COPII STRAZII Copii strazii din intreaga lume sunt supusi unor abuzuri fizice de catre politie sau

au fost pur si simplu ucisi pt ca guvernele ii trateaza ca pe un flagel ce trebuie distrus mai degraba decat ca acestia sa fie educati si protejati.Ei sunt retinuti frecvent de catre politie in mod arbitrar doar pt ca nu au adapost sau sunt acuzati penal pt infractiuni vagi cum ar fii vagabondajul sau furturi minore.Ei sunt torturati sau batuti de politie si sunt retinuti pt perioade lungi de timp,in conditii precare.Fetele sunt uneori abuzate sexual,fortate sa intretina relatii sexual sau violate de catre politisti. Copii strazii,de asemenea,alcatuiesc majoritatea copiilor care intra in sistemele de justitie penala si sunt trimisi ,in final,in institutii corectionale(inchisori),care sunt numite eufemistic scoli,fara proces.Putini avocati pledeaza pt acesti copii si putini dintre copii strazii au membrii ai familiei

sau persoane vizate, dispuse si capabile sa intervina in numele lor. Termenul de copii strazii se refera la copii pt care strada a inlocuit familia si a devenit adevarata lor casa.Acesta include copii care ar putea sa nu fie neaparat fara adapost sau fara familie dar care traiesc in situatii in care nu exista nici o protective,supraveghere sau la directia de adulti responsabili. In timp ce copii strazii beneficiaza de atentie publica,nationala si international,aceasta atentie s-a indreptat in mare parte asupra problemelor sociale,economice si de sanatate a copiilorsaracie,lipsa de educatie,sida,prostitutia si abuzul de substante. Cu exceptia uciderii masive a copiilor strazii in Brazilia si Columbia,din zece de catre politie,pe care carta drepturilor omului a raportat-o in 1994,foarta putina atentie a fost acordata violentei constante a politiei si abuzurilor,in urma carora multi

copii sufera.Aceasta parte de zece neglijata din viata copiilor stazii a fost un obiectiv de cercetare si actiune a cartei drepturilor omului. Opinia publica despre copii strazii,in multe tari,este in mod coplesitor negativa.Publicul face eforturi sustinute pt a lua acesti copii de pe strada,chiar daca acestea pot duce la patrulari ale politiei si chiar crime.Exista o tendinta alarmanta a unor cadre de aplicare a legii si civili,a proprietarilor de afaceri si firmelor de securitate,de a privi copii strazii oproare intr-un mod sub-uman. In cateva din tarile in care am lucrat in special Brazilia,Bulgaria si Sudan,apartenentele rasiale,etnice sau religioase ale copiilor strazii joaca un rol important in modul in care sunt tratati. Tulburatoarea notiune de curataresociala este aplicata copiilor strazii,chiar si atunci cand acestia nu se deosebesc ca membrii unui anumit grup rasial,etnic sau

religios.Marcati ca anti-social sau demonstrand comportament anti social,copii strazii sunt priviti cu suspiciune si teama de multi care pur si simplu ar vrea ca acestia sa dispara. In Bulgaria,Guatemala,India si Kenya,carta drepturilor omului a raportat ca violenta politiei impotriva copiilor strazii este omniprezenta si ca regula este impunerea.Esecul organelor de drept de a investiga si urmari,prompt si efectiv cazurile de abuz impotriva copiilor strazii permite violentei sa contiune. Stabilirea responsabilitatii politiei este in continuare ingreunata de faptul ca copii strazii nu de ales decat sa se planga direct la politie cu privire la abuzurile acesteia.Amenintarea politiei cu represalii impotriva lor serveste ca un factor de grava descurajare a unui copil de a mai veni sa depune plangere sau marturie impotriva unui ofiter.

In Kenya,carta drepturilor omului a lucrat cu ong-urile si lucratorii de pe strada pt a incuraja crearea unei retele pt documentarea si raportarea abuzurilor politiei fata de copii strazii si pt a imbunatatii modul in care copii sunt tratatide catre politie. Totusi chiar si in Guatemala,unde organizatia Casa Alianza a fost deosebit de activa in aceasta privinta si a depus aproximativ 300 de plangeri penale in numele copiilor strazii,doar cateva au dus la urmariri penale.In mod calr,chiar si acolo unde exista avocati dispusi si capabili sa ajute copii strazii in incercarea de a-si gasi dreptatea,raspunderea politiei si sfarsitul abuzurilor nu vor fii atinse fara angajamentul guvernelor. DISCRIMINAREA Cererile de sectie si de recrutare pot implica mai mult decat un posibil motiv interzis de discriminare.Unele decizii pot

fii explicate numai prin discriminari multiple,de exemplu,discriminarea fata de o femeie din Asia in cazul in care atat barbatii cat si femeile asiatice al be au fost tratati mai favorabil. Handicapul este o alta forma de discriminare intrezisa. Din decembrie 2003,va fi posibila aducerea cererilor cu privire la discriminare pe motive de religie,convingeri sau orientare sexuala. In practica exista decizii diferite pt a fii efectuate atunci cand solicitantul pare sa fi fost tratat mai putin favorabil pe motive de sex,dar la fel de posibil este sa fi primit un atfel de tratament din cauza rasei lor sau din cauza handicapului.Din nefericire,solicitantii pt ocuparea fortei de munca sau pentru promovare nu pot stii care este motivul nealegerii lor,sau pot suspecta ca motivul dat nu este cel autentic.Toate tipurile posibile de cereri de

discriminare ar trebui sa fie investigate cu ajutorul chestionarelor statutare adecvate. La ocazii de joc,in ciuda servirii chestionarelor relevante ,nu este clar ce forma sau forme de discriminare sunt implicate.In a face cererea reclamantei,exista un echilibru intre pledoarie si toate cererile potentiale si se asigura ca mintea tribunalului este concentrata pe cererea care are cele mai puternice dovezi.Procedura pt a aduce alte pretentii de discriminare este jocul si pentru cererile de discriminare de sex.Odata ce actul relatiilor rasiale din 1976 (amendamentul) reglementarile 2003,sunt aduse in vigoare(de asteptat in iulie 2003),sarcina probei in cazurile de discriminare rasiala si ocupara fortei de munca va fi jocul ca in cazurile de discriminare sexuala.Noua orientare sexuala si religioasa/credinta reglementate de discriminare vor fi de asemenea,adepte la aceasta abordare.

In prezent,actul discriminarii handicapului,nu are o abordare de joc;abordarea este ca amendamentul SDA inainte de 12 octombrie 2001,adica daca exista fapte de care un tribunal de munca ar putea atrage o inferenta de discriminare,o poate face,dar nu este obligat sa faca asta.Sarcina probei dispozitiilor va fi modificata pt a aduce Disability Discrimination Act,in conformitate cu discriminarile altor reglementari si se asteapta sa intre in vigoare in ontombri 2004. Compensatiile sunt acordate pe aceleasi principii ca si pentru discriminarile sexuale.In cazul in care discriminarea se gaseste pe mai mult de un motiv,reclamantul poate fi doar recompensat pt pierderea lui financiara si de ranire a sentimentelor o data,desi faptul ca el sau ea au fost discriminate pe mai mult de un motiv ar putea fi cauza pentru

un prejudiciu mai mare,apoi discriminarea pe un singur motiv.