UNIVERSITATEA “AL. I.

CUZA” – FILIALA PIATRA NEAMT FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR SPECIALIAZAREA ECTS

Studenti:

- mai 2007 -

CAPITOLUL I: INTRODUCERE
1.1. Prezentarea ideii de afaceri si a domeniului aferent
Ideea de afaceri apartine domeniului alimentar si consta in infiintarea unei ferme de iepuri.

1.2. Motivatia alegerii domeniului
Cresterea iepurilor de casa reprezinta o indeletnicire straveche si pe plaiurile carpatine. Ceea ce i-a determinat pe oameni sa creasca aceasta specie de animale au fost multiplele avantaje pe care le prezinta: - carnea, asemanatoare organoleptic cu cea de pasare, este bogata in proteine si saruri minerale, saraca in grasimi si aproape lipsita de colesterol; - blanitele argasite se pot folosi la confectionarea de caciuli, gulere, jachete, mantouri, manusi etc.; - parul este utilizat in industria de fetru; - animal de laborator excelent;

2

- valorifica foarte bine nutreturile vegetale existente in gospodarie; - pot fi crescuti in spatii reduse si in adaposturi ieftine; - se inmultesc foarte usor si au un ritm de crestere rapid, putand fi valorificati pentru carne la varsta de 2-3 luni. O iepuroaica, prin produsii ei, poate produce 60-70 kg carne/an; - au un randament la sacrificare foarte bun (55-60%). In decursul timpului in tara noastra s-au crescut iepurii in tarcuri exterioare, grajduri pentru taurine, custi dispuse sub cerul liber sau sub soproane, iar mai recent in sisteme intensiv industriale. Daca o lunga perioada de timp in care in exploatatiile cunicule s-au crescut rase pure sau hibrizi rezultati din incrucisari intamplatoare, incepand dupa anii 1980 s-au importat si mentinut in exploatatiile de tip intensiv din tara noastra linii de ascendenti din care s-au obtinut hibrizi performanti.

1.3. Oportunitati oferite pentru dezvoltarea ideii de afaceri
Realizarea investitiei prin accesarea programului SAPARD. Prin SAPARD se pot realiza investitii in cladiri sau echipamente cu destinatie agricola, se pot moderniza sau retehnologiza unitati deja existente. De asemenea, se acorda fonduri si pentru tratarea produsilor reziduali si a deseurilor nocive, pentru valorificarea subproduselor rezultate din procesulde prelucrare, pentru imbunatatirea controlului intern al calitatii materiei prime si pentru imbunatatirea sistemului de monitorizare si control a produselor sub aspect cantitativ si calitativ, dar si pentru alimentarile cu apa, canalizari si drumuri in mediu rural. Se acorda fonduri si pentru achizitionarea utilajelor si echipamentelor agricole noi, a soft-urilor pentru computer, a mijloacelor de transport agricole noi, pentru popularea fermei cu animale, infiintarea si modernizarea plantatiilor, dar si pentru multe alte investitii in domenuil agro industrial. Programul SAPARD sprijina financiar o gama larga de proiecte agricole si pentru dezvoltare rurala prin care se realizeaza investitii in mediul rural (se pot face investitii in mediul urban doar pentru modernizarea unitatilor din industria agroalimentara si pentru modernizarea serelor). Acest sprijin poate acoperi, in general, 50% din

3

costurile implementarii unui proiect. Beneficiarul finantarii trebuie sa gaseasca o sursa de cofinantare, pentru a acoperi cealalta jumatate a costurilor.

4

A.1.Productia.Fabricarea produselor pentru hrana animalelor de ferma 183 .N.Servicii de reproductie si selectie in cresterea animalelor Capital social: Tip de participare: Capital social subscris varsat: 1000 RON.E. valoarea unei parti sociale 50%. Obiectul de activitate conforma C.Activitati in ferme mixte (cultura vegetala combinata cu cresterea animalelor) 151 . cu 2 asociati: Radu Vlad si Armanu Dorica. Vlatis S.Comert cu amanuntul al carnii si al produselor din carne 6024 . 50% Administratori: Radu Vlad si Armanu Dorica Durata societatii: nelimitata 5 . si s-a infiintat in data de 20 mai 2006. Nr.Tabacirea si finisarea pieilor 521 . total de parti sociale: 100%.activitati secundare:          013 .Prepararea si vopsirea blanurilor. prelucrarea si conservarea carnii 1571 . str. fabricarea articolelor din blana 191 .C.activitate principala: 0125 – cresterea altor animale .: .Comertul cu amanuntul in magazine nespecializate 5222 . Izvoras nr. 16.L.C.Transporturi rutiere de marfuri 0142 . Emblema: Prezentarea generala a organizatiei: S. Vlatis S. Forma juridica: Societate cu raspundere limitate.L. Modul de constituire a societatii Denumirea: S. are sediul in Piatra Neamt.CAPITOLUL II: CONTINUTUL DERULARII SI ADMINISTRARII AFACERII 2. comuna Borlesti.R.R. Are punct de lucru in satul Mastacan.

iar 50% din fonduri proprii: 20% (60. ferita de vanturi puternice. 33% Armanu Dorica. in o zona usor colinara. Alegerea amplasamantului Ferma de iepuri va fi construita pe un teren proprietate personala avand o suprafata de 6 ha. 3000 mp vor fi alocati constructiilor. iar 30% (90. Modul de obtinere a finantarii: 50% din fonduri (150. modernizarea structurii informatice. Elemente specifice procesului de productie. a) Cusca Modalitati de crestere 6 . si a accesoriilor aferente muncilor agricole.4.2.sat.3. 2. Locul fermei este departe de sursele de poluare industriala care practic sunt inexistente pe o raza de cateva zeci de kilometri. Precizari tehnice si tehnologice. Noua structura a partilor sociale va fi: 34% Radu Vlad. Este necesara realizarea unei captari de apa pentru a avea apa curenta necesara intretinerii fermei. extinderea si modernizarea atelierului de tabacire si finisare a pieilor. Resursele necesare Este necesara o finantare de 300. pe un sol care nu e nici argilos nici mocirlos .2. achizitionarea unei remorci frigorifice pentru transportul carnii in conditii optime la abator. Utilizarea capacitatii de productie.000 Euro) contributii egale ale celor doi asociati ai firmei.specialist in marketing si negociere.000) din fonduri vor veni din contactarea unui nou asociat Avram Mihai . Suprafata alocata constructiilor este situata pe o suprafata neteda cu ape freatice de suprafata. Un gard inalt si solid va inconjura terenul alocat constructiilor pentru a nu permite accesul oamenilor si al animalelor. iar restul terenului urmand a fi folosit pentru productia proprie de furaje.000 Euro necesara pentru extinderea si modernizarea spatiilor de crestere a iepurilor.000 Euro) vor veni din partea programului SAPARD. situat in plin camp agricol. 33% Avram Mihai. la distanta de zona locuita . 2. cat si racordarea la reteaua electrica a localitatii. a 2 tractoare – unul de dimenisune mare si unul de dimensiune mica. achizitionarea de noi exemplare de iepuri de rasa pentru blana si carne in vederea imbunatatirii fondului genetic de reproducere.

In cresterea iepurilor se folosesc cateva modalitati de crestere a animalelor in custi: in custi in spatiu deschis. se asigura posibilitatea organizarii unei alimentatii corecte care sa tina seama de particularitatile fiziologice ale diferitelor categorii de iepuri. datorita rezistentei in timp.In practica cresterii iepurilor sunt cunoscute cateva modalitati de crestere a iepurilor: liber. De asemenea. trebuie avut grija sa se curete foarte usor. Atunci cand alegeti o cusca gata facuta sau cand construiti una. rezultatele economice sunt nemultumitoare. in afara faptului ca absorb urina si umezeala. de evitare a unei imbolnaviri etc. Modalitatea de crestere a iepurilor aleasa de noi este in custi in spatiu deschis. De aceea. 7 . in general: iepurii au obiceiul de a roade lemnul. In acelasi timp. cu 3 nivele. in cresterea moderna a iepurilor s-a trecut la cresterea iepurilor in custi in care sunt create conditii de productivitate ridicata. Material Cele mai bune custi pentru iepure sunt cele construite din sarma groasa. sub streasina sau sopron. Custile din lemn mai au un dezavantaj.acest deziderat se poate obtine mai usor in cazul in care ose opteaza pentru o cusca din sarma. este indicat ca pardoseala sa fie mobila. in spatii ingradite. pentru a-si toci dintii. de desfasurare a procesului de inmultire si imbunatatire. in spatii inchise si combinat. daca lemnul este tratat (ceea ce se intampla in general cu materiale achizitionate din comert) poate fi toxic si chiar fatal pentru iepure. in boxe sau pe asternuturi. Custile din sarma sunt mai rezistente decat custile din lemn si sunt mai igienice pentru ca sunt mai usor de curatat. In plus. ca sa poata fi facuta ori de cate ori este necesar. datorita cazurilor de imbolnavire in masa a animalelor si a ratei ridicate a mortalitatii. sunt practic mai ieftine decat cele din lemn. astfel incat curatarea custii sa nu fie o corvoada si sa ia cat mai putin timp. care sa poata fi curatata fara a fi necesar sa scoateti iepurele din cusca . Indiferent insa de acest lucru. Pentru organizarea cresterii iepurilor in modalitatile indicate cheltuielile de productie sunt insignifiante.plasa de sarma. ca o tavita. sudata sau impletita .

