul examinat satisfac dispozitiile prestabilite si daca aceste dispozitii sunt puse in opera intr-un si apt in vederea atingerii obiectivelor"

Auditul se foloseste, atat cu titlu preventiv,in cadrul unui program de audit pentru aprecier unei organizatii, a unui proces, a unui procedeu, calificarea si urmarirea unui furnizor, dar si cu ti

situatii delicate: faliment (insucces) al prestatiilor, stari de lucruri.

Auditul intern este, in interiorul unei intreprinderii sau al unui organism, o activitate ind aprecierea sau controlul operatiilor; el este in serviciul Conducerii. In acest domeniu, el este un co drept functie estimarea si evaluarea eficacitatii altor controale.

Obiectivul auditului intern este de a asista membrii Conducerii in exercitarea eficace a resp lor furnizând analize, aprecieri, recomandari si comentarii pertinente referitoare la activitatile exami

Auditorul intern este vizat de toate fazele activitatii intreprinderii care intereseaza Conduc implica faptul de a apela pâna la aspecte contabile si financiare pentru atingerea unei inteleg operatiilor examinate. Pentru a ajunge la acest obiectiv final sunt implicate activitatile urmatoare: o

examinarea si aprecierea sinceritatii, suficientei si aplicarea controlului contabil operational si promovarea unui control eficace la un cost rezonabil;

o verificarea conformitatii cu politicile, a planurilor si a procedurilor stabilite; o verificarea la ce punct activele societatii sunt justificate si prezervate de pierderi de o verificarea exactitatii informatiilor utilizate de catre Conducere; o evaluarea calitatii actiunii in punerea in executie a responsabilitatilor asumate; o recomandarea de ameliorari operationale.

Auditorul este persoana care are calificarea si care este mandatat pentru a conduce toate c unui audit. o Nu apartine unei caste superioare si nu este investit cu nici o putere; o Constata fapte; o Respecta principii deontologice stricte; o Apartine unui corp nou de meserii creat in ultimii ani.

Responsabilitatile auditului intern in cadrul organizatiei trebuie sa fie clar stabilite de catr

Autoritatea sa trebuie sa permita auditorului intern accesul deplin la documente, la bunuri si la perso un raport cu subiectul controlat. Auditorul intern trebuie sa fie liber sa verifice, sa estimeze valoarea planurilor, a procedurilor si a rapoartelor interne si externe. Responsabilitatile auditului intern sunt: o

de a informa si consilia Conducerea, in acord cu deontologia Institutului In Auditorilor Interni;

o de a coordona activitatile sale cu cele ale altor grupe de control, astfel incât sa gara bine posibil securitatea controalelor si eficacitatea organizatiei.

In indeplinirea functiilor sale, un auditor intern nu are asupra activitatilor pe care le con responsabilitate directa, nici autoritate. Din aceste motive, controlul si avizul auditorului intern nu t un mod sa descarce alte persoane de exercitarea responsabilitatilor care le-au fost repartizate.

Independenta este esentiala pentru eficacitatea auditului intern. Ea se obtine, in primul rând sau si prin obiectivitatea sa: o

statutul functiei de audit intern si sustinerea pe care i-o aduce Conducerea sunt majori ai actiunii si ai valorii sale. Din acest motiv conducatorul functiei de audit i sa fie atasat unui compartiment a carui autoritate acopera un domeniu intins recomandarile sale, o actiune eficace, adecvata actiunii sale eficace vis-à-vis de r auditorului;

o obiectivitatea este esentiala functiei de audit. Pentru acest motiv, un auditor intern defineasca si sa puna in loc proceduri in orice activitate normala supusa la controlu ar fi de natura sa compromita independenta sa.

Auditul intern este o profesie care se bazeaza pe un cadru de referinta recunoscut în lumea î daca, datorita varietatii mediilor în care este practicat, acesta trebuie sa se adapteze pentru a particularitatile legislative si de reglementare ale fiecarei tari, regulile specifice care guverneaza anu de activitate (sectorul bancar, de exemplu) sau pur si simplu marimea si cultura organizatiilor.

Acest cadru de referinta serveste drept baza pentru pregatirea unei diplome profesionale re plan mondial, eliberata pe baza unui examen de specialitate, CIA (Certified Internal Auditor) ca pentru exercitarea auditului intern, echivalentul diplomei de expertiza contabila în cazul revizuirii co Cadrul de referint&# 15515u2022p 259; cuprinde:

• modalitatile practice de aplicare (MPA) care comenteaza si explica normele si re mai bune practici. parcurgând un proces amplu de armonizare cu cerintele vietii economico-sociale. permanenta. Cuvânt înainte la lucrarea „Norme pro auditului intern”. un caracter dinamic si puternic proactiv. octombrie 2002) 1. deci mai credibil. Cunoasterea si aplicarea acestui cadru de referinta ofera organizatiilor si organismelor de re asigurare privind nivelul de profesionalism al auditorilor interni. Acestea reprezinta referinta se recomanda cu tarie punerea lor în aplicare. reprezentând cadrul general si un instrument de lucru p conducerea auditului. doar o abordare metodica poate aduce un plus de valoare organizatiilor. ci mai ales sa te privezi de un mijlo eficace si. din documente ale colocviilor si conferintelor. constituit în principal din lucrari doctrina. Am subliniat expresia buna practica deoarece este folosita din ce în ce mai sensul celor expuse mai sus. De multe ori se confunda cu bunul plac sau cu afirmatia ca daca si altii au procedat la . Principiile si regulile prevazute de codul deontologic si de norme au un caracter obligatoriu.• definitia auditului intern adoptata în luna iunie a anului 1999 de Consiliul de Ad IIA. (Lois Vaurs – Delegat general. Reglementare standarde – IIA – IFACI – norme profesionale de bune practici Standardele internationale în domeniul auditului intern reprezinta rezultatul a zeci de ani de domeniu. controlul intern si guvernarea întrep finalitatea sa este aceea de a aduce un plus de valoare organizatiilor. • normele profesionale pentru practica auditului intern care îi ghideaza pe audito vederea îndeplinirii misiunii si în gestionarea activitatii lor. • codul deontologic care furnizeaza auditorilor interni principiile si valorile ce le orienteze practica profesionala în functie de contextul lor specific. precum si ale seminariilor. Ele indica buna practica acceptata pe plan pentru auditul intern în întreaga lume. Amatorismul nu mai are ce cauta în auditul intern. Modalitatile practice de aplicare nu au aceeasi putere executorie.2. admitând totusi posibilitatea unor adaptari în functi reglementarile nationale. N acestora înseamna nu numai sa te situezi în afara profesiei. editata de Ministerul Finantelor Publice. care precizeaza ca auditul intern efectueaza misiuni de asigurare si de c domeniile sale de responsabilitate sunt riscul. • sprijinul pentru dezvoltarea profesionala.

persoana sau grupul direct implicate în procesul. Ele pot avea în vedere aspecte financiare. În general. Ajuta o organizatie sa-si îndeplineasca obiectivele printr-o abordare sistematica. putem aplica si noi acea metoda. iunie 1999 – Sursa: IIA Standards 2004) Serviciile de asigurare reprezinta o examinare obiectiva a documentelor justificative (dovezilo scopul obtinerii unei evaluari independente cu privire la procesele de management al riscurilor guvernanta pentru organizatie. men valoare si sa îmbunatateasca operatiunile unei organizatii. Tocmai datorita celor prezentate mai sus. Auditul intern este o activitate independenta. s multor ani de experienta si au trecut testul timpului. de performanta.” Serviciile de asigurare presupun evaluarea obiectiva de catre auditorul intern a documentelo (dovezilor de audit). de asigurare si consultanta. nu ne da drept ca avem de-a face cu o buna practica în domeniul respectiv. în scopul obtinerii unei opinii sau a unor concluzii independente cu privire sistem sau alt subiect. si nu numai. obiectiva. fara efecte negative vizibile. Simplul fapt ca. sistemul sau subiec (proprietarul procesului). . persoana sau grupul care face evaluarea (auditorul intern). u a mai procedat asa cum avem intentia sa o facem si noi. asigurarile si recomandarile aud în vedere faptul ca prezenta lucrare se doreste a fi accesibila unui spectru larg de cititori. disciplina evaluarii si îmbunatatirii eficientei proceselor de management al riscurilor. Natura si aria misiunii de asigurare sunt stabilite de auditorul intern. dovedindu-si universalitatea. 2. vom continuare atât definitia auditului intern cât si unele delimitari terminologice menite sa facilitez adecvata a unor termeni care apar în aceasta definitie. în serviciile de asigurare sunt implicate 3 parti: 1. despre care se mentioneaza în domeniul auditului intern.întâmplat nimic rau. respectarea standardelor sporeste încrederea în au precum si masura în care conducerea se poate baza pe constatarile. control si guvernanta Auditorilor Interni. de respectare a normelor (co sistemul de securitate si principiul atentiei cuvenite în audit. Aceasta din urma nu este departe de adeva facuta mentiunea ca bunele practici.

