UNIVERSITATEA “AL. I.

CUZA” – FILIALA PIATRA NEAMT FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR SPECIALIAZAREA ECTS

Studenti:

- mai 2007 -

CAPITOLUL I: INTRODUCERE
1.1. Prezentarea ideii de afaceri si a domeniului aferent
Ideea de afaceri apartine domeniului alimentar si consta in infiintarea unei ferme de iepuri.

1.2. Motivatia alegerii domeniului
Cresterea iepurilor de casa reprezinta o indeletnicire straveche si pe plaiurile carpatine. Ceea ce i-a determinat pe oameni sa creasca aceasta specie de animale au fost multiplele avantaje pe care le prezinta: - carnea, asemanatoare organoleptic cu cea de pasare, este bogata in proteine si saruri minerale, saraca in grasimi si aproape lipsita de colesterol; - blanitele argasite se pot folosi la confectionarea de caciuli, gulere, jachete, mantouri, manusi etc.; - parul este utilizat in industria de fetru; - animal de laborator excelent;

2

- valorifica foarte bine nutreturile vegetale existente in gospodarie; - pot fi crescuti in spatii reduse si in adaposturi ieftine; - se inmultesc foarte usor si au un ritm de crestere rapid, putand fi valorificati pentru carne la varsta de 2-3 luni. O iepuroaica, prin produsii ei, poate produce 60-70 kg carne/an; - au un randament la sacrificare foarte bun (55-60%). In decursul timpului in tara noastra s-au crescut iepurii in tarcuri exterioare, grajduri pentru taurine, custi dispuse sub cerul liber sau sub soproane, iar mai recent in sisteme intensiv industriale. Daca o lunga perioada de timp in care in exploatatiile cunicule s-au crescut rase pure sau hibrizi rezultati din incrucisari intamplatoare, incepand dupa anii 1980 s-au importat si mentinut in exploatatiile de tip intensiv din tara noastra linii de ascendenti din care s-au obtinut hibrizi performanti.

1.3. Oportunitati oferite pentru dezvoltarea ideii de afaceri
Realizarea investitiei prin accesarea programului SAPARD. Prin SAPARD se pot realiza investitii in cladiri sau echipamente cu destinatie agricola, se pot moderniza sau retehnologiza unitati deja existente. De asemenea, se acorda fonduri si pentru tratarea produsilor reziduali si a deseurilor nocive, pentru valorificarea subproduselor rezultate din procesulde prelucrare, pentru imbunatatirea controlului intern al calitatii materiei prime si pentru imbunatatirea sistemului de monitorizare si control a produselor sub aspect cantitativ si calitativ, dar si pentru alimentarile cu apa, canalizari si drumuri in mediu rural. Se acorda fonduri si pentru achizitionarea utilajelor si echipamentelor agricole noi, a soft-urilor pentru computer, a mijloacelor de transport agricole noi, pentru popularea fermei cu animale, infiintarea si modernizarea plantatiilor, dar si pentru multe alte investitii in domenuil agro industrial. Programul SAPARD sprijina financiar o gama larga de proiecte agricole si pentru dezvoltare rurala prin care se realizeaza investitii in mediul rural (se pot face investitii in mediul urban doar pentru modernizarea unitatilor din industria agroalimentara si pentru modernizarea serelor). Acest sprijin poate acoperi, in general, 50% din

3

costurile implementarii unui proiect. Beneficiarul finantarii trebuie sa gaseasca o sursa de cofinantare, pentru a acoperi cealalta jumatate a costurilor.

4

Productia.A.Comertul cu amanuntul in magazine nespecializate 5222 .E.L.1. Izvoras nr.R.CAPITOLUL II: CONTINUTUL DERULARII SI ADMINISTRARII AFACERII 2. cu 2 asociati: Radu Vlad si Armanu Dorica.Prepararea si vopsirea blanurilor.activitate principala: 0125 – cresterea altor animale . Vlatis S. total de parti sociale: 100%.Activitati in ferme mixte (cultura vegetala combinata cu cresterea animalelor) 151 . Obiectul de activitate conforma C. Nr.R.L.C.C.: .Tabacirea si finisarea pieilor 521 . Are punct de lucru in satul Mastacan.activitati secundare:          013 .N.Transporturi rutiere de marfuri 0142 . str. Forma juridica: Societate cu raspundere limitate. are sediul in Piatra Neamt. valoarea unei parti sociale 50%.Fabricarea produselor pentru hrana animalelor de ferma 183 .Comert cu amanuntul al carnii si al produselor din carne 6024 . prelucrarea si conservarea carnii 1571 .Servicii de reproductie si selectie in cresterea animalelor Capital social: Tip de participare: Capital social subscris varsat: 1000 RON. 50% Administratori: Radu Vlad si Armanu Dorica Durata societatii: nelimitata 5 . 16. comuna Borlesti. Emblema: Prezentarea generala a organizatiei: S. Vlatis S. Modul de constituire a societatii Denumirea: S. fabricarea articolelor din blana 191 . si s-a infiintat in data de 20 mai 2006.

cat si racordarea la reteaua electrica a localitatii. Este necesara realizarea unei captari de apa pentru a avea apa curenta necesara intretinerii fermei. Elemente specifice procesului de productie. 2. ferita de vanturi puternice. Locul fermei este departe de sursele de poluare industriala care practic sunt inexistente pe o raza de cateva zeci de kilometri. situat in plin camp agricol. achizitionarea unei remorci frigorifice pentru transportul carnii in conditii optime la abator.000 Euro) contributii egale ale celor doi asociati ai firmei. Modul de obtinere a finantarii: 50% din fonduri (150.2. a) Cusca Modalitati de crestere 6 . 3000 mp vor fi alocati constructiilor.specialist in marketing si negociere. la distanta de zona locuita . 2.000 Euro necesara pentru extinderea si modernizarea spatiilor de crestere a iepurilor. Precizari tehnice si tehnologice. iar 30% (90. Noua structura a partilor sociale va fi: 34% Radu Vlad. iar 50% din fonduri proprii: 20% (60. Resursele necesare Este necesara o finantare de 300. in o zona usor colinara. iar restul terenului urmand a fi folosit pentru productia proprie de furaje. a 2 tractoare – unul de dimenisune mare si unul de dimensiune mica. Un gard inalt si solid va inconjura terenul alocat constructiilor pentru a nu permite accesul oamenilor si al animalelor.sat. modernizarea structurii informatice. si a accesoriilor aferente muncilor agricole. pe un sol care nu e nici argilos nici mocirlos . Utilizarea capacitatii de productie.2. 33% Avram Mihai.000) din fonduri vor veni din contactarea unui nou asociat Avram Mihai . Suprafata alocata constructiilor este situata pe o suprafata neteda cu ape freatice de suprafata. achizitionarea de noi exemplare de iepuri de rasa pentru blana si carne in vederea imbunatatirii fondului genetic de reproducere. Alegerea amplasamantului Ferma de iepuri va fi construita pe un teren proprietate personala avand o suprafata de 6 ha. extinderea si modernizarea atelierului de tabacire si finisare a pieilor.3.4. 33% Armanu Dorica.000 Euro) vor veni din partea programului SAPARD.

Indiferent insa de acest lucru. In plus. este indicat ca pardoseala sa fie mobila.In practica cresterii iepurilor sunt cunoscute cateva modalitati de crestere a iepurilor: liber. Atunci cand alegeti o cusca gata facuta sau cand construiti una. in boxe sau pe asternuturi. Material Cele mai bune custi pentru iepure sunt cele construite din sarma groasa. se asigura posibilitatea organizarii unei alimentatii corecte care sa tina seama de particularitatile fiziologice ale diferitelor categorii de iepuri. De aceea. In cresterea iepurilor se folosesc cateva modalitati de crestere a animalelor in custi: in custi in spatiu deschis.plasa de sarma. in cresterea moderna a iepurilor s-a trecut la cresterea iepurilor in custi in care sunt create conditii de productivitate ridicata. datorita cazurilor de imbolnavire in masa a animalelor si a ratei ridicate a mortalitatii. in spatii inchise si combinat. In acelasi timp. de evitare a unei imbolnaviri etc. ca sa poata fi facuta ori de cate ori este necesar. care sa poata fi curatata fara a fi necesar sa scoateti iepurele din cusca . Pentru organizarea cresterii iepurilor in modalitatile indicate cheltuielile de productie sunt insignifiante. pentru a-si toci dintii. in afara faptului ca absorb urina si umezeala. sudata sau impletita . ca o tavita. De asemenea. trebuie avut grija sa se curete foarte usor. in general: iepurii au obiceiul de a roade lemnul. cu 3 nivele. sub streasina sau sopron. 7 . rezultatele economice sunt nemultumitoare.acest deziderat se poate obtine mai usor in cazul in care ose opteaza pentru o cusca din sarma. in spatii ingradite. Modalitatea de crestere a iepurilor aleasa de noi este in custi in spatiu deschis. datorita rezistentei in timp. sunt practic mai ieftine decat cele din lemn. Custile din lemn mai au un dezavantaj. daca lemnul este tratat (ceea ce se intampla in general cu materiale achizitionate din comert) poate fi toxic si chiar fatal pentru iepure. de desfasurare a procesului de inmultire si imbunatatire. astfel incat curatarea custii sa nu fie o corvoada si sa ia cat mai putin timp. Custile din sarma sunt mai rezistente decat custile din lemn si sunt mai igienice pentru ca sunt mai usor de curatat.

