P. 1
MaterialRecapitExamenPEISAGISTICA2010-2011 CerasellaCraciun [Compatibility Mode]

MaterialRecapitExamenPEISAGISTICA2010-2011 CerasellaCraciun [Compatibility Mode]

|Views: 222|Likes:
Published by George Dinu

More info:

Published by: George Dinu on Jun 29, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/05/2015

pdf

text

original

CURS PEISAGISTICA

MATERIAL RECAPITULATIV – P t a II Partea II-a
Ptr. Pt Examen

Peisagistica

conf. dr. arh. Cerasella Craciun
Coordonator Sectia Proiectarea si Planificarea Peisajului, Facultatea de Urbanism Director Master: “Peisaj si Teritoriu”, Facultatea de Urbanism Universitatea de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu” Bucuresti

GRADINILE IN EVUL MEDIU
•GRADINILE BIZANTINE •GRADINILE EUROPEI OCCIDENTALE - GRADINILE MONAHALE - GRADINILE LOCUINTELOR MEDIEVALE •GRADINILE ISLAMICE si GRADINILE ARABE DIN SPANIA i

Folosind toate elemente din natură, gradina se supunea • astronomiei (inceputului anului corespundea cu trezirea la viata a gradinii) -Februarie - sarbatoarea Prunului Inflorit – “C l care i f t gheata” F b i b t P l i I fl it “Cel infrunta h t ” -Martie – luna florilor de piersic; Aprilie – sarbatoarea ciresului japonez g j ( j p p -Mai- sarbatoarea glicinelor Fuji (muntele Fujiiama / dupa numele celei mai vechi familii “camp de glicine”); Iunie – stanjeneii; iulie – lotusi; august si septembrie– hibiscus; Octombrie – crizanteme (emblema multor imparati japonezi); noiembrie si decembrie – camelia si floarea de ceai g p ţ -reguli compoziţionale si sensuri simbolice • munţi, coline • un lac cu insule, un pârâu cu cascadă • stânci colţuroase, pietre rotunjite • nisip, pietriş • arbori şi arbuşti, arbuşti • florile erau folosite diferenţiat, fie pentru reconstituirea unui peisaj complet la o scară redusă, fie pentru crearea anumitor scene de peisaj: grădină montană, grădină de muşchi, grădină aridă. aridă

• Multe din grădinile japoneze, prin aranjamentul apelor şi rocilor, sugerează
peisajul ţării, constituit din insule cu munţi şi oceanul care le înconjoară. • Î grădinile mari erau prezente şi elemente construite: În • poduri • pavilioane •l t lanterne d piatră( după modelul corean) de i t ă( d ă d l l ) • ansambluri decorative din coloane de lemn •Anumite grădini erau concepute pentru ceremonialul ritual al ceaiului; mai mici şi mai intime acestea sunt alcătuite din mai multe secţiuni pe care vizitatorul le intime, secţiuni, parcurge succesiv. Decorul mai sobru şi special constituit pentru a induce starea spirituală pregătitoare ceremoniei cuprinde: • plante sempervirescente • roci / pietre rituale (in grupuri de 3,5,7,10) • garduri • porţi interioare • în ultima secţiune este amplasat pavilionul tradiţional Tematica: - “Gradina de rau” – pietre si cascade - “Valurile marii” – nisip greblat Valurile marii - “Iarba de mlastina” – pietre plate si vegetatie acvatica

Gradina-schita So – alaturi de celelalte doua trepte de manifestare.proclama in spirit zen budist simplitatea ca norma estetica . gradina ceremoniei l l i di l t l i di i i ceaiului. care se regasesc in toate artele japoneze: S Shin – stilul maret. Gradina Shibumi (gradina bogat ornamentata)– propune lux si rafinamentul Tipuri de gradini specifice: gradina t Ti id di i ifi di templului.1. cercul nu lipseste – este eul contemplatorului care prin meditatie se identifica cu gradina si devine un tot un microcosmos) – este tipul ideal al tot. gradina palatului. Gradina Cha No Yu (gradina austera) . gradina Bon Chei. G – stilul intermediar. gradina daimionilor (aristocrati feudali).Forma superioara de realizare – Gradina Kara San Sui – Ryoaanji= suprafata dreptunghiulara acoperita cu nisip greblat. gradinii iluzorii . gradina miniaturala. Gyo 2. gradina Kara San Sui . cu un grup de 3 pietre ce se unesc sub forma de triunghi.

echilibrul. mase de arbuşti supuse tunderii simbolizează f i b li ă formele valurilor mării sau peisaje l l il ă ii i j colinare. prin engawa . t jit li t t j t combinate în variate compoziţii volumetrice. pe aleile cu pietre la pas. Gradina pavilioanelor:aur.rosu.verde Preotul budist zen Soami – sec 15 – creatorul sec.tip exercitiu prin care se dobandea linistea linistea. un pavilion cu engawa Cha Se Ki unde se oficia ritualul ceaiunlui.legata de cultul religios arbuşti modelaţi prin tundere (camelii. etajate. pana in pavilion era lent. buxus) . gradat. azalee. munte). omul se detasa ca sa fie apt de a participa la ceremonial .f b ) forme rotunjite. drumul strabatut de la intrare.• • • • • vegetaţia era perfect integrată peisajului. o gradina.argint. ovalizate. gradinii Kara San Sui (“Peisajul apei secate”) la Kyoto – apareau pavilioane destinate ceremoniei ceaiului (practica zen budista . sugerează elemente inerte ale peisajului (roci. prin gradina. iubirea si intelegerea fata de oameni si lucruri) – compozitie care cuprindea trei zone: o zona de acces. simbolica.

sisteme hidraulice • Gradinile erau menite sa stimuleze toate simturile (vederea auzul (vederea. in interiorul bazilicilor. animale – leoparzi. flori. p porumbei. plante – p p palmieri. inconjurate de ziduri – in general din marmura •Vegetatie luxurianta g •Bazine inconjurate de statui •Sculpturi decorate •Fantani rotunde cu coloane din marmura sau piatra colorata •Amenajari hidrauluice • Odata cu mutarea statuilor care intruchipau divinitati. arbori auriti. intruchipand pasari – pelicani. p pauni. in incercarea de a manifesta puterea su e u u ce ca ea a es a pute ea suvernului • Aveau tendinta de a artificializa decorul. fructe reprezentate in maniera elenistica • Se folosesc ca ornamente: ghirlande. pini. auzul. vulturi. ramuri de pini . cai. lebede. gradina tinde catre decorativ si artificial f • Apar numeroase mozaicuri si picturi. mirosul) si starneau surpriza si admiratia COMPOZITIE: COMPOZITIE •De forma patrata. curmali. lei. folosind oglinzi.GRADINILE BIZANTINE: • Gradinile palatelor se evidentiau printr-un fast exacerbat.

decorative) t d ti ) •Hortus Conclusus – gradina inchisa (termen folosit in alegoriile religioase) g ) •Pleasaunce – gradina placerilor . care se refera la curtea deschisa monastica. de obicei fructiferi •Herber – gradina d i b i ( f H b di de ierburi (parfumate. pasuni. plantat cu copaci. paduri. livezi . vii. Gall.•Termeni Tehnici utilizati in peisagistica in perioada Medievala: •Orchard – gradina sau loc din gradina.complex de gradini sau parc de loisir si petrecere a timpului liber •Wood /forestry – padurea parc W d /f t d •Kitchen garden – gradina cu plante aromate . unde florile devin singura decoratie ornamentala a manastirilor care in general aveau o imagine sobra •Nu exista insa o clara demarcatie a acestor tipologii de gradini •Gradinile abatiilor aveau de asemenea: campuri.folosite in bucatarie •Paradise – termen folosit initial la planul Manastirii St.

ele erau introduse in interior) Tema Labirintului (provenea de la un exercitiu militar care trebuia parcurs de tinerii romani in timpul unor sarbatori si festivale). fantanilor decorative. prin impartirea unei forme rectangulare in patru sectoare (mai tarziu in doua sectoare) Uneori mini-gradini realizate din pietre naturale colorate Preocupare pentru marcarea intrarii (cu acelasi tip de vegetatie uneori in vegetatie. nuiele sau tip urna (si pentru prelungirea perioadei de inflorire. Renasterii) – decorate prin intermediul caderilor de apa. picturilor.• • • • - doua tehnici peisagistice in amenajarile forestiere.era realizat nu numai din arbusti. ghivece sau containere tip urna) Pavilioane pentru banchete (petreceri in aer liber) Grote naturale. grote Amenajari florale decorative si partere florale de tip “broderie florala”. ci si din ierburi arbusti Galerii. jardiniere si containere de ceramica. elementelor sculpturale si statuare) .plantari masive i grupuri i l t i i in i introduse plantarile in ghivece. de paduri sau masive plantate – “pollarding”/taierea varfurilor si “coppicing” / realizarea de cranguri . sapate in dealuri si stanci sau grote artificiale (in perioada stanci. pergole. mecanismelor hidraulice.

