Universitatea Tehnică “Gh.

Asachi” Iaşi Facultatea de Construcţii şi Instalaţii
Master Reabilitarea Infrastructurii Transporturilor Sectia : CFDP; Grupa: 3412

PROBLEME SPECIALE DE GEOTEHNICA SI FUNDATII

Indrumator: conf.dr.ing. Ancuta Rotaru Intocmit: Soucaliuc Iulian-Paul Stanei Constantina Petra

2010-2011

1.Aspecte generale 1.1 Definirea materialului
Pamantul armat este un material de constructie rezultat din asocierea fizica si conlucrarea structurala a unui material granular necoeziv sau slab coeziv, capabil sa suporte actiuni ce induc solicitari de tipul compresiunii si forfecarii, cu un material de armare, capabil sa suporte si intinderea. Notiunea de ,,pamant”, in sensul masivelor de pamant armat, se refera la materialul de umplutura, natural sau de origine industriala, de regula granular, necoeziv sau slab coeziv, care formeaza corpul propriu-zis al acestora si in care se inglobeaza armaturile. Materialul granular fiind incapabil sa preia eforturi de intindere, acestea vor fi transmise armaturilor prin frecarea dintre cele doua materiale, in zonele de contact. Armaturile sub forma de benzi, fire, retele de foi etc. sunt realizate din materiale durabile, nealterabile in timp, ce au capacitatea de preluare a eforturilor de intindere. Prin comparatie cu umplutura (materialul granular), armaturile prezinta coeficienti de frecare suficient de mari pentru a permite transmiterea eforturilor de intindere de la materialul granular, la elementele de armare. Orientarea armaturilor se face dupa directiile in care eforturile de intindere din masiv sunt importante.

1.2 Scopul utilizarii
Initial, conceptul de pamant armat era atribuit unui nou material de constructie: • fie cu rol de ranforsare in cazul unui teren de fundare slab substituindu-se atat unor solutii de fundare de adancime cat si unor metode de imbunatatire a terenurilor (ambele costisitoare); • fie cu rol de sprijinire a unor masive de pamant altfel instabile inlocuind structurile de sprijinire clasice (ziduri de sprijin de beton, beton armat) sau ancoraje. In acest sens stau marturie numeroase lucrari executate incepand cu anii 60’ in care aplicatii Ale pamantului armat s-au dovedit viabile structural si economic pentru (fig.1) : • • diferite lucrari la cai de comunicatii terestre ce traverseaza zone instabile de versanti sau constau din ramblee inalte fundate pe terenuri compresibile; structuri de sprijinire in lucrari hidrotehnice, culei de pod etc.:

imbunatatirea terenurilor de fundare slabe, la suprafata, prin material suplimentar (perne).

ram bleu zidd sp e rijin

m rn a a

a) Traversarea unor zone instabile prin elemente de sprijin pentru rambleu si fundatii de adancime pentru consolidare locala a alunecarii

ra b u m le

zidde sprijin

ra b u m le

pam arm ant at

b) Rambleu inalt cu zid de sprijin de beton armat

fu d t cla n aie sica p te nco p sib e re m re il

fu d tied cta n a ire p te nim u a tit e re b n ta

p mn a a a a t rm t

c) Solutie de fundare directa pe teren foarte compresibil Figura 1 Prezentare comparativa a unor lucrari de pamant armat cu solutiile clasice adoptate in situatia existenta pe acelasi amplasament 1.3 Domenii de interes in cercetare
In paralel cu dezvoltarea lucrarilor de pamant armat cu rol de ranforsare a unor terenuri de fundare slabe si sprijinire a unor mase de teren potential alunecatoare s-au desfasurat studii si cercetari in ingineria geotehnica pentru: • • • imbunatatirea terenurilor slabe cu procedee ce vizeaza eliminarea apei din porii pamantului, prin drenare, sau mentinerea acesteia in exteriorul zonei active a fundatiilor; reducerea efectelor de degradare prin coroziune asupra armaturilor din masivul de pamant armat, initial realizate din elemente metalice; satisfacerea exigentelor privind calitatea structurilor rutiere in lucrari de drumuri si aeroporturi, reducerea degradarilor ca urmare a terenurilor de fundare compresibile si efectuarea unor lucrari de consolidare eficiente pe sectoare de drum degradate: • mentinerea unui grad ridicat de protectie a mediului inconjurator la lucrari de constructii de tipul depozitelor de deseuri industriale sau municipale.

datorita utilizarii lor in aplicatii ale ingineriei geotehnice si fundatiilor. sa nu prezinte sensibilitate la umezire. o max.Materiale folosite la realizarea lucrarilor de pamant armat 2. 15% masa procentuala de particule cu d ≤ 0.considerate clasice pentru conditiile din amplasamentul respectiv. consolidari de versanti si taluzuri si perne pentru imbunatatirea terenului de fundare in vederea fundarii directe. granulometric sa contina: o max. incorporarea geosinteticelor in masive de pamant datorita functiilor pe care le indeplinesc. prin caracteristicile lui are un rol • • • • hotarator in aprecierea eficientei lucrarii: conditiile pe care acesta trebuie sa le indeplineasca sunt considerate a fi urmatoarele: sa nu necesite pregatiri suplimentare la punerea in opera (uscare. .08 mm. natural sau de origine industriala. sa nu contina materii organice putrescibile sau deseuri casnice.1 Alegerea materialelor. geosinteticile vor fi tratate ca elemente de armare in cadrul lucrarilor de pamant armat la terasamente de drumuri si cai ferate.4 Geosinteticele Toate aceste aspecte au condus la realizarea unor materiale sintetice cu scop multiplu in ingineria cnstructiilor. Materialul de umplutura (pamantul). membrana de rezistenta sau element de ancorare.1. corectarea granulozitatii etc. numite geosintetice. In cele ce urmeaza. 25% masa procentuala de particule cu 150 mm < d < 250 mm. Una din functiile mecanice ale geosinteticelor este cea de armare ( ranforsare) fiind.Exigente privind materialul de umplutura La realizarea lucrarilor de pamant armat este foarte importanta alegerea judicioasa a celor doua materiale ( pamantul si armatura ) astfel incat prin eficienta lucrarii rezultate sa fie dovedita superioritatea acesteia prin comparative cu alte solutii. 2.). da posibilitatea sa se imbunatateasca comportarea mecanica si hidrica a pamantului. Astfel. in functie de utilitatea lor in lucrarea respectiva: element de armare.

sa dezvolte un coeficient de frecare corespunzator in raport cu materialul din care se realizeaza armaturile ( f >0. cele mai indicate materiale granulare. electrochimica sau biologica fata de materialul din care se realizeaza armaturile. conditia de dimensiune maxima de 250 mm este impusa de grosimea maxima a unui strat de umplutura ce urmeaza a fi compactat prin mijloace mecanice. daca este cazul. daca acestea permit efectuarea unor asemenea operatiuni. 2. 2. ca materiale de umplutura cu respectarea conditiilor impuse anterior.2 Materiale optime In acest sens.4 Exigente privind armaturile Elementele de armare ale masivelor de pamant armat se realizeaza din materiale care trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte: • sa fie suple si sa posede rezistente la solicitari de tractiune suficient de mari pentru a putea prelua eforturile de intindere transmise de masiv fara deformatii prea mari. 2. nisip. sa nu presupuna consumarea unor energii de compactare exagerat de mari.3 Observatii asupra coeficientului de frecare Compozitia granulometrica si coeficientii de frecare cu armaturile pot fi imbunatatiti. sort 0…250 mm. Coeficientul de frecare dintre materialul armaturilor si materialul de umplutura poate fi sporit printr-o prelucrare speciala a elementelor de armare. alte materiale locale naturale cu continut mai mare in parte fina. .• • • sa nu prezinte agresivitate chimica. piatra si bolovanis de rau concasate. 0…63 mm. prin adaosuri de materiale granulare. coeficientul de frecare va fi direct apreciat prin incercarea la smulgere a unei armaturi ingropate in materialul respectiv. pentru realizarea unor lucrari de pamant armat sunt: • • piatra de cariera concasata in sorturile: 0…40 mm. • • • balast.35 ). 0…90 mm. dar care sa satisfaca cerinta coeficientului de frecare minim dintre umplutura-armaturi (stabilit prin incercari specifice de laborator).

