1.

Sociologia a numele de: a) sociologie b) sociologie c) sociologie

pe care o practicam fiecare dintre noi in viata de zi cu zi, poart stiintifica empirica spontanad) sociologie complementara

Sociologia pe care o practicam fiecare dintre noi in viata de zi cu zi poarta nu mele de sociologie spontana. pg. 2 2. a) b) d) Sociologia bazata pe simtul comun: are un caracter stiintific are un caracter enciclopedicc) are un caracter nedeterminat nu exista

Sociologia spontana, bazata pe simtul comun, are un caracter enciclopedic si est e foarte larg raspandita. pg 2 3. a) b) c) Cunoasterea spontana este: de sorginte marxista o cunoastere stiintifica contradictorie si limitatad) riguroasa

- cunoasterea spontana este contradictorie: oamenii oscileaza intre sentimentul fatalitatii si al liberului arbitru. Atunci cand isi analizeaza succesele, consi dera ca totul depinde de ei. Daca sunt confruntati cu esecuri, ei invoca imprejurari neprielnice, comploturi, vitregia sortii; - cunoasterea spontana este limitata: individul sau chiar grupul are experiente de viata limitate, circumscrise mediului social in care traieste. Despre ceea ce se intam pla in alte grupuri sau in alte societati, individul nu afla decat ocazional sau nu sti e nimic. pg.2 4. Aflat in actiuni de grup, omul are o capacitate mai redusa de a gandi in mod obiectiv si coerent. a) redusab) dezvoltata Din contra, aflat in actiuni de grup, individul are o capacitate mai redusa de a gandi in mod obiectiv si coerent pg. 3

5. Recunoasterea de catre oamenii de stiinta ca exista o lume reala, independent a de subiectul observator, ca faptele observate sunt reale si nu un produs al mi ntii observatorului, poarta numele de: a) principiul cognoscibilitatii b) principiul determinismului c) principiul fatalismului d) principiul realismului - principiul realismului: consta in recunoasterea de catre oamenii de stiinta ca exista o lume reala, independenta de subiectul observator, ca faptele observate sunt real e si nu un produs al mintii observatorului; - pg. 3

6. Observatia stiintifica riguroasa presupune faptul ca observatorul trebuie sa prezinte lucrurile asa cum sunt ele, fara omisiuni si fara exagerari. a) precisa b) riguroasac) sistematica d) obiectiva observatia stiintifica este riguroasa: observatorul trebuie sa prezinte lucruril e asa cum sunt ele, fara omisiuni si fara exagerari; - pg. 3 7. Un excelent astronom poate fi un observator mediocru sau total incompetent in domeniul fiziologiei umane. Acest fapt presupune ca: a) observatia stiintifica trebuie sa fie efectuata de persoane calificateb) obse rvatia stiintifica trebuie sa fie consemnata c) observatia stiintifica trebuie sa fie realizata in conditii controlabile. d) observatia stiintifica trebuie sa fie aprobata de factorul legislativ observatia stiintifica este efectuata de persoane calificate: un excelent astron om poate fi un observator mediocru sau total incompetent in domeniul fiziologiei umane. pg. 3 8. Sociologia poate fi definita ca: a) studiul peiorativ al societatii b) studiul pragmatic al societatii c) studiul stiintific al societatii d) studiul de masa al societatii Sociologia poate fi definita ca studiul stiintific al societatii sau, mai partic ular, studiul organizarii sociale si al schimbarilor sociale. pg. 4

9. a) b) c) d)

Una dintre cele mai importante functii ale sociologiei este cea: economica politica de punere in plan secund a faptelor sociale de explicare a faptelor sociale

Sociologia realizeaza mai multe functii: .. - functia explicativa, ce urmareste explicarea faptelor sociale, stabilirea de r elatii de determinare sau de covarianta intre diversele aspecte ale vietii sociale; - pg. 4 10. Aparitia sociologiei ca stiinta a avut loc in secolul: a) al XVII-lea b) al XVIII-lea c) al XIX-lead) al XX-lea Inceputurile sociologiei stiintifice pot fi plasate in prima jumatate a secolulu i al XIX-lea. pg. 4 11. Fondatorul sociologiei ca stiinta este considerat a fi: a) Karl Marx b) Auguste Comte c) Emile Durkheim d) Dimitrie Gusti