Europei.Italia (sec XV. . manifestandu-se în toate domeniile – litere. arte. .ARTA GRADINII IN RENASTERE si MANIERISM -mare înflorire a culturii şi civilizaţiei europene. transpuse apoi în realizări concrete.XVI) de unde a iradiat in restul Europei Leagănul (sec. -s-a manifestat şi în domeniul artei grădinilor. ş ş . -Maniera italiană ca şi cea franceză au revoluţionat grădinile Europei. arhitectură. . ţ. ştiinţe. promovată de umanişti în cursul secolului al XV-lea. arhitecţi. XV XVI). ca urmare a activităţii unor literaţi.Din Italia. care ulterior şi-a creat propria artă clasică a grădinilor. artişti şi teoreticieni. -reluarea idealurilor antichităţii clasice. culminând apoi în timpul secolului al XVI lea XVI-lea. ţ. p p -această nouă orientare a apărut întâi în regiunea Florenţei (Toscana).Cele dintâi creaţii ale Renaşterii în arta grădinilor (secolul al XV lea) s au XV-lea) s-au datorat Principilor De Medici (Vilele Medici de la Carregi şi Fiesole) şi a peisagistilor aflaţi în serviciul acestora. noile concepţii au fost preluate în Franţa. creânduse adevărate mode si stiluri in peisagistica. desprinzându-se treptat de modelele Evului Mediu -grădinile europene au evoluat în direcţia reconsiderării realizărilor antice greco-romane si reînvierea tradiţiilor acestora. -Leagănul Renaşterii .

Terasa superioara – Parterul Italienesc : Labirint din garduri vii fasonate prin prelucrare si taieri.Pardoseala = pietris . interiorizare Culoare sobra (verde) fara flori. persistente – pin. zona d di ti t ( d it i l de odihna.Compartimentari in zone functionale distincte (zona de servit ceaiul. odihna. secreta.Panta – arbusti nefasonati Gradina inchisa.Gradini amenajate in terase succesive. de meditatie.Vase cu arbori / arbusti exotici – laur.Axele secundare – sustinute de elemente de arta (sculpturi) . arbusti fasonabili (tisa. . . forme geometrice regulate (vila se afla de obicei in partea superioara) p p ) . potocali . • organizarea arhitecturală a spaţiilor • legătura dintre cladire şi grădină • elementele decorative construite • prezenţa sculpturilor • utilizarea vegetaţiei tunse • teren cu relief în pantă sau accidentat • amenajare în terase succesive • forme geometrice regulate. relaxare. etc.Axul principal marcat si prelucrat minutios. • susţinute de ziduri ornamentate • legate prin scări şi rampe. lamai. stejar meridional. chiparos. buxus. mirt) . .Compozitii in unghi drept . la inaltimi variabile .Principii de amenajare a grădinilor in Renaştere: • simetria. specii (verde).

RENASTERE SI MANIERISM . canale di ij t pe pante.Collodi . – Renasterea aduce conceptia gradinii ca “a treia natura” – se dezvolta puternic arta gradinilor – Gradina geometrica. – Teren in panta. scenografice – teatre de vegetatie.Villa Doria Pamphili (Roma). d tili i t i fantani t i l dirijate t de-a lungul aleilor. Villa Garzoni .ITALIA – Petrarca a relansat tema virgiliana a “frumusetii provinciei si naturii” in general. ci si problema artei gradinilor. cascade sau “scari de apa” Secolul XVII – incepe influenta stilului baroc .Se mentine echilibrul si simetria compozitiei .Gradini de dimensiuni mari – parcuri . teatre de apa (jocuri hidraulice si muzicale) EXEMPLE: . care dezvolta premisele artei peisajului – utilizarea intensa a apei – f t i arteziene. subordonata vilei si arhitecturii resedintelor nobiliare suburbane– din jurul Romei din locurile unde existau vechile vile romane Romei. Villa Aldobrandini.Efecte pitoresti.Apar liniile curbe . Gradinile Boboli (Florenta – Palatul Pitti). curbe de nivel miscate – Palatul si gradina sunt un ansamblu integrat – In gradina se folosesc aceleasi principii ca si in arhitectura – Textele si tratatele dezbat nu numai problema horticulturii ca domeniu al agriculturii.

• delimitate de ziduri. Villa Lante (Bagnaia) – Vignola. grădinile au fost amenajate în terase succesive: la Villa d`Este. Bramante. • fiind amplasate în cele mai multe cazuri pe terenuri cu relief în pantă sau accidentat. • clădirea principală (palatul. • susţinute de ziduri ornamentate • legate prin scări şi rampe.Ammannati Grădini: • cu suprafeţe nu prea mari mari. l Vill L la Villa Medici. Grădina palatului Farnese (Caparola). • cu forme geometrice regulate. Villa Medici (Roma) . la Villa Lante.La începutul secolului al XVI.lea.Vignola ( ) g Villa d’Este (Tivoli) – Pirro Ligorio. . prin sistematizarea grădinii Belvedere de la Vatican şi apoi Rafael. Gradina Belvedere (Vatican) – Bramante Villa Caprarola (Palatul Farnese). Din epoca Renaşterii secolului al XVI-lea se păstreză şi astăzi unele din cele mai frumoase realizări în arta grădinilor: EXEMPLE: Villa Madama (Roma) – Raffael. au iniţiat principiile arhitecturale urmate şi apoi dezvoltate în creaţiile lor de către ţ p p ş p ţ numeroşi arhitecţi si peisagisti. prin proiectarea grădinilor de la Villa Madama lângă Roma. vila) participă la ordonarea generală a compoziţiei.

 balustrade.catre vila Indepartata – depaseste nivelul gradinii. fântâni.  vase ornamentale. bazine cu jocuri de apă. axe secundare de perspectivă sunt dirijate de-a lungul aleilor rectilinii.alcătuiesc un decor armonios organizat. arhitectural. către alte elemente care captează interesul vizitatorului şi aduc varietate decorului. 3 tipuri de perspective: Descendenta – de la vila catre gradina Ascendenta . borduri tunse vii  arbuşti modelaţi în forme geometrice . ziduri verzi  garduri vii. care încântă prin jocul de volume. . asemenea.  statui. parapete ornamentale cu vasce şi statui.Sistematizarea etajată este subordonată : unei axe principale de perspectivă în sensul descendent al pantei. Statuile şi fântânile. cascade. de l fâ tâ il d cele mai multe ori. geometrice:  arbori plantaţi în linie.  canale. este indreptata catre marele peisaj Vegetaţia este tratată de asemenea arhitectural subordonându-se compoziţiei tratată.  în lungul axei şi pe terase se desfăşoară partere decorate cu : g ş p ş p desene din buxus şi forme tunse. sunt l i lt i t legate d reprezentarea alegorică a unor mituri t de t l i ă it i antice.

spatiul gradinii s-a largit dar in multe cazuri s-au pastrat canalele.GRADINILE IN RENASTERE – FRANTA NASTEREA STILULUI GEOMETRIC FRANCEZ CARACTERISTICI GENERALE . capatand o functie decorativa.interes crescut pentru spiritul antic .terasarea terenului – cu diferente mici de nivel. mai putin accentuat si chiar plan .au imbogatit si diversificat ornamentatia cu fantani de marmura si modelele de partere Pana atunci gradinile erau in incinta castelelor si s-au dezvoltat in spatele zidurilor de fortificatii si al canalelor de apa defensive Dupa disparitia fortificatiilor. astfel incat relieful era . dar in acelasi timp si una utiliatra. C ti tili t t d Cu timpul aceste canale au d l t l devenit una di t it dintre trasaturile parcurilor franceze ale Renasterii . pentru drenare.

dar in acelasi timp si una utiliatra. pentru drenare. capatand o functie decorativa. Cu timpul aceste canale au devenit una dintre trasaturile parcurilor franceze ale Renasterii CARACTERISTICI: Coeziune intre cladire si gradina Sistematizarea compozitiei in functie de un ax dominat de o alee centrala Modelarea terenului in terase largi g Partere decorate cu flori Canalele ca elemente ale compozitiei Exemple: AMBOISE – PRIMA GRADINA FRANCEZA DIN RENASTERE Gradina Castelului BLOIS GRADINA Castelului GAILLON GRADINA Castelului FONTAINEBLEAU . spatiul gradinii s-a largit dar in multe cazuri s-au pastrat canalele.CARACTERISTICI GENERALE Schimbarea de la stilul medieval s-a produs in a doua jumatate a secolului al XVI-lea Pana atunci gradinile erau in incinta castelelor si s-au dezvoltat in spatele zidurilor de fortificatii si al canalelor de apa defensive Dupa disparitia fortificatiilor.

iar primele exemple semnificative de gradini sunt cele aferente palatelor: Nonsuch Packwood House si mai tarziu Nonsuch. imitand animale si chiar oameni (preluare a stilului particular olandez). care erau aduse in fiecare zi din India. unde se punea problema transformarii gradinii monastice intr-o gradina a placerii. inchise intre ziduri. Parcul St James . in mod particular. • In perioada renascentista inca dominau gradinile de tip medieval.o faimoasa gradina stiintifica) GRADINILE ENGLEZE IN RENASTERE. avand radacini. pana in momentul definirii . in gradinile romane. Insulele Canare • tot in aceasta perioada au aparut si gradinile botanice personale pentru cresterea plantelor medicinale (exemplu cea a lui John Gerard de la Holborn . House. America. Andre Mollet. p . • Arhitectii peisageri reprezentativi: Inigo Jones. ierburi si fructe. • Momentul inceperii stilului renascentist englez este legat de numele lui Tudor (14851503) si de stilul architectural adoptat de el. olandez) Influente ale altor stiluri • Ideile aplicate la gradinile renascentiste au fost preluate din Italia si Franta (in mod special de la teritoriile stapanite de ducii de Burgundia). Wimbledon • Gradina individuala reprezentativa: Wilton APARITIA HORTICULTURII si a ARTEI HORTICOLE • coincide cu perioada domniei Reginii Elizabeth I -gradinile au fost foarte mult imbogatite prin introducerea de noi plante. p p j . Salomon de Caus • Gradini aferente palatelor . Theobalds. Hampton Court. de o importanta majora: Nonesuch. au mers paralel cu celelalte gradini europene. cu vegetatie fasonata in diferite forme.cel mai vechi parc existent.gradinii peisagere.

.• GRADINA IN BAROC GRADINILE CLASICE FRANCEZE – Preluarea elementelor geometrice ale gradinilor italiene italiene. are loc progresul geometriei si perspectivei ( Boyceau. partere florale. boschetele. capetele de perspectiva – toate fiind articulate cu constructia care domina ansamblul. Gaillon.Amboise. Ch Bl i G ill Chenonceaux – t terasare cu diferente mici d dif t i i de nivel (relief mai plat) – Valea Loirei – zona foarte impadurita – parcuri de vanatoare – a determinat defrisarea unor suprafete mari in f f care s-au amenajat parcurile castelelor – Gradina Franceza – dominatie totala asupra naturii. Blois. Mansart. formele patrate. le Notre – Tratat du jardinage selon le principes de la nature et de l’art) – Sunt utilizate ca mijloace de compozitie: axul central. imbogatite la nivel decorativ – Primele gradini – castelele de pe Valea Loirei .

CARACTERISTICI: • Parc pentru promenada. continuare a spatiului arhitectural in spatiul gradinii • Axele se intersecteaza in piete circulare sau elipsoidale (piete stelate) – element reluat de urbanismul Haussmanian – Rond Point / Place d’Etoile) • Stil complet artificial – parcuri foarte scumpe. dificila.mozaicuri • Geometria este imbogatita cu linia curba • Terase putin denivelate • Sistem de axe ce deschid perspective • Puternica legatura intre arhitectura si gradina – acelasi mod de gandire. Parcul Petrodvoret. • PROTOTIPUL GRADINII FRANCEZE: PARCUL VERSAILLE • Influente ulterioare in istoria gradinilor: Schonbrun. Hampton Court . necesita intretinerea permanenta. festivitati. spectacole • Decorativismul cu influente orientale (de tip “covor oriental”) – desene colorate din flori .

PIETE STELATE . •SIMETRIE FATA DE AXE •GEOMETRIE •AMENAJARE GRADATA •ALEI RECTILINII IERARHIZATE. CU DIFERENTE DE NIVEL MICI TERASAT.CARACTERISTICI PRINCIPALE • TRATAREA ARHITECTURALA A COMPOZITIEI •DESFASURAREA PE SPATII VASTE •AXA DOMINANTA CENTRALA SUSTINUTA DE UN CANAL DE APA •AXE SECUNDARE PERPENDICULARE PE CEA PRINCIPALA •TEREN TERASAT.

LE NOTRE – FIGURA REMARCANTA A EPOCII • Cel mai important peisagist francez al perioadei baroce • Principii compozitionale  Stabilirea unor proportii mari ale compozitiei  Stabilirea perspectivei dominante  Ordonarea gradinii dupa norme arhitecturale  M d l Modelarea terenului t l i  Modelarea unor volume mari vegetale. cat si prin varietate  Suprafete plane de apa – bazine si canale • Realizari: Parcurile castelor Vaux-le-Vicomte. Fontainbleau. SaintCloud. Sceaux si gradinile Tuilleries. Versailles. Saint-Germain-en Laye . constituite din arbori pozitionati geometric  R li Realizarea unei unitati de ansamblu atat prin preluarea id ti a i it ti d bl t t i l identica unor elemente. Chantilly.

cu atenuarea schematismului rigid.Italia •Principii: P i i ii • simetria • organizarea arhitecturală a spaţiilor • legătura dintre clădire şi grădină • elementele decorative construite • prezenţa sculpturilor • utilizarea vegetaţiei tunse •t teren cu relief în pantă sau accidentat li f î tă id t t • amenajare în terase succesive • cu forme geometrice regulate • susţinute de ziduri ornamentate • legate prin scări şi rampe g p ş p • compoziţia arhitecturală. după criterii ortogonale. caracteristic secolului al XVI-lea t i ti l l i l XVI l • trasee rectilinii sunt îmbinate cu linii ample. curbe .GRADINA BAROC .

• S-a renunţat la excesiva disciplinare a arborilor lăsându-i să se dezvolte liber.arh. precum şi prin i t i it t i i d bl i i strălucirea şi varietatea decorului. reflectând gustul pentru bogăţia decorului şi pentru efectele pitoreşti şi scenografice specifice epocii baroce. •Şi ornamentaţia grădinilor au apărut schimbări. mai sinuoase.arh. Acestei perioade îi aparţin numeroase creaţii. peisajul exterior participând în măsură mai mare la S au organizarea compoziţiei. peisagist Borromeo Count Carlo III Gradinile G di il sunt i t impresionante prin unitatea şi armonia de ansamblu. roci şi apă în mişcare (jocuri hidraulice şi muzicale).arh. înnobilat de numeroase opere de artă.arh. • Au apărut grotele artificiale.compoziţii arhitecturale în care se asociază statui. peisagist Tribolo Niccola grădina vilei Gamberaia (lângă Florenţa) . • Formele geometrice mai sobre ale decorului vechilor grădini au cedat locul elementelor ornamentale cu contururi mai dulci. • Dimensiunile grădinilor s-au mărit. peisagist Capponi Family grădina vilei Garzoni ( Collodi) . . ceea ce a contribuit la o bună legătură cu peisajul ambiant. printre care: g grădina Vilei Doria Pamphili (Roma) p ( ) grădina Vilei Aldobrandini( Frascatii). tinzând către transformarea în parcuri. peisagist Garzoni Romano Isola Bella (insulă în lacul Maggiore . • S-au multiplicat liniile vizuale. amenajată în 9 terase) .arh. muzicale) integrate într-o construcţie decorativă cu nişe (având de obicei şi funcţia de zid de sprijin). Maderno Carlo grădinile Boboli (ale palatului Pitti din Florenţa) . fântânile cu stânci şi „ teatrele de apă”.

DENUMITE “ALEGRETES”. VII. SAU UN PERETE ACOPERIT CU CERAMICA COLORATA.Portugalia avea in secolul XVII – UN PROFIL INDIVIDUAL • NU CULTIVA GRADINILE – PATIO • IN MICILE GRADINI INTERIOARE. “ALEGRETES”. ATAT DE IMPORTANTA ERA MANIERA IN CARE SE FOLOSEAU CA PIESE DE DÉCOR ACESTE AZULEJOS. ACESTE AZULEJOS AU FOST APOI DECORATE CU FLORI. SEZONUL FOARTE CALD. BAZINELOR TERASATE • IN SPATELE SURSEI DE APA SE AFLA DE OBICEI O CLADIRE AFLA. ACELE “AZULEJOS” ADUSE DE ARABI IN EUROPA. AZULEJOS” LA INCEPUT SIMPLE. PASARI SAU ARABESCURI IN CULORI VII. INCAT ELE DETERMINAU SPECIFICUL UNEI GRADINI • EPOCA BAROCA ESTE EPOCA PRIVILEGIATA A GRADINII 24 EUROPENE . CA SA SUPLINEASCA LIPSA FLORILOR IN GRADINA IN GRADINA. INTALNIM TEME SPECIFICE PORTUGHEZE. PRECUM CEA A PORTUGHEZE. CU COLORATA.

o percepere a elementelor Primul gest de ordonare a acestui stil se presupune a fi parcul Stowe structura pentagon (dupa structura miedievala ca de cetate) arh.mari si neleimitate Inceputul catre trecerea – STILUL LIBER I t l t t Castelul Howard .inceputul sec 18 . mister.GRADINILE IN SEC XVIII.aduna la un loc parcuri.XIX– STILUL NEOCLASIC SI ROMANTIC •Inceputurile stilului liber peisagist • Idea de intoarcere la anumite valori mistice • Aparitia stilului romantic (natura. constructii . lacuri. arh BRIDGEMAN contrazice unghiul drept ►alea de promenada Crearea unei zone libere Parterul inlocuit cu o pajiste Contrazicerea unor semne de limbaj Se desfinteaza ingradirea – plantatia este lasata libera 25 .fara compozitie . poveste) • Reapare ideea de minimalizare • Se constituie in Anglia – stilul liber/peisagist englezesc •suprafetele devin .

mai t i i t d b t l l i i tarziu. conservarea sau amenajarea de denivelari ale terenului si combinarea cu vaste suprafete de gazon. MINIGOLF. bazata p conservarea unor g pe portiuni autentice de padure.DEZVOLTAREA INDUSTRIALA PUTERNICA (POLUARE. impus de traditiile medievale si de d modelele renasterii si a b d l l t ii i baracului. HELESTEU 26 .EX: IAZ. SECOLUL XIX INSEAMNA O RAFINARE A STILULUI .TRASEUL ALEILOR DEVINE MAI INGUST.APA FOLOSITA IN MISCARE. grupari libere ale vegetatiei. dar cu atenuarea regularitatii schemelor clasice: absenta parterelor. INSALUBRITATEA ORASULUI) → PROMOVAREA PARCULUI “PLAMANUL VERDE AL ORASULUI”Apare parcul public – secolul al XIX lea (ex: Parc Buttes Chaumont – in NE Frantei) . introducerea d poteci neregulat serpuitoare. cursuri d de t i l t it i de apa. it de hit t l l B id initiat t difi i reprezinta o etapa de tranzitie. IN FORMA NATURALA . inlocuite cu simple covoare verzi.INTRODUCEREA UNOR ACTIVITATI SPORTIVE (GOLF. marirea l i t t in i tunderii b il i spatiului prin eliminarea zidurilor de incinta si inlocuirea lor cu santuri. fiecare element vegetal . permitand astfel legarea de peisajul inconjurator .•Stilul liber opereaza cu contraste. crearea de ritmuri numai aparent naturale.3m . a constat i suprimarea t d ii arborilor. CRIKET) . contrast •Gradiile englezesti – compozitie p g p peisagistica libera.volumetrie. in care arhitectul intervine prin trasarea de alei. •Planurile i t Pl il intocmite d arhitectul englez Bridgeman. absenta canalelor si. cu pastrarea axei centrale dominante.care a i iti t acste modificari. special plantat si ingrijit •Incercarea de schimbare a aspectului formal al gradinii. AJUNGE LA 2 .

filosofie (ex. John Milton – Paradisul pierdut – Pictura de peisaj – Claude Lorrain – Politica – monarhia este inlaturata – se deschid alte orizonturi • Contextul favorizeaza ROMANTISMUL – reactie impotriva p rigiditatii.J. Rousseau – La nouvelle Heloise.• STILUL LIBER – GRADINILE PEISAGERE ENGLEZE • Se dezvolta in a doua jumatate a secolului 18 – intr un context intr-un generat de puternice schimbari produse pe parcursul inceputului de secol: – Extinderi catre orient – China.J. exactitatii – predispozitie spre visare. – confucianism) – Aparitia industriei – se promoveaza alte tipuri de peisaje – Curente filosofice noi – aduc in discutie dragostea fata de natura – Blaise Pascal – Literatura – dorinta intoarcerii catre natura . emotie . si occident – America – influente in arta – gradinile chinezesti.

Green Park. vegetatie acvatica – Se mizeaza pe efecte – culoare. induce EMOTII – spatiu ce contine mesaje. contraste de lumina si culori – Utilizarea apei – helestee. talie. poduri. a aranjat terenul in scene romantice – cu chioscuri. textura Elementele decorative sunt romantice – obeliscuri. Hyde Park. continua Inserarea de grupuri vegetale decorative – colorit. P t l d i Parcurile Bl h i si Ch t il Blenheim i Chatsworth – arhitectul B th hit t l Brown – St James Park. arcuri de triumf – Contururi estompate. Kensington Gardens – lant de gradini si spatii publice din centrul Londrei – Micul Trianon – Versailles .• Stilul liber – promoveaza NATURA. simboluri • PRINCIPII COMPOZITIONALE: Contrazic axialitatea. ruine. volumetrie – – – – – • Exemple: – Parcul Stowe – arhitectul englez Kent – a eliminat formele regulate. grote. Teren denivelat. apa curgatoare. lumina. pagode. temple. necontrolat Alterneaza zonele de lumina puternica cu zone de umbra intensa Plantatia majora – fluida. realizeaza SCENOGRAFII.

Buttes – Chaumont. Monceau. – Perioada parcurilor urbane – Parcurile Montsouris. – Central Parc – New York – aparitia orasului industrial democratic (Haussmann – Paris) . democratica – Tendinte: • O noua configuratie a spatiului public in relatie cu spatiul privat • Noua arta urbana include realizarea de gradini si parcuri publice • Dezvoltarea interesului pentru o arta a gradinilor private. Bois de Boulogne. urbana. Bois de Vincennes – Paris g – Parcul tete d’Or – Lyon – proiectat de fratii Buhler. amenajari de tipul rozariilor – Are loc o rafinare a stilului – Contextul: tripla revolutie – industriala.SECOLUL XIX – observatii teoretice asupra efectelor si principiilor compozitionale – Se dezvolta gradinile botanice.

GROTE . INTERVENINDU-SE MODIFICARI DE DETALIU. IN CARE ELEMENTELE NATURALE SI CELE CONSTRUITE SUNT IMBINATE IN PEISAJE CU CARACTER NATURAL  EXCLUDE SIMETRIA SI ECHIVALENTA. PENTRU REALIZAREA ARMONIEI FORMELOR TERENULUI SAU PENTRU CREAREA UNOR EFECTE PEISAGISTICE PITORESTI – ADANCIREA VAILOR. INTRODUCEREA ROCILOR IN COMPOZITIE. CONCAVIZAREA PELUZELOR (VALONAMENTE) ETC. SUPRAINALTAREA COLINELOR.TRASATURILE COMPOZITIONALE ALE GRADINII PEISAGERE:  REZUMAND ESENTIALUL. OC . SE FACE IN TERENURI CU RELIEF VARIAT. REUNIND ADESEA IN ACELASI TERITORIU ELEMENTE DE PEISAJ PE CARE NATURA LE REALIZEAZA DISPARAT  SOLUTIA DE AMENAJARE SE ADAPTEAZA CONFIGURATIEI NATURALE A TERENULUI: TERENULUI RELIEFUL ESTE IN LINII MARI RESPECTAT INTERVENINDU SE NUMAI CU RESPECTAT. 30 .  PENTRU IMPRESIA DE NATURALETE. CASCADE. C PANTE LINE. STILUL PEISAGER AL GRADINILOR SE CARACTERIZEAZA PRIN COMPOZITIA LIBERA. PRIN CREAREA DE MASE DE ROCI. IMPLANTAREA DE ROCI. UNITATEA REALIZANDU-SE PRIN EHILIBRAREA SI COMPENSAREA ELEMENTELOR COMPONENTE  IMPRESIA GENERALA ESTE ARANJAMENTUL PITORESC SAU NEREGULARITATEA CU ASPECT NATURAL. SU CO O . CREAREA DE O . DUPA MODELELE OFERITE DE NATURA VARIAT NATURA.

CONTURAND ARII LARGI. . SCARI. ACESTEA SE INTEGREAZA PEISAJELOR CREATE. CHIOSCURI. PALCURI. MICI TEMPLE SI UNELE MONUMENTE EVOCATOARE ALE GLORIEI TRECUTULUI ANTIC. 31 . RUSTICE. FANTANI. PARAIE. RAURI. UNDE DESENUL ALEILOR SE IMPUNE PREGNANT IN CADRUL VIZUAL)  IN GRADINILE PEISAGERE CONSTRUCTIILE DECORATIVE SUNT FOLOSITE IN NUMAR MAI MIC SI INTOTDEAUNA IN ARMONIE CU PEISAJUL CREAT: PODURI. CREATE FARA OSTENTATIE COMPLETANDU LE SI IMPRIMANDU-LE ANUMITE OSTENTATIE. CASCADE – OCUPA UN LOC IMPORTANT IN COMPOZITIE. PITORESTI.  PLANTATIILE RESPECTA FORMELE NATURALE DE CRESTERE A VEGETATIEI SI GRUPARILE NATURALE: MASE CU CONTURUL NEREGULAT. PAVILIOANE RUSTICE. ELE URMEAZA FORMELE RELIEFULUI SI SUNT ASTFEL AMPLASATE INCAT NU SE SUPRAPUN CU LINIILE DE PERSPECTIVA ( SPRE DEOSEBIRE DE STILUL CLASIC. IMPREJURIMI CU CARACTER RUSTIC. UNEORI RUINE. DESENAT IN LINII SINUOASE. COMPLETANDU-LE IMPRIMANDU LE TRASATURI: ROMANTICE. APELE NATURALE SAU CREATE ASEMENEA CELOR NATURALE – LACURI. ECHILIBRAND COVOARELE INTINSE ALE PELUZELOR INIERBATE.  VEGETATIA ARBORESCENTA ESTE ASTFEL ORDONATA INCAT CREAZA LINII DE VEDERE INTERESANTE CATRE DIFERITE ZONE ALE PARCULUI SI CATRE PEISAJUL EXTERIOR  ALEILE AU TRASEU LIBER. EXEMPLARE SOLITAERE DE ARBORI SI DE ARBUSTI SUNT DISPUSE CU MULTA VARIETATE IN PLANURI SUCCESIVE. ZIDURI. ELE SUNT ARMONIZATE CU FORMELE RELIEFULUI SI CU VEGETATIA.

STILUL MODERN . nu s-au sudat într o compoziţie nitară dar au trezit interesul pentru posibilităţile mai variate pe care le oferea o astfel de asociere • primele amenajări mixte s-au făcut în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea în Franţa.mixt (eclectic) in arta gradinilor • reuneşte caracteristicile grădinilor rectangulare şi a celor t t i ti il ădi il t l i l peisagere • a apărut ca urmare a cerinţelor epocii fără a putea fi atribuit unui epocii. la Paris: BAGATELLE. MONCEAU . creator anume. a dus la îmbinarea celor două metode de compoziţie în cadrul aceluiaşi parc • iniţial aceste transformări n s a s dat într-o compo iţie unitară. • transformarea peisageră a unor vechi amenajări clasice cărora nu li s-a putut schimba în totalitate caracterul.

numit şi stil compozit. peisageră liberă restul amsamblului .CARACTERISTICI .Stilul mixt. amenajare geometrică centrele de compoziţie Intrările  zonele situate în lungul unor axe principale de perspectivă unele inserţii importante de alei spaţiile din vecinătatea clădirilor se amenajează geometric manieră liberă. se caracterizează prin:  rezolvarea unor zone ale parcului sau grădini în stil geometric şi a altora în stil natural cu tranziţii natural. armonioase între ele. alcătuind un ansamblu unitar.

 ordonarea compoziţie într-o manieă mai simplă. ansamblurile de partere. grupuri şi exemplare izolate repartizate în mod echilibrat. Astfel. decorate cu rabate de flori şi bazine geometrice pot fi încadrate de peluze în care vegetaţia arborescentă este dispusă liber: masive cu liziera neregulată. . dar nesimetric. între zonele cu rezolvări stilistice diferite nu există o diferenţiere netă în toate aspectele compoziţionale  îmbinând unele elemente comune amenajărilor peisagere  sectoarele tratate regulat se leagă firesc şi armonios de cele libere. de o parte şi de alta a parterelor.

mai ales în cazul suprafeţelor vaste. moduri iţi tili ti ă f ă d d i diferite de asociere a elementelor de construire a peisajului  unitatea compoziţiei se realizează prin : modalităţile de organizare spaţială  modelările de relief  aranjamentul plantaţiilor. cu o mare capacitate de primire a vizitatorilor vaste vizitatorilor. . prin:  varietatea scenelor de peisaj în care se p îmbina deopotrivă aspecte p j pot p p ale ordinii estetice geometrice( până la exprimarea caracterului arhitectural) şi aspecte pitoreşti sau romantice  succesiunea zonelor d t i l de tranziţie stilistică oferă. de asemenea. un parc mixt poate avea mai multă atractivitate.  stilul til l mixt permite o mai mare libertate a soluţiilor i t  el se adaptează mai bine cerinţelor de amenajare a parcurilor publice multifuncţionale  cuprinde numeroase dotări şi sistematizări secundare.

În general.cu sute sau mii de vizitatori  platforme generoase în faţa clădirilor semnificative ale parcului sau în jurul unor obiective decorative majore ca lucrările de artă monumentală sau fântânile-spectacol. nu a f t l ădi il b til l ti fost utilizat foarte mult în secolul XX . pentru tratarea geometrică care:  poate asigura monumentalitatea  pune mai mult în valoare construcţiile( ce ocupă cel mai adesea tocmai partea centrală a ansamblului) permite p o e transversale largi pe e profile a s e sa e a g necesare accesului la echipamentele pentru spectacole  manifestări sportive p  expoziţionale. tratarea geometrică este mai substanţială la scuaruri şi mai g g diminuată la parcuri( peste 20 ha) unde caracterul peisager poate ocupa până la 60-70% din totalul suprafeţei. De ţi t t i faptul ă în D reţinut este şi f t l că î cazul grădinilor urbane.Caracteristica ce defineşte noul mod de amenajare a grădinii  optarea în zonele reprezentative şi în cele destinate marelui public. stilul geometric.

dit ţi Preluând din cele două stiluri asociate într-o singură compoziţie. dispunerea suprafeţelor de apă) . g p ţ . elementele decorative dezvolta o gama variata de posibilităţi. p p ţ p )  unde perspectivele lungi sunt evitate  unde construcţiile nu mai au amploare şi sunt reduse ca număr  unde se crează ambianţa adecvată pentru plimbarea solitară  evadarea din urban şi cotidian  contemplaţie  meditaţie.tratarea liberă : părăseste centrul major de interes al compoziţiei  organizarea circulaţiei  a spaţiilor funcţionale  natura este de tot mai puţin prelucrată sau chiar acuzată( prin sistematizarea verticală.

paleta cromatică a florilor atinge cota maximă (ocupând partere. succesiuni de terase)  arbuşti şi arbori sunt aleşi d ă ofertele decorative b ti i b i t l i după f t l d ti  posibilităţile de prelucrare a coroanei p p  se acuză perspective  se crează fundaluri (pentru construcţii sau sculptură)  se caută ritmuri si armonii in mineral/vegetal  în zonele destinate evadării din urban. PECKOVER GARDEN-ANGLIA . se va urmări în schimb. Brodsworth Hall and Gardens 5. cu predilecţie. 1 BAGATELLE GARDEN PARIS GARDEN-PARIS 2. ”naturalul” EXEMPLE 1. Alton Towers Garden 6. VILLA EPHRUSSI – Coasta de Azur 8. PARC HAMBURG-WINTERHUDE 4. PARC MONCEAU-PARIS 3. THE OLD ZOO GARDEN-ANGLIA 10. “pitorescul”. bulingrine. 8 CARMEN DE LOS MARTIRES SPANIA MARTIRES-SPANIA 9. p ş ş g  în partea de primire reprezentativă. CIMBRONE GARDEN-ITALIA 7.Vegetalul  se supune şi el aceloraşi reguli.

intr-o •transforma o idee intr-o compozitie structurala de factura postmoderna •Din punct de vedere geometric. 2.•GRADINA POSTMODERNA incurajeaza pe proprietarii de gradini sa descompuna gandirea lor preconceputa si sa creeze in noi moduri / conceptuale. •Gradina este utilizata pentru a experimenta cu noi materiale si noi geometrii p p g . Martha Schwartz 8. PARIS-Bernard Tschumi 4. Parcul VILLETTE. Gradina InstitutuluiWhitehead. GRADINI POSTMODERNE 1. postmodernismul este asociat cu geometric deconstructivismul geometric. “ jardin de Tarot” -Niki de S “Le Saint-Phalle 5.Cardasis Dean 7.PARC 1 PARC ANDRE CITROEN Allain Provost Gilles Clement CITROENProvost.pentru a amplasa “poezia de beton”. Martha Schwartz . “A plastic garden”. ptr a utiliza “plante netraditionale”.arh. Albert KAHN Garden-Paris 3. Gradina resedintei DICKENSON-arh. atipice. pentru a: “construi o camera de sticla”. “Durfee garden”.Cardasis Dean 6. ptr a transforma ceva in altceva (ex: un paviment intr o fantana).

un pârâu cu cascadă • stânci colţuroase.Gradina Japoneza Folosind toate elemente din natură. fie pentru crearea anumitor scene de peisaj: grădină montană. pietriş • arbori şi arbuşti. grădină aridă.sarbatoarea Prunului Inflorit – “Cel care infrunta gheata” Februarie Cel gheata -Martie – luna florilor de piersic. iulie – lotusi. aridă . gradina se supunea • astronomiei (inceputului anului corespundea cu trezirea la viata a gradinii) -Februarie . arbuşti • florile erau folosite diferenţiat. noiembrie si decembrie – camelia si floarea de ceai -reguli compoziţionale si sensuri simbolice • munţi. fie pentru reconstituirea unui peisaj complet la o scară redusă. Octombrie – crizanteme (emblema multor imparati japonezi). august si septembrie– hibiscus. Aprilie – sarbatoarea ciresului japonez -Mai. grădină de muşchi. coline • un lac cu insule. Iunie – stanjeneii. pietre rotunjite • nisip.sarbatoarea glicinelor Fuji (muntele Fujiiama / dupa numele celei mai vechi familii “camp de glicine”).

“Iarba de mlastina” – pietre plate si vegetatie acvatica . • Î grădinile mari erau prezente şi elemente construite: În • poduri • pavilioane •l t lanterne d piatră( după modelul corean) de i t ă( d ă d l l ) • ansambluri decorative din coloane de lemn •Anumite grădini erau concepute pentru ceremonialul ritual al ceaiului. Decorul mai sobru şi special constituit pentru a induce starea spirituală pregătitoare ceremoniei cuprinde: • plante sempervirescente • roci / pietre rituale (in grupuri de 3.5. mai mici şi mai intime acestea sunt alcătuite din mai multe secţiuni pe care vizitatorul le intime. sugerează peisajul ţării. secţiuni.7. parcurge succesiv.“Gradina de rau” – pietre si cascade .10) • garduri • porţi interioare • în ultima secţiune este amplasat pavilionul tradiţional Tematica: . prin aranjamentul apelor şi rocilor.“Valurile marii” – nisip greblat Valurile marii .• Multe din grădinile japoneze. constituit din insule cu munţi şi oceanul care le înconjoară.

gradina palatului. gradina Kara San Sui . gradina miniaturala.Gradina-schita So – alaturi de celelalte doua trepte de manifestare. cercul nu lipseste – este eul contemplatorului care prin meditatie se identifica cu gradina si devine un tot un microcosmos) – este tipul ideal al tot.proclama in spirit zen budist simplitatea ca norma estetica . Gradina Shibumi (gradina bogat ornamentata)– propune lux si rafinamentul Tipuri de gradini specifice: gradina t Ti id di i ifi di templului. gradina daimionilor (aristocrati feudali). Gradina Cha No Yu (gradina austera) . gradina Bon Chei. care se regasesc in toate artele japoneze: S Shin – stilul maret. Gyo 2. G – stilul intermediar.Forma superioara de realizare – Gradina Kara San Sui – Ryoaanji= suprafata dreptunghiulara acoperita cu nisip greblat. gradina ceremoniei l l i di l t l i di i i ceaiului.1. gradinii iluzorii . cu un grup de 3 pietre ce se unesc sub forma de triunghi.

forme rotunjite. gradat. arbuşti de ceai. etajate. prin engawa di l il i t la i .• • • • • În grădinile japoneze. sugerează elemente inerte ale peisajului (roci.tip exercitiu prin care se dobandea linistea. munte). echilibrul. prin gradina.argint. camelii. vegetaţia era perfect integrată peisajului. buxus) . pini. combinate în variate compoziţii volumetrice. mase de arbuşti supuse tunderii simbolizează formele valurilor mării sau peisaje colinare. bambus. un pavilion cu engawa Cha Se Ki unde se oficia ritualul ceaiunlui. ienuperi.verde Preotul budist zen Soami – sec. ferigi. omul se detasa ca sa fie apt de a participa la ceremonial . azalee. drumul strabatut de la intrare. În Î aranjamentul spaţial al grădinilor s-au j t l ţi l l ădi il introdus arbuşti modelaţi prin tundere (camelii. fac parte din decorul vegetal tradiţional alături de numeroase specii de flori. azalee. legaţi de cultul religios. pana in pavilion era lent. p j Gradina pavilioanelor:aur. 15 – creatorul gradinii Kara San Sui (“Peisajul apei secate”) la Kyoto – apareau pavilioane destinate ceremoniei ceaiului (practica zen budista .rosu. pe aleile cu pietre l pas. iubirea si intelegerea fata de oameni si lucruri) – compozitie care cuprindea trei zone: o zona de acces. o gradina. muşchi. cireşi japonezi. ovalizate.

ISTORIA GRADINII IN ROMANIA -obiecte de cult si podoabe ce stau marturii ale culturii plantelor ornamentale pe teritoriul Romaniei inca din epoca dominatiei romane. -inca din 1552 sunt introduse “sanctiuni” pentru protectia spatiilor verzi in Transilvania. dar si estetic. s-au s-au dezvoltat.In cetati – formatiuni urbane feudale – gradinile ocupau suprafete mici si aveau in special caracter utilitar. TIPOLOGII: -Gradina monastica -Gradina palatelor/castelelor p -Gradini de conace/mosii . cu containere si ghivece la balcoane si ferestre ferestre. plante folosite. mestesugarilor instariti si pe langa manastiri. Acestea erau aranjate in forme dreptunghiulare. Alba Iulia o gradina amenajata in terase si decorata cu plante ornamentale. .sec al XVI lea gradinile s au inmultit si s au dezvoltat Scrierile vremii semnaleaza la XVI-lea. a severitatii cu care erau pazite. .Mici gradini decorative se gaseau pe langa locuintele boierilor. -Gradul de dezvoltare al artei gradinilor rezulta si din modul lor complex de amenajare. nobililor. din suprafata intinsa pe care o cuprindeau adeseori din diversitatea sortimentelor de adeseori. sau ale vechii civilizatii grecesti din coloniile d l M l iil de la Marea N Neagra. .

GRADINA CU TEI PARCURI si GRADINI: CISMIGIU. GIAFER). GRADINA BOIERULUI VACARESCU. GRADINA UNIVERSITATII GRADINA UNIVERSALA. TITAN. GRADINA OTETELESEANU. CAROL. GRADINA ZUGRAVULUI. IOANID. GRADINA UNION. GRADINA SPIREA. HERASTRAU. GRADINA BANULUI NICOLAE BRANCOVEANU. GRADINA SUTU. VENUS TINERETULUI TITAN VENUS. GRADINA BARATIEI. C GRADINA LUI MATEI. G GRADINA CU DUZI.“GRADINI PIERDUTE” – MUNCIPIUL BUCURESTI GRADINA RASCA. GRADINA BLANDUZIEI (GAGEL. TINERETULUI. GRADINA CU CAI (GAEFER. GRADINA RUDENILOR. GRADINA STAVRI. EDISON). MAVROGHENI. GRADINA MAVROCORDATILOR GRADINA MAVROGHENI GRADINA MAVROCORDATILOR. GRADINA FRUNZARESTI. GRADINA DOMNEASCA. HERASCA. etc .

III13TEMPUS Nitschke. Scrieri despre arta. Ed. Buc. Benedikt Taschen Verlag Gmbh & Co KG. Tubingen. 1994 II 39 DBI Wiese. Parcuri si gradini in Romania. Carmazinu. Relating Architecture to Landscape. Vol I : Filosofia gradinii si filosofia in gradina. Ecole Politechnique de Lausanne. Parc. Stuttgart. Rica. Ernst Wasmuth Tubingen 1982 Wasmuth. Cacovschi.BIBLIOGRAFIE – PEISAGISTICĂ . Jan. Garrett. Das Gesamtwerk des Gartenarchitekten und Stadteplaners. 1987 I 8588 Aubry. Cărti Biblioteca UAUIM III14TEMPUS Pigeat. Begedis. Arhitectura ca mijloc: O reacreditare a lemnului ( Licente ). NY.1999 Spon 1999 II 2484 Eckbo.Presses Universitaires de France. Amelia. Lausanne. Buc. Ed.Wasergarten. Paris. Ed. 1967 L 2 Costescu. Ed. E & FN Spon. Meridiane. 1969 . II 38 DBI Plumptre. Darmstadt. Meridiane. Frederic. Jennifer. Arhitectura peisajului. villette. dr. Londra. Buc. Citadelles & Mazenod 1992 Martin. Stiintifica si Enciclopedica. Townscape. V. Peisajul estetic vitalizant. 1991 I 2413 Charageat. Rosario. Londra. architectures. 1989 III 3003 Vaisseau de pierres.Note de curs – conf dr arh Cerasella Craciun conf. The Landscape We See. Berlin. Jean Paul. Tehnica. Gordon.Marguerite. Stiintifica si Enciclopedica. 1988/89 I 9722 Birksted. Tehnica. 1993 ). Carmazinu.Georg Olms Verlag. 1978 I 8581 Assunto. John Ormsbee. Paris.1962 I 5486 Cacovschi. Bucuresti. Gerhard. 1961 II 165 Marcus. Ed. Peisaj natural. paysage et implantation. Der Engliche Garten zu Worlitz. 1990 I 27 DBI Rode Auguste. George.14 Promenades dans Prague Begedis Editions Universitaires 1988 Coster 14 Prague. Parcs et jardin contemporain. Didactica si Pedagogica. Ed. 1989 I 1907 Cullen. Peisajul estetic vitalizant. Berlin. Buc. Champ Vallon. 1979 III 3204 The Edwardian Garden. Site. 1978 III44TEMPUS Martin Jennifer L’art des Etats-Unis. Deutsche Verlags-Anstalt. arh. 1988 II 2123 Simonds. UAUIM. L art Etats Unis Paris Mazenod. 1987 I 9238 Preservation of the european arhitectural heritage (g p g (gardens of historic interes).L’Art des jardins. Apropos de …8 – 1988/89. V. peisaj uman. Le jardin Japonais. Gartenkunst und Landschaftgestaltung in Japan. Buc.ville. II 3635 Arboricultura ornamentala si arhitectura peisagera. Conrad. 1995 II 44 DBI Hinz. Un capitol de arta europeana. McGraw – Hill Book Company. Gunter. Vol II: Gradini si Ghetari. Koln. Buc. Peisajul ca scop. Ed. I 8321 Pavel.Editions Universitaires. Buc I 5486. Paris. The Architectural Press Ltd. Adrian. Seyssel. Peter Joseph Lenne. 1958 I 9077 Coster.

