P. 1
mobilier

mobilier

|Views: 1,749|Likes:
Published by Luisa Drajan

More info:

Categories:Types, Resumes & CVs
Published by: Luisa Drajan on Jul 02, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/26/2015

pdf

text

original

MOBILIER 1.

Mobilierul “Art Deco” - Context istoric (periodizare), social-artistic; mobilier; creatori de mobilieri;exemplificari -ultimul curent in care se creeaza mobilier artistic -ultimele decenii de secol XIX -puncte de pornire este miscarea Arts&Crafts(Belgia, Germania si Anglia) – o reactie la miscarea industriala, o intoarcere spre valori -reinvie mestesugaritul – lucrarile din lemn- feroneria – sticla si portelanul Periodizare: 1920-1940 -preia o modalitate de expresie foarte clara, masiva: patrat, cerc -influente clasicizante simtite la nivelul formei -stil inspirat din curentele artistice de la inceputul secolului XX: cubism, expresionism,futurism -termenul provine de la expozitia de arte decorative Paris 1925 -domeniul de manifestare: interioare, piese separate de mobilier de arta, interioarele pacheboturilor -interioarele : -au fost considerate kitsch -nu au fost prea fost luate in considerare, au fost distruse si apoi, in anii ’60, reconstruite -caracteristici: -stil luxos, forme solide, dar nu lipsite de elganta -foloseste culori foarte vii influentate de expresionism -imbina 2 elemente contradictorii: mobilierul luxos si elementele simple de otel -mobila din teava de otel cromata -foloseste lacuirea -materiale: -lemn- esente pretioase: palisandru, abanos,trandafir, palmier -piei (rechin, sarpe, pergament) blanuri (zebra, oaie, capra, vaca) -incrustatii cu sidef, fildes, bronz, arama, sticla -benzi de otel cromat , nichelat -fier forjat Promotori: - Mackmurdo si Ashbee - revista The Studio, apare si in Germania - H. Muthesius – arhitect german care se afla in Anglia : scrie o carte despre casele englezesti(functionale si confortabile) -curentul se propaga si in Belgia – bine dezvoltata industrial si comercial -Gustave Serrurien – deschide un magazin si aduce tapet din Anglia -toate tarile de limba engleza(coloniile), ofera un climat propice -in America se preiau elemente A&C -Henry Van der Velde- belgian, se orienteaza si el spre interior(decoratiuni interioare si mobilier), casa proprie creeaza un impact foarte mare -Belgia da tonul noului curent Art Nouveau (punct de plecare) -personalitati: Velde si V. Horta -linia este foarte ferma -caracter structural foarte pregnant -folosirea materialelor ce sticla si fierul in urma industrializarii -mobilierul belgian face apel la calitatile lemnului -Germania: centrele sunt Munchen si Darmstadt -forme masive, uneori greoaie -linii foarte clare -Franta: -personalitati: H. Guimard:- accesele la metrouri -maestru al metalului -a facut piese de mobilier din lemn de par E. Gayard: -face piese din bronz -mobilier influentat de forme naturaliste -Spania: -reprezentant: Jose Maria Asert, A. Gaudi- piesele au un caracter expresionist si sculptural -Italia: - reprezentanti: - Carlo Bugatti: arhitect- face mobilier de influenta orientala -Carlo Zen : a creeat piese pretioase -Gio Ponti -America: - F. L. Wright:- face si mobilier - Louis Caufort- Tiffany- nu creeaza mobilier, a facut lampi, a pus bazele unui stil -Austria: -Hoffmann si Olbricht- firma Tanet - piese din lemn curbat -Anglia:- Mackintosh si sotia McDonald – saloanele de ceai - int casa Hill - mobilierul este de culoare pregnanta, clara, fie alba, fie neagra -cu fildes -stilizarea specifica a trandafirului sau caroiajul specific -forme delicate, rafinate -Moldova si Muntenia:- ca in Franta

1

2. Mobilierul “Art Noveau”- Context istoric (periodizare) social-artistic, mobilier, creatori de mobilier, exemplificari -in jurul anilor 1900 - dupa perioada istorismului tinerii artisti ai anilor 1900 au incercat sa realizeze un nou stil independent si corespunzator vremii; si-au intors spatele trecutului cautand forme de expresie noi; aceste cautari au primit denumiri diferite functie de tarile de unde au pornit: Art Nouveau (Franta), Jungendstil (Germania), Sezession (Austria), Coupe de fouet (Belgia), … - obiecte cu forme asimetrice, bogat ornamentate cu motive florale, ondulate; - a avut succes in toata Europa prin expo mondiala din 1900 Paris -piesele de mobilier- sunt elegante, usoare, - realizate din lemn de esenta nobila, accesorii metalice - constructie logica, decoratie modesta - creatori de mobilier: Emile Galle – (designer in sticla- Franta) dintre cele mai opulente obiecte de mobilier, cu motive vegetale/florale predominante ; ex: masuta cu blat circular, picioare traforate Eugen Gaillard – ex: bufet din lemn de stil coup de fouet; scaun cu spatar cu legaturi diagonale Charles Plumet – masuta de toaleta si scaun Charles Rennie Mackintosh - decorator & arhitect (artist total- sinteza tuturor artelor care tinde spre opera totala, simbolizabd aspiratiile catre modernitate)- principala calitate a operei sale este echilibrul compozitiei si o tensiune expresiva caracteristica stilului sau. –ex: masuta patrata din lemn de pin (1918, inspiratie Arts&Crafts); Louis Majorelle- mobilier de lux (devine art deco dupa I raz mond) ex: birou din acajou inspirat din formele vegetale sinuoase Henry Van de Velde- artistul total -birou-linie dinamica, decoruri dupa forma literei Z 3. Mobilierul “Colonial american” – Context general, periodizare, exemplificari, influiente, ebenisti, exemplificari MOBILIERUL COLONIAL AMERICAN (1620-1780) Stilul Colonial American face referire la perioada sec. XVII - XVIII in care America era inca o colonie a Angliei.Comparativ cu tarile europene, stilul American timpuriu se baza mai mult pe necessitate, mobilierul avand un design simplu, utilitar, din materiale accesibile. Tehnicile de constructie simple, duc la realizarea unui mobilier modest, proponderent din lemn, construit adesea brut, in linii drepte si cu decoratii minime. Mobilierul este creat manual din materiale locale precum pinul, stejarul, mesteacanul si artarul, incluzand scaune cu spatar inalt,masute joase, sculpturi adesea lasate neterminate , tesaturi , fier si tinichea (tin) presata. Stil American modest, stilul colonial coincide cu stilurile europene Jacobean 1620-1720, Queen Anne 1720-1750),de la care imprumuta importante elemente. 4. Inovatii tehnologice in mobilierul sec. XIX – Prezentare generala, materiale, creatori de mobilier, exemplificari In anul 1848 incepe dezvoltarea curentului Eclectic, o combinatie de texturi, stiluri, materiale, ducand la o efervescenta industriala.Dezvoltarea metalurgiei la sfarsitul secolului XVIII, prin folosirea carbunelui ca sursa de energie este punctul de plecare al inovatiilor tehnologice.Se pune la punct tehnologia de turnare a fontei si apare prima locomotiva cu aburi, oferind posibilitatea calatoriei la distante mari. Se definitiveaza procedeele de prelucrare si rafinare a materialelor existente prin aparitia convertizoarelor si cuptoarelor. Concomitent evolueaza utilajele de prelucrare a lemnului, iar la inceputul sec XIX, se dezvolta industria de prelucrarea fontei, apar piese laminate si mai tarziu otelul. Se descopera procedee mai deosebite de realizare a mobilierului, conferind lejeritate si o oarecare indiferenta in adoptarea unor stiluri in mobilier. 1839-1848-Stilul Philipe preia elemente ale stilului rococo simplificate in maniera neorococo, dand nastere unui mobilier functional, cu elemente decorative realizate industrial (reliefurile coronamentului prelucrate industrial). Ex. Scaune cu spatar cu influente Biedermeier si Rococo Canapele f moderne , influente puternice neorococo Mob. Bidermeier – canapea curbata cu volute, mese in forme geometrice simple, formele vitrinelor tind spre un classicism tarziu. Napoleon III – piese de mobilier pt incaperi in stiluri diferite, interpretare unitara a unor stiluri; In anul 1822 apar arcurile pt tapiterie, mobilierul din metal avand ca principal material fonta, mobilier realizat din bare rotunde de otel si fier, etc. Incepand cu anul 1840 – mobilier din teava de alama pe fondul dezvoltarii igienei; productia industrializata –etajere. Apar elemente din bronz aurit, iar paturile sunt din fier cu tabliile pictate. Dezvoltarea mobilierului metalic se raspandeste si in SUA, avand la baza elemente din fonta turnata. Hartia- un fel de carton inmuiat si preset in matrite, armat cu lemn sau metal, numit Carton Pathe. La inceput in piese mai mici care i-au amploare prin dimensiuni si colorit spectaculos. Se dezvolta confectionarea lemnului curbat – Tonier – palatal Lichtenstein In Romania se fac piese de mobilier curbat la Valcea, langa Arad, si se realizeaza mobilier de calatorie pt vagoanele de dormit.

2

5. Mobilierul “Baroc Englez” – Prezentare generala, context, caracteristici generale, periodizare, stiluri, exemplificari, influente, exemplificari - sfarsitul secolului al XVII-lea – stilul William & Mary - se caracterizeaza prin promovarea structurii usoare a mobilierului, simplitate, rezistenta, fara a fi robuste; datorita autonomiei mesterilor apar creatori independenti de mobila. - a piesee de mobilier se evidentaza structura. 1. stilul William & Mary: - de influenta olandeza - ornamentatie: arabescuri - apare fotoliul pentru dormit - spatare plasa – influenta olandeza - de influenta olandeza - ornamentatie: arabescuri - apare fotoliul pentru dormit - spatare pl`asa – influenta olandeza -introdus in timpul domniei lui William al III-lea, nascut si crescut in Olanda, acest stil plin de gratie si greoi totodata este deseori confundat cu stilul Queen Ann;arhitectul care a deservit monarhia in aceasta perioada a fost frencezul Daniel Marot. -se regasesc in mobilier influente franceze, germane, chinezesti si indiene;caracteristici deosebite include incrustatii chinezesti,piese poleite cu argint sau avand argint aplicat, de inspiratie orientala -piesele de mobilier includ scaune cu spatare masive cioplite, cu sezutul capitonat sau din trestie impletita, cabinete cu etajere sau picioare sculptate de influenta spaniola dar si cabinete cu brau metallic. -finisajele ceruite erau accentuate prin aurire -ca materiale textile se foloseste damascul si dantela de ac -ca ornamentica se folosescfrunza de acant, laleaua si alte motive florale, fructe, pasari, detalii orientale,pergamentul si sculpturi sub forma de spirala 2. stilul Queen Anne -picioare cu voluta in S; dispar legaturile picioare (caprioara si gheara cu bila) - apare masa de toaleta cu sertare --picioare cu voluta in S; dispar legaturile picioare (caprioara si gheara cu bila) - apare masa de toaleta cu sertare -acest stil si-a a fost numit dupa regina Ann a Angliei care a domnit intre anii 1702-1714 -e un stil foarte popular al secolului 18, are influente frantuzesti,germane si chinezesti; a devenit o varianta mai rafinata a stilului William si Mary, avand linii mai armonioase si detalii mai fine -elemente de design cuprind picioare sub forma de cabrioleta,motive de scoica cioplite -ca lemn, se foloseste in special lemnul de cires, alun si mahon -un design unic il reprezinta chaiselongurile 6. Mobilierul “Baroc Francez” – Prezentare generala, context, caracteristici ale mobilierului, periodizare, materiale, ebenisti, tehnici, influiente, exemplificari In Franta e cunoscut sub denumirea de stilul regelui Ludovic al XIV-lea. totdeauna importanta,locul fiindu-i Din dulapul cabinet,in Franta devine masa de scris „bureau” . In 1667 Ludovic al XIV-lea fondeaza „manufacture Royale des meubles de la cournne” cu care infiinteaza miscarile artistice. In ideea de a crea un stil unitaro-omogen , elemente, componente ale artei decorative sunt adunate sub conducerea unui singur mester. Tamplarii de mobila erau denumiti „abanisti” pentru ca in primul rand lucrau cu lemn de abanos. Andre Bonite ca mester al „Manifacture Royale” intra in istoria artei si devine cel mai important mester in acest domeniu. Sunt cunoscute in special aceste lucrari (o inserare de galben, de cositor, fildes si carapace de broasca) si decoratiile foarte bogate in bronz aurit ale mobilierului. Se impune ca nou current in jurul anului 1600, promovat de Ludovic al XIV-lea; tranzitia a fost inceputa de Ludovic al XIII-lea. Urmeaza 2 linii principale:una traditionala cu linii clasiciste si una opulenta, decorative- tendinte italiene. Producator: Charles Boulle - creator, lucreaza cu esente pretioase: pr , palisandru, abanos; le combina cu bronz, arama, sidef si pietre pretioase. - promovat de creatorii de la curtea regala - se observa – trasauri unitare ale mobilierului Chrles Le Brun - manufactura regala – fac vase, tapiserii deosebite si mobilier - apar cataloage cu decoratii

