P. 1
Impaduriri II

Impaduriri II

|Views: 498|Likes:
Published by iliut_nicolae

More info:

Published by: iliut_nicolae on Jun 30, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/14/2013

pdf

text

original

1…ÎNMULŢIREA GENERATIVA A PLANTELOR LEMNOASE Particularităţile înmulţirii generative Inmulţirea generativa a plantelor lemnoase -din sămânţa.

Reproducerea sexuata - condiţionată de atingerea de către plante a etapei maturităţii (când suni capabile sa produca organe fructifere) Reproducerea generativa -avantajul faţa de multiplicarea vegetativa ca îmbogăţeşte continuu zestrea ereditara de la o generaţie la alta Reproducerea sexuata - calea cea mai uşoară şi sigură de înmulţire pentru majoritatea speciilor forestiere. La speciile cu periodicitate mare de fructificaţie şi longevitate biologică redusă a seminţelor (de exemplu speciile de cvercinee) dezvoltate şi aplicate tehnologiile neconvenţionale bazate pe multiplicarea vegetativa a speciilor respective. Pt producerea materialului de plantat prin multiplicare sexuata -tehnologii diferenţiate de lucru cu numeroase variante de aplicare: -tehnologia semănăturilor in câmp. -tehnologia solar-repicaj. -tehnologia producerii containerizate a materialului de plantat, cu numeroase variante de aplicare. Lucrarea prin care se încorporează în sol organele de înmulţire generativă (seminţele sau fructele) se numeşte semănat. -pregătirea patului germinativ -iniţierea germinarii seminţelor. In cazul tehnologiei semanaturilor in câmp: -patul germinativ- - stratul de pământ (gros de 5-10 cm) de la suprafaţa solului lucrat în care se asigură condiţii optime pentru semănat, încolţirca seminţelor, răsărirea şi creşterea plantulelor etc. -prin pregătirea patului germinativ - nivelarea terenului, restabilirea afanării normale a solului, conservarea apei în sol prin distrugerea capilarităţii la suprafata acestuia, combaterea buruienilor. Calitatea patului germinativ -grosimea acestuia, gradul de marunţire a solului şi prin lipsa buruienilor. Adâncimea optimă (grosimea patului germinativ) variază de la specie la specie şi este indicat să fie cu 1-2 cm mai mare decât adâncimea de încorporare a seminţelor în patul de germinaţie. Gradul de măruntire a solului trebuie să atingă un nivel la care bulgării cu dimensiuni de pană la 5 cm să nu reprezinte mai mult de 5-7%. Lipsa buruienilor la suprafaţa solului şi pe adâncimea patului germinativ -calitatea corespunzătoare pentru semănat, iar seminţele găsesc condiţii omogene de umiditate, temperatură şi aerisire, putându-se asigura o răsărire relativ uniformă a plantelor. In cazul tehnologiilor în care semănătura se execută în condiţii artificializate de mediu din spaţii adăpostite: -patul germinativ este realizat din componente, care singure sau combinate înlătură în bună parte numeroasele imperfecţiuni ale solului. -pentru scurtarea germinării seminţelor şi răsărirea uniformă a plantulelor -materialului seminologic este indicat să fie supus înainte de semanare unor tratamente de pregătire: obligatorii (stratificarea sau forţarea) sau facultative (umectarea, prerefrigerarea, stratificarea de scurtă durată, tratamente cu biostimulenţi fizici şi chimici etc.). -unele categorii de seminţe sau fructe sunt supuse operaţiilor de drajare sau preîncolţire. Drajarea - acoperirea seminţelor cu o peliculă, de regulă din material organic (clei de bentonită), pentru uniformizarea mărimii şi realizarea unor forme rotunjite, cu coeficient mare de friabilitate, care să permită mecanizarea operaţiei de semănat. Preîncollirea - la speciile la care în procesul de germinare-răsărire seminţele au tendinţa formării unei înrădăcinări pivotante profunde (speciile de cvercince), ciupindu-se vârful radiculei înainte de semănare. ______________________________________ 2…Instalarea culturilor de puieti pe cale generativă Metode de semănat partea I In pepiniere forestiere metodele de semănat diferă în fcţie de particularităţile tehnologiilor adoptate în scopul producerii materialului de plantat. In condiţii naturale de mediu semănătura poate fi executată: -la strat sau la tăria (în funcţie de denumirea unităţii de cultură), -prin imprăstiere sau în rânduri (după modul de distribuire a seminţelor la suprafaţa unităţii de cultură), -cu execuţie manuală sau mecanizata a operaţiei de semănat. Semanatul la strat- se aplică în câmpul de cultură când se cultiva specii forestiere mai delicate, ai căror puieţi reclamă o protecţie prin umbrire şi o execuţie a lucrărilor de îngrijire fara tasarea solului. -indicat în regiuni cu climate mai umede şi reci, unde straturile înălţate, asigurând drenajul natural al excesului de apă, înlesnesc aerisirea şi încălzirea mai bună a solului în profunzime. -stratul, cu lăţimea de cel mult 1,20 m, limitează mecanizarea procesului tehnologic de producţie. -indicat şi utilizat în pepinierele mici, volante, amplasate în regiunea de munte. Semanatul la tarla -înlesneşte mecanizarea maximă a lucrărilor de instalare şi îngrijire a culturilor. -preferat şi larg aplicat în pepinierele permanente, îndeosebi mijlocii şi mari, mai ales când se produc puieţi de foioase. _______________________________________

3…Instalarea culturilor de puieti pe cale generativă Metode de semănat parteaII Semănatul prin împrastiere:-seminţele sunt distribuite mai mult sau mai puţin uniform pe toată suprafaţa unităţii de cultură. -se foloseşte complet spaţiul de nutriţie şi producţia de puieţi la unitatea de suprafaţă este maximă. -seminţele sunt dispersate pe suprafaţa de cultură cu mâna sau cu ajutorul unor semănători speciale, acţionate manual. -seminţele semănate la suprafaţă sau până la 0,5 cm adâncime, se pot amesteca in prealabil cu nisip sau humus de litiera pentru a putea fi cat mai uniform distribuite. -după împrăştiere, suprafaţa de cultură se tasează uşor pentru a crea contactul necesar între sămânţa şi pământ. -când seminţele se îngroapă la o adâncime mai mare de 0.5 cm, impraştierea se face pe suprafaţa de cultură uşor tăvalugită în prealabil pentru nivelare, iar pentru acoperire se cerne un strat de humus de litieră, compost sau nisip, care nu permite formarea crustei. -semănăturile prin impraştiere - mai puţin indicate in câmpul de cultură al pepinierei deoarece prezintă numeroase dezavantaje: -nu permit întreţinerea raţională a solului şi nici folosirea mijloacelor mecanizate de lucru -buruienile pot fi înlăturate numai manual prin plivit, iar smulgerea lor deranjează puieţii, când solul este uscat. -la desimea mare a culturilor rezultate, afanarea solului e practic imposibilă. -numărul mare de puieţi ce poate fi obţinut la unitatea de suprafaţă nu e intotdeauna dublat de o calitate corespunzatoare a acestuia. In câmpul de cultură, metoda semănatului prin împrastiere ar putea fi adoptată cel mult pentru speciile mai puţin pretenţioase, cu creştere rapidă, ai căror puieţi devin apţi de plantat după un singur sezon de vegetaţie. _______________________________________ 4…Instalarea culturilor de puieti pe cale generativă Metode de semănat partea III Semănatul în rânduri: -presupune încorporarea seminţelor în şănţuleţe numite rigole, practicate în suprafaţa de cultură. -puieţii răsar în rânduri în aşa fel orânduite şi distanţate încât fac posibilă mecanizarea largă a lucrărilor de îngrijire a culturilor. Modul de dispunere spaţială a rândunlor sub raportul distanţelor dintre ele este redat prin schema de cultură. Distanţarea rândurilor - condiţionată de rapiditatea de creştere a puietilor speciilor cultivate, durata de cultura în pepinieră (vârsta puieţilor), fertilitatea solului şi de gradul de mecanizare a producţie. In câmpul de cultură al pepinierei, în cazul semănăturilor la strat, când întreţinerea solului se execută manual - schema rândurilor echidistante la intervale egale de 1520 cm la răşinoase şi 33 cm la speciile foioase. La tarla –randuri la distante egale de 30-40cm, sau grupate in benzi pentru a inlesni folosirea mijloacelor mecanizate la executarea lucrarilor. Distanta dintre randurile grupate poate fi de 1425cm, iar intervalul dintre benzi de 40 - 60 cm. Lungimea totală a rândurilor pe unitatea de suprafaţa (hectar): a) pentru schema rândurilor echidistante: L=10000/d b)pentru schema randurilor grupate: L=(10000*n)/d1+(n-1)*d2 în care: L-lungimea totală a rândurilor la ha [m]; d-intervalul intre rândurile echidistante [m], nnumarul rândurilor grupate; d1-distanta mare, dintre benzi [m], d2-distanţa mica, dintre rândurile unei benzi [m]. Semănăturile in rânduri grupate sunt cele mai indicate in cazul culturilor la tarla, deoarece permit mecanizarea larga a procesului de producţie. _______________________________________ 5…Instalarea culturilor de puieti pe cale generativă Metode de semănat partea IV Semănatul manual în rânduri presupune:marcarea şi săparea rigolelor, -semănarea propriu-zisă, -acoperirea seminţelor şi tasarea solului. Rigolele trebuie sa aibă aceeaşi adâncime şi acelaşi profil pe toata suprafaţa lor, având în secţiune forma triunghiulară sau dreptunghiulară, cu o deschidere la suprafaţă de 3 - 5 cm. Semănatul manual -cel mult pentru culturi instalate pe suprafeţe restrânse, la strat (în câmp sau solarii) şi pentru seminţe aripate, umectate sau preincolţite, care nu pot fi distribuite cu semănători mecanice. Semanatul mecanizat în rânduri prezintă avantajul că toate operaţiile specifice de încorporare a seminţelor în sol se execută concomitent. Folosirea maşinilor de semănat: -posibilitatea de a regla cantitatea de seminţe care se seamănă -asigură o economie de seminţe de 15-20%. -se asigura o distribuire uniformă a seminţelor si încorporarea in sol la o anumită adâncime reglabilă. Indiferent de particularităţile lor constructive, toate maşinile de semănat (semănătorile) au următoarele părţi componente principale: coşul de alimentare, aparatul distribuitor, tuburile de conducere a seminţelor şi brazdarele, care sapă rigolele. In spatiile adapostite semănarea se face pe paturi de germinaţie constituite din alte componente decât solul. Paturile germinative se amenajează în straturi dispuse în lungul spaţiului adăpostit, unde seminţele sunt distribuite cu mâna prin împrăştiere, putând fi obţinuţi la unitatea de suprafaţă (mp) între 1000- 2000 de puieţi apţi de repicat. Este recomandabil ca şi în spaţii cu mediu controlat să se adopte metoda semănării in rânduri echidistante: dispuse în paralel, transversal pe strat), distanţate la 3-5 cm, în funcţie de rapiditatea de creştere a plantulelor -puieţi aparţinând diverselor specii cultivate. Distribuirea in rânduri permite mecanizarea executării operaţiei de semănat prin utilizarea masinilor de semanat actionate manual. _______________________________________

6…Epoca şi adâncimea de semănat Partea I Epoca de semanat -intervalul de timp în care se pot executa semănăturile, prin încorporarea seminţelor în patul de germinaţie la adâncimea optima, care diferă de la specie la specie în funcţie de particularităţile morobiologice ale seminţelor. Pentru culturile din câmpul pepinierei se deosebesc două epoci principale de semănat • toamna şi primăvara şi una secundară -vara. Semanatul de toamnă -avantaje: -puieţii răsar primăvara următoare mai devreme şi uniform, beneficiază de un sezon de vegetaţie relativ mai lung şi, ca urmare, cresc viguros, realizând dimensiuni mai mari. -exclude păstrarea costisitoare a seminţelor unor specii peste iarnă (stejar, fag, castan, brad). Semănăturile de toamnă sunt f puţin indicate, datorita multiplelor dezavantaje: -Peste iarnă, seminţele pot fi consumate de rozătoare sau distruse de gerurile excesive. -Puieţii răsăriţi primăvara devreme sunt frecvent surprinşi şi vătămaţi de îngheţurile târzii. -Seminţele cu perioadă scurtă de germinare, semănate devreme în toamnele lungi şi călduroase ajung să încolţească şi chiar să răsară, sporind pericolul de vătămare prin îngheţ şi degerare. La semănăturile de toamnă se recurge uneori în cazul speciilor ale căror seminţe necesită stratificarea pentru semănatul de primăvară sau atunci când fructele se recoltează în pârgă. Semănatul de primăvară: este preferat pentru aproape toate speciile forestiere, datorită avantajelor multiple pe care le prezintă: -executate după topirea zăpezilor, în momentul când în sol se realizează mediul favorabil germinării, semănăturile de primăvară răsar întrun timp mai scurt, uniform, şi în procent mai mare. -puieţii beneficiază de umiditatea şi temperatura de primăvară şi din prima jumătate a verii, având la dispoziţie un sezon suficient de lung pentru creşterea lor normală şi lignificarca completă până la apariţia îngheţurilor timpurii. Primăvara, semănatul “la timp” sau “la momentul optim" - atunci când solul este suficient de zvântat dar reavăn, iar temperatura la adâncimea de încorporare a seminţelor este de 5 -7° C. Seminţele forestiere se seamănă în câmp cu 10 - 15 zile mai devreme fată de ultimul îngheţ de primăvara care se produce în jurul datei de 20 mai. ______________________________________ 7…Epoca şi adâncimea de semănat Partea II Semănatul de vara -foarte rar aplicat şi numai pentru un număr restrâns de specii forestiere. Se pot semăna la începutul verii seminţele de ulm, plop, salcie, care ajung la maturaţie şi se recoltează în această perioadă. Există posibilitatea semănări in iulie-august a unor seminţe cu perioadă lungă de germinare (sâmburoase), pentru a evita stratificarea. In solarii şi răsadniţei semănatul se realizează mult mai devreme decât în câmpul de cultură, primăvara timpuriu sau uneori chiar la sfârşitul iernii, prelungind astfel sensibil perioada de creştere a puieţilor. In sere climatizate semănatul poate fi efectuat în orice anotimp. Reuşita culturilor în câmp este în mare măsură condiţionată de adâncimea de incorporare a seminţelor în sol prin semănat. La stabilirea adâncimii de semănat trebuie să se ţină seama în primul rând de mărimea seminţei, respectiv de cantitatea substanţelor nutritive acumulate. Seminţele mari, cu un conţinut bogat de substanţe nutritive şi deci cu o putere de străbatere ridicată a plantulelor rezultate, se seamănă întotdeauna mai adânc în sol, nivel la care factorii ecopedologici (umiditate, temperatură, aer) se menţin mai multă vreme la valori favorabile procesului de germinarerăsărire. In cazul seminţelor mici semănate prea adânc, germenii nu pot străbate stratul de pământ care îi acoperă şi, ca urmare, nu răsar sau răsar în proporţie redusă şi cu multă întârziere. Există pentru fiecare specie o anumită adâncime de semanat care asigură plantelor cele mai bune condiţii de parcurgere a fazelor de creştere, de la încolţire până la răsărire. Seminţele foarte mici (de plop, salcie, anin, tuia etc.) se seamănă practic neîngropate sau, cel mult, acoperite cu un strat subţire (0,3 - 0,5 cm) de pământ sau nisip. La adâncime mică, de 1.0-l.5 cm se seamănă seminţele de molid, pin, larice şi altele cu o mărime aproximativ egală. Seminţele mari, ca cele de stejar, castan, nuc, se seamănă mai adânc, la 6-8 cm. La aceeaşi specie, adâncimea optimă de semănat se stabileşte ţinând seama în plus de condiţiile climatice, natura şi starea de pregătire a solului, epoca de semănat. Pentru culturile de puieţi din spaţii adăpostite, unde semănătura se face în condiţii ameliorate de mediu, adâncimea de încorporare a seminţelor în patul de germinare este semnificativ mai mică. La stabilirea adâncimii de semănat trebuie să se aibă în vedere că factorii ecopedologici care determină procesul de germinare-răsărire au valori diferite pe profilul de sol. _______________________________________

8…Desimea culturilor şi norma de semănat Rentabilitatea în exploatare a unei pepiniere se apreciază prin numărul de puieţi obţinuţi la unitatea de suprafaţă (mp, ha). Desimea - foarte importantă: -într-o cultură prea deasă se obţin puieţi cu sistemul radicelar slab dezvoltat, tulpini firave (înalte şi subţiri), frecvent atinse de etiolare. -într-o cultură prea rară, datorită relativei izolări de creştere şi dezvoltare, fiecare puiet realizează alungiri reduse în înălţime, puieţii având tendinţa de creştere laterală mai accentuată a ramurilor coroanei, iar calitatea materialului de plantat obţinut este nesatisfăcătoare. Puieţii speciilor forestiere cresc şi se dezvoltă armonios în măsura în care li se asigură desimea optimă în culturile instalate. Desimea optimă diferă în funcţie de specie, faza de creştere o puietilor, sortimentul de puieti dorit de conditiile staţionale generale şi particularităţile locale ale terenului unde, este amplasata pepiniera. Trebuie cunoscut pe specii spaţiului minim de nutritie necesar fiecărui puiet, în diferite faze de creştere şi în funcţie de condiţiile staţionnle existente. In practică, spaţiul de nutriţie se asimilează convenţional cu suprafaţa de nutriţie (suprafaţa ce revine unui puiet), iar desimea culturilor se exprima prin numărul de puieţi la metrul de rând, în cazul semănăturilor în rigole, sau la metrul pătrat, când semănatul s-a făcut prin împrăştiere. La stejar pedunculat, suprafaţa de nutriţie pentru un puiet este de 225 cm2 în stepă şi de 110 - 150 cm2 în zona forestieră, iar desimea optimă este de 15 - 20, respectiv 22 - 30 puieţi la metrul de rând. La gorun - suprafaţa de nutriţie de aproximativ 110 cm2 şi la o desime de 35 exemplare la metrul de rând. Salcâmul, deşi considerat mai puţin exigent - o suprafaţă de nutriţie de 145-225 cm2, la o desime de 15-23 puieţi la metrul de rând. Speciile răşinoase sunt în general mai puţin pretenţioase, ceea ce permite realizarea unor desimi mai mari. Molidul necesită o suprafaţa de nutriţie pentru un puiet de 20 cm2, iar pinul silvestru de numai 11 cm2, ambele specii crescând normal la o desime de 70 -80 exemplare la metrul de rând. Pentru cele mai multe specii răşinoase: 70-80 puieţi la m de rând iar la foioase: 20 - 30 puieţi la metrul de rând. Desimea optimă trebuie să fie asigurată de la instalarea culturii. Această condiţie se realizează prin stabilirea judicioasă a normei de semanat, care reprezintă cantitatea minimă de seminţe exprimată în grame sau număr de seminţe, ce se seamănă la metrul de rigolă sau metrul patrat, pentru a obţine la răsărire desimea optimă, corespunzătoare acestei faze de creştere. q=(M1000*n)/1000*1+[1+(100-V)/V] q- norma de semănat [g]; n-numărul optim de puieţi la răsărire [buc/mp sau m de rând]; M1000 - masa a 1000 seminţe [g]; V- valoarea culturală a sem [%], In cazul când se cunoaşte procentul capacităţii de răsărire în sol (R), norma de seminare se calculează si mai precis cu formula: q=(10*M1000*N)/P*R In spaţii adăpostite, este de aşteptat ca din fiecare sămânţa germinabilă să se obţină un puiet. In acest caz, poate fi respectată strict norma de semănat rezultată din calcul. In câmpul de cultură al pepinierei, dat fiind caracterul fluctuant al factorilor determinanţi în procesul de germinarc-răsărire, apare frecvent necesară folosirea unor cantităţi sporite de seminţe faţă de cele rezultate din calcul. ______________________________________ 9…Producerea puieţilor în recipiente ParteaI în ultimele decenii, utilizarea puieţilor cu rădăcini protejate în lucrarile de împăduriri a cunoscut o amploare deosebita pe plan mondial, îndeosebi in emisfera nordică. In pepinierele forestiere din Scandinavia şi Am de Nord, peste 60% din producţia de puieţi o reprezintă puieţii cu rădăcini protejate. Asemenea puieti se obţin din seminţe sau butaşi în diverse tipuri de recipiente (containere - de unde provine şi denumirea de puteţi containerizati), putându-se planta împreună cu acestea sau numai cu balul de material care îmbracă sistemul radicelar (după extragerea din recipiente, înainte de plantare). Utilizarea puieţilor cu rădăcini protejate în lucrările de împăduriri prezintă numeroase avantaje în comparaţie cu puieţii cu rădăcini nude: -se evită vătămările mecanice şi fiziologice de care suferă în mod obişnuit puieţii cu rădăcini nude în timpul procesului de transplantare. -puieţii cu rădăcini protejate se prind uşor după plantare şi cresc într-un ritm mult mai susţinut decât puieţii cu rădăcini nude, putând fi plantaţi mai devreme şi într-un interval mai lung de timp decât aceştia -sporeşte gradul de reuşită a plantaţiilor executate în staţiuni cu condiţii de vegetaţie grele (staţiuni extreme), fiind deseori singura soluţie pentru instalarea vegetaţiei forestiere în asemenea situaţii. -uniformitatea dimensiunilor şi formei balului de material (sau recipientelor) în care se află sistemul radicelar al puieţilor uşurează manipularea şi transportul puieţilor şi permite mecanizarea parţială sau integrală a procesului de plantare. Tipurile de recipiente (containere) şi tehnologiile de cultură s-au diversificat şi au evoluat considerabil iar gradul de mecanizare şi automatizare a diverselor faze ale procesului de producere a puieţilor cu rădăcini protejate a crescut continuu, ajungându-se în prezent la procese de producţie complet mecanizate sau automatizate. Costurile de producţie ale puieţilor cu rădăcini protejate sunt mai ridcate decât în cazul puieţilor cu rădăcini nude. Datorită posibilităţii mecanizării operaţiei de plantare, costurilor mai mici asociate lucrărilor de îngrijire şi atingerea într-un timp mai scurt a reuşitei definitive în culturile instalate în multe situaţii producerea puieţilor cu rădăcini protejate este justificată. Procedee pentru producerea puieţilor cu rădăcini protejate se diferentiaza în primul rând după tipul de recipient folosit si mediul nutritiv utilizat. _______________________________________

10…Producerea puieţilor în recipiente ParteaII Clasificarea recipientelor după modalitatea de plantare, recipientele se împart în: -recipiente care se plantează odata cu puietul si -recipiente recuperabile in care pitielii se extrag înainte de plantare. Recipientele care se plantează odată cu puietul se grupează la rândul lor în două categorii: -1)recipiente care fac corp comun cu mediul în care se dezvoltă rădăcinile puieţilor (materiale biodegradabile cum ar fi turba presata, fibra de lemn etc.) -de exemplu, recipientele Jiffy - 2) recipiente biodegradabile sau expandabile care se umplu cu mediul în care se dezvoltă rădăcinile puietilor - construite din diverse materiale plastice sau hârtie specială. Semănarea se face în mediul cu care se umplu aceste recipiente iar după plantare, recipientele fie se desfac (crapă) sub presiunea exercitată de rădicmile puietului (de exemplu, recipientele Ontario sau Walter) fie se descompun în sol (de exemplu, recipientele Paperpot). Recipientele recuperabile din care puiefii se extrag înainte de plantare sunt cele mai răspândite în practica curentă a producerii puieţilor cu rădăcini protejate. Din punct de vedere constructiv se împart în următoarele categorii: -(1) recipiente individuale:- pot fi aşezate separat (de exemplu, ghivece din plastic sau lut ars) sau pe cadre care permit manipularea simultană a mai multor recipiente -(2) recipiente bloc, cu număr difent de unităţi (cavităţi) individualizate prin pereţi; - sunt construite din plastic rigid, având mai multe unităţi (celule, cavităţi) de formă tronconică sau trunchi de piramidă (pentru a putea extrage uşor puieţii cu balul de material în care se găsesc rădăcinile) care formează împreună un bloc de formă paralelipipedică. Pentru a stimula formarea unui sistem radicelar corespunzător şi a se evita spiralarea rădăcinilor, fiecare cavitate prezintă nervuri longitudinale (de exemplu, recipientele Hiko) sau fante laterale (de exemplu, recipientele Plant system 80). - (3) recipiente tip "copertă": -sunt alcătuite din folii de plastic profilat prin turnare care prin suprapunere (în mod asemănător închiderii coperţilor unei cărţi) formează un set de cavităţi (celule) individuale de forma unui trunchi de piramidă. Mai multe asemenea seturi sunt aşezate într-un cadru de plastic dur, care permite manipularea uşoară a mai multor recipiente (de exemplu, recipientele S/L Rootrainer) -(4) recipiente sub forma unor tăvi sau cutii (în care sunt cultivaţi mai mulţi puieti) -sunt construite din diverse materiale (în general plastic) şi permit creşterea în acelaşi recipient a mai multor puieţi (de exemplu, recipientele Vapo), care ulterior se extrag cu un bal de formă paralelipipedică. -(5) minirecipiente:-sunt de dim mici, fiind construite din materiale plastice şi având diverse forme (tronconice sau trunchi de piramidă). După semănare, puieţii sunt ţinuţi in aceste minirecipiente o perioadă scurtă de timp (de obicei câteva luni) după care sunt transplantaţi cu balul de pământ în recipiente mai mari sau in câmpul pepinierei. _______________________________________ 11..Producerea puieţilor în recipiente ParteaIII Caracteristicile recipientelor: din punct de verede constructiv: -caract care influenţează creşterea si dezvoltarea puietilor in pepiniera -caracteristici care influenteaza manipularea şi transportul puieţilor. Mărimea recipientelor: in cazul puieţilor de talie mici, volumul recipientelor variază intre 40 şi 500 cm3 (putând atinge însă volume mult mai mari în cazul puicţilor de talie mare). Diametrul (sau latura bazei) în partea superioara a recipientelor vaziaza de obicei intre 2-14 cm iar înălţimea de la 5 la 30-40 cm. Forma: în secţiune orizontală recipientele pot fi circulare, pătrate, dreptunchiulare, hexagonale etc. în cazul recipientelor din care puieţii se extrag înainte de plantare, este foarte important ca diametrul (latura) să scadă treptat din partea superioară spre cea inferioară (obţinându-se astfel forme tronconicc sau trunchiuri de piramidă). Spatierea recipientelor (distanţa dintre acestea şi modul de aşezare) variază cu specia şi vârsta puieţilor. Deşi, în general se remarcă o creştere a calităţii puieţilor odată cu mărirea distanţei dintre recipiente, la spaţierea acestora trebuie avute în vedere şi considerente de ordin economic. Forma pereţilor interiori ai recipientelor: prevederea unor nervuri longitudinale (cca 2 mm înălţime) pe pereţii interiori ai recipientelor care să oprească spiralarea (forţând rădăcinile să crească în jos) sau prin realizarea de fante longitudinale, astfel că rădăcinile în contact cu aerul îşi opresc creşterea laterala. Pentru umplerea recipientelor se folosesc diverse materiale. Iniţial, aceste materiale îndeplineau atât rolul de suport fizic cât si cel de mediu nutritiv pentru rădăcinile puieţilor (diverse amestecuri în combinatii variate de turbă, nisip, humus, compost, mrarniţă, vermiculit). In ultimii ani, odată cu mecanizarea lucrărilor şi administrarea substanţelor nutritive prin sistemul de irigare, materialele pentru umplerea recipientelor servesc doar ca suport fizic pentru rădăcinile puieţilor (pe lunga un suport fizic, acestea trebuie să asigure condiţii optime de umiditate şi aeraţie rădăcinilor puieţilor, cele mai folosite materiale fiind turba slab acidă şi amestecurile de turbă cu vermiculit sau nisip). Principalele faze de lucru ale procesului de producţie a puieţilor cu rădăcini protejate sunt: -umplerea recipientelor cu materialul fizic (sau nutritiv), -semănarea seminţelor, aşezarea recipientelor în spaţii adăpostite (de obicei cu mediu controlat), -lucrări de îngrijire a puieţilor (administrarea de substanţe nutritive, irigare, combaterea buruienilor), -fortificarea puieţilor (de obicei, prin scoaterea puieţilor din spaţiile adăpostite în câmpul pepinierei) şi -scosul puieţilor din recipiente (în cazul recipientelor refolosibile, scosul puieţilor se poate face în pepinieră; pentru transport fiind ambalaţi în baxuri de carton, sau direct în terenul de împădurit). La majoritatea procedeelor pentru producerea puieţilor cu rădăcini protejate tehnologiile de lucru cu succesiunea în execuţie a fazelor menţionate sunt mecanizate sau chiar automatizate.