Auguste Comte (1798-1857) este recunoscut ca fondator al sociologiei. -pg. 4 12. Un exponent de seama al perspectivei evolutioniste in sociologie este: a) Auguste Comte b) Karl Marx c) Georg Simmel d) Herbert Blumer perspectiva evolutionista: a fost prima formulata in sociologie. Unul din expone ntii ei de seama a fost Auguste Comte - pg. 4

13. Principalul initiator al perspectivei conflictualiste in sociologie este: a) Dimitrie Gusti b) Herbert Spencer c) Karl Marx d) Emile Durkheim perspectiva conflictualista: a fost initiata de Karl Marx. Conflictualismul conc epe conflictul ca o sursa a schimbarii sociale si isi concentreaza atentia asupra instabilitatii si dezechilibrelor; - pg. 5 14. Care dintre urmatoarele variante NU exista ca ramura specializata a sociolog iei? a) sociologia artei b) sociologia veterinara c) sociologia comparativa d) sociologia pacii si razboiului sociologia: comunitatilor; rurala; urbana; industriala; muncii; artei; educatiei ; literaturii; comparativa; pacii si razboiului; economica; organizatiilor; fami liei; sanatatii; religiilor etc. pg. 5 15. Care dintre urmatoarele variante este corecta din punct de vedere al cronolo giei etapelor unei cercetari sociologice? a) studiul bibliografiei problemei formularea ipotezelor stabilirea problemei de studiat determinarea populatiei de studiat b) formularea ipotezelor studiul bibliografiei problemei determinarea populatiei de studiat stabilirea problemei de studiat c) determinarea populatiei de studiat formularea ipotezelor stabilirea problemei de studiat studiul bibliogarfiei problemei d) stabilirea problemei de studiat studiul bibliografiei problemei formularea ip otezelor determinarea populatiei de studiat Etapele unei cercetari sociologice, intotdeauna urmand aceeasi cronologie logica , sunt, in ordine, urmatoarele: a) stabilirea problemei de studiat: din multitudinea de posibilitati pe care rea litatea sociala, practic inepuizabila, ni le ofera, cercetatorul selecteaza un aspect pe care il considera a fi important fie din punct de vedere teoretic, fie practic. Acel asp ect va lua forma unei probleme sociale;

b) studiul bibliografiei problemei: parcurgerea literaturii de specialitate refe ritoare la problema sau domeniul de care ne ocupam este o etapa obligatorie in orice cercet are sociologica. Cunoasterea rezultatelor la care au ajuns predecesorii ne permite s a evitam impasurile si ne ofera idei noi pentru cercetarea pe care o intreprindem; c) formularea ipotezelor: pornind de la experienta sa anterioara si de la studiu l literaturii de specialitate, sociologul stabileste anumite legaturi intre faptele sociale, l egaturi ce urmeaza a fi demonstrate prin cercetarea pe care o intreprinde. Legatura, afirma ta, dar nedemonstrata inca intre doua variabile (una cauza, cealalta efect), poarta nume le de ipoteza; d) determinarea populatiei de studiat studiat: aceasta implica, de cele mai mult e ori, alcatuirea anumitor esantioane reprezentative pentru intreaga populatie. Selectand extrem de riguros un esantion, el va fi capabil sa asigure reprezentat ivitatea pentru populatia totala a unei tari, de exemplu.; pg 5-6 16. Problematica esantionarii face parte din etapa cercetarii sociologice numita : a) stabilirea problemei de studiat b) determinarea populatiei de studiat c) colectarea datelor d) analiza rezultatelor determinarea populatiei de studiat: aceasta implica, de cele mai multe ori, alca tuirea anumitor esantioane reprezentative pentru intreaga populatie. Selectand extrem d e riguros un esantion, el va fi capabil sa asigure reprezentativitatea pentru popu latia totala a unei tari, de exemplu.; pg. 6 17. Care dintre urmatoarele metode si tehnici de cercetare NU este specifica soc iologiei? a) observatia b) experimentul c) analiza documentara d) maieutica Principalele metode si tehnici utilizate in cercetarea sociologica sunt: - experimentul sociologic: este tehnica ce permite cel mai bine verificarea lega turii dintre doua variabile. Experimentul se poate desfasura in laborator sau in condi tiile vietii sociale reale. Experimentul de laborator are avantajul ca permite control ul variabilelor, masurarea exacta a modificarilor de la nivelul grupului experiment al si eliminarea unor influente necontrolabile; - observatia sociologica: aceasta poate fi neparticipativa (cercetatorul observa din exterior comportamentele si actiunile indivizilor si subiecte) sau participativa (cercetatorul devine membru al grupului studiat si participa la activitatea aces tuia). De asemenea, poate fi cantitativa (se bazeaza pe date statistice colectate in sc opuri