a caror natura si arie sunt convenite cu clientul si care au ca scop adaugarea d îmbunatatirea proceselor de guvernanta. care da asigurari si consiliere cond buna administrare a veniturilor si cheltuielilor publice. Consultanta. a publica sa-si îndeplineasca obiectivele printr-o abordare sistematica si metodica. înrudite cu aceasta a clientului. Natura si aria misiunii de consultanta sunt convenite cu Serviciile de consultanta implica în general 2 parti: 1. 2. dar sunt limitate de parametrii st prestate doar cu posibilitatile. fara intern sa-si asume responsabilitati de conducere. b. persoana sau grupul care foloseste evaluarea (utilizatorul). reprezinta activitatile de îndrumare si. cunostintele. ce evalueaza si eficienta si eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului. Serviciile de consultanta (potrivit standardelor IIA) au natura consultativa si sunt prestate cererea unui client care angajeaza misiunea. Exemplele includ consiliere. Activitati participative de audit intern prestate pentru conducerea de nivel mediu sau depasesc serviciile conventionale de asigurare si consultanta. . experienta si autoritatea necesare pentru sarcina. perfectionând activitatile entitatii publice. 672/2002 privind auditul public intern. Activitatile de consultanta pot fi: a. cu modificarile si completarile ulter public intern este activitatea functional independenta si obiectiva. potrivit glosarului IIA. reactive: prestate la cerere. fara însa a compromite independenta si obiectivitatea CAPITOLUL II AUDITUL PUBLIC INTERN Potrivit Legii nr. persoana sau grupul care cere si primeste consultanta (clientul care angajeaza m În prestarea serviciilor de consultanta auditorul intern trebuie sa pastreze obiectivitatea si nu responsabilitati de conducere. management al riscurilor si control din organizatie. persoana care ofera consultanta (auditorul intern). consultanta.3. proactive: oferite ca parte din gama de servicii de audit. facilita procese si training. a controlului si a administrare.

auditul performantei examineaza daca criteriile stabilite pentru implementarea o sarcinilor entitatii publice sunt corecte pentru evaluarea rezultatelor si ap rezultatele sunt conforme cu obiectivele. care îsi desfasoara activitatea în conformitate cu prevederile O. urmareste calitatea gestiunii economico-financiare. nr. 27 (1 Totodata. eficienta si eficacitatea achizitiilor publice – art. analizeaza calitatea gestiunii financiare din punct de vedere al economicitatii eficacitatii – art. 94/1992. daca prin aceasta se afectea statului. iar operatiile economice s-au efectuat în conform si reglementarile relevante în vigoare AUDITUL PERFORMANTEI . Obiectivul general al unui audit financiar este acela de a furniza asigurarea ca situati examinate sunt complete si întocmite cu acuratete. sub aspectul respectarii principiilor.În România. regulilor procedurale si metodologice care le sunt aplicabile. cu si completarile ulterioare. din Legea de organizare si functionare a Curtii de Conturi nr. auditul de regularitate reprezinta examinarea actiunilor asupra efectelor financ fondurilor publice sau a patrimoniului public.06. 75/01. 1. 27 (1-d). unitatilor teritoriale administrative sau institutiilor publice ori se creeaz sarcina acestora – art. c. republicata.1999. 16 (3). Prin aceasta se reuseste delimitarea de auditul financiar pe care îl realizeaza Camera A România. Curtea de Conturi este definita ca „Institutia suprema de control financiar modului de formare. în definirea tipurilor de audit public intern se arata ca: a. auditul de sistem reprezinta o evaluare de profunzime a sistemelor de conduc intern. În concordanta cu prevederile legii.U. c. urmareste economicitatea. Curtea de Conturi a României are urmatoarele atributii: a. 77/2002).G. completata prin Legea nr. b. de administrare si întrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sec (art. cu scopul de a stabili daca acestea functioneaza economic. eficace si ef identificarea deficientelor si formularea de recomandari pentru corectarea acestor b.

auditul performantei poate implica examin performantei realizate. Indiferent ce tip de audit abordeaza. reprezentantii Curtii permanent în atentie sistemul de control intern al entitatii auditate. Acest tip de audit solicita adesea auditorului examinarea rezultatelor din punctul d economicitatii. cunoscute fiind ca cei „trei E”. Standardele INTOSAI stabilesc ca auditul performantei este: a.Standardele internationale INTOSAI definesc auditul performantei ca „un audit al ec eficientei si eficacitatii cu care entitatea auditata utilizeaza resursele în scopul îndeplinirii respo sale”. Un audit al performantei poate fi un audit al economicitati eficacitatii. a modului de masurare si urmarire a in performanta. de asemenea. inclusiv auditul public int . Auditul performantei analizeaza daca „banii publici au fost bine cheltuiti”. a altor resur examinarea sistemelor informationale. Conform legii. pot exista situatii când auditul financiar poate include elemente de auditare a perfo actiuni si programe sau chiar a întregii activitati a institutiei publice. o sarcina importanta a auditorilor performantei este aceea de a verifica o preocupare constanta în aceasta directie. folosind rationamentul sau profesional. precum si a procedurilor urmate de entitatea auditata pentr deficientelor identificate. În practica. o combinatie a doua dintre acestea sau poate fi un audit complet ce înglobeaza t componente. Masurarea rezultatelor în raport cu obiectivele propuse în concordanta cu cei „3 E” (economicita eficacitate)constituie o necesitate pentru managerii de la toate nivelele. Auditul eficientei utilizarii resurselor umane. examinându-s masurile întreprinse de entitatile auditate cu privire la respectarea principiilor economicitatii. În asemenea cazuri clasificare depinde de scopul principal al acestuia. b. ministerele si unitatile subordonate au în responsabilitatea lor organizarea si modului de functionare a sistemului de control intern. Auditul economicitatii activitatilor administrative în raport cu principiile si p management performant. eficientei si eficacitatii. eficacitatii. Auditul eficacitatii performantei referitoare la îndeplinirea obiectivelor entita auditul impactului efectiv al activitatii entitatii în comparatie cu impactul acesteia. financiare. Pornind de la aceasta. c.

prec gestionarii patrimoniului public si privat al statului si asupra administrarii unitatilor teritoriale. la o anal se pot identifica anumite posibilitati de delimitare a celor doua abordari ale auditului performantei. auditul intern are ca scop principal evaluarea sistemului de control intern ca abordare metodica si sistematica. astfel. administrare si utilizare a resurselor financiare ale statului si sectorului public.  raportul anual privind datoria publica a statului si situatia garantiilor  guvernamentale pentru credite interne si externe primite de alte persoane juridice . încearca sa-i afle punctele slabe si sa ajute managementul în gasi adecvate cai de îmbunatatire a acestuia.integranta a acestui sistem. Din aceasta perspectiva.  conturile fondurilor de trezorerie.  contul anual de executie al fondurilor speciale. Curtea de Conturi este institutia suprema care exercita control financiar ex-post asupra formare. Daca din punctul de vedere al specialistilor în domeniul auditului putem admite ca. conferindu-i-se. Pe de alta parte. fapt ce-i va permite sa obtina un grad de asigurare sporit realizarea obiectivelor organizatiei. D Curtea de Conturi analizeaza calitatea gestiunii financiare din punct de vedere al economicitatii eficacitatii acesteia. Deosebirile încep sa apara când se vorbeste de functiile auditului exercitat de Curtea de Co principala responsabilitate a acesteia este sa verifice:  conturile generale anuale de executie a bugetului de stat. abordarea se aseamana foarte mult cu cea a auditului public intern. vedere al entitatilor auditate confuzia este mare si datorita faptului ca atât auditul public intern public extern este privit ca un audit extern organizatiei respective. Acest aspect este posibil datorit organizare a auditului public intern si anume la cel mai înalt nivel.  contul anual de executie al bugetelor locale.  contul anual de executie al bugetului asigurarilor de stat. ceruta de lege. fata de structurile auditate. functionala.

