Sunteți pe pagina 1din 5

UNIVERSITATEA BUCURESTI , FACULTATEA DE DREPT

PRAVILNICEASCA CONDICA 1780

TOADER ADELINE RALUCA SERIA III GRUPA 113

PRAVILNICEASCA CONDICA

IMPREJURARILE APARITIEI Secolul al XVIII-lea ,in special cea de-a doua jumatate,este strabatut printre altele de tendinte de intocmire a legilor scrise si codificare a acestora. Dintre domnii fanarioti,Alexandru Ipsilati a aratat o deosebita grija in acesta privinta.In putin timp dupa instalarea ca domn a dat cateva hrisoave,dintre acestea,cel mai important fiind cel din 1775,cu titlul Pentru randuiala departamenturilor de judecata,ce cuprindea o noua organizare a institutiilor de judecata. Dorinta lui era insa,de a da tarii pe care o carmuia o pravila,o lege scrisa si despre alcatuirea ei vorbeste chiar in unele hrisoave. Intr-un hrisov din 1775,Ipsilati spunea:Am facut o pravila carea si dupa ce vom arata-o la toti,talmacind si pe limba romaneasca,vom si tipari-o. Acesata pravila fusese alcatuita inca din primul an al domniei sale. Ceea ce a determinat intocmirea ei au fost insemnatele transformari economice si politice din tarile romane in cea de-a doua jumatete a secolului al XVIII-lea.Feudalismul intrase in descompunere, iar noile relatii de productie capitaliste isi imprimau incetul cu incetul pecetea asupra mersului societatii. De aici,pe de o parte nevoia penru clasele dominante de a-si consolida pozitia si privilegiile prin texte,iar pe de alta parte,transformarile care au avut loc in baza economica a societatii impuneau anumite reglementari jurdice noi,necesare in special pentru acea parte a boierimii care incepuse sa fie atrasa in relatiile de productie capitaliste.Trebuia apoi o organizare mai temeinica a aparatului de stat,in special a a organelor judecatoresti,prin care clasa dominanta sa isi poata apara mai bine privilegiile si sa exploateze clasele de jos. Afara de aceste cauze si de curentul de legiferare si codificare al vremii-urmare directa a prefacerilor economice si sociale-ceea ce l-a indemnat pe Ipsilati sa intocmeasca pravila au fost si neajunsurile obiceiului juridic al pamantului,precum si greutatile ivite in administrarea justitiei din pricina lipsei unor legi clare si a conflictului ce se ivea intre diferitele izvoare folosite. In hrisovul prin care a promovat pravila,Ipsilati arata ca mai multa deformare nu poate fi la un norod si mai vartos la cel de buna credinta,decat a vietii fara de pravili,adeca sa nu aiba pravili sau sa nu urmeze dupa pravili. La acel moment,era inca in vigoare Indreptarea legii a lui Matei Basarab,dar se pare ca se gasea destul de greu si nu sunt dovezi ca a fost prea mult aplicata. Al. Ipsilati voia sa dea o lege mai potrivita cu nevoile timpului si care sa fie cunoscuta de toti prin tiparire. S-a spus ca un element care a influentat pe acest domn sa legifereze a fost si starea infloritoare a literelor grecesti care continua de pe la mijlocul secolului al XVIII-lea,de asemenea unul din factorii nepretutiti ai marii miscari de legiferare din cupurile fanariote. Cu siguranta ca

progresul culturii grecesti a avut o puternica influenta asupra lui Ipsilati,dar aceasta nu poate fi socotita ca factor hotarator. A contribuit totusi situatia politica a tarilor romane dupa pacea de la Kcik-Kainargi (1774),prin care Rusia a dobandit dreptul de a interveni in favoarea crestinilor-ortodocsi din imperiul otoman.Gratie acestui ajutor,incep sa se imbunatateasca si situatiile tarilor romane, caci acum incep sa fie reclamate vadite pronomii care sa creeze o noua stare de spirit. Ca motiv ar mai putea fi de precizat si dorinta Domnului de a fi de folos l cuitorilor nu numai pentru buna petrecere,ci si pentru cinstea lor ,de a le insleni celor multi,celor saraci impartirea de plati in conditii mai bune si de a-si intari pozitia fata de dorintele boierilor care cautau sa restranga cat mai mult drepturile Domnului. INTOCMIREA PRAVILEI In ceea ce priveste intocmitorul ei nu exista insa o certitudine, caci Ipsilati spunea cea de noi facuta anatologhiie a pravilii si de asemenea cu nincetate osteneli am stransu Domnia mea..am asazat noao alcatuita pravila, rezultand ca Ipsilati a alcatuit-o. Aceasta informatie insa nu este una suficienta,caci se stie ca diferitii carmuitori ai tarii, cand aveau singuri dreptul de a legifera, promulgau legea,prezentand-o ca fiind facuta de ei, desi fusese facuta de alte persoane, cu pregatire juridica. Un exemplu este acela al Codului Calimah. Scarlat Calimah in hrisovul de promulgare afirma ca inca de cand a primit carmuirea domniei s-a gandit la rostul si inalta menire a stapanirii,ca a hotarat sa alcatuiasca un cod civil.Este de stiut insa ca principalul autor a fost Flechtenmacher Christian,ajutat de Doinci,Anania Cuzanes si altii. Lucrarea a fost supusa Sfatului de Obste si promulgata de Domn. Mai credibil ar fi ca Ipsilati a dat indicatii cu privire la intocmirea ei,caci avea o bogata cultura, dar nu era inzestrat cu suficient de multa cultura juridica pentru a fi autorul ei. Un contempora,Carra,intr-o lucrare a sa vorbeste de inflacarata dorinta a lui Ipsilati de a avea un cod de legi speciale,spunand ca in acest scop a desemnat in tara cativa oameni inzestrati, pe care i-a insarcinat cu redactarea noului cod. Dintre acestia ii amintim pe Stefan Raicevici si Franz Ioseph Sulzer. Din documentele epocii rezulta ca pravila a fost facuta inca de la 1775,dar in anii urmatori a suferit schimbari si abia in 1780 a fost data in forma finala. Promulgarea si tiparirea ei au fost intarziate insa din varii motive. Astfel, Poarta nu ingaduia ca Domnul sa faca o lege, caci Turcia ne considera parte integranta a imperiului otoman si ca atare nu aveam dreptul sa facem legi fara incuviintarea acesteia. Astfel se explica de ce,dupa Matei Basarab si Vasile Lupu nu mai apar legi,ci numai hrisoave pentru unele incercari de pravile,pravile care au circulat numai in manuscrise,desi au fost Domni care intentionau sa dea o mai buna organizare statului si justitiei.