Secţionarea butaşilor lignificaţi se face la ambele capete. pri asimilaţie clorofiliană. regenerând astfel o noua planta. cununiţă. în schimb. In practica producerii materialului de plantat pentru împăduriri se aplică la scara de producţie tehnologia multiplicării din butaşi de tulpină lignificati (de iarna) şi. într-un mediu de înrădăcinare special amenajat. platanul etc. Butaşii mai lungi pot fi aşezaţi oblic şi este foarte important să se asigure contactul strâns intre pământ şi toată suprafaţa butaşului. iar dimensiunile cele mai uzuale ale blocurilor sunt cuprinse intre 355x238x140 mm şi 348x211x49 mm. prin umectare îşi măresc volumul (asigurandu-se un spaţiu corespunzător dezvoltării rădăcinilor puieţilor). butaşii de vară trebuie să aiba(5. Acestea sunt umplute cu turbă umectaţi iar semănarea seminţelor se face mecanizat (1-2 seminţe/celulă). temp şi aerisire formează rădăcini şi tulpini proprii. caracterele ornamentale ale speciilor de biota se perpetuează uşor prin butaşire. la temperatura de 4-5° C. Secţiunea de la baza butasului se execută cu 2-3 cm sub punctul de inserţie a mugurelul axilar. In toate cazurile. din care iau naştere lăstari. partea aeriana a butaşilor se acoperă cu o peliculă de apă care are efect benefic adiţional. la secţionarea butaşilor se folosesc unelte tăietoare foarte bine ascuţite. fie la locul de plantare. pl lemnoase se regen vegetativ din muguri preventivi (donninzi) sau adventivi. plopii euramericani şi indigeni (cu excepţia plopului tremurător). pe un suport alcătuit din litieră de foioase se aşterne un strat de pământ vegetal amestecat cu nisip în proporţii de 2:1.Baza butaşilor se introduce pe adâncimea dc 2-3cm la foioase şi până la 5cm^la răşinoase. Practic. căderea frunzelor si a fructelor si activitatea celulelor cambiale.Lumina (intensitatea şi calitatea ei. ca in cazul înmulţirii generative. activitatea de restituţie începe întotdeauna cu formarea rădăcinilor. Cu toate aceste multiple avantaje. unde fertilizarea se asigură prin stropiri fine cu îngrăşăminte chimice solubililizate.0. Ca urmare. prin reducerea temperaturii acestora şi implicit a pierderilor de apă prin transpiraţie. prin altoire. Indivizii obţinuţi pe cale vegetativă dintrun ortet se numesc rameţi. Referitor la calitatea luminii.In condiţii de ceaţă artificială. puieţii rezultaţi repicânduse in câmpul de cultură al pepinierei.Butaşii se confecţionează în a doua jumatate a verii din lujeri crescuţi în sezonul respectiv aflaţi spre mijlocul fenofazei a treia de creştere vegetativă (încetinirea şi încetarea alungirii lujerului). Distanţa de plantare a butaşilor in câmp depinde de mărimea puieţilor de obţinut si de mijloacele folosite la întreţinerea solului. Când butaşul de tulpină se grefeaza pe o altă plantă şi concreste cu ţesuturile gazdei se numeşte altoi. Aceste recipiente se aşează în tăvi.1. când este cazul. unde pretenţiile lor faţă de factorii ecologici pot fi mai uşor asigurate. unde se ţin până cănd capătă dimensiunile necesare plantării.Pentru confecţionarea butaşilor de vară. Inradacinarea butaşilor este condiţională in egala măsură de vârsta si stadialitatea plantelor mama sau a organelor vegetative de la care provin. La cele mai multe specii lemnoase înrădăcinarea butaşilor nu este posibilă decât în spaţii adăpostite. in silvicultura. Se folosesc butaşi cu grosimi de min 5 mm pt butasiri in spaţii adăpostite şi de minimum 10 mm pt culturi in camp. se recomandă păstrarea lujerilor iar confecţionarea butaşilor din ei să se facă primăvara. citochininele. aceasta se realizează "întotdeauna fara reducere cromozomială. La fel. din care se separă treptat elemente de conducere. capacitatea de înrădăcinare descrescnd spre vârful lujerilor. perpendicular pe ax. în condiţii favorabile. de numai 5-6 cm .12. se multiplică numai pe cale vegetativă. care rezistă la degradare in mediu umed pună la 9 luni şi au forma unor celule hexagonale (2-15 cin în diametru şi 5-13 cm înălţime) care sunt lipite între ele cu un clei solubil în apa. butaşul cuprinde în întregime remura (lujerul) de vârf. potrivit căruia planta. Modalităţile de butăşire se diferenţiază în raport cu natura morfo-anatomică a organului din care se prelevează butaşii. De aceea. Creşterea şi formarea rădăcinilor la asemenea butaşi are loc pe seama substanţelor nutritive de rezervă pe care le conţin. La răşinoase. Multiplicarea pe cale vegetativă a speciilor lemnoase se poate realiza printr-o gamă foarte largă de metode care pot fi însă grupate în două mari categorii: metode convenţionale (butăşire. lujerii pot fi recoltaţi când ei sunt încă destul de elastici şi la îndoire nu se rup. Prin plantare butaşii se ingroapă complet in pământ cu 1-2 cm sub nivelul solului. care în partea superioară prezintă un mic orificiu în care se amplasează sămanta. se formează rădăcini adventive. butaşii pot fi: -lignificafi sau de iarna (recoltaţi în repausul vegetativ al plantei). Procedeul Hiko a fost conceput în Suedia.0 .Inmulţirea vegetativa. _______________________________________ 14…Butasirea Partea I 15…Butasirea Partea II 16…Butasirea Partea III 17…Butasirea Partea IV . Distribuţia lor inegală se remarcă şi pe lungimea internodurilor. Când butaşii se înrădăcinează in condiţii deosebit de favorabile (în sere sau răsadniţe) lungimea lor poate fi mult mai mica 5-12 cm. secţiunea superioară se aplică deasupra unui mugure axilar. puietul se plantează împreună cu recipientul de hârtie care. din care va porni lăstarul.4m si între butaşi pe rând de 0.Producerea puieţilor în recipiente ParteaIV Procedeul Paperpot utilizat pentru prima dată în pepinierele forestiere din Finlanda. In pepinierele in care lucrările sunt mecanizate. asemănător unor faguri. Cele mai multe şi mai active rudimente radicelare sunt concentrate spre baza lujerilor. Materialul din care se confecţionează butaşii trebuie să aibă identitate cunoscută şi să fie liber de viroze şi recomandabil.Rezultatele cele mai bune în procesul de înrădăcinare se obţin în spaţii adăpostite echipate cu instalaţii de producere a cetii artificiale. tehnologia înmulţirii cu butaşi de tulpină nelignificaţi (de vara). butaşii lignificaţi se confecţionează cu călcâi sau cârlig. legaţi în mănunchiuri. La speciile ai căror butaşi lignificaţi se înrădăcinează uşor. Celulele sunt grupate în blocuri de 40-1400 exemplare (în fcţie de mărime). S-a constatat că. un cambiu propriu şi muguri de creştere. pentru a reduce cat mai mult suprafta de calusare. Cu cât valorile acestor dimensiuni sunt mai mari.In spaţii adăpostite se urmăreşte numai înrădăcinarea butaşilor nelignificaţi. obţinute pe cale naturală sau ca rezultat al unor mutaţii provocate artificial. Deasupra se asterne nisip de textură mijlocie. Dintre factorii de mediu în timpul înrădăcinării importanţă deosebita prezintă apa sau relaţiile cu apa. iar reproducerea generativă este dificilă. dacă procedeul nu provoacă zdrelirea cojii şi ruperea mugurilor. La unele specii arbustive. La noi. -la baza înmulţirii vegetative stă şi capacitatea de transmitere a însuşirilor morfologice şi a caracterelor stadiale pe care le are planta mamă. se păstrează în beciuri sau depozite speciale. înmulţirea vegetativă nu poate fi aplicată cu uşurinţă deocamdată decât la puţine specii destinate lucrărilor obişnuite de împădurire. independente. Recipientele sunt reutilizabile. Până la plantare şi mai ales în timpul iernii. Recipientele Hiko sunt confecţionate din plastic dur. La unele specii lemnoase forestiere înrădăcinarea butaşilor de tulpină lignificaţi este uşoară. butaşii. gros de circa 20 cm în care se execută butăşirea. fund integral mecanizat (procedeul a fost conceput iniţial în Japonia pentru sectorul legumicol). fară însă a se depăşi nişte limite admisibile de umiditatea în substratul de butăşire pentru evitarea putrezirii bazei butaşului încorporat în patul amenajat pentru înrădăcinare. dar şi calitatea sistemului de înrădăcinare format. regenerând astfel plante noi. altoire şi marcotaj) şi culturi de tesuturi si celule in vitro (metode ale ingineriei genetice) _______________________________________ Consideratii generale Butăşirca este modalitatea cea mai răspândită de multiplicare vegetativă a speciilor forestiere. combinarea mai multor materiale dă rezultate mai bune decât substratul de butăşire alcătuit dintr-un singur material. fără să formeze rădăcini La speciile foioase. din care.La aceşti butaşi activitatea de restitutie începe prin formarea căluşului în care se dezvoltă mugurii adventivi. Indiferent insa de modul in care are loc. Butaşii de tulpină lignificaţi se confecţionează din părţile mijlocii şi de bază ale lujerilor sau lăstarilor în vârstă de un an recoltaţi de la plante-mamă tinere stadial şi cu însuşiri fenotipice superioare. indiferent de organul vegetativ din care provin. _______________________________________ 13…ÎNMULŢIREA VEGETATIVA A PLANTELOR LEMNOASE Particularităţile înmulţirii vegetative La plantele superioare sistemul vegetativ de reproducere se bazează pe independenţa fiziologica a fiecărui organ sau fracţiuni de organ vegetativ. Butaşii de rădăcină se folosesc mai rar şi numai pentru speciile lemnoase care drajoneaza uşor (tei plop alb. fapt ce ii conferă acestuia capacitatea ca din el sa refacă intregul organism. moderat viguros. fiind utilizat în prezent în foarte multe ţări. Secţiunea de la capătul inferior se execută oblic pentru a spori suprafaţa de formare a căluşului.Pentru perioada de înrădăcinare butaşii de vară. speciile de arbori şi arbuşti pot fi înmulţite vegetativ prin butaşi. Artificial. nediferenţiat.20 cm. Speciile care elaboreaza in mod natural suficienta auxina oferă butaşi cu capacitate ridicată de înrădăcinare. pe lângă optimizarea umidităţii relative a atmosferei. în grosime de 3-4cm . formează rădăcini la capătul inferior din punct de vedere morfologic şi tulpini la capătul opus.Pentru reuşita înrădăcinării butaşilor verzi. alternând cu temperaturi nocturne de aproximativ 15° C. asexuată. Inrădăcinarea are loc cu atât mai uşor cu cat exemplarul mamă sau organul vegetativ din care se recoltează butasul este mai tanar calendaristic şi stadial. pentru a cupnnde în întregime zona de aglomerare a rudimentelor radicelare. Mai aglomerate se găsesc în regiunea mugurilor axilari. de rădăcină şi chiar de frunze. creşterea tulpinii. tratarea artificială a butaşilor cu biostimulalori naturali sau sintetici inlesneste imnultirea prin butaşire a plantelor lemnoase. fapt care duce la scumpirea materialului de plantat. ca şi fotoperioada) este un factor important ca sursă de energie pentru fotosinleză. de regulă. astfel ca lungimea lui variază în limite largi. respectiv drajoni. Inmulţirea vegetativă aplicată pe scară de producţie prezintă unele neajunsuri. Extragerea puieţilor din recipiente se poate face fie în pepiniera (mecanizat). presupune utilizarea unor recipiente sub forma unor tăvi de plastic de dimensiuni 60x40x8 cm în care se amplasează un strat de turbă uscată şi presată (cu înălţimea de circa l cm) în care sunt amplasate sub o formă regulată 96 de orificii (la distanţe de 5x5 cm) pentru semănarea seminţelor. ulterior. Iniţierea înrădăcinării este stimulată de diferite clase de stimulatori şi regulatori de creştere precum auxinele. poate fi naturală sau provocată. Dacă în primele faze de înrădăcinare şi creştere porţiunea de tulpină rămâne nedetaşată de planta mamă.6 cm lungime şi 3-4 muguri axilari. In răsadniţe sau în cutii plasate în sere. Plantarea butaşilor in câmp se execută toamna sau primăvara. iar după semănare. unde căluşul se dezvolta viguros şi formează mai mulţi muguri adventivi . în condiţii favorabile de umiditate. Prin multiplicarea vegetativă rezultă indivizi genetic identici cu planta donor (mamă. care se formează pe lujeri cu puţin timp înainte de lignificarea lor. Prin folosirea materialului de plantat multiplicat de la aceeaşi clonă se ajunge la culturi forestiere care.. în general. In acest caz.nelignificaţi prezintă avantajul că poate fi extinsa practic la toate speciile foioase şi răsinoase. indispensabil pentru cresterea tulpinii. la baza intenodului. perioada optimă de recoltare este scurtă. sălcioară şi alte specii arborescente). pentru butăşirea în câmp se folosesc maşini speciale de plantat butaşi. de preferinţa nu mult timp înainte de butaşire. pentru a se asigura materiale cu însuşiri biologice superioare şi cu identitate genetică cunoscută se înfiinţează culturi specializate pentru butaşi (culturi de plante mamă).Butaşii de foioase se sădesc obişnuit într-un strat gros de 10-15cm alcătuit din nisip curat sau amestecai în proporţie egală cu turba. deficitul substanţelor nutritive.25 cm grosime. inhibarea mugurilor laterali. Procesul de restituţie la butaşii de tulpină sau de rădăcina este supus fenomenului de polaritate. formaţi pe tulpini sau rădăcini. fără să fi ajuns la lignificare. motiv pentru care lujerul butaşului se obţine prin smulgere de pe ramura purtătoare. Lujerii folosiţi la confecţionarea butaşilor se recoltează toamna după căderea frunzelor sau primăvara până la intrarea in vegetaţie. care să evite zdrelirea sau strivirea ţesuturilor. Ea poate fi aplicată în orice etapă de dezvoltare a plantei mamă. In mod natural. obişnuit in poziţia verticală. procesul fiind mecanizat. Plantarea butaşilor se execută manual cu plantatorul sau la şanţ. cu atât conţinutul in substanţe nutritive de rezervă este mai bogat şi butasii se înrădăcinează mai viguros. In pepinierele mecanizate se recurge frecvent la scheme de cultură în rânduri grupate.7 m. iar pentru a reduce suprafaţa de transpiraţie se taie jumătate din limbul lor. -la înmulţirea vegetativa se recurge şi in cazul unor specii care nu produc seminţe (plopi euramericani) sau fructifica rar. datorită uniformităţii excesive. _______________________________________ Butasirea cu butasi de tulpina nelignificati Inmulţirea vegetativă din butaşi de vară. conceput recent tot în Finlanda. sunt mult mai expuse la atacuri de dăunători decât culturile obţinute din material heterozigot provenit din seminţe. întotdeauna într-un sol bine mobilizat si afanat pe adâncimea de cel puţin 40 cm. lujerii pot fi recoltaţi numai după ce ţesuturile lor sunt suficient dezvoltate. care se aşează pe un suport de pământ nutriliv de 15 . cea inferioară. De aceea. se degradeaza. glauca şi Abies concolor pierd culoarea caracteristică a acelor prin înmulţirea din sămânţă. capacitatea de butăşire este determinată de factori endogeni şi exogen: în procesul de formare a rădăcinilor adventive şi a lăstarilor la butaşi un rol foarte important îl are balanţa hormonala existenţi in planta donor sau chiar in partea din care se confecţionează butaşul în momentul prelevării. metoda reproducerii vegetative este frecvent aplicată pentru păstrarea unor caractere valoroase ale arborilor sau pentru înmulţirea unor exemplare cu însuşiri deosebite. Intensitatea cu care se manifestă capacitatea de înrădăcinare a butaşilor depinde de natura lor. marcote şi altoaie. ajungând până la 15-20 cm. distanţa între rânduri este de 25. cu perspective tot mai largi de utilizare. condiţiile de vegetaţie şi tehnica de butăşire aplicata. la altele mai grea sau practic imposibilă.La majoritatea speciilor înrădăcinarea butaşilor se realizează uşor şi rapid la temperaturi diurne cuprinse intre 21-27º C. durata de viaţă a acestora fiind de 10-20 de ani. După semănare şi aşezarea în spaţii adăpostite. îngropaţi in nisip umed. In ultima vreme. In soluri foarte bine afânate se poate recurge la plantarea butaşilor prin infigerea lor directă în pământ. Caract calitative princip ale butaşilor lignificaţi sunt lungimea şi grosimea. Ele se umplu cu turbă. care separată de planta mamă şi pusă în condiţii favorabile se înrădăcinează si dezvoltă un nou organism. In general. în spaţiile adăpostite unde se instalează culturile trebuie asigurate condiţii speciale de mediu. cunoscuta si sub denumirea de restitutie. La răşinoase butaşii se confecţionează numai din vârful lujerilor. Pentru butăşiri in câmp se folosesc butaşi lignificaţi cu lungimea 20-30 cm in raport cu textura şi gradul de afănare a solului. mediul de înrădăcinar se pregăteşte la bază dintrun amestec de turbă şi pământ de ţelină în proporţie de2:1. aceştia putând fi de tulpină. astfel că sub raport genetic înmulţirea vegetativă este o multiplicare asigurată prin mitoză. De exemplu. se sădesc în sere sau răsadniţe. aproape fară excepţie.Frunzele din partea superioară a butaşului se păstrează pentru a completa. rădacină şi chiar frunză. Avantajele multiplicării vegetative: -regenerarea vegetativă nu este legată de formarea unor organe speciale de reproducere. distanţa de plantare este redusa.Pentru butaşii de răşinoase. Căluşul reprezintă un ţesut nou ce se formează pe seama substanţelor de rezervă pentru cicatrizarea secţiunilor. fiind constituite din mai multe celule tronconice (pereţii interiori fiind prevăzuţi cu nervuri longitudinale pentru evitarea spiralării rădăcinilor) unite într-un bloc de formă paralelipipedică. cu puţin timp înainte de plantare. Picea pungens var.4 . iar după semănarea seminţelor (1-2 seminţe în fiecare celulă) recipientele se aşează pe tăvi în spaţii adăpostite. La speciile repede crescătoare (plopi euramericam) distanţa duitre rânduri este de 1. ajungând la circa 5 cm în diametru şi până la 10 cm în înălţime.pt a obţine butaşi cu călcâi. pres utiliz unor recipiente din turbă presată şi uscată. iar totalitatea lor alcătuieşte o colna. Citochininele sunt implicate in cersterea si diferentierea celulelor iar giberelinele stimuleaza cu deosebire alungirea tulpinelor. Butaşii reprezintă fragmente de organe vegetative detaşate de pe planta mamă. In timpul iernii. liliac. Butaşii rezultaţi din lujerii recoltaţi prea devreme putrezesc în condiţii de umiditate şi căldură. Numărul celulelor dintr-un bloc variază de la 6 la 135 (cu volume cuprinse între 1300 si 13 cm3). La început apare ca un ţesut parenchimatic. Se înregistrează diferente in ceea ce priveşte capacitatea de înrădăcinare a butaşilor confecţionaţi din diferite părţi ale lujerului. In raport cu starea fiziologică a părţilor de plantă din care se confecţionează. secţiunea se executa cu 1-2cm deasupra unui mugure axilar. mai ales dacă se folosesc substanţe stimulatoare pentru iniţierea inradacininarii. La înfiinţarea plantajelor de clone pentru producţia de seminţe ameliorate se recurge mai frecvent la inmultirea vegetativa prin altoire -majoritatea formelor decorative ale speciilor lemnoase nu pot fi transmise descendenţilor decât prin restituţie. cap de clonă sau ortet). astfel încât se obţin 96 de puieţi cu bal de material (turbă) de formă paralelipipedică (5x5x8 cm). singurii generatori de rădăcini. sub forma unor pastile cilindrice (îmbrăcate într-o plasă de tifon care rezistă la degradare 6-12 luni) cu diametrul de circa 2 cm. aceasta poartă denumirea de marcota. cele mai multe rădăcini pornesc din aşa-numitele rudimente radicelare (începuturi sau primordii de rădăcini). La capatul superior al butaşului. La această categorie de butaşi rădăcinile pornesc şi se formează din calus dar mai ales din rudimente radicelare. _______________________________________ Butasirea cu butaşi de tulpină lignificati La butaşii lignificaţi. Baza lujerilor se detaşează de ramura purtătoare cu o bucată de lemn. Biostimulatori cei mai activi in procesul de înrădăcinare a butaşilor sunt acizii beta-indolili acetic. Substratul de înrădăcinare influenţează nu numai procentul de butaşi înrădăcinaţi. specie. In general. varsta şi stadialitatea plantei mamă sau a organului vegetativ de la care provin. descendenţele regenerate vegetativ moştenesc mai fidel însuşirile individuale ale arborilor de la care provin. -nelignificati sau de vară (recoltaţi în plin sezon de vegetaţie).Auxinele influenţeaza formarea rădăcinilor. cu scopul de a păstra mugurele terminal. care. De aceea. peste care se pune praf din cărbune de lemn.Distanţa de sădire a butaşilor este de 410cm pe rând si intre rânduri. conceput în Finlanda. indiferent de specie. în totalitatea ei cât şi fragmente din ea. în care se sădesc butaşii.Prin utilizarea de instalaţii perfecţionate de udare se asigură în permanenţă o umiditate relativă a atmosferei în spaţii protejate 95-100%. sălciile (cu excepţia celei căpreşti). Ca şi la butaşii lignificaţi. Extragerea puieţilor cu balul (calupul) de turbă se face prin tăierea stratului de turbă pe două direcţii perpendiculare (respectiv paralele cu laturile tăvii de plastic). in partea superioară a internodului. Butaşul reprezintă o porţiune oarecare de tulpină. Procedeul Vapo. Este esenţial pentru înrădăcinare ca butaşii să-şi păstreze turgescenţa. materialul biologic de reproducere reprezentat din butaşi. Butaşii lignificaţi confecţionaţi din partea bazală a lujerilor au procente mai mari de prindere.40 cm şi între butaşi pe rând de 10 . in care ventilarea şi controlul umidilăţii şi temperaturii se realizeaza automat în incinta de butasire. se pare că radiaţiile de la sfârşitul spectrului (portocaliu-roşu) favorizează înrădăcinarea butaşilor mai mult decât zona albastră . Recipientele Paperpot sunt confecţionate din hârtie specială. folosind această categorie de butaşi se multiplică uşor pe scară de producţie direct in câmpul de cultură al pepinierei. beta-indolilbutilic. clonele de plopi euramericani regenerate repetat prin butăşire pierd vigoarea de creştere. Secţionarea butaşului la bază printr-o tăietură netedă reduce capacitatea de formare a căluşului şi a rădăcinilor. prin umectare turba îşi măreşte volumul. în strat de 6-8 cm grosime. La sfârşitul ciclului de producţie. Procedeul Jiffy.

