Procesul de destindere

67

5. Procesul de destindere
5.1. Analiza procesului de destindere Procesul de destindere reprezint, n desfsurarea ciclului motor, principala evolutie productoare de lucru mecanic disponibil, realizat prin transformarea energiei gazelor de ardere n energie mecanic, efectul fiind deplasarea pistonului de la p.m.i. la p.m.e. Aceasta se explic prin acumulare de energie intern de ctre fluidul motor n timpul arderii, prin cresterea de temperatur, dup ncheierea creia fluidul motor degajeaz partial aceast energie sub forma lucrului mecanic al pistonului. Teoretic, destinderea poate fi considerat ca ncepnd n momentul scderii presiunii gazelor dup atingerea presiunii maxime pe ciclu (punctul z din fig. 1,a); tot teoretic, se poate considera c att masa ct si compozitia fluidului motor rmn invariabile n timpul procesului de destindere. n realitate, arderea continu pe o anumit durat a nceputului destinderii, datorit imperfectiunii formrii amestecului n interiorul motorului cu aprindere prin

final si degajarea unei cantitti de cldur posterioare Qpost, ce scade continuu pn la anulare n momenetul terminrii reactiilor de ardere (punctul t, fig. 1,a). Sfrsitul proFig. 1 cesului de destindere se consider, teoretic, la p.m.e., n realitate ns ncheierea producndu-se n momentul deschiderii organului de evacuare, supap de evacuare sau ferestre de evacuare (punctul d.s.e., pentru M4t, fig. 1,a). Tinnd cont c pozitia corespunztoare punctului z se obtine pentru un interval unghiular de 1020o RAC dup p.m.i. si avansul la deschiderea organului de evacuare are valori cuprinse ntre 2050oRAC, putem preciza c durata total a procesului de destindere, evident inferioar valorii de 180o, va fi de 110150oRAC, asa cum se ilustreaz n figura 1,b. Ca si n cazul procesului de comprimare, destinderea ar putea fi considerat, teoretic, ca un proces adiabatic. n realitate, datorit faptului c temperatura gazelor este permanent superioar celei a peretilor cilindrului, procesul de destindere se desfsoar n conditiile unei cedri permanente de cldur ctre acestia. La nceputul destinderii, diferenta mentionat de temperatur este mai mare, suprafata de schimb de cldur fiind ns mai redus; odat cu deplasarea pistonului spre p.m.e., se ajunge la cresterea suprafatei laterale de schimb de cldur si la reducerea temperaturii gazelor. Datorit fenomenului anterior, evolutia de destindere, ca si cea de comprimare se desfsoar politropic. Exponentul politropic al destinderii, nd, este variabil pe ntreaga durat a procesului, asa cum este redat n figura 1,c, mrimea sa depinznd de urmtorii factori: arderea posterioar, prin care se realizeaz un surplus de cldur ce produce cresterea (Qpost), temperaturii gazelor, exponentul politropic fiind inferior celui valori experiadiabatic: nd<kd; mentale ale exponentului politropic mediu se situeaz n gama 1.11.2, pentru prima etap a procesului de destindere;

comprimare, postardere compozitiei

iar acest conduce la chimice a

fenomen de modificarea amestecului

P 1 P 2 P 3 P 4 P 5 P 6 P 7 P 8 P 9 P 10 P 11 P 12 P 13 P 14 P 15 P 16 P 17 P 18 P 19 P 20 P 21 P 22 P 23

P 1 P 2 P 3 P 4 P 5 P 6 P 7 P 8 P 9 P 10 P 11 P 12 P 13 P 14 P 15 P 16 P 17 P 18 P 19 P 20 P 21 P 22 P 23 P 24 P 25 P 26 P P P P P P P P P P P P P P P 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42

68

Procese, caracteristici i supraalimentarea motoarelor cu ardere intern navale transferul de cldur dinspre gazele de ardere spre peretii cilindrului, ceea ce produce o crestere a exponentului politropic n continuarea destinderii, spre valorile 1.41.5, superioare celui adiabatic, nd>kd.. Fig. 2 exponentului politropic mediu de destindere, unul dintre factorii majori ce influenteaz procesul n discutie, se poate exprima printr-o relatie empiric:
nd = a + b , n

(6)

Exponentul politropic mediu se poate determina prin diferentierea relatiei:

pV nd = const.,

(1)

de unde, analog comprimrii, rezult exponentul politropic de destindere:

nd = V dp , p dV

(2)

unde raportul dp/dV se poate calcula prin metode numerice. ntre dou stri j si j+1, suficient de apropiate ntre ele de pe curba de destindere, se poate considera c fluidul motor (gazele de ardere) sunt situate pe aceeasi politrop, de unde, prin logaritmarea ecuatiei:
p jV j nd = p j +1V j +1 nd ,

(3)

se obtine o expresia:
pj lg p j +1 . nd = Vj lg V j +1

(4)

Pentru calculul termic al ciclului motor, se poate opera cu un exponent mediu al destinderii ntre strile z si b, ce se poate determina cu relatia:

cu a=1.151.20 si b=80120, valabil n special pentru motoare cu aprindere prin comprimare de puteri medii, cu camere divizate. Pe baza diagramei entropice T-s din figura 2, se poate face o analiz mai detaliat a evolutiei de destindere din punct de vedere energetic. Astfel, se constat c n zona z-t temperatura gazelor creste, Qpost>Qc+Qc, unde Qc este cldura pe care gazele o cedeaz prin transformare n lucru mecanic, iar Qc este cldura cedat de gaze peretilor cilindrului. Pe msura se desfsurrii dstinderii, Qpost reduce, n momentul atingerii strii t, n care nd=1, avem egalitatea: Qpost=Qc+Qc; n punctul t se atinge temperatura maxim a gazelor. n continuare, Qpost<Qc+Qc, temperatura ncepnd s scad. n intervalul t-z, temperatura scade, dar entropia creste, Qpost fiind mai mare dect Qc; n punctul z, Qpost= Qc, iar entropia ncepe s scad, Qpost va scdea, de asemenea, continuu, pn la anularea reactiilor chimice, ceea ce se produce aproximativ n vecintatea punctului z, cnd nd=kd, pentru ca n intervalul z-b destinderea s se efectueze fr aport de cldur, entropia si temperatura scznd; corespunztor avem nd>kd.

n d = (lg pz lg pb ) / lg ,

(5)

unde cu =Vb/Vz s-a notat raportul de destindere ulterioar a gazelor. n determinarea exponentului politropic mediu de destindere nu s-au luat n consideratie scprile de gaze prin neetanseitti, mai intense la nceputul procesului, cnd si presiunea din cilindru nregistreaz valori ridicate. Ca si n cazul comprimrii, dependenta de turatie a

Procesul de destindere 5.2. Determinarea parametrilor fluidului motor la sfrsitul procesului de destindere Determinarea parametrilor fluidului motor la finele procesului de destindere se face, pentru cazul simplificat, util calcului ciclului termic al motorului, prin adoptarea unor ipoteze simplificatoare, cum ar fi: arderea se sfrseste n punctul z, deci nu avem postardere; de asemenea, n timpul destinderii nu intervine schimb de cldur ntre gazele de ardere si peretii cilindrului si nu exist scpri de gaze prin neetanseitti. Determinarea exponentului politropic mediu de destindere. Ecuatia de bilant energetic se scrie, n cazul destinderii, pornind de la forma diferential:
A = B = 1 z 1 z

69
z j Aj

j =1 n1 j =1

n1

,
z j j

(12)

cu ajutorul crora exponentul nd se poate politropic aparent determina prin calcul numeric (metoda iteratiei, etc.). Valori de start pentru aceast mrime: 1.251.30. Un astfel de calcul a condus la valoarea nd=1.278 pentru motorul naval Sulzer AT 25, restul zecimalelor nefiind semnificative n calculul termic al motorului. n deducerea ecuatiei (11) s-a tinut cont de relatiile:

pdV + dU = 0,

(7)

unde lucrul mecanic efectuat n exteriorul sistemului termodinamic se exprim prin relatia:
Lzb =

Tb Vz = Tz Vb

n d 1

V V = z c V V c a

n d 1

n d 1

(13)

pdV =
z

p zVz pbVb z (Tz Tb ) , = nd 1 nd 1

(8)

unde cu nd s-a notat exponentul politropic aparent de destindere, iar variatia energiei interne prin:

Determinarea temperaturii si presiunii fluidului motor la sfrsitul procesului de destindere. n ipotezele mentionate anterior (destindere ntre strile z si b, evolutie politrop efectuat cu un exponent politropic n d, determinat anterior, aparent etc.), parametrii la sfrsitul destinderii se pot determina prin setul de relatii:
n nd d pb = p z Vz = p z = p z 1 V nd b n 1 n 1 Vz d 1 d = Tz = Tz n 1 , Tb = Tz V d b V = V a b

dU = U
z

Uz =

(A
z j j

+ B jTb Tb

) zj (A j + B jTz )Tz .
j

(9) n relatiile anterioare, cu z s-a notat numrul de kilomoli din starea z, iar Aj si Bj sunt coeficientii polinomiali ai cldurilor specifice, limitate la functii liniare cu temperatura. ntroducerea expresiilor (8) si (9) n (7) conduce la:

(14)

z (Tz Tb ) = nd 1

z j Aj

(Tz Tb ) + zj B j (Tz2 Tb2 ) ,

j

(10) adic, dup prelucrri, transcendent:

n d 1 = A + BTz 1 + , nd 1

la

ecuatia

(11) iar

unde -raportul de comprimare, coeficientii A si B sunt:

unde parametrii strilor anterioare z) se cunosc din studiul (a, evolutiilor respective, iar si sunt rapoartele definite anterior: =Vz/Vc, raportul de destindere preliminar si =Va/Vc raportul de comprimare. Valori uzuale pentru parametrii gazelor la sfrsitul destinderii, specifice motoarelor navale, sunt: presiuni: motoare lente si semirapide pb=(2.56).105 N/m2; motoare rapide: pb=(48). 105 N/m2; temperaturi: Tb=10001300 K;

P 1 P 2 P 3 P 4 P 5 P 6 P 7 P 8 P 9 P 10 P 11 P 12 P 13 P 14 P 15 P 16 P 17 P 18 P 19 P 20 P 21 P 22 P 23 P 24 P 25 P 26 P P P P P P P P P P P P P P P 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42

70

Procese, caracteristici i supraalimentarea motoarelor cu ardere intern navale de unde, fcnd raportul membru cu membru al ecuatiilor (16) si (19), obtinem:
p x = pc x Tx . x Tc

exponent politropic de destindere: nd=1.21.3 pentru motoare lente si semirapide cu pistoane rcite; nd=1.151.25 pentru motoare rapide cu pistoane nercite. Corelatia dintre parametrii proceselor de comprimare si destindere. Datorit asemnrilor dintre cele dou evolutii din cilindrul motor (efectuare de lucru mecanic, de ctre mediu asupra sistemului termodinamic n cazul comprimrii si de ctre sistem asupra mediului n cazul destinderii; ipoteze de calcul identice, etc.), se poate stabili o interdependent ntre parametrii proceselor mentionate. Pentru aceasta, scriem ecuatia de stare n a (nceputul comprimrii) si ntr-un punct x oarecare de pe curba de destindere:
p aV a = L(1 + r )Ta , p xV x = L(1 + r )T x x

(20)

Fcnd, n ultima relatie, x=z (sfrsit teoretic de ardere), obtinem, impunnd conditia z = Vz / Vc = , cu raportul de destindere preliminar, relatia;
p z = pc z Tz z Tc

sau p = z

Tz , Tc

(21)

(15) se obtine

cu p raportul de crestere a presiunii n timpul arderii, definit n capitolul introductiv. Relatia (21) exprim corelatia dintre parametrii procesului de comprimare si ai celui de destindere. Lucrul mecanic de destindere. Se determin prin analogie cu expresia lucrului mecanic de comprimare, deci:

de unde, relatia
p x = pa

prin

raportare,

Lzb = Vs p d ,

(22)

Tx x , x Ta

(16)

n care x este raportul instantaneu de variatie molecular, definit ca raportul (supraunitar, n cazul arderii n exces de aer, situatie specific motoarelor navale) dintre cantitatea de produse ale arderii si cantitatea de ncrctur proaspt:

unde cu p d s-a notat presiunea medie pe destindere (fig. 3). Acest lucru mecanic de destindere se poate scrie sub forma:
L zb = 1 L(1 + r )Ta pd , pa

(23)

de unde, conform figurii 3, se poate determina lucrul mecanic al ciclului:

Lc = L zb L ac = 1 L(1 + r )Ta pd pc , pa

x =

pa + r

L(1 + r )

(17)

(24)

unde mrimile care intervin au fost explicitate n cursurile anterioare, iar x este raportul de comprimare curent, dat de:
x = Vx . Vc

sau, utiliznd valoarea presiunii medii indicate pi si a coeficientului de umplere v, putem scrie mecanic al ciclului sub definitiv:
Lc = LT0 1 L(1 + r )Ta pi = pi . pa v p0

lucrul forma

(18)

(25)

Pentru starea comprimare), avem: devine:

pc = pa Tc , Ta

c (sfrsit de x=x=1, iar (16)

(19)

5.3. Influenta diversilor factori asupra procesului de destindere Ca si n cazul comprimrii, studiul influentei diversilor factori asupra procesului de destindere se poate efectua, n principal, prin analiza efectelor asupra exponentului

P 1 P 2 P 3 P 4 P 5 P 6 P 7 P 8 P 9 P 10 P 11 P 12 P 13 P 14 P 15 P 16 P 17 P 18 P 19 P 20 P 21 P 22 P 23

Procesul de destindere politropic aparent al destinderii. Mai precis, variatia oricrui factor ce produce o crestere a cldurii degajate Qpost conduce la prin postardere micsorarea exponentului politropic nd, iar cresterea cldurii cedate Qc determin mrirea peretilor exponentului politropic de destindere; n prima situatie, punctele t si z se deplaseaz spre sfrsitul destinderii, iar n cel de-al doilea spre nceputul procesului. Turatia. Mrirea turatiei conduce la cresterea duratei aderii, la o crestere a cldurii Qpost, deci la micsorarea exponentului politropic. Totodat, reducerea duratei Qc, cu destinderii micsoreaz acelasi efect de reducere a exponentului politropic de destindere. Sarcina. Reducerea sarcinii, cu mentinerea constant a turatiei, conduce la micsorarea cantittii si temperaturii gazelor arse, deci la diminuarea schimbului de cldur de la gaze spre pereti. Totodat, se micsoreaz postarderea considerabil, destinderea ncepnd mai devreme. S-a demonstrat si experimental cresterea proportional a exponentului politropic cu sarcina. Dimensiunile cilindrului. La cilindrii similari geometric, cu mentinerea constant a raportului S/D, se reduce suprafata de schimb de cldur, deci se micsoreaz si transferul de cldur, implicit exponentul politropic de destindere. n schimb, la mentinerea constant a volumului Fig. 3

71

paralel cu cresterea suprafetei laterale a unittii de volum si a cantittii de cldur transferate peretilor cilindrului, cu efect mrirea exponentului politropic de destindere. Arhitectura camerei de ardere. Camerele de ardere divizate prezint suprafete laterale mari, iar cele amplasate n piston au o rcire slab. Astfel arhitectura camerei de ardere, corelat si cu capacitatea acesteia de a organiza miscri intense ale gazelor, poate influenta valoarea exponentului de destindere. Caracteristicile combustibilului. Durata postarderii poate fi micsorat prin cresterea vitezei de ardere, dependente de caracteristicile combustibilului, ceea ce conduce la mrirea exponentului politropic mediu.

cilindrului,

raportul

S/D

creste,