Maturitatea gestionarii riscurilor în organizatii. Odata identificate riscurile potentiale urmeaza ca managementul (atât cel de top cât si ce . 3. cu ar fi: 1.1. CONTROALE INTERNE 4. ASIGURARE Astfel. reprezentata 1. pentru fiecare obiectiv trebu toate fenomenele care ar putea conduce la nerealizarea acestuia în conditii de eficienta. pot fi atinse într-o anumita masu de maturitatea gestionarii riscurilor asociate acestora. competenta si disponibilitatea resurselor de audit. Experienta. 4. Nevoile conducerii la vârf. este înfiintata pentru aducerea la unor obiective bine definite. OBIECTIVE 2. Obiectivele. inclusiv cele din sectorul public. 3. Este deosebit de interesant modul de abordare a organizatiilor de catre expertii în audit inte Europene. Abordarea auditului Asa cum se precizeaza si în subcapitolul rezervat Guvernantei corporative. Cu alte cuvinte. care contribuie la rândul sau întregului. în sensul ca managerii trebuie sa aiba permanent în atentie o secventa logica. atât cele generale cât si cele specifice (de linie). 2. fiecare organizatie. care lucreaza pentru atingerea ob fiecare parte componenta a acesteia va putea fi privita ca un subsistem.CAPITOLUL III AUDITUL DE SISTEM Abordarile auditului difera în functie de anumiti factori. auditul de sistem p ideea ca fiecare organizatie poate fi perceputa ca un singur sistem. Natura ariei examinate. economicita si echitate sociala. RISCURI ASOCIATE 3.

si anume de a efectua o evaluare independenta. neconformitati. obiectivele care-i revin din planul de guvernare. Acestea sunt derulate pe o perioada. în scopul oferirii de asigurari si consiliere sistemul de control intern atasat obiectivelor organizatiei. Rolul auditului public intern este acela care rezulta chiar din definitia consfintita de acte incidente. la atingerea obiectivelor sau rezultatelor În opinia specialistilor.. CAPITOLUL VI PLANIFICAREA AUDITULUI PUBLIC INTERN . dar numai la organizatii cu un domeniu restrâns de activitate. misiunile de audit public intern abordeaza organizatiile secvential. si prin alocarea considerabile din partea responsabililor auditului public intern. În practica. Auditul va oferi asigurare privind sistemul de ansamblu analizând elementele (subsistemele) în cadrul unor misiuni specifice. ce conluc mod prestabilit. resurse etc. privind auditul public intern). Un subsistem poate fi definit ca un ansamblu de elemente. iar rezultatele obtinute sunt corobora sa se contureze asigurarea ce poate fi data la nivel de ansamblu. Auditul intern are responsabilitatea de a furniza asigurarea privind organizatia în ansamblu ( de activitate a auditului intern). printr-o abordare sistematica si met primelor trei componente ale secventei logice prezentate. activitati. prejudicieri ale patrimoniului. prin planificare baza analizei riscurilor asociate principalelor activitati ce se desfasoara în organizatiile din responsabilitate. cât si elemente ce tin de performanta. cu standardele sau bune domeniile analizate. Un audit de sistem complet si corect abordat ar trebui sa aiba în vedere sistemele în ansam final sa poata concluziona în ce masura institutia centrala. pe baza unor proceduri si procese definite.dispuna masuri de implementare ale tuturor formelor de control intern adecvate pentru a împiedica m riscurilor asociate. Acest lucru poate fi realizat în practica derulând o singura misiun mare amploare. care în prezen la 3 ani (Legea nr. deoarece nu se poate vorbi de sisteme p conditiile în care exista iregularitati. Toate aceste actiuni trebuie întreprinse de manageri în procesul de gestionare a riscuril obtinerii unei asigurari rezonabile. cu privire la modul de atingere a obiectivelor stabilite la fie organizatiei. la nivelul careia este organizat auditul. 6727/2002. un audit de sistem complet va aborda atât elemente specifice conformitatii activitatilor cu actele normative care le reglementeaza.

f) clasarea activitatilor pe baza analizei riscurilor. Misiunile care au fost acceptate trebuie sa fie integ de audit. Aspectele ce trebuie luate în considerare de catre auditor în dezvoltarea unui plan general de audit in a) identificarea activitatilor auditabile.STUDIU DE CAZ 4. Comunicarea si aprobarea . e) determinarea punctajului total al riscului. Programul misiunilor de audit intern trebuie sa se bazeze pe o evaluare a riscurilor. înainte de a o accepta. c) stabilirea factorilor de analiza a riscurilor si nivelele de apreciere ale acest d) stabilirea nivelului riscului pe criterii de apreciere. g) ierarhizarea activitatilor care urmeaza a fi auditate. auditorul intern trebuie sa ia în calcul punctele d managementului si Consiliului organizatiei. responsabilul pentru activitatea de trebuie. La stabilirea acestui proces. Planificarea auditului public intern Auditorul trebuie sa elaboreze si sa documenteze un plan general de audit prin care sa se de cuprindere si desfasurarea auditului.1. Atunci când îi este propusa o misiune de consultanta. h) elaborarea tematicii in detaliu a activitatilor auditabile. realiza data pe an. Responsabilul pentru activitatea de audit intern trebuie sa realizeze o planificare bazata pe riscuri pe prioritatile activitatii de audit intern în concordanta cu obiectivele entitatii. i) elaborarea planului de audit intern anual. sa ia în calcul în ce masura aceasta poate aduce un plus de valoare managementul riscurilor si functionarea entitatii. b) identificarea riscurilor inerente asociate activitatilor.

impactul oricarei limitari a resurselor. aspecte legate de expunerile la riscurile se de controlul acestora. în rap stabilit. de asemenea. sau solicitate de acestea. Aceste rapoarte trebuie sa includa. Gestionarea resurselor Conducatorul activitatii de audit intern trebuie sa se asigure ca resursele alocate acestei a adecvate. Planificarea misiunii Auditorii interni trebuie sa elaboreze si sa înregistreze un plan pentru fiecare misiune. a asigure o acoperire adecvata a activitatilor si sa minimizeze suprapunerile. suficiente si alocate efectiv în vederea realizarii planului de audit aprobat. calendarul si alocarea resurselor. plan c aria de aplicabilitate. responsabilitatea si functionarea activitatii de audit intern. Rapoarte transmise managementului si Consiliului Conducatorul activitatii de audit intern trebuie sa raporteze periodic managementului si C privire la scopul. autoritatea. Coordonarea Conducatorul activitatii de audit intern trebuie sa comunice celorlalti prestatori interni si exte de asigurare si de consiliere informatiile necesare si sa îsi coordoneze activitatile cu acestia. . inclusiv modificarile intermediare s în vederea examinarii si aprobarii acestora. Consideratii referitoare la planificare La planificarea misiunii. aspectele legate de guvernanta corporativa. Politici si proceduri Conducatorul activitatii de audit intern trebuie sa stabileasca politicile si procedurile car activitatea de audit intern. auditorii interni trebuie sa ia în considerare: ⇒ obiectivele activitatii care este revizuita si mijloacele prin care activitatea îs desfasurarea. precum si alte aspecte necesa executive si Consiliului.Responsabilul pentru activitatea de audit intern trebuie sa comunice managementului s planurile privind activitatea de audit intern si resursele necesare. Conducatorul activitatii de audit intern trebuie sa s asemenea. obiectivele.

responsabilitatile fiecarei asteptari ale clientului. Pen semnificative. auditorul intern trebuie sa tina cont de probabilita erorilor. La elaborarea obiectivelor misiunii. un cadru sau model relevant de control. Resurse alocate misiunii Auditorii interni trebuie sa stabileasca resursele adecvate atingerii obiectivelor misiun personalului din cadrul departamentului de audit intern trebuie sa se bazeze pe o evaluare complexitatii fiecarei misiuni. precum si mijloacele prin care impactul potential al riscului este mentinut la un nivel acceptab ⇒ adecvarea si eficacitatea sistemelor de management si control al riscurilor activitatii. Obiectivele misiunii Obiectivele trebuie sa fie stabilite pentru fiecare misiune în parte. Obiectivele misiunii trebuie sa reflecte rezultatele acestei evaluari. Obiectivele unei misiuni de consultanta trebuie sa abordeze procesele care privesc riscurile guvernanta organizatiei în limita convenita cu clientul. Auditorii interni trebuie sa stabileasca cu clientul misiunii de consultanta o întelegere obiectivele. Auditorii interni trebuie sa realizeze o evaluare preliminara a riscurilor relevante pent revizuita. acest acord trebuie sa fie documentat. a cazurilor de neconformitate. neregularitatilor. obiectivele sale. auditorii interni trebuie sa stabileas întelegere scrisa cu acestia în legatura cu obiectivele. ⇒ oportunitatile de îmbunatatire semnificativa a sistemelor de management si contro activitatii. resursele utilizate. Programul de lucru al misiunii Auditorii interni trebuie sa elaboreze un program de lucru care sa permita îndeplinirea . responsabilitatile fiecarei parti si alte asteptari ale clientului.⇒ riscurile semnificative legate de activitate. a constrângerilor de timp si a resurselor disponibile. aria de aplicabilitate. precum si a altor expuneri semnificative. inclusiv în ce priveste restrictiile cu privire la comunicarea rezultatelor misiu la dosarul misiunii. aria de aplicabilitate. La planificarea unei misiuni pentru partile din afara organizatiei.

