Universitatea Tehnică “Gh.

Asachi” Iaşi Facultatea de Construcţii şi Instalaţii
Master Reabilitarea Infrastructurii Transporturilor Sectia : CFDP; Grupa: 3412

PROBLEME SPECIALE DE GEOTEHNICA SI FUNDATII

Indrumator: conf.dr.ing. Ancuta Rotaru Intocmit: Soucaliuc Iulian-Paul Stanei Constantina Petra

2010-2011

1.Aspecte generale 1.1 Definirea materialului
Pamantul armat este un material de constructie rezultat din asocierea fizica si conlucrarea structurala a unui material granular necoeziv sau slab coeziv, capabil sa suporte actiuni ce induc solicitari de tipul compresiunii si forfecarii, cu un material de armare, capabil sa suporte si intinderea. Notiunea de ,,pamant”, in sensul masivelor de pamant armat, se refera la materialul de umplutura, natural sau de origine industriala, de regula granular, necoeziv sau slab coeziv, care formeaza corpul propriu-zis al acestora si in care se inglobeaza armaturile. Materialul granular fiind incapabil sa preia eforturi de intindere, acestea vor fi transmise armaturilor prin frecarea dintre cele doua materiale, in zonele de contact. Armaturile sub forma de benzi, fire, retele de foi etc. sunt realizate din materiale durabile, nealterabile in timp, ce au capacitatea de preluare a eforturilor de intindere. Prin comparatie cu umplutura (materialul granular), armaturile prezinta coeficienti de frecare suficient de mari pentru a permite transmiterea eforturilor de intindere de la materialul granular, la elementele de armare. Orientarea armaturilor se face dupa directiile in care eforturile de intindere din masiv sunt importante.

1.2 Scopul utilizarii
Initial, conceptul de pamant armat era atribuit unui nou material de constructie: • fie cu rol de ranforsare in cazul unui teren de fundare slab substituindu-se atat unor solutii de fundare de adancime cat si unor metode de imbunatatire a terenurilor (ambele costisitoare); • fie cu rol de sprijinire a unor masive de pamant altfel instabile inlocuind structurile de sprijinire clasice (ziduri de sprijin de beton, beton armat) sau ancoraje. In acest sens stau marturie numeroase lucrari executate incepand cu anii 60’ in care aplicatii Ale pamantului armat s-au dovedit viabile structural si economic pentru (fig.1) : • • diferite lucrari la cai de comunicatii terestre ce traverseaza zone instabile de versanti sau constau din ramblee inalte fundate pe terenuri compresibile; structuri de sprijinire in lucrari hidrotehnice, culei de pod etc.:

imbunatatirea terenurilor de fundare slabe, la suprafata, prin material suplimentar (perne).

ram bleu zidd sp e rijin

m rn a a

a) Traversarea unor zone instabile prin elemente de sprijin pentru rambleu si fundatii de adancime pentru consolidare locala a alunecarii

ra b u m le

zidde sprijin

ra b u m le

pam arm ant at

b) Rambleu inalt cu zid de sprijin de beton armat

fu d t cla n aie sica p te nco p sib e re m re il

fu d tied cta n a ire p te nim u a tit e re b n ta

p mn a a a a t rm t

c) Solutie de fundare directa pe teren foarte compresibil Figura 1 Prezentare comparativa a unor lucrari de pamant armat cu solutiile clasice adoptate in situatia existenta pe acelasi amplasament 1.3 Domenii de interes in cercetare
In paralel cu dezvoltarea lucrarilor de pamant armat cu rol de ranforsare a unor terenuri de fundare slabe si sprijinire a unor mase de teren potential alunecatoare s-au desfasurat studii si cercetari in ingineria geotehnica pentru: • • • imbunatatirea terenurilor slabe cu procedee ce vizeaza eliminarea apei din porii pamantului, prin drenare, sau mentinerea acesteia in exteriorul zonei active a fundatiilor; reducerea efectelor de degradare prin coroziune asupra armaturilor din masivul de pamant armat, initial realizate din elemente metalice; satisfacerea exigentelor privind calitatea structurilor rutiere in lucrari de drumuri si aeroporturi, reducerea degradarilor ca urmare a terenurilor de fundare compresibile si efectuarea unor lucrari de consolidare eficiente pe sectoare de drum degradate: • mentinerea unui grad ridicat de protectie a mediului inconjurator la lucrari de constructii de tipul depozitelor de deseuri industriale sau municipale.

geosinteticile vor fi tratate ca elemente de armare in cadrul lucrarilor de pamant armat la terasamente de drumuri si cai ferate. da posibilitatea sa se imbunatateasca comportarea mecanica si hidrica a pamantului. Una din functiile mecanice ale geosinteticelor este cea de armare ( ranforsare) fiind. 15% masa procentuala de particule cu d ≤ 0. incorporarea geosinteticelor in masive de pamant datorita functiilor pe care le indeplinesc.1. datorita utilizarii lor in aplicatii ale ingineriei geotehnice si fundatiilor.).1 Alegerea materialelor. sa nu contina materii organice putrescibile sau deseuri casnice.Exigente privind materialul de umplutura La realizarea lucrarilor de pamant armat este foarte importanta alegerea judicioasa a celor doua materiale ( pamantul si armatura ) astfel incat prin eficienta lucrarii rezultate sa fie dovedita superioritatea acesteia prin comparative cu alte solutii. In cele ce urmeaza. 25% masa procentuala de particule cu 150 mm < d < 250 mm. prin caracteristicile lui are un rol • • • • hotarator in aprecierea eficientei lucrarii: conditiile pe care acesta trebuie sa le indeplineasca sunt considerate a fi urmatoarele: sa nu necesite pregatiri suplimentare la punerea in opera (uscare. natural sau de origine industriala. Materialul de umplutura (pamantul). o max. 2. . numite geosintetice. in functie de utilitatea lor in lucrarea respectiva: element de armare.4 Geosinteticele Toate aceste aspecte au condus la realizarea unor materiale sintetice cu scop multiplu in ingineria cnstructiilor. consolidari de versanti si taluzuri si perne pentru imbunatatirea terenului de fundare in vederea fundarii directe.considerate clasice pentru conditiile din amplasamentul respectiv.08 mm. Astfel. membrana de rezistenta sau element de ancorare. sa nu prezinte sensibilitate la umezire.Materiale folosite la realizarea lucrarilor de pamant armat 2. corectarea granulozitatii etc. granulometric sa contina: o max.

0…63 mm. • • • balast. conditia de dimensiune maxima de 250 mm este impusa de grosimea maxima a unui strat de umplutura ce urmeaza a fi compactat prin mijloace mecanice. sa nu presupuna consumarea unor energii de compactare exagerat de mari.• • • sa nu prezinte agresivitate chimica.3 Observatii asupra coeficientului de frecare Compozitia granulometrica si coeficientii de frecare cu armaturile pot fi imbunatatiti. . alte materiale locale naturale cu continut mai mare in parte fina. coeficientul de frecare va fi direct apreciat prin incercarea la smulgere a unei armaturi ingropate in materialul respectiv. Coeficientul de frecare dintre materialul armaturilor si materialul de umplutura poate fi sporit printr-o prelucrare speciala a elementelor de armare. daca acestea permit efectuarea unor asemenea operatiuni. 2. ca materiale de umplutura cu respectarea conditiilor impuse anterior. electrochimica sau biologica fata de materialul din care se realizeaza armaturile.2 Materiale optime In acest sens. 2.4 Exigente privind armaturile Elementele de armare ale masivelor de pamant armat se realizeaza din materiale care trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte: • sa fie suple si sa posede rezistente la solicitari de tractiune suficient de mari pentru a putea prelua eforturile de intindere transmise de masiv fara deformatii prea mari. pentru realizarea unor lucrari de pamant armat sunt: • • piatra de cariera concasata in sorturile: 0…40 mm. 0…90 mm. piatra si bolovanis de rau concasate. sort 0…250 mm. prin adaosuri de materiale granulare. sa dezvolte un coeficient de frecare corespunzator in raport cu materialul din care se realizeaza armaturile ( f >0. 2.35 ). dar care sa satisfaca cerinta coeficientului de frecare minim dintre umplutura-armaturi (stabilit prin incercari specifice de laborator). nisip. daca este cazul. cele mai indicate materiale granulare.