se construieste pe picioare care sa-i asigure ridicare de la sol cu cca 1015 cm. In acest caz murdaria va fi curatita mai usor din casuta. apa proaspata. ea trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de acoperire si protejare a acesteia pentru perioadele de vreme rea. Deoarece cusca va sta afara. pentru ca sa nu se ude in interior pe timp de ploaie. In cazul in care cusca va fi tinuta afara. distanta ideala pentru o curatenie cit mai eficienta este de 15 cm. tabla etc). Intre niveluri. Peretii laterali ai custii se confectioneaza din diverse materiale (lemn. Acoperisul casutei (la fiecare etaj) trebuie sa fie inclinat. Prin jgheabul pentru apa curge in permanenta. care se fixeaza pe unul din peretii laterali. O incapere cu podea plata va fi mai murdara. Podeaua trebuie facuta din plasa de sarma sau din scanduri de lemn cu o distanta de 1.5-2 cm intre ele. incet. intrucit va fi mai dificil de a face curatenie si ea va trebui sa fie curatata mai des. 8 . Apa nu poate curge in interiorul custii deoarece iepurele s-ar uda si implicit imbolnavi. Fata custii este formata dintr-o carcasa de lemn sau metal pe care se fixeaza plasa de sirma.Dimensiuni De obicei toate custile de iepuri sunt construite mai mult sau mai putin pe urmatoarele dimensiuni standard: 80 cm latime. 90 cm lungime si 50 cm inaltime. Din respectivul jgheab pentru fiecare cusca in parte este prevazut in interior un mic ochi de apa de unde iepurele sa bea apa. Usile custii pot fi plasate pe laterale sau deasupra custii. Pentru furajele concentrate se recomanda folosirea unui hranitor semiautomat. O cusca cu dimensiunile de mai sus poate gazdui o femela si 5-6 pui sau 3-4 iepuri adulti. Aici se vor fixa jgheaburi pentru fibroase si adapatoare.

In caz contrar exista un risc sporit de imbolnavire. Pentru a face curatenie aveti nevoie de urmatoarele: . precum si exemplarele necesare reinnoirii treptate a efectivului matca. numit "efectiv matca" sau efectiv de reproductie. . Custile pentru reproducere sunt prevazute cu o mini cusca interioara in care iepuroaica fata si unde stau puii cat sunt mici pentru a fi adapostiti de intemperii. Cea mai indicata substanta chimica de curatire a incaperilor animalelor este solutia de inalbitor de 3%. Cand incaperea este uscata. sa asigure producerea animalelor tinere pentru sacrificare. Aceste animale trebuie sa se incadreze in anumite limite de varsta si.Spalati casuta cu solutia de inalbitor si lasati-o sa se usuce.Scoateti iepurii si mincarea din casuta. .Maturati toata murdaria si scoateti gunoiul din casuta. Cand ne referim la procesul de reproductie al acestora avem in vedere urmatoarele particularitati de ordin biologic si tehnic ce privesc: 9 . cel putin o data pe luna. indiferent de marime. puteti sa dati iepurii inapoi. b) Efectivul de reproductie In orice crescatorie de iepuri. exista un numar de animale. practicand reproductia.Aceste custi se construiesc cel mai usor in pereche. Este foarte important sa curatam casutele cit mai des. chiar si atunci cand crescatorul nu doreste sa-si sporeasca numarul animalelor adulte din crescatorie este absolut necesar sa realizeze procesul de reproductie. femele si masculi. Altfel spus.

iepurii tineri pot fi dati la monta si la o varsta sub 7 luni. Se constata ca.reluarea ciclului de reproductie.. in mod ciclic. . Maturitatea sexuala si varsta optima a animalelor din efectivul matca Maturitatea sexuala reprezinta stadiul de dezvoltare incepand de la care animalele pot realiza monta fecunda. Altfel spus.fatarea. . deoarece prin imperecherea animalelor cu asemenea varste se obtin putini pui la fatare si acestia vor fi insuficient de vigurosi si mai predispusi la imbolnaviri. atunci cand greutatea corporala ajunge la circa 80% din greutatea medie a animalelor adulte. pentru stabilirea momentului primei monte. Subliniem insa faptul ca. iepuroaicele pot fi date la monta in orice anotimp deoarece caldurile apar. respectiv monta dupa fatare. la intervale de 8-10 zile in tot cursul anului. . adica imperecheri care au ca efect insamantarea femelelor de catre masculi. Tineretul devine apt pentru a se reproduce. .gestatia. hotaratoare este greutatea corporala.alaptarea si intarcarea. se manifesta cu mai mare intensitate primavara si toamna si pot fi depistate mai usor. Semnele pentru recunoasterea femelelor in calduri sunt: 10 . nu este bine sa se foloseasca la reproductie animale prea tinere. in principiu. desi apar in tot cursul anului. caldurile la iepuroaice.monta si caldurile. . dar nici batrane. Monta si caldurile Dupa instalarea maturitatii sexuale. daca au greutatea aratata mai sus. diferentele fiind conditionate de rasa ierpurilor.maturitatea sexuala si varsta optima a animalelor din efectivul matca. Aceasta greutate si deci momentul cand iepurii tineri se dau pentru prima data la monta corespunde cu varsta de 5-8 luni. Ca si in cazul altor specii de animale. Varsta pana la care se folosesc iepurii la reproductie este de 3 ani pentru femele si de 4 ani pentru masculi.

Crescatorul. Caldurile dureaza. Daca acesta nu ajuta. . iepurasii pot fi prea mari si vor muri din cauza unei nasteri dificile. rascolesc asternutul. in aceste perioade ale zilei animalele fiind mai linistite. timp de 2 saptamini inainte de inmultire. va ramane in apropiere pentru a observa daca are loc monta. Un semn sigur ca masculul a ejaculat (a depus "samanta) este caderea acestuia pe o parte. Actul imperecherii trebuie supravegheat. Daca el este mai mare. 3 zile. dupa ce introduce femela aflata in calduri in cusca masculului. Masculul si femela trebuie sa fie aproximativ de aceeasi marime. Masculii vor fi folositi la monta de doua sau cel mult trei ori pe zi. in timp ce scoate un tipat scurt. 11 . fac cuib. pentru ca acesta sa se simta "acasa" si sa-si faca datoria mai in siguranta.. Uneori fecundarea poate sa nu aiba loc. iepuroaica accepta monta. in cazul cand nu este in calduri.la iepuroaicele in calduri vulva apare tumefianta (umflata) si are culoarea rosu-aprins.iepuroaicele se agita in custi. Pentru a se asigura rezultate bune ale procesului de reproductie.daca este introdusa in cusca masculului. fuge prin cusca. tine coada lipita de corp. Durata actului montei la iepuri este foarte scurta. in efectivul matca trebuie sa existe un anumit raport de sexe. inseamna ca femela este sterila si poate fi sacrificata. In cazul lipsei de hormoni se recomanda ca in fiecare zi. Atunci cand constata ca femela refuza monta si se bate cu masculul o va indeparta deoarece nu este in calduri. sa se hraneasca femela cu iarba tanara si verde sau de a-i da o picatura de ulei de grau. isi smulg par de pe abdomen. Cauza poate fi sterilitatea femelei sau lipsa de hormoni. Pentru monta se va proceda intotdeauna la introducerea femelei in cusca masculului si nu invers. de pielea din regiunea greabanului si sprijinindu-i trenul posterior. dupa care va scoate femela tinand-o. Monta e bine sa se faca dimineata sau seara. in medie. se tranteste si deci nu se lasa montata. La 28-32 de zile dupa fecundare femela va fata. doar cateva secunde. cu atentie. respectiv un mascul la 8-10 femele. .