generale sau in scopul efectuarii cercetarii ) sau calitativa (poate imbraca o f orma impresionistica sau mai sistematica). - ancheta pe baza de interviu sociologic: - ancheta pe baza de chestionar sociologic - analiza documentara: aceasta este utilizata mai ales in situatiile in care cer cetatorul nu are acces direct la realitatile sociale pe care intentioneaza sa le studieze. Informatii referitoare la aceste realitati se gasesc, insa, sub alte forme: arhive publice sau private, jurnale personale, corespondenta, date statistice, ziare, reviste, carti etc. Ac este informatii sunt prelucrate si utilizate de catre sociolog in verificarea ip otezelor enuntate. pg 6-7 18. Schema comunicarii fundamentata pe intrebarile : cine spune?, ce spune?, cui spune?, cum spune?, cu ce scop spune?, cu ce rezultate?, apartine lui: a) Auguste Comte b) Ioan Mihailescu c) Harold Laswell d) Ioan Dragan In ceea ce priveste ultima metoda, trebuie precizat ca, in general, orice analiz a documentara trebuie sa raspunda la o serie de intrebari, sintetizate de Harold L aswell intr-o schema a comunicarii: - cine vorbeste? (emitatorul); - ce spune? (continutul mesajului); - cui spune? (receptorul); - cum spune? (mijlocul de transmitere a mesajului); - cu ce scop? (obiectivele urmarite); - cu ce rezultate? (efectele obtinute). Pg. 7 19. studiaza mici unitati sociale, precum un grup, o comunitate, o organizatie. a) microsociologia b) macrosociologia c) etnosociologia d) psihosociologia aici am gasit in manual la pg 58, dar nu mai am timp sa va scriu citatul 20. Comparatic cu alte stiinte, sociologia este: a) relativ batrana b) relativ tanara Comparativ cu alte stiinte, sociologia este relativ tanara. Pg. 4 21. Observatia cantitativa se bazeaza pe date statistice colectate in scopuri ge nerale sau in scopul efectuarii cercetarii. a) participativa b) calitativa c) impresionistica d) cantitativa De asemenea, poate fi cantitativa (se bazeaza pe date statistice colectate in sc opuri generale sau in scopul efectuarii cercetarii ) - pg 7

22. Care dintre urmatoarele variante NU este corecta? a) ancheta pe baza de chestionar b) ancheta pe baza de interviu c) ancheta pe baza de experiment experimentul sociologic: este tehnica ce permite cel mai bine verificarea legatu rii dintre doua variabile. Experimentul se poate desfasura in laborator sau in condi tiile vietii sociale reale. Experimentul de laborator are avantajul ca permite control ul variabilelor, masurarea exacta a modificarilor de la nivelul grupului experiment al si eliminarea unor influente necontrolabile; - pg 6 23. Cand este utilizata cel mai des tehnica analizei documentare? a) atunci cand cercetatorul nu are acces direct la realitatile sociale pe care i ntentioneaza sa le studieze b) atunci cand cercatatorul nu dispune de fonduri suficiente pentru a recurge la o alta tehnica de cercetare c) atunci cand cercetatorul foloseste metoda anchetei pe baza de interviu d) tehnica analizei documentare nu este specifica sociologiei analiza documentara: aceasta este utilizata mai ales in situatiile in care cerce tatorul nu are acces direct la realitatile sociale pe care intentioneaza sa le studieze - pg 7 24. Cand se utilizeaza, de regula, o singura tehnica de cercetare? a) in cercetarile cu scopuri teoretice b) in cercetarile de mare complexitate c) in cercetarile cu o finalitate practica, imediata d) in cercetarile exhaustive Cercetatorul poate opta pentru una dintre metodele si tehnicile prezentate mai s us. In cercetarile cu o finalitate practica, imediata, se utilizeaza, de obicei, o s ingura metoda sau tehnica - pg. 8 25. Care dintre urmatoarele variante NU este o componenta ideala a culturii? a) credintele b) valorile c) simbolurile d) locuintele Sa vedem care sunt principalele elemente ale culturii: A. Simbolurile B. Ritul C. Limbajul D. Normele E. Traditiile F. Moravurile G. Legile pg. 8-10 H. Valorile 26. Formulele de adresare catre parinti sunt, in inteles sociologic: a) simboluri

b) rituri c) norme d) moravuri 27. In societatile industriale: a) riturile religioase sunt mai importante ca niciodata b) s-au multiplicat riturile profane c) sunt foarte minutios elaborate riturile de trecere d) riturile au o functie sociala generalizata In societatile industriale, riturile magice sau religioase si-au diminuat import anta sau au disparut. In schimb, s-au multiplicat riturile profane: protocolul, ceremonialurile, regulile de politete si de comportare, sarbatorile etc. pg 8-9 28. Limbajul: a) este totuna cu limba (de regula cea materna) b) este innascut c) odata insusit, semnifica nasterea omului ca fiinta sociala d) este o regula sociala ce specifica comportamentele de adoptat in situatiile d ate Limbajul este un sistem structurat la nivel social de modele sonore, cu semnific atii specifice si arbitrare. Insusirea limbajului semnifica nasterea omului ca fiinta sociala, ca om. Pg. 9 29. Nu traversam strada pana cand nu se aprinde o lumina verde. Inseamna ca resp ectam: a) un rit b) o traditie c) o norma d) un tabu Normele sunt reguli sociale care specifica comportamentele de adoptat in situati ile date. Astfel, nu traversam strada pana cand nu se aprinde o lumina verde, nu ne amuzam in timpul unei ceremonii funerare, ne ridicam in picioare la intonarea imnului n ational etc. pg. 9 30. Traditiile sunt modalitati comportamentale obisnuite si practicate de multa vreme de un grup. a) traditiile b) normele c) riturile d) moravurile Traditiile sau cutumele sunt modalitati comportamentale obisnuite si practicate de multa vreme de un grup. Astfel, in mod obisnuit, trebuie sa fim punctuali la o intalnire; ajunsi in acelasi moment in fata unei intrari, barbatul o lasa pe f emeie sa intre mai intai etc. pg. 9 31. O persoana care umbla neingrijita, murdara, este considerata nesimtita in vi rtutea: a) unui simbol b) unui morav c) unei traditii

d) unei norme Moravurile sunt idei, afirmatii puternice cu privire la ceea ce este drept si gr esit si, in raport cu aceasta, permis si interzis de intreprins in situatii date. Astfel, o persoana care umbla neingrijita, murdara, va fi considerata de catre comunita te ca fiind nesimtita..- pg.9 32. Simbolurile, riturile, limbajul, normele, traditiile sunt considerate ca fii nd elemente ale: a) sociologiei b) societatii c) culturii d) valorilor Sa A. B. C. D. E. F. G. H. vedem care sunt principalele elemente ale culturii: Simbolurile Ritul Limbajul Normele Traditiile Moravurile Legile Valorile pg. 8-10

33. Prohibitiile fata de violarea anumitor moravuri poarta numele de: a) simboluri b) norme c) traditii d) tabu-uri Prohibitiile fata de violarea anumitor moravuri poarta numele de tabu-uri. Astfe l, tabu-urile reprezinta o forma specifica a moravurilor (tabu-ul referitor la ince st, etc.). pg. 9 34. Reglementarea prin norme atinge forta maxima in cazul: a) legilor b) tabu-urilor c) moravurilor d) valorilor Legile sunt reguli stabilite sau intarite de un organism politic (statul) compus din persoane carora li se recunoaste dreptul de a folosi forta. Reglementarea prin n orme atinge forta maxima in cazul legilor. 35. Valorile sunt idei abstracte despre ceea ce este dezirabil, corect si bine s a urmareasca majoritatea membrilor unei societati. a) normele b) legile c) valorile d) cutumele Valorile sunt idei abstracte despre ceea ce este dezirabil, corect si bine sa

urmareasca majoritatea membrilor unei societati. Pg. 10 36. Care dintre urmatorii termeni NU este corect din punct de vedere al intelege rii sociologice a culturii? a) subcultura b) contracultura c) universaliile culturale d) etnoxenocentrismul Valorile: ( in testul paragrafului de la pagina 10 sunt mentionate): trasatura, complexe culturale, universalii culturale, subculturi, contraculturi, ethnocentr ism, xenocentrism, relativism cultural. Pg. 10 Raspunsul d 37. Relativismul cultural presupune: a) abandonarea de catre cercetator a propriilor standarde morale b) aprecierea unei trasaturi culturale numai prin referire la cultura in care fu nctioneaza c) recurgerea la universaliile culturale d) evidentierea trasaturilor si complexelor culturale specifice contraculturilor Raspunsul la aceasta dificultate a fost dat prin recurgerea la relativism cultur al, care consta in suspendarea judecatilor si in considerarea trasaturilor unei culturi din perspectiva persoanelor care traiesc in acea cultura. pg 10 38. Socializarea primara: a) este innascuta b) mai este numita si socializare anticipativa c) are loc in primii ani de viata ai copilului d) este o socializare continua Socializarea primara: incepe din primele zile de viata si consta intr-un proces prin care persoana dobandeste informatiile si abilitatile esentiale pentru a particip a la viata sociala cotidiana si isi formeaza eul. Pg. 12 39. Resocializarea: a) presupune reluarea procesului de socializare primara atunci cand acesta da gr es b) consta intr-un proces de invatare a unor roluri noi si de abandonare a unora anterioare c) presupune in mod obligatoriu parcurgerea procesului de socializare anticipati va d) este un proces ce favorizeaza aparitia disonantei cognitive Resocializarea: consta intr-un proces de invatare a unor roluri noi si de abando nare a unor roluri anterioare. O persoana care iese la pensie isi abandoneaza o mare parte din rolurile anterioare si intra intr-un nou rol, cel de pensionar. P g. 13 40. Procesul de socializare conforma cu valorile si normele sociale generale se numeste: a) socializare concordanta b) socializare consonanta c) socializare discordanta d) socializare disonanta

Socializarea pozitiva: Este cea conforma cu valorile, normele si asteptarile soc iale dezirabile si promovate de catre societate. Mai este numita si socializare conco rdanta. pg. 13 41. Institutiile totale: a) sunt centre universitare de prestigiu recunoscute de majoritatea comunitatilo r academice internationale b) sunt locuri de munca cu un program de lucru care, de regula, se intinde pe du rata a 10-12 ore zilnic c) sunt locuri in care oamenii sunt izolati de restul societatii pentru o perioa da lunga de timp si in care comportamentele lor sunt strict reglementate d) sunt agenti ai socializarii concordant-pozitive Institutiile totale (concept introdusde Erving Goffman) sunt locuri in care oame nii sunt izolati de restul societatii pentr o perioada lunga de timp si in care comportamentele lor sunt strict reglementate (o manastire, un penitenciar, servi ciul militar etc.) pg. 13 42. Care dintre urmatoarele exemple constituie un tip de institutie totala? a) scoala b) familia c) locul de munca d) penitenciarul Institutiile totale (concept introdusde Erving Goffman) sunt locuri in care oame nii sunt izolati de restul societatii pentr o perioada lunga de timp si in care comportamentele lor sunt strict reglementate (o manastire, un penitenciar, servi ciul militar etc.) pg. 13 43. subiecte perechi: a) sunt, de regula, subiecte formate din 2 persoane de sex opus care-si unesc de stinele in interiorul familiei b) sunt formate din persoane care au aproximativ aceeasi varsta c) sunt acele grupuri formate din persoane ce prezinta un set de aspiratii, dori nte comune d) sunt intalnite cel mai des in cadrul familiei subiecte perechi: sunt formate din persoane care au aproximativ aceeasi varsta. Se manifesta ca agenti puternici de socializare, mai ales in perioada copilariei si adolescentei. pg. 13 44. Mijloacele de comunicare in masa: a) au preponderent efecte pozitive in ceea ce priveste procesul de socializare b) au preponderent efecte negative in ceea ce priveste procesul de socializare c) prezinta efecte socializatoare strans legate de continutul mesajului transmis d) nu se constituie ca agenti ai socializarii Mijloacele de comunicare in masa: tind sa devina, in societatile dezvoltate, unu l din principalii agenti de socializare. Ele au atat efecte pozitive, cat si efecte ne gative; efectele lor socializatoare sunt in dependenta cu continutul mesajului. pg. 14 45. Care este agentul fundamental al socializarii primare? a) scoala b) familia

