Dreptul constitutional este acea ramura a dreptului unitar formata din normele juridice care reglementeaza relatiile sociale

fundamentale ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii. Cuvantul constitutie isi are originea in latinescul constitutio, care inseamna asezare cu temei, starea unui lucru. In perioada imperiului roman termenul a fost folosit pentru a desemna legile care emanau de la imparat, daca ele nu se refereau la organizarea si functionarea statului. In Evul Mediu, cuvantul constitutio desemna anumite reguli monahale. Din secolul al XVIII-lea s-a impus, alaturi de alte mari institutii create in scopul de a exprima prefacerile structurale politice, economice sau juridice, ca lege fundamentala in stat. Prima constitutie din lume a aparut in Anglia si este formata dintr-un ansamblu de obiceiuri juridice si un numar de acte scrise, care pot fi modificate prin legi ordinare. Totusi prima constitutie scrisa din lume, a fost constitutia americana din 1787, Constitutia din Philadelphia, urmata de cea franceza adoptata in 1791. Suprematia constitutiei Suprematia constitutiei se explica prin faptul ca este legea fundamentala intr-un stat, lege care sta la temelia organizarii statale si este baza juridica a intregii legislatii. Constitutia se afla in varful institutiilor politico-juridice dintr-o societate organizata, fiind sursa tuturor reglementarilor, in domeniile economic, politic, social si juridic. Normele constitutiei au o forta juridica superioara dispozitiilor cuprinse in toate celelalte acte normative, fie ca acestea sunt legi organice, fie ca sunt ordinare. Legile organice se deosebesc de cele ordinare prin faptul ca adoptarea lor este prevazuta in anumite domenii de raporturi sociale de insasi constitutia Romaniei, iar pentru adoptarea, modificarea sau suspendarea lor trebuie respectata o procedura mai complicata decat cea prevazuta pentru legile ordinare. Potrivit Constitutiei, prin legi organice se reglementeaza: sistemul electoral, organizarea si functionarea partidelor politice si a referendumului, organizarea Guvernului si a Consiliului Suprem de Aparare al tarii, regimul starii de asediu si al celei de urgenta, infractiunile, pedepsele si regimul executarii acestora, acordarea amnistiei si a gratierii colective, organizarea si functionarea Consiliului Suprem al Magistraturii, a instantelor judecatoresti, a Ministerului Public si a Curtii de Conturi, statutul functionarilor publici, contenciosului administrativ, regimul general al proprietatii si al mostenirii, cel privind raporturile de munca, sindicatele si protectia sociala, organizarea generala a invatamantului, regimul general al cultelor, organizarea administratiei publice locale, a teritoriului si al autonomiei locale, modul de stabilire a zonei economice exclusive, precum si celelalte domenii in care Constitutia prevede adoptarea de legi organice. Legile organice se adopta cu votul majoritatii membrilor fiecarei camere, in timp ce legile ordinare se adopta in prezenta majoritatii membrilor fiecarei camere cu majoritatea celor prezenti. Constitutia noastra prevede ca Parlamentul nu poate adopta legi speciale de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante in domenii care fac obiectul legilor organice. Legile ordinare nu pot modifica, abroga sau suspenda legile organice, in timp ce legile organice vor putea modifica, abroga sau suspenda legi ordinare. Insusi textul Constitutiei obliga statul roman sa se conformeze cu principiile si celelalte norme general admise ale dreptului international, care vor deveni parte integranta a Constitutiei si dobandesc valoarea juridica a normelor ei. Dreptul nostru international a consacrat astfel superioritatea dreptului international general asupra prevederilor constitutiei. In concluzie, in dreptul roman, exista o prima categorie de norme internationale si tratate internationale, la care Romania este parte, si carora urmeaza sa li se recunoasca valoarea constitutionala, adica de suprematie fata de legile organice si cele ordinare. Teoria statului Termenul stat isi are originea in latinescul status, cu sensul de stare a unui lucru. Ulterior a primit o semnificatie juridica si desemna situatia juridica a unei persoane care face parte dintr-o comunitate cu care are in comun un set de valori, apartenenta conferindu-I anumite drepturi si obligatii. Definitie Statul este o institutie ca avand ca suport o grupare de oameni asezata pe un anumit teritoriu delimitat, capabila de a-si determina singura propria competenta si organizata in vederea exercitarii unor activitati care pot fi grupate in functiile: legislativa, executiva si judecatoreasca. Se presupune ca existenta unui stat depinde de existenta cumulativa a trei elemente principale: populatia, teritoriul si puterea de stat. Populatia Populatia reprezinta comunitatea umana asezata pe teritoriul unui stat si asupra careia statul isi exercita autoritatea. Din aceasta categorie fac parte cetatenii statului, cetatenii straini si apatrizii care se afla la un moment dat pe teritoriul statului respectiv. Populatia nu trebuie confundata cu natiunea, nici cu poporul. Natiunea este acea comunitatea umana omogena, perena si distincta de alte colectivitati, rezultata in urma unui proces istoric complex si indelungat, care are la baza comunitatea de origine etnica, de limba, de cultura, de

religie, de latura psihica, de traditii si idealuri la care se adauga un trecut istoric si mai ales vointa de a fi impreuna. Poporul este reprezentat de suma tuturor indivizilor care exista la un moment dat pe teritoriul unui stat, si constituita indiferent de nationalitate, ca suport demografic al statului. Teritoriul Teritoriul este acea parte din globul pamantesc asupra careia statul isi exercita suveranitatea. Teritoriul este alcatuit din: sol, subsol, spatiu acvatic, spatiu aerian de deasupra solului si apelor, marea teritoriala, platoul continental. Se considera ca facand parte din teritoriul statului si zona economica exclusiva, navele si aeronavele aflate sub pavilionul statului, spatiul misiunilor diplomatice si consulare ale statului respectiv. Puterea de stat, cunoscuta si sub denumirea de putere publica, autoritate publica, autoritate de stat Puterea de stat este capacitatea de a lua, pe calea unor manifestari de vointa unilaterale si in absenta oricarei subordonari fata de vreo autoritate superioara sau concurenta, masuri obligatorii, susceptibile de a fi impuse respectului general cu ajutorul fortei de constrangere constituita in acest scop. Ea poate fi exercitata doar in masura in care este legitima, iar deciziile luate exprima vointa generala. Un act normativ al puterii publice nu este legitim prin el insusi, prin simplul fapt ca emana de la o autoritate, ci numai daca, prin continutul si forma lui este legal, conform regulii de drept. Puterea de stat este suverana, adica are vocatia de a decide, fara nici o emixtiune, in treburile interne si externe, cu respectarea suveranitatii celorlalte state. Suveranitatea, ca si trasatura a puterii de stat, presupune doua componente: suprematia si independenta. Suprematia consta in capacitatea de a hotari cu privire la toate aspectele vietii societatii prin instituirea unor norme obligatorii, fara nicio ingradire din partea altor puteri sociale, in toate domeniile sociale, politice si juridice. Independenta consta in plenitudinea si neconditionarea acelorasi prerogative pe plan extern. Functiile statului : legislativa, executiva si jurisdictionala. Functia legislativa consta in activitatea de stabilire a regulilor de conduita sociala generale si impersonale, cu caracter obligatoriu si susceptibile de a fi sanctionate, la nevoie, prin forta de constrangere a statului. Aceasta functie este incredintata unei adunari reprezentative constituita pe baza votului corpului electoral Parlamentulului. Regulile elaborate de Parlament poarta denumirea de legi. Functia executiva ( functie administrativa sau guvernamentala) consta in activitatea de executare in concret a legilor, de organizare a aplicarii si executarii la situatii concrete a legii, de asigurare a bunei functionari a structurii organizatorice a statului. Actele normative si individuale elaborate si emise pentru realizarea functiei executive se numesc acte administrative, si trebuie sa fie conforme cu legea. Activitatea functiei executive este condusa si coordonata de Guvern. Puterea judecatoreasca consta in activitatea de solutionare, cu putere de adevar legal si autoritate de lucru judecat, a conflictelor aparute intre persoane sau intre acestea si stat, prin intermediul hotararilor judecatoresti. Principiul separatiei puterilor in stat Acest principiu reprezinta unul din pricipiile fundamentale ale dreptului constitutional si una din premisele statului de drept. Separatia puterilor statului presupune incredintarea si exercitarea diferitelor functii ale statului unor organe distincte si independente unul fata de altul. Pentru prima data, consacrarea constitutionala si punerea in practica a principiului separatiei puterilor in stat s-a realizat prin Constitutia SUA, acest principiu fiind ridicat la rang de principiu constitutional. Constitutia din SUA a stabilit o separare rigida a celor trei puteri si o independenta stricta intre acestea. Prin legea de revizuire a Constitutiei Romaniei, din 2003, s-a introdus prevederea conform careia statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor legislativa, executiva si judecatoreasca in cadrul democratiei constitutionale. Pricipalele modalitati de realizare a colaborarii intre puterile statului sunt: delegarea legislativa, atributia presedintelui republicii de a promulga legile adoptate de parlament, atributia presedintelui de a dizolva parlamentul, posibilitatea parlamentului de a propune suspendarea, in vederea demiterii, a presedintelui din functie, posibilitatea parlamentului de a demite guvernul, dreptul de initiativa legislativa al guvernului, independenta justitiei, controlul constitutionalitatii legilor, controlul legalitatii exercitat de instantele judecatoresti asupra activitatii desfasurate de autoritatile executive. Conform Constitutiei Romaniei, statul roman are urmatoarele caractere: y Stat national la baza statului sta o natiune, cea romana. y Stat suveran si independent caracterul suveran presupunand capacitatea acestuia de a decide singur, fara nici o interventie din partea vreunei puteri straine sau concurente, in toate problemele interne sau externe. y Stat unitar si indivizibil Romania este un stat unitar, avand o legislatie unitara aplicabila intregului teritoriu si un singur sistem jurisdictional. Caracterul indivizibil implica faptul ca statul roman, sau oricare din cele trei elemente ale statului nu pot fi divizate pentru a fi cedate sau incredintate vreunui alt stat.

Stat republican forma de guvernamant este republica, statul roman avand ca sef de stat un presedinte ales direct de corpul electoral prin vot universal si pentru un mandat de 5 ani. y Stat democratic presupune participarea poporului la guvernare. y Stat de drept este statul domniei legii, unde intreaga activitate a statului si a organelor sale este reglementata exclusiv de lege. Astfel, conform Constitutiei, art. 16 prevede ca nimeni nu este mai presus de lege. y Stat social scoate in evidenta rolul si obligatia implicarii statului in activitatea social-economica, in scopul realizarii binelui comun si de a asigura tuturor cetatenilor o participare activa si echilibrata la beneficiul drepturilor si libertatilor fundamentale. y Stat pluralist presupune existenta si functionarea mai multor factori politici, partide politice, ca o garantie a democratiei constitutionale. Cetatenia este situatia juridica rezultata din apartenenta unei persoane fizice la un stat determinat, legatura ce confera persoanei plenitudinea drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale prevazute de constitutia si legislatia statului respectiv, respectiv drepturile politice si obligatia de fidelitate fata de patrie si de aparare a ei. Cetatenia reprezinta legatura politica si juridica permanenta intre individ si stat. Drepturile si libertatile fundamentale Sunt acele drepturi ale cetatenilor care, considerate esentiale pentru existenta fizica si integritatea psihica, pentru dezvoltarea materiala si intelectuala a acestora, precum si pentru asigurarea participarii la conducerea statului, sunt prevazute si garantate de Constitutie. Toate aceste drepturi si libertati fundamentale nu sunt altceva decat niste drepturi subiective. Clasificarea drepturilor si libertatilor fundamentale 1. Libertati individuale care cuprind drepturile si libertatile individuale ce au ca obiect ocrotirea persoanei umane si a vietii private: y dreptul la viata, precum si la integritate fizica si psihica, y libertatea individuala, ce presupune garantia oferita de Constitutie fiecarui cetatean ca autoritatile publice vor actiona legal in situatiile care presupun privarea de libertate a persoanelor, y dreptul de a locui pe teritoriul statului, precum si dreptul la libera circulatie, care asigura libertatea de miscare a persoanei, y dreptul al ocrotirea vietii intime, familiale si private, care presupune obligatia autoritatilor de a respecta si ocroti viata intima, familiala ori privata si de a permite persoanei de a dispune de ea insasi, y inviolabilitatea domiciliului si a resedintei, interzice oricarei persoane de a intra in domiciuliul sau resedinta altei persoane fara acordul acesteia, y secretul corespondentei si a celorlalte mijloace de comunicare garanteaza persoanelor dreptul de a comunica scris sau oral fara ca mijloacele utilizate sa fie interceptate sau deschise de un tert, y libertatea constiintei si libertatea religioasa, y dreptul la informatie garanteaza accesul persoanei la informatiile de interes public. 1. Drepturile social-economice sunt acelea care au ca obiect exclusiv asigurarea dezvoltarii materiale sau culturale a cetatenilor. y accesul liber la justitie y dreptul la invatatura, y dreptul la ocrotirea sanatatii, y dreptul la un mediu sanatos, y dreptul la munca si protectia sociala a muncii, y interzicerea muncii fortate, y dreptul la greva, y dreptul de proprietate privata y libertatea economica, y dreptul la mostenire, y dreptul la un nivel de trai decent, y dreptul la casatorie, la protectie a persoanelor cu handicap, y dreptul copiilor si al tinerilor la protectie, 1. Drepturile politice asigura cetatenilor participarea la exercitarea puterii publice: y dreptul la vot - garanteaza persoanelor posibilitatea de a-si exprima optiunea in cadrul alegerilor, y dreptul de a fi ales presupune capacitatea de a candida pentru ocuparea unei functii sau demnitati publice, y dreptul de a fi ales in Parlamentul European, y dreptul de a vota in cadrul referendumului presupume existenta unei optiuni cu privire la o problema care constituie motiv pentru organizarea unui referendum, y dreptul de initiativa legislativa si de a initia revizuirea Constitutiei.
y

1. Drepturile social politice pot fi exercitate de catre persoane, la alegerea lor, atat in vederea asigurarii dezvoltarii lor materiale sau culturale, cat si in scopul participarii la conducerea statului. y dreptul la azil drept recunoscut cetatenilor straini si apatrizilor care locuiesc pe teritoriul tarii, care se refera la protectia generala a persoanei si a averilor, y dreptul la aparare presupune posibilitatea oricarei persoane acuzate de incalcarea legii, de a se apara, de a contesta acuzatiile ce I se aduc, de a prezenta adevarul si de a-si sustine si dovedi nevinovatia, y libertatea de exprimare vizeaza orice modalitate de exprimare a ideilor, gandurilor, opiniilor, optiunilor, inclusiv prin presa si mass-media. Cenzura este interzisa. y Libertatea intrunirilor presupune posibilitatea recunoscuta oamenilor de a se intruni in reuniuni publice sau private, cu respectarea unor conditii. y Libertatea de asociere recunoaste dreptul persoanelor de a constitui sau face parte din diferite forme de asociere, atata timp cat au caracter public. 1. Egalitatea in drepturi - e o garantie prevazuta de Constitutie, dar care se refera la toate drepturile si libertatile, fara a se tine cont de nici un fel de discriminare al persoanelor in ceea ce priveste rasa, nationalitatea, limba, religia, sexul, opinia, apartenenta politica, averea etc. Indatoririle fundamentale sunt obligatii ale cetatenilor considerate esentiale pentru realizarea intereselor generale, inscrise in Constitutie si asigurate prin convingere sau la nevoie, prin forta de constrangere a statului. Exista doua categorii de indatoriri fundamentale: 1. indatoriri destinate sa apere statul si societatea: y obligatia de a respecta Constitutia si legile tarii, y obligatia de fidelitate, y obligatia de aparare a patriei, y obligatia de a contribui prin taxe si impozite la cheltuielile publice. 2. indatoriri destinate sa apere convietuierea pasnica intre cetateni: obligatia cetatenilor romani, straini si a apatrizilor de a-si exercita drepturile si libertatile cu buna-credinta si fara a incalca drepturile si libertatile celorlalti. PARLAMENTUL ROMANIEI Este organul reprezentativ supreme al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii. Deci este competent exclusive sa elaboreze sis a emita acte legislative prin care reglementeaza cele mai importante relatii sociale dintre indivizi si dintre indivizi si stat, a caror respectare, poate fi impu la nevoie, prin forta de sa constrangere a statului. Parlamentul Romaniei este alcatuit din Camera Deputatilor si Senat, iar membrii acestuia sunt alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Dupa finalizarea procesului electoral, cele doua camere ale Parlamentului se intrunesc in prima sedinta, la convocarea Presedintelui, in cel mult 20 de zile de la alegeri. Pana la alegerea presedintelui, sedintele sunt conduse de un presedinte acesta fiind cel mai in varsta dintre senatori sau deputati- ajutat de patru vicepresedinti, alesi din cei mai tineri senatori sau deputati. n prima edin a are loc validarea mandatelor parlamentarilor, scop n care este desemnat o comisie special de validare a mandatelor, condus de un pre edinte i doi vicepre edin i. Comisia de validare a mandatelor trebuie s respecte configura ia politic a grupurilor parlamentare. Dup constituirea legal a celor dou Camere ale Parlamentului se desemneaz structurile organizatorice i de conducere ale celor dou camere ale Parlamentului. Acestea sunt formate din: pre edintele Camerei, Biroul permanent, comisiile parlamentare. Pre edintele Camerei Deputa ilor sau a Senatului Fiecare Camer parlamentar i alege un pre edinte pe toat durat legislaturii, care este, n acela i timp i pre edintele biroului permanent al camerei respective. Candida ii pentru func ia de pre edinte sunt propu i de c tre grupurile parlamentare, se aleg prin vot secret, cu votul majorit ii senatorilor, respectiv al deputa ilor. Pre edintele Camerei poate fi revocat din func ie, nainte de expirarea termenului, prin votul majorit ii deputa ilor sau al senatorilor. Calitatea de pre edinte al Camerei parlamentare nceteaz la expirarea mandatului sau prin demisie, revocare ori pierderea calit ii de deputat, respectiv de senator. Func ionarea Parlamentului Prin mandat se n elege perioada de timp determinat pentru care este ales un reprezentat i i exercit atribu iile care i revin. Mandatul Camerei Deputa ilor i a Senatului este de 4 ani i ncepe de la data ntrunirii legale a fiec rei Camere, n condi iile valid rii mandatelor i a depunerii jur mntului. Dureaz pn la ntrunirea legal a Camerelor nou alese. Mandatul nceteaz prin ajungerea la termen sau prin dizolvarea Parlamentului. Mandatul celor dou Camere se prelunge te de drept n stare de mobilizare, de r zboi, de asediu sau de urgen , i dureaz pn la ncetarea acestor situa ii. Pe perioada prelungirii mandatului, n condi iile art. 63 din Constitu ie, aceasta nu poate fi revizuit i nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice. Parlamentul Romniei i desf oar activitatea n sesiuni parlamentare, modalitatea principal de lucru fiind edin a, la convocarea

pre edin ilor celor dou Camere. Sesiunile parlamentare sunt de dou feluri: sesiuni ordinare i sesiuni extraordinare. edin ele sunt intervalele de timp n care Camerele i desf oar activitatea curent . edin ele sunt de dou feluri: separate (pentru fiecare Camer ) i comune. edin ele comune se organizeaz n urm toarele cazuri: y primirea mesajului Pre edintelui Republicii, y aprobarea bugetului de stat i a bugetului asigur rilor sociale de stat, y declararea mobiliz rii totale sau par iale, y declararea st rii de r zboi, y aprobarea strategiei na ionale de ap rare a rii, y examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Ap rare a rii, y numirea efilor serviciilor de informa ii i exercitarea controlului asupra activit ii acestor servicii y numirea Avocatului Poporului, y stabilirea statutului deputa ilor i senatorilor, stabilirea indemniza iei i a celorlalte drepturi ale acestora. edin ele se desf oar legal n condi ii de realizare a cvorumului, respectiv n prezen a a cel pu in jum tate plus unul din membrii fiec rei Camere. PROCEDURA LEGISLATIV Procedura legislativ reprezint ansamblul actelor i a formelor desf urate n cadrul activit ii de elaborare i emitere a legilor si cuprinde reguli de conturare a ideii de lege, de elaborare i de adoptare, pn la publicarea ei. Procedura legislativ are un caracter complex i presupune parcurgerea obligatorie a unor etape. Procedura legislativ poate mbr ca dou forme: procedura legislativ ordinar (obi nuit ) i procedura legislativ special (extraordinar ). Etapele procedurii legislative ordinare: - ini iativa legislativ - avizarea proiectelor de lege sau a propunerilor legislative1 - dezbaterea i votarea n plenul Camerei parlamentare - exercitarea controlului de constitu ionalitate (singura etap facultativ ) - promulgarea de c tre Pre edintele Republicii - publicarea n Monitorul oficial al Romniei. Proceduri legislative speciale Procedurile legislative speciale sunt acele proceduri desf urate dup reguli speciale, derogatorii de la regulile generale prezentate mai sus. n sistemul nostru constitu ional sunt reglementate i aplicate o serie de proceduri legislative speciale, precum: - adoptarea legilor constitu ionale (de revizuire a Constitu iei) - adoptarea legilor n edin a comun a celor dou Camere - procedura de urgen - adoptarea unui legi prin angajarea r spunderii Guvernului n fa a Parlamentului n sistemul nostru constitu ional este reglementat i o alt procedur legislativ i anume, delegarea legislativ . Aceasta este caracterizat ca o procedur legislativ complementar sau o procedur excep ional de substituire. Exista i situa ii n care adunarea legislativ nu este n m sura s intervin , fie datorit faptului c nu i poate exercita atribu iile, fie a ap rut nevoia lu rii i aplic rii unei m suri urgente, ceea ce nu ar fi posibil dac s-ar respecta procedura legislativ . In aceste cazuri , o alta putere decat cea legislativa este competenta sa emita si sa aplice reguli generale de conduita sociale, obligatorii si impersonale. Rolul acesta ii revine executivului, care participa astfel la procesul de reglementare. Guvernul poate emite ordonan e n domenii care nu fac obiectul de reglementare al legilor organice, n baza unei legi speciale de abi itare de catre Parlament, si poate adopta l ordonante de urgenta, numai in situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata. Ordonan ele emise n baza legii speciale de abilitare se mai numesc i ordonan e simple sau obi nuite i pot interveni, pentru a reglementa primar sau secundar, doar n domenii de competen a legii ordinare. Deci au for a juridic a unei legi ordinare, putnd modifica, completa sau chiar abroga a asemenea lege. Dac legea de abilitare prevede expres, ordonan ele emise n baza ei se supun aprob rii ulterioare a Parlamentului. Ordonan ele de urgen ale Guvernului pot fi emise numai n situa ii extraordinare, a c ror reglementare nu poate fi amnat . Urgen a m surii trebuie motivat de c tre Guvern. Se supun spre aprobare Parlamentului, n procedur de urgen , iar dac Parlamentul nu se afl n sesiunea este convocat n mod obligatoriu, n 5 zile. Ordonan ele de urgen pot interveni i n domeniul legii organice. Totu i, Constitu ia stabile te c nu pot fi emise nici m car ordonan e de urgen cu privire la: y legile constitu ionale y regimul institu iilor fundamentale ale statului y drepturile, libert ile i ndatoririle prev zute de Constitu ie y drepturile electorale y m suri de trecere silit a unor bunuri n proprietatea public a statului.

Actele Parlamentului Romaniei: Camera deputa ilor i Senatul adopt legi, hot rri i mo iuni. Acestea sunt actele juridice ale Parlamentului Romniei, care, mai poate emite i acte cu caracter politic. PUTEREA EXECUTIV Puterea executiv , a doua component a puterii publice, denumit i puterea sau autoritatea administrativ a statului presupune un sistem de organe ale statului (executivul) c ruia i este ncredin at activitatea de punere n executare i organizarea execut rii n concret a legilor. La noi in tara executivul este format din presedintele Romaniei, Guvern si Administratia publica, cea din urma fiind constituita la randul ei din ministere si alte organe de specialitate, autoritati administrative autonome, consilii locale, primarii, consilii judetene, prefecti. Presedintele Republicii are un triplu rol: de sef al statului, sef al executivului si mediator. Pre edintele Romniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret i liber exprimat, prin scrutin uninominal majoritar, n dou tururi. Este declarat ales candidatul care a ntrunit, n primul tur de scrutin, majoritatea voturilor aleg torilor nscri i pe listele electorale. n cazul n care nici unul dintre candida i nu ob ine un asemenea rezultat, se organizeaz cel de-al doilea tur de scrutin la care particip doar candida ii plasa i pe primele dou locuri n primul tur. Va fi declarat ales candidatul care ob ine cel mai mare num r de voturi . Pentru a putea candida pentru func ia de Pre edinte, o persoan trebuie s ndeplineasc urm toarele condi ii: 1. s aib cet enia romn 2. s aib domiciliul n ar 3. s fi mplinit, inclusiv pn n ziua alegerilor, vrsta de 35 de ani 4. s aib drept de vot 5. s nu fi de inut deja dou mandate preziden iale n Romnia 6. s nu i fie interzis asocierea n partide politice Rezultatele finale ale alegerilor sunt confirmate i validate de Curtea Constitu ional , care ntocme te i actul de validare necesar depunerii jur mntului. Jur mntul se depune n fa a Camerelo Parlamentului reunite n r plen. Mandatul Pre edintelui Romniei este de 5 ani i ncepe din momentul depunerii jur mntului de c tre candidatul desemnat c tig tor al alegerilor, n fa a Camerei Deputa ilor i a Senatului, n edin comun i dureaz (ca regul general ) pn la depunerea jur mntului de noul Pre edinte. Mandatul poate fi prelungit, prin lege organic , n caz de r zboi sau de catastrof . Mandatul inceteaza prin ajungerea la termen sau prin demisie, deces. Pre edintele poate fi suspendat din func ie, n condi iile art. 95 din Constitu ie, de c tre Parlament n cazul s vr irii unor fapte grave prin care ncalc Constitu ia. Propunerea de suspendare din func ie trebuie s provin de la cel pu in o treime din num rul deputa ilor i al senatorilor i se aprob cu votul majorit ii parlamentarilor, dup consultarea Cur ii Constitu ionale. Dac propunerea de suspendare este aprobat de Parlament se va organiza referendum na ional pentru demiterea Pre edintelui. Pre edintele va fi demis din func ie doar n situa ia n care corpul electoral aprob aceast m sur n cadrul referendumului. Mandatul se suspend de drept n cazul punerii sub acuzare a Pre edintelui pentru nalt tr dare. Punerea sub acuzare poate fi ini iat de majoritatea deputa ilor i a senatorilor i trebuie aprobat cu votul a cel pu in 2/3 din num rul parlamentarilor. Competen a de judecat apar ine doar instan ei supreme (nalta Curte de Casa ie i Justi ie). Pre edintele este demis de drept la data r mnerii definitive a hot rrii de condamnare. Actele juridice emise de Pre edinte sunt decretele preziden iale i Regulamentul de organizare i func ionare a Administra iei preziden iale. Natura juridic a decretului preziden ial este de act administrativ. Ca atare, pot fi supuse controlul de legalitate al instan elor de contencios administrativ, atta timp ct nu sunt exceptate acestui control, prin lege. Decretele preziden iale emise n vederea exercit rii anumitor atribu ii trebuie contrasemnate de primul-ministru, contrasemnarea, n acest caz, fiind o condi ie de valabilitate. Decretele preziden iale se public n Monitorul Oficial al Romniei, sub sanc iunea inexisten ei. Regulamentul de organizare i func ionare a Administra iei preziden iale este un act administrativ normativ cu caracter intern, emis de eful statului n temeiul puterii sale ierarhice pentru stabilirea unor norme juridice aplicabile raporturilor dintre Pre edinte i subordona ii s i direc i. GUVERNUL ROMNIEI Guvernul asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice. Totodata are rolul de a asigura functionarea si dezvoltarea sistemului national economic si social, precum si racordarea lui la sistemul economic mondial. Guvernul este: y organ al puterii executive y organ colegial y organ cu o competen general i na ional . Procedura de constituire (formare) a Guvernului cuprinde urm toarele etape: y desemnarea unui candidat pentru func ia de prim-ministru, de c tre Pre edintele Romniei, dup consultarea partidului politic care de ine majoritatea absolut n Parlament sau, n cazul n care nu exist o asemenea majoritate, dup consultarea partidelor reprezentate n Parlament.

alc tuirea i prezentarea, de c tre primul-ministru, a listei executivului i a programului de guvernare, n termen de 10 zile de la anun ul Pre edintelui privind propunerea y dezbaterea i votarea acestora n Parlament pentru acordarea votului de ncredere se face n edin a comun a celor dou Camere, prin hot rre a Parlamentului, adoptat cu majoritate absolut . n cazul neacord rii votului de ncredere, hot rrea se comunic Pre edintelui n vederea desemn rii unui nou candidat. n situa ia n care Parlamentul refuz de cel pu in dou ori n termen de 60 de zile, acordarea nvestiturii, acesta poate fi dizolvat de c tre Pre edinte y numirea Guvernului de c tre Pre edinte se face prin decret preziden ial, dup care membrii Guvernului depun, individual, jur mntul de credin n fa a Pre edintelui Republicii. Refuzul de a depune jur mntul echivaleaz cu pierderea calit ii de membru al Guvernului (demitere de drept), considerndu c nu a -se dobndit nvestitura legal din partea Parlamentului. Durata mandatul coincide cu durata Parlamentului i este de 4 ani. ncepe din momentul depunerii jur mntului i dureaz , n principiu, pn la data valid rii alegerilor generale pentru un nou Parlament. Mandatul inceteaza inainte de termen la data retragerii increderii acordate de catre Parlament, sau la data pierderii de catre primul ministru a calitatii de membru al Guvernului, prin deces, demisie, incompatibilitate sau imposibilitate de a-si exercita functia. Guvernul este alcatuit din prim-ministru, ministri, si alti membrii stabiliti prin lege organica. Legea stabile te condi iile care trebuie ndeplinite pentru a putea dobndi calitatea de membru al Guvernului: y cet enia romn i domiciliul n ar , y se bucur de exerci iul drepturilor electorale, y nu au suferit condamn ri penale y nu se g sesc n unul dintre cazurile de incompatibilitate. n exercitarea atribu iilor sale, Guvernul adopt i emite hot rri i ordonan e. Hot rrile se emite n vederea organiz rii execut rii legilor. Ordonan ele se emit fie n baza unei legi speciale de abilitare (ordonan e simple), fie n temeiul textului constitu ional n situa ii extraordinare (ordonan e de urgen ) pentru a reglementa, cu putere de lege organic sau ordinar , diferite rela ii sociale. AUTORITATEA JUDEC TOREASC Autoritatea judecatoreasca presupune sistemul de organe judecatoresti caruia ii este incredintata activitatea jurisdictionala care consta in solutionarea litigiilor nascute intre diferiti subiecti de drept si rezolvarea cererilor acestora in conditiile legii, prin mijloace proprii si specifice ale ordinii de drept. Conform Constitu iei, Justi ia se nf ptuie te n numele legii, este unic , impar ial , egal pentru to i i independent . Sistemul de instan e judec tore ti din Romnia este compus din (art. 126 alin. 1 din Constitu ie): y nalta Curte de Casa ie i Justi ie, n calitate de instan suprem y celelalte instan e judec tore ti stabilite numai prin lege: Cur i de Apel, tribunale, judec torii. y Ministerul Public (n cadrul c ruia func ioneaz procurorii organiza i n parchete care i desf oar activitatea pe lng instan ele judec tore ti), Consiliul Superior al Magistraturii. Mai particip la nf ptuirea actului de justi ie i Ministerul Public (n cadrul c ruia func ioneaz procurorii organiza i n parchete care i desf oar activitatea pe lng instan ele judec tore ti), Consiliul Superior al Magistraturii. Sunt numi i sau revoca i din func ie de c tre Pre edintele Republicii, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Func ia de judec tor este incompatibil cu orice alt func ie public sau privat , cu excep ia func iei didactice din nv mntul superior de specialitate. Constitutia Romaniei ncredin eaz controlul constitu ionalit ii unui organism specializat i organizat n afara sistemului puterii judec tore ti, i anume Curtea Constitu ional . Curtea Constitu ional este format din 9 judec tori, numi i pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau rennoit. Numirea n func ie de face de c tre: y Pre edintele Romniei 3 judec tori y Camera Deputa ilor 3 judec tori y Senat 3 judec tori. Judec torii Cur ii Constitu ionale i aleg un pre edinte pentru un mandat de 3 ani. Calitatea de judec tor la Curtea Constitu ional este incompatibil cu orice alt func ie public sau privat , cu excep ia func ie didactice din nv mntul superior de specialitate. Atributiile Curtii Constitutionale o se pronun asupra constitu ionalit ii legilor, nainte de promulgarea acestora, la sesizarea Pre edintelui Romniei, a unuia dintre pre edin ii celor dou Camere, a Guvernului, a naltei Cur i de Casa ie i Justi ie, a Avocatului Poporului, a unui num r de cel pu in 50 de deputa i sau de cel pu in 25 de senatori, precum i, din oficiu, asupra ini iativelor de revizuire a Constitu iei; o se pronun asupra constitu ionalit ii tratatelor sau altor acorduri interna ionale, la sesizarea unuia dintre pre edin ii celor dou Camere, a unui num r de cel pu in 50 de deputa i sau de cel pu in 25 de senatori;
y

asupra constitu ionalit ii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre pre edin ii celor dou Camere, a unui grup parlamentar sau a unui num r de cel pu in 50 de deputa i sau de cel pu in 25 de senatori; o hot r te asupra excep iilor de neconstitu ionalitate privind legile i ordonan ele, ridicate n fa a instan elor judec tore ti sau de arbitraj comercial; excep ia de neconstitu ionalitate poate fi ridicat i direct de Avocatul Poporului; o solu ioneaz conflictele juridice de natur constitu ional dintre autorit ile publice o vegheaz la respectarea procedurii pentru alegerea Pre edintelui Romniei i confirm rezultatele sufragiului; o d aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din func ie a Pre edintelui Romniei; o verific ndeplinirea condi iilor pentru exercitarea ini iativei legislative de c tre cet eni. Totusi pricipala atributie a Curtii Constitutionale ramane controlul de constitutionalitate a legilor si ordonantelor guvernamentale, verificand conformitatea lor cu textul constitutional. Formele controlului de constitutionalitate : o Control anterior de constitutionalitate care are ca obiect legile inainte de promulgare, initiativele de revizuire a Constitutiei si tratatele sau acordurile internationale. o Control posterior de constitutionalitate exercitat pe calea exceptiei de neconstitutionalitate, care are ca obiect legile si ordonantele guvernamentale dupa intrarea lor in vigoare. Exceptia de neconstitutionalitate poate fi ridicata in fata instantelor judecatoresti sau a celor de arbitraj comercial, precum si direct in fata Curtii Constitutionale, in ultimul caz doar de catre Avocatul Poporului. Deciziile Cur ii Constitu ionale se public n Monitorul Oficial al Romniei. De la data public rii lor ele sunt obligatorii i au putere numai pentru viitor. In Constitu ie este instituit regula potrivit c reia n 45 de zile de la publicarea n Monitorul Oficial al Romniei a deciziilor Cur ii Constitu ionale, prin care prevederi normative au fost declarate neconstitu ionale, acestea nceteaz s mai produc efecte juridice, dac n aceast perioad autoritatea emitent nu pune de acord prevederile neconstitu ionale cu dispozi iile Constitu iei. Mai mult, pe durata acestui termen, prevederile constatate ca neconstitu ionale sunt suspendate de drept. In c azul n care, printr-o decizie a Cur ii Constitu ionale, o lege este considerat neconstitu ional ca urmare a exercit rii controlului anterior promulg rii ei, Parlamentul este obligat s reexamineze dispozi iile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Cur ii Constitu ionale i nu cu textul Constitu iei. In cazul tratatelor internationale Curtea Constitutionala prevede ca: y dac tratatul este considerat constitu ional, acesta nu mai pot face obiectul unei excep ii de constitu ionalitate; y dac tratatul este declarat neconstitu ional, acesta nu poate fi ratificat.

o se pronun