3

Piese principae de mobilier: -bancheta de odihna cu perna -console cu blaturi -paturi cu tesaturi bogate, baldachine -scaune (matase, catifea, tapiserii) -dulapuri (corpuri suprapuse) -cabinet (partea inferioara foarte simpla, influiente Greco-romana; partea superioara foarte decorate; se folosesc materiae f diverse: alama, bronz, sidef, fildes si placari cu lemn de abanos) 7. Mobilierul “Baroc Italian” – Prezentare generala, context periodizare, caracteristici ale mobilierului, exemplificari, infuente, exemplficari - caracteristici: dulapul cu tablii, bufetul cu sertare si usi, oglinzile (in Venetia); mobilier de nuc, pictat si lacuit; mese dreptunghiulare bogat decorate cu picioare rondbosse; scaune cu sezut, spatar cu tapiserie, piese de mobilier specializate: cabinet, comode, oglinzi cu masute in consola; bancheta e folosita n continuare cu picioare curbate, labe de leu. - scenografia est foarte importanta – stucaturi, tavane casetate; - in Italia trecerea de la Baroc la Roccoco se face foarte discret prin ornamentrea excesiva. - esente: nuc, par, cu intarsii, pietre semipretioase; - elemente caracteristice: balustrii in forma de vas, volute puternice, blatul din marmura; - se dezvolta sticla de murano 8. Mobilierul “Baroc German, Spaniol, Olandez” – Prezentare generala si caracteristici, exemplificari Baroc German: -dupa 1700 - se caracterizeaza prin cornise foarte puternice si picioare in S -se pot citi infuiente olandeze si italienesti -mobiier caracteristic: dulapul Baroc Spaniol: - influente orientale, maure - influente englezesti – folosirea balustrilor - decoratiuni excessive - folosesc scoica, ca si element tipic baroc - in Spania apare fotoiul cu urechi intre Baroc si Roccoco - mobilier dinamic – tinde spre miscare: - pilastrii in torsada, aparitia sipetului - domina esenta de nuc - se impune lacul chinez si se dezvolta placarea lemnului - ornamentatia bogata dar mai putin simbolica, reprezentari umane, zeitati: putti, amoras, frunze de acant, iedera, vuturul, lebata, leul, scoica si perla cu forma neregulata. Baroc Olandez: - mobilier masiv, bogat decorat, picioarele se termina cu gheare cu bila - influente italiene - decoratia prezinta influente orientale - materiale: stejar, esente exotice si alte materiale incrustate, intarsii cu abanos, sidef si fildes - mobilier masiv, bogat decorat, picioarele se termina cu gheare cu bila - influente italiene - decoratia prezinta influente orientale - materiale: stejar, esente exotice si alte materiale incrustate, intarsii cu abanos, sidef si fildes - zonal, sub influenta comertului din Orientului indepartat intra in moda si unele piese de mobilier cu gust oriental. Limite simple si linistite ale Barocului olandez – desi exista aceasta foarte mare placere si atractie catre exces – sunt foarte bine primite. 9. Expansiunile teritoriale (noile imperii coloniale si cuceriri teritoriale), dezvoltarea navigatiei,aparitia tiparului, reflectate in istoria mobilierului in diferite perioade (prin influente stilistice,materiale, si tehnici de executie,etc) cu exemplificari -antichitate:fenicieni, greci, romani- mobilizare in zona Mediteraneeana -ev mediu: in zona Mediteranei: arabi, bizantini,italieni, spanioli, portughezi,englezi, tarile de jos -nordicii(vikingi) comert activ cu Bizanul -dezvolatare transporturi: piata mai mare de desfacere, noi materii prime -dezvolatare manufacturi

4

=>Anglia-Indii portughezii ajung in Japonia-misiuni crestine; in Africa si pe coastele orientale- colonii stabile -dezvoltare tipar- sec XV-inventare, 1508-prima tipografie -apar cataloage cu ornamente, relevee-piese antice -influenteaza tipul de mobilier german -descoperiri geografice- datorita acului magnetic-perfectionare(arabi-china) -mobilier realizat de arabi-rezultatul dezvoltarii manufacturilor -1492-Columb-drumul spre indii=>america -unificare Spania-evreii si maurii sunt alungati- expulzati-preluati de Imp Otoman -primul inconjur al lumii- Magellan =>infiintare domenii coloniale http://terapiicomplementare.fidelia.ro/antistress.htm 10. Mobilier “Biedermeier” - Prezentare generala, context, periodizare, caracteristici, materiale,influente, exemplificari *1815-1848 Bieder=simplu, modest Meier=nume foarte frecvent *apare si se dezvolta in Germania si Austria (Viena) in antiteza cu caracterul artificial si oficial al stilului Empire *caracteristici: -are forme clare si de inspiratie simpla -adresat clasei burgheze, aparitia stilului e influentata de burghezi -se aseamana si cu stilul Empire dar e mai putin rigid, mai comod, mai simplu, mai suplu -mobilier confortabil, mai scund, mai bine dimensionat dupa corpul uman -elementele constructive au forme simple;suprafetele plane sunt conturate dupa linii cu o curbura usoara in comparatie cu linii drepte -ornamentatii sculptate, ornamentatia plana e redusa, mai mult prin intarsie -din decoratie dispar sculpturile bogate -reapare motivul central intarsiat: corpuri cu flori, buchete in tonuri apropiate -principala decoratie e lemnul insusi, preferat lemnul de culoare deschisa si cu fibra puternica -tapiterii si draperii: in dungi, culori pastel(din matase), inflorate, decorate cu pasmanterii bogate. Caracteristice stilului: stofele raiate si pielea de Cordoba -lemn: mesteacan , frasin, artar, par *piese de mobilier: -VITRINE: cu cristale drpte sau chiar curbe montate in rame late. Picioare scurte uneori mai lungi La partea superioara- cornise simple -SCAUNE: spatar oval piciorul din spate prelungit in spatar(gondolat) sezut rotund, dreptunghiular sau trapez cu latura din spate curbata -MESE:placa rotunda, patrata sau ovala, dimensionate in raport cu incaperea in care au fost folosite picioare curbe-ca la scaune, fixate jos pe o placa triunghiulara sau dreptunghiulara cu laturile curbate -DULAP:simplu, cu cornisa dreptunghiulara soclu sub care se afla picioare scurte -FOTOLII: concepute in ideea realizarii unui confort optim tapitate in forma de evantai -PAT: dispare patul cu baldachin tapitat cu capataiul mai inalt cu sau fara tablie de lemn 11.Mobilierul “Louis Philippe” si mobilierul “Napoleon III” - prezentare generala, context, periodizare, caracteristici, materiale, creatori, influente,exemplificari Louis Philippe Amploare, confort Puternic influentat de renastere, gotic si stilul Ludovic al XV-lea Fast,finete, bogatie- mobilierul se curbeaza si se rotunjeste, devine mai confortabil si mai intim Dupa industrializare se simplifica *decoratie: bazata pe profilatura, putina pictura, *tipuri: apar noptierele, se raspandeste mobilierul functional Napoleon III Amestec diferite stiluri: Ludovic al XIV-lea, mobila Boulle , Ludovic al XV-lea (saloane), Ludovic al XVI-lea (dormitoare), renastere (sufragerie)

5

Suprafete incrustate cu buchete de flori in fildes sau pietre Scaune complet tapitate, capitonate Mobilier ondulat, dispar formele linistite, simple: ex- taburet circular capitonat 12. Mobilierul “Empire” - Prezentare generala, context, periodizare, caracteristici, observatii la variante pe tari, materiale si tehnici, exemplificari Clasicismul francez cuprinde trei perioade distincte: - perioada domniei regelui Ludovic al XVI-lea - perioada revolutiei burgheze - perioada imperiului lui Napoleon Dupa instarurarea dictaturii militare a lui Napoleon, orientarea artelor are in vedere glorificarea puterii imperiale si a victorilor militare. Din aceasta cauza, stilul Empire nu este un stil natural, ci unul artificial, realizat prin dogme si directii impuse, comandate. Stilul readuce interesul si preocuparea pentru stilul baroc, mentinand linia constructiva si motivele decorative antice greco-romane si egiptene. Ornamentele dominante sunt cele sculptate in ronde bosse (cariatide, atlanti, capete si picioare de lei, sfincsi) si ornamentele aplicate realizate din bronz cizelat si aurit. Pe suprafetele plane se folosesc pentru ornamentare embleme cu arme si litera N lucrata in bronz aurit, inconjurata cu ornamente sub forma de coronite. Lezenele si picioarele sunt decorate cu palmete sculptate in relief plan sau realizate prin incustratie. Mobilierul de depozitare are forme arhitecturale cu frontoane si cornise antice si coloane cu capiteliu. Mobilierul de sedere (scaune, fotolii) are spatarele gondolate, iar in cazul canapelelor bratele inegale si gondolate. Paturile pastreaza aceeasi linie in executia capetelor revenind baldachinul sub forma de cort militar. Mesele dreptunghiulare au patru picioare sub forma de cariatide intre care sunt dispuse picioare sub forma de coloana. Toate prinse pe talpi masive legate longitudinal cu o traversa decorata cu vase ornamentale sau grupuri statuare. Mesele rotunde sau ovale au placile sustinute pe picioare sub forma de coloane cu sectiune rotunda sau prismatica consolidate prin legaturi sau placi inferioare. Dulapurile si comodele au suprafete plane cu lezene sub forma de coloane cu sectiune prismatica sau rotunda iar picioarele sub forma de laba de leu. Suprafetele plane sunt impodobite cu palmete, ghirlande, cununui de laur, figuri de sfincsi etc. Speciile lemnoase utilizate sunt cele indigene (paltin, cires, frasin) si exotice (mahon roscat, abanos, lamai). Stilul “Empire” face parte din clasicismul francez. Observatii la variante pe tari: Clasicismul in Anglia. Noul curent este introdus in mobila de fratii Adam (avand la baza elemente structurale ale stilului Ludovic al XVI-lea). Mai tarziu clasicismul englez a fost preluat de George Happlewhite si Thomas Sheraton. Mobila Adam foloseste cu predilectie ornamentele de provenienta greco-romana, realizand o imbinare intre diferite tehnici de decorare (sculptura, intarsie, pictura) pe aceeasi piesa de mobila. Influentele stilului Ludovic al XVI-lea sunt vizibile prin forma picioarelor si spatarelor scaunelor, unele piese fiind executate asemanator cu cele greco-romane. Mobilierul pictat cu ghirlande si medalioane este specific stilului. Happlewhite preia stilul continental Ludovic al XVI-lea asocindu-I mai multe linii curbe. Sheraton este autorul a noi piese de mobilier, mult mai apropiate de trebuintele umane din vremea sa. Caracteristicile mobilierului sau sunt liniile drepte. Clasicismul in Germania. Sub influenta revolutiei burgheze din Franta se pune capat, in Germania, artei oficiale de curte. In mediile burgheze se dezvolta stilul Biedermeier, ca o interpretare germana a clasicismului. Conceptia si realizarea mobilierului are in vedere simplificarea formei si ornamentatiei si folosirea in constructie a speciilor indigene. Este folosit lemnul de cires, frasin, mar colorat in nuante maronii. Mahonul este folosit sub forma de furnire. Stilul a pastrat interesul pana in zilele noastre, deoarece contine aceeasi structura a garniturilor si forme simple si mai putin ornamentale facandu-l foarte tehnologic. 13. Mobilierul “Clasicismului” – Prezentare generala, context, periodizare(cu etapele stilistice si tari), mobilier, materiale, tehnici, creatori, exemplificari Descoperirea oraselor romane Herculeanum si Pompei si a mormintelor unor faraoni din Egipt schimba din nou conceptiile in executia arhitecturii si mobilei. Barocul si Rococo-ul foarte incarcat stilistic sunt abandonate, facandu-se reveniri la arta simpla greco-romana. Evolutia culturii in ansamblu-reflexie a iluminismului-libertatea spiritului-Rousseau. SuediaCarolineaux-clasificarea regn vegetal. Roma devine centrul noului curent iar tinerii aflati la studii aici introduc curentul si in Franta. Formele mobilierului, sunt simple, culori deschise. Context econimic, politic: Europa sec XVII-XVIII. Sec XVIII e unul dintre cele mai speciale (precum si a doua jumatete a sec XIX). Sec XVIII- revolutia franceza, razboiul din SUA. 1684- John Watt descopera masina cu aburi; dezvolatrea metalelor-fierului; Angia are mari zacaminte de fier. Pana in 1850 Anglia detine avansul tehnologic, locul I este apoi preluat de America. Suprematia Angliei in industria textila (sisteme de tesere). Imperiul colonial: inlaturarea portughezilor, spaniolilor din Asia, zonele coloniale devenind piete de desfacere. Puteri Europene: Anglia, Franta, Germania, Austria. Imperiul Rus e in continua expansiune (Petru I, Ecaterina II). Rusia are resurse naturale bogate dar tehnicile sunt inapoiate. Transilvania: dominatia austriaca; Tarile Romane: domnitorii fanarioti.