realizat in majoritatea cazurilor din elemente prefabricate de beton. cele mai utilizate elemente de armare raman platbandele metalice si geotextilele. acoperite de un strat protector de PVC negru sau cu bitum cu adaosuri de polimeri si adezivi. beton armat sau geosintetice in limitele respectarii exigentelor impuse. acesta este alcatuit dintr-o succesiune de straturi orizontale de pamant.5 Materiale optime Elementele de armare se pot realiza din metal. durabile. materiale sintetice rigide etc. biologici si de mediu.geotextilele ( textile industriale fabricate din fibre sintetice) cu avantajele ca: sunt subtiri. otel ordinar (galvanizat) si otel ordinar negalvanizat. beton armat. rezistente la coroziune. sunt protejate de o parte si de alta de geotextile impotriva perforarii: . beton. cuprul pentru medii agresive semidure. chimici.6 Alcatuirea masivelor de pamant armat In ceea ce priveste un masiv de pamant armat cu rol de sprijinire. fara imbinari sudate sau alte legaturi. sa-si pastreze caracteristicile in timpul executiei si in exploatare sub actiunea factorilor degradanti mecanici.geomembranele – straturi subtiri si rezistente fabricate din mase plastice. formate din nervuri si noduri. Din toate categoriile enumerate. prezentate anterior. . . se prezinta ca o placa perforata sau fire de poliester tesute sub forma de grila. rezistente la intindere si la alte solicitari. impermeabile. Astfel. 2.geogrilele sunt retele de mase plastice. rezistente la coroziunea chimica si biologica din teren. geosinteticile din care fac parte: . intre care sunt intercalate armaturile. intr-o scurta caracterizare a acestora se impun atentiei specialistilor urmatoarele materiale: • • • otel inoxidabil ( crom-nichel cu adaos de molibden si titan) ecruisat. 2. electrochimici. fixate la unul din capete de un perete subtire ce poarta numele de parament sau ecran. metal.• • sa prezinte la rupere alungiri mari. permeabile la apa si aer ( raman permeabile in timp) durabile. adica ruperea sa nu fie de tip casant. beton armat sau beton precomprimat (folosite mai rar). in lucrari.

vor fi verticala si orizontala. 3.2. iar caracterul omogen al pamantului armat s-ar diminua. pamantul din vecinatatea marginilor ce are tendinta de a parasi spatiile dintre armaturi. In cadrul lucrarii de pamant armat. e n cra σ1 = γ h εh= 0 A σ2 = Κ0∗γ h Figura 2 Masa de nisip cu deplasare laterala impiedecata .2) si nisipul ca fiind un mediu omogen si izotrop. σ2).7 Exigente privind paramentul Rolul paramentului (ecranului) este de a retine in cadrul masivului. avand in vedere ca axa verticala este axa de simetrie. • sa fie rezistent la socuri. sa fie flexibil pentru a putea urmari deformatiilor reazemului de pamant armat. paramentul trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte: • • sa aiba rezistenta locala suficient de mare pentru a putea retine particulele de pamant dintre doua benzi de armatura si situate foarte aproape de suprafata lucrarii. in caz contrar ar rezulta o solicitare locala greu de evaluat a terenului de fundare. sa fie estetic si sa respecte conditiile de permeabilitate din cadrul lucrarii. Principiul pamantului armat Daca se considera punctul A din interiorul unei mase de nisip limitata de doua ecrane (fig. directiile tensiunilor principale (σ1.

σ 1 (4. coefficient al impingerii active a pamantului respectiv al masei τ σ 2 σ 4 +Φ 5 /2 de ul lan ere p up r τ σ 2 =σ Φ tg st r lima ae it d eh r e c ilibu st r d r p o ae e e a s σ 1 τ τ 2 Φ/ °+ 45 Φ σ 2 σ 1 σ Figura 3 Starea de tensiune in punctul A inainte si dupa deplasarea ecranelor .. Starea de tensiune in punctul are expresia grafica data prin cercul lui Mohr (fig. iar starea de tensiune din punctul A se modifica in sensul indicat in fig.2 Starea limita de echilibru In cazul in care deformatia laterala creste progresiv (εH > 0) prin deplasarea ecranelor. Eforturile unitare tangentiale egaleaza rezistenta la forfecare a pamantului pe un plan ce face unghiul 450 + Φ / 2 cu planul efortului unitar principal σ1. cand: σ2 = Ka γh de nisip.3). (εH = 0) sunt date de 3.2) iar K0 devine Ka = tg2 ( 450 = Φ / 2).1 Starea de tensiune in pamant nearmat Valorile tensiunilor principale in lipsa deformatiilor orizontale expresiile : σ1 = γh σ2 = K0 γh.1) unde K0 este coeficientul impingerii in stare de repaus.3.3 . pana la atingerea starii limita de echilibru. efortul σ2 scade. In acest caz se atinge starea activa de rupere. K0 = 1 – sinΦ ( Jaky ) (4.

3 Efectul armaturilor Daca in masa de nisip se dispun armaturi orizontale (dintr-un material care poseda rezistenta la intindere mare) se obtine un masiv de . cu conditia ca frecarea dintre pamant (nisip ) si armatura suficient de mare.4 Frecarea armatura – nisip Considerand doua particule de nisip in contact cu o armatura ( fig. atunci tendintei de deplasare a particulei sau armaturii i se opune o forta de frecare care impreuna cu componenta normala determina o reactiune R. 5) si daca intre armatura si particule exista frecare. iar distanta dintre armaturi suficient de mica. in conditiile dispunerii unidirectionale a armaturilor. inclinata cu unghiul α fata de normala.4 ) Fiecare strat de nisip este fretat la cele doua fete de armaturi si chiar in cazul in care masivul este liber sa se deformeze. ε=0 arm tu a ri Figura 4 Masiv de nisip cu armaturi orizontale Armaturile incep deci sa . se deplaseaza ecranele in sensul apropierii lor... efectul lor este inexistent. pentru a se obtine ruperea prin comprimare laterala. Daca. nu poate suferi deformatii mai mari decat cele ale armaturii. avand in vedere lipsa de rigiditate a armaturilor la compresiune. dimpotriva. 3.3.pamant armat” ( fig. Ca urmare este pus in evidenta caracterul anizotrop al masivului armat. .lucreze” la intindere si intrucat modulul lor de deformatie este foarte mare in raport cu cel al pamantului deformatiile laterale totale ale masivului vor fi mici ( apropiata de zero) si nu vor influenta cu nimic asupra starii de eforturi.

3. fapt care sugereaza ca fenomenul s-ar produce ca si cum particulele ar fi legate de armatura.α° R tgα <f R' α tgα <f Figura 5 Mobilizarea frecarii pamant – armatura In cazul cand tg α ≤ f ( coeficientul de frecare pamant – armatura) are loc o mobilizare a frecarii fara alunecare. deplasarile relative intre fiind nule. fortele diferite din armatura declansate de fiecare particular induc o legatura intre particule. Particulele de nisip rele ce nu sunt in contact direct cu armaturile vor ceda o parte mai mica din efortul lor armaturilor prin intermediul celorlalte particule. Considerand doua particule diferite. ceea ce ar contraveni cu insasi conceptual de pamant armat. dar pana se atinge faza lunecarilor. Aceasta presupune ca armaturile din cadrul masivelor de pamant armat sa fie astfel dispuse incat sa aiba loc un transfer de eforturi intre granule si armatura. intrucat daca fortele de intindere in lungul unei armaturi ar fi constante.. de intensitate F = F1 – F2. Acest fenomen este deosebit de important in cazul pamantului armat. aceasta armatura rezulta ca nu conlucreaza cu pamantul. F 1 F 2 F 1 F 2 Figura 6 Conlucrarea pamant – armatura . se constata ca in armatura sunt transmise eforturi de intindere diferite (intrucat R ≠ R’) indreptul fiecarei particule.5 Frecarea fara alunecare Aplicand conditia de mobilizare a frecarii fara lunecare tgα ≤ f la fiecare particular in parte.legate” de armatura prin frecarea mobilizata. . cu forma si dimensiuni variate. prezentata schematic in fig. 6 .

).6 Starea de tensiune in pamantul armat Revenind la elementul de volum A ( fig. sa prezinte coeziune dupa orice directie.coeziune”. daca armaturile sunt judicious plasate si corect dimensionate pentru a putea prelua eforturile de intindere este posibil sa se evite pierderea stabilitatii masivelor de pamant ( ca urmare a cresterii valorii coeziunii) atat sub actiunea greutatii proprii cat si a unor sarcini exterioare importante. 3.7 Noua dreapta intrinseca Aceasta echivaleaza de fapt cu micsorarea valorii σ2 (intrucat σ1tgΦ = const. rezulta ca o parte din tensiunea σ2 este preluata de armatura (σ1tgΦ).4). ce determina atingerea starii limita a pamantului nearmat la valoarea σ2’. evident cu caracter anizotrop. 2) si considerand masa de nisip armata cu elemente de armare orizontala (fig. la aceeasi tensiune σ1. σ 1 de ul an re pl upe r τ 4 +Φ 5 / 2 σ 2 σ t g τ σΦ t ni n d i t dr e sue en ee in sae l iaa t r aim t pm t luam a aui r a n t sae l it i t r aim n a lpaamuio i s r a rl r t M sae d t ni n t r a e e sue i pm tam naa r a n t M ' C Φ σ 2 σ 2 σ +1 2 σ tΦ g σ 1 σ Figura 7 Starea de tensiune in punctul A in masivul armat si nearmat . Apare astfel posibil ca prin dispunerea armaturilor dupa diferite directii (preferabil ale directiilor principale) pamantul armat alcatuit din materiale granulare (necoezive). Prin urmare. pamantul putand prelua tensiuni suplimentare. Deci prin armarea pamantului a rezultat o imbunatatire a lui. iar dreapta intrinseca a pamntului s-ar deplasa paralel cu ea insasi din M → M’ (fig 7) devenind astfel dreapta intrinseca a unui pamant cu .3. fie prin cresterea tensiunii σ1. Aceasta implica ideea ca masivele de pamant armat se pot realiza sub orice forma. In aceste conditii.. 7 ). prin conferirea unei rezistente la intindere ≡ coeziunea pe o anumita directie.necesara atingerii starii limita a pamantului armat ( cercul lui Mohr deplasandu-se corespunzator). elementul de volum A nu se mai afla in stare de echilibru limita. fie prin scaderea suplimentara a tensiunii nou create σ2 + σ1tgΦ → σ2’ pentru a putea atinge starea limita de echilibru ( fig. iar directiile tensiunilor principale ca fiind orizontale si verticale.

8 ) la care inaltimea lor a fost marita progresiv pana la cedare.9 Moduri de cedare in masivele de pamant armat Din analiza experimentelor facute au rezultat urmatoarele moduri de cedare: • • o rupere fara deformatii importante a masivului de pamant armat. L L L H H H L= L / H= 1 re a re a g la aa a rilo p rtitia ct n u ra rm tu r L / H= . rezultand o prabusire a masivului fara ca armaturile sa se rupa. pentru coeficientul de frecare mobilizat.8 Modele experimentale Pentru a cunoaste modul de cedare a masivelor de pamant armat s-au facut o serie de incercari experimentale pe modele reduse bidimensionale cu geometrie variabila ( fig.3. acest tip de cedare se produce in cazul unei lungimi insuficiente a armaturilor.5 0 8 H H re a triu g iu raaa a rilo p rtitia n h la rm tu r Figura 8 Modele experimentale pentru stabilirea modului de cedare a masivelor de pamant armat 3. prin ruperea celorlalte armaturi. ruperea incepe intr-un punct unde se rupe prima armatura apoi se propaga repede in sus. cedarea masivului de pamant armat prin ruperea armaturilor ( fig. 9b ). urmand o linie nu prea departata de o dreapta inclinata la 450 + Φ / 2. producandu-se de fapt o pierdere generala a stabilitatii ei ca in cazul zidurilor de sprijin elastice. . • cedare datorata lipsei de aderenta intre armatura si pamant (fig. 9a ).

se pot folosi in dimensionarea lucrarilor din pamant armat. Pe baza rezultatelor obtinute din aceste incercari s-au formulat o serie de concluzii privind modul de lucru al masivelor de pamant armat. 3. incercarile de forfecare in aparatul triaxial au urmarit o mai buna cunoastere a modului de lucru a pamantului armat prin studierea comportarii sale globale in functie de proprietatile pamantului nearmat. * parametrii rezistentei la forfecare globali ai pamantului armat determinati astfel. . rezistenta la intindere a armaturilor ( RT) si distanta dintre armaturi (ΔH).11 Concluzii privind cedarea probei * in momentul ruperii.L L H 4 °+φ 5 /2 H Figura 9 Moduri de cedare a masivelor de pamant armat. * in cazul unei solicitari triaxiale cu efort lateral constant. 3. prin cedarea armaturilor. Aceste experiente efectuate asupra cedarii masivelor de pamant armat au condus la necesitatea cunoasterii comportarii acestora in exploatare cand sunt supuse diferitelor situatii de incarcare si elaborarii unor teorii de calcul pentru dimensionarea unor asemenea lucrari. nisipul se afla in stare limita. iar prezenta armaturilor se manifesta prin existenta unei coeziuni globale ce depinde de marimea unei tensiuni initiale σ0 in proba de pamant armat.10 Incercarea in triaxial In studiile efectuate. nisipul dintre armaturi evolueaza de la starea de repaus ( K = K0 ) pana la starea limita ( K = Ka).

a fortelor de legatura T ( rezultanta eforturilor de intindere din armatura) si fortei R ( rezultanta eforturilor normale de frecare). inclinarea rezultantei R este Φ fata de normala. Studiul teoretic al modului de rupere al masivelor de pamant armat 4. σ2 . Se analizeaza astfel echilibrul unei parti din proba sub actiunea tensiunilor principale σ1. σ1 σ2 σ2 T σ2 Stg α α φ α−φ R T α−φ σ1S R S Li T= Stg α RT ∆H ∆ H tg / α Figura 10 Echilibrul unei epruvete de nisip armat la rupere 4.4.2 Forte in stadiul de echilibru limita Ca urmare a faptului ca masivul de pamant armat se gaseste in stadiul limita (deci intreaga frecare este mobilizata) la deformatii axiale ε1 > 2%. Scriind ecuatia de proiectie a tuturor fortelor pe orizontala rezulta: .1 Schema de calcul la rupere Avand in vedere modul de rupere a unei probe de pamant armat in aparatul triaxial se poate adopta schema de calcul din fig. 10 ce corespunde de fapt metodei Coulomb.

5) si (4.6) rezulta ca :  R  σ1 =  T •L + σ 2  tgα • ctg ( α – Φ )  ∆H  a carei valoare maxima se obtine pentru valoarea unghiului α = α0. distanta dintre armatura.4 Tensiunea principala Din combinarea relatiilor (4.T + S • tgα •σ2 = R sin (α – Φ) iar din poligonul fortelor rezulta: R= si deci: T + S • tgα•σ2 = S • σ1 •tg(α-Φ) unde S este aria epruvetei.3 Forta rezultanta dintre armatura Cunoscand ΔH. S • σ1 cos (α − φ ) (4.10) .6) unde RT este rezistenta la intindere a armaturilor pe unitatea de lungime.3) (4. ∆  H Exprimand aria epruvetei in functie de latimea armaturilor (Li) si distanta dintre ele  tg α      (fig. numarul armaturilor intersectate de planul de rupere este: n= S • tgα • RT S • tgα => T = n•RT •L = ∆H ∆H n l ∑L i (4.4) (4. se obtine: S= (4. unde Kp = tg2 (450 + ) 2 ∆H (4.10). iar L = ∑L l n i latimea totala a armaturilor intersectate de planul de rupere.7) n l ∑L • i ∆ H tg α = L • tg α => L = ∆ H S • tgα ∆H 4. L i este latimea unei armaturi .9) σ1max = Kp •σ2 + Kp • RT φ •L . cu: α0 = 450 + si deci: (4.5) 4.8) φ 2 (4.

4. respective prin relatia: σ0 ( RT. Φ) = tg2 ( 450 + φ 2 )• RT •L ∆H (4.∆H •L ( 4.σ2 )• tg ( 450 + φ 2 ) = (σ . prin care se pune in evidenta existenta unei tensiuni initiale functie de dispunerea armaturilor.σ2) Kp din triunghiul ΔABC σ1 = σ + x = σ + τ unde la rupere σ1 = Kp • σ2 + Kp • σ σ2 = K + p τ Kp din triunghiul ΔBCD RT •L din relatia (4. σ2 se pot determina tensiunile σ .10) si deci rezulta : ∆H RT K p . pentru care apare ruperea in triaxial cand σ2 = const.4 Tensiunea principala maxima Astfel.12) iar inlocuind pe σ2 in expresia lui τ rezulta relatia: τ = σ 2 ( Kp - 1 RT K p ) + 2∆H • L • Kp = σ •tgα + RT •L• 2∆H Kp (4. rezistenta la intindere si unghiul frecarii interne a nisipului.11) 4.τ pe planul de rupere (forfecare) si respectiv relatia dintre ele ( fig. 12): τ = (σ .13) .10).5 Tensiunile pe planul de rupere Cunoscand tensiunile principale σ1. si valoarea rezultata din calcul teoretic redata de relatia (4. ΔH. se observa concordanta intre rezultatele experimentale pentru obtinerea valorii maxime a tensiunii principale σ1.

Cercetarile au dus la concluzia ca nisipul situat la periferie se deplaseaza catre exterior. In cazul in care tensiunea principala σ2 are valori reduse. producandu-se ruperea unor armaturi. armaturile ramanand intacte ( numai la deformatii foarte mari apar fisuri in zona marginala a armaturilor).Coeziunea” in pamantul armat Examinand relatia (4. fapt ce determina deplasarea radiala a nisipului spre exteriorul probelor.13) .. actionat de tensiunile principale σ1. are loc si o deplasare a nisipului din zona centrala. cedarea probelor din pamant armat in incercarea triaxiala este datorata frecarii insuficiente dintre nisip si armatura. dar partea centrala.14) unde RT constituie forta de intindere totala din armaturile intersectate de planul de rupere.ramane pe loc. σ2 = Ka σ1 ( fig. Schema de calcul adoptata consta dintr-un cilindru de inaltime ΔH.La deformatii foarte mari insa.6 .13) rezulta ca pamantul armat se comporta ca si cum ar avea o coeziune anizotropa de valoare: cmax = RT •L• 2∆H Kp /2 B σ = RT • 2∆H Kp (4.τ C 45° +Φ σ τ= tg Φ τ stare lim ita de echilibru c φ σ2 A σ D x σ1 = σ2 K p RTL Kp/∆H + Figura 12 Starea de tensiune dintr-un punct pe planul de rupere al probei de pamant armat in aparatul triaxial 4.

Lunecarea armaturilor Analizand corelatiile intre tensiunile principale care induc starea limita in proba de pamant armat se constata ca aceasta exista in urmatoarele conditii: • conditia de cedare prin ruperea armaturilor: σ2 = ( Ka• σ1 • RT ) ∆H (4.7 Conditia de cedare prin smulgerea armaturilor Forta maxima ce se poate dezvolta in armatura se determina considerand ca unghiul de frecare interna este in intregime mobilizat si deci tensiunile τ = f •σ1 sunt uniform distribuite pe suprafata armaturii.17) conditia de cedare prin alunecarea armaturilor σ2 = ( K a f •R ) • σ1 2∆H (4.15) unde R este raza probei de pamant armat supusa incercarii triaxiale.8 Echilibrul limita.16) 4. La echilibru limita rezulta ca: σ2 = ( K a (4.σ 1 K σ a 1 Figura 13 Schema de calcul pentru ruperea probei de pamant armat prin frecare insuficienta intre pamant si armatura 4. sau a nisipului pe armatura) este necesar ca: σ2 > ( K a f •R ) • σ1 2∆H f •R ) • σ1 2∆H ∆H/2 ∆H σ 2 τ ∆H/2 (4. Pentru ca cedarea sa nu aiba loc prin depasirea fortelor de frecare (deci prin lunecarea armaturilor.Ruperea armaturilor.18) de unde rezulta ca: .

9 Variatia fortei de frecare Din compararea rezultatelor obtinute din calcule teoretice dupa modelul propus si cele din experimentale efectuate a rezultat ca modelul prezinta simplificari ce determina abateri mari de la realitate. Dimesionarea rationala a oricarei lucrari de pamant armat presupune necesitatea mobilizarii la valoare maxima atat a rezistentei armaturilor cat si a frecarii pamant – armatura. Posibilitatea mobilizarii frecarii pamant – armatura. Aceasta presupune ca cedarea masivelor de pamant armat sa aiba loc prin ruperea armaturilor si nu prin lunecarea lor. producandu-se lunecari intre granule si armaturi.a) . considerand ca lunecarile dintre sunt nule este analizata la un element de armatura de lungime dl ( fig .10 Tensionarea armaturilor prin frecare Daca tensiunea in armatura are o valoare constanta intre granule. 4. constituind zona de ancorare a armaturilor. se poate considera ca pe cuprinsul acestei zone eforturile tangentiale τ sunt orientate spre centrul probei. In acest caz totul s-ar petrece ca si cum granulele ar fi legate una de alta.20) 4.F2) – (fig.21. Variatia fortei de frecare prezinta un maximum dupa care scade spre centrul probei.σ1 = si: σ2 = ( 2 RT f •R (4. 6) 4. ca si cum armatura ar fi un tirant de ancorare.19) 2Ka 1 ) • RT f •R ∆ H (4. armaturile preluand tensiunea ( F1. atunci nu se realizeaza nici un transfer de eforturi intre granule si armatura.14) actionat pe planul normal de forta N • dl. Astfel pornind de la concluzia exprimata anterior privitor la existenta unor zone centrale in care nisipul nu prezinta tendinta deplasarii spre exterior (decat in cazul unei deplasari foarte mari).11 Conditia de frecare fara lunecare Conditia ca tensionarea armaturilor sa se produca fara frecare (deci indusa de variatia fortei de intindere pe lungime dl) este: F1 – F2 < 2 • N • dl • f (4.

Forta de intindere in armatura dF 1 • <f dl 2 N Forta de frecare maxima ce poate fi utilizata in armatura (4. cu ba latimea totala a armaturilor distribuite pe masivul de latime b. cu coeficient de siguranta cs.21.b) unde f este coeficientul de frecare pamant – armatura. 4. d l Nl d F1. daca intr-un masiv de pamant armat este indeplinita conditia: f dF 1 • = cs dl 2 N (4. 4.13 Lungimea armaturilor .F2=d F F1 F2 d F <f 2d Nl Nl d Figura 14 Mobilizarea frecarii pe un element de armatura Prin urmare. b Din cele prezentate reiese ca functionarea unui masiv din pamant armat este strans conditionata de valorile si stabilitatea coeficientului de frecare pamant – armatura.12 Frecarea elementelor de armare fara lunecare In realitate insa.b) devine: dF ≤ 2• K • N • f dl (4. straturile de armatura nu sunt continui ci formate din benzi situate la o anumita distanta si de relatia (4.22) mobilizarea frecarii pamant – armatura se va produce fara lunecarea armaturilor.21.23) unde K = ba .

4. astfel incat forta maxima de intindere in armaturi ( Tn – calculata prin diverse metode) sa fie mai mica decat forta de frecare mobilizata pe cele doua fete ale armaturii. pentru ca un masiv dintr-un pamant armat sa nu cedeze prin depasirea aderentei ( frecarii in principal) pamant – armatura. ci are o repartitie (calitativa) ca cea indicata in fig. avand in vedere ca variatia eforturilor de intindere in armatura nu este inca precizata cantitativ. o zona de ancorare/rezistenta in eforturile (τ) sunt dirijate spre interiorul masivului.16 Limita de separatie a zonelor . cu caracteristici cunoscute.Astfel. pamantul avand tendinta de a retine armaturile. 4. a fost stabilit ca efortul de intindere in armatura nu este maxim in imediata vecinatate a paramentului (cum ar fi fost de asteptat).14 Repartitia efortului de intindere Prin incercari experimentale la scara reala sau pe modele reduse bidimensionale. Un astfel de calcul este dificil de facut.15 Distributia τ pe zone Se disting astfel doua zone: • • o zona activa in vecinatatea paramentului in care eforturile (τ) sunt dirijate spre parament. este necesar sa se determine lungimea armaturilor.15 zo ad n e im in e p g re a iv ct a (I) zo ad a co re n e n ra zo ad re e t n e zist na (II) Tm ra b u mle 4 °+φ 5 /2 Figura 15 Repartitia schematica a intinderii in lungul armaturii 4.

1 Aspecte privind dimensionarea Dimensionarea lucrarilor de constructii din pamant armat se bazeaza pe conceptul de conlucrare structurala intre masivul de pamant si armaturile incluse.17 Factori care influenteaza linia de separatie O caracteristica a liniei de separatie a celor doua zone este faptul ca ea are un caracter evolutiv. ca efect direct al juxtapunerii fizice dintre straturi de pamant asezat in umplutura compacta si elementele de armare. Portiunea de armatura din cuprinsul zonei (II). In vederea dimensionarii lucrarilor trebuie considerate cele doua aspecte esentiale ale comportarii masivelor de pamant armat: 1. 5. valorile de calcul sunt selectate pentru cele doua materiale (umplutura de pamant si elementele de armare) astfel incat sa aiba loc mobilizarea simultana a fortei de intindere in armatura si a rezistentei la forfecare a pamantului. ce este egala cu lungimea de ancorare plus lungimea armaturii din cuprinsul zonei active nu este posibila si ca atare se considera valori sporite in sensul unei sigurante in exploatare a lucrarii din pamant armat. starea de echilibru este asigurata la un nivel al deformatiilor in structura. deformatiile terenului de fundare. Compatibilitatea deformatiilor umpluturii de pamant cu deformatiile elementelor de armare este prezentata in fig. fata de orizontala.16 la care se pot face urmatoarele observatii .Limita de separatie intre cele doua zone. corespunzator limitei de siguranta. marimea aderentei dintre pamant si armatura. Ca urmare stabilirea exacta a lungimii armaturilor. Dimensionarea lucrarilor din pamant armat 5. 4. constituie lungimea de ancorare (La). 2. ea se apropie de verticala in zona superioara a masivului determinand o zona activa (I) sensibil diferita de prismul lui Coulomb limitat de dreapta cu inclinarea 450 + φ 2 . fiind functie de o serie de factori ca: geometria masivului: marimea sarcinii transmise. constituie locul geometric al sectiunilor armaturilor in care eforturile de intindere in armatura sunt maxime.

16) moment in care nu mai este necesara sprijinirea masei de pamant armat cu un ecran. 5.Forta mobilizata in armatura * forta mobilizata in masivul de pamant pentru atingerea starii de echilibru se va reduce progresiv spre un minim atins la o deformatie ce corespunde starii cand in pamant este mobilizata integral rezistenta sa la forfecare.2 Categorii de lucrari La dimensionarea masivelor de pamant armat se pot considera mai multe categorii de lucrari de constructii caracteristice cailor de comunicatii si anume: • ziduri de sprijin si culei de pod . la cresterea continua a deformatiei forta ce se mobilizeaza in pamant creste pe masura ce resistenta la forfecare corespunde domeniului deformatiilor mari.2 Forta mobilizata in pamant. rata de crestere a acestei forte depinde de proprietatile mecanice ale materialului din armatura si de numarul de elemente de armare intersectate de planul de rupere al masivului.t siu ii p cip en n rin ale m im in e fort d zv a e p d e e olt t e irect ia f radz oaainamua ot evlt t r ar t f ram iliz t inpm t ot o aa a a b n sae lim d eh r t r a ia e c i u t lib Figura 16 Compatibilitatea deformatiilor in pamant si armatura pentru atingerea starii limita de echilibru 5. altfel necesar echilibrarii si sprijinirii masei de pamant ce nu ar contine elemente de armare. * forta ce se dezvolta in armatura creste in mod continuu cu cresterea nivelului de deformatii din pamant. Starea de echilibru limita este atinsa atunci cand cele doua forte sunt egale (ce corespunde punctului de intersectie a curbelor din (fig.