tabla etc). In acest caz murdaria va fi curatita mai usor din casuta. 90 cm lungime si 50 cm inaltime. care se fixeaza pe unul din peretii laterali. se construieste pe picioare care sa-i asigure ridicare de la sol cu cca 1015 cm. distanta ideala pentru o curatenie cit mai eficienta este de 15 cm. pentru ca sa nu se ude in interior pe timp de ploaie. ea trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de acoperire si protejare a acesteia pentru perioadele de vreme rea. Acoperisul casutei (la fiecare etaj) trebuie sa fie inclinat. incet. Intre niveluri. Din respectivul jgheab pentru fiecare cusca in parte este prevazut in interior un mic ochi de apa de unde iepurele sa bea apa. Deoarece cusca va sta afara. Fata custii este formata dintr-o carcasa de lemn sau metal pe care se fixeaza plasa de sirma. In cazul in care cusca va fi tinuta afara. Peretii laterali ai custii se confectioneaza din diverse materiale (lemn. intrucit va fi mai dificil de a face curatenie si ea va trebui sa fie curatata mai des. apa proaspata. Apa nu poate curge in interiorul custii deoarece iepurele s-ar uda si implicit imbolnavi.5-2 cm intre ele.Dimensiuni De obicei toate custile de iepuri sunt construite mai mult sau mai putin pe urmatoarele dimensiuni standard: 80 cm latime. Aici se vor fixa jgheaburi pentru fibroase si adapatoare. Usile custii pot fi plasate pe laterale sau deasupra custii. Prin jgheabul pentru apa curge in permanenta. O cusca cu dimensiunile de mai sus poate gazdui o femela si 5-6 pui sau 3-4 iepuri adulti. Podeaua trebuie facuta din plasa de sarma sau din scanduri de lemn cu o distanta de 1. O incapere cu podea plata va fi mai murdara. 8 . Pentru furajele concentrate se recomanda folosirea unui hranitor semiautomat.

Este foarte important sa curatam casutele cit mai des. b) Efectivul de reproductie In orice crescatorie de iepuri. Cea mai indicata substanta chimica de curatire a incaperilor animalelor este solutia de inalbitor de 3%. Custile pentru reproducere sunt prevazute cu o mini cusca interioara in care iepuroaica fata si unde stau puii cat sunt mici pentru a fi adapostiti de intemperii. femele si masculi.Aceste custi se construiesc cel mai usor in pereche.Spalati casuta cu solutia de inalbitor si lasati-o sa se usuce. cel putin o data pe luna. indiferent de marime. . Cand incaperea este uscata. Aceste animale trebuie sa se incadreze in anumite limite de varsta si.Scoateti iepurii si mincarea din casuta. Altfel spus. chiar si atunci cand crescatorul nu doreste sa-si sporeasca numarul animalelor adulte din crescatorie este absolut necesar sa realizeze procesul de reproductie. . Cand ne referim la procesul de reproductie al acestora avem in vedere urmatoarele particularitati de ordin biologic si tehnic ce privesc: 9 . puteti sa dati iepurii inapoi. Pentru a face curatenie aveti nevoie de urmatoarele: .Maturati toata murdaria si scoateti gunoiul din casuta. sa asigure producerea animalelor tinere pentru sacrificare. precum si exemplarele necesare reinnoirii treptate a efectivului matca. practicand reproductia. In caz contrar exista un risc sporit de imbolnavire. exista un numar de animale. numit "efectiv matca" sau efectiv de reproductie.

iepuroaicele pot fi date la monta in orice anotimp deoarece caldurile apar. respectiv monta dupa fatare. . Varsta pana la care se folosesc iepurii la reproductie este de 3 ani pentru femele si de 4 ani pentru masculi. nu este bine sa se foloseasca la reproductie animale prea tinere. . Ca si in cazul altor specii de animale. se manifesta cu mai mare intensitate primavara si toamna si pot fi depistate mai usor. Maturitatea sexuala si varsta optima a animalelor din efectivul matca Maturitatea sexuala reprezinta stadiul de dezvoltare incepand de la care animalele pot realiza monta fecunda. hotaratoare este greutatea corporala.monta si caldurile.reluarea ciclului de reproductie. caldurile la iepuroaice. in mod ciclic. Monta si caldurile Dupa instalarea maturitatii sexuale. daca au greutatea aratata mai sus. pentru stabilirea momentului primei monte. Aceasta greutate si deci momentul cand iepurii tineri se dau pentru prima data la monta corespunde cu varsta de 5-8 luni. Tineretul devine apt pentru a se reproduce. dar nici batrane. in principiu. Se constata ca.maturitatea sexuala si varsta optima a animalelor din efectivul matca. la intervale de 8-10 zile in tot cursul anului. Subliniem insa faptul ca. atunci cand greutatea corporala ajunge la circa 80% din greutatea medie a animalelor adulte. Semnele pentru recunoasterea femelelor in calduri sunt: 10 . adica imperecheri care au ca efect insamantarea femelelor de catre masculi. .fatarea..alaptarea si intarcarea.gestatia. . iepurii tineri pot fi dati la monta si la o varsta sub 7 luni. diferentele fiind conditionate de rasa ierpurilor. desi apar in tot cursul anului. deoarece prin imperecherea animalelor cu asemenea varste se obtin putini pui la fatare si acestia vor fi insuficient de vigurosi si mai predispusi la imbolnaviri. Altfel spus. .

in timp ce scoate un tipat scurt. in efectivul matca trebuie sa existe un anumit raport de sexe. Uneori fecundarea poate sa nu aiba loc. 11 .. iepurasii pot fi prea mari si vor muri din cauza unei nasteri dificile. cu atentie. isi smulg par de pe abdomen. in aceste perioade ale zilei animalele fiind mai linistite. tine coada lipita de corp. Masculul si femela trebuie sa fie aproximativ de aceeasi marime. Pentru monta se va proceda intotdeauna la introducerea femelei in cusca masculului si nu invers. Durata actului montei la iepuri este foarte scurta. sa se hraneasca femela cu iarba tanara si verde sau de a-i da o picatura de ulei de grau. Cauza poate fi sterilitatea femelei sau lipsa de hormoni. Atunci cand constata ca femela refuza monta si se bate cu masculul o va indeparta deoarece nu este in calduri. in cazul cand nu este in calduri. Monta e bine sa se faca dimineata sau seara. dupa care va scoate femela tinand-o. iepuroaica accepta monta. 3 zile. Caldurile dureaza. respectiv un mascul la 8-10 femele. Crescatorul. fuge prin cusca.iepuroaicele se agita in custi. rascolesc asternutul. timp de 2 saptamini inainte de inmultire. In cazul lipsei de hormoni se recomanda ca in fiecare zi. va ramane in apropiere pentru a observa daca are loc monta. Masculii vor fi folositi la monta de doua sau cel mult trei ori pe zi. inseamna ca femela este sterila si poate fi sacrificata. pentru ca acesta sa se simta "acasa" si sa-si faca datoria mai in siguranta. se tranteste si deci nu se lasa montata. Daca el este mai mare. in medie. doar cateva secunde. Pentru a se asigura rezultate bune ale procesului de reproductie. dupa ce introduce femela aflata in calduri in cusca masculului. Actul imperecherii trebuie supravegheat. Daca acesta nu ajuta. La 28-32 de zile dupa fecundare femela va fata. Un semn sigur ca masculul a ejaculat (a depus "samanta) este caderea acestuia pe o parte.daca este introdusa in cusca masculului. . fac cuib.la iepuroaicele in calduri vulva apare tumefianta (umflata) si are culoarea rosu-aprins. de pielea din regiunea greabanului si sprijinindu-i trenul posterior. .

