MASURAREA SI CONTROLUL PIESELOR MIJLOACE DE MASURAT SI VERIFICAT

Tema pentru instruirea personalului Intocmit: Ing. Paul Popescu Aria Mentenanta Craiova

Calitatea unui produs este determinata de caracteristicile sale, care sunt evaluate prin masurare si control. Masurarea unei marimi presupune stabilirea valorii acesteia; controlul sau verificarea prevede, in plus fata de masurare si compararea valorii efective stabilite prin masurare cu valoarea prescrisa in documentatia tehnica a produsului. Pentru ca rezultatul unei masurari sa fie cat mai apropiat de valoarea reala a caracteristicii respective, operatiile de masurare si control tehnic trebuie sa se faca corect, folosindu-se instrumente de masurare si control de buna calitate, care sa asigure precizia ceruta de tehnologie. a. Mijloace de masurat si verificat lungimi 1. Rigla gradata(fig.1) se utilizeaza la masurarea lungimilor in timpul prelucrarii pieselor sau la verificarea finala a acestora, precum si la operatii de trasare. De obicei riglele sunt gradate atat in unitati de masura SI, cat si imperiale(inch).

Fig. 1. Rigle gradate Din punct de vedere constructiv, riglele gradate pot fi rigide si flexibile. In functie de lungime, riglele pot fi: - normale, cu lungimea L = 5005000 mm - scurte, cu lungimea L = 100400 mm 2. Sublerul(fig.2) este un instrument de masurare cu scara gradata si vernier. Cu ajutorul vernierului se citesc dimensiunile masurate cu precizii de: 0.1; 0.05; 0.02 mm.

Fig. 2. Subler pentru exterior, interior si adancime 1-ciocuri masurare exterior; 2-ciocuri masurare interior; 3- tija masurarea adancime; 4-scara gradata in mm; 5-scara gradata in inch; 6-vernier in mm; 7-vernier in inch; 8-dispozitiv blocare 2

Vernierul este o scara ajutatoare executata pe cursorul sublerului, acesta putandu-se deplasa in fata riglei gradate. Rigla este gradata in mm, iar vernierul este gradat in functie de precizia de masurare a sublerului. In tabelul 1 este data corespondenta dintre numarul de diviziuni de pe subler si cel de pe vernier, precum si marimea unei diviziuni de pe vernier. Precizia sublerului mm 0.1 0.1 0.05 0.05 0.02 Numarul de diviziuni de pe subler vernier 9 10 19 10 19 20 39 20 49 50 Marimea unei diviziuni de pe vernier (mm) 9/10 = 0.9 19/10 = 1.9 19/20 = 0.95 39/20 = 1.95 49/50 = 0.98

In figura 3 sunt reprezentate diferite tipuri de verniere, indicandu-se si valorile citite cu ajutorul lor.

a. 0.05mm

b. 0.1mm

Fig. 3. Verniere Citirea dimensiunii masurate cu sublerul se face astfel: se adauga la numarul de milimetri de pe rigla gradata depasiti de reperul zero de pe vernier, o fractiune care se stabileste in felul urmator. Se observa a cata diviziune se aliniaza cu una de pe rigla sublerului si se inmulteste cu precizia de masurare a sublerului(fig.4). Gradarea vernierului este facuta astfel incat sa usureze citirea fractiunii de milimetru indicata de vernier. Linia de pe vernier care se Fig. 4. aliniaza cu una Citirea vernierului de pe rigla da numarul de diviziuni care trebuie inmultit cu precizia sublerului

La capatul din stanga al scarii vernierului se citesc milimetrii (34 mm)

Cea de-a saptea linie de pe vernier se aliniaza cu una de pe rigla. Citirea obtinuta este deci 34.7 mm

Dupa destinatie, sublerele sunt de mai multe feluri: sublere de exterior si de interior, sublere de adancime, sublere de trasare si sublere pentru roti dintate. Sublerul de exterior si de interior, asa cum arata si denumirea sa, este utilizat in masurarea dimensiunilor exterioare si a celor interioare. Unele tipuri de sublere, sunt echipate, in plus si cu o tija pentru masurarea adancimii. Pentru masurare, se aduc suprafetele masuratoare in contact cu suprafetele piesei, astfel incat sa nu existe joc intre piesa si ciocuri, se strange apoi surubul de fixare a cursorului, dupa care se citeste dimensiunea respectiva. La masurarile interioare, se adauga la dimensiunea citita pe subler valoarea dimensiunii A(marimea ciocurilor sublerului). Valoarea dimensiunii A este data in functie de limita superioara de masurare L a sublerului in tabelul 2. Limita superioara de masurare a sublerului (mm) 150,200,300 400,500 600,800,1000 1500 Valoarea dimensiunii A (mm) 10 20 300 40

La sublerele de fabricatie mai recenta (fig. 2), pentru masurarea interioarelor nu mai este necesar a se adauga marimea ciocurilor, intrucat limita inferioara de masurare este zero. Sublerul de adancime(fig. 5) se utilizeaza la masurarea adancimii canalelor, gaurilor infundate, pragurilor, etc. Precizia de masurare a sublerelor de adancime este de 0.1, 0.05 si 0.02 mm.

Fig. 5. Subler de adancime

Sublerul de trasare(fig. 6) este utilizat la lucrari de trasare si masurere a inaltimilor. Varful de trasare este confectionat dintr-un material dur. In vederea trasarii sau masurarii, se aseaza pe masa de trasare atat piesa, cat si talpa de baza a sublerului, se regleaza apoi varful de trasare la inaltimea dorita, inaltime ce se citeste pe subler, se aduce varful in contact cu suprafata piesei si se deplaseaza sublerul paralel cu piesa pe masa de trasare.

Fig. 6. Subler pentru trasare

Sublerul pentru suduri(fig.7) este utilizat pentru verificarea unghiurilor de sudare si planeitatii sudurilor.

Fig. 7. Subler pentru suduri

3. Micrometrele, sunt aparate de masurat lungimi, bazate constructiv pe folosirea unui mecanism micrometric, format dintr-o asamblare filetata, care transforma miscarea de rotatie a surubului micrometric, intr-o deplasare liniara a tijei micrometrului(fig. 8).

Fig. 8. Principiul de functionare al micrometrului A - surub micrometric B - tija C - potcoava D - nicovala

Dupa destinatie, micrometrele pot fi: de exterior, de interior, de adancime si speciale(pentru table, tevi, filete, roti dintate, etc.) Micrometrul de exterior este reprezentat in figura 9. Bratul cilindric este gradat din 0.5 in 0.5 mm, diviziunile succedandu-se de o parte si de alta a unei linii generatoare. In interiorul bratului cilindric se afla dispozitivul micrometric, format dintr-o asamblare filetata cu pasul de 0.5 mm. piulita este fixa iar surubul solidar, la un capat cu tamburul gradat, iar la celalalt capat cu tija micrometrului. Tamburul este prevazut cu o scara circulara cu 50 de diviziuni. Fete de masurare Tija
Dispozitiv blocare

Cilindru

Tambur

Dispozitiv apasare

Potcoava

Fig. 9. Micrometru de exterior 5

La o rotatie completa a tamburului, intreg ansamblul tambur-surub micrometric-tija se deplaseaza liniar cu un pas, deci cu 0.5 mm. La o rotatie a tamburului cu o diviziune de pe scara circulara, deplasarea tijei este de 0.5/50 = 0.01 mm, valoare care reprezinta si precizia de masurare a micrometrului. Piesa de masurat este cuprinsa intre tija si nicovala, deplasarea tijei facandu-se prin actionarea dispozitivului care limiteaza forta de masurare. Micrometrele de exterior se construiesc pentru urmatoarele dimensiuni de masurare: 0-25 mm; 25-50 mm si in continuare, din 25 in 25 mm. Micrometrul de interior poate fi cu falci sau tip vergea. Micrometrul cu falci(fig. 10) are surubul micrometric solidar cu tamburul gradat, iar piulita dispozitivului micrometric solidara cu cilindrul gradat si cu falca fixa. Imprimandu-se tamburului o miscare de rotatie prin intermediul dispozitivului de limitare a fortei, se va deplsa liniar si falca mobila. Domeniul de masurare este cuprins in intervalul 5 - 30 mm. Grosimea falcilor este egala cu limita inferioara de masurare(5 mm), dimensiunile interioare se citesc direct, fara a mai adauga grosimea falcilor de masurare. Falci de masurare

Fig. 10. Micrometru de interior cu falci Micrometrul de interior tip vergea(fig. 11) are forma unei vergele, terminata cu doua capete de masurare semisferice, un capat fiind solidar cu surubul, iar celalalt cu piulita unei asamblari filetate. Prin rotirea tamburului, capetele de masurare se indeparteaza sau se apropie, in functie de sensul de rotatie. Un capat de masurare este fixat pe micrometru iar celalalt se poate demonta, permitand astfel intercalarea unor prelungitoare de diferite dimensiuni(15; 25; 50; 100; 150; 200 mm) intre micrometru si capatul de masurare. Limita minima de masurare este de 15 mm, insa, prin intermediul prelungitoarelor, se poate ajunge la o limita maxima de masurare de peste 1000 mm.