odata ce terenul de fundare si-a dezvoltat o capacitate portanta corespunzatoare. intrucat armature lucreaza in favoarea stabilitatii lucrarii numai in perioada critica a executiei constructiei si a consolidarii terenului de fundare.4 Factori de siguranta Aceasta diferenta este prezentata schematic in fig. In primele trei cazuri. pamantul armat trebuie sa fie capabil sa preia in conditii de siguranta incarcari ce provin in principal din greutatea proprie a lucrarii si eventual din structurile ce reazema pe ele. 5. pentru mentinerea lui in echilibru. Fa r d sig ran cto e u ta Fortam ilizata ob Fs Tm ta z lu ab p ru t tim p tim p a) te in re rm a a e ecu i x tie te in re rm a a e ecu i x tie . 18 prin dependenta de timp a factorului de siguranta comparativ pentru cazul pamantului armat si a pamantului nearmat si a fortei suplimentare necesara a fi mobilizata ( prin prezenta armaturii) in masivul de pamant. armaturile trebuie sa confere stabilitate masivului pe intreaga durata de existenta a constructiei.3 Mobilizarea in timp a armaturii In aceste lucrari. Cazul rambleului pe teren compresibil este diferit. elementele de armare din masivul de pamant nu mai sunt necesare asigurarii stabilitatii.• • • talazuri abrupte consolidarea versantilor supusi fenomenelor de lunecare de suprafata datorate eroziunii ramblee pe terenuri compresibile 5.

b) ramblee pe terenuri compresibile. astfel incat s-au putut constata urmatoarele: • la lucrarile la care forta suplimentara asigurata de armatura este necesara un timp indelungat (in special la ziduri de sprijin si consolidari de talazuri si versanti).5 Alegerea tipului de armatura Variatia in timp a fortei suplimentare ce se poate mobiliza pentru mentinerea sigurantei. • la rambleele pe terenuri compresibile unde forta suplimentara asigurata de prezenta elementelor de armare este necesara pe o perioada de timp limitata (pe durata executiei lucrarii si a consolidarii pamantului). c) drumuri nepavate si platforme de lucru 5. indusa de prezenta armaturii. caracteristicile de curgere (deformatie in timp sub efort constant) sunt cele care impun selectia de material. este cel mai important factor ce dicteaza alegerea tipului de armatura pe criterii structurale.Fact r d sig ran o e u ta Fortam ilizata ob Fs arm at at rm nea Tm ram le p bu e te m ren oale tim p tim p b ) term are in a e e tiei x cu te in a rm are e ecu i x tie Fact r d sig ran o e u ta Fortam ilizata ob Fs arm at Tm d m ru n av t ep a n arm e at tim p tim p c) term are in a e e tiei x cu te in a rm are e ecu i x tie Figura 18 Variatia in timp a fortei necesare mentinerii echilibrului in lucrarile de constructii din pamant armat: a) talazuri abrupte si ziduri de sprijin. proprietatile mecanice dezvoltate in timp nu sunt cele mai importante la alegerea materialului. .

dimensionarea lucrarilor de constructie din acest nou material consta in selectarea valorilor de calcul reprezentative pentru parametrii care influenteaza stabilitatea si cu acestea se construiesc metode de calcul care arata ca situatiile nedorite simulate in faza de proiectare nu vor avea loc.7 Dezvoltarea metodelor In consecinta. efectele mediului inconjurator asupra lucrarii in care se include: 5. 5.• la drumurile nepavate si platforme de lucru. . 5.8 Situatii de proiectare Situatiile considerate in proiectare presupun o detaliere a urmatoarelor aspecte specificate Acestor lucrari: • • • • • delimitarea prin localizare si caracterizare a diferitelor zone din teren si elemente de constructie implicate in evenimentul declansat de starea limita respective. incarcarile corespunzatoare si combinatiile lor cele mai defavorabile. 5. metodele de calcul au fost dezvoltate pentru situatiile ce caracterizeaza starile limita ultime si ale exploatarii normale. limitele de toleranta ale structurii de rezistenta a constructiei la starea de deformatii dezvoltata in masivul de pamant armat efectul noii constructii asupra constructiilor existente in zona amplasamentului.6 Principii de dimensionare Echilibrul complex pe care il implica conlucrarea structurala intre pamantul din umplutura si elementele de armare in mentinerea stabilitatii globale a lucrarilor din pamant armat nu poate fi reflectat adecvat de un factor de siguranta unic (global). Astfel. raspunsul materialului la incercari ciclice rapide este cel care impune selectia tipului de armatura.9 Efectul mediului o variatia nivelului apelor subterane. se formuleaza astfel un set de conditii fizice care odata respectate garanteaza ca starile limita nu vor avea loc pe durata existentei lucrarii de constructie din pamant armat.

o o eventuala subsidenta prin activitati miniere sau alte cauze. 5.o excavatii. efectuarea calculelor de dimensionare pentru asigurarea stabilitatii interne a masivului de pamant armat. o factorii climatici cu efect direct pe lucrare. coronament etc. starea limita de stabilitate interna prin care se urmareste stabilirea geometriei masivului de pamant armat. . 5. alegerea si dispunerea elementelor de parament. Studiile efectuate in scopul determinarii caracteristicilor terenului de fundare. determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pentru parament (ecran). lucrari de proiectare a lucrarilor anexe: fundatii. determinarea caracteristicilor materialelor de umplutura din corpul masivului de pamant armat determinarea caracteristicilor ce evidentiaza proprietatile fizico-mecanice preconizate pentru armature. a materialului de umplutura. instructiunile si normativele in vigoare. o modificarile proprietatilor materialelor din lucrare ca urmare a surselor de degradare de natura chimica sau microbiologica.11 Stari limita Starile limita considerate in calculul de dimensionare a masivelor de pamant armat sunt: 1. eroziuni. alegerea si dispunerea armaturilor in vederea evitarii pierderii stabilitatii masivului prin ruperea sau smulgerea armaturilor. drenuri. efectuarea calculelor pentru verificarea si in consecinta asigurarea stabilitatii externe a masivului de pamant armat. a materialului din armature si a parametrului sunt prezentate pe tipuri de material si scopul folosirii lor in standardele.10 Etape in dimensionare Dimesionarea unei lucrari de pamant armat presupune parcurgerea in proiectare a anumitor etape concretizate prin: • • • • • • • stabilirea caracteristicilor terenului de fundare. afuieri ce pot induce modificari ale geometriei terenului natural.

25) in care Tmax este forta maxima de intindere in armature. Astfel. Ambele stari limita sunt ultime si in consecinta se va considera gruparea fundamentara suplimentara pentru dimensionarea si asigurarea speciala pentru verificare.13 Ruperea unui sir de armatura Stabilitatea interna locala Pierderea stabilitatii interne locale se considera ca poate avea loc prin ruperea sau smulgerea Unui rand de armatura situate in acelasi plan. considerat poate conservativ si mai putin economic. Asigurarea lucrarii impotriva cedarii locale a masivului de pamant armat prin ruperea armaturilor se face prin respectarea simultana a doua conditii: Tmax ≤ Tr1 si 0. calculele de verificare sunt simplificate in ceea ce priveste evaluarea raspunsului lucrarii la incarcarile ce ii revin. 5. rolul lor fiind de a asigura lucrarea de pamant armat impotriva cedarii cu un nivel de asigurare ridicat. in sensul sporirii sigurantei. 0. (4.2.75T max este forta de intindere in sectiunea de prindere a armaturii de parament (mai mica deci decat forta de intindere maxima ce se dezvolta la o anumita distanta de parament. cu rol de sprijinire a unei mase de pamant potential alunecatoare. 5.24) . starea limita de stabilitate sunt ultime si in consecinta se va considera grupurarea fundamentara suplimentara pentru dimensionare si asigurarea speciala pentru verificare. comparative cu unele teorii de calcul din literatura de specialitate. la limita de separatie intre zona activa si zona de rezistenta).12 Stabilitatea interna Verificarea la starea limita a stabilitatii interne asigura lucrarea de pamant armat sub efectul incarcarilor proprii si a celor induse din exterior impotriva cedarii prin ruperea sau smulgerea armaturilor.75 Tmax ≤ Tr2 (4. atat prin cedarea armaturilor la un anumit nivel ( stabilitate locala) sau a tuturor straturilor de armature (stabilitate globala) Calculul de verificare al masivelor de pamant armat la starile limita precizate anterior se prezinta ca etape recomandate pentru fiecare stare de limita in parte (). pe baza unei predimensionari a masivului de pamant armat.