IZVOARELE PRAVILEI S-a pus intrebarea care au fost izvoarele acestei pravile inca de la aparitia acesteia. In hrisovul de promulgare Ipsilanti arata ca a strans cu neincetate osteneli din pravili ceale ce sunt mai trebuincioase spre povata judecatorilor,iar din obiceiuri a ales pe ceale mai adesea urmate in tara, asemanandu-se oare cum cu pravilele.Pe langa acestea a mai intocmit oarece dispozitii, pov ti din j lbile si pricini ce pe toate zeleste sa aduc la auzul sau. Asemenea izvoare aratate de Domn sun asadar pravilele, obiceiurile si unele randuieli stabilite de el asupra chestiunilor asupra problemelor aratate inaintea sa. Pravilele la care se refera sunt Imparatestie Pravile, dar si Bazilicalele socotite de obste si folosite si la noi. Se intocmise insa,cu ceva timp inainte,un manual de legi de catre Mihail Fotinopol la porunca Domnului Stefan Mihai Racovita, care l-a promulgat in 1765. In pravila lui Ipsilati sunt unele texte asemanatoare, cu cele din lucrarile lui Fotinopol,spunandu-se chair ca Ipsilanti ar fi avut ca model lucrarea acestuia. Obiceiurile juridice au fost mult intrebuintate pentru alcatuirea pravilei. Dintre ele au fost alese cele mai vechi care erau socotite cu acea putere ca si pravilelel. Obiceiurile erau ale poporului roman, desi exsita unele ce se aseamana cu cele ale poparelor din sud-estul Europei, dar aceasta se explica prin fondul comun stravechi pe care il au popoarele din acesta regiune. Afara de imparatestile pravile si obiceiuri,au mai fost introduse si cele ce ajunsesera la auzul Domnului in urma proceselor, si pe care acesta le numeste povete. Acest fapt se petrecea mai ales in Divan,unde se discutau diverse chestiuni si se luau hotarari,deci ceea ce practica judecatoreasca arata ca este necesar. Dina analiza textelor mai reiese ca autorii codului aveau intense cunostinte juridice,caci cunosteau lucrarile lui Montesquieu - Lesprit des lois, lui Beccaria Dei delitti e delle pene, Instructiunile Ecaterinei a II-a.

APLICAREA PRAVILEI Dupa incetarea domniei lui Ipsilati s-a pus intrebarea daca se va mai aplica pravila si randuielile stabilite de acesta. Sfatul marilor boieri din Divanul domnesc a intrebat pe noul domn Nicolae Caragea daca gaseste de cuviinta sa urmeze pravila lui Ipsilanti, acesta aratand printr-un pitac din 25 octombrie 1782 ca acel cod fusese alcatuit cu sfat de la Obste si intareste prin porunca sa oranduirea. Ea s-a aplicat pana la 1 septembrie 1818,cand a fost pusa in aplicare Legiuirea Caragea. Pravila nu a fost expres abrogata,ci tacit prin dispozitiile contrare inscrise in noua lege. Dupa ce Legiuirea a intrat in vigoare,a ramas totusi sa mai fie aplicata pravila lui Ipsilati pentru chestiuni care au avut loc cat era in vigoare,in special in materia succesiunilor,a hotarniciei,a zestrei.

De la 1 decembrie 1865 ea a fost abrogata de Codul Civil,care prin art 1911 abroga pe langa Codul calimah si Legiuirea Caragea,orice alte legi anterioare.

CONSIDERENTE GENERALE Cuprinde dispozitii diverse de oragnizare judecatoreasca