materiale sintetice rigide etc. intre care sunt intercalate armaturile. acesta este alcatuit dintr-o succesiune de straturi orizontale de pamant. otel ordinar (galvanizat) si otel ordinar negalvanizat. geosinteticile din care fac parte: .• • sa prezinte la rupere alungiri mari. intr-o scurta caracterizare a acestora se impun atentiei specialistilor urmatoarele materiale: • • • otel inoxidabil ( crom-nichel cu adaos de molibden si titan) ecruisat. acoperite de un strat protector de PVC negru sau cu bitum cu adaosuri de polimeri si adezivi. cele mai utilizate elemente de armare raman platbandele metalice si geotextilele. fara imbinari sudate sau alte legaturi. durabile. Astfel. formate din nervuri si noduri.6 Alcatuirea masivelor de pamant armat In ceea ce priveste un masiv de pamant armat cu rol de sprijinire.geotextilele ( textile industriale fabricate din fibre sintetice) cu avantajele ca: sunt subtiri. realizat in majoritatea cazurilor din elemente prefabricate de beton. Din toate categoriile enumerate. impermeabile. permeabile la apa si aer ( raman permeabile in timp) durabile. beton armat sau beton precomprimat (folosite mai rar). electrochimici. . . beton. rezistente la intindere si la alte solicitari.geogrilele sunt retele de mase plastice. rezistente la coroziune.5 Materiale optime Elementele de armare se pot realiza din metal. beton armat sau geosintetice in limitele respectarii exigentelor impuse. se prezinta ca o placa perforata sau fire de poliester tesute sub forma de grila.geomembranele – straturi subtiri si rezistente fabricate din mase plastice. fixate la unul din capete de un perete subtire ce poarta numele de parament sau ecran. sunt protejate de o parte si de alta de geotextile impotriva perforarii: . adica ruperea sa nu fie de tip casant. beton armat. biologici si de mediu. metal. chimici. 2. 2. prezentate anterior. rezistente la coroziunea chimica si biologica din teren. cuprul pentru medii agresive semidure. in lucrari. sa-si pastreze caracteristicile in timpul executiei si in exploatare sub actiunea factorilor degradanti mecanici.

pamantul din vecinatatea marginilor ce are tendinta de a parasi spatiile dintre armaturi. paramentul trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte: • • sa aiba rezistenta locala suficient de mare pentru a putea retine particulele de pamant dintre doua benzi de armatura si situate foarte aproape de suprafata lucrarii. e n cra σ1 = γ h εh= 0 A σ2 = Κ0∗γ h Figura 2 Masa de nisip cu deplasare laterala impiedecata . 3. Principiul pamantului armat Daca se considera punctul A din interiorul unei mase de nisip limitata de doua ecrane (fig. σ2). in caz contrar ar rezulta o solicitare locala greu de evaluat a terenului de fundare. vor fi verticala si orizontala.2) si nisipul ca fiind un mediu omogen si izotrop.7 Exigente privind paramentul Rolul paramentului (ecranului) este de a retine in cadrul masivului. sa fie estetic si sa respecte conditiile de permeabilitate din cadrul lucrarii. iar caracterul omogen al pamantului armat s-ar diminua. sa fie flexibil pentru a putea urmari deformatiilor reazemului de pamant armat. directiile tensiunilor principale (σ1. avand in vedere ca axa verticala este axa de simetrie.2. • sa fie rezistent la socuri. In cadrul lucrarii de pamant armat.

Starea de tensiune in punctul are expresia grafica data prin cercul lui Mohr (fig.2 Starea limita de echilibru In cazul in care deformatia laterala creste progresiv (εH > 0) prin deplasarea ecranelor. efortul σ2 scade. K0 = 1 – sinΦ ( Jaky ) (4.3). (εH = 0) sunt date de 3. cand: σ2 = Ka γh de nisip. pana la atingerea starii limita de echilibru.3 .. iar starea de tensiune din punctul A se modifica in sensul indicat in fig. coefficient al impingerii active a pamantului respectiv al masei τ σ 2 σ 4 +Φ 5 /2 de ul lan ere p up r τ σ 2 =σ Φ tg st r lima ae it d eh r e c ilibu st r d r p o ae e e a s σ 1 τ τ 2 Φ/ °+ 45 Φ σ 2 σ 1 σ Figura 3 Starea de tensiune in punctul A inainte si dupa deplasarea ecranelor . In acest caz se atinge starea activa de rupere. Eforturile unitare tangentiale egaleaza rezistenta la forfecare a pamantului pe un plan ce face unghiul 450 + Φ / 2 cu planul efortului unitar principal σ1. σ 1 (4.2) iar K0 devine Ka = tg2 ( 450 = Φ / 2).1 Starea de tensiune in pamant nearmat Valorile tensiunilor principale in lipsa deformatiilor orizontale expresiile : σ1 = γh σ2 = K0 γh.3.1) unde K0 este coeficientul impingerii in stare de repaus.

..3 Efectul armaturilor Daca in masa de nisip se dispun armaturi orizontale (dintr-un material care poseda rezistenta la intindere mare) se obtine un masiv de .lucreze” la intindere si intrucat modulul lor de deformatie este foarte mare in raport cu cel al pamantului deformatiile laterale totale ale masivului vor fi mici ( apropiata de zero) si nu vor influenta cu nimic asupra starii de eforturi.4 Frecarea armatura – nisip Considerand doua particule de nisip in contact cu o armatura ( fig. pentru a se obtine ruperea prin comprimare laterala. 3. avand in vedere lipsa de rigiditate a armaturilor la compresiune. 5) si daca intre armatura si particule exista frecare. nu poate suferi deformatii mai mari decat cele ale armaturii. se deplaseaza ecranele in sensul apropierii lor. cu conditia ca frecarea dintre pamant (nisip ) si armatura suficient de mare. dimpotriva. efectul lor este inexistent. in conditiile dispunerii unidirectionale a armaturilor. ε=0 arm tu a ri Figura 4 Masiv de nisip cu armaturi orizontale Armaturile incep deci sa . atunci tendintei de deplasare a particulei sau armaturii i se opune o forta de frecare care impreuna cu componenta normala determina o reactiune R.4 ) Fiecare strat de nisip este fretat la cele doua fete de armaturi si chiar in cazul in care masivul este liber sa se deformeze. Ca urmare este pus in evidenta caracterul anizotrop al masivului armat. inclinata cu unghiul α fata de normala. .3.pamant armat” ( fig. iar distanta dintre armaturi suficient de mica. Daca.

se constata ca in armatura sunt transmise eforturi de intindere diferite (intrucat R ≠ R’) indreptul fiecarei particule. cu forma si dimensiuni variate. 6 .α° R tgα <f R' α tgα <f Figura 5 Mobilizarea frecarii pamant – armatura In cazul cand tg α ≤ f ( coeficientul de frecare pamant – armatura) are loc o mobilizare a frecarii fara alunecare. F 1 F 2 F 1 F 2 Figura 6 Conlucrarea pamant – armatura . aceasta armatura rezulta ca nu conlucreaza cu pamantul. Aceasta presupune ca armaturile din cadrul masivelor de pamant armat sa fie astfel dispuse incat sa aiba loc un transfer de eforturi intre granule si armatura. Considerand doua particule diferite. Acest fenomen este deosebit de important in cazul pamantului armat. Particulele de nisip rele ce nu sunt in contact direct cu armaturile vor ceda o parte mai mica din efortul lor armaturilor prin intermediul celorlalte particule.legate” de armatura prin frecarea mobilizata. de intensitate F = F1 – F2. dar pana se atinge faza lunecarilor. fapt care sugereaza ca fenomenul s-ar produce ca si cum particulele ar fi legate de armatura.. . 3. prezentata schematic in fig. ceea ce ar contraveni cu insasi conceptual de pamant armat. intrucat daca fortele de intindere in lungul unei armaturi ar fi constante. fortele diferite din armatura declansate de fiecare particular induc o legatura intre particule. deplasarile relative intre fiind nule.5 Frecarea fara alunecare Aplicand conditia de mobilizare a frecarii fara lunecare tgα ≤ f la fiecare particular in parte.

necesara atingerii starii limita a pamantului armat ( cercul lui Mohr deplasandu-se corespunzator). pamantul putand prelua tensiuni suplimentare. fie prin scaderea suplimentara a tensiunii nou create σ2 + σ1tgΦ → σ2’ pentru a putea atinge starea limita de echilibru ( fig. elementul de volum A nu se mai afla in stare de echilibru limita. 2) si considerand masa de nisip armata cu elemente de armare orizontala (fig. rezulta ca o parte din tensiunea σ2 este preluata de armatura (σ1tgΦ). iar directiile tensiunilor principale ca fiind orizontale si verticale. σ 1 de ul an re pl upe r τ 4 +Φ 5 / 2 σ 2 σ t g τ σΦ t ni n d i t dr e sue en ee in sae l iaa t r aim t pm t luam a aui r a n t sae l it i t r aim n a lpaamuio i s r a rl r t M sae d t ni n t r a e e sue i pm tam naa r a n t M ' C Φ σ 2 σ 2 σ +1 2 σ tΦ g σ 1 σ Figura 7 Starea de tensiune in punctul A in masivul armat si nearmat . evident cu caracter anizotrop. Aceasta implica ideea ca masivele de pamant armat se pot realiza sub orice forma.. In aceste conditii. fie prin cresterea tensiunii σ1. 3.6 Starea de tensiune in pamantul armat Revenind la elementul de volum A ( fig. prin conferirea unei rezistente la intindere ≡ coeziunea pe o anumita directie.3. 7 ).). Deci prin armarea pamantului a rezultat o imbunatatire a lui. Prin urmare.7 Noua dreapta intrinseca Aceasta echivaleaza de fapt cu micsorarea valorii σ2 (intrucat σ1tgΦ = const. daca armaturile sunt judicious plasate si corect dimensionate pentru a putea prelua eforturile de intindere este posibil sa se evite pierderea stabilitatii masivelor de pamant ( ca urmare a cresterii valorii coeziunii) atat sub actiunea greutatii proprii cat si a unor sarcini exterioare importante.coeziune”. ce determina atingerea starii limita a pamantului nearmat la valoarea σ2’. Apare astfel posibil ca prin dispunerea armaturilor dupa diferite directii (preferabil ale directiilor principale) pamantul armat alcatuit din materiale granulare (necoezive). la aceeasi tensiune σ1. sa prezinte coeziune dupa orice directie. iar dreapta intrinseca a pamntului s-ar deplasa paralel cu ea insasi din M → M’ (fig 7) devenind astfel dreapta intrinseca a unui pamant cu .4).