14 Rezistente ale armaturilor In cazul in care se folosesc elemente de armare metalice. prin asigurarea impotriva cedarii locale a masivului de pamant armat. se vor folosi urmatoarele relatii pentru determinarea acestor forte maxime rezistive. prin smulgerea armaturilor presupune respectarea conditiei: Tmax ≤ Tf (4.. b – latimea sectiunii curebnte. geotextile etc) rezistentele se vor determina pe baza incercarilor experimentale recomandata pentru fiecare caz particular.15 Forta maxima de frecare Tf = mf ∙ 2 ∙ b ∙ f ∙ σ1 ∙ La .Tr1 – capacitatea portanta a armaturii. considerand aria neta in sectiunea de prindere.14 Smulgerea unui sir de armaturi Verificarea stabilitatii interne.27) in care : mr este coeficientul conditiilor de lucru.A. Tf este forta maxima de frecare dezvoltata la smulgerea armaturii – in care se tine cont de sensul frecarii pe zona de rezistenta – si care se calculeaza cu relatia: 5. Pentru alte materiale (P. e – grosimea sectiunii curente.28) in care Tmax este forta maxima de intindere in armature.60 pentru lucrarile care incumba o mare raspundere. R este sarcina de rupere a armaturii.65 la lucrarile obisnuite si 0. Tr2 – rezistenta armaturii (pe metro liniar de zid). pentru dimensionare urmand a se considera valoarea minima dintre aceste doua valori: Tr1 = mr ⋅ R ⋅ e iar Tr2 = mr ∙ R ∙ (4. b ' ec ∙ b e ec 0 (4. 5.29) .S.mf ∙ 2 ∙ b ∙ f ∙ σ1[( L – 2e) – L0] (4.26) 5. pentru care se recomanda valorile de 0.

delimitate ca in figura 19 0 H .16 Cedarea dupa un plan de rupere Stabilitatea interna globala Asigurarea stabilitatii interne impotriva unei cedari globale se poate face prin respectarea conditiei: n l ∑T i T in ≤ ∑m (4.5 . de tipul incarcarii exterioare (suprasarcina) si de pozitia acesteia fata de paramentul lucrarii.5 H arctg0 . σ1 – tensiunea normala pe armatura la nivelul armaturii in sectiunea care se verifica (calculatat dupa repartitia Meyerhof). b – latimea armaturii. La .30) pentru oricare suprafata inclinata cu un unghi fata de orizontala. L – lungimea armaturii in masivul de pamant armat.3 arctg0 .3 l >0 .3 l l l <0 H .75 pentru lucrari obisnuite si 0. 5. Lo – lungimea armaturii din cuprinsul zonei active.lungimea de aderenta.65 pentru lucrari care incuba o mare raspundere si lucrari amplasate in apa. In aceasta relatie.in care: mf este coeficient al conditiilor de lucru la smulgerea armaturii si care se va considera cu valorile 0. e – excentricitatea actiunii verticale la nivelul patului de armature I. tinand cont de geometria masivului. f – coefficient de frecare pamant – armatura.3H H/2 H/2 H/2 zon a a a ctiv zon d a e rezisten ta zon a activ a zonade rezisten ta zon a activ a zon d a e reziste ta n H H H/2 H/2 Figura 19 Limita de separare a zonelor active si de rezistenta a masivelor de pamant armat Limitele de separare ale celor doua zone sunt recomandate pe baza generalizarilor rezultatelor obtinute prin incercari experimentale pe modele la scara redusa. notatiile reprezinta: H/2 arctg0 .5 arctg0 .

5.20 Lungimea armaturii care lucreaza la smulgere in cazul pierderii stabilitatii interne globale. determinate din rezistenta ei la intindere cu relatia (4.31) (4. ce conduc la cedare si in consecinta la formarea prismului. inclinat cu unghiul Φ fata de orizontala.18 Principiul de calcul a fortelor in armaturi . Tf}. cu relatia: Tf = mf ∙ 2 ∙ b ∙ f ∙ σ1 ∙ Lg Lg = [ ( L – 2e) H −z tg φ (4. Α P a α ( -z/t θ H ) g z δ σ 1 H L2 -e φ R (H . diferita de cea estimata pentru cedarea locala prin smulgerea armaturii ( frecarea dezvoltandu-se in lungul intregii armaturi. 5.27) sau rezistenta ei la smulgere. * Tmin este valoarea minima a capacitatii unei armaturi de a rezista la forta de intindere.17 Sarcina limita a armaturilor Sarcina limita a armaturii la smulgere prin pierderea stabilitatii interne globale.T in * ∑ m reprezinta rezultanta fortelor de intindere din armaturile intersectate de planul de cedare considerat.26) sau ( 4. in timp ce in cazul cedarii globale frecarea se dezvolta numai partial) se va calcula avand in vedere pozitia planului de cedare. * i– numarul de armatura intersectate de planul de rupere.z) G θ Figura. ca valoare minima Tmin = min {Tr.32) unde: Iar z este distanta de la fata superioara a prismului de pamant pana la un plan current de armaturi ( fig 20).

19 Forta maxima de intindere intr-o armatura . Q v Q Q h α Pa v Pa Pa h li Σ Fi G H Fi i G Pa v Q v Q h Pa h φ θ zi Ri ΣRi Figura 21 Prismul de cedare considerat in analiza stabilitatii interne globale zona de impingere activa (I) zona de ancorare zona de rezistenta (II) σv ∆H Tmax Figura 22 Forta maxima de intindere intr-o armatura curenta 5. fie a prismului de cedare din masiv considerat ca in analiza stabilitatii interne T globale ( prism inclinat cu unghiul Φ fata de orizontala pentru ∑ i ). 21 si 22.T Calculul fortelor de intindere din armature ( Tmax . conform schemelor prezentate in fig. ∑ i ) se face pe baza analizei echilibrului static fie a unui element de volum aferent unei armaturi in analiza stabilitatii interne locale ( pentru Tmax).

35) (4. Semnificatia marimilor care intervin este urmatoarea: K este coeficientul de impingere a pamantului de umplutura.z ) + Ka ∙ z 0 z z 0 pentru z ≤ zo = 6 m (4. 5. K0 Ka K 0 H . Ko = 1 – sin Φ Ka = tg2 ( 450 - φ 2 ) (4.3 z0 zon a activa zon de a rezistenta z arctg0 .Forta de intindere maxima din armatura curenta i se calculeaza cu relatia: Tmax = K ∙ συ ∙ ΔH ∙ ΔS (4.20 Variatia coeficientului impingerii Coeficientul impingerii pamantului K se determina considerandu-l variabil pe inaltimea masivului (fig. συ – tensiunea medie verticala ce actioneaza asupra elementului de volum. neglijand greutatea proprie a elementului.34) (4.3 z Figura 23 Variatia coeficientului K pe inaltimea masivului de pamant armat 5. ΔS – distantele intre armaturile aceluiasi strat.33) rezultata din proiectia pe orizontala a fortelor ce actioneaza asupra elementului de volum.21 Tensiunea verticala la nivelul unei armaturi curente H . ΔH – distanta pe verticala intre straturile de armaturi.36) K = Ka pentru z > zo unde z este adancimea patului de armaturi.23) si se calculeaza cu relatiile: K = Ko ( 1 .37) iar Φ este unghiul de frecare interna a pamantului din masivul de pamant armat.

e – excentricitatea punctului de aplicatie al rezultantei fortelor verticale si orizontale ce actioneaza asupra masivului de pamant armat: e= M V ∑ (4.22 Stabilitatea externa Starea limita a stabilitatii extrne .38) masivului de pamant armat inclusiv armaturile si suprasarcinile V in care: ∑ este greutatea verticale.39) V in care: M este momentul tuturor fortelor situate deasupra stratului de armaturi i. 5. q zi L/2 G L/2 V P ai M i di 2 e H σv T L-2 e γ HK q K Figura 24 Schema generalizata de calcul a tensiunii verticale συ Calculul fortelor ce actioneaza asupra nivelului de pamant armat ce induc tensiunea verticala συ prezentata anterior se realizeaza tinand cont de situatia de pe amplasamentul lucrarii. ∑ . in scheme particulare prezentate in literatura de specialitate. 24): συ = L − 2e ∑V (4.suma fortelor verticale deasupra armaturilor din stratul i. respective in functie de nivelul apelor subterane. ca reprezentand presiunea medie la nivelul stratului i acceptand o distributie de tip Meyerhof ( fig. distributia suprasarcinii si respectiv intensitatea acesteia.Tensiunea verticala συ se calculeaza la nivelul unui strat de armaturi curent i.

5.Verificarea stabilitatii externe a unei lucrari din pamant armat prevede considerarea celor doua stari limita respectiv locala si generala. Conform schemei de calcul simplificat din fig. valorile extreme ale acestor presiuni se pot determina cu relatia: q L/2 G L/2 Pa H V T M p ed m γ HKa d qKa (4.40) Figura 25 Schema de calcul a presiunii la baza masivului de pamant armat pmax.min = γ • H + q ± Ka • H 2 • ( γ • H + 3 • q) L . stabiltatea prin rasturnare stabilitatea prin lunecare pe suprafata bazei masivului.23 Depasirea capacitatii portante a terenului de fundare Verificarea stabilitatii externe locale la cedarea prin depasirea capacitatii terenului de fundare se face calculand presiunea exercitata de masivul de pamant armat la baza sa. latimea L si o suprasarcina q uniform distribuita si acceptand o distributie Meyerhof a presiunilor la baza. pe suprafata de contact cu terenul. Starea limita a stabilitatii externe locale se refera la situatia in care masivul de pamant armat poate ajunge sa-si piarda: • • • stabilitatea prin depasirea capacitatii portante a terenului de fundare.25 pentru un masiv de pamant armat cu inaltimea H.

41) Presiunea conventionala de calcul estimandu-se pe baza relatiilor din STAS 3300/1. Conditia ce trebuie satisfacuta de masivul de pamant armat pentru a nu-si pierde stabilitatea externa prin lunecare pe talpa este data de relatia: Fsr ≥ 1. calculul la capacitatea portanta a terenului se face prin verificarea respectarii simultane a conditiilor: pmed ≤ pconv pmax ≤ 1. 5. Notand cu G greutatea masivului de pamant armat si cu Pa impingerea activa pe o lungime unitara de masiv ( fig. γ – greutatea volumica a pamantului din spatele masivului din pamant armat.24 Cedarea prin lunecare pe talpa Verificarea la lunecare a masivului de pamant armat pe suprafata de separare a acestuia cu terenul de fundare consta in calculul coeficientului (factorului) de siguranta Fsl ca raport intre forta rezistiva de frecare dezvoltata intre masiv si teren pe suprafata de separatie de la baza si rezultanta impingerii active exercitata de pamantul din spatele masivului pe acesta.45) 5. 2 – 85.42) (4. 25).5 (4. Presiunea conventionala de calcul a terenului de fundare de la baza masivului de pamant armat fiind pconv. Ka – coeficientul impingerii active in ipoteza Rankine.In care : γu este greutatea volumica a materialului de umplutura compactata din corpul masivului. alcatuit pentru schema prezentata in fig.2 pconv pmin ≥ 0 (4.25 Cedarea prin rasturnare .44) in care Φ este unghiul de frecare interna a terenului de fundare. acest coeficient este dat de expresia: Fsl = 2(γ u • H + q ) • tgφ G • tg φ L = • Pa K a • (γ • H + 2q ) H (4.43) (4. 25 ca fiind din pamant necoeziv.

26 Masuri de siguranta In cazul cand masivul se afla in apropierea unui curs de apa se vor lua masuri de siguranta suplimentare pentru combaterea unei eventuale subspalari a acestuia. 5. sporirea adancimii de fundare a masivului de pamant armat in terenul natural. coeficientul de siguranta la rasturnare Fsr se determina cu relatia: Fsr = 3 • (γ u • H + q) L2 • K a • (γ • H + 3q ) H 2 (4. daca se impune ca necesara drenarea la baza masivului. cum ar fi: • • • anrocamente sau gabioane asezate in fata paramentului. prevederea unui perete de palplanse de adancime corespunzatoare evitarii subspalarii. se recomanda asigurarea drenarii eventualelor infiltratii prin plasarea unui strat drenant asezat pe o membrane impermeabila. In aceste conditii. cu conductivitate hidraulica mai mica decat cea a nisipului cu peste un ordin de marime. talpa de fundare de sub parament poate fi inlocuita cu un pinten din material drenat ( balast de preferinta ) bine compactat.27 Protectia lucrarii la coronament Orice lucrare din pamant armat va fi prevazuta la partea superioara cu un coronament cu rol de protectie si etansare care in cazul rambleelor rutiere poate fi chiar stratul carosabil sau evazarea acestuia.46) Conditia ce trebuie satisfacuta de masivul de pamant armat pentru a nu-si pierde stabilitatea externa prin rasturnare este data de relatia: Fsr ≥ 2.28 Rolul cornisei . In anumite conditii.47) inclinate vor fi realizate concomitent cu executia umpluturii din corpul masivului de pamant armat.Verificarea la rasturnare a masivului de pamant armat se efectueaza considerand posibilitatea rotirii masivului in jurul muchiei aval a bazei. sub actiunea impingerii active din spate. Cu notatiile folosite in relatiile anterioare. 5.0 (4. 5. Impermeabilizarea coronamentului este obligatorie pentru masivele realizate cu materiale de umplutura locale. imediat sub coronament.

Ele asigura o mai buna repartizare a sarcinilor si induc o stare de tensiune care are ca efect direct o reducere a tasarilor differentiate. Adaptarea la energia de relief a terenului natural a paramentelor lucrarilor din pamant armat se recomanda a se realiza in trepte. prin schimbarea directiei si a deformarii prin intindere a armaturilor. astfel incat talpile de fundare ( sub forma de fasii) de sub elementele de parament de la baza sa ramana intotdeauna orizontale. in punctele de intersectie cu suprafetele de rupere din pamant. Folosirea lor ca metoda de imbunatatire a terenului de fundare in suprafata cu material suplimentar permite sa se reduca dimensiunile fundatiilor de suprafata sau sa evite adoptarea unui sistem de fundare de adancime.30 Efectul armarii pernelor Armarea pernelor sporeste rigiditatea lor la incovoiere ceea ce conduce la o reducere a tasarilor ca valoare absoluta si la o sporire a capacitatii portante. pentru a da posibilitatea consumarii eventualelor deformatii. Fortele de intindere din armatura la rupere apar . prin intermediul unor sferturi de con. Perne de fundare din pamant Pernele de fundare se intalnesc de regula in toate cazurile in care terenul de fundare are o capacitate portanta redusa si o compresibilitate ridicata. ( fig. 5.29 Racordarea lucrarii la terenul natural In ceea ce priveste racordarea masivelor de pamant armat cu terenul natural se recomanda ca partile laterale sa se protejeze impotriva degradarii prin incastrare directa in teren.Partea distincta a coronamentului ce protejeaza paramentul (cornisa) se va face de lungime egala cu cea a unui elemnt de parament astfel incat sa se adapteze starii de deformatie a lucrarii de pamant armat respectiv sa nu impiedice mobilitatea masivului in ansamblul lui. 27) . Pe aceleasi considerente se recomanda ca suprastructura masivelor de pamant armat sa se execute cat mai tarziu. 5.

τ 0 b n eA iv l b ' τxz 0 c' x0 c n eB iv l D t ib t t n iu ilo s bf n aii is r uia e s n r u u d t a ' a zo a2 n c' zo a1 n c Ip t z d r p r oe e e u e e zo a2 n Figura 27 Zonele de rupere ce se formeaza intr-o perna de pamant armat .x i a ' z σz tensiune σ.

28 Moduri de cedare a pernelor de pamant armat u u . Datorita tensiunilor tangentiale. z. Acestea depind de aranjarea si rezistenta elementelor de armare. 5.32 Moduri de rupere Observatiile facute pe modele scot in evidenta 3 moduri posibile de producere a ruperii. Eficienta pernei armate este cu atat mai mare cu cat terenul de fundare are o capacitate portanta mai redusa. fortele de intindere sunt deplasate in zonele laterale ale pernei de fundare armate.31 Zonele de rupere Astfel. conturul dintre zonele ce se deplaseaza in jos si in sus de liniile a’c’ si ac care indica punctele de tensiune tangentiala maxima la cota de interes.28 B uB> / au eaedau r e mne rd amr / 2 l nc r es pa le e t lo e r ae 3 B uB< / s N 3 e z s ut / 2 i > bni c re 3 B u uB< / s N 9 e z l n i / 2 i > bni u g 3 Figura.5. geotextilele s-au dovedit a fi deosebit de potrivite in cazul pernelor armate. Modurile de rupere pe baza carora se poate determina capacitatea portanta a unui pamant armat sunt prezentate in fig. Ca elemente de armare.

In urma studiilor efectuate s-a constatat ca odata cu reducerea grosimii stratului dintre fundatie si suportul rigid al pernei armate creste capacitatea portanta.49) Unde TD este forta ce se dezvolta in armatura unui strat de pamant armat din perna. f Ry Tf (4.y . Ry este rezistenta la rupere sau rezistenta in teren a stratului de pamant armat. 5. obtinandu-se astfel o rupere progresiva. F ) s. sporul de sarcina revine altui strat vecin care va ceda si el. Cazurile experimentale analizate cu acest mod de rupere au scos in evidenta cedarea elementelor de armare sub centrul fundatiei. Daca un strat cedeaza. de grosime u sub fundatie.f sunt coeficientii de siguranta corespunzatori lui Ry si respectiv Tf. Fs.33 Stabilirea limitei zonelor de rupere Pe baza modului de rupere ilustrat in figura 27 problema determinarii analitice a capacitatii portante se reduce la exprimarea fortelor active si rezistente de-a lungul zonelor a’c’ si ac. sub forma unei ruperi progresive. Se presupune o simetrie perfecta fata de axul ce trece prin centrul fundatiei. Modul 2 In cazul modului 2 ruperea se produce prin stratul de pamant armat pentru cazul cand u/B > 2/3 si numarul elementelor de armare este de cel putin 3 Modul 3 Modul 3 de rupere se manifesta la fundatii de suprafata de lungime mai mare la care u/B > 2/3 si numarul elementelor de armare este mai mare de 9.Modul 1 Modul 1 de rupere se caracterizeaza prin aceea ca suprafata de rupere este situate deasupra stratului armat. Fs. tf este rezistenta datorita frecarii ce se dezvolta in strat la tendinta de lunecare a armaturii. Pozitia pe orizontala a celor doua linii simetrice a’c’ si ac la o adancime z este definita de x0(z) care poate fi usor calculata din . in perna nearmata. Acest mod de rupere corespunde fundatii de suprafata rigide. y s. Acest mod de rupere apare atunci cand u/B > 2/3 si daca repartizarea armaturilor in strat este suficient de buna incat se formeaza un corp rigid in care nu se manifesta fenomene de forfecare. Un criteriu de dimensionare pentru evitatea modurilor de cedare 2 si 3 s-ar putea exprima prin relatia: TD ≤ ( F .

5 si 4. = q q0 (4. valorile factorului de capacitate portanta sunt cuprinse intre 1. in functie de problema analizata si de criteriul de tasare folosit pentru definirea lui q0 si q. 5.C.teoria elesticitatii folosind ecuatiile Boussinesq iar ce ordonatele diagramelor tensiunilor normale si tangentiale la cotele x si z se calculeaza tot pe baza teoriei elasticitatii. pentru a aprecia eficienta introducerii pernelor de pamant armat ca o solutie de imbunatatire a terenurilor slabe de fundare se defineste un factor ( coeficient) de capacitate portanta notat B.R.R ( bearin capacity ratio) si dat de relatia: B. In figura 29 se prezinta o fundatie asezata pe o perna de pamant armat in care se considera un element de volum ABCD care face parte din zone ce se deplaseaza in jos. q0 este presiunea medie pe talpa fundatiei pe pamant nearmat. Datele experimentale arata ca pentru aranjari optime ale elementelor de armare. 5. iar q este presiunea medie pe talpa fundatiei pe perna de pamant armat.C.34 Factor de capacitate portanta In mod conventional.34 Analiza echilibrului unui element Deci pentru cazul cand q = q0 vor fi obtinute valori identice ale tensiunilor normale si tangentiale in aceleasi puncte de coordonate.50) Unde. B qoa q su x u z ∆ H n ei iv l A G B x= o x x= L D F C E xo ) ( z Figura 29 Element de volum in perna de pamant armat . indiferent daca pamantul este armat sau nu.

tinand cont de tensiunile ce apar in zonele apropiate. Pentru pamantul nearmat doua forte verticale normale FV. In plus se adauga forte ce se dezvolta in elementul de armare orizontal TD(z.AD si FV. atat pentru un strat de pamant armat cat si pentru un strat de pamant nearmat.B q o C Sqo ) ( . La fundatia pe perna de pamant armat exista un set similar de forte ca rezultat al presiunii q. Deci: TD(z. Forta verticala de forfecare de pe axa nu este inclusa din cauza simetriei.z ) . N = 1) N (4. Se face ipoteza ca forta din armatura pe un strat este invers proportionala cu numarul straturilor N de sub fundatie.z .z ) . Ele produc o tasare s iar marimea lor poate fi calculata prin integrare.5. Aceste trei forte sunt rezultantele tensiunilor normale si tangentiale la adancimea z cauzate de presiunea q0.N) = TD ( z1 .A q o D B FV C( .36 Forta dezvoltata in armatura Presupunandu-se ca zona centrala se deplaseaza in jos dupa directia a – c forta din armatura actioneaza pe verticala ca si cum armatura ar trece printer doua role datorita fortelor de frecare. N) prin mecanismul prezentat in figura 30.51) F R A MR AA R AE n mi p mn u a a at B qo z A n ei iv l FV D( .35 Fortele pe elementul de volum Fortele care actioneaza pe acest element sunt prezentate in figura 30. 5.z) actioneaza pe acest element.CD si o forta verticala de forfecare S(q0.

z) C S(q .BC (q .BC (q .N ) n el i iv B FV.37 Echilibrul pe elementul de pamant nearmat Echilibrul elementului ABCD intr-un pamant nearmat poate fi scris sub forma: FV.BC (q0 .AD (q .BC (q0 . z) – FV. z) = FV.54) Presiunile q0 si q vor fi diferite ( q > q0 ) iar diferenta va conduce la o forta in armatura de deasupra . z ) = 0 si similar se poate scrie o ecuatie de echilibru pentru cazul unui pamant armat cu N = 1 : FV.AD (q0 .z) FV.37 Echilibrul pe elementul de pamant armat Este convenabil sa se considere o unitate din lungimea fundatiei astfel incat ecuatiile anterioare se refera la toate fortele actionand pe acest element. N=1 ) = 0 (4. In acest caz : FV. Analiza se face presupunand ca fortele ce actioneaza sunt evaluate pentru aceeasi latime a fundatiei B si aceeasi tasare s atat pentru fundatia pe pamant armat cat si pe pamant nearmat. (4.AD (q .z) B TD TD TD Figura 30 Forte pe elementul de volum din zona de rupere a pernei 5.BC (q .z) z D A niv i el D C TD(z. z) – FV. z) nivelului BC.53) (4. z) – S ( q0 .52) 5. z ) – TD (z . z) – S ( q .CU ARM ARE com on teled p an p en in am t com on telein p en b d d arm an a e are B q B q z A S(q .

z ) = I ( z/B ) • q • ΔH unde I ( z/B ) = σxz .60) 5. y (4. in afara suprafetei a – c ( fig. 5. z ) . max ( z / B ) q Pentru toate cazurile mai simple. Fs.41 Rezistenta la rupere a armaturii Rezistenta la rupere Ry se poate evalua cu relatia : Ry = W • HR • t • fy Fs .AD ( q . Tf se evalueaza forta normala verticala FV.AD (q0 . N=1 ) = 0 (4. tensiunile normale si tangentiale in toate punctele sub o fundatie sunt intabulate.y coefficient de siguranta.55) Fiecare termen al relatiei precedente se poate determina pentru un caz general prin relatii adimensionale.56) (4.57) (4. rezulta ca: FV.AD (q .29): FV.I ( z/B ) • ΔH ] •q0 ( -1) q0 N (4. z ) dx .39 Generalizarea termenilor ecuatiei FV. dar pentru cazurile mai complicate aceste tensiuni pot fi evaluate folosind metoda elementului finit.S ( q0 . N) = q 1 [ J(z/B)•B .EF pe lungimea EF a elementului de armare. Pentru determinarea rezistentei datorate frecarii.38 Ecuatia finala de echilibru Din substituirile facute in ecuatiile anterioare.EF (q. t grosimea unui element de armare. z ) + TD (z . 5. H R numarul de elemente de armare pe unitatea de lungime.62) L ∫ x0 σz ( q.59) ∫ x0 0 σz ( z / B ) q •B S (q . fy rezistenta la rupere a materialului armaturii.40 Expresia generalizata a fortei din armatura TD (z . valabile pentru orice dimensiuni ale fundatiei si la orice conditii de incarcare. z) = S ( q .z) = W • HR (4.58) (4. z) – FV.61) unde W este latimea unui singur element de armare.5. z ) = J ( z/B) • q • B unde J ( z/B) = (4.

. Φa = 0.8 (4. cele mai periculoase fiind considerate primele trei. T ∑ D i 5. * Distantele pe verticala intre straturile de armaturi ΔH vor varia intre 0. etc.5. pentru raportul B/L > 0. la forta verticala normala pe armatura FV. Verificarea la smulgere se face pe straturi.EF trebuie sa fie considerate si presiunea normala de supraconsolidare in evaluarea rezistentei la frecare a armaturii. Imediat sub talpa fundatiei. in celelalte cazuri valoarea va fi cea corespunzatoare unei deformatii de 20%. Pe baza studiilor si cercetarile efectuate asupra pernelor de pamant armat se recomanda ca la dimensionarea acestor lucrari sa se respecte urmatoarele valori limita.42 Forta de frecare Integrarea ecuatiei se poate face daca se cunoaste lungimea EF a elementului de armare. dar cel mult 0.5. iar Φ este unghiul de frecare interna a materialului granular de umplutura.63) unde R este capacitatea portanta a pernei nearmate si Fs este coeficientul de siguranta al lucrarii.2 analiza se face separat pe ambele directii.65 – 0. pentru geotextile sunt valabile relatiile unghiului de frecare: Φa = 0.9 Φ pentru geotextile netesute. retele. * Numarul straturilor de armatura depinde de conditiile de incarcare. . Astfel. In plus. dimensionarea unei perne de pamant armat presupune ca prin alcatuirea propusa sa fie respectata conditia data de relatia (4. 5.43 Capacitatea portanta a pernei armate Capacitatea portanta a pernei trebuie sa fie egala cu forta care se aplica la suprafata pernei: Q = R/Fs + 1.5B. daca deformatia la rupere este mai mica de 20% se introduce valoarea respectiva.15 … 0.40 m. ele se vor pastra constante in perna. * Coeficientul de frecare pamant – armatura va fi de cel putin 0.7 Φ pentru tesaturi. benzi.44 Recomandari privind pernele de fundare din pamant armat * Raportul dintre modulul de deformatie edometric al materialului din umplutura si rezistenta armaturii sa fie mai mic de 50.2).

sa fie echipata cu repere pentru urmarirea tasarii terenului de fundare. tasarea masivului de pamant armat. eventuala modificare a regimului apelor de infiltratie atat in masiv cat si in terenul de fundare.5. fixarea ei provizorie pe contur. in functie de marimea si importanta ei. asternarea materialului de umplutura.46 Urmarirea comportarii in timp a lucrarilor de pamant armat Se recomanda ca orice lucrare din pamant armat. deformatiile in plan ale paramentului.45 Operatii generale de realizare a pernelor armate Operatiunile tehnologice de realizare a pernelor de pamant armat sunt particularizate pe faze in functie de tipul elementelor de armare. 5. insa generalizand se pot mentiona ca se succed la fel la fiecare strat: • • • • asternerea armaturii. . nivelarea si compactarea umpluturii.