cit si cele toxice. Podbalul . Un iepure are nevoie cam de 8 luni de zile pana ajunge la maturitate sexuala. care au un rol profilactic sau de tratament impotriva maladiilor.Sunt bogate in vitamina A si pot servi ca profilaxie impotriva scabiei si napirlirii Patlagina . deorece si ea are unele calitati medicinale pentru 12 . iar la 30 de zile introducemi mancarea iepurilor maturi in plus la laptele iepuroacei . de exemplu). dar numai de doua ori pe saptamina. Exista si plante foarte bune pentru sanatatea iepurilor. asigurindu-ne ca ei mananca foarte bine. Vetrice . Numarul de pui pe care ii fata o iepuroaica este intre 4 – 14 iepurasi. iepurasii pot fi intarcati . Suplimentar la aceste plante. Este buna pentru functia intestinelor si pentru membranele mucoase. Iata o clasificare a plantelor cu efect pozitiv pentru iepuri. c) Hrana Iepurii sint animale erbivore. Morcovul.Poate fi data in cantitati nelimitate. dar nu toate plantele constituie o hrana potrivita pentru ei. Unele din ele au un efect toxic si pot provoca imbolnavirea sau chiar moartea.Poate fi data iepurilor in cantitati nelimitate. putem incepe sa introducem plante in dieta iepurasilor. Sunt cazuri cind aceste efecte toxice sint intirziate si apar numai peste citeva zile.La 15-20 de zile dupa nastere. sfecla rosie . Va impiedica aparitia balonarii. Poate fi recoltata de 4-5 ori la sezon.mame. se mai recomanda hranirea iepurilor si cu iarba obisnuita (din paduri. Va ajuta in prevenirea viermilor si altor probleme ale sistemului digestiv. Plantele cu efect pozitiv Lucerna .Poate fi dat uscat. saptamini sau chiar luni. Dupa 8 saptamini. Efectivul de monta al fermei propuse de noi este de 500 femele si 100 de masculi.Este o planta bogata in proteina si calciu.

Se mai recomanda sa dam iepurilor si un amestec de plante. Fan putem facedin iarba cosita vara. Si cioclejii pot fi folositi in hrana iepurilor. astfel iepurii vor putea sa-si aleaga hrana dupa plac. ˇ Iepurii permanent trebuie sa aiba apa potabila ˇ Ceapa ˇ Sparanghelul ˇ Arpagicul ˇ Prazul Boli gastrointestinale ˇ Cartofii cruzi ˇ Frunza de cartofi ˇ Resturi de planta de rosii ˇ Resturi de planta de tutun In majoritatea cazurilor iepurii vor muri.iepuri. deoarece este mai racoare si este mai putin zgomot. alba si rosie) ˇ Trifoiul rosu ˇ Conopida Balonare. ˇ Iepurilor trebuie sa aiba o mincare variata si balansata. ˇ Varza (verde. porumb si orz. diaree 13 . cu atit mai mult ca acestea sint in cantitati mari ca produse secundare in Moldova.diaree. moarte. ˇ Plantele conifere ˇ Apa in care a nimerit o planta conifera Gastrointerita. iepurii maninca mai linistit in timpul serii. De obicei. Plantele cu efecte negative De retinut: ˇ Este important ca iepurii sa fie hraniti in fiecare zi la acelasi timp. pentru a hrani iepurii in timp de iarna. voma. ˇ Hrana se da in principala seara. de obicei ca nutret combinat. Mai putem hrani iepurii si cu diferite cereale cum ar fi grau. cind nu este masa verde. Astfel de hrana este utila in special in timp de iarna.

.femele in lactatie .CB 14%.6%. Deoarece furajarea diferentiata este mai greu de realizat.2%. respectand parametrii furajului. Pentru testarea furajului negranulat pe un anumit lot. PB 18%. Se pot face si furaje negranulate.CB 14%. triptofan).tineret 4-12 saptamani .EM 2400 kcal/kg.18% si CB 12 -15% .15% . metionina + cistina 0. triptofan 0. metionina + cistina 0. lizina 0. CB 12%. proteina bruta(PB).Concentrate In general iepuri valorifica destul de bine o gama larga de furaje. argina 0.8%. metionina + cistina 0. dar securitate ridicata pentru diaree. dar cele mai bune rezultate se obtin daca se utilizeaza furaje combinate complete.5%. se poate folosi un lot martor(de aceeasi varsta cu lotul testat) care sa fie hranit cu furaj granulat si se vor compara rezultatele obtinute cu cele doua loturi.reteta ideala pentru productie intensiva.6%. argina 0. PB 17%. triptofan 0.PB mai mic de 16% si CB 12 . CB 14%.risc de diaree.7%. GB 3%. argina.9%.18%.triptofan 0.femele gestante si reproducatori . Cele mai indicate pentru iepuri sunt furajele granulate.9%.22%.18%. metionina. triptofan 0. -PB16 .5%. . cistina.risc de diaree.6%. 14 .EM 2400 kcal/kg.6%. . se poate folosi furaj unic pentru toate categoriile mentionate : . PB 15%. dar sunt destul de greu de realizat deoarece solicita un grad inalt de tehnicitate. deoarece nu contin praf care irita mucoasa nazala si pot contribui la agravarea unor boli (daca sunt purtatori).PB mai mic de 16% si CB mai mic de 12% . PB 15%. argina 0. iar ingestia de hrana este mai redusa decat la cel granulat.PB > 18% si CB 12 -15% .75%. lizina 0. impedimentul major reprezentand printre altele si praful.productie scazuta. lizina 0. precum pasteureloza. astfel : .PB > 18% si CB mai mic de 12% .GB 5%. lizina 0.diaree in majoritatea cazurilor.9%. GB 3%. metionina + cistina 0.EM 2600 kcal/kg. GB 3%. . argina 0. . cerintele in energie metabolizanta(EM).EM 2400 kcal/kg. aminoacizi (lizina. Un factor major de care trebuie tinut cont este echilibrul intre CB si PB. celuloza bruta(CB) si grasimi brute(GB) ar fi: .

datorita carentelor ce apar. sau infectioasa. 15 . bacteriana.O nutritie deficitara poate favoriza aparitia de boli de natura parazitara.

locurile afectate pot fi tratate cu ulei camforat sau cu o solutie de Butox cu vazelina. iar cele sanatoase din zona afectata se sacrifica. apoi dupa expertiza sanitara pot fi folosite in alimentatia personala. Curatiti casutele si dezinfectati-le de 3 ori. In scopul prevenirii acestor maladii infectioase exista un vaccin combinat contra mixomatozei si gemoragiei septice. gazele si diareea sunt cauzate de hrana nepotrivita. D sau E. Maladiile infectioase: Hemoragie Septica . Animalele infectate se nimicesc.d) Boli In Moldova cele mai frecvente boli ale iepurilor sunt: A.5 m. la fel si numarul mare de animale intr-o incapere. Iepurii infectati de aceasta maladie sint ucisi si ingropati la o adincime de 1. in jurul nasului si ochilor. Maladiile nutritionale Maladii digestive . D si E. B. dermatomicoza poate fi cauzata de lipsa vitaminei A. care se administreaza de medicul veterinar de 2 ori pe an (primavara si toamna) la tot efectivul de animale de la virsta de o luna. splinei si ficatului. deci trebuie ca iepurii sa nu fie hraniti cu plantele indicate la capitolul “Plante cu efecte negative”.Mixomatoza este o boala infectocontagioasa provocata de un virus. creierului. voma. De asemenea.Balonarea. Mixomatoza . Avem grija ca incaperea pentru animale sa fie suficient de mare si folositi pentru curatirea lor solutia de inalbitor si sa folosim hrana bogata in vitamina A. Dermatomicoza . Ea se caracterizeaza printr-o inflamatie a capului si botului.Hemoragia septica este o infectie care ataca toate organele animalului bolnav. Scabia. Aceasta maladie se caracterizeaza prin: inflamatii hemoragice la nivelul mucoasei. In paralel este foarte important intretinerea animalelor in curatenie.Cauzele cele mai importante ale scabiei sunt lipsa curateniei in incaperi sau dimensiunile prea mici ale acestora. 16 .