Marcotajul prin aplecare este folosit la speciile arbustive ornamentale care au rămuri lungi si flexibile. pt evitarea formarii pivotului f dezvoltat se recomanda ca retezarea lui sa se faca inafara sezonului de vegetatie. salcâm). ciuperci. in seră sau teren deschis. Temp ridicate din timpul variii insotite de lipsa de precipitatii duce la seceta cand evaporatia apei e mai mare decat capacitatea de absorbtie din sol a puietilor. accelerarea diviziunii celulare având loc prin intensificarea procesului de respiraţie. Aceste lucrari se aplica puietilor ornamentali. Necesita repicaj puietii de rasinoase obtinuti in solarii. ______________________________________ 18…Altoirea Partea I 19…Altoirea ParteaII . Taierile in vas constau in: ramurile de ord I dupa ce au atins o lungime considerabila li se reteaza varful pana la 1/3 din lungime. pe tulpina portaitoiului la 8-10 cm deasupra coletului se execută o incizie longitudinală. pentru a şti care este partea lor morfologic superioară. crescând in schimb rata de deshidratare a celulelor. Butaşii se confecţionează toamna târziu. inghetul si dezghetul determina desosarea puietilor.dar si cei obt din butasi nelignificati in spatii adapostite unde sa asigurat inradacinarea. _____________________________________ Bazele biologice ale multiplicării prin altoire Dintre metodele de multiplicare vegetativa. globuloase sau piramidale. ramurile de pe care se desprind mugurii se recoltează în ziua altoirii. In vederea introducerii ochiului sub coaja portaltoiului. o metodă importanta de realizare a unor copii vegetative din exemplare valoroase sub raportul obiectivelor urmărite pnn strategia de ameliorare a arborilor speciilor forestiere. Marcotajul clasic presupune îngroparea parţială sau totală în sol la adâncimea de 15-18 cm a ramurilor (marcotelor) unei plante mamă. lăsând afară circa l cm din capatul superior. Altoirea in tringulatie se executa primăvara înainte de pornirea vegetaţiei. Siguranţa concreşterii este sporită atunci când este asigurată o diferenţă însemnată a concentraţiei sucului celular in favoarea altoiului. Capătul retezat al portaltoiului se despică în sens diametral pe ax pe o adâncime de 4-5 cm. La capătul portaltoiului retezat se executa longitudinal o scobitură triedrica de 2-5 cm lungime. portaltoiul se retează la înălţimea dorită iar tăietura se netezeşte. Uneori. Marcotajul chinezesc este mult mai eficient decât celelalte procedee de marcotaj prin aplecare. Altoirea in ochi crescând se execută după ce seva a început să circule.insa in practica nu se recurge la aceasta. apare o ofilire a acestora. cu scopul formării căluşului şi a mugurilor adventivi. altoirea cu lujeri detaşaţi şi altoirea cu mugure detaşat. călin. cu ceva mai jos de nivelul acestuia. De asemenea. butasii introducându-se vertical în stratul de nisip. coroana sa inceapa de la 80-90 cm fata de sol. care contine seminte de buruieni nedistruse. si a vegetatiei nedorite. se foloseşte în cazul unor portaltoi mai vârstnici uniţi si cu grosimea mult mai mare decât a altoiului. Distanta de introducere a cazmalei in sol fata de puieti e de 15 cm. Efectuarea operaţiei de altoit într-un timp scurt. pt a regla unghiul de insertie.). Marcotajul şerpuitor (sau in serpentină). ca şi conservarea forrmelor pletoase. Butaşii de rădăcina mai scurţi pot fi incorporaţi în sol la adâncimea de 5-6 cm. folosite pe scara largă in arhitectura spaţiilor verzi. subst nutritive daca nu sunt combatute. Pentru a stimula formarea rădăcinilor. dar si cu rezultate mai slabe.Dezgroparea rădăcinilor începe de la colet. Restituţia la butaşii de rădăcina se obţine totdeauna mai uşor in răsadnite. Epoca de executare a repicajului este dupa intrarea in repausul vegetativ(toamna) si inainte de intrare in vegetatie(primavara). glauca. Lucrari de formare a tulpinii. Are avantajul ca suprafata rănilor deschise e mai mica. în vederea altoirii sub coajă. despicătură. paltin. In spatiile adapostite se altoieste exemplarul cu altoia datorita. Tehnica de altoire este extrem de importantă în realizarea sudurii "mire altoi şi portaltoi. şerpuitor sau în serpentină şi chinezesc. Vârful rămas afară se palisează de un tutore. In cazul cvercineelor este recomandabil ca semanarea sa se faca cu ghinda preincoltita la care se reteaza varful radicelului. Buruienile instalate consuma apa. Totodată. Actiunile nefavorabile se inreg la puietii de 1cm. de la 4 la 32° C. sub formă de butaş cu 2-3 muguri. Influenţe însemnate asupra concreşterii partenerilor exercita condiţiile de temperatură. astfel puietii se scot usor din sol fara sa se vateme. Desfundarea este de dorit sa fie adanca. Totuşi.iar dupa prindere se transplanteza in campul deschis. _______________________________________ Metode de altoire si tehnica de execuţie In practica mondiala se cunosc astăzi peste 200 de. pentru a forma un pinten pe care se va sprijini capătul inferior al altoiului. In timpul verii. Umiditatea aerului sub punctul de saturaţie inhibă formarea calusului. aplicând tehnica folosit la butasii lignificati. Seceta solului poate aparea si atunci cand apa e suficienta dar s-a administarat cant mari de ingrasaminte minerale. umiditate şi oxigenare din timpul şi imediat după altoire. cu diametrul de cel mult 8-15 mm şi numai atunci când ambii parteneri au aceeaşi grosime. pe suprafaţa secţiunilor oblice se execută în plus o limbă (la altoi) si un lăcaş (la portaltoi).40 m in cazul plantajelor de seminte. crusta solului. In cazul altoirilor de tipul heterogrefa (parteneri aparţinând unor specii sau chiar genuri diferite). In cazul coroanelor se urmareste ca la rasinoase dist intre verticile sa fie de 30-50cm. impiedica schimbul de gaze dintre sol si atmosfera. La speciile de rasinoase care nu au nevoie de un spatiu de nutritie prea mare distanta dintre puieti este de 5 cm. modificând baza ereditară. De aceea pentru reglarea cresterii se practica tutorarea acestor ramuri. de a forma muguri adventivi şi de a dezvolta din ei rădăcini şi tulpini. metode de altoire. lăstarii. Cele mai bune rezultate se obţin prin marcotarca unor lăstari tineri de 1-2 ani. se fasonează la bază sub formă de pană simplă care se suprapune peste tăietura făcută pe portaltoi. iar la foioase dist dintre ramurile de schelet sa fie de 20-40cm. in practica se recurge la repicajul cu plantatorul si repicajul la sant. la speciile forestiere este frecvent fenomenul de respingere a grefei ca urmare a incompatibilităţii între parteneri. Există o variantă perfecţionată de altoire in copulaţie. Dacă provin de la indivizi diferiti dar de la aceeaşi specie operaţia se numeşte homogrefa iar dacă aparţin la specii sau genuri diferite este o heterogrefa. Pentru altoirea speciilor lemnoase. pentru a uşura dezlipirea cojii şi introducerea ochiului. muşuroiul se înlătură şi marcotele înrădăcinate se taie de la nivelul cioatei. care conduce la apartitia ramiicatiei. altoirea este demult cunoscută şi larg explicata in pomicultura. in prealabil. fag. _______________________________________ 24…Ingrijirea culturilor din pepiniere Part I Daunatorii culturilor din pepiniere culturile din pepiniere sunt expuse la actiuni favorabile dar si nefavorabile a factorilor de mediu. Temperatura optimă diferă de la specie la specie.dupa aceste grupe randuri se lasa o suprafata mai mare libera de 50cm pt rotile utilajelor folosite. portaltoiul la locul de grefare a altoiului trebuind să fie de 8-12 mm grosime. Cele mai frecvent utilizate in sectorul silvic se pot grupa dupa unele particularităţi comune in 3 categorii: altoirea prin apropiere (alipire). In cazul tehnologiei solarrepicaj se adopta de 20-25cm. Acest procedeu de altoire poate fi aplicat primăvara înainte sau după pornirea vegetaţiei. când ambii parteneri sunt tineri din punct de vedere stadial. Acest sistem de înmulţire se deosebeşte de marcotajul prin musuroire prin aceea că ramurile in loc să rămână în poziţia iniţială. Daunatori biotici: buruieni. Rezultate bune s-au obţinut de asemenea prin altoiri de Pinus cembra pe P. portaltoiul in vârstă de 2-3 ani trebuie să aibă diametrul de 6-8 mm. La cvercinee. precum şi îndemânarea (arta) operatorului. cu asigurarea continuităţii ţesuturilor cu aceeaşi structură anatomo-morfologică. Gerurile puternice din timpul iernii. în nisip reavăn. reduce cantitatea de lumina. apoi dupa ce aceste ramuri de ord 2 au crescut se poate aplica din nou o retezare a varfului. marcotajul merită să fie aplicat deoarece prezintă avantajul că oferă. in mod analog se execută tăietura şi la baza butaşului altoi. de care trebuie si se ţină seama cănd butaşii se plantează în poziţie verticala sau oblică. Aceştia pot fi asiguraţi în număr mare. înrădăcinarea marcotelor poate fi stimulată prin vătămarea mecanică a ramurilor înainte de îngropare. viguroase pt a rezista mai bine pe solurile inundabile din lunci. Portaltoiul se scurtează printr-o tăietură oblică la nivelul şi în partea opusă unui mugure. altoiul se detaşează de planta mamă printr-o tăietură practicată sub punctul de sudură. Pe partea opusă mugurelui de la bază. pe porţiunea îngropată a ramurii se execută o incizie longitudinală sau mai multe incizii inelare. Ingheturile tarzii si timpurii produc de asemenea paguba in randul puietilor. pe tulpina acestuia din urmă se execută două incizii sub forma literei T. care exista in imediata vecinatate a pepinierei. De aceea. având ca rol principal fotosinteza şi sinteza substanţelor organice. cea transversală de 5-10 mm şi cea longitudinală de 3-4 cm. procentul de prindere variind foarte mult. pt realizarea de coroane elagat-rarite trebuie sa se intervina cu lucrari care sa tina seama de legile de crestere a speciei. Este esenţial în concreşterca partenerilor ca polaritatea altoiului să coincidă cu cea a port altoiului. se cicatrizează uşor şi altoiul se sudeaza mai bine. in timpul deplasarii agregatului. >>Altoirea in fanta laterala este procedeul frecvent aplicat la răşinoase cultivate in câmp. Se face repicaj si la puietii ornamentali folositi in spatii verzi. In faza tineretii aalungirea sustinuta se realizeaza in treimea superioara atat a tulpinii cat si a ramurilor. pe porţiunea acoperită cu pământ se formeaza rădăcini adventive. Nu se recomandă când portaltoiul depăşeşte in grosime 7-8 cm. se muşuroiesc treptat până la înălţimea de 20-30 cm. in cazul executiei mecanizate pt intretinerea solului se adopta scheme de benzi 5-6randuri in benzi . salcie. In toate sistemele şi procedeele de altoire folosite este deosebit de important ca ţesuturile identice din altoi şi portaltoi să se apropie cât mai strâns posibil. Altoirea în despicătură partea I se execută cu puţin înainte de pornirea vegetaţiei. >>Altoirea in copulatie poate fi executată la port altoi tineri. care diferă de precedenta prin aceea că. De asemenea. horticultura şi nu in ultimul rând. In primul sezon de vegetatie dupa repicare se inregistreaza cresteri foarte reduse. ______________________________________ 22…Repicajul Partea I Imp. anin negru pe anin alb şi invers. uşor de aplicat. Frecvent se recomanda ca in timpul ciclului de productie sa se aplice taieri la nivelul radacinii obtinand astefl un sist radicelar bogat cu volum redus. iar cu ocazia detaşării lor de planta-mamă se vopsesc capetele dinspre tulpină. puieţi bine dezvoltaţi cu rădăcini bogate. în poziţie orizontala. realizarea secţiunilor necesare (pe altoi şi portaltoi) netede şi printr-o singură manevră a briceagului de altoit cu lamă bine ascuţită conferă şanse ridicate de concreştere. La locul ales pentru altoire se practică o tăietură lungă de 4-5 cm prin care se desprinde coaja de liber şi spre baza un strat de lemn. Atunci când cei doi parteneri apartin aceluiaşi individ se vorbeşte de aşa-zisa autogrefa. Taierile in vas se recomanda la cvercinee si la foioase precum Pam si Ci. Prin urmare. în general. Umiditatea trebuie sa fie mare. triangulaţie. la baza lăstarilor. Pentru altoire se folosesc muguri de pe ramuri crescute in anul precedent. Pe linia tăieturii. >>Altoirea sub coajă. _______________________________________ 20…Altoirea ParteaIII Metode de altoire si tehnica de execuţie Altoirea în despicătură partea 2-a >>Altoirea in triangulatie e procedeul potrivit pt portaltoii mai groşi. care pot fi folosiţi adeseori direct în plantaţii. Pt unele specii arbustive decorative (liliac. După îmbinare.Butaşii au lungimi de 5-10 cm şi se confecţionează din rădăcini secundare. In acest mod se obţine materialul de plantat necesar înfiinţării plantajelor de clone şi se conservă o serie de caractere specifice plantelor lemnoase decorative. in silvicultură se utilizează de regulă portaltoaie tinere obţinute din sământa. Partea de organ vegetativ care după concreşterea cu portaltoiului formeaza principalele organe aeriene ale noului organism. In această despicătură se introduc de o parte şi de alta două altoaie-butasi. pot provoca inghetarea semintelor. deoarece la rădăcini se manifesta fenomenul polarităţii.deoareca datorita inghetului si dezghetului se produce desosarea si daca primavara nu se intervine pt a se acoperi rad dezgolite. pe partea opusă tăieturii. Este recomandabila repicarea de primavara. La altoirea unor specii cu muguri mari se recomandă tăietura in cruce pentru a da posibilitatea aşezării ochiului la intersecţia inciziilor. In cazul plantajului de clone este de dorit ca dimensiunile sa fie reduse. fasonate la bază sub formă de pană. alcătuind materialul apt de plantat. Desimea culturilor optima la rasarirea plantulelor datorita cesterii puietilor spatiul de nutritie devine insuficient si ca urmare ar trebui sa se recurga la rarire. Dimpotrivă. sunt aduse prin aplecare în poziţie orizontală. Altoirea constă in operatia de imbibare (grefare) artificială a unei fracţiuni detaşate de pe planta-mamă cu o alta planta care poseda rădăcini. provocând lastarirea plantei-mamâ prin recepare. in cazul semenaturilor de toamna. Crusta solului apare in urma unor precipitatii abundente care nu poate absorbi atat de repede apa si rezultand crusta carte impiedica rasarirea. scumpie. oculaţia poate fi de primăvară sau in ochi crescând şi de vară sau în ochi dormind. Partenerul stadial bătrân va influenţa baza ereditară a partenerului tânăr. aplicabil la plantele cu ramuri foarte lungi. Palamida poate sa produca intr-un sezon de vegetatie un numar mare de seminte de ordinul zecilor de milioane. Se introduce apoi pana altoiului in lăcaşul facut sub coaja porlaltoiului. Altoirea prin apropiere laterală (alipire) presupune alipirea a două ramuri sau două tulpini de puieţi după ce. Altoirea cu ramură detasata are numeroase procedee şi variante de aplicare (copulaţie. Temp optima din spatiile adapostite trebuie sa fie de 21-27ºC iar cea nocturna sa alterneze. in silvicultura. După prindere. Schema de repicat reglementeaza distantele dintre puiti pe rand si dist dintre randuri. Cu cat unghiul de insertie al ramurii pe tulpina este mai mic cu atat cresterea este mai intensa. se leagă strâns cu rafie şi se unge cu mastic atât in locul altoirii cât şi capetele altoiului şi portalioiului. se leagă şi se unge cu mastic (ceară de altoit). cum ar fi: larice japonez pe larice european. care vor determina intensificarea producerii de organe fructifere. Altoiul. cu ajutorul unui brazadar. In cazul puietilor utilizati in plantaje de clone si cei ornamentali se formeaza exemplare cu trunchi scurt si coroana de diferite forme. Coaja portaltoiului de sub secţiune se dezlipeşte cu o pană de lemn. Executarea repicajului In vederea executarii repicajului unitatea de cultura este supusa la lucrari de pregatire a solului. când seva circulă şi permite dezlipirea cojii. in scopul concreşterii lor şi formarii unui singur organism. să se afle un mugure axilar. lăstarii porniţi din muguri altoiţi nu ajung până toamna să se lignifice suficient. până în toamna primului an. se execută frecvent si cu rezultate bune altoiri de tipul homogrefelor (parteneri aparţinând aceleiaşi specii). De multe ori in cazul semanaturilor in camp datorita desimii mari a culturilor multi puieti nu intrunesc cond impuse de stas pt a fi apti de plantat. chiar dacă nu există incompatibilitate între parteneri. placaj lateral). Seceta solului apare cand provizia apei din sol e apropiata de coef de ofilire. procedeul de altoire in ochi crescând poate fi aplicat cu succes la specii forestiere repede crescătoare (plop. ramurile sunt forţate să formeze rădăcini şi tulpini pe toată lungimea îngropată şi nu numai la bază ca în cazul marcotajului prin musuroire. Sunt semnalate insă şi unele rezultate promiţătoare. şi ca urmare. Aceasta crusta trebuie inlaturata prin lucrari specifice. cu grosimi de 1-2 cm. Tulpinile rezultate se individualizează cu fragmente din marcota înrădăcinată şi alcătuiesc materialul de plantat. din care lăstarii pornesc abia în primăvara anului următor. un număr mare de marcote. Marcotajul prin musuroire presupune cultivarea plantelor mamă în secţii speciale ale pepinierelor (marcotiere) la distanţe convenabile şi receparea lor când au dezvoltarea necesară. in acest scop se aleg plante-mamă cât mai tinere din punct de vedere calendaristic şi stadial. fire de bumbac sau material plastic. rezultate slabe s-au obţinut la foioase la cvercinee. cresc luxuriant. succesul altoirii este condiţionat de fenomenul polarităţii. confecţionat la răşinoase din vârful ramurii. la reuşita altoirii contribuie suprapunerea perfectă a suprafeţelor de contact între parteneri.Butăsirea cu butaşi de rădăcina Această metodă de înmulţire vegetativă se bazează pe capacitatea radacinilor. Se plantează in poziţie verticala sau oblică. La altoiri de tip homogrefă reuşita variază semnificativ în raport cu specia. Dimensionarea lungimii se poate realiza si prin retezarea ramurii pana la 2/3 din lungimea ei. Este bine ca tăietura longitudinală să treacă puţin deasupra celei transversale. La rasinoase se realizeaza in mod natural coroane elagat-rarite. deoarece nu asigură producţii mari de puieţi şi nu permite mecanizarea lucrărilor. lemn câinesc. In cazul in care se repica puieti de talie mica nu ests bine sa se faca toamna. Puietii de Sa sau Pl necesita taieri de formare a unor tulpini ingrosate la baza. )______________________________________ 23… Repicajul Partea II Lucrari speciale de formare a puietiulor in sectia repicaj se executa asupra radacini tulpinii si coroanei. Mecanizarea nu se face pana langa tulpinile puietilor ci se lasa o banda de protectie de 5cm intr-o parte si-n alta de tulpina. după încetarea creşterii (care la rădăcină durează mai mult decât la tulpină) sau primăvara cât mai devreme posibil. Ofilirea poate avea loc ca urmare a seectei atmosferice. La răşinoase altoirile se efectuează de regulă in condiţii controlate de mediu (sere) pe portaltoi crescuţi in vase de vegetaţie. 21…Marcotajul diferă de butăşire prin faptul că lujerii sau lăstarii incorporaţi în sol nu se detaşează de planta mamă în timpul înrădăcinării. precipitatiile. se numeşte altoi sau epibiot. De altfel. După epoca in care se execută. în silvicultură. când coaja portaloiului se dezlipeşte uşor. In verderea instalarii culturilor se recurge la pregatirea solului cat mai buna prin care se urmareste eliminarea buruienilor. folosindu-se muguri formaţi in cursul aceleiaşi veri. care va duce la o coroana cu aparat foliar bogat si sanatos. si necesitatea repicajului Randamentul in exploatare al unei pepiniere se apreciaza prin nr de puieti apti de plantat la incheierea ciclului de prod pe unitatea de suprafata. In practică se aplică frecvent marcotajul clasic prin muşuroire şi prin aplecare. Altoirea în ochi dormind se executa frecvent în luna august.se pierde intreaga cultura. Daunatori abiotici: temperatura. Retezarea se face manula utilizand o cazma cu lama dreapta. In vederea altoirii. La locul de grefare a altoiului. după care cele două secţiuni egale se suprapun pentru sudura. Acest procedeu de altoire se execută primăvara. Până toamna. Executia repicajului se poate face si mecanizat cu masina de repicat care realizeaza santuri in care se vor ingropa radacinile puietilor. Reinstalarea are loc pe seama vegetatiei erbacee. insecte. se leagă cu bumbac parafinat sau rafie şi se unge cu mastic. La puietii destinati impaduririi nu se aplica taieri de formare a tulpinii. In toate sistemele de altoire concresterea partenerilor este cu atât mai uşoară cu cât partenerii utilizaţi sunt mai apropiaţi sub raport sistematic. bacterii. pentru a se încadra perfect in scobitura portaltoiului. Marcotajul prin aplecare se poate executa in trei variante: simplu. Cioatele se acoperă cu pământ pentru a înlesni lăstărirea. Când altoiul şi portaltoiul sunt stadial maturi nu exişta urmări care să modifice ereditatea.20-1. In cazul altoirilor de secii rasinoase se recurge la repicaj. După căderea frunzelor. altoirea este un mijloc de înmulţire şi in acelaşi timp. In spatele brazdarului exista un tavalug care preseaza pamantul langa radacina. viticultură. strobus. dupa distrugerea lor in cultura de puieti. permite ca prin îndoirea repetată să se obţină mai multe porţiuni îngropate şi neîngropate. >>Altoirea laterala in placaj e indicată la specii ruşinoase. Se are în vedere ca la altoi. Temperaturile f ridicate din sez de vegetatiei determina arsura la colet a puietilor. Pentru păstrare (când este cazul) butaşii se ţin la adăpost. Reuşita altoirii este influenţată de numeroşi factori de ordin biologic şi tehnic. pe seama gunoiului de grajd. coaja împreună cu liberul se desprinde de lemn şi sub ea se introduce baza altoiului fasonată in formă de pană. La marcotajul prin aplecare. La foioase altoirile se execută in câmp în condiţii naturale de mediu. situate aproape de suprafaţa solului. Baza butaşului-altoi capătă prin tăieturi forma piramidal-triunghiulară de marime potrivita. iar pentru a evita pătrunderea apei şi aerului la suprafeţele de contact tăieturile se ung cu mastic. obligatoriu la lucrarile de baza. pentru a forma rădăcini şi tulpini. Cand se procedeaza la o multiplicare generativa la speciile adapostite este necesar o a doua operatie de transplantare dintr-o unitate de cultura in alta amenajata in spatiul deschis al pepinierei in vederea asigurarii spatiului necesar de nutritie. Marcotajul simplu presupune îngroparea ramurii pe treimea mijlocie din lungimea ei. Altoiul se confecţionează dintr-o ramura de un an. indiferent de condiţiile de mediu din timpul altoirii. Pentru oculaţie. Este o metodă puţin folosită în silvicultură. După îmbinare. zona de altoire se leagă cu rafie. si sub un unghi de 45º. dar cu deosebire a ţesuturilor cambiale (generatoare) ale altoiului cu portaltoiul. la ambii parteneri s-a înlăturat scoarţa si un strat de lemn pe porţiunea de sudură. uşor curbată la partea superioară. si cand puietii sunt in stare de plantula. In cazul rasinoaselor atat pt puietii de talie mica cat si pt cei de talie semimijlocie se recomanda ca toaletarea radacinilor sa se faca tot toamna. In cazul unor terenuri in care exista pericolul stagnarii maselor de aer rece la inaltimi reduse deasupra solului este recomandabil ca inaltimea sa se mareasca la 1. si celor din plantatiile de clone. formând un lăcaş in care să poata fi executată altoirea. Oxigenul este necesar pentru producerea ţesuturilor de calus. la sp de rasinoase cu cresteri reduse dist dintre puieti e de 6 cm. se face o tăietură piezişă de 4-5 ori mai lungă decât grosimea altoiului. fiziologic unitar. aparţinând speciilor care drajonează uşor. Buruienile revin. iar dintre răşinoase la molid. La semanat se urmareste ca desimea sa fie optima in toate fazele de crestere. >> Altoirea cu mugure detaşat (in ochi) este procedeul care foloseşte drept altoi un mugure (ochi) detaşat de ramura purtătoare cu o placă de coajă şi puţin lemn. între ei apar influenţe reciproce şi in acest caz componentul mai puternic va imprima caracterele sale celui mai slab. de pe fiecare ramură. pe măsură ce cresc. Particularitatea metodet consta in faptul că la formarea noului organism participa doi parteneri. măceş etc. Partenerul ce după altoire formează suportul de rădăcini care asigură fixarea în sol şi nutriţia minerală se numeşte portaltoi (hipobiot). mai mulţi puieţt înrădăcinaţi. se execută pe lujerul terminal al portaltoiului sau la 10-12 cm deasupra coletului. întrucât permite să se obţină. iar la speciile de rasinoase repede crescatoare (pin strob) distanta dintre puieti e de 7 cm. Aşa este cazul transmiterii la descendenţi a culorii argintii a acelor de Abies concolor şi Picea pungens var. care se pierd prin multiplicare generativa. care după îmbinare permite nu numai o suprapunere perfectă a zonelor generatoare ci si o stabilitate mai bună a butaşului >>Altoirea în despicătură este un procedeu simplu. dar în general producţia de calus creşte direct proporţional cu temperatura.

P-provizia momentana de apa a solului. apa din precititatii se infiltreaza treptat. In cazul acestor specii trebuie umbrire pe intreaga per a cicluluide productie. care se batatoreste dupa care se aseaza un alt rand de manunchiuri de puieti. Recoltarea de toamna e necesara cand tereneul trebuie eliberat pt infiintarea noii culturi in toamna respectiva. cerintele ecologice ale sp luate in considerare sa fie cat mai deplin satisfacute de conditiile pedoclimatice ale terenurilor de impadurit. Irigari nu se fac in per pranzului. S-a ajuns la peste 300 subst fitocide. Regenerarea nu e in toate situatiile realizata in totalitate pe cale artificiala. astfel deosebim regenerarea mixta. Pt a preveni vatamarea radacinilor puietilor se lasa cate o banda de protectie de 5 cm de o parte si de alta a randului. La exploatabilitate se obtine lemn de mari dimensiuni valorificabil ca lemn de furnir prin debitare.b)refaceri-vizeaza arborete necoresp sub rap economic. Perioada de regenerare pe cale artificiala dureaza la cvercinee 3-4 ani. Productia totala de puieti apti de plantat se obtine imnultind nr de puieti apti de plantat la m de rand cu numarul de randuri de la nivelul suprafetei cu aceeasi specie. Pentru a nu vatama semintele in cazul prasilei oarbe se recomanda la semanare sa se utilizeze si seminte de plante agricole care rasar repede si marcheaza randul. Impaduririle propriuzise si reimpaduririle sunt metodele de instalare cele mai rapide a unui arboret. Primul principiu vizeaza alegerea speciei a. 2. moderat toxice-verde. Ca regula plivitul se realizeaza dupa prasit. ca lemn de cherestea. Prasila se executa numai intre randurile de puieti. 30. De aceea toamna se recomanda o desfundare adanaca a solului pentru a inmagazina o cant cat mai mare de apa. La repicaj se face o sortare a materialului de repicat si se asigura un spatiu optim de nutritie. In multe situatii se aplica o prasila oarba cu rol de afanare a solului si distrugerea crustei chiar daca nu si-a facut aparitia buruienile. pe ambalaj se precizeaza culoarea in fucntie de grad de toxicitate: erbicide extrem toxice=banda neagra. ce inteleneste solul. Ca regula trebuie sa se reinstaleze arborete cu o structura compozitionala corespunzatoare. In cazul padurilor virgine schimbarea de generatie are loc cu continuitate. La noi clasificarea fitocidelorm s-a facut de specialistul Niculae Sarpe. Metode de irigare -prin revarsare. Pe langa arboretele derivate putem avea substituiri care tehnologic se identifica cu refacerile. Daca aplicarea se face postemergent se solubilizeaza substanta si se aplica prin stropire asupra organelor aeriene. Si in padurile cultivate se realizeaza regenerarea.greutatea volumetrica a solului C-capacit de camp pt apa solului. Instalarea vegetatiei forestiere sub forma de perdele pentru ameliorarea climatului. P nu trebuie sa ajunga la plafonul critic cand plantele resimt lipsa de apa. Pt administrarea apei suplimantare trebuie sa existe o sursa de apa in apropiere. Erbicide de contact anorganice: sulfatul de potasiu. Peretele dinspre sud a santului se taluzeaza la 45º si pe acest perete se aseaza un prim rand de mancunchiuri de puieti peste care se pune un strat de pamant de 10cm. Caracterul acestei lucrari este de reconstructie ecologica. ______________________________________ Se recurge la puieti. Odata cu inchiderea masivului ecosistemele au tendinta de maximizare a functionalitatii si de amplificare a legaturilor si intensificare a acestor legaturi intre diferite componente ale ecosistemului. –prin aspersiune. remanenta=intervalul in care se face simtit efectul toxic inafara sez de veget. In cazul in care se doreste sa se infiinteze ecosistem cu rol de protectie se va adopt amestecul de specii.albastra. Ordinea de prezentare evidentiaza si imp aplicarii lor in practica.St pedunculat)se recomanda utilizarea sortimentului de talie mijlocie. -prin picurare. Pentru a preveni competitia dintre specii la realizarea amestecurilor se va recurge la biogrupe. In cazul arboretelor dezechilibrate sub rap ecologic ca cele in care se manifesta feomenul de uscare anormala a arborilor. Impaduriri partiale-in viitorul ecosistem se promoveaza speciile din vegetatia anterioara. In urma observatiilor si masuratorilor se stabileste numarul de puieti apti la m/rand.se obt puieti din butasi lignificati pt clonele de plop. triozoli. Scosul poate fi facut manual sau mecanizat. Nu trebuie sa pliseasca mulcirea in cazul pepinierelor din campie cand caderea zapezii poate sa intarzie si se poate produce digerarea semintelor. Dupa epoca de administrare: erbicide preemergente se aplica inaintea de aparitia buruienilor si postemergente se aplica dupa aparitia buruienilor.trestie. H-gros sol umezit prin irigare Gv. a speciilor locale din vegetatia lemnoasa. Perioada de regenerare ajunge la circa 10ani in cazul interventiilor in doua reprize si circa 15 ani in cazul interventiei in 3 reprize.se urmareste refacerea tipului natural fundamental de padure. la pepinierele mici din zona de munte. Instalarea presupune niste tehnologii simplificate.daca apar goluri in arboret. In situatii in care trebuie sa se utilizeze puiti cu radacini protejate cand este vorba de campul deschis al pepinierei scosul se executa cu cazmale cilindrice sau dreptunghiulare. -sunt necorespunzataore economic. iar apoi se dizloca balul de pamant din parte inferioara. bordeie de pastrare. Dupa cativa ani in acest caz se intervine cu lucrari de completare. Doza variaza in functie de textura solului si de contiutul in humus. pt crearea de culturi forestiere cu caracter de protectie. Erbicidele sistemice hormonale: 2.in arboretele derivate e indicat sa se intervina etapizat. Sortarea puietilor trebuie sa se faca in spatii adapostite pentru a feri radacinile puietilor de razele solare si de curentii de aer. adica sa nu contina mai mult de 1 g saruri / litru si la administrare apa sa aiba o temp egala sau apropiata cu temp mediului la ora de irigare. sau prin sistaemul radicelar. se asigura stabilitatea agregatelor din sol.se recurge la butasi in cazul infiintarii unor culturi specializate:infiintarea de rachitarii. Irigarea culturilor din pepiniera productia de puieti din pepiniera depinde de cant de aprovizionarea cu apa si substante nutritive. La semanaturile prin imprastiere se utilizeaza pt scos furca de otel cu dinti in 5 in 5 cm. adica padurea din grupa a 2-a se vor alege specii care ajung la mari dimensiuni. pentru a realiza o buna inchidere si sa creeze conditie cat mai bune de vegetatie. Culturi cu rol hidrologic: de regularizare a apei. in masura in care aceste dereglari nu depasesc niste praguri critice proprii fiecarui ecosistem. Pt a verifica pe langa diam la colet lungimea radacinii si inalt tulpinii se folosesc sabloane. Pasila se executa manual sau mecanizat. In luncile raurilor inundabile se utiliz butasi multianuali sau fasonati. Umbrirea se pote realiza cu mijloace difirite:cu frunzare. Orice ecosistem e expus conditiilor de mediu. In cazul speciilor cu temperament de lumina se intervine la 2-3 ani dupa instalarea puietilor.iar la cele cu temperament de umbra 5-6 ani. Orientarea culoarelor trebuie sa fie pe directia E-V in cazul terenului plan si slab inclinat si pe curbele de nivel in cazul terenului in panta. Suprafata culoarelor sau ochiurilor trebuie sa fie 50 la suta din totalul suprafetei de regenerat . Transportul sa se faca dimineata sau noaptea. Trebuie prasile mai multe in per mai activa a sez de veget. La ambalare se recurge in cazul transportului pe distante mari _______________________________________ Ecosistemele forestiere sunt cunoscute ca fiind cele mai complexe. In acest caz interventiile au caracter ecologic si chiar daca se aplica ciclul redus de productie exista tendinta luminarii. De accea e indicat introducerea de specii arbustive. Cand exista puieti materilalul se dispune intre ramdurile de puieti.arboretele afectate afecteaza statiuni de bonitate cel putin mijlocie. adancimea santului mai mare decat lungimea max a radacinii. Odata cu evolutia ecosistemului in etapa maturitatii arb form org fructifere. In cazul puietilor de talie mare se sapa un sant circular. 33…Alegerea si asocierea speciilor pt culturi forestiere Principii privind alegerea speciilor In alegerea speciilor se tine cont de cateva principii esentiale:-principiul ecologic. si granulata. Butasii lignificati pot fi utilizati. lungimea dupa nevoie. In pepinierele mari pot exista spatii speciale de pastrare realizate sub nivelul solului. Se utilizeaza sortimente diferite:a)puitii obt in pepiniera pe cale generativa. pulberi.i. Impaduriri propriu-zise in terenuri lipsite de vegetatie lemnoasa care in trecut au fost ocupate cu paduri.a)completari-interventia artificiala pt desavarsirea padurii in cazul existentei unor semintisuri naturale.principiul functionalitatii. Instalarea veget forestiere pentru ameliorarea climatului din jurul localitatilor.dar prezinta numai o imp locala .salcie.in cazul cand se intervine in doua etape. Recoltarea puietilor se face conform planului de cultura stabilit la nivelul fiecarei sectii de cultura. in aceasta situatie trebuie sa se intervina pe cale artificiala pt crearea unor ecosisteme care sa-si indeplineasca functiile specifice. In pepinierele de munte nu s-ar recomnada strat protector de vara pt a reduce temp din sol. acid arsenic. In masura in care sunt create conditiile necesare semintelor pt germinare acestea dau nastere plantulelor si puietilor. Erbicidele de contact organice: diquatul si paraquatul. ceva mai adanc decat lungimea max a radacinii. Cum nu in toate situatiile tratamentele conduc la rezultate satisfacatoare. protejeaza in cazul grindinii. Insa aceasta e o stare ideala care nu poate fi realizata. Umbrirea culturilor odata cu umbrirea se inreg si alte efecte pozitive: o umiditate mai ridicata decat in atmosfera. La puietii de talie mijlocie pe langa diam la colet se da si inaltimea tulpinii si lungimea radacinii. puternic toxice.4DB. Conditiile care trebuiesc indeplinite de puieti sunt date in stas potrivit caruia sunt stabilite urmatoarele sortimente de puieti folositi in lucrari de impaduriri: a) puieti de talie mica cu radacini nude b) puieti de talie semimijlocie cu radacini nude – se realizeaza numai pt rasinoase si se folosesc in regenerari naturale de foioase. o umectare de jos in sus. In cazul pepinierelor mici sa recurs la umbrare vii formate din speci ierbacee cu talie mare. Lungimea radacinii este de: 20. Trebuie ca speciile utilizate dese apeland la criterii de ordin stational. Stratul protector de iarna se mentine pana primavara la intrarea in sez de veget. la culturile de un an si 2-3 prasile la culturile de 2 ani. unde inchiderea pe verticala duce la o buna rectitudine si la un bun elegaj a exemplarelor valoroase. Nu se fac amestecuri cu specii ce au cerinte opuse de vegetatie. la foioase se folosesc cu radacini nude iar la rasinoase obligatoriu cu radacini protejate. Erbicidele sistemice nehormonale: triazine. dealuri). Tot diam la colet se da si pt puietii de talie semimijlocie. care diminueaza pierderile de apa prin evapotranspiratie.se iau in consid alte specii decat cele in care a avut loc derivarea. derivati uree. Motivul orientarii pe directia E-V este de a asigura adapostul noilor culturi de catre arboretul din S impotriva insolatiei.b)ameliorari-interventia vizeaza ameliorarea structurii arboretelor afectate de degradare. seminte si butasi. In toamna precedenta recoltarii se face o evaluare. lemn de mina. cea mai utilizata la noi. ______________________________________ 30…Necesitatea si importanta impaduririlor 32…Materiale de impadurire si modalitati de instalare 34…Criterii de alegere a speciilor pentru infiintarea unei culturi forestiere nominalizarea speciilor care compun ecosistemul se recurge la . Apa pt irigatii trebuie sa fie potabila. -prin submersiune. Tineretul se instaleaza in locul arborilor varstnici care au disparut. Efecte nocive remanente => si ca urmare a descompunerii substantei in sol. Transportul puietilor nu trebuie sa se faca in zilele cu temp prea ridicata pt a evita incingerea. Pe langa aceste sortimente in cadrul lucrarilor cu caracter de refacere si de substituire(Go. cele de contact afecteaza organele cu care erbicidul intra in contact. In regiunile de dealuri. coline si munte se aplica 3-4 prasile. muschi. in afara zonei forestiere pentru a atenua procesele de aridizare si pentru a combate procesele de desertificare in S-V si S-E tarii. in care s-a aplicat aceeasi tehnologie de producere a puietilor. Pastrarea ambalarea si transportul puietilor de la recolatrea puietilor pana la plantare e necesar pastrarea lor. Mulcirea de iarna: se face cu gunoi de ferma. pres o retea f bogata de tevi ale caror terminale sa ajunga la randurile de puieti. cu DL 50=200-1000 mg/kg. Semintele se utilizeaza cele selectionate si ameliorate genetic obtinute cu costuri destul de mari si sunt utilizate ca material multiplicare. Statiunile de bonitate inferioara cu nr redus de specii se compenseaza cu nr mai mare de exemplare ce trebuie sa se instaleze la unitatea de suprafata. cianomida de calciu.cu productii mici si lemn de slaba calitate. semintele fiind apoi diseminate.4Ddiclorfenoxiacetic. silvostepa.respectiv se apeleaza la speciile care realizeaza ecosisteme forestiere in imediata vecinatate a terenului de impadurit. carpinete. Pana la caderea zapezii pentru pastrarea de lunga durata puetii sunt pastrati la sant de scurat durata. Intre randuri frecvent materilalul utilizat ramane intr-un strat subtire indeplinind rolul de strat protector de vara. acestea revin dupa un timp relativ scurt la caracterizarea structurii consistentei normala= echilibru ecologic de stare intre componentele ecosistemului. In cazul zilelor cu nebulozitate ridicata este recomandabil sa se ridice umbrarele. Dupa modul de preparare si comercializare: solutii sau emulsii. _______________________________________ 31…Clasific lucrarilor de impaduriri Este necesara interventia cu lucrari de impadurrire atat sub rap climatic dar tinand cont si de modul in care a fost ocupat terenul anterior. Au fost utilizate subst anorganice care au dat rezultate nesatisfacatoare. La acest strat de vara se recomanda pe langa mat ramas sa se foloseasca benzi de folie de polietilena. Acest proces de schimbare a generatiilor= proces de regenerare. Prezinta avantaje prin crearea unei ploi artificiale si umectarea atmosferei. Daca evapotranspiratia e > cant de apa absorbita de plante acestea au de suferit. Infiintarea de monoculturi se face doar in cazul culturilor specializate cu specii repede crescatoare pt obtinerea de celuloza. puternic toxice. Important ca in fazele de inceput exemplarele constituite fac fata individual vicisitudinilor vremii si contribuie la inchiderea masivului ca o cond de stare proprie padurii cand se declanseaza mecanisme de autoreglare si autoprotectie.-principiu compatibilitatii dintre specii. coline. dar aici sunt create de conditiile pt asigurarea mediului intern necesar instalarii unei generatii. la puietii de talie mare folositi in sp verzi distanta santului fata de tulpina sa fie la o distanta de 8 ori diamentrul la colet. de ingrijire a prescriptiilor termice ar insemna ca toti puitetii sa fie apti de plantat. exemplare din plafonul dominant. Interventia pe cale artificiala presupune aducerea de catre om a materialului de impadurit care e rezultatul unor actiuni de selectie si ameliorare a materialului distribuit de om in cuprinsul terenului. Erbicidele au fost incercate pe la inceputul secolului trecut.diclorfenoxibutilic. Pe randul de puieti cambaterea buruienilor se face numai manual prin plivit.b)pt cateva specii se utilizeaza ca material de multiplicare fragmente de organe:butasi. impletituri. Pt a preveni efectul negativ a secetelor trebuie sa se administreze apa suplimentara prin irigatii. Instalarea poate fi facuta:-sub adapost:se apeleaza la metoda semanaturilor directe si dupa aplicarea taierilor definitive se intervine cu completari prin plantatii. La instalarea Br si Fa se recurge la mai multe interventii prin semanare directa la adapostul padurii mature. Extrem toxice cu DL 50 > 1000 mg/kg. c) puieti de talie mijlocie. Pt unele specii ca cele cu temperament pronuntat de umbra Br. Pmin=Co+(C-Co)/2 Co-coeficient de ofilire. Cele sistemice patrund in corpul plantelor prin aparatul foliar. Dupa deranjamentele provocate la procesele fiziologice: asupra procesului de fotosinteza: asupra proc de respiratie. si orientarea santului pe directia N-S. Solutia e utilizarea acelorasi specii din vechiul arboret doar pt instalare o atentie deosebita se acorda componentei edafice. daca intereseaza cantitatea de material lemnos. si prin transpiratia vegetatiei. diviziunea celulara si cresterea radacinilor. in bazinele raurilor care alimenteaza marile acumulari de apa. Instalarea culturilor indiferent de metoda se poate face intr-o singura repriza sau in mai multe.erbicidul dupa administrare isi conserva structura chimica initiala. si puieti inapti de plantat. Aceasta norma(Q) este data de formula: Q=100 H Gv (CP) . ______________________________________ 27…Administrarea erbicidelor trebuie sa se conoasca f bine insusirile substantei: persistenta= per in care erbicidelel isi fac efectul. formarea capilaritaii solului. litiera. Recoltarea se face la incheierea ciclului de productie stabilit in repausul vegetativ. si se apreciaza starea generala clasificandu-se puietii in: puieti apti de plantat. Umbrirea e necesara puietilor cu temperament de umbra. Pt completari in regenerarea naturala de foioase se recomanda sortimentul de talie semimijlocie.arboretele alc din specii aflate in arealul natural. Acest principiu poate fi satisfacut in urma promovarii in cultura a noilor ecosisteme. Orice ecosistem forestier trece prin mai multe faze si etape de dezvoltare. La speciile cu temperament de umbra o noua interventie se face dupa 4-6 ani de la insamantare. in regiune de dealuri la sf lunii iulie. In cazul sp cu temp de lumina odata cu inaintarea in varsta exista tendinta de luminare care favorizeaza instalarea paturii erbacee. calitatea productiei lasa de dorit. dar pt exercitarea acestora trebuie asigurata perenitatea culturilor. -la adapost:instalarea se face prin deschiderea de culoare sau ochiuri in arborete in care se doreste substituirea sau refacerea arboretelor. Speciile de marimea I cu temperament de lumina trebuiesc asociate cu sp de talia 2 si 3-a. Principiul al 2-lea subliniaza faptul ca padurile noastre sunt impartite in 2 grupe. Pepinierele permanente cu terenurile expuse la insolatie trebuie sa recurga la panouri de umbrire din nuiele. Intrucat la noi plantatiile se fac primavara si recoltarea puietilor se face in acest anotimp. Lista speciilor de instalat e mai mare sau mai mica in corelatie cu bonitatea statiunii in care doreste sa se faca instalarea. Nu e recomandat sa se administreze pe suprafata integrala si numai intre randuri. Manual se exectua cu sape de dif dimensiuni. Ele definesc o multitudine de functii. Pastrarea la sant se face pe o durata scurta de timp. Materilalu resp se asterne la suprafata terenulu intr-un start de 8-10cm grosime in cazul in care cultura e in stadiul de semanatura stratul e uniform. La culturile instalate in randuri scosul se face cu ajutorul cazmalei: se face un sant ceva mai adanac decat lungumea randului langa randul de puieti iar apoi din aprtea celalalta a randului se inpinge randul in santul alaturat. In cazul puietilor de talie mica de rasinoase si foioase in STAS se da un singur parametru: iam la colet. adancimea de lucru poate ajunge pana la 10 cm. Dupa incarcarea in mijlocul de transport se recomanda acoperirea cu un strat de paie a puietilor si apoi o prelata. lemn energetic. teiusuri) interventia omului conduce la crearea culturilor forestiere: padure artificiala= ecosistem forestier artificial. La alegerea speciilor pt instalarea culturilor se adopta speciile de la care se poate recolta ceva. Dupa gradul de toxicitate care se da in fctie de DL 50 (doza letala 50%) = cant de subst toxica in mg care trebuie administrata pt a omori jumatate dintr-o populatie vie de animale. deci toti puietii ar trebui sa corespunda stasului. se diminueaza efectul de supraincalzire a solului. Umbrirea trebuie sa inceteze in regiunea de campie cu 30 august.se introduc direct in sol. Se examineaza radacini la puieti de talie mica. _______________________________________ 28…Recoltarea materialului de plantat Scosul puietulor(recoltarea) proc de productie a puietilor se finalizeaza cu procesul de recoltare.-principiul diversitatii compozitionale. Norma de udat=cant de apa data in mc/ha care trebuie administrata la o singura repriza. _______________________________________ 29…Sortarea puietilor daca s-au aplicat toate lucr de instalare. 25. rasina. Neajunsul principal al startului de vara e ca impiedica lucrarile de afanare a solului. se reduce pericolul de insolatie. Pe langa aceste situatii in cuprinsul fondului forestier exista numeroase situatii in care regenerarea nu se face satisfacatoare decat pe cale artificiala: tratamentul taierilor rase se aplica acolo unde se intervine integral cu lucrari de impadurire pe cale artificiala (la molidisuri si pinete). In cazul cult din pepiniere ciclul de productie fiind de 2 ani urmat de un an de ameliorare.latimea culoarelor se adopta in functie de inaltimea medie a arboretului . Interventiile pe cale artificiala sunt necesare in tot cuprinsul fondului forestier: pentru satisfacerea nivelului de lemn cantitativ si calitativ. Dupa modul de actiune a erbicidelor pot fi: sistemice si de contact. In pepiniera pastrarea se face la sant. Mulcirea de iarna are rol de a proteja semintele impotriva degerarii si in cazul puietilor impotriva desosarii. la puietii de talie semimijlocie lungimea radacinii e de min 30. pt obtinerea nuielelor pt impletituri. In ultimele decenii pe langa combaterea mecanica se utilizeaza si combaterea chimica cu dif subst chimice numite fitocide. Rolul stratului protector de vara e multiplu: impiedica formare crustei. moderat toxice DL 50 =50-200mg/kg si redus toxice cu DL50 <50mg/kg. In cazul puietilor de telie mijlocie realizarea de manunchiuri se face pana la 5-10 exemplare in manunchi.c)substituirea. Pot fi fitocide utilizate pt combaterea plantelor erbacee( erbicide) sau pt combaterea plantelor lemnoase nedorite (arboricide).25… Ingrijirea cult din pepiniere PartII Mulcirea culturilor prin mulcire se intelege operatia de acoperire a solului cu diverse materiale de natura organica in scopul protejarii culturilor de puieti indiferent de faza de evolutie in care se afla cultura. Plecand de la acest principiu. Cu prilejul inventarierii se ia tot al 10lea rand in considerare facandu-se masuratori asupra lor. In cazul culturilor amestecate de-a lungul evolutiei se ajunge la competitia dintre specii cu eliminarea celor mai putin adaptate. Asemenea arborete se caract printr-o intelenire a solului si imposibilitatea regen naturale din samanta (arborete din zona de campie. Se impune interventia omului pentru a regla aceasta regenerare. in cazul arboretelor cu consistenta mult subnormala acestea afecteaza mult productia. La plivit se recurge la culturile in spatii adapostite.la prima interventie . Solul ales pt pastrare trebuie sa fie un sol ferit de insolatie. Pt o pastrare mai lunga se apeleaza tot la pastrarea la sant dar la o adancime mai mare acoperindu-se cu pamant nu numai radacinile ci si 2/3 din tulpina. Prasitul se executa ori de cate ori exista buruieni. O alta clasif in functie de selectivitate: erbicide selective si neselective. Tendinta e de dereglare a ecosistemului. carbonati. Persistenta absoluta. Combaterea chimica a buruienilor. paie. Clasificare erbicidelor>> O prima clsficicare in fctie de comp chimica: erbicide anorganice si organice. Pt instalare trebuie sa se recurga la o pregatire a terenului tinand seama de folosinta anterioara a terenului. In cazul arboretelor derivate e necesar sa se utilizeze pentru speciile principale puieti de talie mijlocie pentru a face fata lastarisului rezultat in urma exploatarii. Apa ajunge sub presiune in conducte perforate situate la o adancime in sol mai mare decat adancimea maxima de mobilizare a solului prin desfundare. Solul are latimea de 1 m.se i-au in consid speciile care au alc vechiul arboret. Trebuie sa se recurga in acest sens la o cartare stationala in urma careia sa se aleaga lista cea mai viabila a speciilor de plantat. La transport puietii trebuie mentiinuti cu radacinile intr-un start bine umectat de muschi. Pe langa lemnul de mari dim se obtine de-a lungul ciclului de productie lemn de constructie. Inlaturarea in cazul semanaturilor a stratului se face mai intai in lungul rigolelor. Scosul puietilor trebuie sa se faca in cond optime pt ca vatamarile la nivelul radacinilor sa fie cat mai mici. Reimpaduriri :a)reimpaduriri tipice=propriuzise-un ecosistem aflat la echilibru ecologic . si le degradeaza procesele fiziologice. mecanizat scosul puietilor se face cu ajutorul unui plug special. _______________________________________ 26…Combaterea mecanica a buruienilor ia afanarea solului combaterea mecanica se face prin aplicarea a 2 operatii: prasila si plivitul. Culturi cu rol de protectie impotriva eroziunilor de teren in prezent zonele cu terenuri degradabile care nu mai pot fi refacute decat prin vegetatie lemnoasa. Pe langa precipitatiile lichide si solide se adauga apa din panza freatica din care se pierde o anumita cantitate prin evapotranspiratie directa. persistena agronomica= intervalul de timp in care erbicidul isi face efectul pe o per mai lunga de timp decat perioada pe care s-a aplicat. Aceste lucrari se fac numai pana in faza nuielis-desis. Noua generatie se instaleaza de regula in valuri. Puietii obt din samanta sunt de talie mica atat pt rasinoase cat si pt foioase. mecanizat prasila se executa cu cultivatorul. sulfatul de NH4 . este evident ca efectul de remanenta dispare. Uneori pt pastrare de lunga durata pt a evita intrarea in vegetatie a puietilor se recomanda ca dupa saparea santului pe fundului acestuia sa se bata un start de zapada peste care se pun radacinile puietilor si se acopera cu pamant. la culturile cu butasi nelignificati.Fa se recomanda utilizarea semintelor la instalare noilor culturi sub adapostul arboretului. Aceasta actiune se numeste impadurire.rosie. radus toxice. Arborete cu structura care se abate de la echilibrul ecologic (arborete derivate.

Se adopta in regiune de deal si munte iar desimea este de 2x1m. Criteriul stational e mai dificil pt ca trebuie analizati o serie de factori precum cond edafice.2 m=terase inguste. Metoda Specht consta in aceea ca in cuprinsul terenului de impadurit se amenajeaza niste straturi cu latimea de 0. Particularitati ale pregatirii solului – in regiunea de campie vegetatia erbacee care s-a instlat concura cu plantele lemnoase la rezerva de apa. Aceste specii se numesc sp secundare si vor realiza al 2-lea plafon al arboretului care va avea rol important in ajutorarea. Radacinile nu trebuie sa ajunga indoit in despicatura sau sa se rasuceasca dupa introducerea in sol. cuiburile se amenajeaza in cuprinsul vetrelor. Pregatirea in banzi inguste e recomandata in lucrari de substituiri in arboretele derivate cu specii de amestec. Prin plantatii se pot aduce unele prejudicii viitoarelor culturi. Modul de amplasare poate fi dat tabelar sau grafic.3m e de minim 8cm. Desimea de 45005000 de puieti la ha se foloseste in regiunea de deal. rectilinii sau paralele. Puietii s-au crescut in recipiente degradabile sau recuperabile in care sa pus pamant bogat in subst nutritive in care s-a dezvoltat sist radicelar. Daca plantarea s-a facut corect starea fiziologica e normala. in primul sezon rece puietii au dimensiuni reduse. Prima faza difera ca si continut si durata de metoda de impadurire: prin semanaturi directe si plantatii. In silvostepa si in zona forestiera de campie externa se adopta cea mai mare desime de pana la 10000puieti la ha. _______________________________________ 37…Pregatirea terenului si a solului pentru impadurire. desimea si modul de amplasare a semintisului pe teren. Pt aplicarea metodei semanaturilor in unele tari sunt folosite avioane pt imprastierea semintelor. -in cazul in care terenul e infestat cu vegetatie erbacee de carantina se recurge la mentinerea terenului cu ogor negru sau ocupat cu plante prasitoare timp de un an. Pentru mocirlire puietii se introduc intr-o galeata cu amestec de apa si humus. esista pericolul spalarii solului de pe seminte sau acoperirii plantulelor cu aluviuni. dealuri. cu intervalul intre randuri de la 1-2 m. Desfundarea se face pana la orizontul B. se evita dispunerea pe linia de cea mai mare panta a randului de puieti. ______________________________________ 35…Compozitii de impadurire structura compozitionala a unei culturi forestiere e precizata de compozitia de impadurire care nominalizeaza prin simboluri speciile ce vor alcatui viitoarea biocenoza si ponderea fiecarei specii.7-1m. se recurge la mocirlirea radacinilor inainte de plantare. care rastoarna brazda si intr-o parte si in alta. Radacinile puietilor sunt incorporate in terenul destinat impaduririi. Numai dupa inchiderea masivului puietii trec de la existenta individuala a convietuirea in comun. Se adopta randuri echidistante. Verificarea se face in cuprinsul unor suprafete provizorii. Tabliile au dimensiunile de la 1x1m pana la 2x3m. Cele 3 criterii de alegere a speciilor se regasesc corelate la alcatuirea grupelor ecologice intocmite pentru fondul nostru forestier cu compozitia de regenerare. In zonele deficitare in apa puietii se planteaza in cavitati. Se completeaza procesul varbal care se numeste proces verbal de receptie definitiva. Se recurge la saparea de santuri catre colectorul cel mai apropiat. de 23 m si inguste de 0. la salciile sectionate sau plopi euroamericani se considera reusita definitiva cand diametrul la 1. Distanta dintre acestea se coreleaza cu distanta dintre randurile de puieti. in toamnele calduroase prelungite se poate ca semintele sa germineze si sa rasara fiind surprinse de sez rece care ii elimina. a)pregatirea solului in fasii (benzi alterne) benzile se orienteaza pe directia E-V iar in cazul terenurilor in panta in lungul curbelor de nivel. d)pregatirea in tablii. De asemenea se recomanda in regen nat de Fa care a fost supus unui pasunat intens. dreptunghi si paralelogram.Evaluarea reusitei instalarii culturilor forestiere Dinamica dezvoltariiculturilor in primii ani O cultura forestiera se considera incheiata numai dupa ce aceasta ajunge la inchiderea generalizata a masivului. d) curatirea de pietre si grohotis– pt a efectua desfundarea solului trebuie sa se faca anticipat scarificarea cu scarificatoare. Dezavantaje: degerarea semintelor. In acest caz se mareste distanta dintre randuri si se micsoreaza distanta dintre puieti pe rand putand fi astfel respectata desimea data. Neajunsul la executia mecanica e imbosibilitatea separarii pamantului bun. Prin aceasta unire rezulta forme de patrat. Schema de impadurire trebuie sa rezolve 3 probleme esentiale. Controlul anual al culturilor forestiere abiectul controlul constituie toate impaduririle indiferent de modalitatea de instalare dar care in evolutie nu au atins stadiul reusitei definitive. 3)Rarirea culturilor intervine in cazul folosirii unei cantitati prea mari de seminte si consta in smulgerea puietilor in cazul foioaselor respectiv prin retezare la rasinoase. si mari 80x100cm. Cu ocazia controlului se stabileste comp pe specii. In zonele de coline. pentru conditii de regenerare bune si f bune.zona de campie. 2)Completarile sunt lucrari de ingrijire in cazul in care puietii disparuti din diferite cauze sunt inlocuiti prin plantare de o noua serie de puieti. Completarile se fac in primavara urmatoare urmatoare dupa controlul efectuat toamna. pe zapada. gropile fiind sapate cu cateva zile mai inainte. Protectivitatea plantarii cu planatorul e de 800-1000 puieti/zi. e)pregatirea solului in vetre – solul e pregatit pe suprafete regulate dreptunghiulare mici 40x60cm. climatul local in cadrul climatului regional. de aceea exista o a 3-a categorie de specii numita sp de protectie si amelioarare a solului. In terenurile mlastinoase. instalarea in raduri se instaleaza si in cazul pregatirii partiale a solului in tablii patrate. latimea fasiei era de 20m. La plantatii se utilizeaza puieti produsi in pepiniera. Se realizeaza o fanta in sol unde se introduc radacinile puietilor iar apoi se preseaza pamantul din lateral pe radacinile puietilor. Nu se recomanda semeneturi directe in treimea superioara si in treimea inferioara a versantului. Biogrupele dupa marime pot fi: buchete <100 mp. Pe o platforma se instaleaza 1-2 randuri de puieti cu o densitate mare inchizandu-se in scurt timpla starea de masiv. Datorita dimensiunii puietii sunt mai putin afectati de insolatie. Fasiile pot fi late. Avantaje ale semanaturilor directe: puietii rezultati cresc si se dezvolta pana la disparitia arborilor in acelasi loc in care a avut loc germinarea si rasarirea. In cazul rasinoaselor se recomanda ca dupa plantare sa se micsoreze supraf ap foliar. Groapa trebuie sa fie ceva mai mare decat marimea sistemului radicelar. Plantarea cu sapa forestiera: se realizeaza o deschidere oblica in sol unde se introduce puietul. 1)revizuirea culturilor 2)completari 3)rarirea culturilor sau depresaj(nu e o lucrare obligatorie) 1)Revizuirea e recomandata a se aplica cat mai devreme si urmareste remedierea unor stricaciuni din timpul sezonului de iarna. La o tablie de 2x2 m se instaleaza 5 puieti de talie mijlocie apartinand speciilor principale. Completarile se executa in masura in care cu prilejul contolului annual al culturilor din toamna calificativului reusitei este inferior calificativului impus. complet decapate. Reglarea desimii in culturi forestiere De la inceputul infiintarii culturii se stabileste o desime optima. Forma gropilor poate fi circulara sau prismatica.e necesara acolo unde apa rezultata din topirea zapezilor sau din alte motive balteste la suprafata si impiedica instalarea vegetatia lemnoasa. Dintre lucrarile de pregatire a terenului amintim: a) curatirea terenului de resturile de exploataretrebuie facuta de cei care au facut exploatarea. de forma aerodinamica a semintelor. Specii principale de amestec sunt mai multe tot de talia I. 43…Plantarea puietilor cu radaicin nuda in despicatura Acest procedeu se preteaza la mecanizare. in zona de silvostepa. parcurgerea terenului cu grape. ultimul in toamna care precede iarna in care s-a efectuat taierea definitiva. 200mp la santierele cuprinse intre 3-10ha. Datorita numeroaselor dezavantaje aceasta metoda de impadurire se aplica pe 5-7% din suprafata fondului forestier. Semintele unor asemenea specii prezinta o longevitate biologica redusa. iar inaltimea de zbor 40-70m. de executie a acestor lucrari acestea au un caracter auxiliar. De la instalare pana la inchiderea masivului culturile sunt supuse unor verificari sitematice si tinand seama de modul de evolutie se adopta lucrari de ingrijire specifice. Aria supraf de proba in care se face receptia e de 100mp la santierele< 3ha. iar in zonele cu deficit profilul sa fie concav. Acesta e recomandata in zone cu fenomen de eroziune. Aceste specii sunt constituite din arbusti. La semanaturile directe are loc germinarea si rasarirea plantulelor care prin acumulare de biomasa fac dovada ca pot valorifica potentialul energetic natural al terenului in care a fost infiintata cultura. ______________________________________ 36…Scheme de impadurire prin schema de impadurire se urmareste sa se precizeze modul de amplasare pe teren a speciilor din compozitia de impadurire. Plantatorul are forma unui baston ascutit la un capat si care se infige in sol si prin deplasare circulara se realiz fanta. indigene sau exotice in conditii stationale f diverse si urmarirea acestora prin observatii pentru a vedea comportamentul lor. Totusi in cuprinsul fondului forestier au fost si vor mai fi instalate culturi specializate pentru producerea de lemn cu anumite insusiri. Datorita pierderilor se adopta norme de semanat mult supradimensionate. In cazul culturilor instalate in cond de deficit de precipitatii si cu sezon de seceta se impune aceasta lucrare de recepare. stational. Ori de cate ori e posibil desfundarea sa se faca toamna. sau in biogrupe. dar cu dubla cormana. 11-dunele de nisip. Retezarea trebuie facuta cu unelte bine ascutite care sa realizeze o sectiune neteda perpendiculara pe axa tulpinii. Comp de impadurire se coreleaza cu compozitia de regenerare. Controlul acesta se face in 2 etape tinand seama de modalitatea de instalare. Controlul se face in supraf de proba amplasate cu prilajul receptiei tehnicofinanciare. Se recomanda in cazul semintelor de dim mici. Completarile se fac pana la un procent de mentinere de cel putin 20%. Se adopta cicluri sensibil mai scurte decat ciclurile normale. mijlocii 60x80cm. Aceste observatii ar trebui sa se faca de-a lungul unui ciclu de productie pentru ca rezultatele sa fie cat mai concludente si pentru a nu avea parte de surprize. In caz plantatilor datele obtinute cu ocazia receptiei sunt date de raportarea rezultatelor controalelor ulterioare. E recomandat sa se recurga la criteriul experimental ce presupune instalarea de specii nelocale. Plantarea cu cazmaua se realizeaza in mod asem cu cea executata cu plantatorul. 42…Plantarea puietilor cu radacina nuda in gropi e proc cel mai larg folosit in instalarea culturilor forestiere. Revizuirile se executa in primavara dupa primul sezon de vegetatiesi cond extreme si in primavara urmatoare. grapat.se impune in zona cu roci stratificate. compozitia de impadurit poate fi alcatuita numai din specii principale. Se fac gramezi numite martoane. Tot la semanaturile directe se recurge si la speciile care au seminte mari care se incorporeaza in sol la o adancime mai mare. Pentru a executa corect desfundarea solului se recomanda sa se parcurga anticipat terenul cu freze de sol care maruntesc resturile acumulate perimitand apoi desfundarea. apoi se niveleaza terenul. Pe baza raportului se calculeaza procentul de mentinere a puietilor. In etapa a 2-a se iau in considerare toate impaduririle indiferent de natura lucrarilor de impadurire. Lucrarea solului in principiu trebuie facuta pe intreaga suprafata in masura in care terenul permite adica inclinarea e mai mica de 12 grade si aceasta nu necesita obligatoriu defrisarea de vegetatie anterioara. nici in statiunile de bonitate superioara. Dispozitivul in paralelogram se foloseste in zone cu conditii extreme. 46…Ingrijirea culturilor Receparea puietilor prin recepare se inetelge taierea tulpinii puietilor de la nivelul solului pt a preveni niste defectiuni aparute la puieti. Asocierea se poate face in benzi alterne. Faza poate dura de la 2-3 luni la lungimea unui sezon de vegetatie. de acum se poate pregati solul. coasa si mai frecvent secera. 38zona de dealuri 21. Terasele pot fi cu platforma mai mica de 1. Dispozitivul in patrat se recomanda in cazul in speciilor repede crescatoare. _______________________________________ 41…Instalarea culturilor forestiere prin plantatii Necesitatea si importanta plantatilor in cazul plantatilor materialul de impadurit e constituit din puieti. Si aici se recurge la ogorul ocupat cu culturi intercalate. Acest criteriu nu poate fi luat in considerare pentru a alege cat mai bine speciile indicate in conditii stationale atat de diferite. puieti de talie mica cu radacina nuda. iar conditiile climatice deficitare in precipitatii de aici determina necesitatea pregatirii pe intragega suprafata marind capacit de absorbtie si conservare a aapie in sol. Trebuie sa se balizeze terenul. In final se precizeaza ce lucrari s-au aplicat de la instalare pana la reusita. Plantarea puietilor cu radacina protejata s-a realizat in cazul unor terenuri degradate. In practica personalul de teren trebuie sa faca observ permanente in ceea ce priveste reusita regenerarii si sa adopte lucrarile necesare ingrijirii si conducerii noilor plantule catre formarea unui nou arboret. Randurile pot fi continue sau intrerupte. 44. grupe 100-400mp si palcuri >400mp. Productivitatea la saparea mecanizata e de 50-150 gropi / ora la un diam 40-120cm. In primavara puietii din straturi vor fi scosi si plantati in terenul de impadurit. erodate.-se face pe suprafete regulate patrat sau dreptunghi. Executia manuala conform normelor trebuie sa realizeze o plantare a 450 puieti pe zi. In luncile raurilor are loc o acumulare de materie organica care se descompune in conditii anaerobe. pt desfundarea in profunzime se foloseste subsolierul. Exista pericolul intelenirii in aceste zone. b)aratura la cormana – coame de brazda (biloane) se realizeaza cu pluguri monobrazdare c)pregatirea in terase. In fanta se introduce puietul. Pt completari se recomanda sa se utilizeze puieti de acelasi fel si sp. volumul lucrarilor si cheltuielile. _______________________________________ 40…Instalarea culturilor forestiere prin semanaturi directe Consideratii generale privind semanaturile directe semanaturile directe presupune distribuirea semintelor cat mai uniform la suprafata terenului destinat impaduririi cu sau fara incorporarea acestora in sol. e) inlaturarea apelor in exces. Perioada de adaptare a plantatilor depinde de terenul in care s-a facut impadurirea. Dimensiune gropilor se coreleaza si cu conditiile concrete ale terenului de impadurire. A) modul de asociere –>>grupata : in cazul speciilor principale. si cu platforma mai mare de 1. Cand cultura a ajuns in pragul realizarii starii de masiv se spune ca respectiva cultura a realizat reusita definitiva. In solurile gleizate datorita solului slab structurat e recomandat folosirea solului de imprumut bogat. Saparea mecanica a gropilor se recomanda in luncile inundabile unde se folosesc puieti de talie mare. Procedee in practica:semanaturi directe prin imprastiere-consta in distribuirea cat mai uniforma a semintelor la suprafata solului fara incorporare. La plantare trebuie acoperite radacinile puietilor cu 2-3 cm deasupra coletului pentru ca in urma tasarii pamantului radacina sa nu ramana afara ______________________________________. Plantarea puietilor mecanizat se face cu masina de plantat compusa din: brazdar cu dubla cormana. cazmaua si sape forestiera. La recepare se apeleaza si in cazul puietilor care au suferit vatamarilor in urma taierilor definitive. Daca se constata o distribuite neuniforma a semintisului cu ocazia ultimului control se recomanda schitarea parcelei cu modul grupat de amplasare a semintisului. Pentru realizarea unui contact mai starns intre sol si radacina e necesar ca acesta sa fie umed. Trebuie sa se alpice operatiile de baza: desfundare si grapare. Dupa distribuirea semintelor se recurge la greble. Astfel de situati se intalnesc in zone de dealuri inalte si munte.3 criterii de alegere: criteriul tipologic. prezenta sau absenta apei freatice si accesibilitatea ei. de pseudogleizare puietii se planteaza mai adanc. perioada de adaptare e de 1-2 luni.2 m = terase late. B)dispozitivul de instalare =forma geometrica la care se ajunge prin unirea a 2 cate 2 puieti de pe randuri alaturate. In cazul puietilor de talie mare groapa de plantare e ceva mai mare decat balotul de pamant al puietului. Orice lucrare care se executa potrivit lucrarilor stabilite din proiect 1…ÎNMULŢIREA GENERATIVA A PLANTELOR LEMNOASE Particularităţile înmulţirii generative . Cand pregatirea e partiala distanta intre randuri va fi de 0. Pregatirea solului pe intreaga suprafat se face in rec\giune de campie. in cazul in care ne gasim in fond forestier si terenurile de impadurit ocupate cu vegetatie lemnoasa. Dispozitivul Chincons rezulta prin unirea a 2 puieti de pe un rand cu un alt puiet de pe un rand alaturat rezultand un triunghi echilateral. Primul criteriu e cel mai usor si mai des aplicat la noi si presupune luarea in considerare a compozitiei tipurilor fundamentale de padure. La noi in 1953 s-a aplicat semanaturi directe din avion. cu latuira de 1m. Pt rezultate cat mai bune se recomanda sa se recurga la o pregatire partiala a solului. Se utilizeaza pt inlaturarea vegetatiei erbacee. Groapa de plantare se coreleaza cu forma si dimensiunile sistemului radicelar a puietilor. 300mp la santierele cuprinse 1020ha si 400mp la santierele de peste 200ha. Plantarea puietilor trebuie facuta cu intreg sistemul radicelar. Latimea fasiei e conditionata de inaltimea de zbor a aparatului. Specia principala de baza e sp preponderenta prin numarul de puieti.zona montana si premontana. Trebuie evitata rasucirea radacinilor sau incalcirea lor. Dupa aceasta scarificare se inlatura resturile de radacini rupte sau pietre scoase la suprafata. Datele obtinute se raporteaza la datele obtinute cu prilejul receptiei. randurile echidistante se adopta cand pregatirea solului se face pe toata suprafata. Speciile principale= specii care se coreleaza cu compozitia tel in ponderea care a avut-o la instalare si prin aceste specii se atinge telul de gospodarire urmarit. Saparea gropilor se poate face manual sau mecanizat. La plantare e de dorit ca radacina sa ajunga in aceeasi pozitie in care s-a format. iar daca nici asa nu se poate departaja se recurge la importanta economica. experimantal. Intre terase se recurge la plantare in vetre.se face partial urmarindu-se eliminarea semintisului neutilizabil sau a altor exemplare de arbusti. In faza de adapatre are loc refacerea sistemului radicelar al puietilor. consumarea acestora de rozatoare. In cazul arborilor de dimensiuni mai mari decat cele mentionate extragerea cioatelor se face manual f rar si mecanizat cu utliaje speciale de scos cioate. latimea trebuie sa se coreleze cu distantele dintre randurile de puieti intrucat ne aflam in regiunea de campie si se adopta desimi mari se supradimensioneaza distanta dintre randuri micsorandu-se distanta pe rand.. Terasele sunt dispuse in lungul liniilor de nivel. cel mai frecvent la infiintarea monoculturilor din luncile inundabile. Compozitia de impadurire cea mai complexa e in zona de campie care este constituita din toate cele 3 categorii de specii. In prima etapa controlul vizeaza culturile obtinute prin semanaturi directe efectuate sub adapost. O rationalizare a subst de semanat se obtine prin semanaturi in tablii sau vetre. Comp tel se urmareste sa se atinga la varsta exploatabilitatii. Au fost alcatuite 117 grupe ecologice la nivelul fondului forestier al nostru: 38. La distriubuirea semintelor trbuie adoptata schema de semanat. Aratura la cormana= impartirea terenului pe 5-7 postate orientate pe linia de scurgere a pei in exces iar aratura incepe pe linia mediana. lucrari numite de formare a coroanei. Prin acumularea supraf de proba trebuie sa reprezinte cel putin 4% din suprafata terenului de impad. avand astefl un caracter de pepiniera volanta.8m. maruntit si nivelat. Lucrarile de impadurire se considera total compromise. La executia manuala se recomanda separarea pamantului bun de la suprafata gropii pentru a fi pus pe fundul gropii. grebla mecanica. Se recomanda aceasta metoda la sp cu temp de umbra (brad. Se impune in arborete derivate. facandu-l receptiv pentru seminte respectiv puieti. Planatrea se face cu pamant de la suprafata si nu de la fundul cavitatii.7-1 m. pentru a avea loc un contact mai bun intre seminte si particuluele de sol. ladite cu puieti. au inradacinare slaba. Dispozitivul neregulat se adopta in regiuni de munte cu teren accidentat.dupa exploatarea padurii se instaleaza f rapid o vegetatie erbacee cu cerstere luxurianta. Aceasta metoda se apropie f mult de regen din samanta. brazdele intorcandu-se in interiorul postatei.33m una de cealalta. Pentru aplicarea procedeului solul trebuie desfundat. sunt desosati. Se pot mecaniza fazele de lucru ale operatiilor. daca nu s-a facut ei vor fi penalizati si executarea curatirii va fi facuta de unitatea silvica. Culturile forestiere rezultate prin plantatii sunt mai rezistente decat cele rezultate prin semanaturi directe. >>amestec intim in cazul sp secundare si a speciilor pentru protectia si ameliorarea solului. diferenta constant din faptul ca la impaduririle prin semanaturi directe se folosesc seminte de la specia dorita si aceste seminte au fost selectionate genetic. Pregatirea in banzi late se aplica in zona de campie forestiera si silvostepa pentru a exclude posibilitatea extragerii cioatelor. c)Inlaturarea veget lemnoase. la campie se recomanda o desime de 60007000 puieti la ha. In cazul rasinoaselor conditia reusitei definitive e ca talia puietilor plantati sa fie de 1-1. dupa care plantatorul se introduce oblic in sol la o adancime ceva mai mare decat lungimea maxima a radacinii si se deplaseaza lateral inchizand fanta. In cazul acesta se merge pe infiintarea de monoculturi. graparea se face primavara inainte de executarea lucrarii de impadurire indiferent daca desfundarea s-a facut toamna sau primavara. Adancimea de desfundare este de peste 50cm. Nu se recomanda la Fr deoarece exista pericolul infurcirii radacinii. tamburi tronconici. impingerea. evapotranspiratia numaifiind asa de mare. Aceste specii sunt specii de talia I si se impart in 2 subcategorii: de baza si de amestec. De regula solul isi pastreaza insusirile tipic forestiere. La nivelul fondului forestier se urmareste infiintarea de culturi amestecte mai ales daca se adopta cicluri lungi de productie pentru culturile nou infiintate. in cazul excesului de umiditate din sol. Cand distanta pana la colector e f mare se recurge la saparea de puturi de drenaj a caror adancime se coreleaza ca adancime la care se gaseste stratul de prundis ce permite drenarea. Trebuie avut grija sa nu ramana pungi de aer in lungul radacinilor. elegarea speciilor principale. Se aplica la fosiase cu capacit de regenerare vegetativa. C)desimea initiala a culturilor in cazul semenaturilor directe aceasta e de cca 10000puieti / ha. fag) instalarea sub adapost. –semanaturi directe in randuri constau in faptul ca semintele sunt dispuse in lungul unor rigole a caror lungime se coreleaza cu marimea semintelor. in care se vor executa rigole dispuse la 0. respectiv prin ponderea in suprafata. In unele situatii trebuie efectuate completarii si in cazul calificativului f bun pt regenerare cand puietii sunt grupati. In cazul plantatiilor aceasta depinde de categ de teren de impadurit. An de an se fac aceste verificari. Prin defrisare se elimina si o parte a sistemului radicelar. de drenaj catre colectorul cel mai apropiat. rezista la concurenta plantelor erbacee. In vederea plantarii se utilizeaza aceleasi dimensiuni si tipuri de cazmale cu care au fost scosi puietii. Daca pierderile sunt mai mari 80%. Orice cultura forestiera dupa instalare parcurge obligatoriu 2 etape: faza de adaptare si faza de crestere individuala. Se scoate sapa si pamantul se preseaza pe radacina puitului. Lucrari de pregatire a terenului pentru impadurit 39…Lucrarea partiala a solului pentru impaduriri in cuprinsul fondului nostru forestier lucrarea partiala a solului e cea mai frecventa atat din considerente economice cat si din considerente culturale. Ultimul control annual se face toamna cand se constata ca s-a atins conditia pt reusita definitiva. tehnica de mobilizare este manuala cu casmaua. de sortimentul de puieti si de particularitatile silvobiologice ale speciei. – semanaturi directe in cuiburi distribuirea semintelor se face pe mici suprafete cu profil concav numite culmi a caror diametru poate ajunge la 40cm. terase se intervine si aici cu pregatirea solului pe intreaga suprafata. Cand avem 2 specii cu aceeasi pondere va fi declarata de baza cea cu productivitate mai mare. Pt atingerea reusitei definitive se aplica 2 categorii de lucrari. Este necesara pentru a se evita eliminarea acesteia dupa inchiderea masivului. ele se executa pt a facilita executarea lucrarilor de pregatire a solului. Consumul de seminte e cel mai mic in comp cu celelalte metode de semanaturi directe. Cu prilejul receptiei se parcurge santierul de impadurit pentru a se vedea daca desimea e corespunzatoare. 45…Receptia tehnico-financiara a culturilorprima verificare la care sunt supuse culturile e receptia tehnico-financiara executata de echipe special intocmite.2 m. Coborand altitudinal indeosebi in etajele de vegetatie cu specii de cvercinee trebuie ca in compozitia de impadurire sa fie prevazute specii cu potential productiv mai scazut de talia a 2-a si a 3-a care sa favorizeze cresterea si dezvoltarea speciilor principale. In bazele acestui document unitatea amenajistica se radiaza din fondul de impadurire si se trece in procesul de productie. Dispozitivul in dreptunghi se foloseste in regiunea de deal si de munte dar si in zona de campie la lucrari cu caracter de refaceri sau substituiri. Dupa saparea cavitatilor pentru a nu se surpa peretii se asigura cu impletituri de nuiele. _______________________________________ trebuie receptionate. b)curatirea de vegetatie erbacee. Eliminarea se face manual cu toporul sub colet sau mecanizat cu ajutorul defrisatoarelor care pot executa si scoaterea cioatelor ci diam <60cm pt speciile de esenta usoara si pana la 40 cm pt sp de esenta tare. In reg de campie sau a luncilor unde avem de a face cu fenomene de inmlastinare trebuie sa se elimine cat mai rapid apele de exces prin saparea de santuri. Semanaturile directe se recomanda a se face primavara cat mai din timp la suprafata. Dupa aceasta vegetatie erbacee se instaleaza zmeurul si murul. 9-lunci si Delta Dunarii. _______________________________________ 38…Lucrarea solului pe toata suprafata pt instalarea culturilor forestiere indiferent de materialul de impadurire folosit solul trebuie pregatit anticipat pentru ameliorarea insusirilor lui fizice. La grupele ecologice se dau cel putin 2 variante de compozitii de regenerare. exces provenit din precip e recomandat ca profilul de la supraf solului sa fie convex. Indiferent de natura lucrarilor de pregatire a terenului. Se adopta dist intre cuiburi coresp distantei optime dintre puieti. Operatia de desfundare se realizeaza cu plugul. _______________________________________ Instalarea artificiala a culturilor forestiere se realizeaza in conditii f variata de teren. Dupa acest timp se instaleaza vegetatia forestiera dar se recomanda sa fie instalata in cultura agricola care se mentine inca 2-3 ani asigurand o oarecare umbrire. Plantarea manuala se face cu plantatorul.

Producerea puieţilor în recipiente ParteaIV Procedeul Paperpot .. Lucrari de pregatire a terenului pentru impadurit 38…Lucrarea solului pe toata suprafata 39…Lucrarea partiala a solului pentru impaduriri 40…Instalarea culturilor forestiere prin semanaturi directe Consideratii generale privind semanaturile directe 41…Instalarea culturilor forestiere prin plantatii Necesitatea si importanta plantatilor 42…Plantarea puietilor cu radacina nuda in gropi 43…Plantarea puietilor cu radaicin nuda in despicatura Plantarea puietilor cu radacina protejata 44.Evaluarea reusitei instalarii culturilor forestiere Dinamica dezvoltariiculturilor in primii ani 45…Receptia tehnico-financiara a culturilor Controlul anual al culturilor forestiere 46…Ingrijirea culturilor Receparea puietilor Reglarea desimii in culturi forestiere . Vapo.2…Instalarea culturilor de puieti pe cale generativă Metode de semănat partea I Semanatul la strat Semanatul la tarla 3…Instalarea culturilor de puieti pe cale generativă Metode de semănat parteaII Semănatul prin împrastiere 4…Instalarea culturilor de puieti pe cale generativă Metode de semănat partea III Semănatul în rânduri: 5…Instalarea culturilor de puieti pe cale generativă Metode de semănat partea IV Semănatul manual în rânduri 6…Epoca şi adâncimea de semănat Partea I Epoca de semanat Semanatul de toamnă Semănatul de primăvară 7…Epoca şi adâncimea de semănat Partea II Semănatul de vara 8…Desimea culturilor şi norma de semănat 9…Producerea puieţilor în recipiente ParteaI 10…Producerea puieţilor în recipiente ParteaII Clasificarea recipientelor 11..Jiffy.Producerea puieţilor în recipiente ParteaIII Caracteristicile recipientelor 12.. Clasificare erbicidelor 27…Administrarea erbicidelor Irigarea culturilor din pepiniera 28…Recoltarea materialului de plantat Scosul puietulor(recoltarea) 29…Sortarea puietilor Pastrarea ambalarea si transportul puietilor 30…Necesitatea si importanta impaduririlor 31…Clasific lucrarilor de impaduriri 32…Materiale de impadurire si modalitati de instalare 33…Alegerea si asocierea speciilor pt culturi forestiere Principii privind alegerea speciilor 34…Criterii de alegere a speciilor 35…Compozitii de impadurire 36…Scheme de impadurire 37…Pregatirea terenului si a solului pentru impadurire. Hiko 13…ÎNMULŢIREA VEGETATIVA A PLANTELOR LEMNOASE Particularităţile înmulţirii vegetative 14…Butasirea Partea I Consideratii generale 15…Butasirea Partea II Butasirea cu butaşi de tulpină lignificati 16…Butasirea Partea III Butasirea cu butasi de tulpina nelignificati 17…Butasirea Partea IV Butăsirea cu butaşi de rădăcina 18…Altoirea Partea I Bazele biologice ale multiplicării prin altoire 19…Altoirea ParteaII Metode de altoire si tehnica de execuţie Altoirea prin apropiere laterală Altoirea cu ramură detasata Altoirea în despicătură partea I 20…Altoirea ParteaIII Metode de altoire si tehnica de execuţie Altoirea în despicătură partea 2-a 21…Marcotajul 22…Repicajul Partea I Imp. si necesitatea repicajului Executarea repicajului 23… Repicajul Partea II Lucrari speciale de formare a puietiulor in sectia repicaj 24…Ingrijirea culturilor din pepiniere Part I Daunatorii culturilor din pepiniere 25… Ingrijirea cult din pepiniere PartII Mulcirea culturilor Umbrirea culturilor 26…Combaterea mecanica a buruienilor ia afanarea solului Combaterea chimica a buruienilor.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->