CUM AM ÎNVATAT ROMÂNESTE COSTACHE NEGRUZZI Pe când uitasem ca suntem români si ca avem si noi o limba, pe când ne lipsea si carti

si tipografie; pe când toata lumea se aruncase în dasii si perispomeni ca babe le în catei si motani, caci la scoala publica se învata numai greceste; când, în sfârsit, literatura româna era la darea sufletului, câtiva boieri, ruginiti în românism, neputându-se deprinde cu frumoasele ziceri: parigorisesc, catadicsesc s.c.l., toat e în esc, create de diecii vistieriei, pentru ca atunci între ei se plodea geniul, sede au tristi si jaleau pierderea limbii, uitându-se cu dor spre Buda sau Brasov, de u nde le veneau pe tot anul calendare cu povesti la sfârsit, si din când în când câte o brosura învatatoare mestesugului de a face zahar din ciocalai de cucuruzi, sau pâine si crohmala de cartofe. Tot însa mai ramasese o scoala pre care acesti buni batrâni o priveau ca singur azil ul prigonitei limbi, scoala unde se învata înca româneste, aproape de Iasi, în monastire a Socola. Tatal meu era unul din românii acestia. Nu iesea nici un calendar care sa nu-l aib a el întai, nici o carte bisericeasca care sa n-o cumpere, nici o traductie care s a nu puie sa i-o pescrie. Într-o zi, viind de la scoala, l-am gasit cu o mare carte in-folio dinainte. Ceteste-mi, îmi zise, o viata d-a sfintilor din cartea aceasta. Iarta-ma, parinte, eu nu pot ceti româneste. Cum! apoi dar ce înveti tu? Elineste, am raspuns paunindu-ma. De vrei, sa-ti cetesc toata tragedia Ecubei, unde e acest frumos hor a troienelor, pre care îl stiu pe dinafara: Aura, pontia a ura, Ate pontoprosous komizeis Qoas akatous epoidma limnas poi me tan melean porevseis; Poate sa fie frumoase acele ce tu spui, zise tatal meu, dar e rusine sa nu stii limba ta! Mâine vei veni cu mine la Socola, unde este examen. Voi vorbi pentru tine cu dascalul, care e un om preînvatat; si nu ma îndoiesc ca tu te vei sili a învata degrab a, pentru ca stii ca asta îmi face multamire. O, negresit! am raspuns cu bucurie. Ne întârziesem a doua zi caci, când am ajuns, am g asit examenul pe la sfârsit. Se cercetase istoria, geografia s.c.l. Sala era plina . Auditoriul se alcatuia mai ales din dame batrâne, mume a baietilor, care asculta u într-o religioasa tacere. Profesorul român avea un nas cu totul antiromân, caci las-ca era grozav de mare, dar apoi era cârligat, încât semana mai mult a proboscida decât a nas. Pre-evghenicosilor b oieri si cucoane, zicea el, am avut cinste a înfatosa d-voastre prohorisirile ucenicilor mei în istorie, cetire, scriere, aritmetica. Acum voi ave a cinste a arata ca limba noastra, pre care toti socot ca o stiu, dar nime nu o stie cums ecade, nu este fara gramatica, fara sintaxis si fara ortografie; ci mai ales în acest pon t al ortografiei întrece pe multe altele. Doua pilde voi arata. Sfârsind, îsi puse ochilarii, tinse tabla neagra, si chemând un baiat ca de noua ani, îi dete condeiul de creda. Baiatul scrise: Fata Sarra! Eu ti-am zis asara,

copii. "O! am gândit. strigând bravo de rasuna sala. au deosebire în scris. Pre-evghenicosilor. deschizând-o. neînteles ca si sinonimele sale . Barbati. dupa acea de datorie buna-dimineata. ma întreba ce am. De mâine va începe. care nici o roada nu ad . Gestul acesta fu ca izbucnirea unei mine.. sa învata b c ! pre mine. ametit. dar acum stânsi si împregiurati de un cerc purpuriu. Dascalul tinse bratul spre cuvintele scrise. când m-am culcat gândind la noul dascal. rapit. ajungeau sub buza dedesubt. am vazut ca era un abecedar cu slove d-un palmac de mari! Am ramas mut de oterire si de rusine.Sa vezi oul cum se sara. freaca bumbii. cu un gest maiestos. scoase din sân o brosura cartonata cu hârtie pestrita.. acesta e negresit vrun extract lesnicios a sistemu lui sau de învatatura. Hotarâi sa-mi razbun si ideea asta ma mai linisti. Ace ste pregatiri m-au ocupat pana seara. ca acel împarat rom an ce striga la moartea sa: "Je sens que je deviens dieu!" Ce faceam eu în vremea aceasta? Eu ramasesem încremenit. eu care ma tineam ca stiu ceva! Dascalul acesta lua în ochii mei un chip maret. doborât sub grindina laudelor si a aferimilor. dar. O. clatind din cap. e un om plin de stiinte. Baiatul mai scrise: Maica-ta de-i v?e Bine ar fi sa v?e Pân-la noi la vie. cât am ramas de recunoscator bunului parinte pentru aceasta dorita veste! Îndata am gatit caiete. si l-am poftit sa vie ca sa-ti dea lectii de trei ori pe saptamâna. priveau pe dascal ca pe o fiinta su rnaturala. trase tabac. toti sarira si s-apropiera de tabla. Gândesc la adânca eruditie a acestui dascal. Aceasta filada nu sunt la îndoiala ca în putine zile o vei învata. negreala buna. Barbatii îl fericitau. caci nu întelegeam nimic. Bunele batrâne nu se puteau dumeri cum de sunt atât de învatati dragutii lor si. cuprins." Am luat-o cu toata onoarea cuvenita operii unui literat si . care întelegeam pre Erodian din scoarta în scoarta! Era un înfrunt care iubirea mea de sine nu-l pu tea mistui. tusi spre a-si drege glasul si începu rar si cu dese pauz e: Netagaduit este ca omul nenvatat e ca un copac neîngrijit. nimic n-am uitat. care nu mai eram un copil. curata armele în ajunul bataliei. cu gura cascata. aste lacrimi. strecurându-se pe lânga zbârciturile nasului ca pe niste uluce firesti. cu ochii holbati. îi strigauaferim de se zguduiau pareti i. Ce batjocura! sa ma puie pe mine. unde-l împregiurasera copiii. urma profesorul. iar piste noapte am visat ca avem un nas cât a lui de mare. Lacrimi de bucurie izvorau din ochii lor odata frumosi poate. vedeti ca toate aste frasis se sfârsesc cusar a. Mumele uimite suspinau sub bonetele înhorbota te. femei. Cât ma umilise de tare! cum îmi cazuse trufia! cât ma simteam de mic în asemanare cu baiatul acel ce scriasara sivie în trei osebite feluri! Ne-am întors acasa. condeie noua. Asemene veti videa si cu a doua paradigma. vazându-ma gânditor. În vremea aceasta. Tatal meu. A doua zi profesorul veni si. dascalul îsi asezase ochilarii pe tronul lor (pare ca privesc înca acei ochilari tuguieti pe nasul lui urias. precum ati vazut. si batrânul socolean. stranuta. academic. îi multameau. ca un turc calare p-un harmasar roib) . un Aristotel. se lasase pe un scaun. aveam treisprezece ani. unde barba întoarsa în nauntru le oprea ca o stavila. piramidal. mi se parea ca vad un Platon. întocmai ca bravul soldat care îsi perie uniforma. Adevarat. zicându-mi c-un zâmbet plin de încredere în sine: Nadejduiesc ca ne vom întelege amândoi.