9 Moduri de cedare in masivele de pamant armat Din analiza experimentelor facute au rezultat urmatoarele moduri de cedare: • • o rupere fara deformatii importante a masivului de pamant armat. • cedare datorata lipsei de aderenta intre armatura si pamant (fig. 9b ). acest tip de cedare se produce in cazul unei lungimi insuficiente a armaturilor. producandu-se de fapt o pierdere generala a stabilitatii ei ca in cazul zidurilor de sprijin elastice. 8 ) la care inaltimea lor a fost marita progresiv pana la cedare.3. prin ruperea celorlalte armaturi. cedarea masivului de pamant armat prin ruperea armaturilor ( fig. ruperea incepe intr-un punct unde se rupe prima armatura apoi se propaga repede in sus. pentru coeficientul de frecare mobilizat. L L L H H H L= L / H= 1 re a re a g la aa a rilo p rtitia ct n u ra rm tu r L / H= . . urmand o linie nu prea departata de o dreapta inclinata la 450 + Φ / 2. 9a ).8 Modele experimentale Pentru a cunoaste modul de cedare a masivelor de pamant armat s-au facut o serie de incercari experimentale pe modele reduse bidimensionale cu geometrie variabila ( fig.5 0 8 H H re a triu g iu raaa a rilo p rtitia n h la rm tu r Figura 8 Modele experimentale pentru stabilirea modului de cedare a masivelor de pamant armat 3. rezultand o prabusire a masivului fara ca armaturile sa se rupa.

nisipul dintre armaturi evolueaza de la starea de repaus ( K = K0 ) pana la starea limita ( K = Ka). Aceste experiente efectuate asupra cedarii masivelor de pamant armat au condus la necesitatea cunoasterii comportarii acestora in exploatare cand sunt supuse diferitelor situatii de incarcare si elaborarii unor teorii de calcul pentru dimensionarea unor asemenea lucrari. prin cedarea armaturilor. iar prezenta armaturilor se manifesta prin existenta unei coeziuni globale ce depinde de marimea unei tensiuni initiale σ0 in proba de pamant armat. se pot folosi in dimensionarea lucrarilor din pamant armat. * in cazul unei solicitari triaxiale cu efort lateral constant. Pe baza rezultatelor obtinute din aceste incercari s-au formulat o serie de concluzii privind modul de lucru al masivelor de pamant armat.10 Incercarea in triaxial In studiile efectuate. rezistenta la intindere a armaturilor ( RT) si distanta dintre armaturi (ΔH). 3.11 Concluzii privind cedarea probei * in momentul ruperii. . nisipul se afla in stare limita. 3.L L H 4 °+φ 5 /2 H Figura 9 Moduri de cedare a masivelor de pamant armat. * parametrii rezistentei la forfecare globali ai pamantului armat determinati astfel. incercarile de forfecare in aparatul triaxial au urmarit o mai buna cunoastere a modului de lucru a pamantului armat prin studierea comportarii sale globale in functie de proprietatile pamantului nearmat.

4.2 Forte in stadiul de echilibru limita Ca urmare a faptului ca masivul de pamant armat se gaseste in stadiul limita (deci intreaga frecare este mobilizata) la deformatii axiale ε1 > 2%. inclinarea rezultantei R este Φ fata de normala. a fortelor de legatura T ( rezultanta eforturilor de intindere din armatura) si fortei R ( rezultanta eforturilor normale de frecare). Se analizeaza astfel echilibrul unei parti din proba sub actiunea tensiunilor principale σ1. σ1 σ2 σ2 T σ2 Stg α α φ α−φ R T α−φ σ1S R S Li T= Stg α RT ∆H ∆ H tg / α Figura 10 Echilibrul unei epruvete de nisip armat la rupere 4.1 Schema de calcul la rupere Avand in vedere modul de rupere a unei probe de pamant armat in aparatul triaxial se poate adopta schema de calcul din fig. Scriind ecuatia de proiectie a tuturor fortelor pe orizontala rezulta: . Studiul teoretic al modului de rupere al masivelor de pamant armat 4. σ2 . 10 ce corespunde de fapt metodei Coulomb.

cu: α0 = 450 + si deci: (4.7) n l ∑L • i ∆ H tg α = L • tg α => L = ∆ H S • tgα ∆H 4. L i este latimea unei armaturi .4) (4.9) σ1max = Kp •σ2 + Kp • RT φ •L .5) 4. distanta dintre armatura.10). ∆  H Exprimand aria epruvetei in functie de latimea armaturilor (Li) si distanta dintre ele  tg α      (fig.10) .T + S • tgα •σ2 = R sin (α – Φ) iar din poligonul fortelor rezulta: R= si deci: T + S • tgα•σ2 = S • σ1 •tg(α-Φ) unde S este aria epruvetei. S • σ1 cos (α − φ ) (4. unde Kp = tg2 (450 + ) 2 ∆H (4. iar L = ∑L l n i latimea totala a armaturilor intersectate de planul de rupere.4 Tensiunea principala Din combinarea relatiilor (4.8) φ 2 (4.3) (4.6) unde RT este rezistenta la intindere a armaturilor pe unitatea de lungime.6) rezulta ca :  R  σ1 =  T •L + σ 2  tgα • ctg ( α – Φ )  ∆H  a carei valoare maxima se obtine pentru valoarea unghiului α = α0.3 Forta rezultanta dintre armatura Cunoscand ΔH. se obtine: S= (4.5) si (4. numarul armaturilor intersectate de planul de rupere este: n= S • tgα • RT S • tgα => T = n•RT •L = ∆H ∆H n l ∑L i (4.

σ2 )• tg ( 450 + φ 2 ) = (σ .∆H •L ( 4.σ2) Kp din triunghiul ΔABC σ1 = σ + x = σ + τ unde la rupere σ1 = Kp • σ2 + Kp • σ σ2 = K + p τ Kp din triunghiul ΔBCD RT •L din relatia (4. 12): τ = (σ . si valoarea rezultata din calcul teoretic redata de relatia (4. ΔH.4 Tensiunea principala maxima Astfel.5 Tensiunile pe planul de rupere Cunoscand tensiunile principale σ1. respective prin relatia: σ0 ( RT. pentru care apare ruperea in triaxial cand σ2 = const.10).11) 4.τ pe planul de rupere (forfecare) si respectiv relatia dintre ele ( fig. Φ) = tg2 ( 450 + φ 2 )• RT •L ∆H (4. rezistenta la intindere si unghiul frecarii interne a nisipului.13) . se observa concordanta intre rezultatele experimentale pentru obtinerea valorii maxime a tensiunii principale σ1. σ2 se pot determina tensiunile σ . prin care se pune in evidenta existenta unei tensiuni initiale functie de dispunerea armaturilor.10) si deci rezulta : ∆H RT K p .4.12) iar inlocuind pe σ2 in expresia lui τ rezulta relatia: τ = σ 2 ( Kp - 1 RT K p ) + 2∆H • L • Kp = σ •tgα + RT •L• 2∆H Kp (4.

6 .14) unde RT constituie forta de intindere totala din armaturile intersectate de planul de rupere. Cercetarile au dus la concluzia ca nisipul situat la periferie se deplaseaza catre exterior. dar partea centrala.La deformatii foarte mari insa.ramane pe loc. fapt ce determina deplasarea radiala a nisipului spre exteriorul probelor. σ2 = Ka σ1 ( fig. armaturile ramanand intacte ( numai la deformatii foarte mari apar fisuri in zona marginala a armaturilor). producandu-se ruperea unor armaturi.Coeziunea” in pamantul armat Examinand relatia (4. are loc si o deplasare a nisipului din zona centrala.13) rezulta ca pamantul armat se comporta ca si cum ar avea o coeziune anizotropa de valoare: cmax = RT •L• 2∆H Kp /2 B σ = RT • 2∆H Kp (4. In cazul in care tensiunea principala σ2 are valori reduse. actionat de tensiunile principale σ1. Schema de calcul adoptata consta dintr-un cilindru de inaltime ΔH..13) . cedarea probelor din pamant armat in incercarea triaxiala este datorata frecarii insuficiente dintre nisip si armatura.τ C 45° +Φ σ τ= tg Φ τ stare lim ita de echilibru c φ σ2 A σ D x σ1 = σ2 K p RTL Kp/∆H + Figura 12 Starea de tensiune dintr-un punct pe planul de rupere al probei de pamant armat in aparatul triaxial 4.

15) unde R este raza probei de pamant armat supusa incercarii triaxiale. La echilibru limita rezulta ca: σ2 = ( K a (4. Pentru ca cedarea sa nu aiba loc prin depasirea fortelor de frecare (deci prin lunecarea armaturilor.σ 1 K σ a 1 Figura 13 Schema de calcul pentru ruperea probei de pamant armat prin frecare insuficienta intre pamant si armatura 4.16) 4.7 Conditia de cedare prin smulgerea armaturilor Forta maxima ce se poate dezvolta in armatura se determina considerand ca unghiul de frecare interna este in intregime mobilizat si deci tensiunile τ = f •σ1 sunt uniform distribuite pe suprafata armaturii.Ruperea armaturilor.18) de unde rezulta ca: .17) conditia de cedare prin alunecarea armaturilor σ2 = ( K a f •R ) • σ1 2∆H (4. sau a nisipului pe armatura) este necesar ca: σ2 > ( K a f •R ) • σ1 2∆H f •R ) • σ1 2∆H ∆H/2 ∆H σ 2 τ ∆H/2 (4.Lunecarea armaturilor Analizand corelatiile intre tensiunile principale care induc starea limita in proba de pamant armat se constata ca aceasta exista in urmatoarele conditii: • conditia de cedare prin ruperea armaturilor: σ2 = ( Ka• σ1 • RT ) ∆H (4.8 Echilibrul limita.

11 Conditia de frecare fara lunecare Conditia ca tensionarea armaturilor sa se produca fara frecare (deci indusa de variatia fortei de intindere pe lungime dl) este: F1 – F2 < 2 • N • dl • f (4. Posibilitatea mobilizarii frecarii pamant – armatura. armaturile preluand tensiunea ( F1. considerand ca lunecarile dintre sunt nule este analizata la un element de armatura de lungime dl ( fig . 6) 4. se poate considera ca pe cuprinsul acestei zone eforturile tangentiale τ sunt orientate spre centrul probei. Variatia fortei de frecare prezinta un maximum dupa care scade spre centrul probei. Astfel pornind de la concluzia exprimata anterior privitor la existenta unor zone centrale in care nisipul nu prezinta tendinta deplasarii spre exterior (decat in cazul unei deplasari foarte mari).9 Variatia fortei de frecare Din compararea rezultatelor obtinute din calcule teoretice dupa modelul propus si cele din experimentale efectuate a rezultat ca modelul prezinta simplificari ce determina abateri mari de la realitate. constituind zona de ancorare a armaturilor.20) 4.a) .10 Tensionarea armaturilor prin frecare Daca tensiunea in armatura are o valoare constanta intre granule.F2) – (fig. ca si cum armatura ar fi un tirant de ancorare. In acest caz totul s-ar petrece ca si cum granulele ar fi legate una de alta. Aceasta presupune ca cedarea masivelor de pamant armat sa aiba loc prin ruperea armaturilor si nu prin lunecarea lor. producandu-se lunecari intre granule si armaturi.19) 2Ka 1 ) • RT f •R ∆ H (4.21. 4. Dimesionarea rationala a oricarei lucrari de pamant armat presupune necesitatea mobilizarii la valoare maxima atat a rezistentei armaturilor cat si a frecarii pamant – armatura.σ1 = si: σ2 = ( 2 RT f •R (4. atunci nu se realizeaza nici un transfer de eforturi intre granule si armatura.14) actionat pe planul normal de forta N • dl.

cu coeficient de siguranta cs. d l Nl d F1.13 Lungimea armaturilor .23) unde K = ba .21.Forta de intindere in armatura dF 1 • <f dl 2 N Forta de frecare maxima ce poate fi utilizata in armatura (4.22) mobilizarea frecarii pamant – armatura se va produce fara lunecarea armaturilor.12 Frecarea elementelor de armare fara lunecare In realitate insa.b) devine: dF ≤ 2• K • N • f dl (4. straturile de armatura nu sunt continui ci formate din benzi situate la o anumita distanta si de relatia (4. daca intr-un masiv de pamant armat este indeplinita conditia: f dF 1 • = cs dl 2 N (4. cu ba latimea totala a armaturilor distribuite pe masivul de latime b. 4.b) unde f este coeficientul de frecare pamant – armatura.21. 4.F2=d F F1 F2 d F <f 2d Nl Nl d Figura 14 Mobilizarea frecarii pe un element de armatura Prin urmare. b Din cele prezentate reiese ca functionarea unui masiv din pamant armat este strans conditionata de valorile si stabilitatea coeficientului de frecare pamant – armatura.

16 Limita de separatie a zonelor . o zona de ancorare/rezistenta in eforturile (τ) sunt dirijate spre interiorul masivului. pamantul avand tendinta de a retine armaturile. pentru ca un masiv dintr-un pamant armat sa nu cedeze prin depasirea aderentei ( frecarii in principal) pamant – armatura.15 zo ad n e im in e p g re a iv ct a (I) zo ad a co re n e n ra zo ad re e t n e zist na (II) Tm ra b u mle 4 °+φ 5 /2 Figura 15 Repartitia schematica a intinderii in lungul armaturii 4.14 Repartitia efortului de intindere Prin incercari experimentale la scara reala sau pe modele reduse bidimensionale. Un astfel de calcul este dificil de facut.15 Distributia τ pe zone Se disting astfel doua zone: • • o zona activa in vecinatatea paramentului in care eforturile (τ) sunt dirijate spre parament. 4. avand in vedere ca variatia eforturilor de intindere in armatura nu este inca precizata cantitativ. ci are o repartitie (calitativa) ca cea indicata in fig. a fost stabilit ca efortul de intindere in armatura nu este maxim in imediata vecinatate a paramentului (cum ar fi fost de asteptat). cu caracteristici cunoscute.Astfel. este necesar sa se determine lungimea armaturilor. 4. astfel incat forta maxima de intindere in armaturi ( Tn – calculata prin diverse metode) sa fie mai mica decat forta de frecare mobilizata pe cele doua fete ale armaturii.

16 la care se pot face urmatoarele observatii . corespunzator limitei de siguranta.Limita de separatie intre cele doua zone. In vederea dimensionarii lucrarilor trebuie considerate cele doua aspecte esentiale ale comportarii masivelor de pamant armat: 1. ca efect direct al juxtapunerii fizice dintre straturi de pamant asezat in umplutura compacta si elementele de armare. 4. valorile de calcul sunt selectate pentru cele doua materiale (umplutura de pamant si elementele de armare) astfel incat sa aiba loc mobilizarea simultana a fortei de intindere in armatura si a rezistentei la forfecare a pamantului.17 Factori care influenteaza linia de separatie O caracteristica a liniei de separatie a celor doua zone este faptul ca ea are un caracter evolutiv. fata de orizontala. starea de echilibru este asigurata la un nivel al deformatiilor in structura. marimea aderentei dintre pamant si armatura. deformatiile terenului de fundare. ce este egala cu lungimea de ancorare plus lungimea armaturii din cuprinsul zonei active nu este posibila si ca atare se considera valori sporite in sensul unei sigurante in exploatare a lucrarii din pamant armat. Dimensionarea lucrarilor din pamant armat 5. Ca urmare stabilirea exacta a lungimii armaturilor.1 Aspecte privind dimensionarea Dimensionarea lucrarilor de constructii din pamant armat se bazeaza pe conceptul de conlucrare structurala intre masivul de pamant si armaturile incluse. fiind functie de o serie de factori ca: geometria masivului: marimea sarcinii transmise. Portiunea de armatura din cuprinsul zonei (II). constituie locul geometric al sectiunilor armaturilor in care eforturile de intindere in armatura sunt maxime. Compatibilitatea deformatiilor umpluturii de pamant cu deformatiile elementelor de armare este prezentata in fig. constituie lungimea de ancorare (La). ea se apropie de verticala in zona superioara a masivului determinand o zona activa (I) sensibil diferita de prismul lui Coulomb limitat de dreapta cu inclinarea 450 + φ 2 . 2. 5.

16) moment in care nu mai este necesara sprijinirea masei de pamant armat cu un ecran. la cresterea continua a deformatiei forta ce se mobilizeaza in pamant creste pe masura ce resistenta la forfecare corespunde domeniului deformatiilor mari. Starea de echilibru limita este atinsa atunci cand cele doua forte sunt egale (ce corespunde punctului de intersectie a curbelor din (fig.2 Forta mobilizata in pamant.2 Categorii de lucrari La dimensionarea masivelor de pamant armat se pot considera mai multe categorii de lucrari de constructii caracteristice cailor de comunicatii si anume: • ziduri de sprijin si culei de pod . * forta ce se dezvolta in armatura creste in mod continuu cu cresterea nivelului de deformatii din pamant. 5. rata de crestere a acestei forte depinde de proprietatile mecanice ale materialului din armatura si de numarul de elemente de armare intersectate de planul de rupere al masivului. altfel necesar echilibrarii si sprijinirii masei de pamant ce nu ar contine elemente de armare.t siu ii p cip en n rin ale m im in e fort d zv a e p d e e olt t e irect ia f radz oaainamua ot evlt t r ar t f ram iliz t inpm t ot o aa a a b n sae lim d eh r t r a ia e c i u t lib Figura 16 Compatibilitatea deformatiilor in pamant si armatura pentru atingerea starii limita de echilibru 5.Forta mobilizata in armatura * forta mobilizata in masivul de pamant pentru atingerea starii de echilibru se va reduce progresiv spre un minim atins la o deformatie ce corespunde starii cand in pamant este mobilizata integral rezistenta sa la forfecare.

armaturile trebuie sa confere stabilitate masivului pe intreaga durata de existenta a constructiei. elementele de armare din masivul de pamant nu mai sunt necesare asigurarii stabilitatii. pamantul armat trebuie sa fie capabil sa preia in conditii de siguranta incarcari ce provin in principal din greutatea proprie a lucrarii si eventual din structurile ce reazema pe ele. 5.4 Factori de siguranta Aceasta diferenta este prezentata schematic in fig. odata ce terenul de fundare si-a dezvoltat o capacitate portanta corespunzatoare. intrucat armature lucreaza in favoarea stabilitatii lucrarii numai in perioada critica a executiei constructiei si a consolidarii terenului de fundare.• • • talazuri abrupte consolidarea versantilor supusi fenomenelor de lunecare de suprafata datorate eroziunii ramblee pe terenuri compresibile 5.3 Mobilizarea in timp a armaturii In aceste lucrari. pentru mentinerea lui in echilibru. Fa r d sig ran cto e u ta Fortam ilizata ob Fs Tm ta z lu ab p ru t tim p tim p a) te in re rm a a e ecu i x tie te in re rm a a e ecu i x tie . In primele trei cazuri. Cazul rambleului pe teren compresibil este diferit. 18 prin dependenta de timp a factorului de siguranta comparativ pentru cazul pamantului armat si a pamantului nearmat si a fortei suplimentare necesara a fi mobilizata ( prin prezenta armaturii) in masivul de pamant.

indusa de prezenta armaturii.Fact r d sig ran o e u ta Fortam ilizata ob Fs arm at at rm nea Tm ram le p bu e te m ren oale tim p tim p b ) term are in a e e tiei x cu te in a rm are e ecu i x tie Fact r d sig ran o e u ta Fortam ilizata ob Fs arm at Tm d m ru n av t ep a n arm e at tim p tim p c) term are in a e e tiei x cu te in a rm are e ecu i x tie Figura 18 Variatia in timp a fortei necesare mentinerii echilibrului in lucrarile de constructii din pamant armat: a) talazuri abrupte si ziduri de sprijin. caracteristicile de curgere (deformatie in timp sub efort constant) sunt cele care impun selectia de material. c) drumuri nepavate si platforme de lucru 5.5 Alegerea tipului de armatura Variatia in timp a fortei suplimentare ce se poate mobiliza pentru mentinerea sigurantei. este cel mai important factor ce dicteaza alegerea tipului de armatura pe criterii structurale. . proprietatile mecanice dezvoltate in timp nu sunt cele mai importante la alegerea materialului. b) ramblee pe terenuri compresibile. astfel incat s-au putut constata urmatoarele: • la lucrarile la care forta suplimentara asigurata de armatura este necesara un timp indelungat (in special la ziduri de sprijin si consolidari de talazuri si versanti). • la rambleele pe terenuri compresibile unde forta suplimentara asigurata de prezenta elementelor de armare este necesara pe o perioada de timp limitata (pe durata executiei lucrarii si a consolidarii pamantului).

Astfel. efectele mediului inconjurator asupra lucrarii in care se include: 5.8 Situatii de proiectare Situatiile considerate in proiectare presupun o detaliere a urmatoarelor aspecte specificate Acestor lucrari: • • • • • delimitarea prin localizare si caracterizare a diferitelor zone din teren si elemente de constructie implicate in evenimentul declansat de starea limita respective. incarcarile corespunzatoare si combinatiile lor cele mai defavorabile. 5.6 Principii de dimensionare Echilibrul complex pe care il implica conlucrarea structurala intre pamantul din umplutura si elementele de armare in mentinerea stabilitatii globale a lucrarilor din pamant armat nu poate fi reflectat adecvat de un factor de siguranta unic (global). 5. 5. limitele de toleranta ale structurii de rezistenta a constructiei la starea de deformatii dezvoltata in masivul de pamant armat efectul noii constructii asupra constructiilor existente in zona amplasamentului.9 Efectul mediului o variatia nivelului apelor subterane. metodele de calcul au fost dezvoltate pentru situatiile ce caracterizeaza starile limita ultime si ale exploatarii normale. dimensionarea lucrarilor de constructie din acest nou material consta in selectarea valorilor de calcul reprezentative pentru parametrii care influenteaza stabilitatea si cu acestea se construiesc metode de calcul care arata ca situatiile nedorite simulate in faza de proiectare nu vor avea loc.• la drumurile nepavate si platforme de lucru. se formuleaza astfel un set de conditii fizice care odata respectate garanteaza ca starile limita nu vor avea loc pe durata existentei lucrarii de constructie din pamant armat. raspunsul materialului la incercari ciclice rapide este cel care impune selectia tipului de armatura. .7 Dezvoltarea metodelor In consecinta.

o excavatii. . a materialului de umplutura. o o eventuala subsidenta prin activitati miniere sau alte cauze. determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pentru parament (ecran). efectuarea calculelor de dimensionare pentru asigurarea stabilitatii interne a masivului de pamant armat. eroziuni.11 Stari limita Starile limita considerate in calculul de dimensionare a masivelor de pamant armat sunt: 1. afuieri ce pot induce modificari ale geometriei terenului natural. coronament etc. drenuri. 5. alegerea si dispunerea armaturilor in vederea evitarii pierderii stabilitatii masivului prin ruperea sau smulgerea armaturilor.10 Etape in dimensionare Dimesionarea unei lucrari de pamant armat presupune parcurgerea in proiectare a anumitor etape concretizate prin: • • • • • • • stabilirea caracteristicilor terenului de fundare. 5. lucrari de proiectare a lucrarilor anexe: fundatii. alegerea si dispunerea elementelor de parament. determinarea caracteristicilor materialelor de umplutura din corpul masivului de pamant armat determinarea caracteristicilor ce evidentiaza proprietatile fizico-mecanice preconizate pentru armature. o modificarile proprietatilor materialelor din lucrare ca urmare a surselor de degradare de natura chimica sau microbiologica. o factorii climatici cu efect direct pe lucrare. instructiunile si normativele in vigoare. efectuarea calculelor pentru verificarea si in consecinta asigurarea stabilitatii externe a masivului de pamant armat. Studiile efectuate in scopul determinarii caracteristicilor terenului de fundare. starea limita de stabilitate interna prin care se urmareste stabilirea geometriei masivului de pamant armat. a materialului din armature si a parametrului sunt prezentate pe tipuri de material si scopul folosirii lor in standardele.

0.25) in care Tmax este forta maxima de intindere in armature. (4.13 Ruperea unui sir de armatura Stabilitatea interna locala Pierderea stabilitatii interne locale se considera ca poate avea loc prin ruperea sau smulgerea Unui rand de armatura situate in acelasi plan. comparative cu unele teorii de calcul din literatura de specialitate. in sensul sporirii sigurantei.24) . 5.12 Stabilitatea interna Verificarea la starea limita a stabilitatii interne asigura lucrarea de pamant armat sub efectul incarcarilor proprii si a celor induse din exterior impotriva cedarii prin ruperea sau smulgerea armaturilor. la limita de separatie intre zona activa si zona de rezistenta). pe baza unei predimensionari a masivului de pamant armat. Astfel. starea limita de stabilitate sunt ultime si in consecinta se va considera grupurarea fundamentara suplimentara pentru dimensionare si asigurarea speciala pentru verificare. rolul lor fiind de a asigura lucrarea de pamant armat impotriva cedarii cu un nivel de asigurare ridicat. Asigurarea lucrarii impotriva cedarii locale a masivului de pamant armat prin ruperea armaturilor se face prin respectarea simultana a doua conditii: Tmax ≤ Tr1 si 0.2. calculele de verificare sunt simplificate in ceea ce priveste evaluarea raspunsului lucrarii la incarcarile ce ii revin. Ambele stari limita sunt ultime si in consecinta se va considera gruparea fundamentara suplimentara pentru dimensionarea si asigurarea speciala pentru verificare. cu rol de sprijinire a unei mase de pamant potential alunecatoare. atat prin cedarea armaturilor la un anumit nivel ( stabilitate locala) sau a tuturor straturilor de armature (stabilitate globala) Calculul de verificare al masivelor de pamant armat la starile limita precizate anterior se prezinta ca etape recomandate pentru fiecare stare de limita in parte (). 5.75T max este forta de intindere in sectiunea de prindere a armaturii de parament (mai mica deci decat forta de intindere maxima ce se dezvolta la o anumita distanta de parament.75 Tmax ≤ Tr2 (4. considerat poate conservativ si mai putin economic.

Pentru alte materiale (P. Tr2 – rezistenta armaturii (pe metro liniar de zid). se vor folosi urmatoarele relatii pentru determinarea acestor forte maxime rezistive.14 Smulgerea unui sir de armaturi Verificarea stabilitatii interne. prin smulgerea armaturilor presupune respectarea conditiei: Tmax ≤ Tf (4.S.Tr1 – capacitatea portanta a armaturii.14 Rezistente ale armaturilor In cazul in care se folosesc elemente de armare metalice. prin asigurarea impotriva cedarii locale a masivului de pamant armat. geotextile etc) rezistentele se vor determina pe baza incercarilor experimentale recomandata pentru fiecare caz particular. 5. pentru care se recomanda valorile de 0.15 Forta maxima de frecare Tf = mf ∙ 2 ∙ b ∙ f ∙ σ1 ∙ La . Tf este forta maxima de frecare dezvoltata la smulgerea armaturii – in care se tine cont de sensul frecarii pe zona de rezistenta – si care se calculeaza cu relatia: 5.29) .28) in care Tmax este forta maxima de intindere in armature. considerand aria neta in sectiunea de prindere.mf ∙ 2 ∙ b ∙ f ∙ σ1[( L – 2e) – L0] (4. R este sarcina de rupere a armaturii. pentru dimensionare urmand a se considera valoarea minima dintre aceste doua valori: Tr1 = mr ⋅ R ⋅ e iar Tr2 = mr ∙ R ∙ (4.26) 5.60 pentru lucrarile care incumba o mare raspundere.A.65 la lucrarile obisnuite si 0. b ' ec ∙ b e ec 0 (4.. b – latimea sectiunii curebnte.27) in care : mr este coeficientul conditiilor de lucru. e – grosimea sectiunii curente.

3 l >0 . 5.3 arctg0 . In aceasta relatie.30) pentru oricare suprafata inclinata cu un unghi fata de orizontala.3 l l l <0 H .65 pentru lucrari care incuba o mare raspundere si lucrari amplasate in apa. tinand cont de geometria masivului. L – lungimea armaturii in masivul de pamant armat.in care: mf este coeficient al conditiilor de lucru la smulgerea armaturii si care se va considera cu valorile 0. f – coefficient de frecare pamant – armatura.75 pentru lucrari obisnuite si 0. Lo – lungimea armaturii din cuprinsul zonei active.5 arctg0 .5 H arctg0 . La .5 . notatiile reprezinta: H/2 arctg0 .lungimea de aderenta. e – excentricitatea actiunii verticale la nivelul patului de armature I. σ1 – tensiunea normala pe armatura la nivelul armaturii in sectiunea care se verifica (calculatat dupa repartitia Meyerhof).3H H/2 H/2 H/2 zon a a a ctiv zon d a e rezisten ta zon a activ a zonade rezisten ta zon a activ a zon d a e reziste ta n H H H/2 H/2 Figura 19 Limita de separare a zonelor active si de rezistenta a masivelor de pamant armat Limitele de separare ale celor doua zone sunt recomandate pe baza generalizarilor rezultatelor obtinute prin incercari experimentale pe modele la scara redusa. de tipul incarcarii exterioare (suprasarcina) si de pozitia acesteia fata de paramentul lucrarii. b – latimea armaturii.16 Cedarea dupa un plan de rupere Stabilitatea interna globala Asigurarea stabilitatii interne impotriva unei cedari globale se poate face prin respectarea conditiei: n l ∑T i T in ≤ ∑m (4. delimitate ca in figura 19 0 H .

26) sau ( 4.32) unde: Iar z este distanta de la fata superioara a prismului de pamant pana la un plan current de armaturi ( fig 20).T in * ∑ m reprezinta rezultanta fortelor de intindere din armaturile intersectate de planul de cedare considerat. 5. * i– numarul de armatura intersectate de planul de rupere.z) G θ Figura. determinate din rezistenta ei la intindere cu relatia (4.27) sau rezistenta ei la smulgere. * Tmin este valoarea minima a capacitatii unei armaturi de a rezista la forta de intindere. in timp ce in cazul cedarii globale frecarea se dezvolta numai partial) se va calcula avand in vedere pozitia planului de cedare. inclinat cu unghiul Φ fata de orizontala. Α P a α ( -z/t θ H ) g z δ σ 1 H L2 -e φ R (H . ce conduc la cedare si in consecinta la formarea prismului. diferita de cea estimata pentru cedarea locala prin smulgerea armaturii ( frecarea dezvoltandu-se in lungul intregii armaturi.17 Sarcina limita a armaturilor Sarcina limita a armaturii la smulgere prin pierderea stabilitatii interne globale. Tf}.31) (4.18 Principiul de calcul a fortelor in armaturi .20 Lungimea armaturii care lucreaza la smulgere in cazul pierderii stabilitatii interne globale. 5. cu relatia: Tf = mf ∙ 2 ∙ b ∙ f ∙ σ1 ∙ Lg Lg = [ ( L – 2e) H −z tg φ (4. ca valoare minima Tmin = min {Tr.

conform schemelor prezentate in fig. 21 si 22. ∑ i ) se face pe baza analizei echilibrului static fie a unui element de volum aferent unei armaturi in analiza stabilitatii interne locale ( pentru Tmax). Q v Q Q h α Pa v Pa Pa h li Σ Fi G H Fi i G Pa v Q v Q h Pa h φ θ zi Ri ΣRi Figura 21 Prismul de cedare considerat in analiza stabilitatii interne globale zona de impingere activa (I) zona de ancorare zona de rezistenta (II) σv ∆H Tmax Figura 22 Forta maxima de intindere intr-o armatura curenta 5. fie a prismului de cedare din masiv considerat ca in analiza stabilitatii interne T globale ( prism inclinat cu unghiul Φ fata de orizontala pentru ∑ i ).T Calculul fortelor de intindere din armature ( Tmax .19 Forta maxima de intindere intr-o armatura .

3 z0 zon a activa zon de a rezistenta z arctg0 . ΔH – distanta pe verticala intre straturile de armaturi.33) rezultata din proiectia pe orizontala a fortelor ce actioneaza asupra elementului de volum.23) si se calculeaza cu relatiile: K = Ko ( 1 . K0 Ka K 0 H .20 Variatia coeficientului impingerii Coeficientul impingerii pamantului K se determina considerandu-l variabil pe inaltimea masivului (fig.z ) + Ka ∙ z 0 z z 0 pentru z ≤ zo = 6 m (4.36) K = Ka pentru z > zo unde z este adancimea patului de armaturi.Forta de intindere maxima din armatura curenta i se calculeaza cu relatia: Tmax = K ∙ συ ∙ ΔH ∙ ΔS (4. συ – tensiunea medie verticala ce actioneaza asupra elementului de volum. neglijand greutatea proprie a elementului.37) iar Φ este unghiul de frecare interna a pamantului din masivul de pamant armat.34) (4. Ko = 1 – sin Φ Ka = tg2 ( 450 - φ 2 ) (4.35) (4.3 z Figura 23 Variatia coeficientului K pe inaltimea masivului de pamant armat 5. 5. ΔS – distantele intre armaturile aceluiasi strat. Semnificatia marimilor care intervin este urmatoarea: K este coeficientul de impingere a pamantului de umplutura.21 Tensiunea verticala la nivelul unei armaturi curente H .

24): συ = L − 2e ∑V (4. ca reprezentand presiunea medie la nivelul stratului i acceptand o distributie de tip Meyerhof ( fig. in scheme particulare prezentate in literatura de specialitate. q zi L/2 G L/2 V P ai M i di 2 e H σv T L-2 e γ HK q K Figura 24 Schema generalizata de calcul a tensiunii verticale συ Calculul fortelor ce actioneaza asupra nivelului de pamant armat ce induc tensiunea verticala συ prezentata anterior se realizeaza tinand cont de situatia de pe amplasamentul lucrarii.suma fortelor verticale deasupra armaturilor din stratul i.38) masivului de pamant armat inclusiv armaturile si suprasarcinile V in care: ∑ este greutatea verticale. ∑ .39) V in care: M este momentul tuturor fortelor situate deasupra stratului de armaturi i.22 Stabilitatea externa Starea limita a stabilitatii extrne . e – excentricitatea punctului de aplicatie al rezultantei fortelor verticale si orizontale ce actioneaza asupra masivului de pamant armat: e= M V ∑ (4. distributia suprasarcinii si respectiv intensitatea acesteia. 5.Tensiunea verticala συ se calculeaza la nivelul unui strat de armaturi curent i. respective in functie de nivelul apelor subterane.

stabiltatea prin rasturnare stabilitatea prin lunecare pe suprafata bazei masivului.25 pentru un masiv de pamant armat cu inaltimea H. 5. Conform schemei de calcul simplificat din fig. pe suprafata de contact cu terenul. latimea L si o suprasarcina q uniform distribuita si acceptand o distributie Meyerhof a presiunilor la baza.40) Figura 25 Schema de calcul a presiunii la baza masivului de pamant armat pmax.Verificarea stabilitatii externe a unei lucrari din pamant armat prevede considerarea celor doua stari limita respectiv locala si generala. valorile extreme ale acestor presiuni se pot determina cu relatia: q L/2 G L/2 Pa H V T M p ed m γ HKa d qKa (4.min = γ • H + q ± Ka • H 2 • ( γ • H + 3 • q) L . Starea limita a stabilitatii externe locale se refera la situatia in care masivul de pamant armat poate ajunge sa-si piarda: • • • stabilitatea prin depasirea capacitatii portante a terenului de fundare.23 Depasirea capacitatii portante a terenului de fundare Verificarea stabilitatii externe locale la cedarea prin depasirea capacitatii terenului de fundare se face calculand presiunea exercitata de masivul de pamant armat la baza sa.