cât si transmiterea lor catre terti interni sau externi. Conducatorul activitatii de audit intern trebuie sa stabileasca reguli privind pastrarea dosar Aceste reguli trebuie sa fie în conformitate cu regulamentele organizatiei. Documentarea informatiilor Auditorii interni trebuie sa documenteze informatiile relevante în vederea justificarii c rezultatelor misiunii. în functie de natura misiunii. Conducatorul activitatii de audit intern trebuie sa controleze accesul la dosarele misiunii. precum si cu alte cerinte legale sau reglementari adecvate. fiabile. evalueze si sa documenteze informatii suf atingerea obiectivelor misiunii. relevante si utile pen obiectivelor misiunii. Aceste reguli trebuie sa fie în cu regulamentele entitatii. evalua si înregistra informatiile pe durata misiunii. Programul de lucru trebuie sa fie apro implementarea sa si orice ajustari trebuie sa fie aprobate cu promptitudine. Analiza si evaluarea Auditorii interni trebuie sa-si bazeze concluziile si rezultatele misiunii lor pe analiz corespunzatoare. analizeze. . Realizarea misiunii Auditorii interni trebuie sa identifice. Ace obtina acordul conducerii superioare executive si/sau consultanta juridica. Prin programul de lucru trebuie sa se stabileasca procedurile ce urmeaza a fi aplicate pentru analiza. Programul de lucru al unei misiuni de consultanta poate varia din punct de vedere al continutului. precum si cu alte cerin reglementari adecvate. înainte d aceste dosare unor terti. Acest program de lucru trebuie sa fie îndosariat. daca este cazul. Identificarea informatiilor Auditorii interni trebuie sa identifice informatii suficiente.misiunii. Conducatorul activitatii de audit intern trebuie sa stabileasca reguli privind atât custodia dosarelor misiunii.

Calitatea comunicarii util. Daca nu pot lua o deci la riscul rezidual. constructiva. conducatorul activitatii de audit intern si conducerea executiva trebuie sa . Monitorizarea evolutiei Conducatorul activitatii de audit intern trebuie sa stabileasca si sa mentina un sistem ca monitorizarea actiunilor întreprinse ca urmare a dispozitiilor managementului în baza rezultatelor co Responsabilul pentru activitatea de audit intern trebuie sa stabileasca un proces de implementarii rezultatelor a care sa permita monitorizarea si garantarea faptului ca masurile luate d au fost implementate în mod eficient sau ca managementul a acceptat sa-si asume riscul de a nu într masura. conducatorul activ intern trebuie sa comunice informatiile corectate tuturor partilor care au primit versiunea initiala. concisa. clara. completa si rea Daca o comunicare finala contine o eroare sau o omisiune semnificativa. conducatorul activitatii de audit inte discute acest aspect împreuna cu conducerea executiva la cel mai înalt nivel. • Motivul sau motivele neconformitatii. obiectiva. rezultatelor trebuie sa cuprinda: • Standardul(ele) care nu a(u) fost respectat(e) în totalitate. Solutionarea acceptarii riscurilor de catre management Atunci când conducatorul activitatii de audit intern considera ca managementul a accepta riscului rezidual care poate fi inacceptabil pentru entitate. Comunicarea neconformitatii cu Standardele Atunci când nerespectarea Standardelor are un impact asupra unei anumite misiuni. si • Efectul neconformitatii asupra misiunii. Activitatea de audit intern trebuie sa monitorizeze implementarea dispozitiilor managemen rezultatelor misiunii de consultanta în limitele în care acestea au fost convenite cu clientul. Erori si omisiuni Comunicarea trebuie sa fie corecta.

Planul de audit intern reprezinta cadrul de actiune pentru Departamentul de Aud întocmeste de catre seful acestui departament. Activitati: sef Departament Intern Audit 1. Consiliul de Administratie 3. Comitetul de Audit 2. PLAN DE AUDIT INTERN Scopul: .Declansarea misiunilor de audit intern în conformitate cu planul de audit aprobat. 2. 3. Semneaza ordinul de misiune întocmit în conformitate cu planul de audit intern aprobat de catre Consiliul de Administratie. Analizeaza si aproba planul anual de audit.Consiliului pentru solutionarea acestei situatii. Analizeaza si aproba planul anual de audit Premise: .Ordinul de misiune reprezinta mandatul dat de catre Comitetul de Audit Depart Audit Intern pentru demararea misiunilor de audit intern în conformitate cu planul de audit in Ordinul de misiune are rolul de a preciza clar obiectivele misiunii de audit intern. Întocmeste referatul cuprinzând criteriile de selectare a misiunilor de audit. Primeste ordinul de misiune semnat . 4.Întocmeste ordinul de misiune (Anexa 2) în conformitate cu planul de audit intern.Întocmirea planului de audit intern în conformitate cu cerintele standardelor de audi Premise: . Activitati: sef Departament Intern Audit 1. Întocmeste planul anual de audit intern (Anexa 1). Comitetul de Audit Consiliul de Administratie ORDIN DE MISIUNE Scopul: .

Numeste seful misiunii de audit intern. Asigura copii ale ordinului de serviciu fiecarui membru al misiunii de audit intern 6.Prin aceasta notificare se urmareste sa se asigure desfasurarea în conditii corespunzatoare a misiunii de audit.Ordinul de serviciu reprezinta mandatul de misiune dat de catre Departamentul de si se întocmeste de catre seful acestui departament. in baza ordinului de misiu Comitetul de Audit. Aloca un numar ordinului de serviciu. cu privire la declansarea misiunii de audit intern.si initiaza procedurile de demarare a misiunii de audit intern ORDINUL DE SERVICIU Scopul: . 3. Premise: . . 4. Repartizeaza sarcinile de serviciu pe fiecare auditor în parte. Iau la cunostinta ordinul de serviciu si sarcinile repartizate. Secretariatul Auditorii interni NOTIFICAREA PRIVIND DECLANsAREA MISIUNII DE AUDIT INTERN Scopul: . Întocmeste ordinul de serviciu (Anexa 3) pe baza planului de audit intern. Premise: . 2.Repartizarea sarcinilor de serviciu pe auditorii interni astfel încât sa se poata demara misiunea de audit intern.Informarea sefului activitatii ce urmeaza a fi auditata. Activitati: sef Departament Intern Audit 1. pe baza planului anual de audit intern si a misiune. 5.

Semneaza notificarea 4. Audit 2.Colectarea de informatii privitoare la structura/ activitatea auditata astfel încât au familiarizeze cu domeniul ce urmeaza a fi auditat si identificarea factorilor de reusita a misiunii de audit. Verifica notificarea.Activitati: Auditorii 1. 3.normativ care reglementeaza activitatea entitat auditate. studiaza particularitatile activitatii afacerii in contextul general al sef Departament Intern Auditorii COLECTAREA sI PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR Scopul: . Colectarea informatiilor presupune: ⇒ Identificarea principalelor elemente ale contextului economic în care entitatea auditata îsi desfasoara activitatea. Retin domeniile de interes în vederea includerii în planul de audit al misiunii. .Colectarea informatiilor în aceasta etapa va permite ulterior divizarea pr activitatilor auditate în sarcini elementare. Premise: . identificarea riscurilor proprii fiecarei sarcini si evaluarea lor. Pregatesc notificarea (Anexa 4) catre serviciul / activitatea ce urmeaza a fi auditata în vederea transmiterii acesteia cu 30 zile înainte de declansarea misiunii de audit intern. ⇒ Cunoasterea cadrului legislativ .

Realizeaza proceduri analitice privind performanta structurii / activitatii auditate în vederea analizei riscurilor si calitatii managementului (daca acesta este unul din obiectivele misiunii). relevante pentru stabilirea obiectivelor misiunii de audit in ⇒ Identificarea si evaluarea riscurilor semnificative.Studiaza circuitul informatiilor în cadrul structurii auditate. 2. Obtin în vederea analizei: organigrama.Aprecierea unui risc se realizeaza în functie de: . 3. regulamentele de functionare. fise ale posturilor. 4. Apreciaza factorii de reusita a misiunii de audit.⇒ Identificarea sistemelor de control pentru o evaluare prealabila a punctelor forte si ⇒ Retinerea constatarilor semnificative si recomandarilor din dosarul permanent si audit intern precedente. Identifica responsabilitatilor pe persoane. Identifica legile. 5. IDENTIFICAREA sI ANALIZA RISCURILOR Scopul: . 6. Premise: . proceduri scrise ale structurii / activitatii auditate etc. ⇒ Identificarea surselor potentiale de informatii care ar putea fi folosite ca probe ale a Activitati: Auditorii 1.Procedura urmareste identificarea riscurilor specifice structurii / activitatii audita controlului intern din cadrul structurii / activitatii auditate. regulamentele si normele aplicabile structurii / activitatii auditate.