iar la 30 de zile introducemi mancarea iepurilor maturi in plus la laptele iepuroacei . Morcovul. se mai recomanda hranirea iepurilor si cu iarba obisnuita (din paduri. dar nu toate plantele constituie o hrana potrivita pentru ei. asigurindu-ne ca ei mananca foarte bine. Va ajuta in prevenirea viermilor si altor probleme ale sistemului digestiv. Plantele cu efect pozitiv Lucerna . Podbalul . Efectivul de monta al fermei propuse de noi este de 500 femele si 100 de masculi. care au un rol profilactic sau de tratament impotriva maladiilor. Suplimentar la aceste plante. Numarul de pui pe care ii fata o iepuroaica este intre 4 – 14 iepurasi. Va impiedica aparitia balonarii. Dupa 8 saptamini. Vetrice . c) Hrana Iepurii sint animale erbivore. Iata o clasificare a plantelor cu efect pozitiv pentru iepuri. dar numai de doua ori pe saptamina. putem incepe sa introducem plante in dieta iepurasilor. de exemplu). iepurasii pot fi intarcati . sfecla rosie .mame.Poate fi dat uscat. Unele din ele au un efect toxic si pot provoca imbolnavirea sau chiar moartea.Sunt bogate in vitamina A si pot servi ca profilaxie impotriva scabiei si napirlirii Patlagina .Poate fi data iepurilor in cantitati nelimitate. Este buna pentru functia intestinelor si pentru membranele mucoase.Este o planta bogata in proteina si calciu. cit si cele toxice.La 15-20 de zile dupa nastere. Poate fi recoltata de 4-5 ori la sezon. Un iepure are nevoie cam de 8 luni de zile pana ajunge la maturitate sexuala. deorece si ea are unele calitati medicinale pentru 12 . Sunt cazuri cind aceste efecte toxice sint intirziate si apar numai peste citeva zile. Exista si plante foarte bune pentru sanatatea iepurilor. saptamini sau chiar luni.Poate fi data in cantitati nelimitate.

astfel iepurii vor putea sa-si aleaga hrana dupa plac. Plantele cu efecte negative De retinut: ˇ Este important ca iepurii sa fie hraniti in fiecare zi la acelasi timp. deoarece este mai racoare si este mai putin zgomot. ˇ Varza (verde. iepurii maninca mai linistit in timpul serii. Fan putem facedin iarba cosita vara. alba si rosie) ˇ Trifoiul rosu ˇ Conopida Balonare. ˇ Plantele conifere ˇ Apa in care a nimerit o planta conifera Gastrointerita. Astfel de hrana este utila in special in timp de iarna. moarte. ˇ Hrana se da in principala seara. pentru a hrani iepurii in timp de iarna. De obicei. voma. porumb si orz. Mai putem hrani iepurii si cu diferite cereale cum ar fi grau. Si cioclejii pot fi folositi in hrana iepurilor. de obicei ca nutret combinat. cu atit mai mult ca acestea sint in cantitati mari ca produse secundare in Moldova. Se mai recomanda sa dam iepurilor si un amestec de plante. diaree 13 . ˇ Iepurilor trebuie sa aiba o mincare variata si balansata. ˇ Iepurii permanent trebuie sa aiba apa potabila ˇ Ceapa ˇ Sparanghelul ˇ Arpagicul ˇ Prazul Boli gastrointestinale ˇ Cartofii cruzi ˇ Frunza de cartofi ˇ Resturi de planta de rosii ˇ Resturi de planta de tutun In majoritatea cazurilor iepurii vor muri.diaree.iepuri. cind nu este masa verde.

CB 14%. GB 3%. triptofan).22%.EM 2600 kcal/kg.8%.CB 14%. Un factor major de care trebuie tinut cont este echilibrul intre CB si PB.9%. cerintele in energie metabolizanta(EM). deoarece nu contin praf care irita mucoasa nazala si pot contribui la agravarea unor boli (daca sunt purtatori). . se poate folosi un lot martor(de aceeasi varsta cu lotul testat) care sa fie hranit cu furaj granulat si se vor compara rezultatele obtinute cu cele doua loturi.diaree in majoritatea cazurilor. metionina.6%. argina 0. . . lizina 0. respectand parametrii furajului.7%.risc de diaree.tineret 4-12 saptamani . metionina + cistina 0. aminoacizi (lizina. PB 17%.9%. Deoarece furajarea diferentiata este mai greu de realizat.EM 2400 kcal/kg. impedimentul major reprezentand printre altele si praful. metionina + cistina 0.5%. argina 0. . GB 3%.18%.CB 14%. Cele mai indicate pentru iepuri sunt furajele granulate.femele in lactatie .75%. CB 12%. GB 3%. se poate folosi furaj unic pentru toate categoriile mentionate : .5%.Concentrate In general iepuri valorifica destul de bine o gama larga de furaje.9%. argina 0.risc de diaree. Se pot face si furaje negranulate. PB 18%.PB mai mic de 16% si CB 12 . .PB > 18% si CB mai mic de 12% . astfel : . PB 15%.6%. Pentru testarea furajului negranulat pe un anumit lot.18% si CB 12 -15% . triptofan 0. precum pasteureloza. triptofan 0. metionina + cistina 0.EM 2400 kcal/kg.18%.2%.reteta ideala pentru productie intensiva. metionina + cistina 0.6%.GB 5%. proteina bruta(PB). dar sunt destul de greu de realizat deoarece solicita un grad inalt de tehnicitate. cistina.PB > 18% si CB 12 -15% . lizina 0. triptofan 0.EM 2400 kcal/kg.productie scazuta.PB mai mic de 16% si CB mai mic de 12% . lizina 0. iar ingestia de hrana este mai redusa decat la cel granulat. lizina 0. dar securitate ridicata pentru diaree. PB 15%. dar cele mai bune rezultate se obtin daca se utilizeaza furaje combinate complete.6%. 14 . argina 0.15% . -PB16 .femele gestante si reproducatori .triptofan 0. celuloza bruta(CB) si grasimi brute(GB) ar fi: . argina.

sau infectioasa. 15 . bacteriana.O nutritie deficitara poate favoriza aparitia de boli de natura parazitara. datorita carentelor ce apar.

apoi dupa expertiza sanitara pot fi folosite in alimentatia personala. Animalele infectate se nimicesc. Iepurii infectati de aceasta maladie sint ucisi si ingropati la o adincime de 1. care se administreaza de medicul veterinar de 2 ori pe an (primavara si toamna) la tot efectivul de animale de la virsta de o luna.d) Boli In Moldova cele mai frecvente boli ale iepurilor sunt: A. In scopul prevenirii acestor maladii infectioase exista un vaccin combinat contra mixomatozei si gemoragiei septice. la fel si numarul mare de animale intr-o incapere. voma. in jurul nasului si ochilor. splinei si ficatului. creierului. De asemenea.5 m. D si E. dermatomicoza poate fi cauzata de lipsa vitaminei A. Maladiile infectioase: Hemoragie Septica . gazele si diareea sunt cauzate de hrana nepotrivita. Mixomatoza . B.Hemoragia septica este o infectie care ataca toate organele animalului bolnav. Maladiile nutritionale Maladii digestive .Cauzele cele mai importante ale scabiei sunt lipsa curateniei in incaperi sau dimensiunile prea mici ale acestora. Avem grija ca incaperea pentru animale sa fie suficient de mare si folositi pentru curatirea lor solutia de inalbitor si sa folosim hrana bogata in vitamina A. Curatiti casutele si dezinfectati-le de 3 ori. Dermatomicoza . In paralel este foarte important intretinerea animalelor in curatenie. Ea se caracterizeaza printr-o inflamatie a capului si botului. locurile afectate pot fi tratate cu ulei camforat sau cu o solutie de Butox cu vazelina. D sau E. Scabia. 16 . deci trebuie ca iepurii sa nu fie hraniti cu plantele indicate la capitolul “Plante cu efecte negative”. iar cele sanatoase din zona afectata se sacrifica. Aceasta maladie se caracterizeaza prin: inflamatii hemoragice la nivelul mucoasei.Mixomatoza este o boala infectocontagioasa provocata de un virus.Balonarea.

Dam mai multa mancare bogata in vitamina A. lumina solara. mai ales cele fragile pot fi fracturate foarte usor. Daca credem ca unul dintre iepuri este bolnav. de exemplu. de exemplu. Altfel si urmatorii iepuri. Ingrijirea iepurilor bolnavi Daca unul dintre iepuri este bolnav sau credem ca este bolnav. aruncam toata mincarea care a ramas. 17 . cu lucerna sau orz. nu este exclus ca boala sa se raspindeasca si sa-i molipseasca si pe cei sanatosi. sau ambele. Dam mai putin plante bogate in calciu. Caracteristica: forma iepurelui se schimba si miscarea devine greoaie. Hypercalcimie . Osteoperoza se caracterizeaza printr-o descompunere a oaselor. ca lucerna. se spala bine mainile. de exemplu . Cand cumparam iepuri noi. ca sa fim siguri ca sint sanatosi si nu bolnavi si apoi administram vaccinurile corespunzatoare. Iepurii trebuie hraniti cu plante ce au un continut bogat de calciu. Hypoavitaminoze . Casuta pentru asemenea iepuri trebuie sa fie la o distanta de cel putin zece metri de celelalte incaperi. Rahitul se caracterizeaza prin oase malformate si membre strimbe. Locul trebuie sa fie curatat de doua ori cu solutie de inalbitor de 3%. trebuie sa-l izolam pentru a-i proteja pe ceilalti. Daca iepurii bolnavi sunt prea aproape de cei sanatosi. trebuie sa reducem nivelul de calciu in dieta iepurilor. Pentru a preveni aceasta maladie. Dupa ce ati hranit iepurii bolnavi. ceea ce inseamna ca iepurii nu primesc suficienta hrana ce contine calciu. Rahitul .sfecla rosie si morcov. ii punemin casuta de izolare pentru o perioada de 30 de zile. Iepurii bolnavi trebuie sa fie hraniti ultimii. pusi in aceeasi incapere.Osteoperoza. se pot imbolnavi.Maladia apare cind iepurii duc lipsa de vitamina A si se caracterizeaza printr-o cadere a parului.Hypercalcimia este cauzata de un exces de calciu in hrana iepurilor. Aceste maladii pot fi cauzate de insuficienta vitaminei D. ne adresam medicului veterinar. dar nu suntem siguri. altfel boala poate fi transmisa la cei sanatosi chiar de cei care ii hranesc. Cand iepurii bolnavi sunt luati din casuta.Osteoperoza si Rahitul sunt maladii ale oaselor.

precum Uriasul German. unghiile brune-negricioase sau albe (de culoarea parului de pe trunchi). iar masculii la 9 luni. s-au fixat caracterele dorite si asa au aparut o serie de denumiri. blana de nuanta galbuie.-culoarea blanii poate fi : neagra. salba aproape enexistenta la masculi. Actualele calitati se datoresc in mare masura crescatorilor belgieni. aguti roscat. la femele salba este usor dezvoltata. Caractere de exterior: . puternice. piept ingust. O caracteristica convenabila este dezvoltarea rapida a tineretului. Uriasul Alb 18 . Rasa a fost preluata si iar prin selectie. cu pietul si crupa larga.corpul este cilindric. cap berbecat. incrucisari si nu in ultimul rand din dornita crescatorilor din diferite tari de a creea noi. Greutatea medie adultilor este de 7-8 kg.membrele sunt musculoase. Uriasul Maghiar. dar sunt exemplare ce ajung si la 12 kg. in districtul Gand din provincia belgiana Flandra (modul de formarea a rasei este neclar). .gatul este relativ gros. parul lung sau lanos. mobile si tinute in forma de V. intinzandu-se pe membrele anterioare. alba. factorii de mediu.capul este relativ mare. cu varfurile rotunjite. care printr-o munca asidua de ingrijire si selectie au creat o rasa care s-a impus in intreaga lume. . pete la ochi. fapt ce permite crearea liniilor de masculi pentru incrucisarile industriale. urechi ascutite sau lasate in jos. Prolificitatea medie este de 5-7 pui la fatare. de culoare bruna la iepurii de culoare inchisa si roza la cei de culoare deschisa . crupa tesita. care in a 3-a luna poate atinge greutati ce trec de 3 kg. Femele sunt apte de reproductie la 8 luni(dupa aceasta varsta se pot ingrasa si deveni sterile). .urechile lungi (20-24 cm). linia spinarii dreapta sau putin lasata si bine dezvoltata. albastru-cenusiu si baltata. ochii mici.e) Rase de iepuri Uriasul Belgian Rasa a fost formata in jurul anului 1825. Ca defecte sunt: marime si greutate necorespunzatoare.

in “Scrisori din calatorii in Belgia”-1896. greutatea medie fiind de 6-7 kg. dar erau frecvent intilnite anomale cu pete albe pe frunte. Unele date culese din ezpozitiile organizate 19 .capul la masculi este rotunjit si la femele mai alungit. . Din Belgia aceasta rasa s-a raspindit apoi in alte tari. rar 6 kg. Caractere de exterior . O alta ipoteza germana considera ca uriasul a rezultat di iepurele de cimp cu urechi drepte si late tipuri de iepuri gri. Blana avea o culoare gri. In Germania apare intre 1880-1890. s-au scurtat si transformat in urechi drepte.corpul cilindric.culoarea blanii este alba cu par des. scurt si matasos. fara pete. cu varfurile rotunjite. Unii sustin ca s-a format din iepurele belgian in urma unor selectii. standardul belgian din aceasta perioada considera petele albe o caracteristica. .Rasa s-a format in Belgia si Germania prin selectia iepurilor din rasa Urias Belgian si este de talie mai mica decat rasa din care provine. Uriasul gri german Este cea mai raspindita rasa de iepuri de la noi din tara datorita marimii sale spectaculoase. . Crescatorii germani si cei englezi puneau mare accent pe exemplarele monocolore. Schultz. J. Isi are originea in provincia Flandra din regiunea Gent-Belgia. Prolificitatea medie este de 5-7 pui la fatare si ating maturitatea sexuala la cca 10 luni. verticale. un insemn de rasa.urechile au o lungime de cca 118-20 cm.gatul la masculi este fara salba . piept si picioare. Waser (1893) considera ca la originea Uriasului s-ar afla iepurele gri-francez. Nu se cunoaste cum a aparut aceasta rasa. ochii de culoare roz(pupila rubinie inchissi irisul mai deschis). cu temperaturi mai scazute). altii subscriu la ideea unei mutatii genetice. . K. De altfel. iar pielea nu prezinta pigment. insa nu se pomeneste nimic despre originea rasei. exemplarele cele mai grele cintareau 4-5 kg. la femele insa se poate intalni o usoara salba. mentioneaza ca nenumarati crescatori se intrec in innobilarea uriasilor din Flandra. unde sa organizat prima asociatie din lume a crescatorilor de iepuri HET HEERHNOF. iar in cresterea prima orientare era catre lungimea trunchiului. Urechile atirninde ale acestiu iepure (in conditiile pedoclimatice ale Belgiei. voluminos si bine legat.

S-a trevut la cresterea iepurilor care prezentau o conversie buna a furajelor. Exemplarele pestrite au fost prelucrate ulterior. mai delicata. Uriasul pestrit avea initial o structura corporala asemanatoare cu cea a belgianului. Fluture urias german Paternitatea sa este atribuita iepurelui de casa Urias Belgian. provenind din iepurele de casa “Roscat de Bourbogne”. a fost satisfacuta si o cerinta a blanarilor. crescatorii de uriasi s-au orientat catre criterii economice. Neozeelandez rosu S-a format in America de Nord. Dupa anul 1975 sint introduse si primele exemplare de Urias Gri German urmate apoi de alte importuri efectuate cu ocazia expoziilor de Wels. colectiile lor fiind laureate cu inalte distinctii la diferite expozitii internationele. Crescatorii Uriasului Gri de rasa pura de la noi din tara au demonstrat pricepere si talent.Este 20 . dar avind inele din jurul ochilor. obtinindu-se desenul specific al capului de la Uriasul pestrit iar in 1908 Uriasul pestrit a fost recunoscut ca o noua rasa. fara a avea desenul specific al capului. Brno etc. in paralel imbunatatinde-se si calitatea banii. Culoarea blanitei este ros-galbena de nunanta inchisa. Dupa cel de-al doilea razboi mondial . Iepurele belgian era cunoscut si sub denumirea de “Nas alb”. un accent deosebit punindu-se pe masivitatea corporala. prezentand petele de culoare specifice rasei. raspindit mult in tinutul Rinului pina in 1905 si rebotezat in 1916 in iepure de casa Urias German. Amsterdam. primele nuclee de Urias german s-au format in perioada anilor 1935 -1939 in orasele Timisoara si Brasov. In felul acesta. Conditiile pedoclimatice ale tarii noastre ofera posibiliati ideale pentru cresterea si extinderea rasei. prin obtinerea de blanuri mari si dese. in anul 1910. dar cresterea in greutate era mica. fiind insa cea mai fina.in perioada anilor 1900-1910 in Germania releva faptul ca uriasii erau lungi. La noi in tara. desenul fluturelui si punctele maxilarelor. renuntindu-se la lungime. evidentiate prin marimea si conformatia corpului. in favoarea latimii. Uriasul German i-a transmis o serie de particularitati specifice. datorita capului alb. grosimii si in general. Leipzig.

urechile de maxim 13 cm lungime. gitul scurt si gros. cu virfurile rotunjite. ochii rosii. asa ca am cautat si am gasit inca un posibil asociat Avram Mihai dispus sa investeasca in aceasta idee de afaceri. Selectia. lat. Resursele umana. Are greutatea medie de 4 kg. cu capete late si musculoase. la oficiul fortelor de munca si cautatorii ocazionali de lucru. Studiile si experienta pe care o avem ne-au dat posibilitatea sa aplicam cunostintele teoretice in practica si sa selectam si un personal potrivit activitatii de productie. recrutarea si cunoasterea functiilor e urmata in mod obligatoriu si firesc de instruirea personalului la locul de munca. Ambii suntem absolventi ai unor institute superioare de invatamant.5. Selectia finala a candidatilor se face in mod obisnuit. destul de late. mai rotund la mascul si mai alungit la femela. capul mare. bondoc. 2. Aveam nevoie si de un specialist in marketing. purtate drept. Elementele asigurarii de sanatate pentru angajati sunt: plata concediului medical asistenta medicala gratuita Se asigura transportul salariatilor la locul de munca. si interviul al treilea ce gaseste raspunsuri la comunicatiile interpersonale ale candidatului. iar Armanu Dorica este medic veterinar. Politica de personal Initiatorii ideii de afacere si cei care am si pus-o in practica si am cautat solutii am fost Radu Vlad si Armanu Dorica. Corpul de marime mijlocie. spinare. pentru muncile agricole in special. Recrutarea sezoniera.o rasa foarte apreciata pentru carne si soloritul remarcabil al blanitei. interviul al doilea ce verifica competenta si calificarea necesara a candidatului. 21 . Recrutarea noului personal se face apeland la ziare si reviste. se face din randul populatiei din satele din jur. prin intervievarea fiecaruia ce cuprinde trei etape: selectia preliminara in scopul obtinerii unor informatii generale despre candidati. Radu Vlad este absolvent al Facultatii Agronomie. Trunchiul este cilindric.

. . Limbi straine: .1990. 1990. dinamism.absolvent liceului Petru Rares. strictete.03. Traian. flexibilitate.2000 – sustine cu succes teza de doctorat Aptitudini si competente sociale: . . pragmatism. Vlatis S.R.CURRICULUM VITAE Numele si prenumele: ARMANU DORICA Adresa: Piatra Neamt. responsabilitate. perseverenta.nivel avansat: engleza.1990 .Modestie .Abilitatea de a relationa si intelege animalele.cunostinte MS Office. tenacitate.nivel incepator: franceza Aptitudini si competente tehnice: .C.: . . Bd. nr. ordine. receptivitate.L.1967 Experienta profesionala: .administrator si medic veterinar Educatie si formare: . .prezent.1981 .absolvent al Universitatii de Medicina si Farmacie. Iasi.Aptitudini foarte bune de comunicare. 108 Telefon: 0741403582 Nationalitate: Romana Data nasterii: 02. Windows . spirit de echipa.Integritate. medic veterinar la cooperativa agricola din satul Borlesti. 1986.permis de conducere categoria B mai 2007 22 . . specializarea medicina veterina. propriul cabinet veterinar particular in orasul Piatra Neamt Post ce il va ocupa la S. Piatra Neamt.

inspector de calitate in magazinele agroalimentare.CURRICULUM VITAE Numele si prenumele: RADU VLAD Adresa: Piatra Neamt.administrator si director de management Educatie si formare: .2000 . dinamism. Cuza". Iasi). I. A. . spirit de echipa. Piatra Neamt. receptivitate.03. 1986. Universitatea "Al.permis de conducere categoria B mai 2007 23 . Nistor. Universitea "Al. I. Bacau. .1967 Experienta profesionala: .prezent. . Aptitudini si competente tehnice: . . Vlatis S.cunostinte MS Office.cursuri de “Marketing” (prof.1990 .C. Windows. perseverenta. responsabilitate. Dr. nr. .1998.2 Telefon: 0741790908 Nationalitate: Romana Data nasterii: 02.Integritate. Cuza".Aptitudini foarte bune de comunicare. ordine. pragmatism.absolvent liceului Calistrat Hogas. 1990. manager al fermei Sanavit cu profil de crestere bovine.nivel avansat: engleza. . str.1998 .absolvent Facultatea de Agronomie.L. strictete. Aptitudini si competente sociale: . flexibilitate. utilizarea echipamentelor de birou.Abilitatea de a rezolva problemele profesionale .Cunostinte tehnice si legislative deosebite despre modul de organizare al unei ferme de animale . Emil Costinescu. Iasi.R. Limbi straine: .: . tenacitate. jud Neamt Post ce il va ocupa la S.

03.C.2000.nivel avansat: italiana Aptitudini si competente tehnice: . Limbi straine: . spirit de echipa. responsabil aprovizionare la Lactama 4. A.Aptitudini foarte bune de comunicare. Simba Invest S. utilizarea echipamentelor de birou.1990 .C. 2004 .R. agent comercial la S. responsabilitate.permis de conducere categoria B mai 2007 24 . Cuza". director zonal al firmei S.R. Agricola S.L.absolvent Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor "Al. Savinesti. Bacau. I.2000 . I. . director zonal al firmei Carlsrom Bucuresti pe zona Moldovei .administrator si director de marketing Educatie si formare: .Puternice negociator . Piatra Neamt.2004 – prezent. . Castanilor. Universitea "Al.1992. strictete. pragmatism. Nistor.1988 . tenacitate. perseverenta.Abilitatea de a rezolva problemele profesionale . .R. filiala Piatra Neamt. 1990. . specializarea Management si marketing. Vlatis S.Leader innascut .nivel avansat: engleza.L. Aptitudini si competente sociale: . . ordine. .2004.: . grafica. str. supervisor la aceeasi firma.Integritate.C.cursuri de “Marketing” (prof. Iasi).1969 Experienta profesionala: .cunostinte MS Office. receptivitate. director general al firmei Reneau Romania Post ce il va ocupa la S. . nr.CURRICULUM VITAE Numele si prenumele: AVRAM MIHAI Adresa: Piatra Neamt. 45 Telefon: 0741220922 Nationalitate: Romana Data nasterii: 02. Iasi. dinamism. . Windows.absolvent liceului Calistrat Hogas.1990.1994 . pe zona Moldovei . 1988.L. Cuza". flexibilitate.1992 -1994.

25 . Resturile animale sunt incinerate in un cuptor special. Blanita Blana poate fi folosita ca subprodus. haine. porcul). Ferma trebuie sa fie la distanta de marile centre de poluare. In felul acesta iepurii vor creste mai sanatos si mai natural.. Produsele realizate Carnea Carnea de iepure este ferita momentan de bolile care afecteaza celelalte animale a caror carne este consumata in mod curent (vaca. Din pacate datorita raritatii si pretului destul de ridicat. papuci. deosebit de apreciate datoria culorilor si finetii lor.6. Iepurii sunt mici „fabrici” de blanita. In plus. ea trebuie sa fie la mare distanta de asezarile umane deoarece oricat s-ar incerca. In primul rand. care sunt incheiate contracte de achizitie a blanitelor. La punctul de tabacire si finisare a peilor se realizeaza prelucrarea primara a pieilor de iepure: jupuire. dietetica si cu putine grasimi. ornamente etc. Din blana de iepure se confectioneaza caciuli. Un alt impact ecologic il au excrementele de iepure care sunt extraordinar de bune in a fi folosite ca ingrasamant natural. iar plantele din alimentatia lor vor fi si ele mai putin poluate. se preteaza la prepararea a numeroase retete culinare delicioase. in jurul ei miroase a excremente de iepure. Ele trebuie atent si ecologic depozitate pentru a putea fi ulterior folosite pentru ingrasarea solului terenului folosit in scopuri agricole. ele urmand apoi a fi transportate catre marii producatori de imbracaminte cu. Gustoasa. intindere si uscare la umbra in mediu uscat.7.2. proprietatile carnii de iepure sunt mai putin cunoscute de catre consumatori. mai ales in perioada de vara cand este cald afara. Impactul ecologic al activitatilor firmei Ferma are un important impact ecologic. carnea de iepure este o carne usoara. savuroasa si deosebita de celelalte feluri de carne pe care le consumam in mod curent.. 2.