sau ambele. se spala bine mainile. Hypercalcimie .Hypercalcimia este cauzata de un exces de calciu in hrana iepurilor. ne adresam medicului veterinar. de exemplu. mai ales cele fragile pot fi fracturate foarte usor.sfecla rosie si morcov. nu este exclus ca boala sa se raspindeasca si sa-i molipseasca si pe cei sanatosi. Pentru a preveni aceasta maladie. Cand cumparam iepuri noi. Rahitul . Iepurii bolnavi trebuie sa fie hraniti ultimii.Osteoperoza si Rahitul sunt maladii ale oaselor. Aceste maladii pot fi cauzate de insuficienta vitaminei D. ii punemin casuta de izolare pentru o perioada de 30 de zile. Daca credem ca unul dintre iepuri este bolnav. Cand iepurii bolnavi sunt luati din casuta. aruncam toata mincarea care a ramas. Osteoperoza se caracterizeaza printr-o descompunere a oaselor. trebuie sa-l izolam pentru a-i proteja pe ceilalti. Altfel si urmatorii iepuri.Maladia apare cind iepurii duc lipsa de vitamina A si se caracterizeaza printr-o cadere a parului. Dupa ce ati hranit iepurii bolnavi. Iepurii trebuie hraniti cu plante ce au un continut bogat de calciu. de exemplu. 17 . altfel boala poate fi transmisa la cei sanatosi chiar de cei care ii hranesc. Casuta pentru asemenea iepuri trebuie sa fie la o distanta de cel putin zece metri de celelalte incaperi. Locul trebuie sa fie curatat de doua ori cu solutie de inalbitor de 3%. dar nu suntem siguri. ca sa fim siguri ca sint sanatosi si nu bolnavi si apoi administram vaccinurile corespunzatoare. Ingrijirea iepurilor bolnavi Daca unul dintre iepuri este bolnav sau credem ca este bolnav. Hypoavitaminoze . lumina solara.Osteoperoza. Daca iepurii bolnavi sunt prea aproape de cei sanatosi. ca lucerna. Caracteristica: forma iepurelui se schimba si miscarea devine greoaie. Rahitul se caracterizeaza prin oase malformate si membre strimbe. se pot imbolnavi. pusi in aceeasi incapere. de exemplu . Dam mai multa mancare bogata in vitamina A. trebuie sa reducem nivelul de calciu in dieta iepurilor. Dam mai putin plante bogate in calciu. ceea ce inseamna ca iepurii nu primesc suficienta hrana ce contine calciu. cu lucerna sau orz.

gatul este relativ gros.membrele sunt musculoase. cu varfurile rotunjite. Femele sunt apte de reproductie la 8 luni(dupa aceasta varsta se pot ingrasa si deveni sterile). factorii de mediu. Uriasul Alb 18 . s-au fixat caracterele dorite si asa au aparut o serie de denumiri. piept ingust. incrucisari si nu in ultimul rand din dornita crescatorilor din diferite tari de a creea noi. albastru-cenusiu si baltata.urechile lungi (20-24 cm).capul este relativ mare. fapt ce permite crearea liniilor de masculi pentru incrucisarile industriale. parul lung sau lanos. urechi ascutite sau lasate in jos. . . mobile si tinute in forma de V. Ca defecte sunt: marime si greutate necorespunzatoare. cap berbecat. Rasa a fost preluata si iar prin selectie. aguti roscat. Greutatea medie adultilor este de 7-8 kg.-culoarea blanii poate fi : neagra. Caractere de exterior: . unghiile brune-negricioase sau albe (de culoarea parului de pe trunchi). intinzandu-se pe membrele anterioare. pete la ochi.corpul este cilindric. cu pietul si crupa larga. crupa tesita. de culoare bruna la iepurii de culoare inchisa si roza la cei de culoare deschisa . Uriasul Maghiar. linia spinarii dreapta sau putin lasata si bine dezvoltata. O caracteristica convenabila este dezvoltarea rapida a tineretului. Prolificitatea medie este de 5-7 pui la fatare. la femele salba este usor dezvoltata. puternice. alba. .e) Rase de iepuri Uriasul Belgian Rasa a fost formata in jurul anului 1825. dar sunt exemplare ce ajung si la 12 kg. care printr-o munca asidua de ingrijire si selectie au creat o rasa care s-a impus in intreaga lume. in districtul Gand din provincia belgiana Flandra (modul de formarea a rasei este neclar). salba aproape enexistenta la masculi. care in a 3-a luna poate atinge greutati ce trec de 3 kg. precum Uriasul German. blana de nuanta galbuie. Actualele calitati se datoresc in mare masura crescatorilor belgieni. ochii mici. iar masculii la 9 luni.

fara pete. rar 6 kg. cu varfurile rotunjite. scurt si matasos.culoarea blanii este alba cu par des. . Schultz. piept si picioare. in “Scrisori din calatorii in Belgia”-1896. iar pielea nu prezinta pigment. Unele date culese din ezpozitiile organizate 19 . Isi are originea in provincia Flandra din regiunea Gent-Belgia. K. In Germania apare intre 1880-1890. . greutatea medie fiind de 6-7 kg. exemplarele cele mai grele cintareau 4-5 kg.urechile au o lungime de cca 118-20 cm. cu temperaturi mai scazute). J. verticale. Urechile atirninde ale acestiu iepure (in conditiile pedoclimatice ale Belgiei. Caractere de exterior . O alta ipoteza germana considera ca uriasul a rezultat di iepurele de cimp cu urechi drepte si late tipuri de iepuri gri. iar in cresterea prima orientare era catre lungimea trunchiului. dar erau frecvent intilnite anomale cu pete albe pe frunte. la femele insa se poate intalni o usoara salba. Unii sustin ca s-a format din iepurele belgian in urma unor selectii. Uriasul gri german Este cea mai raspindita rasa de iepuri de la noi din tara datorita marimii sale spectaculoase.gatul la masculi este fara salba . standardul belgian din aceasta perioada considera petele albe o caracteristica.Rasa s-a format in Belgia si Germania prin selectia iepurilor din rasa Urias Belgian si este de talie mai mica decat rasa din care provine. Prolificitatea medie este de 5-7 pui la fatare si ating maturitatea sexuala la cca 10 luni. De altfel. s-au scurtat si transformat in urechi drepte. . . altii subscriu la ideea unei mutatii genetice. mentioneaza ca nenumarati crescatori se intrec in innobilarea uriasilor din Flandra. Blana avea o culoare gri. unde sa organizat prima asociatie din lume a crescatorilor de iepuri HET HEERHNOF. Din Belgia aceasta rasa s-a raspindit apoi in alte tari. ochii de culoare roz(pupila rubinie inchissi irisul mai deschis). un insemn de rasa.corpul cilindric. Nu se cunoaste cum a aparut aceasta rasa. insa nu se pomeneste nimic despre originea rasei. Crescatorii germani si cei englezi puneau mare accent pe exemplarele monocolore.capul la masculi este rotunjit si la femele mai alungit. voluminos si bine legat. Waser (1893) considera ca la originea Uriasului s-ar afla iepurele gri-francez.

prezentand petele de culoare specifice rasei. prin obtinerea de blanuri mari si dese. fiind insa cea mai fina. S-a trevut la cresterea iepurilor care prezentau o conversie buna a furajelor. evidentiate prin marimea si conformatia corpului. In felul acesta. in paralel imbunatatinde-se si calitatea banii. a fost satisfacuta si o cerinta a blanarilor. Uriasul pestrit avea initial o structura corporala asemanatoare cu cea a belgianului.Este 20 . fara a avea desenul specific al capului. Dupa anul 1975 sint introduse si primele exemplare de Urias Gri German urmate apoi de alte importuri efectuate cu ocazia expoziilor de Wels. Crescatorii Uriasului Gri de rasa pura de la noi din tara au demonstrat pricepere si talent. provenind din iepurele de casa “Roscat de Bourbogne”. Leipzig. in anul 1910. primele nuclee de Urias german s-au format in perioada anilor 1935 -1939 in orasele Timisoara si Brasov. obtinindu-se desenul specific al capului de la Uriasul pestrit iar in 1908 Uriasul pestrit a fost recunoscut ca o noua rasa. Amsterdam. La noi in tara. Neozeelandez rosu S-a format in America de Nord. crescatorii de uriasi s-au orientat catre criterii economice. Iepurele belgian era cunoscut si sub denumirea de “Nas alb”. raspindit mult in tinutul Rinului pina in 1905 si rebotezat in 1916 in iepure de casa Urias German. colectiile lor fiind laureate cu inalte distinctii la diferite expozitii internationele. renuntindu-se la lungime. Dupa cel de-al doilea razboi mondial . Culoarea blanitei este ros-galbena de nunanta inchisa. desenul fluturelui si punctele maxilarelor. dar cresterea in greutate era mica. dar avind inele din jurul ochilor. grosimii si in general.in perioada anilor 1900-1910 in Germania releva faptul ca uriasii erau lungi. Brno etc. un accent deosebit punindu-se pe masivitatea corporala. Exemplarele pestrite au fost prelucrate ulterior. datorita capului alb. mai delicata. in favoarea latimii. Fluture urias german Paternitatea sa este atribuita iepurelui de casa Urias Belgian. Uriasul German i-a transmis o serie de particularitati specifice. Conditiile pedoclimatice ale tarii noastre ofera posibiliati ideale pentru cresterea si extinderea rasei.

cu virfurile rotunjite. bondoc. si interviul al treilea ce gaseste raspunsuri la comunicatiile interpersonale ale candidatului. pentru muncile agricole in special. Elementele asigurarii de sanatate pentru angajati sunt: plata concediului medical asistenta medicala gratuita Se asigura transportul salariatilor la locul de munca. Selectia.5. spinare. 2. purtate drept. Corpul de marime mijlocie. 21 . Are greutatea medie de 4 kg. Politica de personal Initiatorii ideii de afacere si cei care am si pus-o in practica si am cautat solutii am fost Radu Vlad si Armanu Dorica. mai rotund la mascul si mai alungit la femela. destul de late.o rasa foarte apreciata pentru carne si soloritul remarcabil al blanitei. lat. Recrutarea noului personal se face apeland la ziare si reviste. cu capete late si musculoase. Studiile si experienta pe care o avem ne-au dat posibilitatea sa aplicam cunostintele teoretice in practica si sa selectam si un personal potrivit activitatii de productie. Resursele umana. capul mare. interviul al doilea ce verifica competenta si calificarea necesara a candidatului. asa ca am cautat si am gasit inca un posibil asociat Avram Mihai dispus sa investeasca in aceasta idee de afaceri. Selectia finala a candidatilor se face in mod obisnuit. la oficiul fortelor de munca si cautatorii ocazionali de lucru. Recrutarea sezoniera. iar Armanu Dorica este medic veterinar. urechile de maxim 13 cm lungime. recrutarea si cunoasterea functiilor e urmata in mod obligatoriu si firesc de instruirea personalului la locul de munca. ochii rosii. prin intervievarea fiecaruia ce cuprinde trei etape: selectia preliminara in scopul obtinerii unor informatii generale despre candidati. se face din randul populatiei din satele din jur. Ambii suntem absolventi ai unor institute superioare de invatamant. gitul scurt si gros. Trunchiul este cilindric. Aveam nevoie si de un specialist in marketing. Radu Vlad este absolvent al Facultatii Agronomie.

1990. specializarea medicina veterina.1990.C. Traian.Abilitatea de a relationa si intelege animalele.absolvent liceului Petru Rares.R.03.1990 .Aptitudini foarte bune de comunicare. pragmatism.nivel avansat: engleza. .absolvent al Universitatii de Medicina si Farmacie.2000 – sustine cu succes teza de doctorat Aptitudini si competente sociale: . flexibilitate. spirit de echipa.cunostinte MS Office. tenacitate. Iasi. Limbi straine: .CURRICULUM VITAE Numele si prenumele: ARMANU DORICA Adresa: Piatra Neamt. ordine. . 1986.1967 Experienta profesionala: . perseverenta.: . Bd. .permis de conducere categoria B mai 2007 22 .prezent. Piatra Neamt. . receptivitate. Vlatis S. Windows . dinamism. responsabilitate.Integritate.1981 . strictete.Modestie .L. . . medic veterinar la cooperativa agricola din satul Borlesti. propriul cabinet veterinar particular in orasul Piatra Neamt Post ce il va ocupa la S.nivel incepator: franceza Aptitudini si competente tehnice: . nr.administrator si medic veterinar Educatie si formare: . 108 Telefon: 0741403582 Nationalitate: Romana Data nasterii: 02.

I. jud Neamt Post ce il va ocupa la S.1998. .03. perseverenta.nivel avansat: engleza.Integritate.1990 . Cuza". .: . manager al fermei Sanavit cu profil de crestere bovine. spirit de echipa. Aptitudini si competente sociale: . ordine. Bacau. nr.C. Cuza". str. Limbi straine: .L. Emil Costinescu.Aptitudini foarte bune de comunicare.administrator si director de management Educatie si formare: .R. 1990. Piatra Neamt.absolvent liceului Calistrat Hogas.1998 . Universitatea "Al. utilizarea echipamentelor de birou. Universitea "Al. dinamism. I.CURRICULUM VITAE Numele si prenumele: RADU VLAD Adresa: Piatra Neamt. Nistor.Abilitatea de a rezolva problemele profesionale .absolvent Facultatea de Agronomie. . Dr.2000 . pragmatism.prezent. Iasi). flexibilitate. .2 Telefon: 0741790908 Nationalitate: Romana Data nasterii: 02. . strictete.Cunostinte tehnice si legislative deosebite despre modul de organizare al unei ferme de animale . receptivitate. Vlatis S. Windows. responsabilitate.permis de conducere categoria B mai 2007 23 . Aptitudini si competente tehnice: .1967 Experienta profesionala: .cunostinte MS Office. A. 1986. Iasi.cursuri de “Marketing” (prof. . tenacitate. inspector de calitate in magazinele agroalimentare.

responsabilitate.R.nivel avansat: engleza. . flexibilitate. strictete.cunostinte MS Office.CURRICULUM VITAE Numele si prenumele: AVRAM MIHAI Adresa: Piatra Neamt.R. ordine.Leader innascut . spirit de echipa.2000.Integritate. .2004 – prezent.03. Iasi). Iasi. agent comercial la S. .1990 .Aptitudini foarte bune de comunicare. .C. Piatra Neamt.L.L. 2004 .C. . filiala Piatra Neamt.1969 Experienta profesionala: .2004. Bacau. receptivitate. 1988. Castanilor. Savinesti.Abilitatea de a rezolva problemele profesionale . director zonal al firmei Carlsrom Bucuresti pe zona Moldovei .1990.administrator si director de marketing Educatie si formare: . tenacitate. perseverenta. supervisor la aceeasi firma. A. 1990. . specializarea Management si marketing.L. . I.R.1992. str.nivel avansat: italiana Aptitudini si competente tehnice: .2000 . pragmatism. Vlatis S. Agricola S. Cuza". I.1992 -1994. Universitea "Al. Cuza".1994 . Windows. pe zona Moldovei .1988 .absolvent liceului Calistrat Hogas.permis de conducere categoria B mai 2007 24 . responsabil aprovizionare la Lactama 4. Nistor.absolvent Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor "Al. director general al firmei Reneau Romania Post ce il va ocupa la S. utilizarea echipamentelor de birou. director zonal al firmei S.Puternice negociator . Aptitudini si competente sociale: . 45 Telefon: 0741220922 Nationalitate: Romana Data nasterii: 02.cursuri de “Marketing” (prof.C. grafica. Simba Invest S. Limbi straine: .: . nr. . dinamism.

se preteaza la prepararea a numeroase retete culinare delicioase. ornamente etc. In felul acesta iepurii vor creste mai sanatos si mai natural. ea trebuie sa fie la mare distanta de asezarile umane deoarece oricat s-ar incerca. Din pacate datorita raritatii si pretului destul de ridicat. Produsele realizate Carnea Carnea de iepure este ferita momentan de bolile care afecteaza celelalte animale a caror carne este consumata in mod curent (vaca. In primul rand. savuroasa si deosebita de celelalte feluri de carne pe care le consumam in mod curent.2. 2. Blanita Blana poate fi folosita ca subprodus.. carnea de iepure este o carne usoara. Iepurii sunt mici „fabrici” de blanita. in jurul ei miroase a excremente de iepure. haine. In plus. deosebit de apreciate datoria culorilor si finetii lor. Gustoasa. dietetica si cu putine grasimi. 25 . papuci. Resturile animale sunt incinerate in un cuptor special. ele urmand apoi a fi transportate catre marii producatori de imbracaminte cu. Din blana de iepure se confectioneaza caciuli.7. proprietatile carnii de iepure sunt mai putin cunoscute de catre consumatori. Impactul ecologic al activitatilor firmei Ferma are un important impact ecologic.. mai ales in perioada de vara cand este cald afara. iar plantele din alimentatia lor vor fi si ele mai putin poluate.6. La punctul de tabacire si finisare a peilor se realizeaza prelucrarea primara a pieilor de iepure: jupuire. Un alt impact ecologic il au excrementele de iepure care sunt extraordinar de bune in a fi folosite ca ingrasamant natural. porcul). Ferma trebuie sa fie la distanta de marile centre de poluare. care sunt incheiate contracte de achizitie a blanitelor. Ele trebuie atent si ecologic depozitate pentru a putea fi ulterior folosite pentru ingrasarea solului terenului folosit in scopuri agricole. intindere si uscare la umbra in mediu uscat.

fermierul se intoarce la banca sau la agentia de microfinantare. Beneficiari Beneficiarii sunt interni si externi.Perioada de inmultire a iepurilor cunoaste un ritm accelerat in perioada de vara aprilie .9. Relatii de import – export. pentru a incheia un al doilea contract. Ne rezervam dreptul de a nu divulga inca numele firmelor contractoare de comenzi decat in stadiul avansat de discutare al detaliilor proiectului. de data aceasta cu banca. Pe plan intern este in negociere un contract cu firma Metro pentru vanzarea carnii de iepure. Principala piata de desfacere a produselor noastre va fi totusi piata franceza si cea italiana. Banca stie deja ca SAPARD a acceptat proiectul si exista sanse mari sa accepte. am detaliat la capitolul 2. incheierea unui contract cu banca este simpla. de rase superioare de iepure. Banca Cu contractul de finantare incheiat la SAPARD. iar cea de taiere este specifica mai mult anotimpurilor reci. pentru a se putea verifica reputatia firmelor externe de catre acest organism. Desfacerea si comercializarea productiei. in conditiilor unei posibile acceptari de catre SAPARD a acordarii finantarii. Elemente specifice de marketing Cel mai important procent din productie va merge catre export. 2.7. avand contractul cu SAPARD.august. Multiplele contacte stabilite acolo datorita relatiilor din mediul afacerilor al celui de al treilea asociat Avram Mihai ne asigura deja o cerere mai mare de produse decat cantitatea preconizata a fi realizata. 26 . de echipamente diverse. de utilitati. Practic.8. 2. Relatiile cu colaboratii Furnizori Avem furnizori de furaje si concentrate alimentare. atat pentru productia de carne cat si pentru blanite. acest aspect.

din diferite motive. fermierul va lua de la banca intregul credit. sa plateasca bancilor contravaloarea creditului acordat pentru investitii realizate cu sprijin financiar SAPARD cu bani care provin din Fondul de Garantare a Creditului Rural si din Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii. fermierul va incepe sa plateasca jumatatea ramasa din credit. iar al doilea este pentru toata suma. Astfel. pe baza de chitante si facturi. iar pe masura ce inainteaza in activitate SAPARD venind din urma. 27 .Intre cele doua contracte .pana la 10 ani. cand ferma sau afacerea incepe sa produca. cu jumatate din bani. in functie de domeniul investitiei. Dupa aceasta perioada. Creditul se acorda pe termen lung . Datoriile catre banca ale beneficiarului se vor constitui in creante bugetare. Primul contract este pentru jumatate din suma.exista o diferenta. cu o perioada de gratie cuprinsa intre 1 si 5 ani.primul cu SAPARD si al doilea cu banca . urmand a fi recuperate direct de la beneficiar de catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF). Un avantaj pentru banci ar fi faptul ca statul se angajeaza. in cazul in care beneficiarul creditului nu mai poate plati ratele catre banca.

odata cu incetarea activitatii in Intreprinderile Avicole de Stat. Concurenta si relatiile de piata.000 la 92.000 iepuri.10. efectivele cunicule au fost lichidate. reducerii efectivelor de iepuri de casa in Franta Efectivul (mii capete) 1000 1330 1000 640 771 800 1000 1000 Anul 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 Efectivul (mii capete) 1000 1200 1300 1300 1300 1300 1300 28 . ajungand in anul 1999 la un efectiv de 1. din care 8000 to in crescatorii specializate si 10. In anii urmatori. 1).000.000 iepuri de casa. Drept urmare in anul 1992 este atins cel mai mic efectiv de iepuri de casa din tara noastra si s-a pierdut fondul genetic care a asigurat multiplicarea hibridului romanesc de carne SUPERCUNI.000.000 to in crescatorii de tip rural. Tabelul 1 Evolutia efectivului de iepuri de casa din Romania intre anii 1989-2003 (dupa FAO 2003) Anul 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 * Sursa: www. care a ramas constant pana in anul 2003.000 tone de carne de iepuri de casa.000 capete (tab. Dupa anul 1990.fao.330.org In tarile din Uniunea Europeana. cand efectivul de iepuri de casa a atins valoarea de 1. satisfacand siguranta alimentara a unei populatii confruntata cu dificultatile financiare. efectivele de iepuri de casa au crescut in gospodariile populatiei.300. efectivele de iepuri de casa (tab. in principal. Acest fapt se datoreaza. 2) au scazut intre anii 1998 si 2003 de la aproximativ 94.2. Pretul de vanzare al produselor Conform informatiilor furnizate de LEBAS si COLIN (1992) tara noastra producea in jurul anului 1990 circa 18.

Germania (9.cu aproape 2. in perioada 1998-2003. Spania (2 milioane) si Grecia (1. Efective mari de iepuri de casa se cresc in Italia (67 milioane). 3) au inregistrat o evolutie ce poate fi apreciata in linii generale ca descrescatoare.I. Tabelul 3 Evolutia efectivului de iepuri de casa (in mii capete) in tarile din Europa de Est si C.5 milioane). Romania (1. care a inregistrat un spor de efectiv de 1 milion de capete. Cele mai mari efective de iepuri de casa au fost crescute in Cehia (5 milioane).S. Tabelul 2 Evolutia efectivelor de iepuri de casa (in mii capete) in tarile din Uniunea Europeana (dupa FAO 2003) Tara Austria Belgia-Luxemburg Franta Germania Grecia Italia Olanda Spania Uniunea Europeana 1998 300 1480 13603 9800 1545 66000 443 2080 93951 1999 300 180 13464 9800 1585 67000 410 2000 94739 Anul 2000 300 13366 9800 1538 67000 392 2200 94596 2001 300 11110 9800 1500 67000 383 2100 92193 2002 300 11042 9800 1500 67000 380 2000 92022 2003 300 11000 9800 1500 67000 380 2000 91980 In tarile din Europa de Est. efectivele de iepuri de casa (tab.8 milioane). (dupa FAO 2003) Tara Europa de Est Bulgaria Cehia Ungaria 1998 9693 460 5000 931 1999 9771 466 5000 1005 2000 9643 431 5000 912 Anul 2001 9497 418 5000 779 2002 9370 400 5000 670 2003 9500 500 5000 700 29 .6 milioane capete. dar neinsemnata cantitativ.3 milioane). Franta (11 milioane). O tendinta crescatoare a efectivelor de iepuri de casa a fost consemnata in Italia. Polonia si Slovacia (1 milion).

Ucraina 5.). exporturile (3164 tone) reprezinta 81% din importurile (3893 tone) de carne de iepure de casa.I..000 iepuri de casa crescuti in tarile C. Din cei 179. uneori cu valori apropiate de 3900 tone.S. Exporta cantitati mari de carne de iepure de casa: Spania. Portugalia.S. pe cand exporturile au crescut cu doar 400 tone.I. Daca importurile se situeaza in mod constant la peste 3000 tone. Belgia. 4) in Uniunea Europeana au crescut cu aproximativ 1000 tone. Franta. in timp ce exporturile s-au ridicat la suma de aproximativ 13 milioane euro. efectivele de iepuri de casa. exporturile au inregistrat fluctuatii foarte mari. In anul 1995 exporturile au reprezentat doar 45% din importurile de carne de iepure de casa in Uniunea Europeana. 5) Belgia. In anul 2002 importurile de carne de iepure de casa in Uniunea Europeana au fost in valoare de aproape 16 milioane euro. 30 . Olanda. Exprimate procentual. Cantitati importante de carne de iepure de casa importa (tab. Italia si in ultimii ani Danemarca.6 milioane. Tajikistanul 25 milioane. Moldova Federatia Rusa Tajikistan Ucraina Uzbekistan * Sursa: www. Uzbekistanul detine 80 milioane. au crescut in perioada 1998-2003 cu aproape 13 milioane capete. Armenia 5 milioane si Federatia Rusa 1.fao.8 milioane. Kazakhstanul 62 milioane.Polonia Romania Slovacia Comunitatea Statelor 1100 1200 1000 16711 6 4800 12 56000 40 340 1201 11300 5423 88000 1000 1300 1000 17699 1 4900 13 58000 35 320 1150 16900 5673 90000 1000 13000 1000 17667 5 5000 17 60000 25 320 1213 24500 5600 80000 1000 1300 1000 18888 0 5000 17 61500 70 340 1296 25100 5557 90000 1000 1300 1000 17983 6 5100 17 62000 70 350 1699 25000 5600 80000 1000 1300 1000 179840 5000 20 62000 70 350 1800 25000 5600 80000 Independente Armenia Georgia Kazakhstan Kyragyzstan Rep. de aproape 19 ori mai numeroase decat in Europa de Est si de 2 ori decat Uniunea Europeana. Intre anii 1992 si 2002 importurile de carne de iepure de casa (tab. variind intre 1400 si 3800 tone. In majoritatea anilor luati in studiu importurile au fost superioare exporturilor in Uniunea Europeana. Franta.org In Comunitatea Statelor Independente (C. Danemarca si Germania.840.

In statisticile FAO tara noastra apare ca a realizat in anul 2000 un export in valoare de 103. Macedonia si in anul 2002 Serbia si Muntenegru. iar export a facut Cehia.org 31 .In Europa de Est au importat carne de iepure de casa (tab. Tabelul 4 Importul si exportul de carne de iepure de casa realizate de Uniunea Europeana (15 tari) (dupa FAO 2003) Specificare 1992 292 1 276 6 174 97 190 18 1993 3329 1688 1704 6 1121 1 1994 3891 1805 1786 9 1286 8 Anul 1995 1996 1997 1998 CANTITATIV (in tone) 3247 1464 3415 1842 3034 1925 3449 2023 1999 3441 1921 1688 1 1143 0 2000 2621 2440 1397 3 8258 2001 3751 3881 1676 9 1128 5 2002 3893 3164 1595 6 1323 1 Import Export Import Export VALORIC (in 1000 USD) 1943 1837 1515 1804 7 1178 0 6 1377 1 3 1171 8 9 1213 0 * Sursa: www. 6) doar Cehia si Macedonia.000 euro.fao.

Tabelul 5 Importurile si exporturile de carne de iepure de casa in tarile din Uniunea Europeana (dupa FAO 2003) CANTITATIV (in tone) Import. anul 2000 2001 0 0 1135 1661 0 0 103 123 0 0 212 213 104 100 0 0 0 0 8 4 0 0 170 288 0 0 709 1450 0 0 0 42 2440 3881 2002 0 292 0 3 0 69 115 0 0 39 0 1087 0 1539 0 20 3164 1999 387 0 7995 5 22 3799 276 11 105 1036 0 28 2967 239 9 2 16881 2002 0 1429 0 4 0 1545 1148 0 0 329 0 3928 0 4840 0 8 13231 * Sursa: www. anul 2000 2001 2002 1999 2000 2001 331 276 376 0 0 0 6237 6677 6606 0 837 1141 0 0 0 1752 0 0 17 19 92 186 156 201 14 36 0 6 0 0 2954 3124 3221 2329 2024 2316 116 126 210 868 797 646 7 10 14 2 0 0 6 0 0 58 24 0 908 1178 449 159 145 106 9 14 32 0 0 0 2 2 0 1840 864 1191 3269 5093 4850 0 0 0 100 214 86 4183 3248 5659 1 0 0 18 27 6 2 0 20 29 136 19 13973 16769 15956 11430 8258 11285 Tara Austria Belgia Belgia-Luxemburg Danemarca Finlanda Franta Germania Grecia Irlanda Italia Luxemburg Olanda Portugalia Spania Suedia Marea Britanie Uniunea Europeana 1999 10 0 1808 0 0 846 8 1 11 86 0 0 666 5 0 0 3441 Export. anul Export. anul 2000 2001 2002 1999 8 7 19 0 933 1389 1611 0 0 0 0 285 0 241 20 109 0 0 0 0 708 707 671 261 2 2 9 82 0 1 2 0 0 0 0 1 125 115 72 10 0 1 7 0 0 0 0 344 843 1283 1461 0 2 5 15 829 0 0 0 0 0 0 6 0 2621 3751 3893 1921 VALORIC (in 1000 USD) Import.fao.org 32 .

Tabelul 6 Importurile si exporturile de carne de iepuri de casa in tarile din Europa de Est si C. anul 2000 9 9 0 0 0 2760 0 2760 0 150 45 2 0 103 74 0 74 0 2001 18 15 3 0 0 0 0 0 0 85 77 8 0 0 0 0 0 0 2002 25 0 3 22 0 31 0 1 30 15 0 8 7 0 140 0 0 140 * Sursa: www. anul 2000 2001 CANTITATIV (in tone) 86 97 84 95 2 2 0 0 0 0 1063 0 50 0 1013 0 0 0 VALORIC (in 1000 USD) 375 392 346 376 29 16 0 0 0 0 34 0 0 0 34 0 0 0 2002 2 0 2 0 0 378 0 0 378 16 0 16 0 0 396 0 0 396 1998 46 22 24 0 0 41 0 41 0 185 75 110 0 0 6 0 6 0 1999 4 3 1 0 0 0 0 0 0 19 16 3 0 0 0 0 0 0 Export.fao.S. (dupa FAO 2003) Tara Europa de Est Cehia Macedonia (fost Rp.) Serbia si Muntenegru Romania Comunitatea Statelor Independente Georgia Kazakhustan Ucraina 1998 60 60 0 0 0 66 50 16 0 272 272 0 0 0 8 0 8 0 1999 104 69 35 0 0 48 48 0 0 355 303 52 0 0 0 0 0 0 Import.org 33 .I.Jug.Jug.) Serbia si Muntenegru Romania Comunitatea Statelor Independente Georgia Kazakhustan Ucraina Europa de Est Cehia Macedonia (fost Rp.

30 0. cu 315.7 kg/an/locuitor.90 4. Au exportat carne de iepure de casa Kazakhstanul si Ucraina. dar care dispune de un potential productiv mare. iar in anul 2002 numai Ucraina. Trebuie subliniat faptul ca in aceste zone (Europa de Est si C. Conform estimarilor FAO din anul 2001 productia mondiala de carne de iepure de casa se ridica la peste 1.000 tone de carne de iepure de casa si are cel mai mare consum pe locuitor (5. ceea ce denota o piata neconsolidata. Cel mai mare producator de carne de iepure de casa este China.78 Continentul Productia Tara anuala (in to) China Italia Spania Franta Malta Cipru Egiptul Maroc 315000 221000 135000 85000 1350 830 69600 - Productia anuala (to) Europa Africa America de Sud America Centrala America de Nord 570051 85782 16317 4364 35000 .000.000 tone (tab. 7). Italia produce 221.07 kg/locuitor/an.) atat importurile cat si exporturile de carne de iepure de casa se cifreaza la valori scazute si extrem de oscilante de la un an la altul si de la o tara la alta.S. Tabelul 7 Productia si consumul de carne de iepure de casa (dupa FAO 2001) Consum mediu anual pe locuitor (kg) 0.000 tone/an.80 3. In principalele tari producatoare si consumatoare de carne de iepure de casa din Uniunea Europeana se consuma in medie 3. aflata in cautari.I.00 2. dar in care consumul este de doar 0.Dintre tarile din Comunitatea Statelor Independente au facut importuri de carne de iepure de casa in perioada 1998-2000 Georgia si Kazakhstanul.8 kg/an/locuitor).07 5.

000 510.313 2. se constata ca la producator carnea de iepure de casa s-a vandut cu preturi cuprinse intre 3.127. In perioada 1991-1994 pretul pe tona de carne de iepure de casa s-a situat la valori ce depaseau.296.190 432. potential subestimat pana acum”.921 . 8) au fost stimulative in tarile din Europa. Cele mai scazute preturi s-au inregistrat intre anii 1995-1998.681 tone in America.016 66.652.140 3.177 76.213 3.871 1.990 607.140 6. 85.110 77.051 tone in Europa. Expertul FAO in productia animala Emmanuele Gurne Bleich a precizat ca „este o recunoastere tot mai mare a potentialului pe care animalele mici il prezinta. preturile pe tona de carne de iepure de casa (tab. In Romania.685 3.628 12.242 6. in perioada 1998-2001. cand tona de carne de iepure de casa a costat intre 441. in general.189.146 35 2001 70. Preturile pe tona de carne de iepure de casa la producator (tab.417. in tarile din Europa Anul 1999 2000 59.Productia de carne de iepure de casa pe continente este urmatoarea: 570.840 1. este un pret stimulativ pentru crescatorii acestei specii de animale. Analizand evolutia acestora in Germania.025 4.245 14.65 dolari US in anul 1997 la 4129.65-959.882 13. FAO a anuntat ca este pregatita sa promoveze cresterea iepurilor de casa prin diverse proiecte aplicate in toata lumea. 1000 dolari. 9) au variat extrem de mult.103 80.782 4.680 6.072 2.633 Tara Austria Bulgaria Cehia Franta Germania Grecia Ungaria Italia Polonia Moneda Silingi Leva Coroane cehe Franci Marci Drahme Forinti Lire Zloti 1998 65.117.150 1.149.850 1. de 2442.68 dolari US.51 dolari US.740 3.870 76.782 tone in Africa si 55. In Africa 90% din productia de carne a continentului este produsa in tarile din nord.138 1.978 15.030 4.960 8.87-4.47 marci/kg carne.476 1.230 481. Tabelul 8 Pretul (in moneda nationala) pe tona de carne de iepure de casa la producator. intre anii 1991-2001. de la 441. Pretul tonei de carne de iepure de casa din anul 2001.71 dolari US in anul 1999.091. La Conferinta ONU din 28 septembrie 2001 de la Roma.480 3.062.

451 447.092 686.789 76.747 666. Cresterea iepurilor de casa in ferme are un important potential de a imbunatati securitatea alimentara a populatiei Terei. sanatos.500 42.900 70.210 14.734 15. iar prin orientarea pentru export aceasta poate contribui la un aport valutar consistent.894 37.500 336.757 75.288 15. Prin masuri adecvate cuniculicultura poate fi redresata in Romania.472 391. extrem de util tarii noastre. a avut loc a doua adunare generala a Observatorilor Internationali ai Cresterii Iepurilor din tarile mediteraniene care promoveaza cresterea iepurilor din punct de vedere al unei surse sigure de hrana. cu un produs cu valoare nutritiva adecvata unui regim alimentar echilibrat.797 26.630 76.605 622.783 323.922 365.296 23.456 63.206 5.879 In 29 septembrie 2001 la Ragusa. inclusiv a tarii noastre.981. Sicilia.496 443.320.972 15. 36 .Portugalia Romania Federatia Rusa Slovacia Slovenia Spania Elvetia Escudo Lei Ruble Coroane slovace Dinari sloveni Peseta Franci elvetieni 412.260 15.256.186 697.427 339.740.968 78.

69 1993 745.Tabelul 9 Pretul (in lei si dolari) pe tona carne de iepure la producator in Romania Specificar e Pret carne iepure Paritatea Pret carne iepure Anul 1991 97.740.68 1996 2.500 15332.210 8875.478.01 980.490 1655.71 2000 42.78 1994 1.88 1992 329.951.400 760.60 803.730 7167. Lei/tona Lei/dolari Dolari/tona .490 76.165.981.09 1034.100 3082.94 441.296 29060.08 1995 1.47 1274.29 2001 70.320.74 1970.28 959.90 1997 3.256.21 1999 63.93 4129.410 307.86 2442.55 592.M.65 1998 5.711.51 U.95 1069.900 21692.300 2033.

400 femele x 6 pui x 12 luni = 28. Incasari rezulta si din vanzarea pielor.400 kg de carne de iepure anual. Vom realiza calculele pentru aceasta greutate minima.000 iepuri x 3kg carne = 86.400 kg / 12 luni = 7200 kg de carne lunar Pentru un pret mediu al carnii de 10 RON.2. tratamentele prelucrarea si tabacirea pielor cheltuieli de protocol piese schimb de intretinere si modernizare permanenta asigurare taxe si impozite rata la banca etc .000 RON (acesta este pragul minim de incasari). incasarile lunare estimate doar din vanzarea carnii sunt 72. vom avea 18 iepurasi rezultati pe an. apreciem o medie minima de 6 pui.4 kg. Cazul fericit este ca aceasta medie sa fie mai mare caz in care profiturile obtinute vor fi si ele mai mari.11.800 iepuri anual 28. adica 86. Media de pui nascuti este relativ mica tinand cont ca o femela poate da nastere la 4 – 14 pui. La o medie de 6 pui nascuti de o femela si tinand cont ca o femela este bine sa nasca de 3 ori pe an. dar tinand cont ca sunt perioade mai productive si mai putin productive in privinta gestatiei. cat si o rata a imbolnavirilor. Un iepure poate fi taiat cand atinge o greutate de minim 3 . Analiza rentabilitatii Efectivul lunar de reproducere al fermei este in medie de 400 femele si 100 masculi. Avem cheltuieli cu: utilitatile personalul transportul furajarea realizarea lucrarilor agricole achizitii periodice in scopul imbunatatirii materialului genetic de reproductie al fermei vaccinurile.

5 RON/Euro = 12.000 Euro.000 Euro. In final trebuie rambursata suma de 420. cu o perioada de rambursare de 10 ani. adica cam: 3500 euro x 3.250 RON lunar Analizand toate aceste incasari si cheltuieli.De la banca am imprumutat 150.500 euro. 39 . estimam un profit lunar intre 20 si 30 mii RON si o rentabilitate mare a afacerii chiar pentru un minim de incasari posibile. cu o rata lunara de 3.

stabilirea unei date aproximative de iesire din afacere . transformarea in societate pe actiuni 5. trebuie elaborat un plan specific cat mai potrivit situatiei respective. falimentul Pentru a usura procesul de iesire dintr-o afacere. Vom parcurge in acest sens urmatorii pasi: . vanzarea 2. lichidarea 6.anagajarea expertilor necesari .stabilirea de relatii cu cei ce ajuta la procesul de iesire din afacere (banci.se stabilesc participantii la actiunea de iesire din afacere .determinarea valorii afacerii .programarea actiunilor de iesire din afacere . acceptarea unei oferte tentante de vanzare 3. Modalitati de incheiere 1. supraestimarea resurselor productive ale fermei 3.1.stabilirea motivului si a analiza metodelor potrivite de a iesi din afacere . fuziunea 3.CAPITOLUL III: SFARSITUL AFACERII 3. membri fondatori etc) . absorbtia 4. incorecta folosire a banilor obtinuti prin contractul SAPARD 2. Cauze Dintre posibilele cauze amintim: 1. facilitatea cresterii 4.2. calamitati naturale (ex: foc) 6. fluctuatia pietei internationale de desfacere a carnii de iepure 5. neintelegeri intre asociati 7.

3. dar si studiului de poata realizat.modificarea strategiilor operationale pentru a iesi cu succes din afacere . si acest fapt se datoreaza experientei noastre.anunatarea iesirii catre salariatii cheia . producerea si comercializarea carnii de iepure in principal. Desi este o piata mica.. Singura problema cu. activitatea firmei trebuie sa continue in mod normal 3. concurentii nostri. putem afirma ca nu intalnim probleme majore. dar acest lucru nu ne impiedica sa mergem inainte. Suntem in pas cu. Concluzii finale Avand in vedere forma de activitate a societatii noastre. care ne confruntam este imposibilitatea de a schimba mentalitatea oamenilor in ceea ce priveste o alimentatie sanatoasa. 41 . cererea de carne de iepure inregistreaza in final o crestere reala.inceperea demersului final In tot acest timp.

...............3 CAPITOLUL II: CONTINUTUL DERULARII............CUPRINS CAPITOLUL I: INTRODUCERE......................................................... Produsele realizate.............................................................................................3...................................24 2.....................................................................................................25 2..........................................2 1............................2 1...5.............................................................................. Desfacerea si comercializarea productiei.........40 3..........................2............................................................ Motivatia alegerii domeniului..................................26 2........................................................ Elemente specifice procesului de productie.. Utilizarea capacitatii de productie....8...............5 2......................................................................... Elemente specifice de marketing........................40 3....... Analiza rentabilitatii........1............ Modul de constituire a societatii..2..............................22 Experienta profesionala:................................... Precizari tehnice si tehnologice.......................40 3...........23 Experienta profesionala:......................11........ Oportunitati oferite pentru dezvoltarea ideii de afaceri..6.......................................................................................................................................5 SI ADMINISTRARII AFACERII. Concluzii finale...............................................................25 2.......................................... Relatiile cu colaboratii... Pretul de vanzare al produselor... Relatii de import – export......................4..26 2................................................................................................................................................... Impactul ecologic al activitatilor firmei............................... Concurenta si relatiile de piata.............. Resursele umana.....................................................................1...........2...................................5 2.......10......21 Experienta profesionala:.......................................9.............................................6 2... Prezentarea ideii de afaceri si a domeniului aferent. Cauze.........28 2.6 2........................1.....................38 CAPITOLUL III: SFARSITUL AFACERII.........7... Politica de personal.........................41 ......... Resursele necesare.................................................................................3...............6 2.......................2 1...................................................... Alegerea amplasamantului...................................................................................................3.................................................................................................... Modalitati de incheiere..............