⇒ calitatea controlului intern. Activitati: Auditorii 1. 5. ⇒ probabilitatea producerii riscului. Evalueaza riscurile identificate. a riscurilor si criteriilor de evaluare a acestora. 3. 4. 2. Dupa caz.⇒ natura si specificul activitatii / functiei auditate. Riscurile potentiale impun recomandari de audit. Întocmesc Tabelul Analiza riscurilor Audit 9. Identifica riscurile asociate pentru fiecare sarcina elementara. ⇒ gravitatea consecintelor directe si indirecte ale producerii riscului. 7. poate dispune reevaluarea . Pentru fiecare activitate auditabila se stabilesc sarcini elementare. mijloace. Precizeaza criteriile de evaluare a riscurilor. Organizeaza o sedinta de analiza a obiectivelor de audit. Precizeaza dispozitivele specifice fiecarei sarcini (obiective. lista activitatilor auditabile. Realizeaza. Stabilesc obiectivele de auditat ca urmare a riscurilor identificate. aceste riscuri fiind identificate pe baza misiunilor de audit anterioare. pe baza informatiilor culese. sef Departament Intern 8. sistem informational). 6.

obiectivelor si riscurile identificate. 2. 3. Aproba Tabelul Analiza riscurilor. PROGRAMUL MISIUNII DE AUDIT COMPONENTE DE BAZA 1. Organizeaza o sedinta de analiza a programului misiunii de audit intern cu toti auditorii desemnati. Activitati: sef Departament Intern Audit 1. Pentru fiecare obiectiv sunt precizate activitatile concrete de efe cuantificari. Premise: . Colectarea si prelucrarea informatiilor cu privire la activitatea auditata. 3. analize etc ) precum si repartizarea acestor activitati pe membrii ech intern si perioadele de timp în care respectivele activitati vor fi executate. cu respectarea tutur procedurilor în vederea acoperirii tuturor obiectivelor auditabile si a riscurilor asociate acestora. Retin programul de audit în dosarul misiunii. Auditorii 10. Aplica prevederile programului în efectuarea misiunii de audit intern. 4.Desfasurarea în bune conditiuni a misiunii de audit intern. ELABORAREA PROGRAMULUI MISIUNII DE AUDIT Scopul: .Programul misiunii de audit este un document de lucru al echipei de audit inter întocmit în baza tematicii detaliate. 2. 11. Auditorii . 4. Elaborarea procedurilor de audit. Evaluarea riscurilor si ierarhizarea acestora. Întocmeste programul misiunii de audit intern. teste. controale. Definirea obiectivului auditului intern. Retin Tabelul Analiza riscurilor în dosarul misiunii de audit intern.

Prelucrarea rezultatelor. prezentarea tematicii si obiectivelor misiunii de audit. 2. prezentarea aprofundata a obiectivelor generale ale auditului intern.5. Prezentarea raportului de audit intern Comitetului de Audit. 6. într-un cadru organizat. 12. Premise: . 7. Activitati: 1. 3. Locul de desfasurare este locul de desfasurare al activitatii auditate. 8. Finalizarea raportului de audit intern.Participantii la sedinta de deschidere sunt membrii echipei de audit si sefii structu auditate. Elaborarea proiectului de raport de audit intern. Colectarea probelor de audit. 15. Urmarirea aplicarii recomandarilor. programului de audit etc. Completarea chestionarelor. a scop obiectivelor urmarite si procedurilor de lucru. prezentarea echipei de audit intern.Prezentarea. a membrilor echipei de audit intern. Discutarea proiectului de raport de audit intern cu structurile auditate si contradictiilor. Elaborarea foii de identificare si analiza a problemei. stabilirea persoanelor cu care auditorii trebuie sa lucreze. Revizuirea documentelor. 14. Elaborarea chestionarelor. 4. sEDINŢA DE DESCHIDERE Scopul : . 13. 10. 9. fie pentru a efectua teste . 11.

sefului Departamentului de Audit Intern. 3. COLECTAREA PROBELOR DE AUDIT Scopul: . Analizeaza si aproba testele. concluzii si propuneri pent deficientelor identificate. 5.lua interviuri si a culege informatii precum si stabilirea calendarului întâlnirilor.Asigurarea unei baze documentare relevante si rezonabile pentru formularea co concluziilor auditorilor. 2. Efectueaza testarile si procedurile stabilite în programul de audit. logistica misiunii. Premise: . Apreciaza daca probele obtinute sunt suficiente. Revede si aproba fisele de lucru si Fisele de Identificare si Analiza Problemelor. În functie de constatarile incluse în FIAP poate propune. Colecteaza documente care sa serveasca la argumentarea concluziilor finale. prezentarea procedurilor de audit. 6. Activitati: Auditorii 1. Întocmesc foile de lucru si Fisele de Identificare si Analiza Problemelor – FIAP. extinderea verificarilor si testelor în seful misiunii de audit . 6. complete. 5. relevante.Colectarea informatiilor si probelor de audit în conformitate cu obiectivele fixa astfel probele de audit în baza carora auditorii vor formula constatari. 7. 4.

sef Departament Intern limita obiectivelor de audit ale misiunii. obiectivelor. riguroasa si solida pentru formarea unei opinii privind obiectivele auditate. Activitati: Auditorii 1. Premise: .Auditorii revad documentele de lucru din punct de vedere al continutului si formei.Pregatirea si organizarea documentelor astfel încât acestea sa reprezinte o baza relevanta. Redacteaza proiectul raportului de audit . Audit 8. Revizuirea documentelor din punct de vedere al continutului si formei. auditorii utilizeaza prob consemnate în Fisele de identificare si analiza problemelor si in Formularul de constatare si raportare a iregularitatilor. În cazuri deosebite. dispune extinderea testelor si verificarilor si orice alte masuri pe care le considera necesare REVIZUIREA DOCUMENTELOR DE LUCRU Scopul : . ELABORAREA PROIECTULUI DE RAPORT DE AUDIT INTERN Scopul: . 2. constatarilor. Efectueaza modificarile necesare in documentele întocmite. asigurându-se ca probele de audit cuprinse în dosarul misiunii de audit intern asigura formar Activitati: 1.În elaborarea proiectului de raport de audit intern. Intocmesc Nota centralizatoare a documentelor de lucru.Prezentarea cadrului general. Premise: . concluziilor si recomandar auditorii interni. 3.

tipul de audit si baza legala a misiunii (planul anual de au speciale). 7. Introducere sef Departament Intern Auditorii Se precizeaza denumirea misiunii. Se prezinta datele de identificare a misiunii de audit intern (echipa de auditori. Transmite sefului Departamentului de Audit Intern proiectul raportului de audit împreuna cu probele de audit. Analizeaza proiectul raportului de audit. perioada auditata. PROIECT RAPORT DE AUDIT INTERN Pagina de titlu si cuprinsul Cuprinde denumirea misiunii de audit intern. Include proiectul de raport de audit în dosarul misiunii de audit intern. 6. 3. durata misiunii de audit. Stabileste daca exista constatari în proiectul de raport de audit care trebuie sa fie transmise departamentului juridic pentru revizuire din punct de vedere juridic. Precizeaza pentru fiecare constatare din proiectul raportului de audit proba de audit care sustine respectiva constatare. 5. Audit 4. structu auditata. Efectueaza modificarile propuse de seful Departamentului de Audit Intern. persoanele contactate în timpul misiunii de audi .2.

documen cursul misiunii. obiective si nu trebuie sa fie disproportionate în raport cu c care se bazeaza. Se prezinta modul de desfasurare a misiunii de audit intern (caracterul misiunii de audit s audit utilizate: sondaj / verificari exhaustive.Activitatea / structura auditata sa aiba posibilitatea de a analiza proiectul raportului . pentru care se precizeaza caile de eliminare a semnalate. documentare. Aceste comunicate imediat atât conducerii cat si celor ce se ocupa cu Guvernanta. Se prezinta distinct constatarile cu caracter pozitiv (în vederea gen constatarile precizând iregularitatile semnalate. materiale întocmite în cursul misiunii de audit intern). si sunt subliniate acele recom pâna în momentul derularii prezentei misiuni de audit. tehnicile si instrumentele de audit intern folosite în cadrul mis intern.Se precizeaza activitatea / activitatile auditata(e) si sunt prezentate informatiile sintetice aceasta (acestea). cu trimiteri la anexele raportului de aud se afla probele de audit retinute. TRANSMITEREA PROIECTULUI DE RAPORT DE AUDIT INTERN Scopul: . Sunt sintetizate recomandarile misiunilor de audit anterioare. proceduri si metode utilizate. Constatarile care implica raspundere juridica vor fi redactate cu precizarea explicita a acte încalcate si sunt consemnate în acte constatative bilaterale anexate raportului de audit intern. Constatarile si recomandarile auditorilor Auditorul trebuie sa se pronunte asupra obiectivelor de audit intern în ordinea în care su programul de audit. Concluziile auditorilor sunt formulate în baza constatarilor facute si a probelor de a Concluziile trebuie sa fie pertinente. Constatarile efectuate trebuie prezentate sintetic. nu au fost implementate. clar. Precizarea obiectivelor Obiectivele de audit prezentate în raportul de audit intern coincid cu cele înscrise în programu Precizarea elementelor metodologice Sunt precizate: metodologia.

Stabilirea calendarului de implementare a re si a persoanelor responsabile cu implementarea recomandarilor. Includ în dosarul misiunii de audit contestatia structurii auditate. o reuniune de conciliere. Audit 5. cuprinzând toate opiniile si recomandarile echipei de audit. Stabilesc daca se justifica convocarea unei reuniuni de conciliere. Solicita. REUNIUNEA DE CONCILIERE sef Departament Intern Auditorii Scopul: .Proiectul raportului de audit transmis la activitatea / structura auditata trebuie sa bine fundamentat pe baza probelor colectate.Discutarea contestatiei depuse de conducatorul structurii / activitatii auditate si a c propunerilor formulate în proiectul de raport de audit. care formuleaza punctele l . Premise: . Structura / entitatea 2. Analizeaza proiectul de raport de auditata audit intern. 3. Transmite proiectul de raport la Intern structura / activitatea auditata. Precizeaza în raportul de audit aspectele retinute din contestatia entitatii auditate. 4. daca se considera necesar. 8. Analizeaza contestatia depusa de structura auditata. daca este cazul. 6.Reuniunea de conciliere este pregatita de auditori. 7.a formula punctul sau de vedere la constatarile si recomandarile echipei de audit. Activitati: sef Departament Audit 1. Transmite contestatia sa la proiectul de raport în termen de 7 zile de la data primirii proiectului de raport de audit. Premise: .

Prezinta sefului Departamentului de Audit Intern documentele din dosarul misiunii de audit intern.seful Departamentului de Audit Intern raspunde de supervizarea misiunii de audit Activitati: Auditorii sef Departament Intern 1. în termen de 15 zile de la primirea contestatiei depuse de structura / activitatea auditata. Stabilesc calendarul de implementare a recomandarilor Auditorii 4. seful 3. Auditorii. reuniunea de conciliere. Informeaza conducerea structurii / activitatii auditate asupra locului. Analizeaza constatarile. Audit 2. Întocmesc o Minuta a reuniunii de conciliere MONITORIZAREA MISIUNII Scopul: .referitoare la contestatia depusa de entitatea auditata. Pregatesc. datei si orei reuniunii de conciliere.Asigurarea faptului ca în misiunea de audit intern au fost atinse. Activitati: Auditorii 1. Stabileste masurile necesare pentru ca misiunea de audit sa-si realizeze obiectivele. Premise: . în conditii de calitate. . 2. toate obiectivele stabilite. concluziile Departamentului de audit si intern si conducerea structurii / activitatii recomandarile din proiectul de raport de audit în vederea clarificarii auditate punctelor de vedere divergente.

Verifica daca raportul de audit intern este clar. Transmit raportul de audit intern si planul de actiune pentru implementarea recomandarilor structurii / activitatii auditate. Semneaza Raportul de audit intern si Intern planul de actiune pentru implementarea recomandarilor. Activitati: Auditorii 1. sef Departament Audit 2. Verifica executarea riguroasa a programului de audit al misiunii. acopera obiectivele de audit stabilite etc.Raportul de audit intern este trimis conducerii structurii / activitatii auditate. Auditorii 3. Transmit raportul de audit intern si planul de actiune pentru implementarea recomandarilor sefului Departamentului de Audit Intern. 4. DIFUZAREA RAPORTULUI DE AUDIT INTERN Scopul: . riguros.3.Se urmareste trimiterea raportului de audit intern la persoanele cuprinse în lista raportului. managementului societatii si celor însarcinati cu Guvernanta. 5. managementului si Comitetului de Audit. concis. 6. Verifica daca raportul de audit intern a fost elaborat la termenul fixat. Conducatorul structurii / 4. Verifica existenta si relevanta probelor retinute de auditori. Primeste raportul de audit intern si activitatii auditate planul de actiune pentru implementarea recomandarilor . Premise: .

o Nota de informare cu privire la stadiul de implementare a recomandarilor auditorilor. Ministerul Economiei si Finantelor Publice îndeplineste urmatoare .MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII RECOMANDĂRILOR Scopul: . Prin red veniturilor.Verificarea masurii în care recomandarile auditorilor au fost implementate. Prin atributiile încredintate si structura sa. STUDIU DE CAZ 4. cu orientare speciala asupra aspectelor f Ministerul Economiei si Finantelor Publice raspunde de administrarea generala a finantelor publice. cel economic. Verifica implementarea recomandarilor la termenele stabilite.Urmarirea implementarii recomandarilor de catre auditorii interni este un proce constata caracterul adecvat. Sintetizeaza notele de informare primite si raporteaza periodic celor Audit Intern însarcinati in Guvernanta stadiul de implementare a recomandarilor auditorilor interni subliniind cazurile de nerespectare a termenelor de implementare 4. Întocmesc Fisa de urmarire a recomandarilor 2.2.2. Premise: . eficacitatea si oportunitatea actiunilor întreprinse de catre conducere activitatii auditate pe baza recomandarilor cuprinse în Raportul de audit intern. Activitati: Auditorii 1. cel al apararii nationale si ordinii publice. asigurând utiliza financiare în concordanta cu cerintele economiei de piata si pentru stimularea initiativei agentilor economici. la termenele auditata stabilite. Ministerului Economiei si Finantelor Publice Ministerul Economiei si Finantelor Publice este una dintre cele mai importante institutii guvernamentale din R exercitând o influenta determinanta asupra domeniului economic în general. Transmite auditorilor. Structura / activitatea 3.1. seful Departamentului de 4. Ministerul Economiei si Finantelor Publice asigura desfasurarea activitatilor din domenii de interes publi social.

 reprezinta interesele României în relatiile internationale. organizarea pe Directii Generale ale Finantelor Publice judetene corespund administrativ-teritoriale a României.  Un sistem informatic modern. din care 75% cu studii superioare. elaboreaza si implementeaza politica bugetara a guvernului. în domeniul sau de comp  asigura un mediu de afaceri concurential si predictibil. aflate sub co secretari de stat si a unui secretar general. patronatul si alti exponenti ai soc Fiecare functie are sarcini specifice. Un numar de 26. activeaza 1.418 angajati.295 de angajati.  administreaza veniturile statului.  Un sistem de comunicare interna si externa. în cadrul celor 28 de directii specializate. care includ:  Un management al resurselor umane.  coreleaza politicile fiscale si bugetare cu celelalte politici economico-sociale.  elaboreaza si implementeaza politica fiscala a guvernului. pe plan intern.  Reprezentarea intereselor statului în instantele judecatoresti.  administreaza datoria publica. Pentru buna desfasurare a activitatilor reclamate de îndeplinirea functiilor sale. Ministerul Finantelor Publice deruleaza. din care 49% cu stud .  Asigurarea legaturii cu Parlamentul.  elaboreaza si supravegheaza cadrul legal în domeniul contabilitatii. În centrala Ministerul Economiei si Finantelor Publice. o serie de functii-suport. sindicatele.  asigura evidenta centralizata a bunurilor ce constituie domeniul public al statului.  exercita controlul financiar public intern. În teritoriu.

prin trezoreria finantelor publ utilizarea resurselor statului cu eficienta sporita de catre institutiile din sectorul public sub controlul organelor financiare. modificarile importante survenite în rolul si structura privatizare. Conform prevederilor acestor acte normati Finantelor Publice a fost autorizat sa organizeze contabilitatea Trezoreriei privind executia de casa a stat. trecerea evolutia cursului valutar. valutar si a datoriei publice. a instrumentelor de analiza fundamentala si de supraveghere a realizar financiar. modificarile importante survenite în rolul si structura sistemului financiar si bancar. monetar. în subordinea Ministerul Economiei si Finantelor Publice se afla Oficiul Concurentei. mijlo extrabugetare si fondurile speciale. ORGANIZAREA sI ATRIBUŢIILE TREZORERIEI FINANŢELOR PUBLICE Prin Trezorerie este posibila cunoasterea si rezolvarea implicatiilor specifice gestiunii financia plus. Reglementarile legale pe baza carora s-a înfiintat Trezoreria sunt: Legea contabilitatii nr. Trezoreria faciliteaza folosirea de catre Ministerul Finantelor Publice.activeaza în cele 471 de unitati teritoriale alaturi de cei 4.600 angajati ai Directiei Generale a Vam acestia. evo valutar. gestiunea datoriei publice. cu personalitate juridica. De asemenea. p operatii financiare efectuate în contul institutiilor publice. precum si a fondurilor cu destinatie speciala. constituirea si utilizarea venituril institutiilor publice. Trezoreria Statului este sistemul unitar si integrat prin care statul asigura efectuarea ope .82/ 1991 si Hotarârea Guvernului nr. cu 400 În România. care aplica strategia si programul de guvernare finantelor publice. Ministerul Finantelor Publice reprezinta organul de specialitate al administratiei publice subordinea Guvernului. alocarii fondurilor în conformitate cu destinatiile prevazute de lege. Astfel. Este un sistem n reprezinta în fapt o coordonata a reformei sistemului financiar în România si prin care statul îs disponibilitatile de fonduri utilizate direct sau indirect. a bugetelor locale. efectuarii cheltuielilor de catre institutiile publice din creditele bugetare aprobate.78/15 februarie 1992. persoane fizice sau juridice prin asigurare platitori. cu ocazia întocmiri executiei bugetului public. începând cu anu organizata derularea executiei financiare a sectorului public prin trezoreria statului. respectarea destinatiei fondurilor aprobate prin lege de catre Parlamentul Rom si întarirea raspunderii ordonatorilor de credite în gestiunea banului public. a bugetului asigurarilor sociale de stat. s-a realiza exercitarii controlului prin organele proprii ale Ministerului Finantelor asupra : urmaririi s obligatiilor cuvenite bugetului de catre agentii economici. si d asigurarii. Trezoreria statului este organizata si functioneaza ca directie generala în cadrul Ministeru Publice (unitatea de management a trezoreriei statului). pentru protejarea finantelor publice de influentele rezultate de inflatie. agentilor economici.

 îndeplineste orice alte atributii repartizate de conducerea unitatii. fondurilo veniturilor extrabugetare si altor fonduri din pnctul de vedere al legalitatii si încadrarii core  asigura încadrarea corecta a veniturilor bugetare pe surse si bugete competente în co legislatia in viguare. care sunt prevazut . orase si perceptii sunt unitati dire având în principal urmatoarele atributii pe sectoare de activitate: a. bugetelor locale.  îndosariaza si arhiveaza toate documentele ce au facut obiectul activitatii desfasurate. si a altor o statului. Serviciul ( biroul ) încasare si evidenta veniturilor :  verifica documentele de încasare în numerar si prin virament a veniturilor bugetului de s asigurarilor sociale de stat.  conduce evidenta veniturilor încasate pe surse. controlul si sintetiza financiare ale trezoreriilor din teritoriu.  urmareste implementarea în operatiunile trezoreriei a noilor reglementari pe linia execu partea de venituri.  la nivel local: Trezorerii municipale organizate ca directii în cadrul Administratii municipale. în cadrul acesto competente.  raspunde de pastrarea si evidentierea tuturor documentelor ce fac obiectul activitati urmarind circuitul acestora în cadrul legal. la nivel judetean: Directii judetene ale Trezoreriei Statului în cadrul Directiilor finantelor publice judetene. Trezorerii orasenesti ca servicii în cadrul Administratiilor financia Trezorerii comunale organizate ca servicii în cadrul Administratiilor financiare com Daca la trezoreriile judetene functia de baza o constituie coordonarea. inclusiv cele privind datoria publica. conform subdiviziunilor clasificatiei buge si pe bugete competente.  stabileste la finele anului sinteza încasarii veniturilor pe localitati si. în conditii de siguranta si în conformitate cu dispozitiile legale. în scopul realizarii operatiunilor financiare ale sect astfel:   la nivel central: Directia generala a Trezoreriei Statului. Trezoreria statului este conceputa ca un sistem unitar atât la nivel central . reglementarilor legale. bugetului trezoreriei statului. trezoreriile din municipii. cu desfasurarea pe capitole si subcapitole.cât si la niv teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice.  asigura la finele anului închiderea conturilor sintetice si analitice de venituri.încasari si plati privind fondurile publice.  verifica si avizeaza prelevarea din venituri bugetare încasate a sumelor pentru constituirea stimulare a personalului potrivit. precum si evidenta analitica pe platitori în cazurile stabilite d vigoare.

etc ). potrivit prevederilor din bugetele aprobate. urmareste executarea creantelor bugetare si a altor creante în conformitate cu legislatia în înfiintarea de popriri asupra disponibilitatilor institutiilor publice si agentilor aconom conturi deschise la Trezoreria Ilfov. transmite. ordine de plata. înregistrând în ordinea cronologica si sistematica operatiile efectu baza de documente justificative ( cecuri.b. precum si respectarea termenelor scadente pentru depozit. asigurând evidentierea pe obiective si surse. conduce evidenta analitica a cheltuielilor bugetului de stat. conduce evidenta analitica a conturilor de cheltuieli si disponibilitati deschise pe minist publice subordonate si elibereaza extrasele de cont împreuna cu documentele justificative conduce evidenta zilnica a platilor în numerar pe simbolurile planului de casa. verifica documentele privind repartizarea creditelor din bugetul de stat. la serviciul administrarea si contabilitatea c al trezoreriei statului jurnalele de înregistrare a cheltuielilor si documentele justificative baza înregistrarii. exercita controlul asupra documentelor de plati prezentate de ordonatorii de credite. verifica documentele privind finantarea investitilor institutiilor publice din fonduril extrabugetare. urmarind exactitatea soldurilor conturile purtatoare de dobânda. pe capitole si titluri cheltuielilor din fonduri speciale si din venituri extrabugetare pe titulari. verifica operatiunile înregistrate în conturile de cheltuieli cu creditul conturilor “ Cas corespondent al trezoreriei “. bugetul asigurari stat si bugetele locale si asigura evidenta acestora pe subdiviziunile clasificatiei bugetare. bugetulu sociale de stat. întocmeste jurnale zilnice de înregistrare a platilor prin conturile deschise pe seama m institutiilor publice. verifica documentele justificative si deschide pe seama ordonatorilor de credite conturile si de disponibilitati. . aplicând prevederile din normele metodologice. verifica fisele de calcul a dobânzilor la vedere si depozit. dupa caz. asig deosebit respectarea încadrarii platilor în limita creditelor bugetare repartizate pe clasificatiei bugetare. întocmeste periodic si la finele anului sinteza cheltuielilor bugetare si propune masuri pen executiei de casa în bune conditii. precum si în limita dis aflate în cont. sub semnatura sefului de serviciu. indicîndu-se corect contur analitice.                 trezoreriei Serviciul (biroul) verificarea si decontarea cheltuielilor institutiilor publice. stabileste plafoane de casa pe institutii si întocmeste graficul lunar de plati în numerar.potrivit titlurilor executorii emise de organele în drept asigura la finele anului închiderea operatiunilor în conturile de cheltuieli. verifica si vizeaza bilanturile contabile prezentate de institutiile publice. bugetului trezoreriei statului si în cadrul acestora. bugetelor locale.

la rascumpararea certificatelor de trezorerie. îndosariaza si arhiveaza documentele care au facut obiectul activitatii serviciului. îndeplineste orice alte atributii repartizate de conducerea Directiei Generale. asigura integritatea si securitatea numerarului existent în casierie în timpul zilei operativ în conditii de siguranta la finele zilei operative. ridica numerar din contul de disponibil deschis la Banca Nationala în scopul asigurarii n numerar pentru efectuarea platilor prin casierie. confrunt din jurnalul de casa cu cel faptic existent în casierie. stabileste soldul zilnic. scadente si valori nominale. închiderea si sigilarea caselor în prezent adjunct si a detinatorului de chei si predarea sub semnatura în grija celor în drept operative. pe emisiuni distincte acestora.inclusiv a dob perioadei subscrise. conduce zilnic evidenta intrarilor si iesirilor de numerar. întocmeste periodic situatii privind miscarea numerarului.asigura rambursarea la termenul stabilit a val a certificatelor de trezorerie vândute si prezentate de persoanele fizice.    c. asigura pastrarea si utilizarea. ca si a dobânzii la vedere pentru certificatelede trezorerie transformate . urmareste încadrarea în plafonul de casa si depune suma ce depaseste plafonul în con statului deschis la banca comerciala sau la directia judeteana de trezorerie si contabilitate caz. care sunt prevazut trezoreriei. pe termene. urma legal al acestora. îndeplineste orice alte atributii repartizate de conducerea unitatii. vânzare si gestiune a titlurilor de stat si cert trezorerie efectueaza operatiunile de încasari si plati în numerar pe baza documentelor de înc verificate de serviciul (compartimentul) încasarea si evidenta veniturilor sau verificarea cheltuielilor institutiilor publice. raspunde de pastrarea si evidenta tuturor documentelor ce fac obiectul activitatii. verifica.              urmareste implementarea în operatiunile trezoreriei a noilor reglementari pe linia execu partea de cheltuieli. numara si împacheteaza corespunzator numerarul încasat. organizeaza si efectueaza operatiunile de încasare din vânzarea certificatelor de trezor termenelor de începere si închidere a emisiunilor. urmareste circuitul documentelor de încasari si plati în numerar în scopul asigurarii integri îndosariaza si arhiveaza toate documentele ce au facut obiectul activitatii. întocmeste jurnale încasari si de plati si al casei-tezaur. Serviciul (biroul) casierie-tezaur. dupa caz. cu ajutorul evidentei specifice pentru documentele cu reg certificatelor de trezorerie în forma materializata si dematerializata. pe care le transmite în termen. care sunt normele trezoreriei.

bugetulu sociale de stat. a celor rascumparate. acorda viza de control financiar preventiv pentru operatiunile specifice activitatii de trezor asigura lucrarile de încheiere a executiei financiare la finele anului. benefici acoperire. conduce contabilitatea certificatelor de trezorerie si a celor transformate în certificat vândute populatiei. bugetului trezoreriei statului. valori nominale. pregateste si elibereaza zilnic extrase de cont pentru conturile de venituri si cheltuieli. termene. pre conturile de disponibilitati.pe care le analizeaza. îndeplineste orice alte atributii repartizate de conducerea unitatii. îndeplineste orice alte atributii repartizate de conducerea unitatii. urmareste implementarea în operatiunile trezoreriei a noilor reglementari pe linia executi casa. fondurilor speciale si extrabugetare. asigura efectuarea operatiunilor de decontare interna si cele prin directia judeteana de contabilitate publica. precum si situatiile de raportare zilnice si periodice pri si rascumpararea certificatelor de trezorerie conform normelor Ministerului Finantelor Pub urmareste circuitul strict al tuturor documentelor legate de vânzarea si rascumpararea ce trezorerie. întocmeste balantele de verificare. care sunt prevazut trezoreriei. pe baza documentelo si a planului de conturi. care sunt prevazut trezoreriei. bug bugetului asigurarilor sociale de stat. asigurând în acest scop numerarul necesar. urmareste încadrarea dobânzii acordate din bugetul de stat si din bugetul trezoreriei statul bugetare deschise si repartizate cu aceasta destinatie. . exercita sarcinile specifice legate de operatiunile cu numerar.     de depozit. a veniturilor extra fondurilor cu destinatie speciala. precum si a contului trezoreriei statulu întocmeste zilnic si lunar balante de verificare. pe emisiuni. precum si dobânzilor aferente acestora. Serviciul (biroul) contabilitatea trezoreriei statului             asigura contabilitatea sintetica si analitica privind executia de casa a bugetului de stat. precum si întocmi contabil anual si trimestrial. întocmeste lucrari privind executia de casa a bugetului de stat. îndosariaza si arhiveaza toate documentele ce au facut obiectul activitatii. prin inregistrarea în conturile sintetice si analitic cronologica si sistematica a tuturor operatiunilor de încasari si plati. d. bugetelor locale. înregistreaza dobânzile legale la fonduri speciale si alte disponibilitati purtatoare de dobâ legii.

2. îndosariaza si arhiveaza documentele ce au facut obiectul activitatii serviciului. Serviciul (biroul) casierie-tezaur.e. vânzare si gestiune a titlurilor de stat si certificatelor de tre BIBLIOGRAFIE 1 2 Legea nr. Directia de Mures.2. urmând al acestora. 94/1992 Legea nr. prin popriri asupra disponibilitatilor agentilor economici aflate în conturi deschise la trezo potrivit titlurilor executorii emise de organele în drept. verifica operatiunile înregistrate în conturi cu creditul contului “Cont corespondent a precum si operatiunile privind platile pentru impozite si taxe datorate. 4. urmareste executarea creantelor bugetare în conformitate cu legislatia în viguare. Studiu de caz Studiul de caz este realizat in cadrul Administratiei Finantelor Publice Tg Mures. la serviciul administrarea si contabilitatea co al trezoreriei statului jurnalele de înregistrare a cheltuielilor si documentele justificative c baza înregistrarii. 77/2002 Privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi. modificata si completata cu Legea nr. întocmeste jurnale zilnice de înregistrare a platilor prin conturile deschise. Compartimentul administrarea conturilor agentilor economici             verifica documentele prezentate si deschide pe seama agentilor economici. raspunde de pastrarea si evidenta tuturor documentelor ce fac obiectul activitatii. sub semnatura sefului de serviciu. modificata si completata cu . verifica lunar dobânzile calculate si evidentiate în extrasele de cont pentru disponibilit conturile de disponibilitati ale agentilor economici si stabileste masuri de aplicare a referitoare la plata dobânzilor reglementate de acte normative. exercita controlul asupra documentelor de plati prezentate de agentii economici asigurân încadrarii platilor în limitele disponibilitatilor aflate în cont. conturi aplicân din normele metodologice. înregistrâ cronologica si sistematica operatiunile efectuate numai pe baza de documente justifica corect conturile sintetice si analitice. îndeplineste si alte atributii repartizate de conducerea unitatii. 500/11 iulie 2002 Privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi. transmite agentilor economici extrasele de cont împreuna cu documentele justificative. întocmeste periodic situatii în vederea realizarii de raportari sau informari. transmite.

De aprobare a Normelor Generale privind exercitarea activitatii de audit public intern. Pentru aprobarea Cartei auditului public intern referitoare la obiectivele auditului 1 3 1 4 1 5 Ordinul ministrului finantelor publice nr. 63/28 Ministerului Administratiei si Internelor. Legea nr. 252/3 februarie 2004 Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 77/2002 Ordonanta Guvernului Privind finantele publice României nr. iunie 2003 Hotarârea Guvernului României Privind structura organizatorica si nr. . Ordinul ministrului finantelor Privind aprobarea Normelor metodologice nr. 75/1 iunie 1999 Hotarârea Guvernului României Privind organizarea inspectiilor pentru nr. 119/1999 privind auditul intern si controlul financiar preventiv. 672/19 decembrie privind auditul public intern 2002 Ordonanta Guvernului Pentru modificarea si completarea României nr. 38/2002 Ordinul ministrului finantelor publice nr. 84/18 martie 2003 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 725/28 iunie 2003 efectivele Ministerului Administratiei si Internelor.3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2 Legea nr. 119/31 august 1999 Ordonanta Guvernului Privind auditul intern si controlul financiar României nr. 362/5 mai 2000 audit intern si stabilirea atributiilor generale pentru efectuarea acestora. Legea nr. 72/30 august 2001 preventiv. 119/1999 privind auditul intern si controlul financiar preventiv.37/29 ianuarie 2004 reglementarilor privind auditul intern. Pentru aprobarea Codului privind conduita etica a auditorului intern. Ordonanta de Urgenta a privind organizarea si functionarea Guvernului României nr. Ordonanta de urgenta a Privind activitatea de audit financiar Guernului României nr. 332/25 februarie 2000 generale pentru organizarea si functionarea auditului intern în baza prevederilor Ordonantei Guvernului nr.

2006 www. Editura Aeternitas. Traditie si actualitate. Mircea Ghita. Referitor la proiectul de Lege privind auditul public intern. Curtea de Conturi a României. ditata de Ministerul Finantelor Publice. Bucuresti. 2011 ) . Florentina Sas practice. Audit intern. 1993. Consiliul Legislativ din România. Editura Economica.ro www.ro/bibliotecadigitala A fost util? Daca documentul a fost util si crezi ca merita sa adaugi un link catre el la tine in site Copiaza codul in pagina web a site-ului tau. Bucuresti. Audit public intern – aspecte teoretice si Ghita Razvan. <a Document Info Accesari: 4002 Apreciat: Comenteaza documentul: Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta Creaza cont nou Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. Marcel public intern.ase. Teoria si practica auditului intern.mfinante. Alba Iulia. Bucuresti. 2003. precum si la drepturile si obligatiile auditorilor interni din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor. Editura ExpertConsult. Ghita Marcel.556/7 octombrie 2003 1 6 1 7 1 8 1 9 2 0 2 1 2 2 Avizul Renard. 2005 Briciu Sorin. Jacques Boulescu. 16 iulie 2002.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->