De curind, impreuna cu Victor Draghicescu, un proaspat absolvent de Drept, am participat la o dezbatere organizata de ARDOR pe tema predarii religiei in scoli (detalii la : E timpul sa afirmam ca studiul religiei in scoala pune in pericol laicitatea statului roman?). Echipa adversa (Roxana Luca si Andrei Gaitanaru), abordind cu onestitate subiectul, a admis rapid ca predarea confesionala a religiei nu are cum sa nu afecteze laicitatea statului, iar pentru ca dezbaterea sa nu se incheie prematur cei doi au incercat sa acrediteze ideea ca programa oficiala de religie ar fi inofensiva, iar diferitele excese aduse in discutie sint doar cazuri izolate si nereprezentative. Profesori de religie care devin brusc agresivi atunci cind un elev se declara necredincios (un caz recent, petrecut la Colegiul National Zinca Golescu din Pitesti, gasiti descris aici) sau care ii considera vinovati pe atei de toate relele pamintului (vezi aici)? Profesori de religie ortodoxa care ii insulta pe elevii de alta confesiune (vezi aici si aici)? Profesori de religie deranjati de intrebari legate de evolutia omului (vezi aici)? Simple cazuri izolate? Mai degraba virful aisbergului; in conditiile unui sistem de invatamint infiltrat de preoti si care, sub presiunea Bisericii Ortodoxe, tolereaza indoctrinarea religioasa a elevilor in scoli Cultele controleaza programa de invatamint si continutul manualelor de religie; pentru a putea preda profesorii trebuie sa obtina aprobarea prealabila a ierarhiei religioase locale. O buna parte din profesorii de religie sint chiar preoti, de exemplu, proportia este de 18% in Vrancea. O proportie si mai ridicata se intilneste printre inspectorii de religie (Alba, Bucuresti, Botosani, Vilcea, Vrancea sint citeva judete aflate in aceasta situatie) sau in cazul profesorilor metodisti (53% la Botosani). Sa va mai dau citeva exemple? La sus numitul Colegiu Zinca Golescu din Pitesti exista un singur profesor de filozofie; in schimb sint trei profesori de religie, tot atitia cit si cei de chimie. In Ploiesti, la Colegiul Jean Monnet profesorii de chimie, biologie si geografie sint la paritate cu cei de religie: trei. Pina si in Bucuresti la Colegiul Gheorghe Lazar chimia si religia sint reprezentate egal in corpul profesoral. Sa fie toate acestea cazuri izolate sau sint expresia unui sistem bine pus la punct de indoctrinare religioasa a copiilor cu sprijinul tacit sau activ al Statului? Ce se intimpla, de fapt, in scoli?
Sa ne uitam la un document oficial, Programa pentru concursul de ocupare a posturilor de profesor de religie ortodoxa (Anexa nr. 2 la OMECTS nr. 5620/11.11.2010), elaborata de Centrul National de Evaluare si Examinare (CNEE), organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, specializat in evaluarea educationala, in subordinea Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii (HG 1401/2009). Mai oficial de atit nu se poate La prima vedere, totul pare OK. Respectiva Programa este plina de cuvinte frumoase si idei marete: realizare a demersului didactic trans-, inter- si multidisciplinar, climat educativ stimulativ, contextualizarea tehnicilor comunicrii eficiente s.a.m.d. Lucrurile incep sa devina mai interesante atunci cind te uiti peste bibliografia obligatorie. La Misiune Crestin Si Catehetic, prima lucrare indicata este Conlucrarea dintre profesor si preot pentru reusita orei de religie de Preot Prof. Dr. Vasile Gordon (Facultatea de Teologie din Bucureti) si Preot Prof. Dr. Constantin Dragnea (coala General Nr. 58 din Bucureti). Ce trebuie sa invete profesorii de religie pentru a capata un post in invatamint? Sa spicuim din aceasta lucrare, aflata in bibliografia obligatorie: 1) ntre factorii direct responsabili pentru reuita orei de religie se numr i preoii de la parohii. Ce pot face ei, practic? Rspundem, concret: pe lng faptul cu unii au predat Religia pn la numirea titularilor, iar alii predau n continuare, fie i doar cu statutul de suplinitori, au cteva prghii speciale de nrurire asupra elevilor, prinilor i chiar a profesorilor. Vom da cteva exemplificri: - pot, bunoar, cu tactul necesar, desigur, s-i conving pe prinii i elevii care refuz iniial aceast disciplin, s-o accepte, artndu-le avantajele ei duhovniceti; - pot avea o bun conlucrare cu profesorii de Religie, n special cu cei din colile care se afl teritorial n raza parohiei. Dac profesorul l solicit pentru sfetanie n coal, sau pentru a primi copiii la spovedanie i mprtanie, preotul trebuie s manifeste ntreaga disponibilitate. Iar dac profesorul de Religie nu-l solicit, poate avea el aceste iniiative. [] n acelai timp, dup cum profesorul de Religie trebuie s-i ndemne la clas pe copii s frecventeze biserica, aa preotul poate n biseric s-i ndemne pe copii (direct, sau prin prinii i bunicii lor) s nu lipseasc de la ora de Religie. De mare utilitate, pentru ambele misiuni, pot fi convorbirile periodice dintre preot i profesori, n vederea unei strategii comune de educaie religioas. Cea mai fericit situaie este aceea n care preotul este i duhovnicul profesorului e religie.
2) [] n virtutea prevederilor aceleiai legi, n coli pot fiina cabinete de consiliere duhovniceasc, ca expresie a drepturilor i obligaiilor privind aceleai parteneriate educaionale. n multe coli, mai ales n liceele de la orae, funcioneaz cabinete de consiliere psihologic []. Ei bine, n aceleai cabinete poate i preotul oferi consultan duhovniceasc []. Se tie, nu toi copiii sunt dispui s-l caute pe preot la biseric, iar preotul, aa cum alearg n parohie n gsirea oii pierdute, aa trebuie s procedeze i n cazul copiilor, mai ales a copiilor! [] 3). Slujba de la nceputul anului colar, svrit de preot n coala de pe teritoriul parohiei, poate constitui un bun nceput al conlucrrii lui cu profesorul de religie, ca de altfel cu toate cadrele didactice, cu elevii i, totodat, cu prinii elevilor. De obicei, se svrete slujba sfinirii apei celei mici, la care se adaug rugciunile pentru nceputul anului colar i Te-Deum-ul. [] La sfrit, preotul are prilejul (i obligaia!) de a rosti un foarte scurt cuvnt, care, bine nchegat, poate constitui nc un pas pentru sensibilizarea tuturor celor de fa pentru cele sfinte, n general, i pentru ora de religie, n special. Totodat, extrem de important, pentru creterea autoritii duhovniceti a preotului, fapt ce nseamn, practic, o contribuie efectiv la recunoaterea autoritii i prestigiului Bisericii Ortodoxe. Sa rezumam. Conform unei programe de examen pentru ocuparea unui post in invatamintul de stat, programa elaborata de un organism de stat si aprobata de un ministru, viitorii profesori de religie, platiti de stat, trebuie sa bage bine la cap ca:
2. trebuie sa-l ajute pe preotul paroh sa-si faca salas in scoala si 3. toate astea pentru a contribui la recunoaterea autoritii i prestigiului Bisericii
Ortodoxe Traiasca Statul Secular! Amin! Sa ne mai miram atunci ca profesorii de religie ii incoloneaza pe elevi si-i duc in mars fortat la biserica? Spovedaniile si impartasaniile de grup au ajuns un sport national, iar profesorii si scolile par a fi inscrisi intr-o sfinta intrecere socialista de a depasi planul la mintuit. Profesorii mai democrati incearca sa-i mituiasca pe copii, te duci la spovedanie, primesti un 10 la religie (vezi aici); ceilalti nu se incurca cu subtilitati, In coloanaaaa, maaars! Dupa care se mai si lauda
Scoala nr. 54, Bucuresti1: Toti elevii au participat la Sfinta Taina a Spovedaniei si Sfanta Taina a Impartasaniei. Scoala nr. 75, Bucuresti2: Prof.Tutuianu Lavinia Maria-specialitate Religie, a realizat urmatoarele activitati: -pe 11 decembrie 2009 a participat la Spovedania copiilor clasei a IV la Biserica "Sfantul Ioan Iacob Hozevitul" -pe 07 ianuarie 2010, clasele a IV au participat la slujba dedicata Sfantului Ioan Botezatorul. n semestrul 2-an scolar 2009-2010 [] membrii comisiei acestei arii au desfasurat urmatoarele activitati in afara orelor de curs: Participarea la Sfintele slujbe ale Bisericii (spovedania copiilor pe perioada Postului Mare) prof. Petrisor Adelina si Tudose Ana Maria Scoala nr. 308, Bucuresti3: 9, 10 decembrie spovedania i mprtania elevilor colii la Biserica Sf. Ioan Boteztorul, nsoii de d-na prof. Elena Niculescu. Gimnaziul de Stat Nicolae Iorga Sighioara4: Decembrie: Ducerea elevilor la catedral pentru spovedit Scoala nr. 27, Timisoara5: Prof. Franciscov Simona a condus elevii la Liturghia copiilor, la Sf. Spovedanie si Sf. Impartasanie in perioada Postului Nasterii Mantuitorului si Postului Invierii Domnului; Pentru a avea o imagine completa asupra spovedaniilor de grup, sa apelam la Sfanta Taina a Spovedaniei pe intelesul tuturor - ghid de spovedanie cu povete si invataturi de Protosinghel Ioachim Parvulescu, Minastirea Lainici - Gorj, 1999. Nu este o ghid oarecare. Autorul, actualmente Arhimandrit (avansat in grad pentru merite duhovniceti deosebite, probabil), pare o autoritate in domeniu daca e sa te iei dupa site-urile
ortodoxe, iar cartea, oferind value for money la doar 4 lei si 30 de bani cu TVA cu tot, un adevarat best-seller (exista cel putin trei editii, 1999, 2000 si 2005). Mai mult, din pagina de garda deducem ca acest ghid de spovedanie cu povete si invataturi nu reflecta doar o parere personala a respectivului duhovnic ci este aprobat de inalte instante teologice si ierarhice ale Bisericii Ortodoxe; editia din 1999 a fost tiparita cu binecuvintarea IPS Academician Doctor Nestor Vornicescu, Mitropolitul Olteniei, iar cea din 2005 se bucura de binecuvintarea IPS Doctor Teofan Savu - Arhiepiscop al Craiovei si Mitropolit al Olteniei. Impresionant, nu? Aflam din carte ca pacatele sint de multe feluri, de exemplu pacate impotriva celor zece porunci: Am trecut cu vederea greselile copiilor mei si nu i-am batut la timpul potrivit, Nu am cedat din terenul meu pentru biserica sau Am fost la nunta, am jucat si am dansat. Astea sint ceva mai mici, la fel ca si M-am casatorit cu un (o) sectar(a), cu un (o) catolic(a), Ca femeie m-am impreunat cu barbatul meu inainte de cununia religioasa la biserica. Nu am stiut ca daca o femeie face un asemenea pacat al curviei [] nu mai are voie sa imbrace haina alba de mireasa [] sau, simplu si direct, Am ris, vorbit, dormit mult. Mult mai grave sint pacatele strigatoare la cer si cele impotriva duhului sfint: Fiind casatorit(a) ne-am ferit de a face copii cazind in pacatul onaniei sau Am ris de preoti ca sint inculti, dar sa nu insistam. Mai bine ne uitam la ce pacate pot avea copiii. Din ghid mai aflam ca Biserica Ortodoxa ne invata ca de la virsta de 7 ani fiecare dintre noi avem pacate personale. Hai sa vedem cam ce i se cere unui copil sa recunoasca la spovedanie: Nu am invatat rugaciunile pe de rost: Inger, ingerasul meu, Tatal nostru si altele Nu am spus rugaciunea inainte si dupa masa Nu am spus rugaciunea cind m-am culcat si cind m-am sculat Nu m-am rugat inainte de a-mi face temele si inainte de a merge la scoala pentru a-mi lumina Dumnezeu mintea ca sa pot invata bine Nu i-am multumit lui Dumnezeu cind mi-a luminat mintea si am luat note bune Nu mi-am facut metaniile (10-20) in fiecare zi Nu am mers in fiecare duminica la biserica Cind am trecut pe linga biserica nu m-am inchinat tot timpul Nu am purtat tot timpul cruciulita la git Cind m-am culcat nu mi-am facut cruce cu mina peste perna pe care dorm
Am gresit de multe ori dimineata cind m-am sculat; in loc sa ma spal pe fata, sa-mi zic o rugaciune si dupa aceea sa iau anafura si aghiazma, [] din lacomie, cind m-am sculat am alergat la masa fara sa ma rog si fara sa iau acele lucruri sfintite []
Cind m-am impartasit, am gresit de am scuipat pe jos. Nu am stiut ca in ziua aceea pina la 12 noaptea nu ai voie sa scuipi, sa alergi, sa glumesti []
Mda, acum intelegem de ce scolile trebuie sa-i duca pe copii incolonati la spovedanie. La citi pacatosi sint, Biserica nu mai poate face fata de una singura; trebuie sa o ajute si Statul. O singura intrebare am catre Ministerul Educatiei. S-au gindit cumva cei de acolo sa sprijine lucrarea duhovniceasca distribuind gratuit in scoli iPad-uri? Cum altfel ar putea bietul elev sa tina evidenta amanuntita ceruta de Biserica? Pentru ca, nu-i asa, trebuie sa-i raporteze preotului de Paste si de Craciun: Am facut malahie (masturbatie). Fac si in prezent. Ultima data ..6
1 2
Sfanta Spovedanie, Sfanta Impartasanie si Serbarea de Craciun - luna decembrie 2010 Raport general privind starea i calitatea nvmntului n coala Nr. 75 Leonardo da Vinci pentru anul colar 2009-2010 3 Raport de activitate, Semestrul I, An scolar 2010 - 2011 4 Oferta educationala 5 Rezultatele la concursuri ale eleviilor in cadrul catedrei de istorie -- geografie -- religie -- consiliere psihopedagogic n anul scolar 2007 - 2008 6 Sfanta Taina a Spovedaniei pe intelesul tuturor - ghid de spovedanie cu povete si invataturi de Protosinghel Ioachim Parvulescu, Minastirea Lainici - Gorj, 1999, pag. 92