c) societatea in ansamblul ei d) mass-media Familia: este nu numai locul in care copilul se naste si traieste prima perioada din viata, dar si principalul agent al socializarii pg. 13 46. Statusul prescris este cel detinut de un individ in cadrul unei societati, i ndependent de calitatile sale si de eforturile pe care le face el. a) de rol b) dobandit c) acceptat d) prescris Statusul prescris este cel detinut de un individ in cadrul unei societati, indep endent de calitatile sale si de eforturile pe care le face el. Pg. 14 47. Statusul dobandit este cel la care individul accede prin propriile eforturi. a) dobandit b) prescris c) de fond d) de forma Statusul dobandit este cel la care individul accede prin propriile eforturi. pg. 14 48. Meritocratia: a) este o forma de b) este o forma de c) este o forma de d) este o forma de

rol status socializare control social

Societatile moderne au dezvoltat o forma de cvasi-prescriere de status, anume meritocratia.- pg. 15

49. Stresul de rol desemneaza dificultatile pe care le au oamenii in exercitarea cerintelor lor de rol. a) setul de roluri b) esecul de rol c) stressul de rol d) conflictele de rol Foarte rar rolurile jucate de o persoana se combina intr-un ansamblu omogen. In cele mai multe situatii, intalnim stressul de rol. Acesta desemneaza dificultati le pe care le au oamenii in exercitarea cerintelor lor de rol. Stressul de rol s e datoreaza pregatirii inadecvate pentru rol, dificultatilor in tranzitiile de r ol, conflictelor de rol, esecurilor de rol. Pg. 16 50. In situatiile in care nu s-a realizat o pregatire adecvata pentru rol, exerc itarea acestuia facandu-se in mod neadecvat, vorbim de: a) esecul de rol b) conflictul de rol c) stressul de rol d) setul de roluri Esecul de rol poate interveni in situatiile in care nu s-a realizat o pregatire

adecvata pentru rol, exercitarea acestuia facandu-se in mod neadecvat. 51. Care dintre urmatoarele variante nu este corecta? a) contacte sociale trecatoare b) contacte sociale private c) contacte sociale personale d) contacte sociale paralele

pg. 17

Contactele sociale pot fi: trecatoare, durabile, publice, private, personale, ma teriale, directe, indirecte. Pg. 18 52. Care dintre urmatoarele variante nu este corecta? a) relatii sociale de subordonare b) relatii sociale de rit c) relatii sociale de toleranta d) relatii sociale de competitie Dupa - de - de - de - de - de - de modul in care afecteaza coeziunea sociala, relatiile sociale sunt: cooperare: subordonare/supraordonare: compromis si toleranta: marginalitate competitie conflict - pg. 19

53. Familia: a) nu este un grup social b) se constituie exclusiv pe baza relatiilor de casatorie c) presupune existenta unor membri ce impartasesc sentimente, aspiratii, valori comune d) este un grup secundar

Manual In sens larg, familia este un grup social ai carui membrii sunt legai prin raport uri de vrst, cstorie sau adopie i care triesc mpreun, coopereaz sub raport econo ij de copii, iar n sens restrns, este un grup social forman dintr-un cuplu cstorit i opiiacestuia. Pg. 194 54. Din perspectiva juridica familia este un grup de persoane intre care s-a sta bilit un set de drepturi si obligatii, reglementat prin norme legale. a) sociologica b) juridica c) psihologica d) etnologica Din perspectiva juridica, familia este un grup de persoane intre care s-au stabi lit un set de drepturi si obligatii, reglementat prin norme legale. pg. 20 55. Familia in care s-a nascut un individ poarta numele de: a) familie proprie b) familie conjugala c) familie de procreare d) familie de origine Analiza sociologica distinge intre: - familia de origine (familia in care s-a nascut un individ si in care a fost so cializat)si - familia proprie (conjugala sau de procreare) pg. 20

56. Intr-o familie, copiii, in relatie cu parinti, poarta numele de: a) descendenti b) colaterali c) ascendenti d) comunitari relatiile dintre parinti si copii (dintre ascendenti si descendenti); pg. 20

57. In poliandrie o femeie are mai multi soti. a) monogamie b) poligamie c) poliandrie d) policlonie In decursul istoriei, familia a cunoscut o mare diversitate de forme: - poliandria: o femeie are mai multi soti; descendenta este stabilita pe linie m aterna;pg. 21 58. In poligamie un barbat are mai multe sotii. a) monogamie b) policlonie c) poligamie d) poliandrie In decursul istoriei, familia a cunoscut o mare diversitate de forme: - poligamia: un barbat are mai multe sotii; descendenta se stabileste pe linie p aterna; pg. 21 59. Care dintre urmatoarele tipuri de casatorie este de data mai recenta? a) casatoria religioasa b) casatoria legala (civila) Casatoria legala (civila) este de data mai recenta. 60. Familia nucleara: a) are un numar mare de membri b) este formata din soti si copiii acestora c) este o familie incompleta d) poate ajunge pana la a patra generatie Din punct de vedere numeric, deosebim: - familii extinse: cu un numar mare de membri; pot cuprinde mai multe generatii; - familii nucleare: formate din soti si copiii acestora. pg. 21 61. Structura statusurilor si rolurilor din cadrul familiei NU cuprinde urmatoru l element: a) mama b) bunic c) cumnat d) frate Structura statusurilor si rolurilor din cadrul familiei cuprinde urmatoarele sit uatii: sot, sotie, tata, mama, copil, frate, sora, bunic, bunica. pg. 22 62. Pozitia de autoritate a barbatului in cadrul familiei este legitimata,in mod obisnuit, de: a) traditie pg. 21

b) norme c) tabu-uri d) valori familii autoritare: barbatul (sotul, tatal) este principalul detinator de autori tate; aceasta pozitie de autoritate a barbatului capul familiei - este legitimata pe t raditie; - pg. 22 63. Care dintre urmatoarele functii NU este specifica familiei? a) functia biologico-sanitara b) functia de adaptare la mediul inconjurator c) functia economica d) functia de socializare Principalele functii ale familiei Functii biologice si sanitare: Functii economice: Functii de solidaritate familiala: Functii pedagogico-educative si morale

pg. 22

64. Comparativ cu familiile din societatile traditionale, functia socializatoare a familiei a inceput sa fie tot mai mult preluata de alte institutii sociale. a) economica b) de solidaritate c) socializatoare d) sanitara Totusi, comparativ cu familiile din societatile traditionale, functia socializat oare a familiei a inceput sa fie tot mai mult preluata de alte institutii social e (scoala, institutii culturale, mass-media). - Pg. 23 65. Institutiile sociale sunt: a) cladirile unde isi desfasoara activitatea organismele parlamentare, guvername ntale si prezidentiale b) moduri de alcatuire a realitatii sociale c) sisteme sociale structurate d) sisteme de comportamente si de relatii care reglementeaza viata si activitate a indivizilor Institutiile sociale sunt sisteme de comportamente si de relatii care reglemente aza viata si activitatea indivizilor. pg. 23

66. Drapelul national, uniformele, emblemele sunt simboluri prin care institutii le sunt reprezentate. a) simboluri b) functii c) mijloace d) coduri de comportament simboluri: fiecare institutie poseda anumite simboluri, prin care ele se particularizeaza si se impun atentiei indivizilor. Drapelul national, drapelele de lupta ale unitatilor militare, uniformele, emblemele, marcile de fabrica, imn urile, cantecele sunt simboluri prin care institutiile sunt reprezentate; - pg. 24 67. Elementul principal al institutiilor politice este: a) partidul politic

b) puterea c) coeziunea d) legislatia Elementul principal al institutiilor politice este puterea. 68. Un grup de prieteni formeaza: a) o societate organizationala b) o organizatie formala c) o asociatie voluntara d) o organizatie informala Organizatii informale. Actioneaza in vederea realizarii unor scopuri, dar normel e lor de actiune nu sunt definite printr-un regulament sau lege. Exemple: un grup de prieteni, un grup de cunostinte care merg intr-o excursie. Pg. 25 69. Termenul de birocratie a fost introdus in sociologie de: a) Max Weber b) Karl Marx c) Auguste Comte d) Herbert Spencer In analiza organizarii formale a societatii este deseori folosit termenul de bir ocratie. Acest termen a fost introdus de Max Weber pentru a desemna un anumit ti p de organizare sociala in care puterea este exercitata de un aparat administrat iv rationalizat. Pg. 26 pg. 25

70. Unde intalnim o slaba diviziune a muncii? a) in mediul urban b) in mediul rural model classic (Tabel I rural. Lit F.) pg. 28 71. Unde intalnim predominant statusurile dobandite? a) in mediul urban b) in mediul rural model classic (Tabel I urban . Lit I.) pg. 28

72. Unde intalnim tipul de putere bazata pe valori locale? a) in mediul urban b) in mediul rural model classic (Tabel I rural. Lit O) pg. 29 73. Unde intalnim preponderent relatii sociale functionale, formale? a) in mediul urban b) in mediul rural Model 2 - Mihailescu (Tabel II urban. Relaiile sociale locale / funcionale,formale .) pg. 29 1. A. Cunoasterea comuna mai poarta si numele de cunoastere la nivelul bunului s imt. Sociologia pe care o practicam fiecare dintre noi in viata de zi cu zi poarta nu mele de sociologie spontana. Sursa acestei cunoasteri este simtul comun sau bunul sim t. Pg. 2

2. A. Cunoasterea comuna este limitata. cunoasterea spontana este limitata: individul sau chiar grupul are experiente de viata limitate, circumscrise mediului social in care traieste. Pg. 2 3. A. Lumea exterioara poate fi cunoscuta prin observatie obiectiva. observatia stiintifica este obiectiva: observatorul trebuie sa vada lucrurile as a cum sunt ele, nu cum ar vrea el sa fie. Observatia trebuie sa fie neafectata de pasi unile, fobiile si prejudecatile persoanei care observa; pg.3 4. F. Observatia stiintifica este subiectiva. 5. F. Fondatorul sociologiei este Karl Marx. 6. F. Perspectiva evolutionista a fost formulata de Georg Simmel. 7. A. Perspectiva functionalista a fost formulata de Herbert Spencer. perspectiva functionalista: a fost magistral formulata, printre altii, de Herber t Spencer. pg 5 8. A. Una dintre etapele unei cercetari sociologice este cea a formularii ipotez elor. formularea ipotezelor: pornind de la experienta sa anterioara si de la studiul l iteraturii de specialitate, sociologul stabileste anumite legaturi intre faptele sociale, l egaturi ce urmeaza a fi demonstrate prin cercetarea pe care o intreprinde. Legatura, afirma ta, dar nedemonstrata inca intre doua variabile (una cauza, cealalta efect), poarta nume le de ipoteza; pg. 6 9. A. Cultura cuprinde componente ideale si componente materiale. Cultura cuprinde, deci, componente ideale (credinte, norme, valori, simboluri, modele de actiune) si componente materiale (unelte, locuinte, imbracaminte, mijl oace de transport etc.). Cultura se dobandeste prin convietuire sociala. Pg. 8 10. F. Simbolul se poate defini ca o secventa formalizata si stereotipa de acte savarsite intr-un context religios sau magic. 11. A. Tabu-urile sunt o forma specifica a moravurilor. Prohibitiile fata de violarea anumitor moravuri poarta numele de tabu-uri.- pg. 9 12. F. Socializarea discordanta este conforma cu valorile si normele sociale gen erale. 13. A. Institutiile totale sunt locuri in care oamenii sunt izolati de restul so

cietatii pentru o perioada lunga de timp si in care comportamentele lor sunt str ict reglementate. Socializarea speciala realizata in institutiile totale: Institutiile totale (con cept introdus de Erving Goffman) sunt locuri in care oamenii sunt izolati de res tul societatii pentru o perioada lunga de timp si in care comportamentele lor su nt strict reglementate (o manastire, un penitenciar, serviciul militar etc.) pg. 13 14. A. Mass-media este un agent al socializarii. Mijloacele de comunicare in masa: tind sa devina, in societatile dezvoltate, unu l din principalii agenti de socializare. Pg 14 15. F. Principalul mecanism de constituire a familiei este nasterea. 16. A. Rolurile de sot si sotie sunt institutionalizate. 17. F. Institutiile economice sunt subordonate institutiilor politice si juridic e. BAFTA! SPER CA NU AM INCARCAT TOPICU AIUREA! SA ARUNCATI CU ROSII IN MINE DACA E PREA MULT!