UNIVERSITATEA “AL. I.

CUZA” – FILIALA PIATRA NEAMT FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR SPECIALIAZAREA ECTS

Studenti:

- mai 2007 -

CAPITOLUL I: INTRODUCERE
1.1. Prezentarea ideii de afaceri si a domeniului aferent
Ideea de afaceri apartine domeniului alimentar si consta in infiintarea unei ferme de iepuri.

1.2. Motivatia alegerii domeniului
Cresterea iepurilor de casa reprezinta o indeletnicire straveche si pe plaiurile carpatine. Ceea ce i-a determinat pe oameni sa creasca aceasta specie de animale au fost multiplele avantaje pe care le prezinta: - carnea, asemanatoare organoleptic cu cea de pasare, este bogata in proteine si saruri minerale, saraca in grasimi si aproape lipsita de colesterol; - blanitele argasite se pot folosi la confectionarea de caciuli, gulere, jachete, mantouri, manusi etc.; - parul este utilizat in industria de fetru; - animal de laborator excelent;

2

- valorifica foarte bine nutreturile vegetale existente in gospodarie; - pot fi crescuti in spatii reduse si in adaposturi ieftine; - se inmultesc foarte usor si au un ritm de crestere rapid, putand fi valorificati pentru carne la varsta de 2-3 luni. O iepuroaica, prin produsii ei, poate produce 60-70 kg carne/an; - au un randament la sacrificare foarte bun (55-60%). In decursul timpului in tara noastra s-au crescut iepurii in tarcuri exterioare, grajduri pentru taurine, custi dispuse sub cerul liber sau sub soproane, iar mai recent in sisteme intensiv industriale. Daca o lunga perioada de timp in care in exploatatiile cunicule s-au crescut rase pure sau hibrizi rezultati din incrucisari intamplatoare, incepand dupa anii 1980 s-au importat si mentinut in exploatatiile de tip intensiv din tara noastra linii de ascendenti din care s-au obtinut hibrizi performanti.

1.3. Oportunitati oferite pentru dezvoltarea ideii de afaceri
Realizarea investitiei prin accesarea programului SAPARD. Prin SAPARD se pot realiza investitii in cladiri sau echipamente cu destinatie agricola, se pot moderniza sau retehnologiza unitati deja existente. De asemenea, se acorda fonduri si pentru tratarea produsilor reziduali si a deseurilor nocive, pentru valorificarea subproduselor rezultate din procesulde prelucrare, pentru imbunatatirea controlului intern al calitatii materiei prime si pentru imbunatatirea sistemului de monitorizare si control a produselor sub aspect cantitativ si calitativ, dar si pentru alimentarile cu apa, canalizari si drumuri in mediu rural. Se acorda fonduri si pentru achizitionarea utilajelor si echipamentelor agricole noi, a soft-urilor pentru computer, a mijloacelor de transport agricole noi, pentru popularea fermei cu animale, infiintarea si modernizarea plantatiilor, dar si pentru multe alte investitii in domenuil agro industrial. Programul SAPARD sprijina financiar o gama larga de proiecte agricole si pentru dezvoltare rurala prin care se realizeaza investitii in mediul rural (se pot face investitii in mediul urban doar pentru modernizarea unitatilor din industria agroalimentara si pentru modernizarea serelor). Acest sprijin poate acoperi, in general, 50% din

3

costurile implementarii unui proiect. Beneficiarul finantarii trebuie sa gaseasca o sursa de cofinantare, pentru a acoperi cealalta jumatate a costurilor.

4

L.: . Emblema: Prezentarea generala a organizatiei: S. Izvoras nr. comuna Borlesti.Tabacirea si finisarea pieilor 521 .Productia. fabricarea articolelor din blana 191 . si s-a infiintat in data de 20 mai 2006.C.N.R.Comertul cu amanuntul in magazine nespecializate 5222 .Prepararea si vopsirea blanurilor.A. 16.CAPITOLUL II: CONTINUTUL DERULARII SI ADMINISTRARII AFACERII 2.Activitati in ferme mixte (cultura vegetala combinata cu cresterea animalelor) 151 . prelucrarea si conservarea carnii 1571 . Vlatis S.C. Vlatis S. valoarea unei parti sociale 50%.E.Fabricarea produselor pentru hrana animalelor de ferma 183 .activitate principala: 0125 – cresterea altor animale . cu 2 asociati: Radu Vlad si Armanu Dorica.Transporturi rutiere de marfuri 0142 . total de parti sociale: 100%. Forma juridica: Societate cu raspundere limitate. Obiectul de activitate conforma C.Servicii de reproductie si selectie in cresterea animalelor Capital social: Tip de participare: Capital social subscris varsat: 1000 RON.Comert cu amanuntul al carnii si al produselor din carne 6024 .activitati secundare:          013 . 50% Administratori: Radu Vlad si Armanu Dorica Durata societatii: nelimitata 5 .L. Modul de constituire a societatii Denumirea: S.R. are sediul in Piatra Neamt. Nr. Are punct de lucru in satul Mastacan.1. str.

cat si racordarea la reteaua electrica a localitatii. 3000 mp vor fi alocati constructiilor. modernizarea structurii informatice. Elemente specifice procesului de productie.000 Euro) contributii egale ale celor doi asociati ai firmei. la distanta de zona locuita .000 Euro necesara pentru extinderea si modernizarea spatiilor de crestere a iepurilor.000 Euro) vor veni din partea programului SAPARD. Alegerea amplasamantului Ferma de iepuri va fi construita pe un teren proprietate personala avand o suprafata de 6 ha. Suprafata alocata constructiilor este situata pe o suprafata neteda cu ape freatice de suprafata. achizitionarea unei remorci frigorifice pentru transportul carnii in conditii optime la abator. si a accesoriilor aferente muncilor agricole. Este necesara realizarea unei captari de apa pentru a avea apa curenta necesara intretinerii fermei. ferita de vanturi puternice. a 2 tractoare – unul de dimenisune mare si unul de dimensiune mica. situat in plin camp agricol. 2.2.sat. in o zona usor colinara. pe un sol care nu e nici argilos nici mocirlos . Noua structura a partilor sociale va fi: 34% Radu Vlad. Utilizarea capacitatii de productie. Un gard inalt si solid va inconjura terenul alocat constructiilor pentru a nu permite accesul oamenilor si al animalelor. 33% Avram Mihai. Precizari tehnice si tehnologice. 2. 33% Armanu Dorica. Resursele necesare Este necesara o finantare de 300. a) Cusca Modalitati de crestere 6 . iar 50% din fonduri proprii: 20% (60. extinderea si modernizarea atelierului de tabacire si finisare a pieilor. iar restul terenului urmand a fi folosit pentru productia proprie de furaje. Locul fermei este departe de sursele de poluare industriala care practic sunt inexistente pe o raza de cateva zeci de kilometri.2. achizitionarea de noi exemplare de iepuri de rasa pentru blana si carne in vederea imbunatatirii fondului genetic de reproducere.3.000) din fonduri vor veni din contactarea unui nou asociat Avram Mihai .specialist in marketing si negociere. Modul de obtinere a finantarii: 50% din fonduri (150.4. iar 30% (90.

