2011

Criza postbelica
-proiect istorieClasa 10 E MADAR ANDREEA AMUZA ANDREEA ANTON MIRUNA NEGOESCU EMILIA

andreea Colegiul National Ion Luca Caragiale 6/8/2011

PLAN: 1. DEFINITIE 2. Puncte importante ale crizei postbelice. 3. ARANJAMENTELE DE PACE 4. IDEOLOGIILE SECOLULUI xX

CRZ s. f. 1. manifestare violent a contradic iilor (economice, politice, ideologice, militare etc.). ~ economic = faz a ciclului economic n care se formeaz un surplus relativ de m rfuri n raport cu capacitatea de cump rare limitat a popula iei, ceea ce duce la sc derea produc iei, la falimente, omaj etc.; ~ energetic = fenomen complex care se manifest prin insuficien a resurselor energetice clasice. 2. moment critic, periculos i decisiv; tulburare. ~ de guvern = interval de timp care se scurge ntre demisia unui guvern i formarea unui nou guvern. lips acut . 3. tensiune, zbucium sufletesc, moment de grea ncercare, de depresiune sufleteasc . 4. faz critic n evolu ia unei boli. (< fr. crise)

Marea criz economic sau Marea depresiune a fost o perioad caracterizat printr-o sc dere dramatic a activit ii economice mondiale. Primele semne ale crizei s-au manifestat nc din anul 1928.
nceputul marii crize economice n Statele Unite este de obicei asociat cu pr bu irea bursei de ac iuni din ziua de mar i (a a-numita Mar ea neagr ) 29 octombrie 1929. Criza economic a avut efecte devastatoare, att n rile puternic industrializate ct i n cel mai pu in dezvoltate, a c ror economii depindeau n cea mai mare m sur de exporturile de materii prime. Nivelurile comer ului mondial au sc zut rapid, la fel cum au sc zut de altfel i veniturile personale, veniturile bugetare i profitul din afaceri. Ora ele din ntreaga lume au suferit puternic de pe urma crizei, n special cele care depindeau de industria grea. Activitatea n construc ii a fost practic oprit . Zonele rurale a suferit de pe urmna sc derii pre urilor m rfurilor agricole cu 40 60%. [1] Mineritul i exploatare lemnului au avut probabil cea mai dramatic sc dere, deoarece cererea sc zuse puternic iar alternativele de reangajare a a muncitorilor mineri sau forestieri erau cele mai reduse. Marea depresiune economic s-a ncheiat n momente diferite n rile globului. n majoritatea rilor au fost concepute programe de refacere i cele mai multe au trecut prin diferite prefaceri politice, care le-au mpins spre extremele dreapt sau stng . Societ ile bazate pe democra ia liberal au ie it puternic sl bite din criz i dictatorii precum Adolf Hitler sau Benito Mussolini au ajuns la conducerea unora dintre cele mai

puternice state i au preg tit condi iile pentru declan area n 1939 a celui de-al doilea r zboi mondial.

y La inceputul secolului xx , nationalismul agresiv, lupta pt reimpartirea sferelor de influenta si cursa international a inarmarii au facut ca pacea europeana sa fie pe punctual de a exploda. Asasinarea mostenitorului austro-ungar in iulie 1914 a desclansat o conflagratie care avea sa distruga fostele structure statale. Dupa raboi au luat nastere forte politice totalitariste alimentate de crizele sociale si economice ale timpului . In 1939 nazismul german a aruncat lumea in cel mai devastator razboi din lume . la sfarsitul lui in 1945 Europa era o ruina. y In perioada interbelica, revistele si ziarele vremii au consemnat actiunile intreprinse de organizatiile de femei pentru recunoasterea drepturilor politice ale acestora. Atit publicistica feminista, cit si cea misogina au urmarit cu interes diversele dezbateri nationale si internationale care priveau accesul liber la toate profesiile, dreptul de vot pentru femeile din Romania din preajma revizuirii Constitutiei din 1923, dar si miscarea militanta din Europa si America.

CONCLUZII: Statele europene, invingatoare si invinse , sunt slabite din cauza eforturilor de razboi ; rolul si prestigiul Europei in lume se afla in declin si vor fi preluate de USA Lumea postbelica beneficiaza de rezultatele cercetarilor facute in timpul primului razboi mondial : medicamente trnsporturi comunicatii Economia mondiala este zdruncinata de marea criza financiara numita si marea depresie iar numarul somerilor ajunge la 14 milioane .