6

Sf, sec XVIII, dupa revolutia franceza, Franta devine directorat. Politica de expansiune inceputa se incheie in 1915 (dispare influenta lui Napoleon). Rusia se orienteaza dupe modelul francez englez. In America-influenta englezilor. Periodizare. Clasicismul francez cuprinde trei perioade: Perioada domniei lui Ludovic al XVI-lea (cu doua subetape: perioada de influenta a Romei antice si perioada de influenta a Greciei antice), perioada revolutiei burgheze (stilul Directoire), perioada imepriului lui Napoleon (stilul Empire). Mobilierul Ludivic al XVI-lea renunta la liniile curbe, revenind la simetrie. Formele geometricie si liniile drepte capata importanta in constructie si ornamentatie. Sunt forme miniaturale, logice, strict necesare. Ornamentica rezulta din imbinarea motivelor antice grecesti si romane cu cele egiptene si chinezesti (meandre, capete de berbec, vulturi romani, crn al abundentei, tolbe cu sageti, torte aprinse, flori de camp in cosuri impletite, ghirlande si coronite). Pt cornise, lezene si cadre: ornamente repetative. Tehnici: sculptura, marchetaria si pictura pe lemn. Sculpturile sunt aurite mat sau patinate. Picioarele mobilierului sunt lungi, drepte si usoare, de sectiune circulara sau poligonala, ca niste coloane ce se subtiaza in partea de jos. Spatarele sunt ovale, rotunde, sau dreptunghiulare, totdeauna incadrate cu elemente sculptate sau profilate. Cadrele de rezistenta sunt formate din elemente drepte; uneori sunt folosite legaturi fata curbate, iar pt mesele mici chiar cadre ovale si rotunde. Comodele-forme diverse cu placi dreptunghiulare sau semirotunde, din marmura alba sau gri; lezene puternic profilate cu imbinari sub unghi de 45 cu peretii laterali. Servantele: comode modificate, avand lungimi mai mari, prevazute cu sertare, polite. Biroul cilindru:piesa specifica stilului cu usi laterale si serar central, despartite prin lezene special ornamentate; are capac sub forma de rulou sau usa rabatabila in sfert de cerc.. Paturile: lucrate din lemn colorat, cu capetele de obicei tapitate, cu prelungiri ale picioarelor in forma de colonete si statui. Creatori: Jean-Henri Riesener-furnizorul principal al curtii; Martin Carlin, Georges Jacob. Stilul Directoire. Stilul de tranzitie intre Ludovic si Empire creat in perioada rev franceze si a directoratului. E caracterizat prin eliminarea decoratiunilor exagerate si somptuoase care aminteau de monarhie, trecere spre folosirea ornamentelor si structurilor romane. Mobilierul e simplu atat ca forma cat si ca decoratiuni, se speculeaza masivitatea. Creatori: Martin-Eloy Lignereux Stilul Empire. Stil artificial, impus, comandat. Scopul: glorificarea puterii imperiale si a victoriilor militare. Mentine linia constructiva si motivele decorative antice, dar readuce interesul pentru latura artistica a mobilierului baroc. Mobilier inchis la culoare, lustruit, cu elemente decorative deschise, aplicate Ornamente: sunt sculptate in ronde bosse (cariatide, atlanti, capete si picioare de lei, sfincsi), dispuse pe elementele de sustinere, sau din bronz cizelat si aurit, inconjurate de ornamente in forma de coronite. Lezene si picioare decorate cu palmete sculptate in relief. Mobilierul de depozitare are forme arhitecturale cu cornise antice si coloane cu capiteliu. Mobilierul de sedere are spater gondolate. La canapele, bratele sunt inegale si gondolate. Paturile pastreaza aceeasi linie in executia capetelor, revine baldachinul sub forma de cort militar. Mesele dreptunghiulare: picioare in forma de cariatide intre care sunt picioare in forma de coloane antice, toate prinsa pe talpi masive legate longitudinal cu o traversa decorata. Cadrul mesei e masiv si decorat cu ornamente repetative. Mesele rotunde au placi sustinute de picioare cu sectiune rotunda sau prismatica consolidate prin legaturi sau placi inferioare. Dulapuri si comode: au suprefete plane cu lezene sub forma de coloane, picioare-laba de leu; suprafete plane impodobite cu palmete, ghirlande, cununi de laur, figuri de sfincsi. Specii lemnoase: indigene- paltin, cires, frasin; exotice: mahon roscat, abanos, lamai. Ebenisti: Charles Percier, Pierre-Francois Fontaine. Calsicismul tarziu in Franta. Numit si noul rococo, a aparut si a fost dezvoltat in Franta de regele burghez Louis Philippe ( in Anglia se regaseste sub denumirea de stil Victorian). Cea mai mare dezvoltare o are insa in Austria unde pastreaza influenta Empire si Bidermeier, pentru ca apoi sa se desprinda de acestea, devenind cunoscut sub numele de stilul Louis Philippe. Specific: folosirea dimensiunilor mici, combinarea liniilor drepte cu cele curbe, pastrarea proportiilor caracteristice clasicismului si barocului. Dulapul: dimensiuni mici, domina suprafetele plane, decoratiunile sunt putine si aplicate. Servanda-utilizata la expunerea portelanurilor se compune din comoda cu usi la partea inferioara peste care se asaza un corp deschis sub forma de raft. Comodele renunta la sertare, se folosesc doar usi plane, fara ornamente. Mesele de scris capata importanta deosebita, sunt prevazute cu multe sertare, deasupra si dedesubtul placii; picioarele revin la forma barocului, fiind suple, cu linii fluente si se termina in forme stilizate. Mobilierul de sedere si odihna depaseste proportiile specifice barocului, are linii intortocheate si intrerupte. Mobilier mai greoi decat cel baroc, cu sezut mai jos si spatare inalte. Se regasesc influente ale stilului englez Hepplewhite. Tapiterii din stofe cu modele colorate; culori: cafeniu, albastru, visiniu, verde. Clasicismul in Italia: Ludovic XVI-varianta italiana: Giuseppe Maggioloni (comoda, lemn placat, ceasuri); paturi importante-inspiratie antica, elemente de structura metalica. Clasicismul in Germania. In urma revolutiei burgheze din Franta, in Germania se pune capat artei oficiale, de curte, imbratisandu-se noua orientare simplificatoare, cu influente antice. In mediile burgheze se dezvolta stilul Biedermeier. Se are in vedere simplificarea formelor si ornamentatiei, astfel incat sa rezulte un mobilier ieftin. Este folosit lemnul de cires, frasin, par colorat in nuante maronii, atat sub forma masiva cat si sub forma de furnir. Mahonul este folosit cu predilectie sub forma de furnir. Formele simple si mai putin ornamentale ale stilului Biedermeier il face foarte tehnologic, asa incat stilul a pastrat interesul pana in zilele noastre. Dulapul este de constructie simpla, paralelipipedica, peretii laterali si usile sunt plane, neornamentate, realizate sub forma de rama cu tablie.

7

Canapeaua si scaunele au bratele si spatarele arcuite usor, executate din elemente curbate, sau sub forma de lira. Tapitarea se realizeaza cu stofe vargate sau inflorate. Mesele cu placile dreptunghiulare, patrate, rotunde sau ovale au picioarele drepte sau curbate, fixate pe talpi sau pe placi. Patul, foarte asemanator clasicismului francez dar mai simplu decorat, pastreaza forma gondolata a capetelor. Biroul devine o piesa de mobilier utila si de aceea i se acorda o atentie deosebita, rezultand o diversitate constructiva. Ornamentele dominante sunt cele de natura vegetala, stilizate (flori, frunze, coroane, rozete, crengute cu flori vii) si mai putin cele de origine animala (lebede, pasari, grifoni). Ornamentele aplicate din bronz se realizeaza din table ambutisate. 14. Mobilierul “Clasicismului” in Anglia – Prezentare generala, context, caracteristici, stiluri si creatori, materiale, exemplificari Mobilierul englez clasic: clasicism, forme usoare simple si stilul Empire=Recency-mobilier mai greoi, maisv, cu influente greco-romane. In cel din urma apar inovatii, combinatii de forme. Noul curent a fost introdus in mobila de catre fratii Adam,avand la baza stilul Ludovic al XVI-lea. Mobila Adam foloseste cu predilectie ornamentele de provenienta greco-romana, realizand o imbinare intre diferitele tehnici de decorare (sculptura, intarsie, pictura) pe aceeasi piesa de mobila. Ex: comoda semicirculara. S-a folosit cu predilectie lemnul de mahon masiv sau in furnire, ornamentele fiind realizate din culori deschise , contrastante cu culoarea roscata a fondului. Influentele stilului Ludovic al XVI-lea sunt vizibile prin forma picioarelor si spatrelor scaunelor,unele piese fiind executate asemanator cu cele greco-romane. Mobilierul pictat cu ghirlande si medalioane este specific stilului, comodele si dulapurile realizate de fratii Adam constituind piese de inspiratie pentru multi creatori de mobila. Hepplewhit preia stilul continental Ludovic al XVI-lea, asociindui mai multe linii curbe. Ornamentatia este mai stransa, efectul estetic deosebit este realizat prin forma ovala, rotunda sau parabolica a spatarelor scaunelor, fotoliilor, canapelelor. Hepplewhit a fost considerat un mare creator in arta mobilierului, stilul lui prezentand interes si in zilele noastre. Frumusetea scaunelor, fotoliile si canapelele este obtinuta prin forma spatrelor, realizate prin traforare, sculptare sau prin aranjament de baghete strunjite. Mobila corp este dominata de liniile drepte si de figurile geometrice ordonate (dreptunghi, patrat) ,ornamentata cu elemente sculptate sau tinute prin marchetarie si pictura. Usile cu sticla pastreaza rama fagure cu elemente fatetate. Tapiteria este realizata din stofe simple in dungi. Sheraton este autorul a noi piese de mobilier mult mai apropiate de trebuintele umane din vremea sa. Caracteristic mobilierului Sheraton sunt liniile drepte. Mesele de lucru, biroul pentru dame, mesele de cusut si pentru joc sunt piese de mobila specifice stilului. Produce formule de masute de scris, picioare cu caneluri, spiralate, tip sabie. Ornamentatia, mai mult plana, este realizata cu predilectie prin lucrari de intarsie, culoarea fondului fiind cea specifica mahonului, specie cu cea mai larga utilizare. 15. Mobilierul ‘’Rococco englez’’ – Context, periodizare, caracteristici, creatori, exemplificari, influiente Prezentare,periodizare,context: -secolul al XVIII-lea -baroc - William and Mary - Queen Anne - Early Georgian - George I George II Chippandale George III -trecere -rococco -neoclasicism

rococco: stil architectural si decorativ care a aparut in Franta la inceputul secolului XVIII:este caraterizat prin decoratii elaborate,usoare si gratioase ( stil rococco - Louis al XV-lea ) rococcoul englez ( stilul Chippendale ) este mai retinut,sobru fata de cel francez cel mai de succes reprezentant a fost Thomas Chippendale ( Londra mijlocul secolului XVIII publica catalogul “ The Gentlemans and Cabinet Maker’s Director “ in 1745 ) stilul poate fi clasificat in 3 tipuri:- de influenta franceza - de influenta orientala ( chineza ) - de influenta gotica - infatisare : rafinat,gratios,eclectic;proporti si dimesiuni moderne - brate scaune ; usor curbate in exterior sau brate drepte - material spatar ; lemn sau capitonat - forma spatar ; curb sau plat cu impletitura (lemn aparent sau sculptat );

8

capitonat - picior scaun ; drepte sau cubate -sezut ; lemn,capitonat -forma sezut;potcoava,patra,trapezoidelale -maner sertar in forma de aripi de liliac,ciuperca,etc, -materiale ; brocard,stofa(par camila),piele,matase,tapiseriicatifea,lemn,alama -finisaje ; lac,email,verniuri,ceara -decoratie picior ; sfera,gheara,picior continu,laba sau gheara tinand o sfera -imbinari in coada de randunica -linie ; sinoasa sau dreapta -motive decorative ; orienale(china),panglica,trandafirul,scoica,urna - decoratie ; sculpturi,lacure tip oriental - lemn ; cires,mahon,acaju Asemari cu stilurile : Adam,Colonial,Georgian,Hepplewithe,Oriental,Queen Anne,

scaune influente gotice

Mobiler Chippendale ; pat cu baldachin stil oriental (culori primare nuante de rosu,galben,albastru ) scaune influente rococco francez

16. MOBILIERUL “ROCOCO FRANCEZ”- context, periodizare, caracteristici, piese, materiale, tehnici, creatori, influente, exemplificari -periodizare : 1725-1800 -stilul se pare ca a nascut o data cu lucrarea lui Pierre Lepautre care a introdus stilul arabesc in arhitectura de interior a palatului de la Marly si cu picturile lui Jean A. Watteau si a ajuns la apogeu prin operele arhitectului bavarian Francois de Cuvillies in special Pavilionul Amalienburg de langa Munchen; -“rocaille”= imitatia grotelor,a chochiliilor,a concretiunilor -apare in decoratia interioara in Europa la inceputul sec.18 ; formele au evoluat de la sine plecand de la contextul baroc dar detasandu-se de el -arta se defineste prin insolenta , intimitate si refuzul teatralitatii care dominase stilul barocului in special in artele decorative mai apoi se extinde la sculptura , pictura( in Germania si in arhitectura) -s-a manifestat mai intai in Franta (Ludovic 14 – Palatul Versailles) -in prima etapa rococoul se def. ca un nou tip de ornament care genereaza decoratiuni inovatoare pt interioarele palatelor unde domina indrazneala, exotismul,fantezia si natura -motive : pasari, fluturi, crengi inflorite; -mobilierul -devine opera sculptorilor de o fantezie aproape abstracta, decorul devine o haina pompoasa ; -forma mobilerului : negeometric, gratios, caracterizat prin décor extravagant si lipsa de utilitate ; forma dominata de linii si suprafete curbe in mai multe planuri -tapiseria nu ocupa intregul obiect -apar tipuri noi de paturi , canapele , birouri ,comode pe picioare inalte fin finisate in general prin marchelare si aurire -structura este vizibila pt a atrage atentia asupre liniilor curbe din care erau alcatuite iar constructia e ingenios ascunsa pt a nu strica din frumusete

9

-decoratia primeaza in fata functiunii -are caracter mai putin oficial mai mult intim -importanta tehnologica a rococoului francez consta in modul pretentios de executie -structura se remarca prin tehnica de executie si asamblarea elem. Constructive -elem. constructive sunt de obicei subtiri , lungi si curbe -specii lemnoase :stejar,nuc,fag (culori naturale si colorate saulacuite cu lac negru , alb,rosu,roz,albastru, violet ,verde deschis) , mahon masiv sau furniruit, palisandru , frasin in placi subtiri sau furniruite; furnirul era folosit la legaturile inferioare ale scaunului, pe bratele fotoliului si canapelei + perna de tapiserie -prevalarea infl. orientale{motive ornamentale , tehnica lacului ( dizolvare rasina in straturi de lac succesive ; piese plane lacuite cu materiale intre straturi ) -se contureaza incaperi cu mobiler specializat : salonul, sufragerie, dormitor Tipuri de mobilier : Paravanul – de infl. chinezeasca Mese- de dimensiuni mai modeste, mai usoare -fara legatura intre picioare -exista mese pt sufragerie Tipuri de mese :- de joc –placa mobila (suprafata tablei se sah) -pt. servit (patrate, rotunde , trinughiulare) -de scris (cu sertare si placa care se trage ) -pt toaleta ( placa cu trei parti rabatabile cea din mijloc fiind oglinda -birou - spinare de magar mica) - cu placa plana dreptunghiulara rotunjit la colturi - cu cilindru cu usa rabatabila in cilindru , polite si sertare interioare -capucino – pt. femei cu sertare ascunse , locuri secrete si usa rabatabila - secretar – placa plana ; canturi profilate , opt sertare mici Mobiler de sedere - scaune – nu se vad imbinarile - lemn colorat deschis sau aurit -central la partea la partea superioara a spatarului unde apare o scoica - sezut trapezoidal , laturi curbe , tapitat sau din impletituri de paie -picioare de caprioara Fotoliu – foma asemanatoare scaunelor Tipuri : - in cabrioleta – sectiune semicirculara ; brate tapisate - Burgee – mai adanc , pe sezut perna grasa de puf detasabila - marchiza – pt doua pers; spatar scump ; sezut oval sau dreptunghiular - de birou – obiect original al acestui stil cu spatar scurt in semicerc ; sezut mai iesit in fata ; picioarele sunt dispuse unul in fata 2 latera si unul in spate -pt. toaleta :asemanator cu cel pt birou dar de dim. mai mici pt femei -canapeaua – unu sau doua spatare ; pt. odihna cu sezut lung Canapele – tapisate cu brate pline , in gondola sau curbe , cu spatar ce nu este in totalitate lipit de sezut Pat – rar prevazut cu baldachin 17. Mobilierul “ROCOCO” – prezentare generala (Anglia, Franta, Italia, Germania, Austria) context, periodizare, tari, caracteristici, locuinta, creatori, influente. Perioada de tranzitie de la baroc la rococo se regaseste in Franta sub numele de STIL REGENCE. In celelalte tari nu este un nume pentru acest stil. Astfel Franta da tonul. Apar esente lemnoase putin sau deloc folosite pana atunci: domina lemnul de mahon si palisandru (prelucrare prin traforare la acesta din urma). Se contureaza incaperi cu mobilier specializat - saloane, sufrageria, dormitor - , piese mai ergonomice, dimensiuni mai reduse. Apare mobilier cu expunere - piese cu vitrina, mobilier lacuit si stucul aurit.

10

Apare tehnica lacului. Cea folosita in China consta in dizolvarea a diferite rasini, din care se obtine lacul. Acesta se aplica in mai multe straturi pe piesele de mobilier si se usca intr-un mediu cald si umed. Tehnica indiana este diferita. Aici piesele de mobilier sunt lacuite cu ajutorul rasinii solide, care prin frecare cu suprafata de lemn se trasnforma intrun strat de lac ce o acopera. In Europa importul de panouri lacuite este foarte costisitor, astfel apar materiale locale.Verni marten in Franta, lacca povera in Italia. Definitivarea stilului poarta numele de “Rococo englez” si este in perioada domniei lui Ludovic al XV-lea. Pe langa piesele lacuite avem piesele furniruite si cele realizate prin aplicare de diferite bronzuri. Se utilizeaza culori deschise pentru vopsirea pieselor: gri, albastrui, mov. Nu exista detasare intre ornament si piesa. Vitrinele, biroul feminin pentru scris, masa de coafat rabatabila sunt piese reprezentative pentru mobilierul rococo. ITALIA. Aici “rococo” este o prelungire a barocului, diferita la nivelul elementelor constructive. In partea de nord sunt influente din Franta. La Venetia avem sticla de murano aplicata pe piesele de mobilier si piese pictate. AUSTRIA. Manifestarea stilului in aceasta tara este mai sobra decat in Franta si Italia. Preponderent sunt piese ornamentate cu tipuri de lemn diferite - furniruri, in special de nuc. ANGLIA. Thomas Chippendale - creator. Influentele chinezesti si elementele de factura gotica sunt caracteristice pentru aceasta tara - dulap, biblioteca, vitrina, baldachin. 18. Mobilierul “BAROC” - prezentare generala: context, periodizare, carcaterizare generala, tari, locuinta, creatori, influente. Sec. XVI – sfarsit de Renastere. Exista o decalare fata de tara care promoveaza stilul baroc. Astfel in nordul Europei preluarea stilului este mai tarziu decat in centrul Europei. Elementele barocului sunt preluate de coloniile engleze si spaniole si reprezinta dezvoltarea stilului colonial american. Sf. Sec XVII – influentele orientale sunt tot mai puternice.Transportul pe cale navala devoltat duce la o abundenta de marfuri, in special piese de mobilier de mici dimensiuni. Mobilierul devine dinamic, tinde spre miscare. Pilastrii in torsada, aparitia sipetului, dominarea lemnului de nuc, impunerea lacului chinez, dezvoltarea placarii cu lemn sunt caracteristicile principale ale barocului. Cateva caracteristici ale mobilierului baroc: piese cu cornise foarte puternice, in torsada, mese de forma dreptunghiulara, scaune tapitate cu diferite catifele, pat cu baldachin dar fara coloane. Sunt si piese de mobilier specializat pe activitati (cabinet, birou de scris, oglinda cu masa in consola sau masa simpla in consola). Predomina mobilierul sculptat si aurit. Se da o importanta deosebita elementelor de scenografie: stucaturi si tavane casetate. Incaperile sunt de dimensiuni mari astfel ca mobilierul are o dispunere aerisita si lejera.Ca esente se folosesc lemn de nuc si de par, iar ornamentica este excesiva. AMERICA. Valurile de migratie ale colonizatorilor europeni pe coasta de est aduc aici influente spaniole si engleze. FRANTA. In timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea, aici stilul baroc are un caracter unitar ce simbolizeaza forta Frantei. Aceasta unitate stilistica, controlul in stilul de mobilier si coerenta stilistica si a materialelor sunt un imbold pentru celelalte tari. Printre piesele principale de mobilier se numara: bancheta de odihna cu perna, console cu blaturi, paturi cu tesaturi bogate si scaune cu tapiserii din matase sau catifea. GERMANIA. Mobilierul baroc german prezinta piese cu cornise foarte puternice, piese masive, mai grele, cu influente italiene in partea de sud a tarii. ANGLIA. La sfarsitul sec. al XVII-lea se manifesta aici stilul William & Mary. Cateva caracteristici sunt: crearea de picioare in torsada, modele pe suprafata mobilei, si intarsii pe lemn de stejar. Se fac simtite influentele olandeze si franceze. Stilul Queen Anne – Georgian are ca si caracteritici finetea si simplitatea pieselor, ornamentele de suprafata si placarea cu lemn a pieselor de mobilier. Apare fotoliul cu urechi – “sleeping chair”. SPANIA. Se simt infuentele orientale, este un mobilier destul de complicat si traforat, cu picioare deosebit de incarcate cu decoratii. 19. Mobilierul in “RENASTERE” In perioada renasterii, fiind o perioada precapitalista, exista o gandire economica si se urmarea dezvoltarea sociala, economica si tehnica. Astfel, in Europa se dezvoltau orase independente si a breslelor de meseriasi, se dezvolta metalurgia, sistemul bancar si santierele navale, comertul si transporturile. Datorita acestora din urma, descoperirii Americii si drumului spre Indii, apar noi materii prime si se dezvolta manufactura si tiparele. Renasterea se imparte in 3 perioade: sec. al XIV-lea R. timpurie, sec. al XV-lea R. sec. al XVI-lea R. tarzie, primele forme de baroc Arhitectura in aceasta perioada este caracterizata de echilibru si stabilitate, dominanta orizontala, claritatea formei si simetrie. In Anglia si in Tarile de Jos mobilierul este masiv, rustic, cu elemente gotice importante de influenta italiana (proportii). Se dezvolta tehnica damaschinului si a tapiseriei. Apar esente de lemn diferite: nuc, abanos, stejar, brad, ce sunt prelucrate in relief. Elementele de stucatura sunt aurite, sculptura este in relief inalt, dramatica, iar lemnul este lustruit si aurit. Tapitarea pieselor de mobilier se face cu piele (Italia), matase (Franta) si catifea (Italia).

11

In aceasta perioada apar ceasurile, se dezvolta mobilierul cu sertare pentru dormitor (italian), mobilierul pentru sufragerie - omogen, “cassone” – mobilier pentru depozitare, decorat cu mozaic. Dulapul pentru scris si cabinetul ca piesa de depozitare se perfectioneaza. Materialele predominante sunt stejarul, abanosul si nucul. FRANTA. Mobilier coerent, rafinat si bogat in ornamente. GERMANIA. In nord mobilierul este masiv si greoi, iar in sud se simte influenta italiana. Esentele de nuc si de brad sunt mai des utilizate. TARILE DE JOS. Mobilierul este masiv si rustic, cu usoare influente italiene, exista elemente strunjite si pilastrii spiralati, predomina tapiseriile flamande, iar ca materiale textile lana si dantela. ANGLIA. Predomina stilul elisabetan, elemente de influenta sin Tarile de Jos si Italia, mesele sunt masive si sunt multe decoratii din piatra. Se dezvolta cristalele si mobilierul de sufragerie. SPANIA. Materialele predominante sunt metalul, fildesul, osul si sideful.Se simt influentele maure. Lemnul utilizat este de esenta locale – castan si plop. 20. Mobilierul “Renasterii” in Franta, Anglia, Germania, Tarile de Jos si Spania – Periodizare, caracteristici, influente, creatori, piese, tehnici si materiale, exemplificari. Se disting 3 perioade in Renastere: - sec XIV ->Renastere timpurie - sec XV ->Renastere - sec XVI ->Renastere tarzie Arhitectura determina amenajarea interiorului, si se reflecta in mobilier. Astfel mobilierul are dominanta orizontala, este caracterizat de echilibru, stabilitate, claritate a formei, simetrie. Inspirat din antichitate, prezinta colonete, arcaturi, pilastri, terminare cu cornise puternice, elem de factura vegetala (trandafiri), elem de factura animala (leul (monopod, parti), sfinxul, atlantisii, cariatidele). Franta R timpurie -> Francisc I – influente gotice puternice, scaune asemanatoare cu cele italiene Rosso si Clim }maestrii italieni Benvenuto Cellini } R -> Henric II - coerent R tarzie -> Henric IV - mobilier rafinat, bogat ornamentat Creatori : Jaques de Cerceau, Hugues Sambir Anglia 3 faze: -Henric VIII -> medalioane -Stilul Elisabetan se manifesta in perioada reginei Elisabeta I. Este influentat de Tarile de Jos si Italia. Caracteristicile stilului sunt mesele masive, decorare pietre, mobilierul greoi, balustrii sub forma de vas, conturarea mobilierului din sufragerie. In aceasta perioada se dezvolta cristalele. Germania 1525-1620 Mobilierul difera in functie de zona (N, mijloc, S). In partea N mobilierul este masiv, greoi, cu cornise. In S mobilierul este influentat de R italiana : construirea unei masini de debitat furnir la Ausburg, fabricarea de dulapuri la Nurnberg. Esenta principala folosita este cea de nuc, iar pe locul doi este cea de brad. Tarile de Jos - sec XVI-XVII Interiorul incaperilor este moblilat cu mobilier rustic masiv, cu vagi influente italiene. La construirea mobilierului se folosesc elemente strunjite, pilastrii spiralati, tapiserii flamande, lana, dantela. La Bruxelles si la Bruge existau centre textile care aprovizionau contrucorii de mobila. Spania In perioada Renasterii la conducere au fost Carol al V-lea, iar pe urma Filip al II-lea in timpul caruia mobilierul este influentat de arta italiana. Mobilierul este cu infuenta maura, se foloseste metal, fildes, os, sidef, esente lemnoase pretioase, dar si esente locale (castan, plop) Piese In aceasta perioada apare Scoala Nat de Mobilier : francez, german, italian. Apare ceasul si devine un element de decor important. - mobilier cu sertare -> dormitor – italian - mobilier pt sufragerie, omogen, specializat pe functiuni - mobilier pt depozitare, sedere – lada-banca, scaun cu lada - mobila pt sedere – scaun (sufragerie : piele cu cuie ornam, tapisat), scaun pliant, tip foarfeca, « sqabillo », scaun renascentist - credenta - dulap pt scris -> perfectionat in Renastere - cabinetul -> piesa de depozitat elem - mese – lunga (ospete), gatiblum, cu 1,3,4 picioare - pat – cu baldachin suspendat, cu baldachin partial - tablii decorate cu pomul vietii (specif Renasterii) Tehnici folosite - tehnica damaschinului -> prelucrarea mat mai putin nobil cu ..

12

tehnica tapiseriei -> personalitati celebre, covoare cu picturi celebre - tehnica rama cu tablie -> mob culte Materiale folosite - ceramica -> glazurata, de Delft - metal – Spania - sticla (Murano), cristaluri (engleze, italiene) - tapitare piese de mobilier -> tapiserie, piele (Italia), matase (Lyon), catifea (Venetia) - lemn -> tamplaria se departajeaza de dulgherie -> sf sec XVII – feronerie de arta <- proiectul arh -> apar esente diferite : nuc (l Renaster), abanos, stejar, brad -> lemn lustruit, aurit -> prelucrari diferite - reliefuri in lemn - elem stucatura – aurite \> « pastiglia » -> suport textil \> relief in adancime, aurite - intarsia - mozaic - sculptura in relief, dramatica 21. Mobilierul “Renasterii” in Italia – Context, periodizare, locuinta, caracteristici, piese, materiale, creatori, influente, exemplificari. In timp ce în restul Europei stilul gotic reprezenta simţămintele popoarelor care îl creau, în Italia acest stil nu a fost acceptat şi apreciat niciodată, fiind considerat un stil barbar. Italia, leagănul civilizaţiei europene, a rămas în continuare adeptă istoriei proprii, reluînd permanent ceea ce romanii au iniţiat, modificînd şi adaptînd totul la condiţiile social-istorice ale timpului. Incepind cu secolul XII, atunci cind în Europa se contura stilul gotic, în Italia se pun bazele unei dezvoltări deosebite a ştiinţei şi culturii ca rezultat al urbanizării şi dezvoltării meşteşugurilor Şi coiLizlLd Iu descoperirea Uno adevărate genii creatoare (Boticelli, Michelangelo). Marile familii aflate la conducerea oraşelor au finanţat si susţinut tot ceea ce inventivitatea umana putea să creeze. Centrul motric al Italiei devine Florenţa, unde familia bancherilor Medici a avut cel mai important rol în dezvoltarea oraşului in sine asigurarea protecţiei şi încurajarea artelor, literaturii, creaţiei tehnice etc. Deţinătoare de importante capitaluri, familia Medici doreşte să schimbe cu totul înfăţişarea oraşului, devenind principalul fondator al construcţiilor care, şi in zilele noastre, constituie adevărate bijuterii ale arhitecturii lumii. Mobila se adaptează noilor cerinţe şi gusturi, calitatea fiind din ce in ce mai bună ca rezultat al tehnicilor îmbunătăţite de prelucrare si decorare a lemnului. Soluţiile constructive noi (uşa cu tăblie, îmbinarea in cepuri coadă de rîndunică ascunse, îmbinarea la 45°) asigură posibilitatea unor noi principii de decorare a mobilei. Astfel, îmbinarea la 45" permite o continuitate a proEi-lelor şi ornamentelor de ancadrament, faţă de stilul gotic la care, in general, profilele erau oprite. îmbinarea la 45" asigură condiţii de prelucrare net superioare şi implicit calitatea execuţiei este mai nună. Registrul ornamental al Renaşterii italiene este foarte bogat, avind ca bază de inspiraţie ornamentele greco-romane. Complexitatea şi diversitatea ornamentelor folosite asigură mobilierului o estetică deosebită. Cu toate reţinerile referitoare la stilul gotic, unele influenţe sunt uneori sesizabile în construcţia şi decorarea mobilierului. Ornamentele cu cea mai largă utilizare sînţ cele vegetale : frunza de acantus, palmete cu volute, ghirlande, coşuri şi cornuri de abundenţă etc, uneori stilizate cu deosebit simţ artistic. Ornamentele geometrice specifice greco-romanilor sînt reluate (ovele, meandre, perle, volute, puncte de diamant, ciucuri, caneluri seniirotunde etc), fiind executate cu o înaltă măiestrie artistică. Cariatidele, atlanţii, amoraşii, măştile şi figurile groteşti, scenele istorice sau mitologice, constituie ornamente importante utilizate în decorarea construcţiilor, mobilierului şi altor obiecte de uz personal. Nu lipsesc nici ornamentele din regnul animal (centaurii, delfinii, vulturii, scoicile, picioarele de leu, solzii etc), care imprimă construcţiilor mişcare şi stabilitate. Decoraţia policromă s-a realizat prin pictarea tăbliilor cu scene istorice sau mitologice, sau prin incrustaţie, marchetăiie sau tehnica stucaturii. Ornamentele noi (embleme, cartuşe, vase decorative, medalioane etc.) in combinaţie cu volutele, figurile omeneşti, frunzele de acantus etc. completează registrul decorativ şi aşa destul de bogat. Piesele de mobilier specifice Renaşterii italiene sînt de o mare diversitate: Lada este caracterizată printr-iin soclu mare şi profilat proeminent şi un capac masiv sculptat pe contur. Suprafaja vizibilă a capacului este decorată prin sculptură sau intarsie, reprezentînd în general emblemele familiei. Pereţii, executaţi în construcţie ramă cu tăblie, sînt casetaţi, utilizînd elemente profilate sau incrustaţii. Lada de tip sarcofag se sprijină pe picioare de leu, iar cea de zestre are soclul continuu. Mobilierul de şedere este constituit din scaune, cu sau fără tapiţerie, a căror formă diversă este rezultatul personalităţii artiştilor şi a şcolilor pe care le conduceau. în general, scaunul florentin este caracterizat prin spătar drept şi o decoraţie bogată, regăsindu-se emblemele familiei. Scaunele tapiţate sau cu perne lasă liberă structura din lemn, bine gîndită ca formă şi decorare. Fixarea tapiţeriei se realizează cu ajutorul cuielor decorative din bronz, alamă sau aur. Canapelele,

-

13

executate sub formă de bancă, păstrează linia canapelelor romane, ornamentaţia fiind mult mai bogată, materialul dominant utilizat în construcţie fiind lemnul. Masa, asemănătoare meselor romane, cuprinde o placă fixată pe picioare strunjite legate prin traverse, constituind cadre de rezistenţă atît în partea superioară cît şi cea inferioară. Dulapul, asemănător goticului, are în general patrii uşi — două superioare şi două inferioare, constituind două corpuri distincte despărţite prinţr-o centură puternic profilată şi sculptată. Elementele verticale (pilaştrii, semi-atlanţii şi semicariatidele) sini masive şi bogat decorate. Cornişele sînt înalte, puternic profilate şi bogat ornamentate prin sculptură, incrustaţie si marchetărie. Bufetul este conceput ca un dulap scund cu două uşi realizate in construcţie ramă cu tăblie, cu soclul masiv sprijinit pe picioare scurte, strunjite sau labă de leu. Cornişa este sub formă de placă cu canturi profilate. în unele variante sînt prevăzute sertare, dispuse sub placă. Comoda (scrinul), prevăzută cu mai multe sertare, este o creaţie florentină, folosită pentru păstrarea lenjeriei personale şi a celei pentru pat, bogat ornamentată, păstrînd linia arhitecturală a bufetului. Palul, cu baldachin, este încadrat de patru coloane (canelate sau cu tor-sade) care susţin un coronament bogat decorat. Secretairul (masa de lucru) are o placă rabatabilă pentru scris şi este prevăzut la partea inferioară cu uşi sau brîu cu sertare. Speciile lemnoase utilizate în construcţia mobilierului Renaşterii din Italia au fost: nucul, frasinul, stejarul, ulmul, bradul, tisa, plopul, pinul şi unele specii exotice, numai pentru intarsii şi incrustaţii. Tehnica de decorare dominantă este sculptura în relief plan, complex .iu roude-bosse. Alte tehnici de decorare practicate: incrustatia, stucatura, pictura. 21. Mobilierul “Regence” – Prezentare gen, context, periodizare, ornamentica, piese, materiale, creatori, influente, exemplificari. In Franţa stilul baroc se mai numeşte şi „stilul regilor francezi", coincizînd cu perioada domniei celor mai vestiţi regi. Barocul francez poate fi împărţit în patru perioade distincte : — barocul timpuriu — în timpul domniei lui Ludovic al XlII-lea (1610— 1643); — barocul de tranziţie — în timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea| (1643—1715); — Regence — stil de tranziţie — în timpul minoratului regelui Ludovic al XV-lea (1715—1723); — rococo (barocul tîrziu) — în timpul domniei lui Ludovic al XV-lea (1723—1774). Stilul Regence, Stilul regenţei, denumit uneori rocaille, constituie perioadă de tranziţie intre grandoarea monumentală a curţii regelui Ludovic al XIV-lea şi farmecul liniştit al regelui Ludovic al XV-lea. La mobilier bogăţia marchetăriei din abanos, baga şi alte materiale începe să fie abandonată în favoarea suprafeţelor tratate liber, ornamentate cu furnire din lemn de palisandru, trandafir şi liliac. Ornamentele sculptate sînt mai fine şi în majoritate acoperite cu aur. Picioarele pieselor de mobila sînt de forma piciorului de căprioară terminate în partea de jos cu o forma stilizată de copită, simplă sau combinată cu acanturi. Ornamentele stilului Regence sînt preluate de la stilul Ludovic al XlV-lea dominînd „motivul rocaille" alcătuit din scoici diferite. Piesele de mobilier sînt diverse, cuprinzînd dulapuri, mese, comode cana pele pentru şedere, scaune, paturi etc. 22. MOBILIERUL “GOTIC”- prezentare generala, context, periodizare, locuinta, caracteristici, piese, materiale, tehnici, influente, exemplificari - goticul francez - goticul englez - goticul german - goticul spaniol - gotic italian -ogival sec 12-13 -radial sec 13-14 -flamboaiant sec 14-15 -timpuriu sec 12-13 -decorat sec 13-14 -perpendicular sec 14-15 -timpuriu 1300-1350 -inalt 1400-1450 -tarziu 1500-1550 -mudejar (infl maure f puternice) sec 12-15 - nu cunoaste periodizare

In Germania si Anglia goticul se suprapune spre sfarsit cu renasterea. In Franta exista dinastia Tupetieni in acea per se dezv comunicatia, drumurile, ajungandu-se in timpul lui Ludovic al XIlea la centralizarea statului. In Anglia creste rolul parlamentului, incepe Razboiul Rozelor, iar in dinastia Tudorilor, perioada de conducere al lui Henric al VIII lea delimiteaza sf per gotice si a celei renascentiste de inceput. Autonomie terit in Germania, imparatul fiind ales prin vot; se infiinteaza liga hanseatica. In Italia se dezv republicile orasenesti; papii nu erau italieni, instit papalitatii nu se desf in Italia si pe terit Frantei (ex papii de la Vignon). -nr tipurilor de mobilier este inca scazut. Printre putinele piese de mobilier gasite in cadrul locuintelor se afla: lada, scaunul, banca, bufetul, dulapul, masa, pupitrul, privegherul, patul si taburetele; lazi - lada este de obicei o piesa de mob masiva si are diverse propr in functie de zona

14

- ornamentele carac lazilor franceze sunt: faldul, rozeta, ogiva multiplicata asociata cu niste cvadrilobi flamboaianti, ornamente vegetale; - zavoarele si broastele lazilor au rol ornamental - in Anglia lazile sunt grele, din stejar cioplit, ornamentate cu falduri; mai tarziu se executa cu tablii traforate si se inalta pe picioare prismatice; - in Italia persista tehnica certosina cu lemn colorat, sidef, fildes; trateaza peretii mobilei in casete; influenteaza si lazile confectionate in Elvetia si in sudul Germaniei - in Spania lazi imbracate in piele cu inchizatori metalice masive - in Germania lazile primesc socluri, sunt ornamentate mai mult cu decor vegetal dulapul - mobila care a trecut tarziu din inventarul bisericesc in cel seniorial dubland lada ca functionalitate - specific goticului german; derivata din lada sau 2 lazi suprapuse - are 1,2,4, 6 sau 8 usi si de multe ori un brau si un soclu cu sertare; inaltime de peste 2m iar montantii si tabliile sunt ornamentate - picioarele sculptate cu ogive si intre picioare si lonjeronul int sunt asezate coltare de rigidizare cu décor geometric sau vegetal - dulapuri se lucreaza la Nurenberg cu brau si soclu decorate cu motive vegetale, cu friza lata cu rozete traforate, terminata sus cu creneluri - in Tirol si tarile Alpilor, dulapurile au sertare voluminoase si sunt facute din rasinoase - in Flandra – dulapuri din 2 corpuri tratate in rame si tablii cu decoratie motivul serviette - in Anglia – carac este dulapul printului Arthur sustinut de un schelet aparent ornat cu profile taiate in lungul elem, tabliile sunt traforate cu motive arhitecturale Bufetul si credenta - apar in sec XIV - bufetul -este o etajera inalta cu dist variabile intre polite, uneori cu perdelute - cel mai simplu odel: corp dreptunghiular al carui front este inchis cu usi; aceste usi se inchid pe un ontant central sau pe tablie, panourile pot avea lungimi diferite - aici apar pt prima oara sertarele - partea inferioara este deschisa, iar ornamentatia este similara cu cea a lazilor (falduri si ogive) - credenta - initial mobila mica pt altare, apoi in sufragerii devine dulapior pt pastrarea vaselor si bauturilor; inaltat pe picioare cu usi si sertare - in Anglia – cupboard; - in Franta- dressoir (bufet de parada pt expunerea veselei de aur si argint); are mai multe polite determ de poz sociala (printul avea drept la 4 polite, baronul numai la 2) -mobilierul de sedere - scaunul cu lada (cathedre) este un cufar caruia I s-au prelungit montantii spatelui => spatarul; in spatiul de depoz se pun vesmintele; de obicei se aseaza langa pat; - banca cu lada (forme)- cu 2 locuri, structura identica - taburetul (banchel)- bancuta de o pers; - jiltul- spatar f inalt, baldachin impodobit bogat - se conserva scaunul cu picioare in X din perioada romana -masa -tipuri - refectoriu calugaresc pe doua capre - masa mai mica, patrata/drptunghiulara pe 4 picioare oblice sau incrucisate, sau pe 2 suporti laterali (solidarizati prin lonjeron); - mese de scris - mese extensibile (Anglia, Flandra) - sertar sub placa, sau compartiment pt pastrarea painii -privigherul- din domeniul eclesiastic ; - 4 picioare strunjite ce sustin o placa sau un corp mic cu sertar, la nivelul soclului o alta placa captusita cu postav sau catifea pe care se sta in genunchi pt rugaciune -patul- trecere de la stilul romanic; decorul este mai evoluat, sea aseaza de multe ori in nisele din perete avand un semibaldachin sau baldachin integral tehnici de lucru - 1322- aparitia ferastraului mecanic actionat prin cadere de apa in Germania - sec XIV- apare rindeaua care permitea realiz unor supraf plane si a unor finisaje superioare; - constituirea breslelor sau corporatiilor tamplarilor care se desprind de cele ale dulgherilor;

15

- la lada gotica din montanti si traverse asamblate in cep si scobitura in care sunt introd in uluc tabliile; rezista la diferente de temp sau umiditate pt ca joaca liber in uluce; - alte tipuri de asamblari utiliz la mb de pastrare si sedere: in lamba si uluc, cu lamba aplicata, cu cep coada de randunica, cu cep drept, cu pana, in dinti, la 45° in diferite moduri; - se utiliz procedeul placarii mobilei, la Augsburg fiind constr o masinarie pt obtinerea furnirului; - se continua tehnica aplicarii benzilor de fier forjat, si in afara de Spania mob era prelucrat in lemn natur; - specii: Italia, Franta,Anglia- nuc, stejar; Germania, Flandra, Belgia- rasinoase (brad, molid, pin, stejar, nuc) 23. Mobilierul “Romanic” – Prezentare generala, context, periodizare, locuinta, caracteristicile mobilierului, piese, materiale, tehnici, influiente, exemplificari - Imp Roman de rasarit, vizigotii - per pop migratoare – infl asiatice, invazia tatarilor, mongolilor - Reg Francilor, Cordoba, Imp lui Carol Cel Mare (leg imp cu orientul) - Europa in jurul 1000 – definirea imp Romano-German, Bizant isi restrange terit, - sec XII e.n. in pen Iberica, Franta, Italia – architect romanica - 1300 – per romanica, conturare statala accentuate, tatarii f puternici, infl araba in Spania Stilul romanic- Italia – Lombard - Franta – nomad - sicolonormad, relant(?) - locuinta : seniorala – donjon- dezv pe inaltime etaje multe din materiale rezistente manastirea- lacas de cultura, copiere manuscrise vechi - acoperisuri din paie, stuff pt omul de rand - ornamentica f bogata – mobilare austera Mobilerul fie de mare mobilitate fie f masiv din lemn de esenta tare - dulapul : nu pt depozitarea hainelor - lada : simpla de tip sarcofag, poate fi pictata, intalnita in mobilerul taranesc pt deposit faina - cufarul: piesa de mici dimensiuni, capac semicilindric, leg metalice solide - pisele sunt strunjite , elemental terminal –bila - jilt – realizat din elemente plane , porneste de la elem tip dulap combinate intre ele feroneria : -fier forjat pe piesele de mobiler - dezv forjarii la cald : forma libera, nu se foloseste matrice, totul prelucrat manual> neregularitati, grosimi inegale - Anglia Franta Spania Austria Tarile Scandinave - motive de factura solara(rozeta, vartelnita) - scaunul cu lasa, banca cu forma de jilt - elem tipice de mobiler bizantin :picioare in X - mobilier cu relief plat rezultat prin incrustare - dulapuri pictate , razuire strat superficial , picture - mese insotite de banchete , banci - paturi in care dorm mai multe persoane  esente lemnoase locale : stejar, rasionoase(pin, brad), ev incrustare cu mat pretioase peretii tapisati sau pictati, ambianta saraca, mobilier din piele Influenta mob romanic: aparitia dulapului, scaunului cu lada, piese realizate prin strunjire 24. Influiente ale mobilierului antic grec si respectiv roman prin: ornamentica, materiale si tehnici, forma pieselor de mobilier, materiale, in alte epoci, respectiv stiluri (exemplificari pe epoca, stil, piesa) -Roma antica- tipuri de constr – insule, vila rustica, casa atrium - prezenta teracotei – dezv si in timpul Renasterii -motive prezente in roma si grecia antica- palmetto, maslini, vita de vie in asociere cu rozeta, margarita - ornamentica geometrica- Art Deco(?) - ornam de factura arhitecturala- ordinul compozit inventat de romani - ordinul ionic,corintic, doric - ornamentica zoomorfa (leul, acvila, grifonul, himera, sfinxul) - putti – atlanti, cariatide, masti – desc in Renastere-reluarea motiv mastii - in classicism- reluarea ornam - mozaicul – Roma antica + Grecia

16

- piesele de mobiler – sedere : stela(pliant sau fix), bancheta, scaunul cu picioare(si in evul mediu, catedra (din mob grecesc), soln, tabelum(scaunel pt acces paturi inalte, tronuri), mob din nuilele impletite …..decorate cu incrustatii din alte materiale Scaunul foarfeca (Bizant, Renastere, romanic,) - mese : din elem pliante metalice, cu blatul din lemn scump(citrus),in Renastere mobiler modern, pozitionat in mijlocul incaperii - patul : pt dormit, pt oaspeti, pt mancare , din lemn, metal marmura completat cu mat textile, la fel cu picioarele strunjite, exista rama - depozitare lazi , dulapuri (dep sul papirus) Esentele lemnoase folosite : locale- stejar, brad, cires, frasin, ulm, abanos, cedru(Liban), citrus(N Africii) Unelte – burghiu, rindea, fierastrau, strung, dalti, , pietre abrasive Influenta Empire, Renastere : ghirlande, frunza de aur, pomul vietii Clasicism : preluarea formelor (englez) Sec XIX : motivul volutei, palmetei 25. Mobilier in „antichitatea greaca” – Prezentare generala, context, periodizare, locuinta, mobilierul, tehnici si materiale, influiente, exemplificari

Radacinile civilizatiei grecesti se afla in Creta. Iedera ornament specifie cretan. Insa un rol decisiv in arta Greaca il are religia, fara a o devia dandu-i sensuri mistice. ,,Omul este masura tuturor lucrurilor” Protagoras. De mentionat extrema austeritate a traiului in cetatea epocii clasice, sobrietatea extrema a caselor si a vestimentatiei elene. Orice tentativa spre o viata fastuoasa era privita cu dispret, mai tarziu fiind inlocuita cu grandoarea elenistica de tip oriental. Mobilierul: jiltul, taburete fixe si pliante, scunul, mese, patul, lezile caracterizate de ergonomie si ralizari in domeniul formei. Jiltul –inalt si reprezentativ; nu este prezent in toate interioarele, din pitra obisnuita sau marmura, cu picioare in forma de labe de leu, ornamentat cu palmete, volute si acanturi. Taburetul fix- din lemn sau metal, picioare in X terminate in laba de leu sau copita. Taburet pliant- sezut impletitdin panza sau piele, cadru impodobit cu meandere sau valuri, stil de pliere in X(de inspiratie egipteana). Scaun pt doamneklismos- forma si proportile sunt absolut actuale, elegant, proportional, gratios, zvelt, ergonomic, sezut impletit find reprodus de stilul Empire, moda neogreaca de la sf sc.XIX. Patul-multiple intrebuintari: la servit masa, scris, citit, odihna, primire, mai inalte sau mai scunde. Cele scunde, dupa desene, par a fi din lemn cu sipci transversale la cadru pt sprijinirea saltelei, cu capat inaltat pt sprijinirea cotului sau capului. Paturi inalte din lemmn sau piatra, o pereche de picioare se inalta formand capatul de sprijin. Masele-din locuntele grcesti sunt mici, simple, usor de transportat , cu placa rotunda, patrata, dreptunghiulara, cu picior central sau 4 picioare, sculptate sau nu. Lazile-sunt mari , colorate pe fond albastru cu meandre, din piatra , lemn, cu acoperis drept sau in 2 ape model egiptean. OR Geometrice:meandrele, denticilii, antrlacurile, volute, avluri, ovale, varfuri de lance, rozete. Vegetale:acantul, frunze simple sub diferite forme de ove, frunze si ramuri de laur si masline. Regnul animal: simplu si antropomorf, leul, calul,himere, sfinxul(feminin si inaripat). Figura si actiuvile omului:frontoane cu scene mitologice, lupte. Ahitectura: frontonul, cu diferite utilizari(dulapuri, bufeturi, scaune),ordinele clasice, coloane dorice, angajate sau degajate(ca elem de sustinere, ca lezena sau de simplu decor). Unelte tehnici Fara materiale scumpe si ornamente spectaculoase. Uneltele: burghiul, rindeaua, ferstraul si strungul. Tehnici: curbarea lemnului prin tratament hidrotermic, imbinarea cu cep drept si cilindric, incleierea se face cu clei de peste. Mobila de marmura sau piatra se sculpteza si se picteza in culori vii.
26. Mobilierul ”bizantin” – Prezentare generala, context, periodizare, locuinta (organizare, materiale folosite, mobilarea, covoarele), mobilierul, tehnici si materiale Imperiul bizantin a pastrat bazele traditiilor antice greco-romane, carora le-a adaptat elemente orientale. Casele au elemente ale caselor romane si orienatle. Deci aveau 1-2 etaje, fatade cu portice, din rinduri alternante de piatra alba si carimida rosie, acoperis in 2 ape( tigla). Mobila din locuinte si palate era de obicei luxoasa, incarcata cu podoabe, materialele folosite erau pietra, marmura, metalul, lemnul, fildesul. Suprafetele: se picteaza policrom, se plcheaza cu aur, se emaileaza in culori vii, se acopera cu pietre pretioase. Mese cu plac rotunda, dreptunghiulara, patrata, somptuos decorate, din lemn uneori incrustate, cu ornament din bronz, fildes, argint. Scaune cu spatar inalt si cuverturi de lana sau blana, cu perne colorate, banchete sprijinite de multe ori pe picioare strunjite, taburete fixe, taburete foarfeca

17

pliante. In general scaunul si jiltul sunt impunatoare, rigide, incomode, cu spatar inalt si drept, iar sezut de asemenea inalt existand o bancheta pt rezemarea picioarelor. Dulapuri menite doar pt depzitarea cartilor, pt vesminte si obiecte mari de pret se tineau in lazi si cufere cu incuietori de metal si capac in 2 ape sau semicirculara, ornamentate cu motive religioase sau laice, cu arcaturi si coloane, sculptate si uneori pictate in culori vii. Paturi cu picioare strunjite in forme specifice imitand cele romane. Jiltul lui Dagobert acest tip de scaun era folosit doar de presonalitati avea picioarele din fata si spate identice, sub forma de leu monopod, spatarul cu motive geometrice, triunghiul si de tip vegetal, e un jilt pliant dupa axul sezutului si portabil. 26. Mobilierul „islamic” – Prezentare generala, context, periodizare, locuinta (organizare, materiale folosite, mobilarea, covoarele), mobilierul, tehnici si materiale In sec. VII se unifica triburile arabe cu rapidiate datorita religiei musulmane. Dispunand de calitati politice, administrative, culturale au jucat un rol imp in „educarea” Occidentului. Locuinat difera in functie de clima, materiale, starea economica si traditiile fiecarei zone. Dar presinta trasaturi comune: curte interioara in jurul carea se desfasoara casa, cu acoperis plat si terasa. Incapera peincipala sau saloanele de primire erau racorite cu sisteme speciale. Pisele de mobila cuprind:mese mici si joase, cu plca patrata, hexagonala sau ortogonala, incrustata in sidef sau fildes, de multe ori policromata; pt depozitare sunt nusele in perete, cu usi cu zabrele strunjite sau panouri traforate minutios, precum si dulapurile mai putine pt ca au aparut tarziu. Lazile servesc la depozitarea hainelor, sunt fie complet incrustate, fie imbracate in piele. Taburete cu picioare strunjite, scaunele sunt mai rare, asmanatoare cu structura taburetelor. La taburete si masute apar des ornamentele specifice arhitecturii, arce de triumf, coloane cu capitel. Paturile sunt simple acoperite cu covoare bogate, covertiri si perne. Tehnici de ornamentare: incrustare cu sidef si fildes, bucati de arama si traforarea cu motive geometrice sau arabescuri. Elemenete strunjite la scaune, dulapuri, etajere si la capete de pat. Din punct al ornamentelor arabescul este elementul definitoriu al artei musulmane, de mare finete, austera si abstracta. 27. Mobilierul in Egiptul antic – Prezentare generala, context, periodizare, locuinta, mobilierul, tehnici si materiale, influiente , exemplificari - cronologia propriu zisa a antichitatii egiptene incepe odata cu unirea Egiptului de Sus si a celui de Jos si cuprinde 31 de dinastii impartite in 3 perioade, Regatul Vechi, Mediu si Nou. In jurul anului 1000 i.e.n. se sfarseste si Regatul Nou, odata cu sfarsirea lui Egiptul va fi un teritoriu dominat pe rand de asirieni, macedoneni, greci si romani. Locuinta: - casele obisnuita nu au numai cateva vase din pamant ars si putina vesela era atarnata de pereti - constructiile sunt din trestie sau chirpici, doar casele celor mai instariti erau din caramida uscata la soare; de obicei aveam 2 nivele si un subsol folosit ca si magazie. Alaturi de case de obicei intalnim o gradina cu un bazin decorativ. In casele reprezentative intalnim mobilier din materiale nobile si rare: lazi, jilturi, scaune, masute de joc, suporturi pentru vase; interiorul era viu colorat, mobilierul de asemenea. Predommina albul, verdele, galbenul, maroul roscat, negrul si auriul. - materialele neperisabile sunt rezervate monumentelor funerare egiptene, dintre care cea mai veche este mastabaua si templele dedicate zeitatilor. - materialele de constructie sunt piatra sau caramida - pentru sculptura si pictura unitatea artei egiptene o datoram existentei unor canoane - pentru sculptura materialele de executie sunt de obicei granitul, cuartul, sau lemnul si calcarul caz in care sunt pictate ulterior - tema sculpturilor – reprezentari ale faraonilor sau animale sacre; reprezentarile se fac la o scara colosala Mobilierul: - in camera de dormit a stapanei casei intalnim principala piesa de mobilier patul, vesmintele si rufaria sunt pastrate in scrinuri de lemn. Oglinzile sunt de bronz slefuit sau argint, nu din sticla; - in camera stapanului casei sau in camera de primire se afla scrinuri in care se asezau sulurile de papirus rulate si alte materiale pentru scris - in camera de primire se mai afla taburete, pe jos erau perne care se pun pe taburete sau scaune - sufrageria contine jilturi si taburete; mese mici destinate unor grupuri restranse de meseni; - egiptenii pot fi considerati primii creatori ai unui stil; mobilierul cuprinde aproape toate tipurile de obiecte existente astazi. Taburetul – cea mai simpla si uzuala piesa de mobila egipteana; este fix sau plilant; cel mai simplu este fix cu 3 picioare joase. Taburetul fix cu 4 picioare are insa inaltimea sezutului unui scaun normal. Picioarele sunt de sectiune circulara iar legatura de rigidizare este imediat sub sezuut. Sezutul este impletit. Cel mai uzual este taburetul pliant in forma de X. Picioarele acestuia se termina cu capete sau labe de leu; peste sezutul de piele se pune o perna. Scaunul – este fara brate, cu spatar arcuit iar picioarele iau forma celor de leu sau de taur, terminate cu laba de leu sau copite. Spatrul este alcatuit din panouri subtiri de lemn ornamentate prin placare cu tabla subtire de aur sau pictare, incrustare. Legatura intre picioare poate fi pe toate laturile. Sezutul este alcatuit dintr-o rama cu impletitura din trestie sau piele. S-au descoperit si jilturi, diferenta fata de scaune e ca acestea au brate. De obicei in fata jiltului se gaseste un mic taburet pentru picioare si este ornamentat cu elemente ale corpului de leu, capului de leu sau cu figuri umane. Patul – sunt 2 tipuri de paturi, unul inalt si unul jos; cel mai frecvent este cel scund, zona destinata sustinerii corpului confectionata din piele si picioarele se termina cu copite. Paturile pentru persoanele i mportante sunt cele inalte si au

18

reprezentari ale animalelor ocrotitoare, picioare, cap. Nu se foloseau perne pentru a nu fi alterata cuafura foarte sofisticata, in schimb ceafa rezema pe un suport din lemn care se aseza peste o saltea. Masa – cu 1 sau 4 picioare, cu placa rotunda sau rectangulara; Dulapul – servea la depozitarea vaselor si a papirusurilor; exteriorul este acoperit cu hieroglife scobite si reprezentari ale zeitelor protectoare. Lada – este principala mobila de depozitare; de obicei este sprijinita pe 4 picioare, iar capacul se prezinta sub mai multe forme, de exemplu semicilindric, sub forma de acoperis in 2 ape sau asimetric cu contur curb; de obicei capacul se indeparteaza complet. Serveste la pastrarea vesmintelor sau alimentelor. Lazile sunt intotdeauna bogat decorate cu motive geometrice sau hieroglife cat si scene cotidiene; Influente - arta greaca in ansamblul ei preziinta influiente egiptene atat in forma coloanelor cat si in legea frontalitatii in perioaada arhaica a sculpturii greci - formele artei egiptene isi gasesc o noua interpretare in stilul Empire; dupa campania lui Napoleon in Egipt; vor fi lucrate scaune si jilturi asemanatoare cu formele intalnite; la mobila corp se introduc elemente decorative egiptene imprumutate; capete de sfinx, faraoni. Unelete si tehnici - unelte relativ putine; se foloseste doar fierastraul, burghiul, dalta, ciocanul, strungul, piatra de slefuit si echer - se foloseste incrustarea cu sidef, obsidian sau lazurit - placarea cu foita de aur la jilturi si dulapuri pentru elemente de racord ale scaunelor si jilturilor se fac elemente din lemn curbat - inventeaza sisteme de imbinare care vor fi apoi preluate si de alte popoare cum ar fi: imbinarea cu cep si scopitura dreapta, cu cep coada de randunica, sau folosind cuie din lemn. In Regatul Mediu se intalneste solutia ramei cu tablie fixata cu cuie de lemn iar in Regatul nou, tablia este fixata in uluc fara incleiere. - specii lemnoase – cedru, maslin, smochin, abanos, cedru – cel mai apreciat(specii importate), curmal (indigen); 28. Mobilierul in a 2-a jumatate a sec. XIX – Prezentare generala, context, caracteristici, tendinte, influiente diverse, exemplificari - dupa stlul Empire, Franta – Restauratia (1830) - mob lui Philippe 1830- 1840 – decorare elem roccoco - in Franta mobilerul al II –lea imperiu (Nap II), elem neo-baroce - elem mob marchetaria tip Bull, - preferinta pentru elemente clasice, piese cu fileuri metalice, scaune pe rotile - usoare asimetrii, elemente realizate industrial , aplicate - variante decorative, combinatii neo baroce, neo renascentiste - piese copii dupa mob stil - canapeaua tip club - bufete sufragerie – diferite stiluri - apartia arcurilor, mobilier dispus pe rotile, - tapiterii , folosirea butonilor - picioare curbate (Franta) Sfarsitul sec XIX – dupa 1860 –neo stiluri, promovare imagini alte perioade, pref pt amenajari, fiecare incapere – piese de mob - eclectism –germano- historism Transilvania – mob neo-renascentist (german) Art Deutsch realizat in Budapesta si in Tr - Castelul Peles - > mob neo-ren, simetrie , balustrii - 1848-1860 regasire mobilier in per romantismului, revine mob neo-gotic -domina mobilierul de culoare inchisa - furnir de cires, forme foarte miscate(neo roccoco) - creatorii italieni Carlo Bugatti – mob de inspiratie islamica, lemn de culoare deschisa - exista fabricanti de mobile Inlf a 2-a jum sec XIX – - curentul electric a 2 jum > stilul Victorian dar cu trasaturi amestecate , elem clasice eclectice - importanta picturii > piese de mobilier deinfl japoneza – apar mob de arta - dupa 1851 expozitii internationale : Franta, Germania, Viena, Budapesta - apar interioare complet amenajate - noutati in domeniul mat > piese de mobilier din carton presat, incrustatii,picture, primele obiecte de dim mici apoi armate cu metal, lemn > corpuri iluminat - valorile per gotice William Morris – paleta intreaga de interioare - mob neo gotic - promovare in mob scandinav Alvaro Siza – creator de mob, piese ceramica

19

29. Schimbari tehnice si creatori care au activat si influientat mobilierul - prezentare in succesiune istorica si exemplificari Jorg Syrlin 1468 1474 – baldachin gotic cu busturi Jehan Petrot 1360 – specialist “tabla de sah” Ren, ITA Benvenutto Cellini , Lorezo , Ghiberti – capodopere aur argint, bronz Michelangelo- tratare libera in stil “classic antic” Pesaro, Gubbio- garniture , sarcofage, “cassone” din stejar, nuc, scaune deosebite, marmura mosaic florentin FR Domenico Da Cortona, Bernadino de Brescia cu lucrari in Franta Da Vinci + Andrea del sorto – Chateau Fontainbleu Jean Gonjon – lucrari deosebite, exces ornam Tarile Nordice Lancelot Blondel , Gyuot de Beauregrant – piesa de semineu bogat ornam, flori +cupidoni Herman Glosecamp, Andre Rash, Robert Smet – marmura, alabastru, in relief Albert Bruhl – St Giorgio Maggiore , sculptor Vriedman de Vriese, C Passe – lucrari flamande, cortine, decoratii bogate, culori sobre, stejar SP Berruguete – discipol Michelangelo, cabinete bogat ornam, argint, promovator arta ita GER Albrecht Durer – sec XVI tratare libera, Thomas Rukers – scaun Longford Castle, bustul imparatului, realizat din otel ANG Knole, Longleaf, Hatfield, Hardwick, Audley , End – decoratii int, busturi, lucreaza reliefuri plate, ornam fructe, flori, incrustatii in lemn stejar, aurite JACOBEAN Inigo Jones - Whitehall Chapel, Convent garden, Buckingham Palace Richard Wyat, George Isack, John Reeve, William Wilson –“Hall of the carpenters company” – in principal mese, lemn stejar, sculptat , - primele fotolii ,sofa, - articulatii, imbinari > stabillit Christopher Wren 1675 1710 – Hampton Court Palace , Greenwich Chelsea - somptuozitatea ornam, piatra, marmura , asem stil Louis XVI - flori. Fructe, heruvimi inaripati Grinling Gibbon’s – flori , pasari, fructe, capete heruvimi - Windsor Castle, Catedrala Sf Paul , Petworth House - Piatra, sculptor  scoala sculptori James Gibbs – seminee , fronton “gat de lebada” (?) LOUIS XIV Berain, Lebrun(art director pt rege), Watteau, A Boule, Colbert A Boule : -ornam, furniruire, ceasuri, vaze flori , fructe in ornam, satiri, cupidoni, -montaje aurite -proc multiplic – alama LOUIS XV Riesener, Roetgen, PAsquier, Carlin, - piese mai mici ca dim, meubles de luxe - lacuire(infl orientala) Martin’s Varnish – lege monopol in Fr - infl orientala, mob mai putin masiv, ornam cu motive orientale dragoni etc Pierre Gauthiere, Caffieri – design , pasiune pt detalii, portelan oriental LOUIS XVI Riesener -lucr mult cu abanos Sir William Chambers –“Chinese style” combinat cu infl maestrilor ita – piatra, seminee Fratii ADAM – Robert, James – ornam composite, reliefuri plate, pilastrii Pergolesi, Cipriani, Angelica Kaufman – pereti pictati, lemn galben Joshian, Wedgwood – placi in rel pt seminee CHIPPENDALE Thomas – scaune, sofa’s, rame oglinzi, seminee, jardinière, Rococo + chinezarii”” W Ince , J Mayhew HEPPLEWHITE – trecerea Chippend la Sheraton - mobile pictata, infl jap, aur pe fond negru, ornam fructe flori Richard Gillow – “inventatorul mesei de azi”, reduce nr de picioare, imbinari SHERATON Thomas – stil sobru, dispare piciorul cabriolet si ornam incrustata

20

- flori, piatra, marmura Thomas Seddan – EMPIRE. Lucreaza cu Gillow, picteaza subiecte orientale “Johnstone&Jones” – cedru, abanos, fildes, perle George Smith (1808) VICTORIAN Charles Barry – Westminster Abby Mr Augustus Pugin- stil gotic 1811 Leonard W Collman Harry Rogers M Leister (Viena), Casa Fourdinois –Paris DUPA 1851 Michael Tonet, Christopher Dresser - tehnnica curbarii lemnului la presiunea cu aburi - obiecte metalice (Dresser), primul designer ind - combinatia mat ieftin , lux, +sticla, metal, ceramica Bauhaus- W Gropius “estetica masinii” –experim mat -otelul tubular!!! mat repr pt miscarea modernista -lemn elastic(Ludwig Meis vone der Rohe, Mart Stan, Marcel Breuer Arts&Crafts – USA , Fratii Stickley - mission style”, misiuni franciscane in California Alvar Alto – forme organice, mat naturale , -studii met mecanice, prod in masa - lemn un material modern Gerald Summers – piese dintr-o singura bucata(?), prima realizare de acest gen Gerrit Rietveld- anticip scaune plastic dintr-o singura bucata -scaun “Butterfly” Dreyfuss , Raymond Loewy – design ap electrocasnica - in timpul celui de-al doile razb mond – tarile implicate , interzicerea folosirii unor materiale, – prototipuri – chimie > polimeri > plastic si fibre sintetice - 1940 – “new laminates” , noi tehnici curbare Combinatii lemn melaminat+ met + plastic Charles Eames -fctionalitatea primeaza esteticii -Expunerea structurii , detalii mecanice cauciuc Eero Saarinen – Womb chair, Tulip chair, Model 670 - mob plastic - 1960 – new pop culture- polietilena plastic, forme si culori variate sisteme flexibile mob - Joe Colombo un prim scaun realizat din plastic intr-o bucata – Verner Panton - 1970 - probleme ecologia, ergonomia materiale reciclabile, substituirea mat neinlocuibile cautarea alternativelor practice – proc complexe industriale Frank O Gehry,Victor Mudoch’s “spotty child chair”, “Papp chair” 1980 – sintezele esteticii , expresie subiectiva, nou vocabulary ethnic obiecte functionale cunoastere proprietati materiale pentru a le exploata la maximum Herman Miller – noi tehnici si metode productie, birotica combinatie poliesteri + lycra “The New Renaissance” : Street, R.A.; Messrs. Norman Shaw, R.A.; Waterhouse, R.A.; Alma Tadema, R.A.; T. G. Jackson, A.R.A.; W. Burgess, Thomas Cutler, E. W. Godwin, S. Webb, 30. Caracterizare generala a mobilierului in sec XX – Cu periodizare si exemplificari - trecerea de la munca manuala la munca mecanizata -evolutie > dezvoltarea industriei -explorare materiale noi, tehnici noi -infl puternice sec XIX – Michael Tonet, Christopher Dresser - tehnnica curbarii lemnului la presiunea cu aburi - obiecte metalice (Dresser), primul designer ind - combinatia mat ieftin , lux, +sticla, metal, ceramica Art Deco –reactie la Art Nouveau, ornamente putine, forme simple, materiale exotice - mobilier foarte scump inaccesibil maselor Bauhaus- W Gropius “estetica masinii” –experim mat

21

-otelul tubular!!! mat repr pt miscarea modernista -lemn elastic(Ludwig Meis vone der Rohe, Mart Stan, Marcel Breuer) * tehn constr tubulare – evol dramatica in design mobilier -met eficienta ansamblare compon , articulatii curate, struct simple, rezistente, clare - finisaje in posibilit nelim - lemnul necesita articulatii voluminoase pt a da rezist * producere mob modern, standardizare mec Arts&Crafts – USA , Fratii Stickley - mission style”, misiuni franciscane in California - infl mob medieval, japonezi - linie simpla, fara decoratii bogate - stejar rosu, tratat pt planeit su0praf - picioarele drepte , fol piele culoare inchisa - culori bogate, - productie la scara larga ulterior, produse ieftine -1930 Wall Street Crash – viz optimistica, futuristica, utopica “masina viitorului” Streamlining- trenuri, automob dar shi alte prod -proc mecanizat, prod ieftine - aliaje, otel, sticla, mat plastice (fiberloid, pyralin,resinox,durex,lamicoid) - electrictit > mediul casnic mecanizat – mai efficient , mai curat Scandinavia, industrializare mai tarzie Alvar Alto – forme organice, mat naturale , -studii met mecanice, prod in masa - lemn un material modern Gerald Summers – piese dintr-o singura bucata(?), prima realizare de acest gen Gerrit Rietveld- anticip scaune plastic dintr-o singura bucata -scaun “Butterfly” Dreyfuss , Raymond Loewy – design ap electrocasnica - in timpul celui de-al doile razb mond – tarile implicate , interzicerea folosirii unor materiale, – prototipuri – chimie > polimeri > plastic si fibre sintetice - 1940 – “new laminates” , noi tehnici curbare Combinatii lemn melaminat+ met + plastic Charles Eames -fctionalitatea primeaza esteticii -Expunerea structurii , detalii mecanice cauciuc Eero Saarinen – Womb chair, Tulip chair, Model 670 - mob plastic - 1960 – new pop culture- polietilena plastic, forme si culori variate sisteme flexibile mob - Joe Colombo un prim scaun realizat din plastic intr-o bucata – Verner Panton - 1970 - probleme ecologia, ergonomia materiale reciclabile, substituirea mat neinlocuibile cautarea alternativelor practice – proc complexe industriale Frank O Gehry,Victor Mudoch’s “spotty child chair”, “Papp chair” 1980 – sintezele esteticii , expresie subiectiva, nou vocabulary ethnic obiecte functionale cunoastere proprietati materiale pentru a le exploata la maximum Herman Miller – noi tehnici si metode productie, birotica combinatie poliesteri + lycra http://search.looksmart.com/p/browse/us1/us317837/us317921/us966373/us10219338/us579510/ http://www.sil.si.edu/DigitalCollections/Art-Design/garde-meuble/intro.htm 31. Mobilierul si locuinta in perioada comunei primitive si inceputurile sclavagismului, mobilierul din Mesopotamia – Prezentare generala, locuinta, mobilier, exemplificari Comuna primitive- mezolitic , neolitic, paleolitic Paleolitic- perioada pietrei cioplite , locuinte mari, picture rupestre 15000 I e n Altamia, Spania, Lascaux Franta Dupa 4500 epoca metalelor – bronz si fier Neolitic- apar locuintele propriuzise , olaritul - locuinte mari circulare si locuinte drpetunghiulare 10X17 m Polonia, Romania - locuinte bine conturate casa- zona scobita pt vatra

22

- z dormit - z depozitare in per fierului- specificitate mobilier Per sclavagista – config mobilerului diferentiere sociala – statut social reflectat in tip de casa - polite suspendate , lavite, lazi - zonele importante , fluviile –leagane de civilizatie : Nil, Tigru, Eufrat, Indus, Gange - imbinarea intre materiale simple, materiale brute –America Centrala , Oceania, culturi cu acelasi nivel de civilizatie , civ pietrei Mesopotamia influenta grecilor, utilizarea lutului, placare cu placi ceramice sau alabastru caramida arsa la soare Intre Tigru Eufrat – influenta egiptenilor Zona de Nord – Asiria - z centrala Akadia (reliefuri proeminente) z de Sud Sumer - se foloseau reliefuri plate - placi ceramice glazurate - motive ornamentale specifice: lotusul, iedera, pinul, arborele vietii, sfinxul, capul de taur, leul, calul - mobilerul asirian – lemn- placat cu metal, piese robuste, strunjite- arata statut social - in anumite perioade barbatii stateau pe pat iar femeile la inaltime –jlit, scaun - tronul , masa – nuantarea articulatiilor - influente egiptene+ asiriene – picioarele de leu, imagine de factura solara (discul solar egiptean) - traditia de prelucrare a ceramicii – se mentine intr-o formula interesanta- dupa dominarea zonei de persi, arabi -> transmiterea, raspandirea in lume Arborele vietii > textile din Sicilia Motivul panterei- la romani si alte civilize Mesopotamia - cea dintai mare civilizatie a antichitatii - a infl dir civ greaca 32. *MOMENTUL CONSTITUIRII "ISTORIEI MOBILIERULUI" CA DOMENIU DE STUDIU, FACTORI CARE AU INFLUENŢAT MOBILIERUL IN DECURSUL ISTORIEI SALE, EVOLUŢIA CONCEPTULUI DE MOBILIER SI AMENAJARE INTERIORA DIN ANTICHITATE PANA IN PERIOADA INTERBELICA ; EVOLUŢIA TEHNICA SI MOMENTELE DEPARTAJĂRII PROFESIONALE ; CONCEPTELE DE "ANTIC" SI "STIL" - cu exemplificări Conceptul de « stil » Stilul este un ansamblu de elemente construite si decorative in transf. - stilul unei epoci istorice : romanic, gotic, renastere - stilul national : incepe cu perioada Renasterii -> piesa de mobilier unitar caracteristica unei zone => Sc Nat de Mob ex : Mob Renasterrii Franta <> Renastere Anglia - stilul unui creator : - Charle le Boulle -> se caract prin piese cu ornam bogata - Chippandale -> Rococo \> elem de factura orientala

23

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->