. Sculptures with the landscape II 165 Parcuri şi grădini din România I 9722 Relating architecture to landscape I 9238 Preservation of the European Cultural heritage. Amenagement des espaces verts urbains et du pazsage rural.The Landscape We See. Arhitectura peisagera.Ed.Spatiile verzi in sistematizarea teritoriului si a localitatilor. Couleurs eclatantes pour un jardin contemporain. Ed.Istoria gradinilor si parcurilor. Nori et Sandra . Dan. Paris. Selaru. 1998 Sonea.L.Ni l Vl di i C d d b Nicula.F. Pearson . 003 Iliescu. espace et illusion II 5678 How. James si Ochme.Parcuri si gradini din Romania. Dan. Henry. Buc. Ceres.Arboricultura ornamentala. Ailincai..M.Palade. Timisoara. Histoire.Booth. Henry. Ed.. Jean-Luc.. Le Lecons du Jardin Zen. Le jardin – une surse inepuisable d'inspiration II 5677 Pope .. Terence . composition. 1983 CAR L 163 NIC . A.2003 Marcus. R. EDP. 1998 escu.Floricultura. d Ce es. Sculptures in Landscape III 3725 Lecons de Jardins a travers l'Europe II 5680 Borja.Cacovschi. Gardens of historic interest III 3724 Le Jardin II 2484 The Landscape We See II 3904 Spaţii verzi II 5472 Amenagement des espaces verts III 1923 Der grose Gartenkatalog II 5676 Grădina de locuit II 3635 Arboricultura ornamentală şi arhitectura peisageră ş p g I 5733 Espaces verts et urbanisme III 3003 Parc-Ville Villete II 3245 Sites et Sitologie III 1733 Handbook of urban landscape I 3306 Environmental design I 9597 Ecologie urbaine III 3724 Conran. Henry. tectu a peisagera. Bucuresti. 1995 I 4224 Preda. Basic elements of Landscape Architectural Design. . espace et illusion CAR II 5094 BOO . Peisajul estetic vitalizant. Le jardin – une surse inepuisable d'inspiration II 5677 Pope . Grand.Eckbo.A.. New York : McGraw . A.F. Terence . 2001 II 5472 . Bucuresti. 1979 III 3724 Conran. Ed.V. Wolfgang.Tec & Doc. 1973 Selaru. M. Bucuresti. Garrett. Orasul vazut ca supermarket fata in fata cu arhitectura peisajului [Li l t k tf t i f t hit t i j l i [Licente].1979 Visoiu. III 3723 Moore. Nori et Sandra .Ceres. Pavel. Gardening with water H J iO h W lf G d i ith t I 3169 Jardin privees Modernes III 3723 Henry Moore. Pearson . 1984 Preda. Carmazinu. elements construits. III 3723 Moore. Henry. Norman K.. 1978 CAR II 2484 ECK . Cod de bare vs fi d i b O fir de iarba.. Ed. I Rotterdam : Elsevier Publishing Company. Elena . Mirton. Lavoisier. Dagmar.Bucuresti. 1958 Muja. V.Flori cultivate in gradina. ed. Ed. Vladimir. Couleurs eclatantes pour un jardin contemporain. Bucuresti. Le Lecons du Jardin Zen. Bucuresti : Editura Stiintifica si Enciclopedica..Arhitectura peisagera. Tehnica. Bucuresti .Hill Carti editate in lb romana Iliescu.N. Didactica si Pedagogica. Ed. Ceres.• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Larcher.Arhitectura pe sage a.. S. 1973 II 3635 Arboricultura ornamentala si arhitectura peisagera. Buc. Elena.Ceres. Ceres. 2002 CAR I 5486 CAC . B t ] Bucuresti : U i ti Universitatea de it t d Arhitectura si Urbanism " Ion Mincu ". Sculptures in Landscape III 3725 Lecons de Jardins a travers l'Europe II 5680 Borja.

(pag. (in curs de aparitie 2011) Carte – Libraria UAUIM – subsol sau Biblioteca uAUIM:’’METABOLISMUL URBAN. IN ANALELE ARHITECTURII. Articol: ‘’REZONANTA. 2008 Articol: “MOBILITATEA . 288-304). (125 pagini in Format A5. in Horticulture . FUNCTIE. Editura Universitară “Ion Mincu”. ISSN 1844 766X. Cluj Napoca. g ). antropic şi cultural.32-33). Cercetarea Gradinilor disparute din Muncipiul Bucuresti” (pag 82-84). din Revista Urbanismul. Articol: “MACROSCAPE”.83-85). . pag. (pag. . ISBN 978-973-1884-44-8. 2010. Bucuresti. .90-93). 2008. Bucuresti. nr. in Sectiunea „Bucuresti Metropola a Sec XXI”. Anul XV. RAPOARTE.01-02. articole – CERASELLA CRACIUN – www. Veterinary Medicine. DISTANTA. MNAC. nr. Design.Bulletin of University of Agricultural Sciences and pag. nr. in publicatia g . Electronic ISSN 1843-5394 Articol “UNCONVENTIONAL SOLUTIONS TO NEUTRALIZE THE EFFECT OF INFRASTRUCTURE ON THE HUMAN METABOLISM METABOLISM” (coautor. Print ISSN 1843-5254 (Cod CNCSIS: 862). 2009 ISSN 2067 – 4252 (Cod CNCSIS: 257) Articol “METHODES OF ANALYSIS. „Proiectul GRADINI PIERDUTE. REPER SI RITM URBAN’’. ARHITEXT. editie ingrijita de Catalin Ţ Ţ Ţ ( p g. ISBN 978-973-1884-14-1(Cod C CS S S (C CNCSIS: 257). in Numarul Tematic: A-Ritmii si E-proportii. in Analele Arhitecturii. Arhitectura.. ( O G S (366 pagini in Format A5.ro 19 2009-07-27 SANATATE SI PATOLOGIE URBANA” (pag 79-82). Bucureşti. pag. Sectiunea Publicatii.3/septembrie 2009. alaturi de prof. O ABORDARE NECONVENTIONALA A ORGANISMULUI URBAN’’. (pag..3/septembrie 2009.880-885.ro • • • • • • • • • • • • • • • • • Carte – Libraria UAUIM : “Culegere de documente legislative în domeniul peisajului natural. în lucrarea “PREOCUPĂRI RECENTE ÎN PLANIFICAREA SPAŢIALĂ. Nr. B l ) 978 973 1884 44 8 Bucureşti 2009 ti Articol: „PEISAJUL SI CRIZA ECOLOGICĂ A ORAŞULUI”. ACCENT. 15 octombrie -15 noiembrie 2008) Carte – Libraria UAUIM : „ARTA IN SPATIUL PEISAGISTIC. Articol: “GRADINI DISPARUTE”. Capitolul: “CONTURAREA UNUI MODEL DE ANALIZA SI diagnosticare de tip neconvenţional” (pag. . din Revista Urbanismul. Print ISSN 1843-5254 (Cod CNCSIS: 862).” (Editie coordonata).2/februarie 2009. Bucuresti. Rubrica „Studiul de Caz. 2009. ISBN 978-973-1884-07-3 (Cod CNCSIS: 257). Arhitectura. Serie Noua. Nr. nr. prezentata in expozitia organizata la Teatrul National Bucuresti. ( Argument. (FAR XXI).880 885.. în amenajarea teritoriului şi în urbanism”.. ISBN 978-973-1884-83-7.Carti. Galeria ¾. Ancu Dinca). Editura Universităţii de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”. ISSN 1844 766X. Editura Universitara “ ) “Ion Mincu”.Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine. capitole din carti.Trecut si Prezent”. RECIPIENT SI GENERATOR DE PEISAJE DESTRUCTURATE SI DESTRUCTURANTE”. in Sectiunea „Bucuresti Metropola a Sec XXI”. in numarul tematic Bucuresti – 550 ani. STRUCTURA SI CONFIGURATIE IN ORAS. color).869-879. Arte. postat pe http://www stopco2 ro .05/2008. Studii si cercetari stiintifice de arhitectura si urbanism.stopco2. Peisajul .1/2009. 2009 Articol “BUCURESTIUL. ianuarie – februarie 2008.. in revista Forumul Academic Roman (FAR XXI).58). (pag. 2009 Volume 66 (2). g j Sarbu si Gabriel Pascariu. 2008 (lucrare selectionata de un juriu international la BAB . 2009 Articol: „ORASUL DURABIL SI PEISAJUL”.. in Numarul Tematic: Mobilitate Virtuala ARHITEXT. Design. Bucuresti. DIAGNOSIS AND THERAPY IN THE HUMAN SETTLEMENTS’ LANDSCAPE”. 2 / februarie 2009. Editura Universitară "Ion Mincu". Bucuresti. ELEMENT DE COEZIUNE AL VIEŢII COMUNITARE.TRANSFORMARE ŞI METAMORFOZĂ ÎN METABOLISMUL URBAN“. in numarul tematic Bucuresti – 550 ani. format A5. in revista Forumului Academic Roman. 2009 Volume 66 (2).BIANUALA DE ARHITECTURA Bucuresti. ISSN 1842-7723 (Cod CNCSIS: 257). SPRE CONFLUENTA TENDINŢELOR EUROPENE CU PRIORITĂŢI NAŢIONALE” (366 pag. Electronic ISSN 1843-5394.nr. Anul XV. in Horticulture . color). alb-negru).cerasellacraciun.19 iulie 2009 07 27 DESCOPERA BUCURESTI” http://www. Cluj Napoca. Arte. ISSN 1842-7723 (Cod CNCSIS: 257). Studiu de Caz: Arta Murală şi Tehnica de Artă Graffiti/Stencil. INALTIME. Rubrica „Bucuresti in Context European”. Serie Noua. Articol “DESCOPERA GRADINILE PIERDUTE DIN BUCURESTI”.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->