Fig. 11. Micrometre de interior tip vergea 6

Pentru masurare, micrometrul se introduce in interiorul alezajului si, prin rotirea tamburului gradat, se aduc suprafetele capetelor de masurare in contact cu peretii piesei. Micrometrul tip vergea nu este prevazut cu dispozitiv de limitare a fortei de masurare. Pentru masurarea diametrelor alezajelor se va avea in vedere ca, pe directia generatoarei interioare a alezajului sa existe un singur punct de contact cu piesa, atunci cand micrometrul este rotit usor in planul determinat de punctul de sprijin si generatoare, iar pe directia diametrala, sa existe un foarte mic joc(aproape insesizabil), atunci cand micrometrul este rotit in planul care contine cercul al carui diametru se masoara. Aceste jocuri se obtin tinand micrometrul intr-o singura mana si regland presiunea de contact, dupa ce capetele de masurare au fost aduse in contact cu suprafata alezajului(fig. 11bis).

Fig. 11bis. Masurarea diametrelor alezajelor cu micrometrul tip vergea De asemenea, pentru efectuarea unei masurari de precizie, mijlocul de masurare si piesa care se masoara trebuie sa se gaseasca la aceeasi temperatura. Micrometrul de interior cu masurare in trei puncte(fig. 12) se foloseste pentru masurarea alezajelor infundate.

Fig. 12. Micrometru de interior in trei puncte Micrometrul de adancime(fig. 13) se deosebeste din punct de vedere constructiv de celelalte micrometre prin aceea ca este prevazut cu o talpa, iar scarile de pe cilindru si tambur sunt inverse decat la micrometrul de exterior.

Fig. 13. Micrometru de adancime

Micrometrele destinate unor masurari speciale sunt: pentru tevi; pentru table; pentru filet si pentru roti dintate(fig. 14).

a. Micrometru pentru filete Fig. 14. Exemple de micrometre speciale

b. Micrometru pentru roti dintate

Dimensiunea masurata cu micrometrul se citeste in punctul de intersectie dintre linia generatoare trasata pe cilindrul gradat si marginea tamburului. Pe cilindru se citesc dimensiunile din 0.5 in 0.5 mm, la care se adauga sutimile de milimetru citite pe tambur(fig. 15). Linia de referinta Linia de referinta este la jumatatea distantei dintre gradatiile 11 si 12(0.005mm) Cea de-a 11-a gradatie de pe tambur depaseste linia de referinta(0.110mm) Pe linia de referinta se citeste 8.000 mm Cilindru: Tambur: Interpolare: TOTAL: 8.000 mm 0.110 mm 0.005 mm 8.115 mm

Fig. 15. Citirea dimensiunilor pe micrometru Exemple de citire la micrometre cu scara directa si inversa sunt date in figura 16.

a. Scara directa (17.18mm)

b. Scara inversa (3.72mm)

Fig. 16. Exemple de citire la micrometre cu scara directa si inversa

Comparatoarele(fig17) sunt mijloace de masurare cu ajutorul carora se efectueaza masurari relative, adica se determina abaterile dimensiunilor efective fata de dimensiunile nominale ale pieselor,

Fig. 17. Ceas comparator si comparator montat pe suport magnetic

De asemenea, cu comparatoarele se pot determina abaterile de forma si abaterile de pozitie ale pieselor(abateri de la: circularitate, planeitate, rectiliniaritate, cilindricitate, paralelism, perpendicularitate, etc.) Dupa constructie, comparatoarele pot fi: mecanice, optice, electrice si pneumatice. In atelierele mecanice, in mod frecvent, se utilizeaza comparatoarele mecanice, dintre care se mentioneaza: - comparatorul cu cadran circular, cu valoarea diviziunii de 0.01 mm - minimetrul, ortotestul, milimessul, cu valoarea diviziunii de 0.001 mm - pasametrul, cu valoarea diviziunii de 0.02 mm Elementele principale ale unui comparator sunt: palpatorul, mecanismul de amplificare si mecanismul indicator. Palpatorul vine in contact cu piesa in timpul masurarii. Mecanismul de amplificare este format dintr-un sistem de pargii si roti dintate si are rolul de a amplifica, de un numar oarecare de ori, deplasarea palpatorului si de a transmite aceasta deplasare la mecanismul indicator. Mecanismul indicator reda, pe o scara gradata, pe cadran, prin intermediul unui ac indicator, deplasarea palpatorului, si deci abaterea piesei care se controleaza. Fiecare comparator este caracterizat printr-un raport de amplificare egal cu raportul dintre valorile deplasarilor acului indicator respectiv a palpatorului. Raportul de amplificare se noteaza cu R. Domeniul de masurare este de la 0 la 10 mm, acul indicator putand executa 10 rotatii a o suta de diviziuni. Minimetrul este un aparat la care amplificarea se ralizeaza numai printr-un sistem de pargii. Minimetrele au un domeniu restrans de masurare si anume +/-10.30 m. Ortotestul este un aparat comparator cu pargii si roti dintate, frecvent utilizat datorita preciziei ridicate si a domeniului de masurare mai larg(+/-100 m). Milimessul prezinta aceleasi caracteristici ca si ortotestul, diferind numai din punctul de vedere al constructiei mecanismului de amplificare. Pentru a se masura abaterea unei marimi, comparatoarele se monteaza pe suporturi si se regleaza la zero cu ajutorul unui bloc de cale egal cu dimensiunea nominala a cotei de masurat. In acest scop, dupa ce s-a fixat comparatorul pe bratul suportului, iar pe masa se aseaza cala sub tija palpatoare, se deplaseaza bratul impreuna cu comparatorul pe coloana pana cand acul indicator este pe zero. La unele comparatoare, cum este comparatorul cu cadran, ortotestul, milimessul, exista posibilitatea rotirii cadranului, ceea ce usureaza reglarea la zero. Dupa efectuarea reglarii, se fixeaza bratul pe coloana si apoi se controleaza piesele, prin introducerea 9

acestora sub palpator care, sub influenta unui arc elicoidal, este apasat pe piesa, forta de masurare fiind de aproximativ 8 N. Pasametrul(fig.18) se aseamana cu micrometrul de exterior din punct de vedere al formei. Deosebirea principala dintre aceste aparate consta in faptul ca nicovala pasametrului este mobila, deplasarea acesteia fiind transmisa printr-un sistem de pargii si roti dintate la un ac indicator care oscileaza in fata scarii gradate.

Fig. 18. Pasametrul 1-nicovala mobila; 2-tija; 3-buton blocare 4-piulita; 5-rondela filetata; 6-mecanism 7-ac indicator

4 1

Pentru reglarea la zero a aparatului se introduce blocul de cale, egal cu dimensiunea nominala a cotei de masurat, intre tija si nicovala si se actioneaza tija, prin intermediul rondelei filetate, pana cand acul indicator ajunge pe zero. In timpul masurarii, la introducerea si la scoaterea piesei dintre tija si nicovala, se apasa pe buton, care indeparteaza nicovala si elimina astfel frecarea dintre piesa si suprafetele masuratoare ale aparatului. Limitele de masurare la pasametrele cu valoarea diviziunii de 0.002 mm sunt +/-0.080 m, iar la cele cu valoarea diviziunii de 0.005 mm sunt +/-0.16 m. Comparatoarele de interior sunt utilizate la masurarea si verificarea alezajelor(fig.19.), putandu-se Oscilatie Rezultat(valoarea minima) determina abaterile dimensiunilor efective fata de dimensiunile nominale sau abaterile de la circularitate si cilindricitate. Inainte de efectuarea masurarii, comparatorul se regleaza la zero cu ajutorul unui inel calibrat, executat la dimensiunea nominala a piesei care este supusa masurarii. Se introduce capul de masurare al comparatorului in inelul calibrat, oscilandu-se usor aparatul in planul axei varfurilor de masurare pana cand acul indicator isi schimba sensul de rotatie. In punctul respectiv de pe scara gradata este adus reperul zero prin rotirea cadranului. La verificarea unui alezaj, abaterea va fi indicata, de asemenea de punctul unde acul indicator isi schimba sensul de rotatie.

Fig. 19. Masurarea cu comparatorul de interior

b. Mijloace de masurat si verificat unghiuri. Echerele sunt mijloace de verificare a unghiurilor prin metoda fantei de lumina si de trasare a acestora. Echerele se executa cu unghiuri active de 45, 60, 90 si 120o. Cele mai utilizate sunt echerele cu ungiuri active de 90o(fig. 20). 10

a. Echere cu unghi activ de 90o Fig. 20. Echere

b. Echer pentru flanse

Raportoarele(fig. 21) sunt mijloace de masurare directa a unghiurilor. La masurarile de precizie se utilizeaza doua tipuri de raportoare: mecanice(universale) si optice. Raportorul universal este folosit pentru masurarea unghiurilor exterioare in intervalul 0-320o si a unghiurilor interioare in intervalul 40-180o. Principiul constructiv al vernierului circular este identic cu cel al vernierului liniar(la subler). La 29o de pe sectorul gradat corespund 30 de diviziuni pe vernier. Se asigura o precizie de masurare de 2o. Citirea se face in mod asemanator ca la subler. In dreptul reperului zero de pe vernier se citesc gradele, iar in dreptul reperului de pe vernier care se aliniaza cu un reper de pe scara gradata in grade, se citesc minutele. Una din suprafetele masuratoare este pe rigla fixa, iar a doua pe rigla mobila, echer sau lama mobila. Raportorul optic utilizeaza o lupa pentru citirea unghiului masurat.

a. Raportor universal Fig. 21. Raportoare

b. Raportor optic

c. Mijloace de verificat suprafete. Riglele(fig. 22) sunt mijloace de verificare a planeitatii si rectiliniaritatii. Ele pot fi: cu muchii active, cu fete active si sub forma de pana. Cel mai mult se folosesc riglele cu muchii active. Verificarea planeitatii si rectiliniaritatii se face la fante de lumina, asezandu-se una din muchiile active pe suprafata de verificat si apreciindu-se marimea fantei dintre rigla si piesa.

11

Fig. 22. Rigle cu muchii active Nivelele(fig. 23) sunt instrumente utilizate la determinarea abaterilor suprafetelor fata de pozitia orizontala sau verticala. Nivelele sunt de doua feluri: simple si cu cadran. Nivela simpla este compusa dintr-un corp metalic in care este montat un tub de sticla cu eter sau alcool, in asa fel umplut incat sa ramana o bula de aer in interior. Tubul este paralel cu baza nivelei. Pe tub sunt trasate doua repere principale, de o parte si de alta a pozitiei mediane, iar de o parte si de alta a acestora o serie de repere secundare. Suprafata de verificat este orizontala atunci cand bula de aer este incadrata de reperele principale. Nivelele de inalta precizie au sensibilitatea cuprinsa in domeniul 0.02 - 0.06/1000 mm; prin sensibilitate intelegandu-se inclinarea nivelei pentru care bula de aer se deplaseaza cu o diviziune fata de pozitia centrala.

a. Nivela simpla de precizie

b. Nivela cu laser Fig. 23. Nivele

c. Nivela cu cadran

Nivela cu cadran este formata dintr-un cadru, pe care sunt dispuse o nivela longitudinala si una transversala. Fetele exterioare ale cadranului sunt dispuse la 90o una fata de alta. Cu ajutorul acestei nivele se pot determina abaterile de la pozitia orizontala pe doua directii si de la pozitia verticala. d. Calibre si sabloane de verificat. Calibrele sunt masuri terminale, adica mijloace de masurare fara repere. Calibrele netede(fig. 24) sunt mijloace de verificare cu ajutorul carora se stabileste daca o piesa(alezaj sau arbore) se afla sau nu in campul de toleranta. In functie de piesele care se controleaza, calibrele sunt de doua feluri: pentru verificarea alezajelor(calibre tampon) si pentru verificarea arborilor(calibre potcoava si calibre inel). Calibrele au doua parti: partea trece(T) si partea nu trece(NT). Partea nu trece are o lungime mai redusa decat partea :trece. 12

Calibrele tampon se verifica cu mijloace optice de masurare, calibrele potcoava cu cale planparalele iar calibrele inel cu contracalibre.

a. Calibru tampon Fig. 24. Calibre netede

b. Calibru inel

c. Calibru potcoava

Calibrele pentru filete(fig. 25) se folosesc pentru verificarea dimensiunala a diferitelor tipuri si dimensiuni de filete.

a. Calibru tampon pentru filet interior

b. Calibru inel pentru filet exterior

Fig. 25. Calibre pentru filete Calibrele de interstiti(fig. 26) sunt masuri terminale sub forma de lame cu fete planparalele, utilizate la verificarea dimensiunilor inaccesibile altor mijloace de masurare, de exemplu: jocurile dintre dintii rotilor dintate, jocul dintre culbutor si tija supapei, abaterea de la planeitate a ghidajelor masinilor unelte, etc. Mai multe calibre montate pe un ax comun formeaza o trusa, pe fiecare calibru fiind inscrisa grosimea acestuia. Dimensiunile se verifica prin incercari, introducand, cu joc alunecator, calibrele intre suprafetele care se controleaza.

Fig. 26. Calibre de interstitii Sabloanele(fig. 27) sunt mijloace de verificare executate din tabla avand diferite profile in functie de piesele care se controleaza. Verificarea se face prin metoda fantei de lumina. Sabloanele pentru verificarea razelor sunt dispuse in truse, putand fi utilizate pentru o gama variata de valori ale razelor. Sabloanele de filet servesc la determinarea pasului filetelor. Trusele de sabloane de filet(lere de filet) pot fi pentru filete metrice sau filete in inci. 13

Sabloanele pentru sudurilor(planeitate, unghi)

suduri

se

folosesc

pentru

verificarea

parametrilor

a. Sabloane pentru raze

b. Sabloane pentru suduri

Fig. 27. Sabloane c. Sabloane pentru filete e. Mijloace de masurat presiuni. Presiunea p reprezinta forta de apasare pe unitatea de suprafata. In functie de baza de referinta, presiunea poate fi presiune absoluta si presiune relativa. Presiunea absoluta pa se considera in raport cu vidul absolut. Presiunea relativa se considera in raport cu presiunea atmosferica si poate fi de doua feluri: suprapresiune ps si depresiune pd. Suprapresiunea indica cu cat este mai mare presiunea intr-un recipient decat presiunea atmosferica, iar depresiunea indica cu cat este mai mica presiunea dintr-un recipient decat presiunea atmosferica. In Sistemul International unitatea de masura pentru presiune este N/m2. In practica se utilizeaza un multiplu al acestuia si anuma daN/cm2(atmosfera tehnica-at). Variatiile mici de presiune se masoara in milimetri coloana de lichid, ca lichid de lucru utilizandu-se mercurul Hg si apa H2O. Corespondente practice cu eroare sub 2%: 1at=1daN/cm2; 1mmH2O=1daN/cm2; 1mmHg=1.33mbar; 1mbar=0.75mmHg. Aparatele pentru masurarea presiunilor pot fi: - manometre - pentru masurarea suprapresiunilor(fig. 28) - vacuumetre - pentru masurarea depresiunilor - manovacuumetre - pentru masurarea atat a presiunilor cat si a depresiunilor - barometre - pentru masurarea presiunii atmosferice Manometrul cu tub elastic(Burdon) este aparatul cel mai frecvent utilizat pentru masurarea suprapresiunilor. Tubul elastic(1) are o sectiune eliptica si este confectionat din aliaje de cupru, iar pentru presiuni mai mari de 250 bar se folosesc oteluri aliate cumodul de elasticitate ridicat, sau oteluri inoxidabile pentru medii corosive. Prin cresterea presiunii in tub, acesta tinde sa capete o sectiune circulara si sa se indrepte, iar capatul liber actioneaza prin sistemul de parghii(2) si roti dintate(3) acul indicator(4), care oscileaza in fata cadranului gradat in daN/cm2(5). Similar functioneaza si manometrul cu membrana, cu diferenta ca aici elementul sensibil la presiune este membrana elastica(1).

14

a. Manometru cu tub Burdon Fig. 28. Manometre

b. Manometru cu membrana

f. Intretinerea si pastrarea mijloacelor de masura si control, a sculelor si dispozitivelor. Instrumentele de masura si control. Sculele si dispozitivele utilizate in atelierele mecanice se pastreaza in locuri ferite de umezeala, de agenti corosivi si de praf. In special mijloacele de masurare se livreaza si se pastreaza in cutii din lemn, construite dupa forma acestora. Inainte de a fi introduse in cutii, atat instrumentele de masurat cat si sculele se sterg cu o laveta curata. In cazul cand acestea se pastreaza o perioada mai indelungata fara a fi utilizate, inainte de depozitare se spala cu neofalina, se usuca si apoi suprafetele neprotejate se acopera cu un strat de ulei sau vaselina. In timpul utilizarii, sculele, dispozitivele si instrumentele de masurat vor fi ferite de lovituri.

15