2 pconv pmin ≥ 0 (4. Ka – coeficientul impingerii active in ipoteza Rankine. Conditia ce trebuie satisfacuta de masivul de pamant armat pentru a nu-si pierde stabilitatea externa prin lunecare pe talpa este data de relatia: Fsr ≥ 1.41) Presiunea conventionala de calcul estimandu-se pe baza relatiilor din STAS 3300/1. acest coeficient este dat de expresia: Fsl = 2(γ u • H + q ) • tgφ G • tg φ L = • Pa K a • (γ • H + 2q ) H (4.5 (4.42) (4. 5. 25 ca fiind din pamant necoeziv. γ – greutatea volumica a pamantului din spatele masivului din pamant armat.43) (4.In care : γu este greutatea volumica a materialului de umplutura compactata din corpul masivului.25 Cedarea prin rasturnare . 2 – 85. calculul la capacitatea portanta a terenului se face prin verificarea respectarii simultane a conditiilor: pmed ≤ pconv pmax ≤ 1. Presiunea conventionala de calcul a terenului de fundare de la baza masivului de pamant armat fiind pconv. 25). alcatuit pentru schema prezentata in fig.45) 5. Notand cu G greutatea masivului de pamant armat si cu Pa impingerea activa pe o lungime unitara de masiv ( fig.44) in care Φ este unghiul de frecare interna a terenului de fundare.24 Cedarea prin lunecare pe talpa Verificarea la lunecare a masivului de pamant armat pe suprafata de separare a acestuia cu terenul de fundare consta in calculul coeficientului (factorului) de siguranta Fsl ca raport intre forta rezistiva de frecare dezvoltata intre masiv si teren pe suprafata de separatie de la baza si rezultanta impingerii active exercitata de pamantul din spatele masivului pe acesta.

5. coeficientul de siguranta la rasturnare Fsr se determina cu relatia: Fsr = 3 • (γ u • H + q) L2 • K a • (γ • H + 3q ) H 2 (4. prevederea unui perete de palplanse de adancime corespunzatoare evitarii subspalarii.26 Masuri de siguranta In cazul cand masivul se afla in apropierea unui curs de apa se vor lua masuri de siguranta suplimentare pentru combaterea unei eventuale subspalari a acestuia. cu conductivitate hidraulica mai mica decat cea a nisipului cu peste un ordin de marime.28 Rolul cornisei . sub actiunea impingerii active din spate. talpa de fundare de sub parament poate fi inlocuita cu un pinten din material drenat ( balast de preferinta ) bine compactat. 5. 5. cum ar fi: • • • anrocamente sau gabioane asezate in fata paramentului. Impermeabilizarea coronamentului este obligatorie pentru masivele realizate cu materiale de umplutura locale.0 (4. sporirea adancimii de fundare a masivului de pamant armat in terenul natural.47) inclinate vor fi realizate concomitent cu executia umpluturii din corpul masivului de pamant armat. Cu notatiile folosite in relatiile anterioare. In anumite conditii. imediat sub coronament. se recomanda asigurarea drenarii eventualelor infiltratii prin plasarea unui strat drenant asezat pe o membrane impermeabila. In aceste conditii.27 Protectia lucrarii la coronament Orice lucrare din pamant armat va fi prevazuta la partea superioara cu un coronament cu rol de protectie si etansare care in cazul rambleelor rutiere poate fi chiar stratul carosabil sau evazarea acestuia.Verificarea la rasturnare a masivului de pamant armat se efectueaza considerand posibilitatea rotirii masivului in jurul muchiei aval a bazei. daca se impune ca necesara drenarea la baza masivului.46) Conditia ce trebuie satisfacuta de masivul de pamant armat pentru a nu-si pierde stabilitatea externa prin rasturnare este data de relatia: Fsr ≥ 2.

in punctele de intersectie cu suprafetele de rupere din pamant. Fortele de intindere din armatura la rupere apar .29 Racordarea lucrarii la terenul natural In ceea ce priveste racordarea masivelor de pamant armat cu terenul natural se recomanda ca partile laterale sa se protejeze impotriva degradarii prin incastrare directa in teren. Pe aceleasi considerente se recomanda ca suprastructura masivelor de pamant armat sa se execute cat mai tarziu. astfel incat talpile de fundare ( sub forma de fasii) de sub elementele de parament de la baza sa ramana intotdeauna orizontale. prin schimbarea directiei si a deformarii prin intindere a armaturilor. Ele asigura o mai buna repartizare a sarcinilor si induc o stare de tensiune care are ca efect direct o reducere a tasarilor differentiate. 5.Partea distincta a coronamentului ce protejeaza paramentul (cornisa) se va face de lungime egala cu cea a unui elemnt de parament astfel incat sa se adapteze starii de deformatie a lucrarii de pamant armat respectiv sa nu impiedice mobilitatea masivului in ansamblul lui. prin intermediul unor sferturi de con. Adaptarea la energia de relief a terenului natural a paramentelor lucrarilor din pamant armat se recomanda a se realiza in trepte. Perne de fundare din pamant Pernele de fundare se intalnesc de regula in toate cazurile in care terenul de fundare are o capacitate portanta redusa si o compresibilitate ridicata. 27) . 5. Folosirea lor ca metoda de imbunatatire a terenului de fundare in suprafata cu material suplimentar permite sa se reduca dimensiunile fundatiilor de suprafata sau sa evite adoptarea unui sistem de fundare de adancime. ( fig.30 Efectul armarii pernelor Armarea pernelor sporeste rigiditatea lor la incovoiere ceea ce conduce la o reducere a tasarilor ca valoare absoluta si la o sporire a capacitatii portante. pentru a da posibilitatea consumarii eventualelor deformatii.

x i a ' z σz tensiune σ. τ 0 b n eA iv l b ' τxz 0 c' x0 c n eB iv l D t ib t t n iu ilo s bf n aii is r uia e s n r u u d t a ' a zo a2 n c' zo a1 n c Ip t z d r p r oe e e u e e zo a2 n Figura 27 Zonele de rupere ce se formeaza intr-o perna de pamant armat .

31 Zonele de rupere Astfel.32 Moduri de rupere Observatiile facute pe modele scot in evidenta 3 moduri posibile de producere a ruperii.5. fortele de intindere sunt deplasate in zonele laterale ale pernei de fundare armate. 5.28 B uB> / au eaedau r e mne rd amr / 2 l nc r es pa le e t lo e r ae 3 B uB< / s N 3 e z s ut / 2 i > bni c re 3 B u uB< / s N 9 e z l n i / 2 i > bni u g 3 Figura. conturul dintre zonele ce se deplaseaza in jos si in sus de liniile a’c’ si ac care indica punctele de tensiune tangentiala maxima la cota de interes. Ca elemente de armare. Modurile de rupere pe baza carora se poate determina capacitatea portanta a unui pamant armat sunt prezentate in fig.28 Moduri de cedare a pernelor de pamant armat u u . geotextilele s-au dovedit a fi deosebit de potrivite in cazul pernelor armate. Eficienta pernei armate este cu atat mai mare cu cat terenul de fundare are o capacitate portanta mai redusa. Datorita tensiunilor tangentiale. Acestea depind de aranjarea si rezistenta elementelor de armare. z.

obtinandu-se astfel o rupere progresiva. Modul 2 In cazul modului 2 ruperea se produce prin stratul de pamant armat pentru cazul cand u/B > 2/3 si numarul elementelor de armare este de cel putin 3 Modul 3 Modul 3 de rupere se manifesta la fundatii de suprafata de lungime mai mare la care u/B > 2/3 si numarul elementelor de armare este mai mare de 9. Acest mod de rupere corespunde fundatii de suprafata rigide.f sunt coeficientii de siguranta corespunzatori lui Ry si respectiv Tf. Acest mod de rupere apare atunci cand u/B > 2/3 si daca repartizarea armaturilor in strat este suficient de buna incat se formeaza un corp rigid in care nu se manifesta fenomene de forfecare. Ry este rezistenta la rupere sau rezistenta in teren a stratului de pamant armat. Cazurile experimentale analizate cu acest mod de rupere au scos in evidenta cedarea elementelor de armare sub centrul fundatiei. sub forma unei ruperi progresive. y s. Se presupune o simetrie perfecta fata de axul ce trece prin centrul fundatiei. sporul de sarcina revine altui strat vecin care va ceda si el. in perna nearmata.49) Unde TD este forta ce se dezvolta in armatura unui strat de pamant armat din perna. f Ry Tf (4. Fs.33 Stabilirea limitei zonelor de rupere Pe baza modului de rupere ilustrat in figura 27 problema determinarii analitice a capacitatii portante se reduce la exprimarea fortelor active si rezistente de-a lungul zonelor a’c’ si ac. Daca un strat cedeaza. de grosime u sub fundatie. Pozitia pe orizontala a celor doua linii simetrice a’c’ si ac la o adancime z este definita de x0(z) care poate fi usor calculata din . tf este rezistenta datorita frecarii ce se dezvolta in strat la tendinta de lunecare a armaturii. F ) s. In urma studiilor efectuate s-a constatat ca odata cu reducerea grosimii stratului dintre fundatie si suportul rigid al pernei armate creste capacitatea portanta.Modul 1 Modul 1 de rupere se caracterizeaza prin aceea ca suprafata de rupere este situate deasupra stratului armat. Un criteriu de dimensionare pentru evitatea modurilor de cedare 2 si 3 s-ar putea exprima prin relatia: TD ≤ ( F .y . Fs. 5.

In figura 29 se prezinta o fundatie asezata pe o perna de pamant armat in care se considera un element de volum ABCD care face parte din zone ce se deplaseaza in jos.R.teoria elesticitatii folosind ecuatiile Boussinesq iar ce ordonatele diagramelor tensiunilor normale si tangentiale la cotele x si z se calculeaza tot pe baza teoriei elasticitatii. iar q este presiunea medie pe talpa fundatiei pe perna de pamant armat. pentru a aprecia eficienta introducerii pernelor de pamant armat ca o solutie de imbunatatire a terenurilor slabe de fundare se defineste un factor ( coeficient) de capacitate portanta notat B. 5.R ( bearin capacity ratio) si dat de relatia: B. q0 este presiunea medie pe talpa fundatiei pe pamant nearmat. valorile factorului de capacitate portanta sunt cuprinse intre 1. in functie de problema analizata si de criteriul de tasare folosit pentru definirea lui q0 si q. 5.C.C. = q q0 (4.34 Analiza echilibrului unui element Deci pentru cazul cand q = q0 vor fi obtinute valori identice ale tensiunilor normale si tangentiale in aceleasi puncte de coordonate.50) Unde. B qoa q su x u z ∆ H n ei iv l A G B x= o x x= L D F C E xo ) ( z Figura 29 Element de volum in perna de pamant armat .34 Factor de capacitate portanta In mod conventional. indiferent daca pamantul este armat sau nu. Datele experimentale arata ca pentru aranjari optime ale elementelor de armare.5 si 4.

A q o D B FV C( . N = 1) N (4.35 Fortele pe elementul de volum Fortele care actioneaza pe acest element sunt prezentate in figura 30. 5. tinand cont de tensiunile ce apar in zonele apropiate. N) prin mecanismul prezentat in figura 30.AD si FV.z ) . Pentru pamantul nearmat doua forte verticale normale FV. Se face ipoteza ca forta din armatura pe un strat este invers proportionala cu numarul straturilor N de sub fundatie.N) = TD ( z1 . Deci: TD(z.z) actioneaza pe acest element. Ele produc o tasare s iar marimea lor poate fi calculata prin integrare. In plus se adauga forte ce se dezvolta in elementul de armare orizontal TD(z. La fundatia pe perna de pamant armat exista un set similar de forte ca rezultat al presiunii q.z ) .B q o C Sqo ) ( . Aceste trei forte sunt rezultantele tensiunilor normale si tangentiale la adancimea z cauzate de presiunea q0.CD si o forta verticala de forfecare S(q0.z .5. Forta verticala de forfecare de pe axa nu este inclusa din cauza simetriei.51) F R A MR AA R AE n mi p mn u a a at B qo z A n ei iv l FV D( .36 Forta dezvoltata in armatura Presupunandu-se ca zona centrala se deplaseaza in jos dupa directia a – c forta din armatura actioneaza pe verticala ca si cum armatura ar trece printer doua role datorita fortelor de frecare. atat pentru un strat de pamant armat cat si pentru un strat de pamant nearmat.

AD (q .37 Echilibrul pe elementul de pamant nearmat Echilibrul elementului ABCD intr-un pamant nearmat poate fi scris sub forma: FV.37 Echilibrul pe elementul de pamant armat Este convenabil sa se considere o unitate din lungimea fundatiei astfel incat ecuatiile anterioare se refera la toate fortele actionand pe acest element. In acest caz : FV.BC (q0 .54) Presiunile q0 si q vor fi diferite ( q > q0 ) iar diferenta va conduce la o forta in armatura de deasupra .z) C S(q .z) z D A niv i el D C TD(z. N=1 ) = 0 (4.BC (q . z) – FV.AD (q0 . z ) = 0 si similar se poate scrie o ecuatie de echilibru pentru cazul unui pamant armat cu N = 1 : FV.z) B TD TD TD Figura 30 Forte pe elementul de volum din zona de rupere a pernei 5. z) nivelului BC.52) 5. z) – S ( q0 . Analiza se face presupunand ca fortele ce actioneaza sunt evaluate pentru aceeasi latime a fundatiei B si aceeasi tasare s atat pentru fundatia pe pamant armat cat si pe pamant nearmat. z) – S ( q . z ) – TD (z .CU ARM ARE com on teled p an p en in am t com on telein p en b d d arm an a e are B q B q z A S(q .z) FV.53) (4.BC (q .BC (q0 . z) = FV.BC (q . (4. z) – FV.N ) n el i iv B FV.AD (q .

39 Generalizarea termenilor ecuatiei FV.AD ( q .y coefficient de siguranta. Tf se evalueaza forta normala verticala FV.41 Rezistenta la rupere a armaturii Rezistenta la rupere Ry se poate evalua cu relatia : Ry = W • HR • t • fy Fs .38 Ecuatia finala de echilibru Din substituirile facute in ecuatiile anterioare. 5.S ( q0 . Fs. H R numarul de elemente de armare pe unitatea de lungime. z ) = J ( z/B) • q • B unde J ( z/B) = (4.AD (q0 . tensiunile normale si tangentiale in toate punctele sub o fundatie sunt intabulate. z ) dx . fy rezistenta la rupere a materialului armaturii. dar pentru cazurile mai complicate aceste tensiuni pot fi evaluate folosind metoda elementului finit. Pentru determinarea rezistentei datorate frecarii.55) Fiecare termen al relatiei precedente se poate determina pentru un caz general prin relatii adimensionale. z) – FV.z) = W • HR (4. t grosimea unui element de armare.61) unde W este latimea unui singur element de armare. y (4. N=1 ) = 0 (4.56) (4. max ( z / B ) q Pentru toate cazurile mai simple.62) L ∫ x0 σz ( q.EF (q. 5.59) ∫ x0 0 σz ( z / B ) q •B S (q . z ) .EF pe lungimea EF a elementului de armare.AD (q . in afara suprafetei a – c ( fig.40 Expresia generalizata a fortei din armatura TD (z .5.58) (4.I ( z/B ) • ΔH ] •q0 ( -1) q0 N (4. z ) = I ( z/B ) • q • ΔH unde I ( z/B ) = σxz . valabile pentru orice dimensiuni ale fundatiei si la orice conditii de incarcare.57) (4. rezulta ca: FV. z ) + TD (z . N) = q 1 [ J(z/B)•B . z) = S ( q .29): FV.60) 5.

63) unde R este capacitatea portanta a pernei nearmate si Fs este coeficientul de siguranta al lucrarii. pentru geotextile sunt valabile relatiile unghiului de frecare: Φa = 0. dimensionarea unei perne de pamant armat presupune ca prin alcatuirea propusa sa fie respectata conditia data de relatia (4.5.EF trebuie sa fie considerate si presiunea normala de supraconsolidare in evaluarea rezistentei la frecare a armaturii. 5. daca deformatia la rupere este mai mica de 20% se introduce valoarea respectiva.. etc.2 analiza se face separat pe ambele directii. In plus. * Numarul straturilor de armatura depinde de conditiile de incarcare.8 (4.65 – 0. dar cel mult 0.5.7 Φ pentru tesaturi. retele. * Coeficientul de frecare pamant – armatura va fi de cel putin 0. in celelalte cazuri valoarea va fi cea corespunzatoare unei deformatii de 20%. pentru raportul B/L > 0. T ∑ D i 5. la forta verticala normala pe armatura FV. Astfel.42 Forta de frecare Integrarea ecuatiei se poate face daca se cunoaste lungimea EF a elementului de armare. Pe baza studiilor si cercetarile efectuate asupra pernelor de pamant armat se recomanda ca la dimensionarea acestor lucrari sa se respecte urmatoarele valori limita. * Distantele pe verticala intre straturile de armaturi ΔH vor varia intre 0. iar Φ este unghiul de frecare interna a materialului granular de umplutura. cele mai periculoase fiind considerate primele trei.5B. Verificarea la smulgere se face pe straturi. benzi.40 m.44 Recomandari privind pernele de fundare din pamant armat * Raportul dintre modulul de deformatie edometric al materialului din umplutura si rezistenta armaturii sa fie mai mic de 50. Φa = 0.2).15 … 0.9 Φ pentru geotextile netesute. .43 Capacitatea portanta a pernei armate Capacitatea portanta a pernei trebuie sa fie egala cu forta care se aplica la suprafata pernei: Q = R/Fs + 1. ele se vor pastra constante in perna. Imediat sub talpa fundatiei.

tasarea masivului de pamant armat. deformatiile in plan ale paramentului. 5. nivelarea si compactarea umpluturii. .5.45 Operatii generale de realizare a pernelor armate Operatiunile tehnologice de realizare a pernelor de pamant armat sunt particularizate pe faze in functie de tipul elementelor de armare. asternarea materialului de umplutura. in functie de marimea si importanta ei. sa fie echipata cu repere pentru urmarirea tasarii terenului de fundare. fixarea ei provizorie pe contur.46 Urmarirea comportarii in timp a lucrarilor de pamant armat Se recomanda ca orice lucrare din pamant armat. eventuala modificare a regimului apelor de infiltratie atat in masiv cat si in terenul de fundare. insa generalizand se pot mentiona ca se succed la fel la fiecare strat: • • • • asternerea armaturii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful