P. 1
Descrierea Tuturor Formelor de Relief Din Romania

Descrierea Tuturor Formelor de Relief Din Romania

|Views: 344|Likes:
Published by fasolăi

More info:

Published by: fasolăi on Jun 30, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/11/2013

pdf

text

original

CARPATII ORIENTALI

Grupa Nordica (Carpatii Maramuresului si Bucovinei)
1. POPULATIA
a. Densitatea
km 2 ),

prezinta in general valori mici (0-50 loc/ dar apar si densitati mijlocii (50-150 loc/ km 2 ) in depresiunea Maramuresului b. Structura nationala majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar ca minoritati rromii si ucrainienii

2. ASEZARILE UMANE
a. Satele - dupa numarul de locuitori

sate mici si Maramuresul

sate mijlocii in depresiunea ui - dupa structura apar si sate rasfirate in Maramuresului si in regiunea - dupa functie (cresterea animalelor si climat mai racoros in depresiunea Maramuresului), functie forestiera, miniera si mixta b. Orasele - mici : Sighetu Marmatiei, Borsa, Campulung Moldovenesc - foarte mici : Negresti - Oas, Cavnic, Baia Sprie, Viseul de Sus, Vatra Dornei, Gura Humorului
1

sate risipite, dar depresiunea muntilor vulcanici sate cu functie agricola si cultura plantelor de

3. RESURSELE
a. Minereuri polimetalice : cupru, plumb, zinc, aur, argint industria metalurgica neferoasa b. Roci de constructie : andezite, sisturi cristaline industria materialelor de constructie c. Pirite cuprifere industria acidului sulfuric d. Mangan industria siderurgica e. Sare industria produselor clorosodice f. Paduri industria cherestelei, mobilei, celulozei si hartiei

Grupa centrala (Carpatii Moldo – Transilvani)
1. POPULATIA
a. Densitatea

prezinta in general valori mici (0-50 majoritatea o reprezinta care apar ca minoritati

loc/ km 2 ) b. Structura populatiei romanii, alaturi de care rromii, secuii

2. ASEZARILE UMANE
a. Satele - dupa numarul de locuitori

sate mici, dar depresiunile

apar si mijlocii in Ciuc si Giurgeului - dupa structura sate rasfirate in si in defileul Muresului
2

sate risipite, dar apar si depresiunile Ciuc, Giurgeu

b. Orasele - mici : Gheogheni, Miercurea Ciuc, Moinesti,

Comanesti - foarte mici : Toplita, Borsec, Bicaz, Balan, Vlahita, Darmanesti Baile Tusnad

3. RESURSELE
a. Roci de constructie : andezite, sisturi cristaline, argile, calcare industria materialelor de constructie b. Carbuni : carbune brun industria energetic si a energiei electrice c. Ape minerale industria apelor minerale (alimentara) d. Paduri industria cherestelei, mobile, celulozei si hartiei e. Hidroenergetice : Bistrita industria energiei electrice

Grupa sudica (Carpatii de Curbura)
1. POPULATIA
3

a. Densitatea
km 2 ),

prezinta in general valori mici (0-50 loc/ dar apar si valori mijlocii (50-150 loc/ km 2 ) in depresiunea Brasovului si chiar peste 150 loc/ km 2 in imprejurimile orasului Brasov b. Structura nationala majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar ca minoritati rromii, sasii si secuii

2. ASEZARILE UMANE
a. Satele - dupa numarul de locuitori

sate mici si mari in

mijlocii, dar apar si sate depresiunea Brasovului - dupa structura rasfirate (estul depresiunii depresiunea Intorsurii Buzaului si muntii din sudul grupei), dar apar si sate adunate - dupa functie functie forestiera si mixta b. Orasele - mari : Brasov - mijlocii : Sf. Gheorghe - mici : Targu Secuiesc, Sacele, Codlea, Zarnesti - foarte mici : Baraolt, Slanic Moldova, Covasna, Nehoiu, Rasnov, Intorsura Buzaului in Tara Barsei sate cu functie agricola, sate risipite in munti, Brasovului,

3. RESURSELE
a. Roci de constructie : calcare si conglomerate calcaroase industria materialelor de constructie (ciment, var) b. Ape minerale industria alimentara
4

c. Carbuni industria energetic si a energiei electrice d. Paduri industria cherestelei, mobile, celulozei si hartiei e. Hidroenergetice : Buzau industria energiei electrice

A. BRASOV
 pozitie geografica : in centrul tarii  localizare : in depresiunea Brasovului din grupa sudica a Carpatilor Orientali  geneza : Evul Mediu  structura : complexa  din punct de vedere economic : complex  importanta (rangul) : cu importanta regional  populatie : numarul de locuitori intre 100.000-350.000  industrii : - moraritului si panificatiei - laptelui - carnii - prelucrarea lanii - confectiilor si tricotajelor - incaltamintei - mobilei - liantilor (var) - farmaceutica si cosmetica - constructoare de masini - autocamioane - tractoare - avioane - rulmenti - aparate electrice si echipamente  alte caracteristici : municipiu resedinta de judet a judetului Brasov ; cel mai mare
5

oras din Carpatii Romanesti ; important centru turistic, cultural, universitar ; este un important centru industrial si de transporturi feroviare si rutiere fiind situat pe sectorul comun al magistrarelor M2, M3, M4 si pe soseaua europeana E60

B. SF. GHEORGHE
 pozitie geografica : in centrul tarii  localizare : in depresiunea Brasovului, din Carpatii Curburii, pe valea Oltului  geneza : Evul Mediu  structura : mai simpla  din punct de vedere economic : oras cu dezvoltare industrial importanta  populatie : 50.000 – 100.000 de locuitori  industrii : - moraritului si panificatiei - laptelui - mobilei - constructiilor de masini : aparate electrice  alte caracteristici : municipiu, resedinta de judet a judetului Covasna ; are importanta turistica, culturala si din punct de vedere al transporturilor este situate pe M4

6

CARPATII MERIDIONALI
Grupa Bucegi
1. POPULATIA
a. Densitatea

prezinta in general valori mici (0-50 ), intalnindu-se chiar si valori de 0.25 loc/ km 2 ) b. Structura nationala majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar ca minoritati rromii loc/ km 2

7

2. ASEZARILE UMANE
a. Satele - dupa numarul de locuitori

- dupa structura su sate rasfirate in Culoarul - dupa functie (cresterea animalelor),
b. Orasele – foarte mici

sate mici sate risipite dar apar

Rucar – Bran sate cu functie agricola forestiera si mixta Predeal, Azuga, Busteni, dintre Carpatii Orientali si

Sinaia (se afla pe limita

3. RESURSELE

Mridionali)

a. Roci de constructie : calcare, conglomerate calcaroase si sisturi cristaline Industria materialelor de constructie b. Paduri industria cherestelei, mobile, celulozei si hartiei c. Hidroenergetice : Ialomita industria energiei electrice

Grupa Fagaras
1. POPULATIA
8

a. Densitatea
2

prezinta in general valori mici (0-50 loc/ km ), dar apar chiar si valori foarte reduse de 0.25 2 loc/ km b. Structura nationala majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar ca minoritati rromii

2. ASEZARILE UMANE
a. Satele - dupa numarul de locuitori

- dupa structura - dupa functie (cresterea animalelor),
b. Orasele :

sate mici sate risipite sate cu functie agricola forestiera si mixta

3. RESURSELE
a. Roci de constructie : sisturi cristaline, granite industria materialelor de constructie b. Paduri industria cherestelei, mobile, celulozei si hartiei c. Hidroenergetica : Arges industria energiei electrice

9

Grupa Parang
1. POPULATIA
a. Densitatea
2

prezinta in general valori mici (0-50 loc/ km ), dar apar si valori foarte reduse de 0.25 loc/ km 2 b. Structura nationala majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar ca minoritati rromii

2. ASEZARILE UMANE
a. Satele - dupa numarul de locuitori

- dupa structura - dupa functie (cresterea animalelor),
b. Orasele - mici : Petrila

sate mici sate risipite sate cu functie agricola forestiera si mixta

- foarte mici : Brezoi

3. RESURSELE
a. Roci de constructie : sisturi cristaline industria materialelor de Constructie b. Paduri industria cherestelei, mobilei, celulozei si hartiei c. Hidroenergetice : Lotru, Sebes industria energiei electrice

10

Grupa Retezat - Godeanu
1. POPULATIA
a. Densitatea
2

prezinta in general valori mici (0-50 loc/ km ), avand si valori foarte reduse de 0.25 loc/ km 2 ; apar si valori mijlocii (50-150 loc/ km 2 ) si chiar mari (peste 150 loc/ km 2 ) in depresiunea Petrosani b. Structura nationala majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar ca minoritati rromii

2. ASEZARILE UMANE
a. Satele - dupa numarul de locuitori

- dupa structura sate adunate in Hateg ; dar si sate

sate mici sate risipite, dar apar si depresiunile Petrosani si rasfirate in culoarul Timis –

Cerna - dupa functie sate cu functie agricola, forestiera, miniera si mixta b. Orasele - mijlocii : Petrosani - mici : Vulcan, Lupeni

11

- foarte mici : Aninoasa, Uricani, Orsova, Baile Herculane, Otelul Rosu, Hateg, Calan

3. RESURSELE
a. Huila industria energetica, energiei electrice, siderurgica b. Roci de constructie : calcare, sisturi cristaline industria materialelor de constructie c. Paduri industria cherestelei, mobilei, celulozei si hartiei d. Hidroenergetice : Raul Mare industria energiei electrice

A. PETROSANI
 Pozitie geografica : in partea central-sud-vestica a tarii  Localizare : situat pe valea Jiului in depresiunea Petrosani din grupa Retezat-Godeanu a Carpatilor Meridionali  Geneza : epoca moderna si contemporana (in regiune miniera)  Structura : mai simpla  Din punct de vedere economic : oras cu dezvoltare industriala importanta  Populatia : 50.000-100.000 locuitori  Industrii : - moraritului si panificatiei
12

- energetica (huila) - producerii de utilaj minier - producerii de utilaj pentru cariera  Alte caracteristici : important centru industrial (minier) ; municipiu in judetul Hunedoara

CARPATII OCCIDENTALI
Grupa Banatului
A. POPULATIA
a. Densitatea
2

prezinta in general valori mici (0-50 loc/ km ), dar in zona
13

culoarului Timis-Cerna, a culoarului Bistrei si in depresiunile intramontane apar di densitati mijlocii 2 (50-100 loc/ km ) b. Structura populatiei majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar ca minoritati rromii, sarbii, croatii, svabii

B. ASEZARILE UMANE
a. Satele - dupa numarul de locuitori

sate mici si

sate mijlocii in depresiunile intramontane - dupa structura sate risipite, dar apar si sate rasfirate in depresiunea Almajului, Caras-Ezeris si in alte regiuni joase ; in vestul masivului Poiana Rusca si pe culoarul Bistritei apar sate adunate - dupa functie sate cu functie agricola, forestiera, miniera si mixta b. Orasele - mijlocii : Resita, Hunedoara (pe limita cu Carpatii Meridionali) - mici : Caransebes (pe limita cu Carpatii Meridionali) - foarte mici : Moldova Noua, Anina, Bocsa

C. RESURSELE
a. Roci de constructie : calcare, sisturi cristaline, marmura industria materialelor de constructie b. Minereuri complexe de cupru, plimb si zinc industria metalurgiei neferoase c. Huila industria siderurgica, energetica, energiei electrice d. Minereuri de fier industria siderurgica e. Paduri industria cherestelei, mobilei, celulozei si hartiei
14

f. Hidroenergetice : Barzava electrice

industria energiei

A. RESITA
 Pozitie geografica : in sud-vestul tarii  Localizare : pe Barzava, in depresinunea Caras-Ezeris , in muntii Banatului din Carpatii Occidentali  Geneza : epoca moderna si contemporana ca oras in regiune industriala  Structura : mai simpla  Din punct de vedere economic : oras cu caracter complex  Populatia : 50.000-100.000 locuitori  Industrii : - moraritului si panificatiei - siderurgica - constructiilor de masini : - vagoane - locomotive - utilaj energetic - chimica (prodise rezultate din distilarea lemnului) - textila (tricotaje si confectii)  Alte caracteristici : municipiu resedinta de judet a judetului Caras-Ezeris ; este cel mai important centru industrial din muntii Banatului ; centru cu importanta turistica

B. HUNEDOARA
 Pozitie geografica : in partea central-vestica
15

 Localizare : la contactul dintre masivul Poiana Rusca si culoarul Orastiei  Geneza : epoca moderna si contemporana ca oras in regiune industriala  Structura : mai simpla  Din punct de vedere economic : oras cu dezvoltare industriala importanta  Populatie : 50.000-100.000 locuitori  Industrii : - moraritului si panificatiei - siderurgica - textila (tricotaje si confectii) - incaltamintei  Alte caracteristici : oras cu fenomen de poluare accentuat ; cel mai important centru siderurgic aflat cel mai aproape de regiunile cu materii prime ; este singurul centru siderurgic cu combinat siderurgic ce se aprovizioneaza cu materie prima numai din tara ; este municipiu in judetul Hunedoara

Grupa Apuseni
A. POPULATIA
a. Densitatea

este in general scazuta, avand valori mici de 0-50 loc/ km 2 dar se intalnesc si valori mijlocii de 50-100 2 loc/ km , in regiunile cele mai joase b. Stuctura nationala majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar ca minoritati rromii

B. ASEZARILE UMANE
16

a. Satele - dupa numarul de locuitori

sate mici si

mijlocii - dupa structura sate rasfirate si adunate - dupa functie miniera si mixta
b. Orasele -mijlocii : Deva

sate risipite (cranguri) , in depresiunile golfuri sate cu functie agricola,

- foarte mici : Simeria, Zlatna, Baia de Aries, Abrud, Campeni, Brad, Beius, Stei, Nucet, Vascau, Sebis, Ineu,

C. RESURSELE
a. Minereuri complexe de cupru, plumb, zinc si minereuri auro-argintifere industria metalurgiei neferoase b. Bauxita industria metalurgiei neferoase (aluminiului : bauxita alumina aluminiu) c. Roci de constructie : sisturi cristaline, marmura, bazalte, granite industria materialelor de constructie d. Paduri industria cherestelei, mobile, celulozei si hartiei e. Minereuri radioactive industria energiei electrice f. Carbuni industria energetic si a energiei electrice g. Hidroenergetice : Somesul Mic industria energiei electrice

17

A. DEVA
Pozitie geografica : partea central-vestica a tarii Localizare : sudul grupei Apuseni, pe valea Muresului Geneza : Evul Mediu Structura : mai simpla Din punct de vedere economic : oras cu activitati predominante de servicii  Populatie : 50.000-100.000 locuitori  Industrii : - moraritului si panificatiei - energiei electrice - liantilor (ciment) - metalurgica neferoasa (cupru) - textile (tricotaje si confectii) - produselor lactate  Alte caracteristici : municipiu resedinta de judet a judetului Hunedoara ; importanta turistica deoarece aici se afla vechea constructie a cetatii Sarmisegetuza Regia ; importanta culturala     

18

DEPRESIUNEA COLINARA A
A. POPULATIA
a. Densitatea

TRANSILVANIEI
prezinta valori mici (0-50 loc/ km 2 ) pe suprafete reduse din Podisul Somesan si Campia Transilavniei ; prezinta densitati mijlocii (50-150 loc/ km 2 ) si densitati mari (peste 150 loc/ km 2 ) pe valea Muresului, Vaile Tarnavelor si imprejurimile oraselor Cluj-Napoca, Sibiu, Fagaras, Targu Mures b. Structura nationala majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar ca minoritati rromii, sasii si ungurii

B. ASEZARILE UMANE
a. Satele - dupa numarul de locuitori

sate mijlocii si

mari - dupa structura (in sudul Transilvaniei predomina satele adunate satele sunt adunate -compacte) ; mai apar in zonele
19

marginale din nord si est sate rasfirate - dupa functie (cereale, pomicultura, miniera, forestiera (in zonele mai inalte din est), balneoclimaterica, mixta b. Orasele - mari : Cluj-Napoca, Sibiu, Targu-Mures - mijlocii : Medias, Alba-Iulia, Turda, Bistrita - mici : Gherla, Dej, Campia Turzii, Aiud, Reghi, Odorheiu Secuiesc, Blaj, Sebes, Sighisoara, Tarnaveni, Fagaras - foarte mici : Targu Lapus, Beclean, Nasaud, Huedin, Ocna Mures, Teius, Ludus, Iernut, Copsa Mica, Dumbraveni, Ocna Sibiului, Agnita, Sovata, Rupea, Cristuru Secuiesc, Cisnadie, Talmaciu, Victoria sate cu functie agricola viticultura), functie

C. RESURSELE
a. Gaz metan industria energetica, energiei electrice, ingrasamintelor chimice (cu azot), petrochimica b. Sare industria produselor clorosodice c. Argile industria materialelor de constructie (ceramica) d. Argila alba : caolin industria materialelor de constructie (portelan) e. Nisipuri si pietrisuri industria materialelor de constructie (prefabricate din beton) f. Nisip cuartos industria materialelor de constructie (sticla) g. Paduri industria cherestelei, mobilei

A. CLUJ-NAPOCA

 Pozitie geografica : in centrul tarii
20

 Localizare : in zona de contact dintre zona marginala a D.C.T. si Podisul Somesan, pe Somesul Mic  Geneza : Antichitate (oras daco-roman)  Structura : complexa  Din punct de vedere economic : complex  Populatie : 300.000-350.00 locuitori  Industrii : - moraritului si panificatiei - pielariei si incaltamintei - marochinariei - farmaceutica si cosmetica - constructoare de masini - utilaje si agregate siderugice - masini - echipamente - turbine - motoare - conservelor de carne - produselor lactate - berii  Alte caracteristici : municipiu resedinta de judet a judetului Cluj ; oras cu importanta regionala, fiind cel mai mare oras din centrul tarii; important centru universitar, cultural, a fost pentru o perioada resedinta Voievodatului Transilvaniei ; are o importanta gradina botanica ; aici se afla Institutul de Speologie intemeiat de Emil Racovita ; situat pe soseaua europeana E60 si pe magistrala feroviara M3

21

B. TARGU-MURES
 Pozitie geografica : in centrul tarii  Localizare : in zona de contact dintre zona marginala si Podisul Tarnavelor pe raul Mures  Geneza : Evul MEdiu  Structura : complexa  Din punct de vedere economic : complex  Populatia :100.000-200.000 locuitori  Industrii : - moraritului si panificatiei - farmaceutica si cosmetica - ingrasamintelor chimice - mobilei - zaharului  Alte caracteristici : municipiu resedinta de judet a judetului Mures ; important centru cultural ; are o importanta semnificativa la nivel regional ; este situat pe E60

C. SIBIU
 Pozitie geografica : in centrul tarii  Localizare : in zona de contact dintre depresiunea Sibiului si Podisul Tarnavelor, pe raul Cibin  Geneza : Evul Mediu  Structura : complexa  Din punct de vedere economic : complex  Populatie : 100.000-200.000 locuitori  Industrii : - moraritului si panificatiei
22

- carnii - laptelui - lanii - lemnului (rechizite scolare)  Alte caracteristici : municipiu resedinta de judet a judetului Sibiu ; important centru cultural (muzeul Bruckental) ; oras cu importanta semnificativa la nivel regional ; centru universitar ; din punct de vedere arhitectural reliefeaza caracteristicile minoritatii sasesti ; este situat pe E81 si pe E68 dar si pe M2

D.BISTRITA
 Pozitie geografica : in centrul tarii  Localizare : in dealurile Bistritei din zona marginala a D.C.T.  Geneza : Evul Mediu  Structura : mai simpla  Din punct de vedere economic : oras cu activitati industriale  Populatie : 50.000-100.000 locuitori  Industrii : - moraritului si panificatiei - laptelui - lemnului  Alte caracteristici : municipiu resedinta de judet a judetului Bistrita-Nasaut oras cu importanta turistica

E. TURDA
23

 Pozitie geografica :in centrul tarii  Localizare : in capatul nordic a culoarului Alba-IuliaTurda, in zona de contact dintre zona marginala si Campia Transilvaniei  Geneza : Antichitate in perioada daco-romana  Structura : mai simpla, oras linear  Din punct de vedere economic : are o dezvoltare industriala importanta  Populatie : 50.000-100.000 locuitori  Industii : - moraritului si panificatiei - produselor clorosodice - materialelor de constructie : ciment, sticla - chimica : fibre sintetice si artificiale  Alte caracteristici : municipiu in judetul Cluj, situat pe E60

F. ALBA-IULIA
 Pozitie geografica : in centrul tarii  Localizare : in capatul sudic al culoarului Alba-IuliaTurda, in zona marginala a D.C.T.  Geneza : Antichitate ca oras daco-roman  Structura : mai simpla  Din punct de vedere economic : oras cu dezvoltare industriala importanta  Populatie : 50.000-100.000 locuitori  Industrii : - moraritului si panificatiei - produselor ceramice refractare
24

- produselor din faianta si portelan  Alte caracteristici : municipiu resedinta de judet a judetului Alba ; are o importanta turistica, istorica ; se afla pe E81

G.MEDIAS
Pozitie geografica : in centrul tarii Localizare : in Podisul Tarnavelor, pe Tarnava Mare Geneza : Evul Mediu Structura : mai simpla Din punct de vedere economic : oras cu dezvolare industriala importanta  Populatie : 50.000-100.000 locuitori  Industii : - moraritului si panificatiei - produselor de sticla - mijloacelor de transport (cisterne)  Alte caracteristici : municipiu in judetul Sibiu ; are importanta culturala ; reliefeaza caracteristicile arhitecturale ale minoritatilor sasesti ; se afla pe M3     

SUBCARPATII
Subcarpatii Moldovei
25

A. POPULATIA
a. Densitatea

prezinta in general valori mijlocii (50150 loc/ km ), dar apar si densitati mari in depresiunea Cracau-Bistrita b. Structura nationala majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar ca minoritati rromii
2

B. ASEZARILE UMANE
a. Satele - dupa numarul de locuitori

- dupa structura - dupa functie (pomicultura, viticultura), mixta

sate mijlocii sate rasfirate sate cu functie agricola miniera, forestiera,

b. Orasele - mari : Piatra Neamt

- mijlocii : Onesti - mici : Targu Mures - foarte mici : Targu Ocna

C. RESURSELE
a. Petrol industria petrochimica, energica, energiei electrice b. Gaze asociate industria energetica, industria energiei electrice c. Sare industria clorosodica d. Roci de constructie industria materialelor de constructie (ceramica si prefabricate) e. Saruri de potasiu industria chimica (saruri cu potasiu) f. Paduri industria mobilei, cherestelei g. Hidroenergetice industria energiei electrice

26

A. PIATRA-NEAMT
 Pozitie geografica : in estul tarii  Localizare : la contactul dintre Subcarpatii Moldovei si Carpatii Molda-Transilvani, pe raul Bistrita  Geneza : Antichitate in perioada dacica  Structura : mai simpla  Din punct de vedere economic : complex  Populatie : 100.000-200.000 locuitori  Industrii : - moraritului si panificatiei - laptelui - cherestelei - mobilei - celulozei si hartiei - constructoare de masini – utilaj forestier - chimica – ingrasaminte cu azot, fire si fibre sintetice - usoara – tricotaje  Alte caracteristici : municipiu resedinta de judet a judetului Neamt ; are imporanta semnificativa la nivel regional ; importanta turistica si culturala

B. ONESTI
 Pozitie geografica : in estul tarii  Localizare : in depresiunea Tazlau-Casin din Subcarpatii Moldovei, la varsarea Tazlaului in Trotus  Geneza : Epoca moderna si comtemporana, dupa 1950  Structura : mai simpla
27

 Din punct de vedere economic : oras cu dezvoltare industriala importanta  Populatie : 50.000-100.000 locuitori  Industrii :- moraritului si panificatiei - clorosodica - celulozei si hartiei - chimica  Alte caracteristici : municipiu in judetul Bacau ; oras cu importanta turistica

Subcarpatii Curburii
A. POPULATIA
a. Densitatea

prezinta valori mijlocii (50-150 loc/ km 2

), dar apar si densitati mari de peste 150 loc/ km 2 pe valea Prahovei si in regiunile mai joase b. Structura nationala majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar ca minoritati rromii

B. ASEZARILE UMANE
a. Satele - dupa numarul de locuitori

- dupa structura - dupa functie (pomicultura, viticultura) b. Orasele - mici Campina, Moreni - foarte mici Panciu, Odobesti, Valenii de Munte, Mizil, Urlati, Plopeni, Slanic, Comarnic, Breaza, Pucioasa
28

sate mijlocii sate rasfirate sate cu functie agricola

C. RESURSELE
a. Petrol industria energetica, petrochimica b. Sare industria clorosodica c. Carbuni : lignit industria energetica, energiei electrice d. Roci de constructie : gips, conglomerate calcaroase industria materialelor de constructie e. Paduri industria mobilei , cherestelei

Subcarpatii Getici
A. POPULATIA
a. Densitatea

prezinta in general valori mijlocii (50150 loc/ km 2 ), dar apar si regiuni cu densitati mari de peste 150loc/ km 2 in depresiunea Tg. Jiu si in imprejurimile orasului Ramnicu Valcea b. Structura nationala majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar ca minoritati rromii

29

B. ASEZARILE UMANE
a. Satele - dupa numarul de locuitori

sate mijlocii,

mari - dupa structura sate rasfirate - dupa functie sate cu functie agricola (pomicultura, viticulturala), foestiera, miniera, mixta b. Orasele - mari Ramnicu Valcea - mijlocii Targu Jiu - mici Campulung, Curtea de Arges - foarte mici Calimanesti , Olanesti, Ocnele Mari, Horezu, Novaci, Bumbesti-Jiu, Baile Govora

C. RESURSELE
a. Sare industria clorosodicelor b. Roci de constructie : conglomerate calcaroase, ciment industria materialelor de constructie c. Carbune : lignit industria energetica, energiei electrice d. Petrol industria petrochimica, energiei electrice e. Gaze asociate industria energetica f. Paduri industria cherestelei, mobilei

A. RAMNICU-VALCEA
 Pozitie geografica : in sudul tarii  Localizare : in Subcarpatii Getici, pe valea Oltului
30

    

Geneza : Antichitate in perioada daco-romana Structura : complexa Din punct de vedere economica : complex Populatie : 100.000-200.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei - ingrasamintelor chimice - laptelui - produselor clorosodice - cherestelei - mobilei - pielariei si incaltamintei  Alte caracteristici : este municipiu resedinta de judet a judetului Valcea ; are o importanta semnificativa la nivel regional ; este cel mai mare oras de pe valea Oltului ; are importanta turistica

B. TARGU-JIU
 Pozitie geografica : in sudul tarii  Localizare : in depresiunea Tg. Jiu din Subcarpatii Getici, pe Jiu  Geneza : Evul Mediu  Structura : mai simpla  Din punct de vedere economic : complex  Populatie : 50.000-100.000 locuitori  Industrii : - moraritului si panificatiei - energetica - cherestelei - mobilei - materialelor de constructie : ciment - ceramica fina - constructoare de masini  Alte caracteristici : municipiu resedinta de judet a judetului Gorj ; are importanta turistica si culturala
31

PODISURILE
Podisul Getic
A. POPULATIA
a. Densitatea

prezinta valori mijlocii (50-150 loc/ km 2 )

dar si densitati mari de peste 150 loc/ km 2 in regiunile mai dezvoltate industrial b. Structura nationala majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar ca minoritati rromii si sarbii

B. ASEZARILE UMANE
a. Satele : - dupa numarul de locuitori

sate mijlocii si

mari - dupa structura sate adunate-liniare - dupa functie sate cu functie agricola, miniera si mixta b. Orasele : - mici Mioveni, Filiasi, Dragasani, Motru - foarte mici Ticleni, Strehaia, Vanju Mare, Toploveni, Rovinari, Targu Carbunesti

C. RESURSELE
a. Lignit industria energetica, energiei electrice b. Petrol industria petrochimica, energetica c. Gaze asociate industria energetica, energiei electrice d. Roci de constructie : pietrisuri, nisipuri industria materialelor de
32

de constructie (prefabricate din beton)

Podisul Mehedinti
A. POPULATIA
a. Densitatea

prezinta valori mijlocii (50-150loc/ km 2 )

dar apar si densitati ridicate in regiunea orasului Drobeta Turnu Severin b. Structura nationala majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar ca minoritati rromii, sarbii, croatii

B. ASEZARILE UMANE
a. Satele : - dupa numarul de locuitori

- dupa structura Muntii Mehedinti - dupa functie sate cu functie agricola, forestiera, mixta b. Orasele : - mari Drobeta Turnu Severin - foarte mici Baia de Arama

sate mijlocii sate rasfirate, risipite spre

C. RESURSELE
33

a. Roci de constructie : calcar, sisturi cristaline industria materialelor de constructie b. Paduri industria cherestelei si mobilei

A. DROBETA TURNU SEVERIN
 Pozitie geografica : in sudul tarii  Localizare : la contactul dintre Podisul Mhhedinti, Podisul Getic si Lunca Dunarii  Geneza : Antichitate in perioada daco-romana  Structura : complexa, de tip dreptunghiular  Din punct de vedere economic : complex  Populatie : 100.000-350.000 locuitori  Industii : - moraritului si panificatiei - cherestelei - mobilei - celulozei si hartiei - constructoare de masini - usoara : confectii - chimica : produse din cauciuc  Alte caracteristici : municipiu reseinta de judet a judetului Mehedinti ; are importanta turistica ; este cel mai mare port pe Dunarea fluviala ; se afla pe E70 si pe M1

Podisul Moldovei
A. POPULATIA
a. Densitatea

prezinta valori mijlocii dar apar si areale cu densitati mari (peste 150 loc/ km 2 ) in unele zone din Podisul Barladului si Campia Moldovei (imprejurimile oraselor Iasi, Botosani, Suceava Vaslui)
34

b. Structura nationala

majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar ca minoritati rromii, evreii

B. ASEZARILE UMANE
a. Satele : - dupa numarul de locuitori

sate mijlocii,

mari - dupa structura liniare (in vestul Podisul sate adunate, adunatBarladului) si rasfirate (in Podisul Sucevei) - dupa functie sate cu functie agricola, forestiera (Podisul Sucevei), mixta b. Orasele : - mari Iasi, Suceava, Botosani, Bacau pe culoarul Siretului - mijlocii Roman pe culoarul Siretului, Vaslui, Barlad - mici Dorohoi, Falticeni, Radauti, Husi, Pascani pe culoarul Siretului - foarte mici Darabani, Saveni, Siret, Targu Frumos, Harlau, Negresti, Targu Buhor, Beresti

C. RESURSELE
a. Roci de constructie : nisipuri, pietrisuri, nisipuri

cuartoase, argile industria materialelor de constructie b. Forestiere : Podisul Sucevei industria lemnului c. Gaze asociate : culoarul Siretului industria energetica, energiei electrice

35

A. IASI
       Pozitie geografica : in nord-estul tarii Localizare : in Campia Jijiei Geneza : Evul Mediu Structura : complexa Din punct de vedere economic : complex Populatie : 300.000-350.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei - siderurgica : tevi - farmaceutica - mobilei - poligrafica - petrochimica : fire si fibre sintetice, materiale plastice - usoara : tricotaje si matase artificiala  Alte caracteristici : are importanta regionala fiind cel mia mare oras din Moldova; este al doilea oras din tara ca numar de locuitori ; municipiu resedinta de judet a judetului Iasi ; are cea mai veche universitate din tara ; inportant centru cultural si universitar ; este un important centru istoric fiind aproape 300 de ani capitala Moldovei ; aici functioneaza singura fabrica de antibiotice din tara ; se afla pe M6

36

B. SUCEAVA
Pozitie geografica : in nord-estul tarii Localizare : in Podisul Sucevei, pe raul Suceava Geneza : Evul MEdiu Structura : complexa Din punct de vedere economic : complex Populatie : 100.000-200.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei - cherestelei - mobilei - celulozei si hartiei - laptelui - carnii - usoara : tricotaje di tapitarii de in si canepa  Alte caracteristici : municipiu resedinta de judet a judetului Suceava ; oras cu importanta semnificativa la nivel regional ; este un important centru cultural istoric si turistic ; se afla pe E85 si M5       

C. BOTOSANI
37

 Pozitie geografica : in nord-estul tarii  Localizare :in zona de contact a Campiei Moldovei cu Podisul Sucevei  Geneza : Evul MEdiu  Structura : complexa  Din punct de vedere economic : complex  Populatie : 100.000-200.000 locuitori  Industrii : - moraritului si panificatiei - laptelui - mobilei - textila : bumbac  Alte caracteristici : municipiu resedinta de judet a judetului Botosani ; important centru cultural si turistic

D.BACAU
 Pozitie geografica : in estul tarii  Localizare : in culoarul Siretului, pe raul Bistrita (la locul de varsare a Bistritei in Siret)  Geneza : Evul Mediu  Structura : complexa  Din punct de vedere economic : complex  Populatie : 200.000-300.000 locuitori  Industrii: - moraritului si panificatiei - lemnului - cherestelei - celulozei si hartiei - laptelui - constructoare de masini - avioane - utilaj petrolier - berii

38

 Alte caracteristici : municipiu resedinta de judet a judetului Bacau ; are importanta semnificativa la nivel regional ; este cel mai mare oras de pe culoarul Siretului ; important centru cultural si turistic ; se afla pe E85 si M5

E. ROMAN
 Pozitie geografica : in estul tarii  Localizare : pe culoarul Siretului la locul de varsare al Moldovei in SIret  Geneza : Evul Mediu  Structura : mai simpla  Din punct de vedere economic : oras cu dezvoltare industriala importanta  Populatie :50.000-100.000 locuitori  Industrii : - moraritului si panificatiei - siderurgica : tevi - alimentara : zahar si lapte - materialelor de constructie : caramizi, tigla  Alte caracteristici : centru cultural , turistic ; se afla pe E85 di M5

F. VASLUI
Pozitie geografica : in estul tarii Localizare : in Podisul Barladului, pe raul Barlad Geneza : Evul Mediu Structura : mai simpla Din punct de vedere economic : oras cu dezvoltare industriala importanta  Populatie : 50.000-100.000 locuitori  Industrii : - moraritului si panificatiei     
39

- textila : confectii si bumbac - petrochimica : fire si fibre sintetice - mobilei  Alte caracteristici : municipiu resedinta de judet a judetului Vaslui ; are importanta culturala si istorica ; se afla pe M6

G.BARLAD
Pozitie geografica : in estul tarii Localizare : in Podisul Barladului, pe raul Barlad Geneza : Evul Mediu Structura : mai simpla Din punct de vedere economic : oras cu dezvoltare industriala importanta  Populatie : 50.000-100.000 locuitori  Industrii : - moraritului si panificatiei - constructoare de masini : rulmenti  Alte caracteristici : centru cultural, turistic ; se afla pe M6     

Podisul Dobrogei
A. POPULATIA
40

a. Densitate

prezinta valori mici (0-50 loc/ km 2 ),

mijlocii mai ales in nord si densitati mari in imprejurarea orasului Constanta si in zona litorala b. Structura nationala majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar ca minoritati rromii, bulgarii, tatarii, armenii(grecii)

B. ASEZARILE UMANE
a. Satele : - dupa numarul de locuitori

mijlocii, mari,

foarte mari - dupa structura adunate - dupa functie agricola, balneoclimaterica, mixta b. Orasele : - mari Constanta - mijlocii Tulcea - mici Cernavoda, Navodari, Mangalia, Medgidia - foarte mici Macin, Babadag, Basarabi, Ovidiu, Techirghiol, Eforie, Harsova, Negru-Voda

C. RESURSELE
a. Roci de constructie : granite, sisturi verzi, calcare, creta industria materialelor de constructie b. Pirite cuprifere industria acidului sulfuric

41

A. CONSTANTA
Pozitie geografica : in sud-estul tarii Localizare : in zona litorala a Podisului Dobrogei Geneza : Antichitate in perioada greaca Structura : complexa Din punct de vedere economic : complex Populatie : 300.000-350.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei - celulozei si hartiei - constructoare de masini – nave maritime - mobilei - energetica - liantilor – var - alimentara – ulei vegetal, conserve de legume si peste - portuara  Alte caracteristici : resedinta judetului Constanta ; oras cu importanta regionala fiind cel mai importanat oras din Podisul Dobrogei ; este “Poarta maritima” a tarii ; are cel mai mare santier naval din tara ; important centru cultural turistic, balneo-climateric ; se afla pe E60 si M8       

B. TULCEA
 Pozitie geografica : in estul tarii  Localizare : in zona de contact dintre dealurile Tulcei, lunca Dunarii si Delta Dunarii  Geneza : Antichitate in perioada daco-romana
42

Structura : mai simpla Din punct de vedere economic : caracter complex Populatie : 50.000-100.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei - alimentara – conservelor de peste - metalurgiei neferoase - constructoare de masini – nave fluviale  Alte caracteristici : resedinta judetului Tulcea ; port la Dunarea maritima situat la intrarea in delta ; are importanta turistica ; situat pe E87    

Dealurile de Vest
A. POPULATIA
a. Densitatea

prezinta valori mijlocii dar apar si

densitati mari in Depresiunea Baia Mare b. Structura nationala majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar ca minoritati rromii, slavii, sarbii, ungurii, slovacii,cehii

B. ASEZARILE UMANE
a. Satele : - dupa numarul de locuitori

mijlocii, mari

- dupa structura adunate - dupa functie agricola, miniera, mixta b. Orasele : - mari Baia Mare - mijlocii Zalau - foarte mici Cehu Silvaniei, Simleul Silvaniei, Sein, Jibou, Upova Faget, Buzias, Oravita

C. RESURSELE
43

a. Carbune : lignit industria energetica si energiei electrice b. Roci de constructie : nisipi, pietris industria materialelor de constructie c. Ape geotermale industria energetica d. Petrol industria petrochimica

A. BAIA MARE
Pozitie geografica : in nord-vestul tarii Localizare : depresiunea Baia Mare din dealurile Silvaniei Geneza : Evul MEdiu Structura : complexa Din punct de vedere economic : complex Populatie : 100.000-3500.000 locuitori Industrii : - moraritului si panificatiei - metalurgica neferoasa - constructoare de masini – utilaj minier - mobilei - textila  Alte caracteristici : resedinta judetului Maramures ; principalul centru al       

44

metalurgiei neferoase ; are importanta turistica, culturala ; se alfa pe M4

B. ZALAU
 Pozitie geografica : in nord-vestul tarii  Localizare : in dealurile Silvaniei, la contactul cu muntii Meses  Geneza : Antichitate in perioada daco-romana  Structura : mai simpla  Din punct de vedere economic : oras cu dezvoltare industriala importanta  Populatie : 50.000-100.000 locuitori  Industrii : - moraritului si panificatiei - metalurgiei neferoase – tevi din otel - armaturi - usoara – bumbac - electrotehnica - chimica – prelucrarea cauciucului si maselor plastice  Alte caracteristici : resedinta judetului Salaj ; are importanta culturala

Campia de Vest
A. POPULATIA
a. Densitatea
km
2

prezinta densitati mijlocii (50-150 loc/

), dar apar si

45

areale cu densitati mari (peste 150 loc/ km ) in imprejurimile oraselor Timisoara, Arad, Oradea si Satu Mare, dar si areale cu densitati mici (0-50 loc/ km 2 ) in Campia Timisului, Crisurilor si Carei b. Structura nationala majoritatea o reprezinta romanii, au alaturi de care apar ca minoritati svabii, rromii, ungurii, sarbii, croatii, cehii, slovacii
2

B. ASEZARILE UMANE
a. Satele : - dupa numarul de locuitori

masi si foarte

mari - dupa structura - dupa functie sfecla de zahar, vita de adunate agricola : cereale, canepa, vie ; balneo-climaterica, mixta b. Orasele : - mari Timisoara, Oradea, Arad, Satu Mare - mijlocii Lugoj - mici Carei, Salorita - foarte mici Tasnad, Marghita, Valea lui Mihai, Chisineu Cris, Paricota, Curtici, Nadlac, Sannicolau Mare, Jimbolia, Deta

C. RESURSELE
a. Roci de constructie industria materialelor de constructie b. Petrol industria petrochimica, energetica c. Gaze asociate industria energetica, energiei electrice d. Ape geotermale industria energetica
46

A. TIMISOARA
 Pozitia geografica : in vestul tarii  Localizare : este localizat in Campia Timisului din cadrul Campiei de Vest, fiind strabatut de raul canalizat Berga  Geneza : Evul Mediu  Structura : complexa  Populatie : 300.000-350.000 locuitori  Din punct de vedere economic : caracter complex  Industrii : - moraritului si panificatiei - farmaceutica - cosmetica - constructoare de masini – utilaj agricol - lemnului – rechizitelor scolare - matasii – matase naturala - textila - lanii - pielariei si incaltamintei - marochinariei - chimica – detergenti - zaharului  Alte caracteristici : oras cu importanta regionala, fiind cel mai mare din vestul tarii ;este municipiu resedinta de judet a judetului Timisoara ; este primul oras din tara cu tramvai elecrtic; este primul oras european cu iluminat public electric; are importanta culturala,
47

turistica, universitara, istorica ; se alfa pe E70 si M1

B. ORADEA
 Pozitie geografica : in nord-vestul tarii  Localizare : in Campia Crisurilor din cadrul Campiei de Vest, fiind strabatut de Crisul Repede  Geneza : Evul MEdiu  Structura : complexa  Populatie : 200.000-300.000 locuitori  Din punct de vedere economic : complex  Industrii : - moraritului si panificatiei - blanariei - farmaceutica - metalrurgica neferoasa – alumina - chimica : coloranti, vopsele, mase plastice - textila - pielariei, incalataminte, marochinariei - alimentara – laptelui, carnii, uleiului, zaharului, berii - constructoare de masini – masini –unelte  Alte caracteristici : are importanta semnificativa la nivel regional ; este municipiu
48

resedinta de judet a judetului Bihor ; este un important centru cultural, universitar, turistic si istoric ; are importanta balneo-climaterica ; aici functioneaza singura centrala geotermica din tara ; se afla pe E60 si M3

C. SATU MARE
 Pozitie geografica : in nord-vestul tarii  Localizare : in Campia Somesului din Campia de Vest, fiind strabatut de raul Somes  Geneza : Evul MEdiu  Structura : complexa  Populatie : 100.000-200.000 locuitori  Din punct de vedere economic : caracter complex  Industrii : - moraritului si panificatiei - textila - constructoare de masini – aparate de uz casnic, utilaj minier -chimica  Alte caracteristci : are importanta semnificativa la nivel regional ; municipiu resedinta de judet a judetului Satu Mare ; centru cultural, turistic ; se afla pe E81 si M4

D.ARAD
 Pozitie geografica : in vestul tarii  Localizare: in Campia Aradului din Campia de Vest, strabatut de raul Mures  Geneza : Evul Mediu  Structura : complexa  Populatie : 100.000-200.000 locuitori  Din punct de vedere economic : caracter complex  Industrii : - moraritului si panificatiei
49

- constructoare de masini – vagoane, masini – unelte - lemnului - chimica – ingrasamintelor - usoara – textila, bumbacului, tricotajelor - zaharului  Alte caracteristici : importamta semnificativa la nivel regional ; municipiu resedinta de judet a judetului Arad ; important centru cultural turistic, istoric ; se afla pe E68 si M2

E. LUGOJ
 Pozitie geografica : in vestul tarii  Localizare : in Campia Lugojului din Campia de Vest, pe raul Tmis  Geneza : Evul Mediu  Structura : mai simpla  Populatie : 50.000-100.000 locuitori  Din punct de vedere economic : are o dezvoltare industriala importanta  Industrii : - moraritului si panificatiei - matasei – matase naturala - tricotajelor  Alte caracteristici : municipiu in judetul Timisoara ; centru cultural si turistic ; se afla E70 si M1

Campia Romana
50

A. POPULATIA
a. Densitatea

prezinta densitati mici (0-50 loc/ km 2 ) in Campia Baraganului si Braila, densitati mijlocii (100-150 2 loc/ km ) in regiunea mai dezvoltata industrial cuprinsa intre orasele Bucuresti, Pitesti, Targoviste, Ploiesti, Bacau si in imprejurimile oraselor Craiova, Galati, Braila, Focsani, Slatina b. Structura nationala majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar ca minoritati evreii, rromii, bulgarii, grecii si armenii

B. ASEZARILE UMANE
a. Satele : - dupa numarul de locuitori

mari si foarte

mari - dupa structura - dupa functie industriala, adunate sate cu funtie agricola,

balneo-climaterica, mixta b. Orasele : - foarte mari Bucuresti - mari Craiova, Pitesti, Ploiesti, Galati, Braila, Buzau, Focsani - mijlocii Slatina, Targoviste, Slobozia, Giurgiu, Alexandria, Calarasi - mici Bailesti, Bals, Baicoi, Caracal, Corabia, Turnu Magurele, Rosiori de Vede, Oltenita, Fetesti, Tecuci, Ramnicu Sarat (la contactul cu Subcaratii Curburii) - foarte mici Segarcea, Piatra Olt, Draganesti Olt, Scornicesti,
51

Costesti, Videle, Zimnicea, Gaesti, Titu, Bolentin-Vale, Mihailesti, Magurele, Budesti, Branesti, Fundulea, Buftea, Balotesti, Urziceni, Tandarei, Harsova, Insuratei, Faurei, Ianca, Marasesti

A. BUCURESTI
 Pozitie geografica : in sudul tarii  Localizare : in Campia Vlasiei din sectorul central al Campiei Romane, fiind strabatut de raurile Dambovita in centru si Colentina in nord  Geneza : Evul Mediu  Structura :complexa  Retea stradala : circulara si radiara  Populatie : singurul oras din tara cu peste 2 milioane locuitori  Din punct de vedere economic : are un caracter complex  Industrii : - moraritului si panificatiei - constructoare de masini – avioane - autobuze - masini – unelte - textila - laptelui - carnii
52

lemnului celulozei si hartiei matasii petrochimica chimica – coloranti - vopsele - medicamente - cosmetica - pielariei - incaltamintei si marochinariei - siderurgica – fonta si otel - energetica - energiei electrice  Alte caracteristici : este capitala Romaniei ; este singurul oras cu importanta nationala ; este singurul oras cu metrou ; este singurul oras cu 2 aeroporturi ; principalul oras cultural, universitar si de transport al tarii ; este un important centru turistic, comercial ; este cunoscut in perioada interbelica sub numele de “Micul Paris” ; zona periurbana se suprapune in general peste judetul Ilfov

-

B. CRAIOVA
 Pozitie geografica : in sudul tarii  Localizare : in Campia Olteniei, in zona in care Jiul iese din Podisul Getic si patrunde in Campia Romana  Geneza : Evul Mediu  Structura : complexa  Populatia : 300.000-350.000 locuitori  Din punci de vedere economic : are un caracter complex
53

 Industrii : - moraritului si panificatiei - chimica – ingrasaminte - energiei electrice - constructoare de masini – autoturisme - locomotive - avioane - tractoare - masini agricole  Alte caracteristici : oras cu importanta regionala, fiind cel mai mare din Campia Olteniei ; municipiu resedinta de judet a judetului Dolj ; fosta resedinta a banilor ; important centru cultural, universitar, turistic, istoric ; se afla pe E70

C. PITESTI
 Pozitie geografica : in sudul tarii  Localizare : in Campia Pitestilor din sectorul central al Campiei Romane, in locul
54

in care Argesul iese din Podisul Getic si intra in Campia Romana  Geneza : Evul Mediu  Structura : complexa  Populatie : 100.000-150.000 locuitori  Din punct de vedere economic : caracter complex  Industrii : - moraritului si panificatiei - constructoare de masini – autoturisme - chimica – produse clorosodice - materiale plastice - fire si fibre sintetice - materialelor de constructii – ceramica pentru constructii - caramida  Alte caracteristici : importanta semnificativa la nivel regional ; municipiu resedinta de judet a judetului Arges ; centru cultural si turistic ; este unul din capetele celei mai importante autostrazi romanesti , E70

D.PLOIESTI
 Pozitie geografica : in sudul tarii  Localizare : in Campia Ploiestilor, din sectorul central al Campiei Romane, pe Valea Prahovei  Geneza : Evul Mediu  Structura : complexa  Populatie : 200.000-300.000 locuitori  Din punct de vedere economic : caracter complex  Industrii : - moraritului si panificatiei - petrochimica - energetica - textila - constructoare de masini – utilaj petrolier - materialelor de constructii – ceramica
55

- ceramica fina si faianta  Alte caracteristici : este municipiu resedinta de judet a judetului Prahova ; are importanta regionala ; are o retea stradala circulara si radiara; este un important centru cultural si turistic ; se alfa pe E60 si M2, M3, M4, M5

E. BUZAU
 Pozitie geografica : in sudul tarii  Localizare : in Campia Buzaului din sectorul estic al Campiei Romane, pe raul Buzau  Geneza : Evul Mediu  Structura : complexa  Populatie : 100.000-200.000 locuitori  Din punct de vedere economic : are un caracter complex  Industrii : - moraritului si panificatiei - siderurgica – sarma - laptelui - chimica - zaharului - uleiurilor vegetale - textila - materialelor de constructie – sticla, oglinzi  Alte caracteristici : este municipiu resedinta de judet a judetului Buzau ; are importanta semnificativa la nivel regional ; este centru cultural si turistic : se afla pe E85 si pe M5 si M6

F. FOCSANI
 Pozitie geografica : sudul tarii  Localizare : in Campia Siretului Inferios si estul Campiei Romane, pe raul
56

    

pe M5 si

Milcov Geneza : Evul Mediu Structura : complexa Populatie : 100.000-200.000 locuitori Din punct de vedere economic : caracter complex Industrii : - moraritului si panificatiei - alimentara – industria de vinificatie - industria laptelui - usoara – confectii Alte caracteristici : este municipiu resedinta de judet a judetului Vrancea ; are importanta semnificativa la nivel regional ; este centru cultural si istoric ;se afla pe E85 si M6

G.BRAILA
 Pozitie geografica : in estul tarii  Localizare : in Campia Brailei, din estul Campiei Romane, pe Dunare  Geneza :Evul Mediu  Structura : complexa  Populatie : 100.000-200.000 locuitori  Din punct de vedere economic : caracter complex  Industrii : - moraritului si panificatiei - constructoare de masini – nave - utilaje si echipament industrial - petrochimica - celulozei si hartiei - energetica - energiei electrice - lemnului - textila - materialelor de constructii – azbociment - alimentara – conserve
57

 Alte caracteristici : este municipiu resedinta de judet a judetului Braila ; are importanta semnificativa la nivel regional ; este centru cultural si turistic ; port pe Dunarea maritima ; se afla pe M7 ; retea stradala semicirculara

H.GALATI
 Pozitie geografica : estul tarii  Localizare : in Lunca Dunarii / in Campia Galati din estul Campiei Romane, pe Dunare  Geneza : Evul Mediu  Structura : complexa  Populatie : 300.000-350.000 locuitori  Din punct de vedere economic : caracter complex  Industrii : - moraritului si panificatiei - siderurgica - energetica - lemnului
58

- constructoare de masini – nave - materialelor de constructie – ceramica  Alte caracteristici : este municipiu resedinta de judet a judetului Galati ; are importanta regionala ; este centru cultural si turistic ; este cel mai mare port pe Dunarea maritima ; are cel mai mare santier naval pentru nave fluviale ; se afla pe M7

I. SALTINA
 Pozitie geografica : in sudul tarii  Localizare : in sectorul central la Campiei Romane, pe valea Oltului  Geneza : Evul Mediu  Structura : mai simpla  Populatie : 50.000-100.000 locuitori  Din punct de vedere economic : dezvoltare industriala importanta  Industrii : - moraritului si panificatiei - aluminiului  Alte caracteristici : este municipiu resedinta de judet a judetului Olt ; centru cultural si turistic ; se fla pe E70

J. TARGOVISTE
 Pozitie geografica : in sudul tarii  Localizare : in sectorul central al Campiei Romane, pe raul Ialomita
59

Geneza : Evul MEdiu Structura : mai simpla Populatie : 50.000-100.000 locuitori Din punct de vedere economic : caracter complex Industrii : - moraritului si panificatiei - siderurgica - textila  Alte caracteristici : este municipiu resedinta de judet a judetului Dambovita ; centru cultural, istoric si turistic     

K. SLOBOZIA
 Pozitie geografica : in sudul tarii  Localizare : in Campia Baraganului, din estul Campiei Romane  Geneza : Evul Mediu  Structura : mai simpla  Populatie : 50.000-100.000 locuitori  Din punct de vedere economic : oras cu diverse servicii  Industrii : - moraritului si panificatiei - chimica – ingrasamintelor azotoase - uleiurilor vegetale  Alte caracteristici : este municipiu resedinta de judet a judetului Ialomita ; este centru cultural si turistic ; se afla pe E60

60

L. Giurgiu
 Pozitie geografica : sudul tarii  Localizare : in extremitatea sudica a Campiei Romane, pe Dunare  Geneza : Epoca moderna si contemporana  Structura : mai simpla  Din punct de vedere economic : oras cu activitti de servicii  Populatie : 50.000-100.000 locuitori  Industrii : - moraritului si panificatiei - constructoare de masini – nave fluviale - chimica – produse clorosodice  Alte caracteristici : este municipiu resedinta de judet a judetului Giurgiu ; este port pe Dunarea fluviala ; punct de frontiera rutiera si feroviara ; se alfa pe E85

M.

ALEXANDRIA
 Pozitie geografica : in sudul tarii  Localizare : in Campia Boianului din sectorul central al Campiei Romane, pe raul Vedea  Geneza : Epoca moderna si contemporana  Structura : mai simpla  Din punct de vedere economic : oras cu activitati de servicii  Populatie : 50.000-100.000 locuitori  Industrii : - moraritului si panificatiei - constructoare de masini – rulmenti  Alte caracteristici :este municipiu resedinta de judet a judetului Teleorman ; centru cultural si turistic

61

N.CALARASI
 Pozitie geografica : in sudul tarii  Localizare : in extremitatea sudica a Campiei Romane, pe Dunare  Geneza : Epoca moderna si contemporana  Structura : mai simpla  Din punct de vedere economic : oras cu activitati industriale  Populatie : 50.000-100.000 locuitori  Industrii : - moraritului si panificatiei - siderurgica - celulozei si hartiei  Alte caracteristici : este municipiu resedinta de judet a judetului Calarasi ; port pe Dunarea fluviala ; centru turistic

62

Delta Dunarii
A. POPULATIA
a. Densitatea

prezinta densitati mici (0-25 loc/ km 2 ) b. Structura nationala majoritatea o reprezinta romanii, alaturi de care apar ca minoritati rusii, lipovenii

B. ASEZARILE UMANE
a. Satele : - dupa numarul de locuitori

mici

- dupa structura - dupa functie agricola in vestul Deltei

adunate sate cu functie piscicola,

(cultura cerealelor) b. Orasele : - un singur oras foarte mic Sulina, acesta fiind singurul din Delta

C. RESURSELE
a. Roci de constructie : nisipi, pietris industria materialelor de constructie b. Stuf industria celulozei si hartiei c. Piscicole industria conservelor de peste
63

64

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->