de data aceasta cu banca.Perioada de inmultire a iepurilor cunoaste un ritm accelerat in perioada de vara aprilie . atat pentru productia de carne cat si pentru blanite. pentru a incheia un al doilea contract. Banca stie deja ca SAPARD a acceptat proiectul si exista sanse mari sa accepte. in conditiilor unei posibile acceptari de catre SAPARD a acordarii finantarii.8. Ne rezervam dreptul de a nu divulga inca numele firmelor contractoare de comenzi decat in stadiul avansat de discutare al detaliilor proiectului. Elemente specifice de marketing Cel mai important procent din productie va merge catre export. Practic. Multiplele contacte stabilite acolo datorita relatiilor din mediul afacerilor al celui de al treilea asociat Avram Mihai ne asigura deja o cerere mai mare de produse decat cantitatea preconizata a fi realizata. pentru a se putea verifica reputatia firmelor externe de catre acest organism. Relatii de import – export. Banca Cu contractul de finantare incheiat la SAPARD. Desfacerea si comercializarea productiei. de echipamente diverse. avand contractul cu SAPARD. fermierul se intoarce la banca sau la agentia de microfinantare. incheierea unui contract cu banca este simpla. iar cea de taiere este specifica mai mult anotimpurilor reci.august. Beneficiari Beneficiarii sunt interni si externi. 2. 26 . de utilitati. Relatiile cu colaboratii Furnizori Avem furnizori de furaje si concentrate alimentare. acest aspect. de rase superioare de iepure. 2. am detaliat la capitolul 2.7.9. Pe plan intern este in negociere un contract cu firma Metro pentru vanzarea carnii de iepure. Principala piata de desfacere a produselor noastre va fi totusi piata franceza si cea italiana.

in functie de domeniul investitiei. cu jumatate din bani. Astfel. fermierul va lua de la banca intregul credit. din diferite motive. 27 . Datoriile catre banca ale beneficiarului se vor constitui in creante bugetare. fermierul va incepe sa plateasca jumatatea ramasa din credit.pana la 10 ani. Dupa aceasta perioada. pe baza de chitante si facturi. Creditul se acorda pe termen lung . sa plateasca bancilor contravaloarea creditului acordat pentru investitii realizate cu sprijin financiar SAPARD cu bani care provin din Fondul de Garantare a Creditului Rural si din Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii. cu o perioada de gratie cuprinsa intre 1 si 5 ani.exista o diferenta. Un avantaj pentru banci ar fi faptul ca statul se angajeaza.Intre cele doua contracte . in cazul in care beneficiarul creditului nu mai poate plati ratele catre banca. Primul contract este pentru jumatate din suma. urmand a fi recuperate direct de la beneficiar de catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF).primul cu SAPARD si al doilea cu banca . iar pe masura ce inainteaza in activitate SAPARD venind din urma. cand ferma sau afacerea incepe sa produca. iar al doilea este pentru toata suma.

000 la 92.300. efectivele de iepuri de casa au crescut in gospodariile populatiei. care a ramas constant pana in anul 2003. Tabelul 1 Evolutia efectivului de iepuri de casa din Romania intre anii 1989-2003 (dupa FAO 2003) Anul 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 * Sursa: www.330. Drept urmare in anul 1992 este atins cel mai mic efectiv de iepuri de casa din tara noastra si s-a pierdut fondul genetic care a asigurat multiplicarea hibridului romanesc de carne SUPERCUNI.10.000 tone de carne de iepuri de casa. satisfacand siguranta alimentara a unei populatii confruntata cu dificultatile financiare. reducerii efectivelor de iepuri de casa in Franta Efectivul (mii capete) 1000 1330 1000 640 771 800 1000 1000 Anul 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 Efectivul (mii capete) 1000 1200 1300 1300 1300 1300 1300 28 . 2) au scazut intre anii 1998 si 2003 de la aproximativ 94. efectivele cunicule au fost lichidate. in principal.000 capete (tab. Dupa anul 1990. In anii urmatori.2.000 to in crescatorii de tip rural. din care 8000 to in crescatorii specializate si 10. Pretul de vanzare al produselor Conform informatiilor furnizate de LEBAS si COLIN (1992) tara noastra producea in jurul anului 1990 circa 18. 1). cand efectivul de iepuri de casa a atins valoarea de 1.fao.000 iepuri de casa. Acest fapt se datoreaza. ajungand in anul 1999 la un efectiv de 1.000. efectivele de iepuri de casa (tab. Concurenta si relatiile de piata.000 iepuri.org In tarile din Uniunea Europeana. odata cu incetarea activitatii in Intreprinderile Avicole de Stat.000.

care a inregistrat un spor de efectiv de 1 milion de capete.8 milioane). Tabelul 3 Evolutia efectivului de iepuri de casa (in mii capete) in tarile din Europa de Est si C. O tendinta crescatoare a efectivelor de iepuri de casa a fost consemnata in Italia. Spania (2 milioane) si Grecia (1. Efective mari de iepuri de casa se cresc in Italia (67 milioane).cu aproape 2. 3) au inregistrat o evolutie ce poate fi apreciata in linii generale ca descrescatoare. (dupa FAO 2003) Tara Europa de Est Bulgaria Cehia Ungaria 1998 9693 460 5000 931 1999 9771 466 5000 1005 2000 9643 431 5000 912 Anul 2001 9497 418 5000 779 2002 9370 400 5000 670 2003 9500 500 5000 700 29 . Franta (11 milioane). Cele mai mari efective de iepuri de casa au fost crescute in Cehia (5 milioane). in perioada 1998-2003. Polonia si Slovacia (1 milion).6 milioane capete. efectivele de iepuri de casa (tab.I. Germania (9. Tabelul 2 Evolutia efectivelor de iepuri de casa (in mii capete) in tarile din Uniunea Europeana (dupa FAO 2003) Tara Austria Belgia-Luxemburg Franta Germania Grecia Italia Olanda Spania Uniunea Europeana 1998 300 1480 13603 9800 1545 66000 443 2080 93951 1999 300 180 13464 9800 1585 67000 410 2000 94739 Anul 2000 300 13366 9800 1538 67000 392 2200 94596 2001 300 11110 9800 1500 67000 383 2100 92193 2002 300 11042 9800 1500 67000 380 2000 92022 2003 300 11000 9800 1500 67000 380 2000 91980 In tarile din Europa de Est.3 milioane).5 milioane).S. dar neinsemnata cantitativ. Romania (1.

5) Belgia. in timp ce exporturile s-au ridicat la suma de aproximativ 13 milioane euro. Olanda.. In anul 1995 exporturile au reprezentat doar 45% din importurile de carne de iepure de casa in Uniunea Europeana. au crescut in perioada 1998-2003 cu aproape 13 milioane capete.I. 4) in Uniunea Europeana au crescut cu aproximativ 1000 tone.). Armenia 5 milioane si Federatia Rusa 1. exporturile au inregistrat fluctuatii foarte mari. Exporta cantitati mari de carne de iepure de casa: Spania. Portugalia. Din cei 179. Ucraina 5.S. Italia si in ultimii ani Danemarca. In anul 2002 importurile de carne de iepure de casa in Uniunea Europeana au fost in valoare de aproape 16 milioane euro.org In Comunitatea Statelor Independente (C.8 milioane. Exprimate procentual. de aproape 19 ori mai numeroase decat in Europa de Est si de 2 ori decat Uniunea Europeana. Belgia.I. Cantitati importante de carne de iepure de casa importa (tab. efectivele de iepuri de casa.fao. Franta. Daca importurile se situeaza in mod constant la peste 3000 tone.S. Uzbekistanul detine 80 milioane. Kazakhstanul 62 milioane. pe cand exporturile au crescut cu doar 400 tone.000 iepuri de casa crescuti in tarile C. Danemarca si Germania. Franta. exporturile (3164 tone) reprezinta 81% din importurile (3893 tone) de carne de iepure de casa. 30 .Polonia Romania Slovacia Comunitatea Statelor 1100 1200 1000 16711 6 4800 12 56000 40 340 1201 11300 5423 88000 1000 1300 1000 17699 1 4900 13 58000 35 320 1150 16900 5673 90000 1000 13000 1000 17667 5 5000 17 60000 25 320 1213 24500 5600 80000 1000 1300 1000 18888 0 5000 17 61500 70 340 1296 25100 5557 90000 1000 1300 1000 17983 6 5100 17 62000 70 350 1699 25000 5600 80000 1000 1300 1000 179840 5000 20 62000 70 350 1800 25000 5600 80000 Independente Armenia Georgia Kazakhstan Kyragyzstan Rep. Intre anii 1992 si 2002 importurile de carne de iepure de casa (tab. Tajikistanul 25 milioane. variind intre 1400 si 3800 tone.6 milioane. Moldova Federatia Rusa Tajikistan Ucraina Uzbekistan * Sursa: www.840. In majoritatea anilor luati in studiu importurile au fost superioare exporturilor in Uniunea Europeana. uneori cu valori apropiate de 3900 tone.

Tabelul 4 Importul si exportul de carne de iepure de casa realizate de Uniunea Europeana (15 tari) (dupa FAO 2003) Specificare 1992 292 1 276 6 174 97 190 18 1993 3329 1688 1704 6 1121 1 1994 3891 1805 1786 9 1286 8 Anul 1995 1996 1997 1998 CANTITATIV (in tone) 3247 1464 3415 1842 3034 1925 3449 2023 1999 3441 1921 1688 1 1143 0 2000 2621 2440 1397 3 8258 2001 3751 3881 1676 9 1128 5 2002 3893 3164 1595 6 1323 1 Import Export Import Export VALORIC (in 1000 USD) 1943 1837 1515 1804 7 1178 0 6 1377 1 3 1171 8 9 1213 0 * Sursa: www.fao. In statisticile FAO tara noastra apare ca a realizat in anul 2000 un export in valoare de 103.org 31 . Macedonia si in anul 2002 Serbia si Muntenegru. 6) doar Cehia si Macedonia.000 euro.In Europa de Est au importat carne de iepure de casa (tab. iar export a facut Cehia.

org 32 .Tabelul 5 Importurile si exporturile de carne de iepure de casa in tarile din Uniunea Europeana (dupa FAO 2003) CANTITATIV (in tone) Import. anul 2000 2001 2002 1999 2000 2001 331 276 376 0 0 0 6237 6677 6606 0 837 1141 0 0 0 1752 0 0 17 19 92 186 156 201 14 36 0 6 0 0 2954 3124 3221 2329 2024 2316 116 126 210 868 797 646 7 10 14 2 0 0 6 0 0 58 24 0 908 1178 449 159 145 106 9 14 32 0 0 0 2 2 0 1840 864 1191 3269 5093 4850 0 0 0 100 214 86 4183 3248 5659 1 0 0 18 27 6 2 0 20 29 136 19 13973 16769 15956 11430 8258 11285 Tara Austria Belgia Belgia-Luxemburg Danemarca Finlanda Franta Germania Grecia Irlanda Italia Luxemburg Olanda Portugalia Spania Suedia Marea Britanie Uniunea Europeana 1999 10 0 1808 0 0 846 8 1 11 86 0 0 666 5 0 0 3441 Export. anul 2000 2001 0 0 1135 1661 0 0 103 123 0 0 212 213 104 100 0 0 0 0 8 4 0 0 170 288 0 0 709 1450 0 0 0 42 2440 3881 2002 0 292 0 3 0 69 115 0 0 39 0 1087 0 1539 0 20 3164 1999 387 0 7995 5 22 3799 276 11 105 1036 0 28 2967 239 9 2 16881 2002 0 1429 0 4 0 1545 1148 0 0 329 0 3928 0 4840 0 8 13231 * Sursa: www. anul Export.fao. anul 2000 2001 2002 1999 8 7 19 0 933 1389 1611 0 0 0 0 285 0 241 20 109 0 0 0 0 708 707 671 261 2 2 9 82 0 1 2 0 0 0 0 1 125 115 72 10 0 1 7 0 0 0 0 344 843 1283 1461 0 2 5 15 829 0 0 0 0 0 0 6 0 2621 3751 3893 1921 VALORIC (in 1000 USD) Import.

anul 2000 2001 CANTITATIV (in tone) 86 97 84 95 2 2 0 0 0 0 1063 0 50 0 1013 0 0 0 VALORIC (in 1000 USD) 375 392 346 376 29 16 0 0 0 0 34 0 0 0 34 0 0 0 2002 2 0 2 0 0 378 0 0 378 16 0 16 0 0 396 0 0 396 1998 46 22 24 0 0 41 0 41 0 185 75 110 0 0 6 0 6 0 1999 4 3 1 0 0 0 0 0 0 19 16 3 0 0 0 0 0 0 Export.I.fao.org 33 .Jug.Jug.) Serbia si Muntenegru Romania Comunitatea Statelor Independente Georgia Kazakhustan Ucraina 1998 60 60 0 0 0 66 50 16 0 272 272 0 0 0 8 0 8 0 1999 104 69 35 0 0 48 48 0 0 355 303 52 0 0 0 0 0 0 Import.Tabelul 6 Importurile si exporturile de carne de iepuri de casa in tarile din Europa de Est si C. anul 2000 9 9 0 0 0 2760 0 2760 0 150 45 2 0 103 74 0 74 0 2001 18 15 3 0 0 0 0 0 0 85 77 8 0 0 0 0 0 0 2002 25 0 3 22 0 31 0 1 30 15 0 8 7 0 140 0 0 140 * Sursa: www.) Serbia si Muntenegru Romania Comunitatea Statelor Independente Georgia Kazakhustan Ucraina Europa de Est Cehia Macedonia (fost Rp. (dupa FAO 2003) Tara Europa de Est Cehia Macedonia (fost Rp.S.

000. Italia produce 221.000 tone/an.) atat importurile cat si exporturile de carne de iepure de casa se cifreaza la valori scazute si extrem de oscilante de la un an la altul si de la o tara la alta. Au exportat carne de iepure de casa Kazakhstanul si Ucraina. iar in anul 2002 numai Ucraina. ceea ce denota o piata neconsolidata.8 kg/an/locuitor).000 tone de carne de iepure de casa si are cel mai mare consum pe locuitor (5. aflata in cautari. cu 315.Dintre tarile din Comunitatea Statelor Independente au facut importuri de carne de iepure de casa in perioada 1998-2000 Georgia si Kazakhstanul. dar care dispune de un potential productiv mare.07 5. 7). Cel mai mare producator de carne de iepure de casa este China.78 Continentul Productia Tara anuala (in to) China Italia Spania Franta Malta Cipru Egiptul Maroc 315000 221000 135000 85000 1350 830 69600 - Productia anuala (to) Europa Africa America de Sud America Centrala America de Nord 570051 85782 16317 4364 35000 .90 4.7 kg/an/locuitor.000 tone (tab.80 3.30 0. Trebuie subliniat faptul ca in aceste zone (Europa de Est si C.I. Conform estimarilor FAO din anul 2001 productia mondiala de carne de iepure de casa se ridica la peste 1.S.00 2.07 kg/locuitor/an. dar in care consumul este de doar 0. In principalele tari producatoare si consumatoare de carne de iepure de casa din Uniunea Europeana se consuma in medie 3. Tabelul 7 Productia si consumul de carne de iepure de casa (dupa FAO 2001) Consum mediu anual pe locuitor (kg) 0.

960 8.296.072 2. In perioada 1991-1994 pretul pe tona de carne de iepure de casa s-a situat la valori ce depaseau.030 4.140 6. este un pret stimulativ pentru crescatorii acestei specii de animale.140 3.149.681 tone in America.189.65 dolari US in anul 1997 la 4129.245 14.016 66. Analizand evolutia acestora in Germania. in perioada 1998-2001. In Africa 90% din productia de carne a continentului este produsa in tarile din nord.71 dolari US in anul 1999.062. FAO a anuntat ca este pregatita sa promoveze cresterea iepurilor de casa prin diverse proiecte aplicate in toata lumea.127.870 76.652. La Conferinta ONU din 28 septembrie 2001 de la Roma.103 80.628 12.921 . potential subestimat pana acum”.633 Tara Austria Bulgaria Cehia Franta Germania Grecia Ungaria Italia Polonia Moneda Silingi Leva Coroane cehe Franci Marci Drahme Forinti Lire Zloti 1998 65.091.313 2. Cele mai scazute preturi s-au inregistrat intre anii 1995-1998.213 3. de 2442.480 3.242 6.990 607.871 1.190 432. 1000 dolari.025 4.87-4.051 tone in Europa. cand tona de carne de iepure de casa a costat intre 441. Preturile pe tona de carne de iepure de casa la producator (tab. Tabelul 8 Pretul (in moneda nationala) pe tona de carne de iepure de casa la producator. in general. 85.882 13.782 tone in Africa si 55. intre anii 1991-2001. 9) au variat extrem de mult.138 1.782 4. preturile pe tona de carne de iepure de casa (tab. In Romania.417.117. Pretul tonei de carne de iepure de casa din anul 2001. 8) au fost stimulative in tarile din Europa.51 dolari US.476 1.740 3.146 35 2001 70.Productia de carne de iepure de casa pe continente este urmatoarea: 570. de la 441. Expertul FAO in productia animala Emmanuele Gurne Bleich a precizat ca „este o recunoastere tot mai mare a potentialului pe care animalele mici il prezinta.47 marci/kg carne.65-959.177 76.230 481. in tarile din Europa Anul 1999 2000 59.110 77.850 1.000 510.840 1.150 1. se constata ca la producator carnea de iepure de casa s-a vandut cu preturi cuprinse intre 3.68 dolari US.978 15.680 6.685 3.

iar prin orientarea pentru export aceasta poate contribui la un aport valutar consistent.427 339.186 697.500 336.968 78.894 37.757 75.783 323. Prin masuri adecvate cuniculicultura poate fi redresata in Romania. Cresterea iepurilor de casa in ferme are un important potential de a imbunatati securitatea alimentara a populatiei Terei.Portugalia Romania Federatia Rusa Slovacia Slovenia Spania Elvetia Escudo Lei Ruble Coroane slovace Dinari sloveni Peseta Franci elvetieni 412.740. 36 .900 70.981. Sicilia.456 63. inclusiv a tarii noastre.500 42.472 391.288 15. sanatos.451 447.256.879 In 29 septembrie 2001 la Ragusa.630 76.789 76.296 23.734 15.496 443.260 15.797 26.092 686.605 622.210 14.972 15. a avut loc a doua adunare generala a Observatorilor Internationali ai Cresterii Iepurilor din tarile mediteraniene care promoveaza cresterea iepurilor din punct de vedere al unei surse sigure de hrana.747 666.922 365.320.206 5. cu un produs cu valoare nutritiva adecvata unui regim alimentar echilibrat. extrem de util tarii noastre.

21 1999 63.09 1034.01 980.400 760.47 1274.94 441.300 2033.60 803.210 8875.93 4129.500 15332.28 959.29 2001 70.90 1997 3.900 21692.981.711.320. Lei/tona Lei/dolari Dolari/tona .55 592.730 7167.490 76.88 1992 329.95 1069.490 1655.08 1995 1.740.65 1998 5.68 1996 2.951.51 U.69 1993 745.Tabelul 9 Pretul (in lei si dolari) pe tona carne de iepure la producator in Romania Specificar e Pret carne iepure Paritatea Pret carne iepure Anul 1991 97.71 2000 42.78 1994 1.165.296 29060.86 2442.100 3082.410 307.M.256.74 1970.478.

800 iepuri anual 28.11. Vom realiza calculele pentru aceasta greutate minima. 400 femele x 6 pui x 12 luni = 28.400 kg / 12 luni = 7200 kg de carne lunar Pentru un pret mediu al carnii de 10 RON.000 RON (acesta este pragul minim de incasari). Un iepure poate fi taiat cand atinge o greutate de minim 3 . Incasari rezulta si din vanzarea pielor.2.4 kg. tratamentele prelucrarea si tabacirea pielor cheltuieli de protocol piese schimb de intretinere si modernizare permanenta asigurare taxe si impozite rata la banca etc . vom avea 18 iepurasi rezultati pe an.000 iepuri x 3kg carne = 86.400 kg de carne de iepure anual. adica 86. dar tinand cont ca sunt perioade mai productive si mai putin productive in privinta gestatiei. Avem cheltuieli cu: utilitatile personalul transportul furajarea realizarea lucrarilor agricole achizitii periodice in scopul imbunatatirii materialului genetic de reproductie al fermei vaccinurile. Media de pui nascuti este relativ mica tinand cont ca o femela poate da nastere la 4 – 14 pui. cat si o rata a imbolnavirilor. apreciem o medie minima de 6 pui. Analiza rentabilitatii Efectivul lunar de reproducere al fermei este in medie de 400 femele si 100 masculi. Cazul fericit este ca aceasta medie sa fie mai mare caz in care profiturile obtinute vor fi si ele mai mari. incasarile lunare estimate doar din vanzarea carnii sunt 72. La o medie de 6 pui nascuti de o femela si tinand cont ca o femela este bine sa nasca de 3 ori pe an.

adica cam: 3500 euro x 3. In final trebuie rambursata suma de 420.000 Euro.5 RON/Euro = 12. 39 . cu o perioada de rambursare de 10 ani. cu o rata lunara de 3.De la banca am imprumutat 150. estimam un profit lunar intre 20 si 30 mii RON si o rentabilitate mare a afacerii chiar pentru un minim de incasari posibile.250 RON lunar Analizand toate aceste incasari si cheltuieli.000 Euro.500 euro.

falimentul Pentru a usura procesul de iesire dintr-o afacere. absorbtia 4.stabilirea de relatii cu cei ce ajuta la procesul de iesire din afacere (banci. lichidarea 6. Modalitati de incheiere 1. fluctuatia pietei internationale de desfacere a carnii de iepure 5. fuziunea 3.CAPITOLUL III: SFARSITUL AFACERII 3. membri fondatori etc) . vanzarea 2. acceptarea unei oferte tentante de vanzare 3. supraestimarea resurselor productive ale fermei 3. Cauze Dintre posibilele cauze amintim: 1.stabilirea unei date aproximative de iesire din afacere .programarea actiunilor de iesire din afacere . incorecta folosire a banilor obtinuti prin contractul SAPARD 2.se stabilesc participantii la actiunea de iesire din afacere . neintelegeri intre asociati 7. facilitatea cresterii 4. calamitati naturale (ex: foc) 6.stabilirea motivului si a analiza metodelor potrivite de a iesi din afacere . transformarea in societate pe actiuni 5.determinarea valorii afacerii . Vom parcurge in acest sens urmatorii pasi: .anagajarea expertilor necesari .2. trebuie elaborat un plan specific cat mai potrivit situatiei respective.1.

activitatea firmei trebuie sa continue in mod normal 3.. concurentii nostri.anunatarea iesirii catre salariatii cheia . 41 .inceperea demersului final In tot acest timp. care ne confruntam este imposibilitatea de a schimba mentalitatea oamenilor in ceea ce priveste o alimentatie sanatoasa. si acest fapt se datoreaza experientei noastre. Suntem in pas cu. cererea de carne de iepure inregistreaza in final o crestere reala. dar acest lucru nu ne impiedica sa mergem inainte. dar si studiului de poata realizat.3. Desi este o piata mica. producerea si comercializarea carnii de iepure in principal. Concluzii finale Avand in vedere forma de activitate a societatii noastre.modificarea strategiilor operationale pentru a iesi cu succes din afacere . putem afirma ca nu intalnim probleme majore. Singura problema cu.

...................................................................................................... Prezentarea ideii de afaceri si a domeniului aferent........................ Precizari tehnice si tehnologice................................................3 CAPITOLUL II: CONTINUTUL DERULARII........................................................................................26 2........................................................... Impactul ecologic al activitatilor firmei.................................................5 2..........8.................... Elemente specifice procesului de productie......1..................................2.... Modalitati de incheiere...................................... Relatiile cu colaboratii..............................................6..............2 1....................2 1......................................................................................................... Produsele realizate........... Utilizarea capacitatii de productie........................................................................................2.9........................................................28 2................................................................................... Cauze.......... Desfacerea si comercializarea productiei.................................10.........................1.............. Alegerea amplasamantului...........40 3.................6 2............3.... Relatii de import – export.......1...................21 Experienta profesionala:............................................. Concurenta si relatiile de piata........................................................ Modul de constituire a societatii...................2........................3...............................25 2..........6 2............5......... Pretul de vanzare al produselor.......5 SI ADMINISTRARII AFACERII.......... Analiza rentabilitatii................................................................ Concluzii finale...CUPRINS CAPITOLUL I: INTRODUCERE............26 2............25 2......23 Experienta profesionala:................................................................ Politica de personal...................... Motivatia alegerii domeniului.6 2............ Resursele umana....................40 3.............................................................................................................................38 CAPITOLUL III: SFARSITUL AFACERII.....................................................................................................................................4................. Resursele necesare.......................................11.....................................................................24 2.5 2......................40 3......... Oportunitati oferite pentru dezvoltarea ideii de afaceri........2 1...........41 ........................................................................................................3.... Elemente specifice de marketing..................22 Experienta profesionala:.............................7.......

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful