Sunteți pe pagina 1din 33

UNIVERSITATEA AUREL VLAICU A R A D FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZAREA : FINANTE SI BANCI

LUCRARE DE LICENTA

CONDUCATOR STIINTIFIC PROF. BOGLEA VANINA

:
STUDENT: JIDOI I.MANUELA

2011

UNIVERSITATEA AUREL VLAICU A R A D FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZAREA : FINANTE SI BANCI

POLITICA DE CREDITARE A PERSOANELOR FIZICE IN CADRUL BANCII TRANSILVANIA

CONDUCATOR STIINTIFIC PROF. BOGLEA VANINA

:
STUDENT: JIDOI I.MANUELA

2011

CUPRINS:

Capitolul 1: SECTORUL BANCAR ROMANESC IN ECONOMIA DE


TRANZITIE

1.1.Restructurarea sistemului bancar 1.2.Reglementarea, autorizarea si supravegherea activitatii bancare 1.3.Bancile comerciale 1.4.Operatii bancare

Capitolul 2 : BANCA TRANSILVANIA VERIGA A SECTORULUI


BANCAR ROMANESC

2.1.Scurt prezentare a bncii. 2.2.Organizarea si functionarea unitatilor operative ale bancii 2.3.Operaiuni desfurate prin unitile operative ale institutiei bancare 2.4. Principalele obiective ale unitatii bancare

Capitolul 3: ACTIVITATEA DE CREDITARE A PERSOANELOR


FIZICE LA BANCA TRANSILVANIA
3.1. Forme de credite acordate persoanelor fizice 3.2. Tipuri de credite acordate de Banca Transilvania 3.3. Principii de baz ale activitii de creditare 3.4. Perioade de creditare i documentele solicitate de BANCA TRANSILVANIA pentru acordarea creditului 3.5. Alte condiii necesare pentru aprobarea creditului

Capitolul 4 : STUDIU DE CAZ APLICAT IN ACORDAREA


CREDITELOR LA PERSOANE FIZICE.

Capitolul 5 : PROPUNERI I CONCLUZII ANEXE BIBLIOGRAFIE

Capitolul 1
SECTORUL BANCAR ROMANESC IN ECONOMIA DE TRANZITIE

Pregatirea mediului unei economii de piata presupune remodelarea si nlocuirea vechiului sistem economic cu unul nou, bazat pe un cadru institutional cu sisteme financiare, bancare, monetare si valutare specifice economiei de piata. Procesul de remodelare a sistemului bancar a vizat, pe de o parte, crearea unui sistem bancar specific economiei de piata, iar pe de alta parte armonizarea legislatiei romnesti cu aceea a tarilor din Uniunea Europeana. Remodelarea sistemului bancar romnesc a vizat n principal urmatoarele aspecte: Restructurarea sistemului bancar; Reglementarea, autorizarea si supravegherea activitatii bancare.

Restructurarea sistemului bancar


Procesul de restructurare a sistemului bancar a debutat nca de la sfrsitul anului 1990, cnd Banca Comerciala Romna (B.C.R.) nou nfiintata a preluat functia comerciala pe care o desfasura pna atunci Banca Nationala. Fostele banci de stat specializate (Banca Romna pentru Comert Exterior, Banca Agricola, Banca de Investitii) au fost transformate n banci comerciale, putnd efectua toate operatiunile bancare fara a mai tine cont de specializarea sectoriala avuta. Odata cu adoptarea celor doua legi bancare - Legea privind activitatea bancara si Legea privind Statutul Bancii Nationale, care au intrat n vigoare la 3 mai 1991 (modificate ulterior prin Legea nr. 58 / 1998 privind activitatea bancara si Legea 101 / 1998 privind Statutul Bancii Nationale a Romniei, s-a consfintit crearea unui sistem bancar pe doua niveluri, de tip occidental, bazat pe principiul universalitatii bancilor.

Prin lege, Banca Nationala a Romniei a capatat autonomie fata de puterea executiva, astfel: Are personalitate juridica; Este unicul organ de emisiune, elaboreaza, aplica si raspunde de politica monetara, valutara, de credit, de plata, precum si de autorizarea si supravegherea prudentiala a societatilor bancare; Este un organ consultativ n procesul de elaborare a actelor normative ale autoritatilor publice, care privesc direct politica monetara, activitatea bancara, regimul valutar si datoria publica; Conducerea Bancii Nationale este asigurata de un Consiliu de Administratie numit de Parlament, membrii Consiliului de administratie nu pot fi parlamentari sau membrii unui partid politic. Bancile comerciale au statut de societati comerciale pe actiuni si functioneaza n baza Legii nr. 31 / 1990 privind societatile comerciale i si a Legea nr. 58 / 1998 - Legea bancara. Bancile comerciale se pot constitui cu aport partial sau total de capital autohton, privat sau strain. Bancile comerciale sunt independente, avnd dreptul sa se implice n diverse operatiuni bancare cu conditia respectarii reglementarilor bancare emise de Banca Nationala a Romniei. Procesul de privatizare a bancilor comerciale cu capital de stat s-a dovedit a fi un proces anevoios, abia n luna mai 1997 fiind adoptata Legea privind privatizarea bancilor comerciale cu capital de stat. n luna august 1998 s-a declansat procesul de privatizare a Bancii Romne pentru Dezvoltare (BRD) - proces ncheiat n decembrie 1998 prin preluarea a 51 % din actiuni de catre Socit Gnrale si a Bankpost, urmnd a fi privatizata Banca Agricola, Banca Comerciala si Bancorex. Procesul de restructurare a vizat si Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC), care a fost reorganizata ncepnd din iulie 1996 ca societate bancara pe actiuni, avnd ca

obiect de activitate atragerea, pastrarea si fructificarea economiilor populatiei si a disponibilitatilor persoanelor juridice. Modernizarea sistemului de plati prin introducerea unor instrumente specifice economiei de piata: cambia, cecul si biletul la ordin a fost nsotita de deschiderea Casei de compensatie interbancara de catre Banca Nationala, prin care schimbul de plati interbancare este intermediat de catre Banca Nationala, care coordoneaza si administreaza 41 de Case de compensatii judetene si Centrul informatic al compensarii si decontarii. sedintele de compensare se tin zilnic. Mecanismul a asigurat o mbunatatire a sistemului de decontari interbancare prin cresterea vitezei de decontare, siguranta decontarilor si reducerea costurilor de operare. Pentru eliminarea riscului n procesul de decontari interbancare (emiterea de instrumente de plata fara acoperire sau cecuri fara autorizarea trasului, ncasarea unor instrumente furate, anulate, pierdute) s-a organizat si functioneaza, la Banca Nationala, Centrala Incidentelor de plati (CIP) ncepnd cu luna februarie 1997. CIP gestioneaza Fisierul National de Plati (FNIP) pe trei componente: Fisierul National de Cecuri; Fisierul National de Cambii; Fisierul National de Bilete la ordin.

Ca urmare a recomandarilor Uniunii Europene n cursul anului 1996 s-a nfiintat Fondul de garantare a depozitelor populatiei n sistemul bancar. Spre deosebire de CEC, la care depozitele sunt garantate integral de stat, depozitele populatiei la banci sunt garantate n limita unui plafon care este modificat semestrial prin indexarea acestuia cu indicele preturilor de consum, n limita plafonului incluzndu-se si dobnda aferenta depozitului. ncepnd cu anul 1998 s-a introdus un nou plan de conturi bazat pe principii contabile moderne, care corespunde legislatiei Comunitare n domeniu, precum si unele norme metodologice de tinere a evidentei contabile de catre banci.

Reglementarea, autorizarea si supravegherea activitatii bancare


Activitatea de autorizare, reglementare si supraveghere prudentiala a societatilor bancare are ca obiectiv central mentinerea stabilitatii si viabilitatii ntregului sistem bancar. Reglementarile elaborate de Banca Nationala sunt aliniate la standardele internationale n materie, fiind n concordanta att cu principiile generale stabilite de Comitetul de la Basel[1] privind activitatea de supraveghere bancara, ct si cu Directivele Uniunii Europene privind reglementarile activitatii institutiilor financiare si de credit. Ansamblul acestor reglementari are un caracter deosebit, ntruct se porneste de la o abordare a rolului Bancii Nationale fundamental diferit de acel practicat n economiile centralizate. n economiile de piata, reglementarea si supravegherea activitatii bancare fie ca este executata de Banca Centrala, fie de o entitate distincta, nu se aseamana cu functia de control ierarhic. Bancile comerciale sunt entitati autonome, care desfasoara o activitate cu scop lucrativ n limitele legilor tarii. Spre deosebire de alte tipuri de ntreprinderi bancare, bancilor li se ncredinteaza resurse banesti de catre alti agenti economici si de catre populatie - de aceea reglementarea activitatii bancilor este mai severa, mai riguroasa, dar nu se ndeparteaza de la principiile generale care guverneaza economia de piata. Banca Nationala a Romniei a finalizat practic la finele anului 1995 activitatea de reglementare prudentiala prin aprobarea Normelor nr. 2 / 1996 privind procedura decaderii din calitatea de fondator, administrator si cenzor al societatilor bancare si normele nr. 3 / 1996 privind procedura reorganizarii si lichidarii judiciare a societatilor bancare. n perioada 1992 - 1996 Banca Nationala a elaborat o serie de norme necesare instituirii prudentei n domeniul bancar: Adecvarea capitalului (solvabilitatea): fondurile proprii ale unei societati bancare, formate din capitalul propriu si capitalul 8

suplimentar trebuie sa reprezinte cel putin 8 % din totalul activelor si al elementelor din afara bilantului ponderate n functie de gradul de risc; Expunerile mari: mprumuturile acordate unui singur debitor nu pot depasi, cumulate, 20 % din totalul fondurilor proprii ale bancii, mprumuturile acordate persoanelor aflate n relatii speciale cu banca nu pot depasi, pe total, 20 % din totalul fondurilor proprii ale bancii; Expunerea valutara: la sfrsitul fiecarei zile lucratoare, pozitia valutara totala nu poate depasi 10 % din totalul fondurilor proprii ale bancii; Participarea unei societati bancare la capitalul social al societatilor nebancare: nu poate depasi 20 % din capitalul unei firme care nu are legatura cu activitatea bancara; Participarea unei societati bancare la capitalul altei banci: pna la maximum 5 % din capitalul acesteia, cu conditia participarii si a unei societati bancare persoana juridica straina sau a unei institutii financiare internationale; Clasificarea mprumuturilor (creditelor) acordate: n functie de riscul acestora, pe 5 categorii: "standard", "n observatie", "substantard", "ndoielnic", "pierdere"; Rezerva generala pentru riscul de credit si provizioanele specifice de risc: privesc nevoile de asigurare a bancilor mpotriva riscurilor la creditele acordate; Regulament privind mprumuturile acordate debitorilor aflati n relatii speciale cu societatile bancare; Reguli privind pregatirea si experienta profesionala necesare asigurarii calitatii si activitatii eficiente a conducatorilor de banca. n domeniul autorizarii constituirii de noi societati bancare s-a pus accent pe latura calitativa, au fost autorizate numai bancile care au ndeplinit exigentele impuse de Banca Nationala.

n vederea intensificarii concurentei n sistemul bancar a fost autorizata nfiintarea unor sucursale si filiale ale unor prestigioase societati bancare straine. Astfel, la data de 31 decembrie 1997 functionau un numar de 43 societati bancare. Politica exigenta n domeniul autorizarii a permis n linii mari evitarea crizelor financiare, sistemul bancar ramnnd relativ solid n ciuda unor probleme ale unor banci: Dacia Felix, Credit Bank, a caror situatie financiara a dus la ncetare de plati, precum si cel al Bancii Agricole care a fost expusa riscului de credit ca urmare a obligarii acesteia, prin acte normative, sa crediteze agricultura; n aceeasi situatie este si Bancorex, care a finantat prioritar sectorul energetic. Avnd n vedere exigentele privind volumul capitalului social, Banca Nationala a decis, nca din 1992, ca nivelul minim al capitalului subscris sa fie echivalentul a 5 mil. ECU, aliniat standardelor comunitare n consecinta, nivelul minim al capitalului, exprimat n lei, a fost majorat la 50 mld. Lei ncepnd cu luna mai 1997. aceasta orientare a evitat proliferarea de banci slabe, cu o baza de capital insuficienta, care ar fi putut pune n pericol viabilitatea sistemului bancar. n paralel cu aparitia de noi banci, cu capital privat, a avut loc si majorarea capitalului bancilor de stat, prin emisiuni de actiuni. n 1994 capitalul acestor banci a crescut pe baza unor injectii din partea statului de circa 77 mld. lei, ceea ce a condus la cresterea fondurilor proprii cu peste 136 % fata de anul anterior, fiind anul cu cea mai mare crestere reala din perioada 1990 - 1994. Supravegherea prudentiala a societatilor bancare s-a facut de catre Banca Nationala, att pe baza raportarilor bancilor comerciale, dar mai ales prin inspectii la fata locului, care reprezinta cea mai complexa forma de supraveghere. Obiectivele urmarite de echipele de control sunt asemanatoare cu cele folosite n practica internationala: calitatea activelor, lichiditatea, adecvarea capitalului, cstigurile. Desi deficientele constatate nu au fost de natura sa puna n pericol stabilitatea si pozitia financiara a societatilor bancare, acestea au scos la iveala lipsa de maturitate si calitatea managementului, solvabilitatea,

10

loialitate a managementului bancar, situatie care a determinat ca Banca Nationala sa emita noi norme mai stricte cu privire la autorizarea societatilor bancare (Normele nr. 6 / 1995). Prin normele emise, Banca Nationala pune conditii exigente conducerii bancilor referitoare la onorabilitatea, calificarea si experienta profesionala, a fondatorilor si actionarilor care trebuie sa constituie adevaratii giranti ai gestiunii sanatoase si prudente a societatii bancare.

Bancile comerciale.
Bancile comerciale au aparut n acceptiune moderna n legatura cu desfasurarea comertului si acumularea de mari capitaluri banesti, expresie a desfasurarii productiei, intensificarii schimburilor comerciale si expansiunilor economice. Participnd la dezvoltarea operatiilor comerciale prin intermediul titlurilor cambiale n mod firesc aceste banci s-au numit banci comerciale. n epoca contemporana locul si rolul bancilor comerciale sunt strns legate de calitatea lor de intermediari, n perspectiva relatiei economii-investitii, fundamentala pentru cresterea economica. Mobilizarea resurselor banesti ale agentilor economici si ale populatiei la dispozitia si prin intermediul bancilor comerciale este premiza economica primordiala a realizarii de economii care se constituie n dubla ipostaza: a) b) Neconsumate, ale perioadei curente; Ca o cerere potentiala pentru productia viitoare. Agentii economici recurg la capitaluri proprii si la credite bancare, n procesul de reciclare si valorificare a capitalurilor banesti de economie. Deci banii sunt materie prima pentru producerea banilor. n acest mod se creeaza premizele unei ample redistribuiri a capitalurilor banesti printr-o retea de intermediari care n exclusivitate, sau cu preponderenta n cadrul sistemului bancar, s-au constituit n reteaua bancilor comerciale sau de depozit.

11

1.4 Operatii bancare.


Bancile comerciale efectueaza urmatoarele operatiuni: 1. Operatii pasive, care constau n formarea capitalului propriu, atragerea depunerilor si

rescontul; 2. Operatii active, operatii de creditare si de plasament care se deruleaza pe baza

depozitelor bancare constituite; 3. Operatii comerciale si de comision constituie un grup special de operatii ale bancilor

comerciale care privesc tranzactiile de vnzare-cumparare de devize efectuate cu prilejul mijlocirii de plati internationale 1. Operatii pasive: A) -formarea capitalurilor proprii Bancile comerciale, ca persoane juridice, sunt societati pe actiuni care si constituie capitalul prin 3 modalitati: a) b) c) Pe baza capitalului social; Pe baza fondului de rezerva; Pe baza provizioanelor. Principala caracteristica a bancilor comerciale este ca n cadrul resurselor proprii, capitalul propriu detine cea mai mare pondere. Este mai putin semnificativa capitalizarea profitului bancar, ca modalitate de reciclare si valorificare capitalurilor banesti depuse. Banca comerciala si constituie fond de rezerva pentru acoperirea unor pierderi, generate n principal de insolvabilitatea unor debitori. Resursele proprii, constituite sub forma fondului de rezerva, ating la bancile comerciale o marime egala cu capitalul social. Aceasta dimensiune a fondului de rezerva se justifica prin varietatea riscurilor bancare. Pentru mentinerea unui anumit plafon de lichiditati corelat cu o stare prudentiala, bancile recurg la constituirea de provizioane (ele pot fi reglementate si se constituie n baza unor acte normative care urmaresc amplificarea capitalurilor proprii) sau pot fi provizioane de risc pe baza lor putnd fi acoperite pierderi bancare care pot fi anticipate nerecunoscndu-se marimea si momentul producerii acestor pierderi. 12

Operatii pasive: B) -atragerea depozitelor Distingem 3 feluri de depozite: abcaLa vedere; La termen; Prin cont curent. Se caracterizeaza prin flexibilitate n sensul ca depunatorii pot dispune oricnd utilizarea

lor sub forma platilor sau retragerilor din cont. Suma lor este constanta pentru ca platile din anumite conturi se constituie ca depozite n alte conturi, putndu-se vorbi n acest sens de un depozit la termen. bSunt o conventie ntre deponent si banca referitor la suma, durata si nivel al dobnzii

bonificate. n Romnia instrumentele cele mai utilizate pentru constituirea depozitelor la termen sunt certificatele de depozite. De exemplu la BCR certificatele de depozit se emit pe termene de 3 luni, 6 luni sau 1 an, n conditiile unor dobnzi fixe pentru toata perioada de depozitare. Pentru sume mai mari bancile comerciale folosesc ca instrument de depunere la termen conturi de depozite. Clauzele de retragere si nivelul dobnzilor difera de la banca la banca. cPrin intermediul contului curent se evidentiaza o multitudine de operatii de ncasari si

plati, folosindu-se diferite instrumente de decontare: CEC, ordin de plata, foi de varsamnt. Toate operatiunile de cont curent au loc numai la solicitarea clientilor si necesita un efort deosebit din partea organului bancar, ceea ce face ca bancile sa bonifice n mod diferit soldurile de disponibilitati din acest cont (se acorda dobnzi mai mari ca la depozitele pe termen). Rescontul - modalitate de procurare de noi resurse de creditare prin cedarea portofoliului de efecte comerciale unei alte banci comerciale de scont dar de regula de emisiune. Alaturi de rescont, bancile comerciale practica "lombardarea" (acele operatii de mprumut garantate cu efecte publice: obligatiuni, bonuri de tezaur), n acest fel bancile comerciale obtin de la banca de emisiune resurse pe termen scurt. Rescontul si "lombardarea" sunt operatii specifice recreditarii si refinantarii.

13

2. Operatii active - sunt operatii de creditare si plasament pe baza depozitelor bancare a) Creditarea persoanelor fizice: Credite pentru constituirea de active fixe, acordate pe termen scurt, credite pentru exploatare acordate pentru active curente. Aici distingem: creditarea creantelor - operatii specifice cum ar fi operatii cambiale, mprumutul pe gaj de actiuni, efecte publice, operatii de report; Creditele de trezorerie - sunt acordate pe termen scurt, mai mic de 1 an, pentru necesitati legate de ciclul de exploatare si comercializare. Avem 2 forme: avansul n contul curent - apare sub forma cinci de credit sau plafon de creditare si creditul pe termen mijlociu, mobilizabil, este o refinantare b) creditarea persoanelor juridice - se utilizeaza frecvent, pentru nevoi generale de ordin

social, cum ar fi constructia, introducerea gazelor naturale. 3. Operatiuni comerciale si de comision - privesc tranzactii n devize pe pietele internationale Banca comerciala actioneaza n numele si contul clientului facnd operatii de plati, remiteri, acreditive INCASSO. Remiterile sunt operatii de transfer la solicitarea clientilor a unor documente, titluri, sume catre terti. Acreditivul este operatia de plata conditionata, efectuata n baza documentului de ncarcare si expediere a marfurilor. Transfer de suma, urmare a unei investiri de suma pe care clientul o acorda bancii comerciale. Incasso efectuarea serviciilor de ncasare de o banca a diferitelor creante apartenente clientilor sai: cambii, facturi, hrtii de valoare. Mandatori sunt operatii efectuate n numele bancii, dar n contul clientului, se refera la administrarea hrtiilor de valoare (executori testamentari, gestionarea fondului de tutela). Se percep comisioane de banca pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de prestarile de servicii si realizare de profit bancar.

14

CAPITOLUL 2
BANCA TRANSILVANIA veriga a sectorului Bancar Romanesc 2.1.Scurt prezentare a bncii.
Povestea de succes a bancii a inceput in 1994 in Cluj-Napoca, din initiativa unor oameni de afaceri din Cluj. Ideea a fost aceea de a crea o banca locala, un brand de Cluj. Spiritul antreprenorial al fondatorilor sai a determinat consolidarea pozitiei Bancii Transilvania, intr-o prima etapa, in Cluj si, ulterior, la nivel regional. Banca si-a orientat la inceput activitatea spre sectorul IMM si, datorita cererii pietei, in scurt timp aceasta a inceput sa se dedice si domeniului retail. In anul 1997 Banca Transilvania a devenit prima institutie bancara din Romania, care a fost cotata la Bursa de Valori Bucuresti, ceea ce a insemnat recunoasterea valorii sale pe piata si a transparentei actiunilor bancii. Din anul 2002, Banca Transilvania are un management modern, cu un know-how international, care a imprimat bancii un stil diferit, caracterizat prin deschidere si flexibilitate. Un alt moment important pentru banca a fost anul 2003, cand s-a schimbat identitatea de corporatie, conform noii sale misiuni. Re-branding-ul a insemnat modificarea logo-ului bancii, precum si implementarea unui concept nou, standard, privind unitatile sale. Banca Transilvania este azi una dintre cele mai importante institutii financiar - bancare din Romania, aflata in top 10 si una dintre cele mai atractive companii listate la Bursa de Valori Bucuresti. O prioritate a activitatii sale este perfectionarea continua a serviciilor si a angajatilor, asa incat calitatea sa fie cea care face diferenta. Cu o cota de piata de 4%, Banca Transilvania este un jucator activ pe piata, devenind, datorita accelerarii implementarii stategiei de crestere, o banca recunoscuta la nivel national. In plus, Banca Transilvania inseamna un grup financiar puternic, Grupul Financiar BANCA TRANSILVANIA, care ofera pietei servicii integrate - banking, asigurari, administarea investitiilor, finantarea consumatorilor, leasing si tranzactii mobiliare si prin intermediul subsidiarelor sale: BT Asigurari, BT Asset Management S.A.I. S.A., BT Direct, BT Leasing, BT Securities. In toate actiunile sale, Banca Transilvania are suportul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), care este actionarul sau semnificativ. Banca Transilvania este structurata pe patru linii de afaceri: retail, IMM, corporate si Divizia pentru Medici. Astfel, banca si-a format echipe specializate si un portofoliu complex

15

de produse si servicii, pentru a sustine dezvoltarea acestor trei directii. Banca Transilvania are aproximativ 1,5 milioane de clienti activi. Banca Transilvania este prezenta in toate centrele economice importante din Romania, detinand peste 500 sucursale si agentii. Banca Transilvania beneficiaza de un sistem informatic performant, centralizat, care ofera clientilor, ca principal avantaj, posibilitatea accesarii contului curent din oricare unitate din tara. Echipa Bancii Transilvania este formata din peste 5.000 de angajati care impartasesc cultura organizationala si valorile BT, eforturile lor fiind canalizate in jurul aceluiasi obiectiv: calitatea muncii lor, pentru multumirea clientilor. Banca Transilvania a demonstrat ca, prin sprijinul actionarilor si prin planurile ambitioase dezvoltate, a devenit o banca puternica, deschisa, flexibila si moderna.

2.2. Organizarea si functionarea unitatilor operative ale bancii


Sucursalele Bancii Transilvania S.A. sunt unitati operationale, fara personalitate juridica, care efectueaza, in conditii de eficienta, toate activitatile prevazute n actul constitutiv al Bancii . Unitatile operationale ale Bancii Transilvania se infiinteaza prin hotarari ale Consiliului de Administratie cu avizul BNR. In functie de importanta economica a zonelor geografice sucursalele pot fi regionale, cordonatoare sau locale. In subordinea sucursalelor pot functiona agentii sau puncte de lucru care vor desfasura activitatile nscrise n obiectul de activitate al bancii expres mandatate.Sucursalele se organizeaza intern astfel incat sa asigure desfasurarea activitatii bancare pe structura specifica sectoarelor corporate/retail. Ariile functional/administrative /operational asigura suportul comun pentru cele doua sectoare comerciale mentionate. Organigrama orientativa a unei sucursale regionale/coordonatoare/ locale este prezentata in anexa 3. Gestionarea si administrarea fluxurilor aferente activitatilor curente este asigurata de Consiliul de Conducere al sucursalei format din: directorul coordonator/ directorul sucursalei / directorul regional (pentru problemele sucursalelor arondate); directorul de operatiuni ; 16

director adjunct;

Componenta Consiliului de conducere al sucursalei va fi stabilita prin decizie a directorului de sucursala si va putea include si alti membri din posturile relevante ale sucursalei. Hotararile consiliului se adopta cu votul majoritatii membrilor care il

compun.Competentele consiliului de conducere al sucursalelor sunt stabilite de Comitetul de Management al bancii. Unitatile operationale ale Bancii Transilvania sunt conduse de un director investit pe baza de decizie a directorului general, dupa aprobarea Comitetului de Management respectiv a Consiliului de Administratie. Directorii sucursalelor sunt in principal responsabili pentru activitatile comerciale ale sucursalelor atat pentru clientii corporativi cat si pentru retail. Directorul regional/directorul coordonator/ directorul si directorul de operatiuni al sucursalei, respectiv nlocuitorii acestora (pe baza specimenelor de semnaturi si a conditiilor privind exercitarea dreptului de semnatura), angajeaza sucursala bancii n relatiile cu centrala si tertii, avnd ntreaga responsabilitate pentru operatiunile ordonate si realizate de sucursala. In cazul contractelor de credit , membri Comitetului de Credite isi asuma raspunderea pentru creditele acordare. Cei care redacteaza contractele raspund pentru acuratetea continutului si reflectarea conditiilor impuse la acordare. Ceilalti semnatari au responsabilitatea ce deriva din angajarea patrimoniala a bancii potrivit regimului de semnaturi. Pe linie de personal : salarizare, structura de organizare a sucursalei, numarul de posturi, grila de salarizare, angajarea, promovarea si concedierea salariatilor se aproba de catre Comitetul de Resurse Umane sau Comitetul de Management din centrala Bancii Transilvania, cu consultarea Consiliului de Conducere al sucursalei. Competentele din alte domenii de activitate ale sucursalelor sunt cele cuprinse n : mandate exprese, in regulamentele de organizare si functionare ale bancii, n CCM, n normele, metodologiile si regulamentele interne sau n deciziile conducerii. Pe linie de credite, competentele de creditare sunt stabilite pe baza hotararilor Comitetului de Management in functie de performantele economice ale fiecarei sucursale. La

17

nivelul sucursalei, activitate 727j919h a de creditare este condusa de Comitetul de Credite si Risc al Sucursalei (CCRS/ CCRA). Organizarea si functionarea Comitetului de Credit si Risc al Sucursalei, atributiile si raspunderile membrilor comitetului sunt stabilite prin regulamentul specific. Competentele din alte domenii de activitate ale sucursalelor sunt cele cuprinse n : mandate exprese, in regulamentele de organizare si functionare ale bancii, n CCM, n normele, metodologiile si regulamentele interne sau n deciziile conducerii. Exercitarea competentelor se face cu respectarea prevederilor legale privind gestionarea patrimoniului si cele referitoare la mandat. Activitatile si operatiunile efectuate n afara mandatului ncredintat sunt strict interzise. In exercitarea mandatului primit, sucursalele, prin reprezentantii lor legali sau mandatarii acestora, vor putea reprezenta sucursala n fata instantelor competente sau a unor institutii ale statului, pentru valorificarea oricaror drepturi ce le revin ca efect al derularii operatiunilor juridice autorizate a fi desfasurate n sucursala, pentru urmarirea debitorilor si executarea silita a garantiilor constituite pentru garantarea creditelor acordate de banca si n celelalte cauze n care sucursala este parte.

2.3. Operaiuni desfurate prin unitile operative ale institutiei bancare


Clienii persoane fizice ai Bancii Transilvania au la dispoziie un portofoliu complet de produse i servicii financiare. Prin intermediul unei reele de distribuie cu acoperire naional de peste 500 de uniti, clienii Bancii Transilvania beneficiaz de o gama vasta de produse si servicii: conturi curente (cu posibilitatea de ieire n descoperit i acces prin card); conturi de economii (depozite la termen, cu sau fr capitalizare,in RON sau EUR); carduri de debit i de credit;

18

credite : o oferta variata de credite pentru persoane fizice ,credite ce se disting prin flexibilitate si dobanzi atractive adresandu-se dorintelor unui numar din ce in ce mai mare de clienti.

serviciul BT 24 :este solutia de Internet Banking a Bancii Transilvania ce asigura acces rapid si sigur, prin intermediul Internet-ului, la conturile proprii, oferind, in acelasi timp si posibilitatea de a realiza o gama vasta de operatiuni bancare.

Western Union : face posibil transferul de bani intre persoane fizice ; Direct Debit: posibilitatea achitarii facturilor direct din contul curent. plati si incasari valutare remitere cecuri bancare spre incasare plati si incasari interbancare plati si incasari intrabancare plati facturi utilitati plati taxe ambasade casete de valori plati rate societati de asigurari

2.4. Principalele obiective ale unitatii bancare


Politica general de creditare a bncii se circumscrie principalelor obiective strategice propuse pentru, dintre care menionm: diminuarea dependenei de piaa financiar a resurselor de creditare prin atragerea de noi clieni cu situaie finaciar bun i n mod deosebit a economiilor bneti ale populaiei, n special din mediul rural, att prin extinderea reelei de uniti ct i prin oferirea de facilitai pentru persoane fizice care i depun banii la banc; perfeionarea cadrului de relaii cu clienii prin diversificarea si creterea calitii serviciilor oferite; ridicarea nivelul de pregatire profesional a personalului bncii i, pe aceasta baz, asigurarea creterii competenei n exercitarea atribuiilor de serviciu, aprecierea fenomenelor ce apar n activitatea economico-finaciar, selectarea clienilor i evaluarea corect a posibilitilor financiare prezente i viitoare ale acestora.

19

Prin politica de creditare adoptat, banca urmrete consolidarea ncrederii clienilor n disponibilitatea bncii de a-i servi cu promtitudine i n codiii corespunztoare, precum i a bncii n posibilitile clienilor de a-i ndeplini obligaiile fa de banc la termenele stabilite.

CAPITOLUL 3
ACTIVITATEA DE CREDITARE A PERSOANELOR FIZICE LA BANCA TRANSILVANIA 3.1. Forme de credite acordate persoanelor fizice
Creditele acordate persoanelor fizice sunt, n general, credite de consum, pentru finanarea achiziionrii de bunuri de folosin ndelungat sau pentru locuine. Pentru acordarea unor astfel de credite sunt necesare garanii certe din partea contractanilor, iar nivelul dobnzilor percepute este uniformizat de-a lungul perioadei de creditare. Principalele forme ale creditelor acordate persoanelor fizice de ctre bncile comerciale au urmtoarele destinaii: finanarea construirii sau achiziionrii unei locuine; cumprarea unor bunuri de folosin ndelungat; credite pentru nevoi personalizate. Pe lng aceste destinaii principale ale creditelor acordate persoanelor fizice, bncile mai acord i alte tipuri de credit cum ar fi creditele pentru studii pentru elevi i studeni i creditarea de trezorerie ce se poate efectua prin intermediul crilor de credit i care este acordat de bnci clienilor persoane fizice care se bucur de o bun reputaie. Potrivit normelor emise de Banca Naional a Romniei instituiile de credit din Romnia sunt obligate s grupeze creditele destinate persoanelor fizice n: credit de consum definit ca orice credit contractat de o persoan fizic, n vederea satisfacerii nevoilor personale ale solicitantului i/sau ale familiei acestuia ori pentru achiziionarea de bunuri, altele dect cele care se circumscriu unei investiii imobiliare; credit pentru investiii imobiliare reprezint orice credit contractat de o persoan fizic, inclusiv credit ipotecar, avnd ca destinaie dobndirea sau meninerea drepturilor de proprietate asupra unui teren i/sau unei construcii, realizate sau care urmeaz s se

20

realizeze, precum i creditul acordat n scopul reabilitrii, modernizrii, consolidrii sau extinderii unei construcii ori pentru viabilizarea unui teren.1 Anul 2005 a fost supranumit de specialitii n domeniu anul creditelor deoarece evoluia acestora, considerat de unii specialiti ca fiind ngrijortoare, iar de alii insuficient de dinamic n comparaie cu rile din Uniunea European, a fost una constant, chiar dac Banca Naional a Romniei, prin noile norme de creditare a persoanelor fizice, a ncercat o reducere a volumului acestora. Numrul persoanelor fizice cu credite la bnci sau la instituii financiare nebancare (IFN) a ajuns la circa 4,5 milioane, reprezentnd aproape 50% din populaia activ a Romniei, din care peste 500.000 aveau credite att la bnci, ct i la IFN n iunie 2010, arat un raport al BNR. n medie, o persoan debitoare trebuie s onoreze circa 1,75 credite (iunie 2010). ndatorarea semnificativ i rapid a populaiei n ultimii ani reclam o monitorizare atent, avnd n vedere c nu exist o experien la nivelul gospodriilor n gestionarea unor stocuri importante de datorii bancare de-a lungul unui ntreg ciclu de afaceri i cu precdere n faza descendent a acestuia, iar evoluiile actuale sunt preocupante, se arat n raport. Potrivit BNR, creditarea populaiei n 2009 i n prima jumtate a acestui an a fost redus (creditele nou acordate n acest interval fiind sub 50% din volumul creditelor nou acordate n 2008). La aceast evoluie au contribuit deopotriv restrngerea ofertei, ct i a cererii de finanare. Cei care s-au ndatorat att la bnci, ct i la IFN reprezint cea mai riscant categorie a populaiei debitoare (peste 500.000 de persoane fizice, totaliznd o datorie de 13,8 miliarde lei, iunie 2010). Aceste persoane au n general trei credite (dou la bnci i unul la IFN) i prezint o rat a neperformanei de 13,4% (iunie 2010), similar pe cele dou categorii de creditori, se mai arat n raport. Populaia solicit credite de la bncile autohtone preponderent n valut (peste 60%), att stocul existent de mprumuturi ct i creditele noi fiind n proporie covritoare denominate n euro. Creditul garantat cu ipoteci (credit imobiliar i credit de consum garantat cu ipoteci) reprezint aproape 80% din creditul n valut acordat populaiei. Creditele imobiliare au o rat de neperforman care s-a meninut la valori reduse, o explicaie fiind motivaia mai puternic de onorare a serviciului datoriei n cazul debitorilor ndatorai pentru achiziionarea primei locuine. Maturitatea medie a unui credit n valut acordat populaiei este de peste 19 ani, n timp ce creditul n lei este acordat pe un orizont de
1

21

2,5 ori mai mic (iunie 2010). Aceeai situaie este valabil n linii mari i n cazul creditului acordat companiilor (maturitatea medie a creditelor n valut fiind de 3,3 ani, iunie 2010), se mai arat n raport. n condiiile crizei, gradul mare de ndatorare i pe o durat mai lung a contribuit ns la diminuarea capacitii debitorilor care au luat credite n valut de a face fa unor evoluii nefavorabile. Dinamica neperformanei la finanarea n valut a devenit de la nceputul anului 2010 superioar neperformanei la creditele n lei.

3.2. Tipuri de credite acordate de Banca Transilvania


Diversitatea formelor sub care se manifest creditul n economie a impus utilizarea mai multor criterii semnificative de clasificare n funcie de care se disting urmtoarele:

22

Nr.crt. Criteriul de clasificare 1. Dup natura economic i participanii la relaia de creditare

Formele creditului Credit comercial Credit bancar Credit de consum Credit obligatar Credit ipotecar Credite acordate persoanelor fizice Credite acordate persoanelor juridice Credite acordate altor bnci Credite acordate statului Creditul privat Creditul public Credite de producie Credite de circulaie Credite de consum Credite reale Credite personale Credite denunabile Credite nedenunabile Credite legate Credite amortizabile Credite neamortizabile Credite pe termen scurt Credite pe termen mijlociu Credite pe termen lung Credite performante Credite neperformante Credite de scont Credite de exploatare Credite pentru stocuri Credite de trezorie Credite sub forma liniilor de credit de tip revolving Credite pentru cumprarea de aciuni Credite pentru nevoi foarte urgente Credite pentru stimularea exportatorilor Credite pentru importuri Credite pentru investiii 23

2.

Dup calitatea debitorului

3. 4.

Dup calitatea debitorului i a creditorului Dup scopul acordrii creditului

5. 6.

Dup natura garaniilor Dup ntinderea drepturilor creditorului

7. 8.

Dup modul de stingere al obligaiilor de plat Dup termenul la care trebuie rambursat creditul

9. 10.

Dup calitatea creditelor Dup obiectul creditului

Banca Transilvania pune la dispozitia clientilor oferta sa variata de credite pentru persoane fizice. Creditele se disting prin flexibilitate si dobanzi atractive, adresandu-se dorintelor unui numar din ce in ce mai mare de clienti. Banca Transilvania incearca sa anticipeze nevoile clientilor si sa le vina in intampinare, cu produse de creditare care sa se adapteze cat mai bine pe ceea ce are nevoie clientul. Tipurile de credite acordate de banca Transilvania solicitanilor, persoane fizice sunt : - Practic BT - cel mai accesibil credit de nevoi personale - Credite promotionale in lei : - Credit personal cu garantii materiale - SOLUTIA BT - Credit Ipotecar - Credit Imobiliar-cumparare,constructie si modernizare imobil - Prima Casa - Credite de nevoi personale - Overdraft, descoperit de cont

3.3. Principii de baz ale activitii de creditare


Principiile activitii de creditare se refer la urmtoarele elemente: solicitantul creditului sau debitorul; cererea de creditare sau obiectivele urmrite; rambursarea creditului referindu-se la rate i la termenele de rambursare; dobnzile i comisioanele percepute de banc sau remunerarea creditului; garantarea creditului adic, modalitile de asigurare i recuperare. Dobnda reprezint o caracteristic a creditului i constituie preul capitalului utilizat sau chiria pe care o pltete debitorul pentru dreptul care i se acord, cel de a folosi capitalul mprumutat. Nivelul dobnzii se coreleaz cu rata profitului obinut de ntreprinztor. n raporturile de credit se utilizeaz dou tipuri de dobnd: fix i variabil. Dobnda fix este stabilit n contractul de credit i este valabil pe ntreaga durat a creditului, n timp ce

24

dobnda variabil (sensibil) se modific n funcie de presiunile inflaioniste i de evoluia nivelului dobnzii pe pia. Creditul poate fi consimit n cadrul unei tranzacii de mic ntindere (acordarea unui mprumut, vnzarea unei obligaiuni, angajarea unui depozit). Acordarea creditului necesit o bun informare i documentare din partea creditorului pentru evitarea riscului. Pentru aceasta, bncile creeaz un cadru propice de informare i documentare sau apeleaz la ajutor specializat care studiaz capacitatea de plat (potenialul economic al firmei). Prin lege, creditul bancar este definit ca fiind orice angajament de plat a unei sume de bani n schimbul dreptului de rambursare a sumei pltite, precum i plata unei dobnzi sau a altor cheltuieli legate de aceast sum sau orice prelungire a scadenei unei datorii i orice angajament de achiziionare a unui titlu care ncorporeaz o crean sau a altui drept la plat unei sume de bani.

3.4. Perioade de creditare i documentele solicitate de BANCA TRANSILVANIA pentru acordarea creditului
- Practic BT - cel mai accesibil credit de nevoi personale Credit nevoi personale PRACTIC BT Valoare minima: 500 EUR (in echivalent RON) Valoare maxima: 20.000 EUR (in echivalent RON) Moneda acordarii :LEI Perioada contractului : 10 ani Destinatia creditului :fara destinatie specifica

Dobanda: ROBOR 6M + 6,4 pp - pentru clientii cu virarea salariilor in cont BT: ROBOR 6M + 6,15pp Comision unic pentru servicii prestate la cererea consumatorilor (pentru toate creditele acordate clientilor persoane fizice): 50 lei pentru fiecare serviciu prestat Comision analiza dosar: 0 Comision lunar : 0 %

25

Comision la rambursarea anticipata : 0 % Garantii : cesiunea veniturilor Varsta : 18-70 ani Vechimea la ultimul loc de munca : 3 luni Principalele documente ce trebuie prezentate de client pentru obtinerea unui credit,

sunt: cererea de credit documente care atesta capacitatea clientului, familiei clientului si girantilor de a dispune de venituri certe, cu caracter de permanenta, realizate din salarii, pensii, activitati agricole, activitati independente, cedarea folosintei bunurilor, dividende, activitati prestate in baza unor conventii civile, contracte de colaborare etc. actele de identitate ale clientului, familiei clientului si girantilor -actele de proprietate asupra bunurilor propuse a fi aduse in garantia creditului acordul de consultare a bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare documente din care sa rezulte destinatia creditului solicitat documente din care rezulta aportul propriu declaraiile pe proprie raspundere date de client, familia clientului si giranti privind valoarea angajamentelor de plata ale acestora la data solicitarii creditului si, in mod distinct, a obligatiilor devenite exigibile si neonorate la scadenta la aceeasi data, precum si litigiile cu tertii existente la data solicitarii creditului, cu precizarea, dupa caz, a motivelor care au condus la situatiile respective documentatia tehnico-economica necesara in cazul creditelor pentru investitii imobiliare alte documente, dupa caz . Aprobarea creditului se face pe baza unui referat care va fi ntocmit i semnat potrivit reglementrilor interne ale bncii. Referatul trebuie s conin urmtoarele elemente: date de identificare ale solicitantului (numele, prenumele, domiciliul/reedina, codul numeric personal, cetenia); informaii referitoare la creditul solicitat (valoarea creditului, scadena/schema de rambursare, moneda, destinaia, avansul depus de solicitant i garaniile prezentate); 26

informaii privind bonitatea solicitantului; situaiile speciale n care se afl solicitantul de credit n raport cu terii (litigii care ar putea afecta bonitatea acestuia).

Pe durata derulrii creditului pentru persoanele fizice mprumuttorii au obligaia s urmreasc ndeplinirea condiiilor prevzute n contractul de credit, precum i cele referitoare la plata la scaden a ratelor reprezentnd principalul i dobnda i, dup caz, la situaia garaniilor i la destinaia creditului.

3.5. Alte condiii necesare pentru aprobarea creditului


Persoanele fizice reprezint al doilea mare segment de clieni, dup persoanele juridice, vizat de ctre bnci n operaiunile lor de plasare a fondurilor atrase n cadrul activitii sale de intermediere. Activitatea bancar desfurat n relaie cu persoanele juridice mai este cunoscut i sub denumirea de retail banking. Creditarea persoanelor fizice reprezint un domeniu dinstinct al activitii bancare, dei o lung perioad de timp, ndatorarea unei persoane prea suspect. Creditele contractate de persoanele fizice sunt de dou feluri: credite pe termen scurt, pentru acoperirea unor decalaje temporare ntre venituri i cheltuieli, i credite pe termen lung, destinate finanrii unor investiii imobiliare. Creditele se acorda la cererea clientilor, daca indeplinesc cel putin urmatoarele conditii: persoane fizice , cetateni romani , rezidenti in Romania si care obtin venituri pe teritoriul Romaniei; sa aiba cont curent deschis la BT; s fie angajat cu contract de munc pe o perioad nedeterminat i s realizeze venituri certe, cu caracter de permanen care s asigure plata lunar a ratelor de credite i a dobnzilor aferente; solicitantul creditului poate avea i calitatea de: pensionar; salariat cu contract de munc pe perioad determinat, cu condiia rambursrii creditului i achitrii dobnzilor pe perioada valabilitii contractului de munc; persoan fizic ce

27

realizeaz venituri, pe baza declaraiei de venituri, confirmate de administraia financiar; sa aiba domiciliul sau locul de munca si resedinta in judetul in care functioneaza unitatea BT care acorda creditul; credite se pot acorda si persoanelor fizice majore, cu cetatenie romana, cu domiciliul intr-una din tarile Uniunii Europene, in conditiile in care persoana fizica face dovada resedintei in Romania; in functie de venitul net al clientului si familiei acestuia, gradul de indatorare poate sa fie de la 46% pana la 65% ; la creditele pentru investitii imobiliare sa faca dovada aportului propriu si sa faca dovada ca pot sustine rambursarea creditului si plata dobanzilor din veniturile nete realizate; la celelalte categorii de credite nu este obligatoriu aportul propriu ; sa prezinte garantii corespunzatoare ; clientul, familia clientului si girantii acestuia sa nu inregistreze, la data solicitarii creditului, obligatii neachitate la scadenta fata de BT si/sau fata de alte banci si nici datorii restante sau debite restante catre terti ; sa nu figureze in Black List-ul bancii; sa nu figureze in baze de date de tipul Biroul de Credit si Comisia Riscurilor Bancare cu datorii restante active , sau cu mai mult de 5 rate restante in ultimii 2 ani sau daca in ultimii 2 ani luati in calcul , au existat credite in litigiu sau extrabilant; sa se incadreze in prevederile reglementarilor interne ale BT privind admiterea la creditare a persoanelor care figureaza cu informatii negative in baza de date a Sistemului Informatic al Biroului de Credit si in alte baze de date existente la dispozitia BT varsta maxima a clientilor la data stabilita prin contractul de credit pentru rambursarea integrala a creditului sa fie de maxim 70 ani, in functie de valoarea garantiilor reale sau a depozitelor colaterale acceptate de BT. Obiectivul principal al activitii de creditare l reprezint acordarea de credite avnd n vedere reducerea la maximum a expunerii la riscuri coroborat cu asumarea unei profitabiliti corespunztoare riscului asumat. Riscul creditului se manifest ca urmare a nerespectrii clauzelor prevzute n contractul de credit, n sensul c sumele mprumutate i dobnzile aferente nu pot fi pltite ca urmare a insolvabilitii clienilor.

28

Riscul este un nsoitor permanent al activitii bancare i, de cele mai multe ori nu sunt luate n considerare riscurile actuale i de perspectiv fiind afectat strategia i organizarea societii bancare. Identificarea riscurilor face parte din strategia bncii iar acest lucru impune indentificarea principalelor produse i piee consacrate, precum i procedurile de livrare a produselor bancare ctre clieni. Pentru persoanele fizice, clasificarea portofoliului de credite se face n funcie de serviciul datoriei astfel: Categoria de credit Categoria A Categoria B Categoria C Categoria D Categoria E Serviciul datoriei foarte bun bun slab foarte slab necorespunztor Caracteristici Clientul nu are rate i/sau dobnzi restante Clientul a nregistrat accidental rate sau dobnzi restante pe perioade de pn la maxim 7 zile Clientul are o rat i dobnzile aferene restante pn la 30 de zile Clientul are dou rate i dobnzile aferente restante Clientul are peste dou rate i dobnzile aferente restante.

Capitolul 4
STUDIU DE CAZ APLICAT PERSOANE FIZICE. IN ACORDAREA CREDITELOR LA

BANCA TRANSILVANIA : acord mprumuturi persoanelor fizice pentru finantarea nevoilor curente, nevoi personale , n urmtoarele condiii: - s fie cetean romn cu domiciliul stabil n Romnia; - s fac dovada c realizeaz venituri permanente pe baza unor documente, cum ar fi: adeverin de venit de la locul de munc pentru salariaii cu contract de munc pe perioad nedeterminat ncheiat cu societi comerciale cu capital de stat sau mixt, regii autonome, uniti ale administraiei de stat, instituii publice, asociaii de producie i de consum; adeverin de venit de la locul de munc i ocrotiri sociale, n cazul salariailor cu contract de munc pe perioad nedeterminat la societi comerciale cu capital privat; adeverin de stare

29

material (situaie patrimonial) eliberat de Primria localitii unde domiciliaz solicitantul pentru productorii agricoli individuali; - s garantaze mprumuturile solicitate cu bunuri imobile i/sau mobile aflate n proprietatea solicitantului sau a giranilor; - s prezinte un numr corespunztor de girani ale cror venituri nsumate s acopere rata lunar n proporie de 125%. Calitatea de garant pltitor o poate ndeplini orice persoan fizic ce realizeaz venituri permanente, dovedite cu unul din documentele de mai sus menionate. Veniturile nete cumulate ale mprumutatului i ale garantului pltitor trebuie s acopere de dou ori nivelul ratei de rambursat (credit + dobnda). - s realizeze punctajul stabilit n Fia personal de evaluare - SCORING a solicitantului de credit, n intervalul prevzut pentru categoriile A de credite; - s nu aibe alte credite nerambursate la scaden sau la dobnzi i comisioane neachitate la data solicitrii unui nou mprumut; - s furnizeze bncii informaii reale, n caz contrar banca va putea anula sau reduce creditul aprobat; - s accepte condiiile de creditare potrivit normelor metodologice ale bncii . Persoana fizic, Teaha Razvan-Dumitru apeleaz la Banca Transilvania . pentru a angaja un credit n valoare de 10.000 lei , pentru nevoi nenominalizate. Date informative privind solicitantul de credite: Numele i prenumele: Teaha Razvan-Dumitru; data i locul naterii: 13.11.1969 , Gurahont ; act de identitate: A.R. nr. 130386, eliberat de Poliia Sebis la data de 09. 01. 1999.; domiciliul actual: Dezna , str. Lung nr. 25 , judeul Arad, locuieste impreuna cu parintii; profesia: economist : functia actuala : factor postal ; studii universitare situaia familial: necasatorit ; angajat al C.N. Posta Romana , pe durata nedeterminata , cu o vechime neintrerupta la actualul loc de munca de 7 ani ; venit lunar mediu net : 1500 lei , fara retineri din salariu ;

30

detine post telefonic fix ; nu a mai avut alte credite; nu are persoane in intretinere.

Pentru a acorda creditul, consilierul de credite va purta o discuie ampl cu solicitantul, urmrind obinerea unor informaii ct mai detaliate privind asigurarea capacitii de rambursare. n urma acestor discuii se va efectua pentru solicitant in programul Anacred o simulare (scoring) pentru a constata daca acest client este eligibil. Capacitatea de rambursare a creditului de ctre solicitantul de credit este analizat de banc pe baza informaiilor care vizeaz n principal situaia patrimonial i starea social, veniturile i stabilitatea lor, obiectul creditului. Banca trebuie s evalueze riscurile la care se expune prin acordare acestui credit solicitat. Consilierul de credit va verifica dac clientul accept clauzele nscrise n contractul de credit, referitor la destinaia, obiectul, garanii, termene de rambursare, dobnd etc., i c poate justifica posibilitile de producere a resurselor de rambursare. Dac situaia solicitantului de credit prezint interes pentru banc i se ncadreaz n strategia acestuia, se aduce la cunotina acestuia: lista complet a documentelor pe care trebuie s le prezinte bncii pentru efectuarea analizei i fundamentarea deciziei pe care banca o va lua n legtur cu cererea sa i elementele de cost i mrimea orientativ a acestora, formele de garanii i prevederile contractelor ce urmeaz a se ncheia dup aprobarea cererii n privina angajamentelor pe care clientul i le asum. Aceast informare este necear pentru a evita confuziile i pentru ca solicitantul s-i dea consimmntul de a contracta n cunotin de cauz. Clientul este deasemenea avizat c nerespectarea obligaiilor contractuale, d posibilitatea bncii, conform legii bancare, s sisteze utilizarea creditului aprobat i s declare toate sumele datorate scadente. n termen de zece zile de la data ntocmirii dosarului clientului cu documentaia complet, funcionarul economic va analiza situaia financiar a solicitantului de credit (ex: contul existent la banca, veniturile realizate etc.), va verifica reputaia pe care o are persoana respectiv n cadrul firmei unde i desfoar ativitatea. Analiza clientului const i n cunoaterea situaiei averilor (locuina proprie, main, teren intravilant) i sursele acestor averi.

31

Dup completarea documentaiei i verificarea acesteia, consilierul de credite ntocmete un referat n care prezint obiectivele urmrite i rezultatul investigaiilor. n referatul consilierului de credite se vor face precizri cu privire la: volumul creditului destinaia creditului termenul final de rambursare nivelul dobnzii la data semnrii contractului modalitatea de acordare a creditului modalitatea de angajare a creditului modalitatea de rambursare a creditului

n cazul n care propunerea este favorabil acordrii creditului i este nsuit de eful serviciului de credite, aceasta se prezint directorului pentru avizare. Dup avizarea de ctre directorul unitii referatul mpreun cu ntreaga documentaie, se prezint spre aprobare Comitetului de credite. Din Comitetul de credite fac parte: directorul unitii bancare, directorul de operaiuni, directorul economic, consilierul juridic i eful serviciului credite. Comitetul de credite analizeaz i decide asupra oportunitii acordrii creditului, a condiiilor n care acesta a fost negociat i a posibilitilor de rambursare la termen. Dac decizia adoptat de Comitet este favorabil, se va ntocmi contractul de credit. Contractul de credit (Anexa nr. 6) se ntocmete n trei exemplare utiliznd ambele fee ale fiecrei file. Pe fiecare fil se va aplica tampila unitii bancare. Contractul de credit aprobat i semnat de persoanele care reprezint banca, precum i de mprumutat i de girani pe toate exemplarele, se nregistreaz n Registrul de eviden a contractelor de credit pentru persoanele fizice. Simbolul contului de mprumut se va nscrie pe fiecare exemplar al contractului i va fi stabilt n funcie de termenele de rambursare. Perioada de angajare a creditului este limitat la 15 zile calendaristice de la data aprobrii. Consilierul de credite va inmana mprumutatului pltitor un exemplar din contractul de credit i graficul de rambursare definitiv, cu semnatura de confirmare de primire. Creditul va fi urmrit n derulare de ctre consilierul de credite. Majorarea de dobnd va fi comunicata n scris mprumutatului mpreun cu graficul de rambursare reactualizat.

32

Rambursarea creditului se face din iniiativa debitorului, potrivit graficului de rambursare, ntocmit la anexa contractului de credit.

PROPUNERI I CONCLUZII

ANEXE
Acord consultare Comisia Riscurilor Bancare Acord consultare Biroul de Credit Cerere de credit Adeverinta de venit Contract de credit Contract de garantii

BIBLIOGRAFIE

33