P. 1
Cum Am Invatat Romaneste de Costache Negruzzi

Cum Am Invatat Romaneste de Costache Negruzzi

5.0

|Views: 6,387|Likes:
Published by Andreea Mincu

More info:

Published by: Andreea Mincu on Jun 30, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/29/2014

pdf

text

original

CUM AM ÎNVATAT ROMÂNESTE COSTACHE NEGRUZZI Pe când uitasem ca suntem români si ca avem si noi o limba, pe când ne lipsea si carti

si tipografie; pe când toata lumea se aruncase în dasii si perispomeni ca babe le în catei si motani, caci la scoala publica se învata numai greceste; când, în sfârsit, literatura româna era la darea sufletului, câtiva boieri, ruginiti în românism, neputându-se deprinde cu frumoasele ziceri: parigorisesc, catadicsesc s.c.l., toat e în esc, create de diecii vistieriei, pentru ca atunci între ei se plodea geniul, sede au tristi si jaleau pierderea limbii, uitându-se cu dor spre Buda sau Brasov, de u nde le veneau pe tot anul calendare cu povesti la sfârsit, si din când în când câte o brosura învatatoare mestesugului de a face zahar din ciocalai de cucuruzi, sau pâine si crohmala de cartofe. Tot însa mai ramasese o scoala pre care acesti buni batrâni o priveau ca singur azil ul prigonitei limbi, scoala unde se învata înca româneste, aproape de Iasi, în monastire a Socola. Tatal meu era unul din românii acestia. Nu iesea nici un calendar care sa nu-l aib a el întai, nici o carte bisericeasca care sa n-o cumpere, nici o traductie care s a nu puie sa i-o pescrie. Într-o zi, viind de la scoala, l-am gasit cu o mare carte in-folio dinainte. Ceteste-mi, îmi zise, o viata d-a sfintilor din cartea aceasta. Iarta-ma, parinte, eu nu pot ceti româneste. Cum! apoi dar ce înveti tu? Elineste, am raspuns paunindu-ma. De vrei, sa-ti cetesc toata tragedia Ecubei, unde e acest frumos hor a troienelor, pre care îl stiu pe dinafara: Aura, pontia a ura, Ate pontoprosous komizeis Qoas akatous epoidma limnas poi me tan melean porevseis; Poate sa fie frumoase acele ce tu spui, zise tatal meu, dar e rusine sa nu stii limba ta! Mâine vei veni cu mine la Socola, unde este examen. Voi vorbi pentru tine cu dascalul, care e un om preînvatat; si nu ma îndoiesc ca tu te vei sili a învata degrab a, pentru ca stii ca asta îmi face multamire. O, negresit! am raspuns cu bucurie. Ne întârziesem a doua zi caci, când am ajuns, am g asit examenul pe la sfârsit. Se cercetase istoria, geografia s.c.l. Sala era plina . Auditoriul se alcatuia mai ales din dame batrâne, mume a baietilor, care asculta u într-o religioasa tacere. Profesorul român avea un nas cu totul antiromân, caci las-ca era grozav de mare, dar apoi era cârligat, încât semana mai mult a proboscida decât a nas. Pre-evghenicosilor b oieri si cucoane, zicea el, am avut cinste a înfatosa d-voastre prohorisirile ucenicilor mei în istorie, cetire, scriere, aritmetica. Acum voi ave a cinste a arata ca limba noastra, pre care toti socot ca o stiu, dar nime nu o stie cums ecade, nu este fara gramatica, fara sintaxis si fara ortografie; ci mai ales în acest pon t al ortografiei întrece pe multe altele. Doua pilde voi arata. Sfârsind, îsi puse ochilarii, tinse tabla neagra, si chemând un baiat ca de noua ani, îi dete condeiul de creda. Baiatul scrise: Fata Sarra! Eu ti-am zis asara,

stranuta. dar acum stânsi si împregiurati de un cerc purpuriu. întocmai ca bravul soldat care îsi perie uniforma. care întelegeam pre Erodian din scoarta în scoarta! Era un înfrunt care iubirea mea de sine nu-l pu tea mistui. eu care ma tineam ca stiu ceva! Dascalul acesta lua în ochii mei un chip maret. se lasase pe un scaun. precum ati vazut. femei. rapit. strecurându-se pe lânga zbârciturile nasului ca pe niste uluce firesti. unde-l împregiurasera copiii.. Bunele batrâne nu se puteau dumeri cum de sunt atât de învatati dragutii lor si. copii. freaca bumbii. un Aristotel. piramidal. cuprins.. ametit. toti sarira si s-apropiera de tabla. De mâine va începe. am vazut ca era un abecedar cu slove d-un palmac de mari! Am ramas mut de oterire si de rusine. Gândesc la adânca eruditie a acestui dascal. caci nu întelegeam nimic. acesta e negresit vrun extract lesnicios a sistemu lui sau de învatatura. doborât sub grindina laudelor si a aferimilor. academic. Baiatul mai scrise: Maica-ta de-i v?e Bine ar fi sa v?e Pân-la noi la vie. nimic n-am uitat. trase tabac. e un om plin de stiinte. iar piste noapte am visat ca avem un nas cât a lui de mare. condeie noua. clatind din cap. deschizând-o. vazându-ma gânditor. Adevarat." Am luat-o cu toata onoarea cuvenita operii unui literat si . tusi spre a-si drege glasul si începu rar si cu dese pauz e: Netagaduit este ca omul nenvatat e ca un copac neîngrijit. În vremea aceasta. ca acel împarat rom an ce striga la moartea sa: "Je sens que je deviens dieu!" Ce faceam eu în vremea aceasta? Eu ramasesem încremenit. priveau pe dascal ca pe o fiinta su rnaturala. Gestul acesta fu ca izbucnirea unei mine. curata armele în ajunul bataliei. cu un gest maiestos. strigând bravo de rasuna sala. "O! am gândit. Barbati. si batrânul socolean. ca un turc calare p-un harmasar roib) . cu ochii holbati. Dascalul tinse bratul spre cuvintele scrise. neînteles ca si sinonimele sale . dupa acea de datorie buna-dimineata. aste lacrimi. Lacrimi de bucurie izvorau din ochii lor odata frumosi poate. zicându-mi c-un zâmbet plin de încredere în sine: Nadejduiesc ca ne vom întelege amândoi. cât am ramas de recunoscator bunului parinte pentru aceasta dorita veste! Îndata am gatit caiete. mi se parea ca vad un Platon.Sa vezi oul cum se sara. când m-am culcat gândind la noul dascal. îi multameau. care nici o roada nu ad . A doua zi profesorul veni si. scoase din sân o brosura cartonata cu hârtie pestrita. cu gura cascata. Barbatii îl fericitau. îi strigauaferim de se zguduiau pareti i. Asemene veti videa si cu a doua paradigma. vedeti ca toate aste frasis se sfârsesc cusar a. dascalul îsi asezase ochilarii pe tronul lor (pare ca privesc înca acei ochilari tuguieti pe nasul lui urias. urma profesorul. ajungeau sub buza dedesubt. Cât ma umilise de tare! cum îmi cazuse trufia! cât ma simteam de mic în asemanare cu baiatul acel ce scriasara sivie în trei osebite feluri! Ne-am întors acasa. Mumele uimite suspinau sub bonetele înhorbota te. care nu mai eram un copil. unde barba întoarsa în nauntru le oprea ca o stavila. sa învata b c ! pre mine. aveam treisprezece ani. Hotarâi sa-mi razbun si ideea asta ma mai linisti. ma întreba ce am. au deosebire în scris. O. Tatal meu. Pre-evghenicosilor. Ace ste pregatiri m-au ocupat pana seara. negreala buna. Aceasta filada nu sunt la îndoiala ca în putine zile o vei învata. dar. Ce batjocura! sa ma puie pe mine. si l-am poftit sa vie ca sa-ti dea lectii de trei ori pe saptamâna.

Io (I ). Ipsilon. glagol s. ita. Drept aceea. si care scriu frantuzeste sous la dictée. Fârta. Ba. ia. grecul si frantuzul. învatatorul este pentru un tânar aceea ce este gradinarul pentru p om. dar te vei deprinde. Cred ca ne întelegem? Ba nu ne întelegem nicidecum. Juvete.c. . Râta. Nas. Ti. Csi. i-am facut inventariul. Ieri. Neglasnice: Buche. ha. nu poti rosti p e î. sa ma pui la alfavita. si anume. Glasnico-neglasnice: Zalu. Spune-mi pentru ce scriivie sisara în trei feluri? Îti voi spune-o la vreme. pentru ca vad ca dascalii d-tale. sau ca plugarul bun care curata de maraciuni tarina sa pana a nu semana în ea samânta cea buna. n. în coridor. Radacina învataturii este amara. Liude. Gea.Bo. mega. nici neglasnice! A! tu socoti ca limba mea depr insa cu Omer se va putea suci ca sa zica fârta. pentru ca n-ai doia si doie? Apoi pentru ce încurci si ametesti pe baieti? Aceea nu e treaba d-tale. Pocoi.l. tiu . arata-mi constructia verburilor.Bi. tferdu. Am nadejde ca poimâine mi le vei putea spune pe dinafara. zisei azvârlind abecedarul sub masa. spre a o sti precum se cuvine. dulci sunt însa rodurile sale. glasnice sunt: Az. purure deschisa. Ba nici gândesc. A! pedant ignorant si îngâmfat. Be. caci ele sunt temelia limbii. Simtii ca mi se lua o greutate de pe inima. si mai la vale. Psi. I je. s. Vei sti deci ca limba româneasca are patruzeci si una de slove. strig ai. care se împart în trei soiuri: glasnice. Slova. îmi raspunse cu un zâmbet ce semana a strâmbet. Vede. strânse ochilarii. ci. Heru. Dupa aceste parabole. am strigat iesind din ameteala ce ma cuprinsese întru auzul barbarelor numiri a buchilor lui. Kaku. Far-aceste slove nu se poate alcatui nici o frasis. d-ta vei binevoi a le învata pe de rost . nu le voi învata! Las-ca te-oi juca eu! N-am trebuinta de tine ca sami învat limba mea! Am alergat la biblioteca tatalui meu. care ai o suta de litere. Glagol.uce. si altele vro câteva. a. Stea. nici glasnice. Dobru. Cervu. care era într-o lada mare. Ucu. neglasnice si glasnico-neglasnice. Sa. Ajutat de o sluga. Ia. numiri salbatice cu care tu ai poreclit bietele litere! A! tu vrei sa ma necinstesc. asa e? Dar cum scriimasa (tab le) simasa (pret. si atunci vom începe a doua maima. verbuluilegare)? Asa e ca tot un fel.. ha! La început se pare greu. Mislete. pentru ca sa le poti cuvânta curat si pe întales. verbuluimânere)? Cum scriilege (loi) silege (imper. ca sa o înveti cumsecade. pre care dracul sa-i iaie! t-au stricat proforaua. vrei sa învat buchile tale! Sa ma necinstesc! A! chinezule. sa învat buchile tale! Da r sa crapi macar. Ier (?). Tferdu. Sfârsind. Zemle. trebuie sa începem de la început. fara a face mai mult de cât septe-opt gresale pe fata! Da-mi o gramatica. nu se poate proforisi nici o silavi. mai multe decât orice limba! A ! tu ai slove amfibii. I. ortografia. Est. adaose: Pentru a-ti paradosi limba româneasca dupa toata rânduiala. învata buchile pe de rost ca sa le stii poimâine. Ha. Drept aceea. Pentru ca ai o duzina dei. si pintre multimea calendari . pre mine care stiu greceste mai mult decât or icare tânar de vrâsta mea. nu ne întelegem! D-ta vrei sa ma batjocuresti. îsi lua slicul si ies i. On.

Încungiurarea cetatii Rosela (romant. care de care mai stravagante. de Petru Maior.. Manon Lesco. o idee satanica veni unuia în minte. luând Istoria ro mânilor de Petru Maior. Întâmplarile frantezilor si întoarcerea lor de la Moscva. ca am învatat a ceti fara lesniciosul metod al abecedarului d-tale care mi-ai spus ca este temeiul limbii nu sunt la îndoiala ca . si. toata a slujit de fultuiala ianicerilor! Ce n-as da acum ca sa am una din acele carti de sute de o ri cetite de tatal meu. zise el. pre care îl trimise dascalului. idem).. Despre începutul românilor. idem. spre raspuns deschis cartea lui Petru Maior si i-am cetit un întreg capitol. Cugetari de Oxenstern etc. dar scrisoarea era atât de încâlcita. Cavalerii Lebedei (romant de M-me Genlis). Sarmana biblioteca! Uitata în secriul ei la bejenia anului 1821. MANUSCRISE: Letopisetul lui Nicolai Costin. ca sa-i dovedim ca e ! Bravo! ! Hura! ! Vivat! strigara toti. Eu însa nu puteam uita înfruntul ce-mi facuse. Talmudul jidovesc. Matilda (romant de M-me Cottin). Facând un congres de baieti conscolari ai mei de la dascalii frantez si grec dupa mai multe opinii. Profesorul ramase în lemnit. Floarea darurilor. Numa Pompilius (romant de Florian). M-am cercat sa cetesc un romant din acele manuscrise. Moartea lui Avel (poem de Gesner). P anîn seara. am urmat în tonul acel pedantic cu care îmi vorbise el: De vreme ce vezi. încât le-am lasat. tragedie în versuri. Sapor. în versuri. Fratilor. si atribuind stiinta mea la vrednicia învatatorul ui. Lentor. ajutat de abecedarul urgisit. de stiu buchile pe dinafara.etc. romant. Întrebarile s-au alcatuit.. socotinta mea este sa nu le poata talmaci. Zelmis si Elvira. încât s numai un gogoman pedant. idem. loghiotate. eram capabil sa spun pe carte cât oricare anagnost de rapide. Patimile Domnului nostru. în putine ceasuri am învatat a ceti.lor si a cartilor în limba greceasca moderna. fagaduindu-le de a le vizita cum voi putea deprinde a ceti scrisoarea acea ieroglifica ce se obicinuia atunci pe la noi. iaca ce am gasit: TIPARITE: Vietile sfintilor din toate lunile. idem. Bunul parinte se bucura. idem. Seara am cet it tatalui meu tot cântul întai din Moartea lui Avel. si întrebându-ma am închipuim niste întrebari atât de grele. singura carte care avea puterea a -l adormi. porunci sa cumpere cinci coti postav visiniu de un benis. Tarlo sau strainii în Elvetia. toata adunarea si mi s-au încredintat. s-au aprobat de A treia zi dascalul veni. Istoria lui Arghir si a pre-frumoasei Elene. Sfârsind.

Asta va fi singura mea lectie. De unde au luat Adam si Eva ac si ata de au cusut frunzele d e smochin. în vreme ce pe atunci nu era înca nici o fabrica? 3. Pe toata ziua îmi vei deslega câte cinci de aste nedumerir i. caci sunt ca un copac neroditor. iar nu cu cristei fripti. . precum odin ioara la judani? 2. Dre pt aceea. Astfel Petru Maior m-a învatat româneste. vad ca eu am foarte multe lucruri de învatat. Cum. hula grozava si pângarita! Iaca frumoasele ispravi a învataturii papistasilor! Zicând aceste. este aceea ce este gradinarul pentru un po m. De atunci nu l-am mai vazut. Spune-mi dar: 1. îsi lua slicul si o împunse de fuga pe usa. Pentru ce uneori vara ploua cu broaste. Însa fiindca cunosc si simt cu desavârsire ca dascalul.voi învata a scrie iarasi fara ajutor dascalesc.? Pagân! ma curm a dascalul astupându-si urechile si sarind de pe scaun. am facut aceste cinci întrebari. pre care d-ta vei binevoi a mi le talmaci. ca un om ce calca pe un se rpe.. pentru un tânar..

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->