Am nadejde ca poimâine mi le vei putea spune pe dinafara. Ha. . Zemle. d-ta vei binevoi a le învata pe de rost . Ier (?). ca sa o înveti cumsecade. în coridor. si mai la vale. Neglasnice: Buche. dar te vei deprinde. adaose: Pentru a-ti paradosi limba româneasca dupa toata rânduiala. spre a o sti precum se cuvine. Vede. arata-mi constructia verburilor. Ti. Râta. nici glasnice. Fârta. Ba nici gândesc. Liude. sau ca plugarul bun care curata de maraciuni tarina sa pana a nu semana în ea samânta cea buna. vrei sa învat buchile tale! Sa ma necinstesc! A! chinezule. si pintre multimea calendari . pentru ca n-ai doia si doie? Apoi pentru ce încurci si ametesti pe baieti? Aceea nu e treaba d-tale. Sfârsind. ha! La început se pare greu.l. Dupa aceste parabole. tferdu. verbuluilegare)? Asa e ca tot un fel. dulci sunt însa rodurile sale. Slova. nu poti rosti p e î. învatatorul este pentru un tânar aceea ce este gradinarul pentru p om. si atunci vom începe a doua maima. trebuie sa începem de la început. mega. nici neglasnice! A! tu socoti ca limba mea depr insa cu Omer se va putea suci ca sa zica fârta. caci ele sunt temelia limbii. ita. zisei azvârlind abecedarul sub masa.c. sa ma pui la alfavita. Cred ca ne întelegem? Ba nu ne întelegem nicidecum. strig ai. purure deschisa. verbuluimânere)? Cum scriilege (loi) silege (imper. Radacina învataturii este amara. Csi. Vei sti deci ca limba româneasca are patruzeci si una de slove. Spune-mi pentru ce scriivie sisara în trei feluri? Îti voi spune-o la vreme. numiri salbatice cu care tu ai poreclit bietele litere! A! tu vrei sa ma necinstesc. Heru. I je. Ia. învata buchile pe de rost ca sa le stii poimâine. Cervu. On. Nas. tiu . pre care dracul sa-i iaie! t-au stricat proforaua. fara a face mai mult de cât septe-opt gresale pe fata! Da-mi o gramatica. Sa. Ajutat de o sluga. Ieri. si care scriu frantuzeste sous la dictée. Juvete. Ipsilon. Ucu. Kaku. pentru ca vad ca dascalii d-tale. Io (I ). s. sa învat buchile tale! Da r sa crapi macar. care se împart în trei soiuri: glasnice. Glasnico-neglasnice: Zalu. mai multe decât orice limba! A ! tu ai slove amfibii. Pentru ca ai o duzina dei. Drept aceea. grecul si frantuzul. Est. Dobru. i-am facut inventariul. glagol s. n. Simtii ca mi se lua o greutate de pe inima. am strigat iesind din ameteala ce ma cuprinsese întru auzul barbarelor numiri a buchilor lui. Be. pentru ca sa le poti cuvânta curat si pe întales.Bo. pre mine care stiu greceste mai mult decât or icare tânar de vrâsta mea. I. nu se poate proforisi nici o silavi.uce. a. nu ne întelegem! D-ta vrei sa ma batjocuresti. glasnice sunt: Az. Drept aceea. si altele vro câteva. Ba. ortografia. asa e? Dar cum scriimasa (tab le) simasa (pret. Gea.. ha. Mislete. Glagol. strânse ochilarii. Far-aceste slove nu se poate alcatui nici o frasis. ia. nu le voi învata! Las-ca te-oi juca eu! N-am trebuinta de tine ca sami învat limba mea! Am alergat la biblioteca tatalui meu.Bi. care era într-o lada mare. ci. îsi lua slicul si ies i. îmi raspunse cu un zâmbet ce semana a strâmbet. A! pedant ignorant si îngâmfat. Stea. Psi. si anume. Tferdu. care ai o suta de litere. Pocoi. neglasnice si glasnico-neglasnice.

zise el. Moartea lui Avel (poem de Gesner). Patimile Domnului nostru. Cavalerii Lebedei (romant de M-me Genlis). P anîn seara. Istoria lui Arghir si a pre-frumoasei Elene. încât le-am lasat. singura carte care avea puterea a -l adormi. eram capabil sa spun pe carte cât oricare anagnost de rapide. Seara am cet it tatalui meu tot cântul întai din Moartea lui Avel. Floarea darurilor.. iaca ce am gasit: TIPARITE: Vietile sfintilor din toate lunile. dar scrisoarea era atât de încâlcita. idem. Matilda (romant de M-me Cottin). ca sa-i dovedim ca e ! Bravo! ! Hura! ! Vivat! strigara toti. idem). Încungiurarea cetatii Rosela (romant. Sapor. Fratilor. toata adunarea si mi s-au încredintat. Manon Lesco. MANUSCRISE: Letopisetul lui Nicolai Costin. loghiotate. ajutat de abecedarul urgisit. Eu însa nu puteam uita înfruntul ce-mi facuse. si atribuind stiinta mea la vrednicia învatatorul ui. Numa Pompilius (romant de Florian). fagaduindu-le de a le vizita cum voi putea deprinde a ceti scrisoarea acea ieroglifica ce se obicinuia atunci pe la noi. romant. spre raspuns deschis cartea lui Petru Maior si i-am cetit un întreg capitol. în putine ceasuri am învatat a ceti. încât s numai un gogoman pedant. toata a slujit de fultuiala ianicerilor! Ce n-as da acum ca sa am una din acele carti de sute de o ri cetite de tatal meu. Întrebarile s-au alcatuit. de stiu buchile pe dinafara. pre care îl trimise dascalului. Talmudul jidovesc. idem. o idee satanica veni unuia în minte.. idem.. Tarlo sau strainii în Elvetia. de Petru Maior. si. Întâmplarile frantezilor si întoarcerea lor de la Moscva. în versuri. Despre începutul românilor. Lentor.etc. si întrebându-ma am închipuim niste întrebari atât de grele. Zelmis si Elvira. Profesorul ramase în lemnit. luând Istoria ro mânilor de Petru Maior. Facând un congres de baieti conscolari ai mei de la dascalii frantez si grec dupa mai multe opinii. am urmat în tonul acel pedantic cu care îmi vorbise el: De vreme ce vezi. Sfârsind. M-am cercat sa cetesc un romant din acele manuscrise. socotinta mea este sa nu le poata talmaci. tragedie în versuri. care de care mai stravagante. ca am învatat a ceti fara lesniciosul metod al abecedarului d-tale care mi-ai spus ca este temeiul limbii nu sunt la îndoiala ca . Bunul parinte se bucura. idem. Cugetari de Oxenstern etc. porunci sa cumpere cinci coti postav visiniu de un benis. Sarmana biblioteca! Uitata în secriul ei la bejenia anului 1821.lor si a cartilor în limba greceasca moderna. s-au aprobat de A treia zi dascalul veni.

Cum. precum odin ioara la judani? 2. vad ca eu am foarte multe lucruri de învatat. Asta va fi singura mea lectie. pentru un tânar.voi învata a scrie iarasi fara ajutor dascalesc. ... Pe toata ziua îmi vei deslega câte cinci de aste nedumerir i. Pentru ce uneori vara ploua cu broaste. în vreme ce pe atunci nu era înca nici o fabrica? 3. am facut aceste cinci întrebari. Astfel Petru Maior m-a învatat româneste. caci sunt ca un copac neroditor. ca un om ce calca pe un se rpe. Spune-mi dar: 1. hula grozava si pângarita! Iaca frumoasele ispravi a învataturii papistasilor! Zicând aceste. îsi lua slicul si o împunse de fuga pe usa. Dre pt aceea. pre care d-ta vei binevoi a mi le talmaci. este aceea ce este gradinarul pentru un po m. De unde au luat Adam si Eva ac si ata de au cusut frunzele d e smochin. De atunci nu l-am mai vazut. iar nu cu cristei fripti. Însa fiindca cunosc si simt cu desavârsire ca dascalul.? Pagân! ma curm a dascalul astupându-si urechile si sarind de pe scaun.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful