6

Stiai ... c
nceputurile chimiei Ideea c\ orice material se compune din particule mici a ap\rut `nc\ din vremea Greciei Antice, `n jurul anului 420 `.e.n., Filozoful Democrit a ajuns la concluzia c\ materia se compune din particule mici indivizibile. Aceste particule se numesc [i ast\zi atomi, dup\ cuvntul grecesc atomos, adic\ indivizibil . Al]i filozofi aveau teorii diferite. ~n sec. IV `.e.n., Aristotel era de p\rere c\ fiecare material se compune din patru elemente de baz\ p\mnt, aer, foc, ap\. Aceasta a fost o teorie acceptat\ pe larg pn\ la `nceputul secolului al XVII-lea . Obiectul alchimiei a fost crearea " elixirului vie]ii ", o b\utur\ care ar da via]\ etern\ omului. Un alt obiect a fost `mbog\]irea prin transformarea metalelor obi[nuite `n aur. Mul]i alchimi[ti s-au l\udat c\ au rezolvat aceste probleme, dar `n realitate, nici unul nu a avut succes .

Caleidoscop

Vineri 20 mai 2011

Meseriile de viitor din turismul romnesc

Orientarea tot mai agresiv\ spre online, att prin canale de distribu]ie, ct [i prin promovare, dar [i nevoia de cre[tere a calit\]ii serviciilor [i a realiz\rii de noi programe turistice, necesit\ [i apari]ia unor noi profiluri profesionale `n domeniu. Pia]a muncii din domeniul HoReCa (hoteluri, restaurante, catering) are mare nevoie de profesionalizare, dar trebuie s\ se [i preg\teasc\ pentru schimb\ri structurale importante care vor ap\rea pe termen mediu.

*** Sarea n exces - probleme mari de s\n\tate Studii recente sugereaz\ c\ asimilarea `n organism a unei cantit\]i prea mari de sare, poate conduce la serioase probleme de s\n\tate, precum cre[terea presiunii arteriale, disfunc]ii cardiovasculare, infarct, osteoporoz\ [i cancer stomacal. Jacqui Webster, senior manager al Institutului George pentru S\n\tate Interna]ional\, din Australia spune c\ exist\ chiar unele dovezi ce indic\ o agravare a simptomelor astmatice, ca urmare a consumului excesiv de sare. Webster sus]ine c\ mncarea ce intr\ `n componen]a unei diete bogate `n sare este foarte divers\, de la pine [i c\rnuri procesate, pn\ la fasole, legume conservate, crna]i, cereale [i, mai ales, fast-food.

Asocia]ia PartNet, specializat\ `n dezvoltarea de proiecte cu finan]are european\, a lansat studiul "Instrumente Strategice pentru ocupare `n Industria Turismului". Potrivit studiului, printre ocupa]iile care ar putea evolua cel mai mult, `n urm\torii ani, `n industria touroperatorilor, se num\r\: 1. Account managerul - interfa]a necesar\ `ntre agen]ii [i firme pentru business travel; 2. Programatorul de activit\]i turistice emergent `n panorama interna]ional\, [i ca urmare a efectului de agregare a agen]iilor de voiaj [i a specializ\rii necesare `n raport cu diferitele tipuri de clien]i; 3 .~nso]itorul cultural, adic\ un ghid care poate avea diferite specializ\ri (cuno[tin]e istorice, artistice, ambientale etc) [i abilit\]i comportamentale [i rela]ionale; acesta se g\se[te printre profilurile cele mai inovative care permit activarea ofertei turistice de tip istorico-artistic, religios, ambiental, asigurnd competentele necesare [i medierea cultural\; 4. Speciali[ti pe partea de Internet Company; ace[tia nu au competente doar `n tehnologia informa]iei, ci [i cuno[tin]e specifice `n sectorul online. ~n zona de cazare [i restaurante, printre cele mai "de viitor" meserii se num\r\:

1. Food&beverege manager - din ce `n ce mai mult este necesar ca acesta s\ posede cuno[tin]e semnificative de administra]ie; 2. Somelier - nu numai `n restaurantele de clasa medie-inalta, ci [i `n cadrul activit\]ilor legate de dezvoltarea propunerii de produse enogastronomice [i agroturistice. ~n zona serviciilor pentru turism, ca meserii de viitor, `n special la nivel de contracte de consultan]\, se num\r\ managerii de destina]ie, planificatorii de circuite tematice sau exper]ii `n marketing teritorial. Cele mai solicitate meserii din domeniul HoReCa `n prezent sunt: 1. Ghid expert `n bunuri istorice [i monumentale [i ghid ambient; 2. ~nso]itor, organizator de itinerarii locale [i Interpre]i; 3. Osp\tar vorbitor de limbi str\ine. Firmele medii [i mari din domeniu caut\ `n principal, recep]ioneri, iar apoi

directori de hotel [i directori de servicii restaurant, dar [i personal de `ntre]inere a software-ului de turism. Pe termen scurt, urm\toarele 3 luni, firmele din domeniul turistic caut\ ,`n cea mai mare parte, personal specializat, personal pentru rela]ii cu clien]ii [i personal tehnic. De asemenea, `n urm\torii 3 ani, companiile previzioneaz\ c\ vor avea cea mai mare nevoie de personal specializat, tehnicieni [i informaticieni. Consultan]ii care au efectuat cercetarea au observat c\ majoritatea firmelor intervievate au fost fondate `n secolul precedent, `n special, `ntre anul 1990 [i anul 1995 (55%). Peste 75% din a[a-zisele firme istorice, cu peste 15 ani de via]\, s-au concentrat `n zona hotel mic sau a pensiunilor. Pentru 75% dintre cei intervieva]i (`ntreprinz\tori [i martori privilegia]i), viitorul turismului se vede gri, nu sunt `ntrunite condi]iile de a intra pe noi pie]e, iar introducerea inov\rii tehnologice apare pu]in hot\rtoare `n acest sens. Analiza gradului de deschidere c\tre pie]e noi, realizat\ asupra firmelor intervievate, pune `n eviden]\ 4 elemente caracteristice ale industriei turismului local: -un nivel extrem de sc\zut de ap\rare/reac]ie `n fata conjuncturilor economice interna]ionale, mai ales `n rndul firmelor apar]innd segmentului firmelor locale foarte mici; -un grad slab de interna]ionalizare a activit\]ii firmelor; -lipsa de orientare privind m\rirea dimensiunilor firmei [i stabilizarea minii de lucru, alegeri care ar oferi o ap\rare sigur\ `n fata conjuncturilor economice nefavorabile; -o slab\ tendin]a de a privi dincolo de pia]a intern\.

***

Sfatul psihologului

De ce nu comunic\m?
Totul pleac\ din copil\rie. De cnd `ncepem s\ turuim cuvinte [i mai trziu, atunci cnd ajungem la [coal\. Profesorii sau p\rin]ii, mai degrab\ impun limite dect s\ invite la libera exprimare. [i mai grav este faptul c\ `[i `nsu[esc exprimarea noastr\ pentru a vorbi despre noi, `n locul nostru. Dar cel mai r\u este faptul c\ resping ceea ce exprimam noi personal. S\ v\ dau dou\ exemple: "Mi-e fric\, spune copilul. - N-ai niciun motiv, spune tat\l". "M\ doare, spune copilul cu genunchiul julit. - N-ai nimic, spune mama".

Mesajele par banale, dar sunt generate de buna inten]ie a p\rin]ilor de a-i sc\pa pe copii de temeri. "Trebuie s\-l iube[ti!" -, indiferent de vrst\. Impunerea genereaz\ confuzii. Cel care `ncearc\ o emo]ie se `ndoie[te de propria lui tr\ire atunci cnd o persoan\ important\ pentru el, `i denigreaz\, `i neag\ sau `ncearc\ s\i impun\ tr\irile sau sentimentele. [i a[a `nv\]\m s\ comunic\m, prin negarea tr\irilor noastre de c\tre cei care ne iubesc. [i `i vedem cum `[i neag\ inclusiv propriile sentimente. Dac\ nu facem efortul de a stabili ni[te reguli fundamentale pentru o comunicare fireasc\, risc\m toat\ via]a s\ suport\m [i s\ transmitem constrn-

geri care saboteaz\ comunicarea, [i care fac c\ rela]iile intime s\ devin\ dificile, dureroase. Vorbim despre ceilal]i `n locul lor, pentru c\ nu [tim s\ vorbim despre noi, iar exprimarea celorlal]i despre noi,`n locul nostru, dureaz\ pn\ la moarte, dac\ nu ne asum\m riscul de a ne recuceri dreptul la exprimare. Una din mizele fundamentale ale oric\rei tentative de formare este s\-]i reiei `n st\pnire propria exprimare. Orice schimbare are ca fundament un sacrificiu. Este esen]ial s\ exprim\m cu voce tare ceea ce gndim [i s\ nu l\s\m loc de interpret\ri.

2
Tupeu de demnitar
Premierul Emil Boc a ajuns, zilele trecute la Rmnicu Vlcea, unde a semnat la Consiliul Jude]ean Vlcea [i la Prefectur\, dou\ proiecte de investi]ii `n jude].. Ulterior, s-a `ndreptat spre Cinematograful "Ostroveni", din Rmnicu Vlcea, unde s-a intalnit cu membrii Colegiului Director al PDL Vlcea, pe care a `ncercat s\ `i conving\ s\ `l voteze la alegerile de luna viitoare. ~n momentul `n care Emil Boc a cobort din ma[in\, a fost huiduit de un grup de persoane din cele peste 150 care `l a[teptau `n fa]a cinematografului. Ulterior, premierul s-a dus `n mijlocul lor, fiind `nso]it de SPP. Boc l-a prins de mn\ pe unul dintre protestatari [i l-a luat la `ntreb\ri. Premierul a prins tupeu, fiind `nconjurat de SPP-i[ti! Tot `n aceea[i perioad\, Roberta Anastase s-a dus la coafor `nso]it\ de garda personal\ format\ din 6 SPPi[ti. Oare de ce are nevoie "distinsa" de o a[a protec]ie, dac\ a num\rat bine voturile `n Parlament, iar Romnia condus\ de PDL se `ndreapt\ `ntr-o direc]ie economic\ bun\, [i chiar `n aceast\ perioad\, a ie[it din recesiune?

Social-Eveniment

Vineri 20 mai 2011

Ziua Medicului Veterinar

Ioan Cuza, a `nceput func]ionarea "{coalei de Arta Veterinariei", `n cadrul [colii de Medicin\ [i Farmacie din Bucure[ti. Zece ani mai trziu, tot pe 15 mai, 14 medici veterinari au semnat o "Declara]iune", care a stat la baza `nfiin]\rii Societ\]ii de Medicin\ Veterinar\. Aceasta a fost desfiin]at\ `n 1949, pentru ca pe 15 mai 1971 s\ se re`nfiin]eze, iar ulterior s\ fie denumit\ Asocia]ia Medicilor Veterinari din Romnia. `n 1883, sub direc]ia lui Alexandru Locusteanu, [coala Veterinar\ a ob]inut statutul de [coal\ Superioar\ de Medicin\ Veterinar\. Tot `n 1883, [coala Superioar\ de Medicin\ Veterinar\ trece de la Ministerul Instruc]iunii `n subordinea Ministerului Agriculturii, fiind `ncepute [i demersurile pentru construirea unui local propriu al [colii. ~n anul 1921 este votat\ Legea transform\rii [colii Superioare de Medicin\ Veterinar\ `n Facultate. Prin acest act, `nv\]\mntul medical veterinar [i-a primit consacrarea definitiv\ ca `nv\]\mnt universitar. Profesiunea de medic veterinar este una liberal\ [i independent\, cu organizare autonom\, aceasta servind ap\r\rii s\n\t\]ii animalelor [i s\n\t\]ii publice. Astfel, de Ziua National\ a Medicului Veterinar, pe care o s\rb\torim cu cinste, `i felicit\m pe medicii veterinari [i le ur\m s\n\tate [i succes `n activitatea desf\[urat\, [i un c\lduros LA MUL}I ANI!

Ziua Na]ional\ a Medicului Veterinar se s\rb\tore[te `n fiecare an pe data de 15 mai. Aceast\ dat\ a fost aleas\ la Congresul Na]ional de Medicin\ Veterinar\ din anul 1994. De aceast\ dat\ sunt legate o serie de evenimente importante pentru medicina veterinar\ romneasc\: pe 15 mai 1861, printr-un decret semnat de domnitorul Alexandru

Minele au nevoie de patru miliarde de euro

DEZBATERE : Redeschiderea unor mine ar fi o solu]ie pentru bugetul public, dac\ statul ar g\si resurse pentru investi]ii. Asta, `n condi]iile `n care mare parte dintre exploat\ri sunt `nchise, iar mineritul a devenit o industrie aproape moart\. ~n opinia directorului Direc]iei Generale Resurse Minerale (DGRM) din cadrul Ministerului Economiei, Sorin G\man, [i a fostului [ef al Autorit\]ii Na]ionale pentru Resurse Minerale (ANRM), Gelu M\r\cineanu, `n prezent, statul nu are bani s\ acopere pierderile din industria minier\ [i nici s\ investeasc\ `n modernizarea minelor. Este rentabil s\ se investeasc\ `n mine, `ns\, mai `nti, trebuie s\ se aloce bani pentru tehnologii performante, iar statul nu are ace[ti bani. O solu]ie ar fi parteneriatele de tip public-privat, pentru care exist\ deja cereri din partea unor investitori. A[adar, industria minier\ s-ar putea privatiza sau m\car s-ar putea face o ofert\ de ac]iuni. Astfel, minele ar putea fi modernizate f\r\ a mai fi nevoie de finan]\ri din partea statului", a ar\tat G\man. ~n 2005, cnd s-a decis `nchiderea majorit\]ii minelor, pre]ul metalelor era mic [i nu mai era rentabil ca ele s\ r\mn\ deschise. Acum pre]ul a urcat, dar statul nu mai are bani ,nici s\ fac\ investi]ii, nici s\ exploateze", a explicat, la rndul lui, Gelu M\r\cineanu. ce speciali[tii se reg\sesc abia `n "liniile trei-patru". Avem materii prime `n p\mnt, dar import\m, a[a se face c\, `n timp ce China asigur\ 97% din produc]ia de metale rare folosite `n industrie, Romnia import\ materiile prime necesare produc]iei de pe pia]a autohton\, de[i resursele ]\rii ar putea asigura acest necesar. Cnd erau deschise minele, se g\seau foarte multe unit\]i care s\ asigure materie prim\ pentru fabricile din Romnia. Acum, fabricile care mai exist\ import\ materia prim\", a explicat M\r\cineanu. ~n prezent, din punct de vedere economic, trei unit\]i miniere ar putea fi exploatate prin astfel de parteneriate: Ro[ia Montan\, Ro[ia Poeni [i Moldova Nou\. Cele trei mine ar putea func]iona f\r\ subven]ii, datorit\ cantit\]ilor mari de minereu de cupru, respectiv aur, care pot fi extrase [i apoi prelucrate, mai spune Gelu M\r\cineanu.

Evenimente luna mai

Luni 16-mai - Bucure[ti: Romnia scoate la licita]ie 800 mil. lei pe 12 luni in bonuri de tezaur.Luni 16/05 Bucure[ti: BNR va lansa datele pe luna martie pentru cont curent [i datoria extern\. * Joi, 19-mai - Bucure[ti: Romnia `mprumut\ la licita]ie 500 milioane lei pe cinci ani, `n obliga]iuni de stat. * Miercuri, 25 mai - Bucure[ti: banca central\ romn\ este a[teptat\ s\ publice datele pe martie privind rezerva monetar\. * Joi, 26 mai - Bucure[ti: Romnia pune la licitatie 500 milioane lei pe 10 ani, in bonuri de tezaur. * Luni 30 mai - Bucure[ti: Institutul Na]ional de Statistic\ public\ sondajul de percep]ie (Business date sentiment) pentru trei luni pn\ `n iulie. * Luni 30 mai - Bucure[ti: Institutul Na]ional de Statistic\ public\ date despre autoriza]ii de construc]ie emise `n luna aprilie. * Joi 2/06 - Bucure[ti: Institutul Na]ional de Statistic\ ofer\ date cu privire la investi]iile `n economia romneasc\ `n primul trimestru al anului 2011.

Potrivit acestuia, parteneriatul publicprivat este solu]ia rezonabil\ pe care statul ar trebui s\ o ia `n considerare `n privin]a redeschiderii minelor, `n plus, fostul [ef al ANRM a explicat c\, pn\ `n prezent, "s-a dovedit ct de p\guboase sunt companiile controlate de stat". Potrivit lui M\r\cineanu, `n aceste institu]ii oamenii din linia `nti [i cei din linia a doua sunt numi]i politic, `n timp

Noua strategie de tmpire a poporului romn

Nu am motive s\ fiu optimist atunci cnd vine vorba despre starea `nv\]\mntului romnesc. M\ ia o acut\ durere de cap numai `ncercnd s\-mi amintesc "minunatele" reforme din ultimii 20 de ani. Nu fac apologia sistemului de `nv\]\mnt din vremea `mpu[catului. Nici n-a[ avea de ce. Este clar ca lumina zilei c\ acel sistem era plin de cozi de topor, de strategii de `ndobitocire (sociologic [i politic vorbind), de informa]ii trunchiate sau chiar falsificate. Nu pot s\ nu remarc, `ns\, faptul c\ `nainte de '89, se f\cea [i carte adev\rat\. Un absolvent de liceu ie[ea din [coal\ [tiind, spre exemplu, cum se conjug\ verbul a fi, `n ce fel sunt delimitate provinciile istorice ale Romniei [i pe ce tarlale ale istoriei au "pr\[it" {tefan Cel Mare [i Cuza. Din p\cate, la ora cnd citi]i aceste rnduri, lucrurile stau cu totul altfel. Jum\tate dintre liceenii cu diplom\ de BAC `n buzunar, habar n-au dac\ Nichita a scris poezii sau a jucat la Steaua. Sunt capabili s\-[i recite dintro r\suflare Top 80 MTV pe luna mai, dar n-au nici m\car o vag\ b\nuial\ despre pamfletele lui Arghezi. E trist Dar nu e vina copiilor! Bulib\[eala din `nv\]\mnt este efectul a 20 de ani de reforme de conjunctur\, f\cute doar de dragul de a schimba ceva. Au fost demolate numeroase lucruri bune - dup\ principiul bolnav c\ erau f\cute de adversarul politic - [i au fost promovate o mul]ime de legi incoerente cu preten]ii de acte de mare `nsemnatate pentru viitorul ]\rii. Viitorul Romniei este profund viciat de aceast\ sumedenie de strategii de tmpire a romnilor. Rezultatul, rezumat zilele trecute de un reputat profesor de la Universitatea "Dun\rea de Jos" din Gala]i, prorectorul

Anun] important
n fiecare zi de joi, ntre orele 16:00-18:00, Partidul Conservator, filiala sectorului 3 va asigura consultan]\ juridic\ gratuit\. De asemenea `n fiecare zi de miercuri ntre orele 17:0019:00 va asigura consulta]ii medicale la sediul din Str. Theodor Pallady nr. 37

Costel Crngan
Teodor Munteanu: "Absolven]ii de liceu au un nivel de preg\tire mult mai sc\zut dect `nainte de 1990. E tot mai greu s\ g\se[ti oameni care s\ se ridice cu adev\rat la nivelul cerut unui student, pentru un viitor specialist". Restul comentariilor ar fi de prisos http://costelcrangan.ideilibere.ro

Vineri 20 mai 2011

S\n\tate [i Familie
Importan]a familiei
~nc\ din momentul crea]iei, define[te o societate `ntr-un anumit stadiu de civiliza]ie, dar marcheaz\ profund destinul fiec\rui individ. ~n totalitate, reprezint\ o reunire a vrstelor dar [i un poten]ial conflict `ntre genera]ii. Societatea tradi]ional\ impune individului familia, ca o cale de integrare `n comunitate, dar [i de `mplinire individual\. Ca institu]ie, confer\ stabilitate unei societ\]i, de aceea, este protejat\ prin legi scrise [i nescrise.Statul `[i asum\ responsabilitatea regl\rii rela]iilor dintre indivizi `n interiorul familiei, mai ales `n momente cruciale. Biserica, institu]ie a statului consfin]e[te momentele importante pentru evolu]ia unei familii prin botez [i cununie, dou\ dintre cele [apte Sfinte Taine. Pentru o reu[it\ total\ `n cl\direa unei familii, este nevoie de inteligent\ [i de o str\danie continua de a ne modela pe noi `n[ine printr-un adev\rat act de voin]\, de educa]ie [i de for]\ moral\. Cu aceste cuvinte,

Medicamentele naturiste pot fi comercializate de ast\zi `n UE doar dac\ au o autoriza]ie special\

cacitatea lor. Pentru a-[i `nregistra produsele, produc\torii de medicamente tradi]ionale pe baz\ de plante au avut la dispozi]ie o perioad\ de tranzi]ie de 7 ani. Directiva nu interzice vitaminele, suplimentele pe baz\ de minerale [i ceaiurile din plante, [i nici terapiile alternative [i terapeu]ii care le practic\, homeopatia, plantele medicinale sau c\r]ile despre acestea. 30 de ani de utilizare a produselor John Dalli, comisarul european responsabil cu politicile privind s\n\tatea [i consumatorii, a afirmat: "Am ajuns acum la cap\tul unei lungi perioade de tranzi]ie care a acordat produc\torilor [i importatorilor de medicamente tradi]ionale pe baz\ de plante timpul necesar pentru a demonstra c\ produsele care fac obiectul activit\]ii lor au un nivel acceptabil de siguran]\ [i eficacitate. Pacien]ii pot avea de acum `ncredere `n medicamentele tradi]ionale pe baz\ de plante pe care le cump\ra `n UE." Pentru a proteja s\n\tatea public\, toate medicamentele, inclusiv cele tradi]ionale pe baz\ de plante, au nevoie de o autoriza]ie de comercializare pentru a fi introduse pe pia]a UE. Un produc\tor, dac\ dore[te s\ `nregistreze un medicament tradi]ional pe baz\ de plante, trebuie s\ pun\ la dispozi]ie documenta]ia care demonstreaz\ c\ produsul `n cauz\ nu este d\un\tor `n condi]iile de utilizare specificate. De asemenea, el trebuie s\ pun\ la dispozi]ie dovezi din care s\ reias\ c\ produsul are un istoric de utilizare dovedit [i anume c\ a fost utilizat `n condi]ii de siguran]\ timp de cel pu]in 30 de ani - dintre care 15 `n UE.

att b\rbatul ct [i femeia, trebuie s\ devin\ `n ultim\ instan]\, creatorii propriului chip, c\l\uzitor spre armonie, frumuse]e fizic\ [i spiritual\, sinceritate, [i mai ales, `ncredere. Nimeni nu este perfect iar pentru armonie [i pace nici un efort nu este prea mare.Acesta este grupul cel mai important dintre toate grupurile sociale deoarece influen]eaz\ [i modeleaz\ persoana uman\.

Din acest an, pe pia]a UE vor fi permise numai medicamentele naturiste `nregistrate sau autorizate, odat\ cu intrarea `n vigoare a unei directive europene privind aceste produse. Potrivit Euractiv, directiva 2004/24/CE privind medicamentele pe baz\ de plante a avut o perioad\ de tranzi]ie de 7 ani care a expirat ast\zi, a[a `nct doar produsele care s-au dovedit eficiente vor putea fi comercializate `n continuare. Mai multe Asoctiatii [i ONG-uri care promoveaz\ alimenta]ia "naturista" [i medicin\ homeopat\ critic\ puternic nou\ Directiva despre care spun c\-[i propune s\ scoat\ de la libera comercializare toate produsele naturale [i f\r\ efecte nocive. Directiva privind medicamentele pe baz\ de plante introduce o procedur\ de `nregistrare mai simpl\ dect pentru alte medicamente, ]innd cont de `ndelungat\ utilizare a medicamentelor tradi]ionale pe baz\ de plante. `n acela[i timp, reglementarea con]ine garan]iile necesare cu privire la calitatea, siguran]\ [i efi-

Constantin Angela
cuptorul cu microunde; 2. Nu congela]i apa `n sticle de plastic; 3. Nu folosi]i `n microunde recipiente cu capace de plastic; 4. Folosi]i pentru cuptorul cu microunde vase din sticl\ sau ceramic\. Prin `nc\lzire `n vase de plastic a m`nc\rii la microunde sau congelare a apei `n sticle de plastic se poate elibera din acest plastic, dioxina. Dioxina este o substan]\ cancerigen\, extrem de toxic\. M`ncarea `nc\lzit\ la microunde, mai ales cea care con]ine gr\sime face s\ se elibereze dioxina, substan]\ pe care noi o inger\m.

Tableta de s\n\tate
Dioxina este o substan]\ foarte toxic\ ce rezult\, neinten]ionat, la fabricarea PVC, utiliznd clorul [i din fabricarea pesticidelor. Ea se poate dizolva `n gr\simi. Dioxina se mai gase[te [i `n semin]ele rncede (stricate), spre exemplu nucile / arahidele / alunele ([i aletele din familia lor) care au fost ]inute `n pungi sau recipiente din platic [i au rncezit. DIOXINA un toxic pe care `l putem evita: 1. Nu introduceti recipienti de plastic in

Sfaturi de s\n\tate
Trateaz\ tulbur\rile de ritm cardiac Cercet\torii au mai observat c\ acidul alfa linoleic din nuci poate fi benefic pentru cei cu tulbur\ri ale ritmului cardiac. Ei i-au avertizat pe participan]ii la studiu c\ pot mnca absolut tot ceea ce doresc, condi]ia fiind aceea de a consuma [i nuci. "Acest\ diet\ demonstreaz\ c\ gr\simile protectoare din nuci `nl\tur\ efectele gr\similor saturate din diet\, pe cnd o gr\sime neutr\, precum uleiul de m\sline, nu are un rol att de important", afirma Robert Vogel , profesor la University of Maryland , Baltimore. Pentru c\ sunt elastice, arterele se pot `ntinde atunci cnd fluxul sanguin se `mbun\t\]e[te. Consumul de gr\simi `ntrerupe producerea de oxid nitric de c\tre "c\ptu[eala" arterelor, necesar pentru men]inerea flexibil\ a vaselor de snge. Nucile mai con]in antioxidan]i [i arginina, un aminoacid folosit de organism pentru a produce oxidul nitric. Ca mai toate proteinele din surse vegetale, cele din nuci [i alune sunt inferioare calitativ celor animale. Cu toate acestea, `n combina]ie cu pine, cereale [i leguminoase (mai ales soia [i linte) se poate ob]ine gama `ntreag\ [i echilibrat\ de aminoacizi esen]iali. BE}I AP| PE STOMACUL GOL ~n Japonia zilelor noastre, este foarte popular obiceiul de a bea ap\ imediat dup\ trezire, `n fiecare diminea]\. Pentru cei `n vrst\ [i nu numai tratamentul cu ap\ a fost considerat de succes de c\tre o societate medical\ japonez\, ca tratament sigur 100% pentru urm\toarele boli: - Dureri de cap, dureri ale corpului, artrit\, b\t\i puternice ale inimii, epilepsie, gr\simi `n exces, astm bron[ic, tuberculoza, meningita, boli de ficat [i urin\, voma, gastrita, diaree, hemoroizi, diabet, constipa]ie, toate bolile de ochi, cancer la organele genitale [i deregl\ri menstruale, boli ale urechilor, nasului [i gtului. METODA DE TRATAMENT 1. Diminea]a, imediat dup\ trezire, `nainte de a v\ sp\la pe din]i, be]i 4x 160 ml apa ( aproximativ o jum\tate de litru `n total) 2. Sp\la]i-v\ pe din]i dar nu mnca]i [i nu be]i nimic 45 minute. 3. Dup\ 45 minute pute]i bea [i mnca normal. 4. Dup\ 15 minute de la micul dejun, prnz sau cina nu mnca]i [i nu be]i nimic timp de 2 ore. 5. Cei care sunt b\trni sau bolnavi [i nu pot bea 4 pahare cu ap\ diminea]a pe stomacul gol, pot `ncepe prin a bea ap\ mai pu]in\ [i s\ creasc\ gradual pn\ la 4 pahare. Metoda de mai sus va vindeca bolile [i toat\ lumea se poate bucura de o via]\ s\n\toas\. Urm\toarea list\ da num\rul de zile de tratament necesar pentru vindecarea/ controlul/ reducerea principalelor boli: 1. Presiune ridicat\ a sngelui - 30 zile 2. Gastrita - 10 zile 3. Diabet - 30 zile 4. Constipa]ie - 10 zile 5. Cancer - 180 zile 6. Tuberculoz\ - 90 zile Pacien]ii cu artrit\ ar trebui s\ urmeze tratamentul de mai sus doar 3 zile, `n prima s\pt\mn\ [i, `ncepnd din a doua s\pt\mn\, zilnic. Este [i mai bine dac\ continua]i acest tratament c\ pe o activitate de rutin\ `n via]a voastr\. Be]i ap\ [i r\mne]i s\n\to[i [i activi. Nu be]i ap\ la mas\. Celor c\rora le place s\ bea ap\ rece, la mas\, le sunt adresate aceste rnduri: Ap\ rece va solidifica mnc\rurile uleioase pe care tocmai le-a]i consumat. V\ va `ncetini digestia. Odat\ ce acest "noroi" reac]ioneaz\ cu acidul din stomac, va fi absorbit mai repede dect hrana solid\. Va depune un strat pe intestine. Foarte curnd, acesta se va transforma `n gr\sime [i reziduuri [i va duce la cancer. Este cel mai indicat s\ be]i sup\ fierbinte sau ap\ cald\ dup\ mas\. O not\ important\ despre atacurile de inim\: Ar trebui s\ se [tie c\ nu fiecare simptom de atac de inima v\ fi durerea `n mna stng\. Fi]i aten]i la durerile intense `n maxilar. S-ar putea s\ nu ai prima dat\ durere `n piept, `n timpul unui atac de inim\. Grea]\ [i transpiratul intens sunt [i ele simptome obi[nuite. 60% din persoanele care au atac de inim\ `n timp ce dorm, nu se mai trezesc.. Fi]i cu grij\ [i aten]i

Vineri 20 mai 2011

Dosarele lumii

Proiectul HAARP

Programul de manipularea a vremii

R\zboiul climatic este ast\zi o realitate. Avansate n acest extrem de periculos domeniu militar sunt Statele Unite, Rusia (mo[tenire de la fosta URSS), China, India [i alte cteva state. Deoarece ns\ experien]ele n domeniul r\zboiului climatic lovesc, n prezent, zone ntinse ale planetei, ale planetei. Undele electromagnetice revin pe p\mnt din ionosfer\ [i penetreaz\ totul pe scoar]\ - viu sau mort - genernd fenomene absolut devastatoare. Richard Williams de la Laboratorul Davis Sarnoff, din Princeton, este mult mai categoric: "HAARP constituie un "Acordul de la Kyoto", privind combaterea nc\lzirii generale a temperaturii pe Terra.De[i Armata SUA [i Departamentul de Stat al SUA au fost avertizate din timp (baza naval\ american\ de pe Insula Diego Garcia din Oceanul Indian a primit imediat un avertisment), intervalul de dou\ ore Se pun urm\toarele ntreb\ri: de ce nu au fost informate guvernele statelor din regiunea Oceanului Indian despre iminen]a dezastrului. A existat o eviden]\ "selectivitate" n alegerea ]\rilor avertizate de SUA. De ce SUA au trimis unit\]i militare n zona calamitat\, [i nu au solicitat numeroasele organiza]ii

aceste experien]e sunt ]inute departe de mass-media [i de opinia public\. n 1992, la Gokona (Alaska), a demarat unul din programele cele mai secrete ale SUA: programul HAARP (High-frequency Active Auroral Research Program). Programul HAARP este condus de Air Force Research Laboratory's Space Vehicles Directorate, [i const\ ntr-un sistem de antene speciale, de mare putere, prin care se realizeaz\ "controlul modific\rilor din ionosfer\", care, din spusele speciali[tilor, afecteaz\ ulterior atmosfera. "HAARP este conceput ca s\ induc\ modific\ri mici de tempera-

act iresponsabil de vandalism global". Chiar documentele Pentagonului sugereaz\ c\ scopul HAARP este "exploatarea ionosferei n scopurile Departamentului Ap\r\rii". n acest scop, pe lng\ experimente de modific\ri climaterice, HAARP a realizat, chiar n SUA, "pene totale de curent", `ntreruperea curentului pe regiuni ntregi, suspendarea comunica]iilor etc, f\r\ s\ fie tras la r\spundere, datorit\ secretiz\rii totale a opera]iunilor militare. Practic, din 1992, prin programul HAARP, Statele Unite experimenteaz\ manipularea acoperit\ a schimb\rilor climatice, uria[e explozii n scoar]a ter-

tur\ n ionosfer\. Nicholas Begich (un adversar activ al programului HAARP) explic\: "HAARP este, n realitate, un bombardament al ionosferei cu unde radio extrem de puternice, care afecteaz\ diverse zone

estr\ declan[atoare de mi[c\ri tectonice, utilizarea sistemelor de comunica]ii [i de energie electric\ drept arme strategice. S\ reamintim c\, deloc ntmpl\tor, Administratia Bush a refuzat permanent s\ semneze

dintre momentul cutremurului de gradul 9 Richter [i devastatorul tsunami care a lovit sudul Asiei nu a fost folosit pentru a avertiza popula]ia din India, Sri Lanka sau Thailanda despre apropierea dezastrului. Distrug\torul tsunami a fost, se pare, consecin]a r\zboiului climatic desf\[urat cu ajutorul proiectului HAARP derulat de "US Strategic Defence Initiative". Pentru c\ Charles McCreery de la Pacific Warning Center (Centrul de Avertizare din Pacific), cu sediul n Hawaii afirm\: "Am avertizat (despre tsunami) att Centrul de Opera]iuni al Departamentului de Stat, ct [i Armata SUA". Buletinele de avertizare sus]ineau, ns\ c\ "nu exist\ pericol de tsunami", pentru Oceanul Pacific. Dar t\ceau, n chip misterios, asupra valului ucig\tor format n Oceanul Indian [i care era monitorizat nc\ de la formare, prin sateli]i [i sistemul GPS (Global Position System). Cum se explic\ atunci lipsa de avertizare, Marina SUA se afl\ pe lista beneficiarilor avertismentelor transmise de Pacific Warning Center. n plus, marina are un sistem sofisticat de urm\rire prin satelit, care iau permis monitorizarea valului seismic, pas cu pas. Totu[i marina a r\mas "mut\", de[i printr-un simplu telefon n Sri Lanka, Thailanda sau India ar fi putut s\ evite tragedia uman\ care s-a produs. Congresul SUA ncearc\ s\ stabileasc\, dac\ au fost avertizate de pericolul valului uciga[ toate tarile care au suferit de pe urma acestuia. Congresul consider\ c\ Guvernul american avea datoria s\ anun]e, din timp, toate ]\rile din regiunea Oceanului Indian, care erau amenin]ate de tsunami... Praf n ochi.

umanitare americane pentru a organiza ajutorul. HAARP contra ]\rilor de pe "axa r\ului" Ceea ce mass-media a trecut sub t\cere sunt schimb\rile dramatice [i neobi[nuite din ultimii ani, care au intervenit n ]\ri considerate de Administra]ia Bush ca fiind pe axa r\ului. Confirm\ri: ~n anul 2003 ap\rea la Editura de ~nalte Studii Militare cartea R\zboiul geofizic - tehnici de modificare a mediului `nconjur\tor `n scopuri militare sub semn\tura cercetatorului militar colonel dr. Emil Str\inu. ~n carte este prezentat acest nou tip de conflict militar bazat pe tenici de modificare a mediului `nconjurator `n scopul agresiunii militare.

Apel de Urgen]\ Redac]ia:

Adresa: Theodor Pallady, nr. 37, Sector 3, Bucure[ti telefon: 031.437.00.17; fax: 031.437.00.16 Redactor ef: Gabriel Mircea mirceagabriell@yahoo.com