In practica cresterii iepurilor sunt cunoscute cateva modalitati de crestere a iepurilor: liber. Custile din lemn mai au un dezavantaj. cu 3 nivele. in general: iepurii au obiceiul de a roade lemnul. Material Cele mai bune custi pentru iepure sunt cele construite din sarma groasa.plasa de sarma. sudata sau impletita . ca sa poata fi facuta ori de cate ori este necesar. in spatii ingradite. Custile din sarma sunt mai rezistente decat custile din lemn si sunt mai igienice pentru ca sunt mai usor de curatat. De aceea. Atunci cand alegeti o cusca gata facuta sau cand construiti una. In acelasi timp. in spatii inchise si combinat. sunt practic mai ieftine decat cele din lemn. astfel incat curatarea custii sa nu fie o corvoada si sa ia cat mai putin timp. daca lemnul este tratat (ceea ce se intampla in general cu materiale achizitionate din comert) poate fi toxic si chiar fatal pentru iepure. in boxe sau pe asternuturi. de evitare a unei imbolnaviri etc. de desfasurare a procesului de inmultire si imbunatatire. care sa poata fi curatata fara a fi necesar sa scoateti iepurele din cusca . In cresterea iepurilor se folosesc cateva modalitati de crestere a animalelor in custi: in custi in spatiu deschis. In plus. Modalitatea de crestere a iepurilor aleasa de noi este in custi in spatiu deschis. pentru a-si toci dintii. in afara faptului ca absorb urina si umezeala. Pentru organizarea cresterii iepurilor in modalitatile indicate cheltuielile de productie sunt insignifiante. trebuie avut grija sa se curete foarte usor. ca o tavita. rezultatele economice sunt nemultumitoare. 7 . datorita cazurilor de imbolnavire in masa a animalelor si a ratei ridicate a mortalitatii. in cresterea moderna a iepurilor s-a trecut la cresterea iepurilor in custi in care sunt create conditii de productivitate ridicata. datorita rezistentei in timp. se asigura posibilitatea organizarii unei alimentatii corecte care sa tina seama de particularitatile fiziologice ale diferitelor categorii de iepuri. De asemenea.acest deziderat se poate obtine mai usor in cazul in care ose opteaza pentru o cusca din sarma. este indicat ca pardoseala sa fie mobila. Indiferent insa de acest lucru. sub streasina sau sopron.

apa proaspata. care se fixeaza pe unul din peretii laterali. O incapere cu podea plata va fi mai murdara. intrucit va fi mai dificil de a face curatenie si ea va trebui sa fie curatata mai des. incet. Acoperisul casutei (la fiecare etaj) trebuie sa fie inclinat. Deoarece cusca va sta afara. 90 cm lungime si 50 cm inaltime.5-2 cm intre ele. O cusca cu dimensiunile de mai sus poate gazdui o femela si 5-6 pui sau 3-4 iepuri adulti. 8 . Din respectivul jgheab pentru fiecare cusca in parte este prevazut in interior un mic ochi de apa de unde iepurele sa bea apa. pentru ca sa nu se ude in interior pe timp de ploaie.Dimensiuni De obicei toate custile de iepuri sunt construite mai mult sau mai putin pe urmatoarele dimensiuni standard: 80 cm latime. tabla etc). se construieste pe picioare care sa-i asigure ridicare de la sol cu cca 1015 cm. distanta ideala pentru o curatenie cit mai eficienta este de 15 cm. Pentru furajele concentrate se recomanda folosirea unui hranitor semiautomat. ea trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de acoperire si protejare a acesteia pentru perioadele de vreme rea. Peretii laterali ai custii se confectioneaza din diverse materiale (lemn. Apa nu poate curge in interiorul custii deoarece iepurele s-ar uda si implicit imbolnavi. Prin jgheabul pentru apa curge in permanenta. Fata custii este formata dintr-o carcasa de lemn sau metal pe care se fixeaza plasa de sirma. Aici se vor fixa jgheaburi pentru fibroase si adapatoare. In acest caz murdaria va fi curatita mai usor din casuta. Usile custii pot fi plasate pe laterale sau deasupra custii. Intre niveluri. In cazul in care cusca va fi tinuta afara. Podeaua trebuie facuta din plasa de sarma sau din scanduri de lemn cu o distanta de 1.

sa asigure producerea animalelor tinere pentru sacrificare. Altfel spus. indiferent de marime. . Cand incaperea este uscata. practicand reproductia.Aceste custi se construiesc cel mai usor in pereche.Scoateti iepurii si mincarea din casuta. Cand ne referim la procesul de reproductie al acestora avem in vedere urmatoarele particularitati de ordin biologic si tehnic ce privesc: 9 . b) Efectivul de reproductie In orice crescatorie de iepuri. chiar si atunci cand crescatorul nu doreste sa-si sporeasca numarul animalelor adulte din crescatorie este absolut necesar sa realizeze procesul de reproductie. cel putin o data pe luna. puteti sa dati iepurii inapoi.Spalati casuta cu solutia de inalbitor si lasati-o sa se usuce. Custile pentru reproducere sunt prevazute cu o mini cusca interioara in care iepuroaica fata si unde stau puii cat sunt mici pentru a fi adapostiti de intemperii. precum si exemplarele necesare reinnoirii treptate a efectivului matca. . Cea mai indicata substanta chimica de curatire a incaperilor animalelor este solutia de inalbitor de 3%. Aceste animale trebuie sa se incadreze in anumite limite de varsta si. Este foarte important sa curatam casutele cit mai des. In caz contrar exista un risc sporit de imbolnavire. Pentru a face curatenie aveti nevoie de urmatoarele: . exista un numar de animale. femele si masculi. numit "efectiv matca" sau efectiv de reproductie.Maturati toata murdaria si scoateti gunoiul din casuta.

pentru stabilirea momentului primei monte. . Semnele pentru recunoasterea femelelor in calduri sunt: 10 . iepuroaicele pot fi date la monta in orice anotimp deoarece caldurile apar. Varsta pana la care se folosesc iepurii la reproductie este de 3 ani pentru femele si de 4 ani pentru masculi. hotaratoare este greutatea corporala.maturitatea sexuala si varsta optima a animalelor din efectivul matca. respectiv monta dupa fatare. caldurile la iepuroaice. adica imperecheri care au ca efect insamantarea femelelor de catre masculi. Maturitatea sexuala si varsta optima a animalelor din efectivul matca Maturitatea sexuala reprezinta stadiul de dezvoltare incepand de la care animalele pot realiza monta fecunda. diferentele fiind conditionate de rasa ierpurilor.. Tineretul devine apt pentru a se reproduce. iepurii tineri pot fi dati la monta si la o varsta sub 7 luni.reluarea ciclului de reproductie.fatarea.gestatia. . Altfel spus. se manifesta cu mai mare intensitate primavara si toamna si pot fi depistate mai usor. Monta si caldurile Dupa instalarea maturitatii sexuale. nu este bine sa se foloseasca la reproductie animale prea tinere. . la intervale de 8-10 zile in tot cursul anului. desi apar in tot cursul anului. Aceasta greutate si deci momentul cand iepurii tineri se dau pentru prima data la monta corespunde cu varsta de 5-8 luni. atunci cand greutatea corporala ajunge la circa 80% din greutatea medie a animalelor adulte. Subliniem insa faptul ca. deoarece prin imperecherea animalelor cu asemenea varste se obtin putini pui la fatare si acestia vor fi insuficient de vigurosi si mai predispusi la imbolnaviri. Se constata ca. .monta si caldurile. dar nici batrane. in principiu.alaptarea si intarcarea. . daca au greutatea aratata mai sus. in mod ciclic. Ca si in cazul altor specii de animale.

Crescatorul. In cazul lipsei de hormoni se recomanda ca in fiecare zi. isi smulg par de pe abdomen. 11 . se tranteste si deci nu se lasa montata. inseamna ca femela este sterila si poate fi sacrificata. va ramane in apropiere pentru a observa daca are loc monta.. in efectivul matca trebuie sa existe un anumit raport de sexe. iepurasii pot fi prea mari si vor muri din cauza unei nasteri dificile. in cazul cand nu este in calduri. dupa ce introduce femela aflata in calduri in cusca masculului. La 28-32 de zile dupa fecundare femela va fata. timp de 2 saptamini inainte de inmultire. sa se hraneasca femela cu iarba tanara si verde sau de a-i da o picatura de ulei de grau. Masculul si femela trebuie sa fie aproximativ de aceeasi marime. de pielea din regiunea greabanului si sprijinindu-i trenul posterior. 3 zile. Pentru monta se va proceda intotdeauna la introducerea femelei in cusca masculului si nu invers. Un semn sigur ca masculul a ejaculat (a depus "samanta) este caderea acestuia pe o parte. fuge prin cusca. Daca acesta nu ajuta. iepuroaica accepta monta.iepuroaicele se agita in custi.la iepuroaicele in calduri vulva apare tumefianta (umflata) si are culoarea rosu-aprins. . rascolesc asternutul. Monta e bine sa se faca dimineata sau seara. in aceste perioade ale zilei animalele fiind mai linistite. Daca el este mai mare. tine coada lipita de corp. Pentru a se asigura rezultate bune ale procesului de reproductie.daca este introdusa in cusca masculului. respectiv un mascul la 8-10 femele. Durata actului montei la iepuri este foarte scurta. pentru ca acesta sa se simta "acasa" si sa-si faca datoria mai in siguranta. fac cuib. dupa care va scoate femela tinand-o. Actul imperecherii trebuie supravegheat. Cauza poate fi sterilitatea femelei sau lipsa de hormoni. Atunci cand constata ca femela refuza monta si se bate cu masculul o va indeparta deoarece nu este in calduri. doar cateva secunde. Caldurile dureaza. Masculii vor fi folositi la monta de doua sau cel mult trei ori pe zi. in medie. . Uneori fecundarea poate sa nu aiba loc. cu atentie. in timp ce scoate un tipat scurt.

Unele din ele au un efect toxic si pot provoca imbolnavirea sau chiar moartea. Este buna pentru functia intestinelor si pentru membranele mucoase. Dupa 8 saptamini. Podbalul . Va impiedica aparitia balonarii. Plantele cu efect pozitiv Lucerna . Efectivul de monta al fermei propuse de noi este de 500 femele si 100 de masculi. dar nu toate plantele constituie o hrana potrivita pentru ei. Vetrice . sfecla rosie . dar numai de doua ori pe saptamina. Morcovul.Poate fi data iepurilor in cantitati nelimitate. Sunt cazuri cind aceste efecte toxice sint intirziate si apar numai peste citeva zile. Poate fi recoltata de 4-5 ori la sezon. se mai recomanda hranirea iepurilor si cu iarba obisnuita (din paduri.Este o planta bogata in proteina si calciu. Va ajuta in prevenirea viermilor si altor probleme ale sistemului digestiv. care au un rol profilactic sau de tratament impotriva maladiilor. cit si cele toxice. de exemplu). Suplimentar la aceste plante. iar la 30 de zile introducemi mancarea iepurilor maturi in plus la laptele iepuroacei .La 15-20 de zile dupa nastere.mame. saptamini sau chiar luni. deorece si ea are unele calitati medicinale pentru 12 .Poate fi dat uscat. Numarul de pui pe care ii fata o iepuroaica este intre 4 – 14 iepurasi.Poate fi data in cantitati nelimitate. Exista si plante foarte bune pentru sanatatea iepurilor.Sunt bogate in vitamina A si pot servi ca profilaxie impotriva scabiei si napirlirii Patlagina . putem incepe sa introducem plante in dieta iepurasilor. iepurasii pot fi intarcati . c) Hrana Iepurii sint animale erbivore. Iata o clasificare a plantelor cu efect pozitiv pentru iepuri. Un iepure are nevoie cam de 8 luni de zile pana ajunge la maturitate sexuala. asigurindu-ne ca ei mananca foarte bine.

cind nu este masa verde. astfel iepurii vor putea sa-si aleaga hrana dupa plac. de obicei ca nutret combinat. ˇ Iepurilor trebuie sa aiba o mincare variata si balansata. Fan putem facedin iarba cosita vara. Se mai recomanda sa dam iepurilor si un amestec de plante. moarte. iepurii maninca mai linistit in timpul serii. ˇ Hrana se da in principala seara. Si cioclejii pot fi folositi in hrana iepurilor. voma. Mai putem hrani iepurii si cu diferite cereale cum ar fi grau. cu atit mai mult ca acestea sint in cantitati mari ca produse secundare in Moldova. Plantele cu efecte negative De retinut: ˇ Este important ca iepurii sa fie hraniti in fiecare zi la acelasi timp. porumb si orz. deoarece este mai racoare si este mai putin zgomot. alba si rosie) ˇ Trifoiul rosu ˇ Conopida Balonare. De obicei. diaree 13 . ˇ Varza (verde.diaree. pentru a hrani iepurii in timp de iarna. ˇ Iepurii permanent trebuie sa aiba apa potabila ˇ Ceapa ˇ Sparanghelul ˇ Arpagicul ˇ Prazul Boli gastrointestinale ˇ Cartofii cruzi ˇ Frunza de cartofi ˇ Resturi de planta de rosii ˇ Resturi de planta de tutun In majoritatea cazurilor iepurii vor muri. Astfel de hrana este utila in special in timp de iarna. ˇ Plantele conifere ˇ Apa in care a nimerit o planta conifera Gastrointerita.iepuri.

6%. Un factor major de care trebuie tinut cont este echilibrul intre CB si PB. PB 17%. argina 0. proteina bruta(PB). lizina 0. .tineret 4-12 saptamani . .PB > 18% si CB mai mic de 12% .Concentrate In general iepuri valorifica destul de bine o gama larga de furaje. triptofan 0. impedimentul major reprezentand printre altele si praful.CB 14%. .15% . 14 . triptofan 0.6%.PB mai mic de 16% si CB mai mic de 12% .PB mai mic de 16% si CB 12 .6%. aminoacizi (lizina.femele in lactatie .EM 2600 kcal/kg. metionina + cistina 0.22%. metionina + cistina 0. argina.risc de diaree.5%.75%. triptofan 0.18%. argina 0.2%. CB 14%. GB 3%. Pentru testarea furajului negranulat pe un anumit lot. respectand parametrii furajului.9%. . Se pot face si furaje negranulate.9%.PB > 18% si CB 12 -15% . Deoarece furajarea diferentiata este mai greu de realizat. cistina.EM 2400 kcal/kg. PB 18%.reteta ideala pentru productie intensiva. triptofan). dar securitate ridicata pentru diaree. se poate folosi un lot martor(de aceeasi varsta cu lotul testat) care sa fie hranit cu furaj granulat si se vor compara rezultatele obtinute cu cele doua loturi. astfel : .GB 5%.6%.CB 14%. iar ingestia de hrana este mai redusa decat la cel granulat. metionina.8%.diaree in majoritatea cazurilor. GB 3%.5%. PB 15%. celuloza bruta(CB) si grasimi brute(GB) ar fi: .EM 2400 kcal/kg. precum pasteureloza. lizina 0. se poate folosi furaj unic pentru toate categoriile mentionate : . dar cele mai bune rezultate se obtin daca se utilizeaza furaje combinate complete.9%. dar sunt destul de greu de realizat deoarece solicita un grad inalt de tehnicitate. Cele mai indicate pentru iepuri sunt furajele granulate.productie scazuta.7%. CB 12%. -PB16 . cerintele in energie metabolizanta(EM).triptofan 0. lizina 0.risc de diaree. argina 0. deoarece nu contin praf care irita mucoasa nazala si pot contribui la agravarea unor boli (daca sunt purtatori). GB 3%. argina 0. metionina + cistina 0. PB 15%.EM 2400 kcal/kg.18%.18% si CB 12 -15% .femele gestante si reproducatori . metionina + cistina 0. . lizina 0.

datorita carentelor ce apar. sau infectioasa.O nutritie deficitara poate favoriza aparitia de boli de natura parazitara. bacteriana. 15 .

16 . Mixomatoza .Balonarea. voma. gazele si diareea sunt cauzate de hrana nepotrivita. iar cele sanatoase din zona afectata se sacrifica. Avem grija ca incaperea pentru animale sa fie suficient de mare si folositi pentru curatirea lor solutia de inalbitor si sa folosim hrana bogata in vitamina A. creierului. in jurul nasului si ochilor. Maladiile nutritionale Maladii digestive . Scabia. D si E.Mixomatoza este o boala infectocontagioasa provocata de un virus. Curatiti casutele si dezinfectati-le de 3 ori. Iepurii infectati de aceasta maladie sint ucisi si ingropati la o adincime de 1. De asemenea. B. care se administreaza de medicul veterinar de 2 ori pe an (primavara si toamna) la tot efectivul de animale de la virsta de o luna. Animalele infectate se nimicesc.d) Boli In Moldova cele mai frecvente boli ale iepurilor sunt: A. apoi dupa expertiza sanitara pot fi folosite in alimentatia personala. Dermatomicoza .Cauzele cele mai importante ale scabiei sunt lipsa curateniei in incaperi sau dimensiunile prea mici ale acestora. Maladiile infectioase: Hemoragie Septica . la fel si numarul mare de animale intr-o incapere. D sau E. Aceasta maladie se caracterizeaza prin: inflamatii hemoragice la nivelul mucoasei.Hemoragia septica este o infectie care ataca toate organele animalului bolnav. In scopul prevenirii acestor maladii infectioase exista un vaccin combinat contra mixomatozei si gemoragiei septice. deci trebuie ca iepurii sa nu fie hraniti cu plantele indicate la capitolul “Plante cu efecte negative”. splinei si ficatului.5 m. Ea se caracterizeaza printr-o inflamatie a capului si botului. dermatomicoza poate fi cauzata de lipsa vitaminei A. locurile afectate pot fi tratate cu ulei camforat sau cu o solutie de Butox cu vazelina. In paralel este foarte important intretinerea animalelor in curatenie.

Altfel si urmatorii iepuri. ca lucerna. Dam mai putin plante bogate in calciu. Daca iepurii bolnavi sunt prea aproape de cei sanatosi. Dupa ce ati hranit iepurii bolnavi. Aceste maladii pot fi cauzate de insuficienta vitaminei D. Rahitul se caracterizeaza prin oase malformate si membre strimbe. Casuta pentru asemenea iepuri trebuie sa fie la o distanta de cel putin zece metri de celelalte incaperi. de exemplu. Hypoavitaminoze . ne adresam medicului veterinar.Osteoperoza. se spala bine mainile. 17 . sau ambele. Caracteristica: forma iepurelui se schimba si miscarea devine greoaie. lumina solara. Pentru a preveni aceasta maladie. Ingrijirea iepurilor bolnavi Daca unul dintre iepuri este bolnav sau credem ca este bolnav. aruncam toata mincarea care a ramas. ii punemin casuta de izolare pentru o perioada de 30 de zile.Hypercalcimia este cauzata de un exces de calciu in hrana iepurilor. de exemplu.sfecla rosie si morcov.Maladia apare cind iepurii duc lipsa de vitamina A si se caracterizeaza printr-o cadere a parului. nu este exclus ca boala sa se raspindeasca si sa-i molipseasca si pe cei sanatosi. Iepurii trebuie hraniti cu plante ce au un continut bogat de calciu. Osteoperoza se caracterizeaza printr-o descompunere a oaselor. Iepurii bolnavi trebuie sa fie hraniti ultimii. Cand cumparam iepuri noi. Hypercalcimie . trebuie sa reducem nivelul de calciu in dieta iepurilor.Osteoperoza si Rahitul sunt maladii ale oaselor. dar nu suntem siguri. Locul trebuie sa fie curatat de doua ori cu solutie de inalbitor de 3%. Daca credem ca unul dintre iepuri este bolnav. trebuie sa-l izolam pentru a-i proteja pe ceilalti. cu lucerna sau orz. Cand iepurii bolnavi sunt luati din casuta. Rahitul . Dam mai multa mancare bogata in vitamina A. mai ales cele fragile pot fi fracturate foarte usor. de exemplu . pusi in aceeasi incapere. se pot imbolnavi. ca sa fim siguri ca sint sanatosi si nu bolnavi si apoi administram vaccinurile corespunzatoare. ceea ce inseamna ca iepurii nu primesc suficienta hrana ce contine calciu. altfel boala poate fi transmisa la cei sanatosi chiar de cei care ii hranesc.

mobile si tinute in forma de V. intinzandu-se pe membrele anterioare. de culoare bruna la iepurii de culoare inchisa si roza la cei de culoare deschisa . care in a 3-a luna poate atinge greutati ce trec de 3 kg.membrele sunt musculoase. in districtul Gand din provincia belgiana Flandra (modul de formarea a rasei este neclar). cu varfurile rotunjite. incrucisari si nu in ultimul rand din dornita crescatorilor din diferite tari de a creea noi. piept ingust. precum Uriasul German. Caractere de exterior: .e) Rase de iepuri Uriasul Belgian Rasa a fost formata in jurul anului 1825. salba aproape enexistenta la masculi.urechile lungi (20-24 cm). alba. fapt ce permite crearea liniilor de masculi pentru incrucisarile industriale. puternice. . Femele sunt apte de reproductie la 8 luni(dupa aceasta varsta se pot ingrasa si deveni sterile). ochii mici. unghiile brune-negricioase sau albe (de culoarea parului de pe trunchi). cap berbecat. cu pietul si crupa larga. Greutatea medie adultilor este de 7-8 kg. albastru-cenusiu si baltata. urechi ascutite sau lasate in jos.capul este relativ mare. pete la ochi. Uriasul Maghiar. . Prolificitatea medie este de 5-7 pui la fatare. Actualele calitati se datoresc in mare masura crescatorilor belgieni. Rasa a fost preluata si iar prin selectie. dar sunt exemplare ce ajung si la 12 kg. crupa tesita. O caracteristica convenabila este dezvoltarea rapida a tineretului. linia spinarii dreapta sau putin lasata si bine dezvoltata. Uriasul Alb 18 . parul lung sau lanos.corpul este cilindric.gatul este relativ gros. Ca defecte sunt: marime si greutate necorespunzatoare. blana de nuanta galbuie. s-au fixat caracterele dorite si asa au aparut o serie de denumiri. iar masculii la 9 luni. aguti roscat. la femele salba este usor dezvoltata.-culoarea blanii poate fi : neagra. factorii de mediu. care printr-o munca asidua de ingrijire si selectie au creat o rasa care s-a impus in intreaga lume. .

Nu se cunoaste cum a aparut aceasta rasa. .Rasa s-a format in Belgia si Germania prin selectia iepurilor din rasa Urias Belgian si este de talie mai mica decat rasa din care provine. iar in cresterea prima orientare era catre lungimea trunchiului. la femele insa se poate intalni o usoara salba. insa nu se pomeneste nimic despre originea rasei. greutatea medie fiind de 6-7 kg. Unii sustin ca s-a format din iepurele belgian in urma unor selectii. dar erau frecvent intilnite anomale cu pete albe pe frunte. piept si picioare. unde sa organizat prima asociatie din lume a crescatorilor de iepuri HET HEERHNOF. cu varfurile rotunjite. in “Scrisori din calatorii in Belgia”-1896. altii subscriu la ideea unei mutatii genetice.corpul cilindric. iar pielea nu prezinta pigment. . Uriasul gri german Este cea mai raspindita rasa de iepuri de la noi din tara datorita marimii sale spectaculoase. ochii de culoare roz(pupila rubinie inchissi irisul mai deschis). exemplarele cele mai grele cintareau 4-5 kg. De altfel. voluminos si bine legat. Din Belgia aceasta rasa s-a raspindit apoi in alte tari. s-au scurtat si transformat in urechi drepte. scurt si matasos.capul la masculi este rotunjit si la femele mai alungit. standardul belgian din aceasta perioada considera petele albe o caracteristica. Caractere de exterior . fara pete. cu temperaturi mai scazute). Urechile atirninde ale acestiu iepure (in conditiile pedoclimatice ale Belgiei. rar 6 kg. Prolificitatea medie este de 5-7 pui la fatare si ating maturitatea sexuala la cca 10 luni. J. Crescatorii germani si cei englezi puneau mare accent pe exemplarele monocolore.urechile au o lungime de cca 118-20 cm. Schultz. K. In Germania apare intre 1880-1890. mentioneaza ca nenumarati crescatori se intrec in innobilarea uriasilor din Flandra. . Waser (1893) considera ca la originea Uriasului s-ar afla iepurele gri-francez. O alta ipoteza germana considera ca uriasul a rezultat di iepurele de cimp cu urechi drepte si late tipuri de iepuri gri.culoarea blanii este alba cu par des.gatul la masculi este fara salba . verticale. Blana avea o culoare gri. Unele date culese din ezpozitiile organizate 19 . Isi are originea in provincia Flandra din regiunea Gent-Belgia. . un insemn de rasa.

Crescatorii Uriasului Gri de rasa pura de la noi din tara au demonstrat pricepere si talent. Neozeelandez rosu S-a format in America de Nord. a fost satisfacuta si o cerinta a blanarilor. prin obtinerea de blanuri mari si dese. Dupa anul 1975 sint introduse si primele exemplare de Urias Gri German urmate apoi de alte importuri efectuate cu ocazia expoziilor de Wels. raspindit mult in tinutul Rinului pina in 1905 si rebotezat in 1916 in iepure de casa Urias German. in paralel imbunatatinde-se si calitatea banii. dar cresterea in greutate era mica. Dupa cel de-al doilea razboi mondial . primele nuclee de Urias german s-au format in perioada anilor 1935 -1939 in orasele Timisoara si Brasov. evidentiate prin marimea si conformatia corpului. obtinindu-se desenul specific al capului de la Uriasul pestrit iar in 1908 Uriasul pestrit a fost recunoscut ca o noua rasa. desenul fluturelui si punctele maxilarelor. Fluture urias german Paternitatea sa este atribuita iepurelui de casa Urias Belgian. Amsterdam. S-a trevut la cresterea iepurilor care prezentau o conversie buna a furajelor. in favoarea latimii. provenind din iepurele de casa “Roscat de Bourbogne”. La noi in tara. prezentand petele de culoare specifice rasei. Exemplarele pestrite au fost prelucrate ulterior. in anul 1910. datorita capului alb. In felul acesta. grosimii si in general. mai delicata. Brno etc. Uriasul German i-a transmis o serie de particularitati specifice. un accent deosebit punindu-se pe masivitatea corporala. Culoarea blanitei este ros-galbena de nunanta inchisa.Este 20 . colectiile lor fiind laureate cu inalte distinctii la diferite expozitii internationele. fiind insa cea mai fina. Leipzig. Uriasul pestrit avea initial o structura corporala asemanatoare cu cea a belgianului. renuntindu-se la lungime. crescatorii de uriasi s-au orientat catre criterii economice.in perioada anilor 1900-1910 in Germania releva faptul ca uriasii erau lungi. Iepurele belgian era cunoscut si sub denumirea de “Nas alb”. fara a avea desenul specific al capului. dar avind inele din jurul ochilor. Conditiile pedoclimatice ale tarii noastre ofera posibiliati ideale pentru cresterea si extinderea rasei.

prin intervievarea fiecaruia ce cuprinde trei etape: selectia preliminara in scopul obtinerii unor informatii generale despre candidati. se face din randul populatiei din satele din jur. gitul scurt si gros. Elementele asigurarii de sanatate pentru angajati sunt: plata concediului medical asistenta medicala gratuita Se asigura transportul salariatilor la locul de munca. destul de late. cu capete late si musculoase. Studiile si experienta pe care o avem ne-au dat posibilitatea sa aplicam cunostintele teoretice in practica si sa selectam si un personal potrivit activitatii de productie. bondoc. Recrutarea sezoniera. asa ca am cautat si am gasit inca un posibil asociat Avram Mihai dispus sa investeasca in aceasta idee de afaceri. Are greutatea medie de 4 kg. Corpul de marime mijlocie. Selectia. urechile de maxim 13 cm lungime. capul mare. spinare. pentru muncile agricole in special. iar Armanu Dorica este medic veterinar. Ambii suntem absolventi ai unor institute superioare de invatamant. ochii rosii. lat. Politica de personal Initiatorii ideii de afacere si cei care am si pus-o in practica si am cautat solutii am fost Radu Vlad si Armanu Dorica. recrutarea si cunoasterea functiilor e urmata in mod obligatoriu si firesc de instruirea personalului la locul de munca.5. mai rotund la mascul si mai alungit la femela. interviul al doilea ce verifica competenta si calificarea necesara a candidatului. Recrutarea noului personal se face apeland la ziare si reviste.o rasa foarte apreciata pentru carne si soloritul remarcabil al blanitei. si interviul al treilea ce gaseste raspunsuri la comunicatiile interpersonale ale candidatului. cu virfurile rotunjite. la oficiul fortelor de munca si cautatorii ocazionali de lucru. Resursele umana. Radu Vlad este absolvent al Facultatii Agronomie. Aveam nevoie si de un specialist in marketing. Selectia finala a candidatilor se face in mod obisnuit. Trunchiul este cilindric. 2. purtate drept. 21 .

propriul cabinet veterinar particular in orasul Piatra Neamt Post ce il va ocupa la S.CURRICULUM VITAE Numele si prenumele: ARMANU DORICA Adresa: Piatra Neamt.03.administrator si medic veterinar Educatie si formare: . Windows . tenacitate.permis de conducere categoria B mai 2007 22 . responsabilitate.C. 1986.absolvent liceului Petru Rares. receptivitate.R. spirit de echipa. strictete. nr.Abilitatea de a relationa si intelege animalele. . . Limbi straine: . ordine.: .Aptitudini foarte bune de comunicare. Vlatis S. .prezent. flexibilitate. pragmatism.Integritate.1990. medic veterinar la cooperativa agricola din satul Borlesti.2000 – sustine cu succes teza de doctorat Aptitudini si competente sociale: . Traian. . dinamism. specializarea medicina veterina. .L.absolvent al Universitatii de Medicina si Farmacie. Iasi.1981 .nivel incepator: franceza Aptitudini si competente tehnice: . .1990 . 1990.cunostinte MS Office.1967 Experienta profesionala: .Modestie . Piatra Neamt. perseverenta.nivel avansat: engleza. 108 Telefon: 0741403582 Nationalitate: Romana Data nasterii: 02. Bd.

L.Integritate.cursuri de “Marketing” (prof. Aptitudini si competente sociale: .CURRICULUM VITAE Numele si prenumele: RADU VLAD Adresa: Piatra Neamt. inspector de calitate in magazinele agroalimentare. dinamism. I.Abilitatea de a rezolva problemele profesionale . manager al fermei Sanavit cu profil de crestere bovine. Universitea "Al. pragmatism.2 Telefon: 0741790908 Nationalitate: Romana Data nasterii: 02. Aptitudini si competente tehnice: .03.Aptitudini foarte bune de comunicare. I. . Cuza".cunostinte MS Office. strictete. str. A. .: . .permis de conducere categoria B mai 2007 23 . . Cuza". responsabilitate.1990 . flexibilitate. Vlatis S.C.1967 Experienta profesionala: . Piatra Neamt. Iasi.nivel avansat: engleza.Cunostinte tehnice si legislative deosebite despre modul de organizare al unei ferme de animale .absolvent liceului Calistrat Hogas. jud Neamt Post ce il va ocupa la S. Iasi). 1990. .absolvent Facultatea de Agronomie. Emil Costinescu. spirit de echipa. Nistor. Windows. perseverenta. utilizarea echipamentelor de birou. nr. Limbi straine: . ordine.2000 . receptivitate.prezent. Bacau. .1998. Universitatea "Al. Dr.1998 . 1986.administrator si director de management Educatie si formare: . tenacitate.R.

director general al firmei Reneau Romania Post ce il va ocupa la S. . utilizarea echipamentelor de birou.CURRICULUM VITAE Numele si prenumele: AVRAM MIHAI Adresa: Piatra Neamt. Nistor. Castanilor. Aptitudini si competente sociale: .1994 . filiala Piatra Neamt. 1990. I. Agricola S. . Bacau. strictete. Simba Invest S. Iasi.2004 – prezent.nivel avansat: italiana Aptitudini si competente tehnice: . Savinesti. Cuza". agent comercial la S. perseverenta.2004. receptivitate. . director zonal al firmei S. . .03. pragmatism.Abilitatea de a rezolva problemele profesionale . specializarea Management si marketing.nivel avansat: engleza. 1988. Cuza".2000.L. nr. tenacitate.absolvent liceului Calistrat Hogas.cursuri de “Marketing” (prof.Leader innascut .absolvent Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor "Al.1990.C. grafica.Aptitudini foarte bune de comunicare. I.L.1969 Experienta profesionala: .administrator si director de marketing Educatie si formare: .Puternice negociator . Limbi straine: . Universitea "Al. director zonal al firmei Carlsrom Bucuresti pe zona Moldovei .: .2000 . Vlatis S.C.1988 .Integritate.1992 -1994. . dinamism.1992. responsabil aprovizionare la Lactama 4. spirit de echipa. .R.cunostinte MS Office. responsabilitate. 2004 . . Piatra Neamt. ordine. A. Iasi). 45 Telefon: 0741220922 Nationalitate: Romana Data nasterii: 02.L.R. Windows.permis de conducere categoria B mai 2007 24 . pe zona Moldovei . supervisor la aceeasi firma.1990 . flexibilitate. str.C.R.

carnea de iepure este o carne usoara. porcul). Produsele realizate Carnea Carnea de iepure este ferita momentan de bolile care afecteaza celelalte animale a caror carne este consumata in mod curent (vaca. Din pacate datorita raritatii si pretului destul de ridicat. In primul rand. Gustoasa. intindere si uscare la umbra in mediu uscat.. proprietatile carnii de iepure sunt mai putin cunoscute de catre consumatori. ea trebuie sa fie la mare distanta de asezarile umane deoarece oricat s-ar incerca. In felul acesta iepurii vor creste mai sanatos si mai natural. 25 . In plus. Ferma trebuie sa fie la distanta de marile centre de poluare. papuci. Ele trebuie atent si ecologic depozitate pentru a putea fi ulterior folosite pentru ingrasarea solului terenului folosit in scopuri agricole. ele urmand apoi a fi transportate catre marii producatori de imbracaminte cu. Resturile animale sunt incinerate in un cuptor special.. Din blana de iepure se confectioneaza caciuli. Blanita Blana poate fi folosita ca subprodus. haine. mai ales in perioada de vara cand este cald afara. dietetica si cu putine grasimi. Iepurii sunt mici „fabrici” de blanita. iar plantele din alimentatia lor vor fi si ele mai putin poluate. La punctul de tabacire si finisare a peilor se realizeaza prelucrarea primara a pieilor de iepure: jupuire. ornamente etc. in jurul ei miroase a excremente de iepure.7. 2. savuroasa si deosebita de celelalte feluri de carne pe care le consumam in mod curent. Un alt impact ecologic il au excrementele de iepure care sunt extraordinar de bune in a fi folosite ca ingrasamant natural. Impactul ecologic al activitatilor firmei Ferma are un important impact ecologic.2. care sunt incheiate contracte de achizitie a blanitelor.6. deosebit de apreciate datoria culorilor si finetii lor. se preteaza la prepararea a numeroase retete culinare delicioase.

Principala piata de desfacere a produselor noastre va fi totusi piata franceza si cea italiana.9. Ne rezervam dreptul de a nu divulga inca numele firmelor contractoare de comenzi decat in stadiul avansat de discutare al detaliilor proiectului. Desfacerea si comercializarea productiei. pentru a se putea verifica reputatia firmelor externe de catre acest organism. Banca stie deja ca SAPARD a acceptat proiectul si exista sanse mari sa accepte. acest aspect.august. in conditiilor unei posibile acceptari de catre SAPARD a acordarii finantarii. avand contractul cu SAPARD. incheierea unui contract cu banca este simpla. Relatii de import – export. de data aceasta cu banca. pentru a incheia un al doilea contract. iar cea de taiere este specifica mai mult anotimpurilor reci. Multiplele contacte stabilite acolo datorita relatiilor din mediul afacerilor al celui de al treilea asociat Avram Mihai ne asigura deja o cerere mai mare de produse decat cantitatea preconizata a fi realizata. Beneficiari Beneficiarii sunt interni si externi. 2. fermierul se intoarce la banca sau la agentia de microfinantare. atat pentru productia de carne cat si pentru blanite. Elemente specifice de marketing Cel mai important procent din productie va merge catre export.Perioada de inmultire a iepurilor cunoaste un ritm accelerat in perioada de vara aprilie . de echipamente diverse. de rase superioare de iepure. 2. Banca Cu contractul de finantare incheiat la SAPARD. 26 . am detaliat la capitolul 2.8. de utilitati. Practic. Pe plan intern este in negociere un contract cu firma Metro pentru vanzarea carnii de iepure. Relatiile cu colaboratii Furnizori Avem furnizori de furaje si concentrate alimentare.7.

iar pe masura ce inainteaza in activitate SAPARD venind din urma. fermierul va incepe sa plateasca jumatatea ramasa din credit. Un avantaj pentru banci ar fi faptul ca statul se angajeaza. Dupa aceasta perioada. din diferite motive.exista o diferenta.primul cu SAPARD si al doilea cu banca . iar al doilea este pentru toata suma. fermierul va lua de la banca intregul credit. in cazul in care beneficiarul creditului nu mai poate plati ratele catre banca. urmand a fi recuperate direct de la beneficiar de catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF).pana la 10 ani. in functie de domeniul investitiei. cu jumatate din bani. Astfel. sa plateasca bancilor contravaloarea creditului acordat pentru investitii realizate cu sprijin financiar SAPARD cu bani care provin din Fondul de Garantare a Creditului Rural si din Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii. cu o perioada de gratie cuprinsa intre 1 si 5 ani. Creditul se acorda pe termen lung . Primul contract este pentru jumatate din suma.Intre cele doua contracte . pe baza de chitante si facturi. cand ferma sau afacerea incepe sa produca. 27 . Datoriile catre banca ale beneficiarului se vor constitui in creante bugetare.

fao.2. In anii urmatori. efectivele de iepuri de casa au crescut in gospodariile populatiei. reducerii efectivelor de iepuri de casa in Franta Efectivul (mii capete) 1000 1330 1000 640 771 800 1000 1000 Anul 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 Efectivul (mii capete) 1000 1200 1300 1300 1300 1300 1300 28 . in principal.000 tone de carne de iepuri de casa. satisfacand siguranta alimentara a unei populatii confruntata cu dificultatile financiare.000 iepuri. 2) au scazut intre anii 1998 si 2003 de la aproximativ 94. care a ramas constant pana in anul 2003. Acest fapt se datoreaza. Drept urmare in anul 1992 este atins cel mai mic efectiv de iepuri de casa din tara noastra si s-a pierdut fondul genetic care a asigurat multiplicarea hibridului romanesc de carne SUPERCUNI.000 to in crescatorii de tip rural.000. efectivele de iepuri de casa (tab. cand efectivul de iepuri de casa a atins valoarea de 1. din care 8000 to in crescatorii specializate si 10.330. Pretul de vanzare al produselor Conform informatiilor furnizate de LEBAS si COLIN (1992) tara noastra producea in jurul anului 1990 circa 18.000. Tabelul 1 Evolutia efectivului de iepuri de casa din Romania intre anii 1989-2003 (dupa FAO 2003) Anul 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 * Sursa: www. Dupa anul 1990. 1).000 capete (tab.000 iepuri de casa.org In tarile din Uniunea Europeana. efectivele cunicule au fost lichidate. ajungand in anul 1999 la un efectiv de 1.10. odata cu incetarea activitatii in Intreprinderile Avicole de Stat.000 la 92. Concurenta si relatiile de piata.300.

5 milioane). efectivele de iepuri de casa (tab. Cele mai mari efective de iepuri de casa au fost crescute in Cehia (5 milioane). (dupa FAO 2003) Tara Europa de Est Bulgaria Cehia Ungaria 1998 9693 460 5000 931 1999 9771 466 5000 1005 2000 9643 431 5000 912 Anul 2001 9497 418 5000 779 2002 9370 400 5000 670 2003 9500 500 5000 700 29 .I.6 milioane capete. care a inregistrat un spor de efectiv de 1 milion de capete.cu aproape 2. Spania (2 milioane) si Grecia (1.S. Polonia si Slovacia (1 milion).8 milioane). dar neinsemnata cantitativ. O tendinta crescatoare a efectivelor de iepuri de casa a fost consemnata in Italia. Efective mari de iepuri de casa se cresc in Italia (67 milioane). Tabelul 2 Evolutia efectivelor de iepuri de casa (in mii capete) in tarile din Uniunea Europeana (dupa FAO 2003) Tara Austria Belgia-Luxemburg Franta Germania Grecia Italia Olanda Spania Uniunea Europeana 1998 300 1480 13603 9800 1545 66000 443 2080 93951 1999 300 180 13464 9800 1585 67000 410 2000 94739 Anul 2000 300 13366 9800 1538 67000 392 2200 94596 2001 300 11110 9800 1500 67000 383 2100 92193 2002 300 11042 9800 1500 67000 380 2000 92022 2003 300 11000 9800 1500 67000 380 2000 91980 In tarile din Europa de Est.3 milioane). Franta (11 milioane). Germania (9. in perioada 1998-2003. 3) au inregistrat o evolutie ce poate fi apreciata in linii generale ca descrescatoare. Romania (1. Tabelul 3 Evolutia efectivului de iepuri de casa (in mii capete) in tarile din Europa de Est si C.

org In Comunitatea Statelor Independente (C. In anul 1995 exporturile au reprezentat doar 45% din importurile de carne de iepure de casa in Uniunea Europeana. In anul 2002 importurile de carne de iepure de casa in Uniunea Europeana au fost in valoare de aproape 16 milioane euro. Franta. 5) Belgia.S. Belgia. in timp ce exporturile s-au ridicat la suma de aproximativ 13 milioane euro. exporturile au inregistrat fluctuatii foarte mari. de aproape 19 ori mai numeroase decat in Europa de Est si de 2 ori decat Uniunea Europeana. Intre anii 1992 si 2002 importurile de carne de iepure de casa (tab.). Franta..000 iepuri de casa crescuti in tarile C. In majoritatea anilor luati in studiu importurile au fost superioare exporturilor in Uniunea Europeana. Portugalia. efectivele de iepuri de casa. Exporta cantitati mari de carne de iepure de casa: Spania.Polonia Romania Slovacia Comunitatea Statelor 1100 1200 1000 16711 6 4800 12 56000 40 340 1201 11300 5423 88000 1000 1300 1000 17699 1 4900 13 58000 35 320 1150 16900 5673 90000 1000 13000 1000 17667 5 5000 17 60000 25 320 1213 24500 5600 80000 1000 1300 1000 18888 0 5000 17 61500 70 340 1296 25100 5557 90000 1000 1300 1000 17983 6 5100 17 62000 70 350 1699 25000 5600 80000 1000 1300 1000 179840 5000 20 62000 70 350 1800 25000 5600 80000 Independente Armenia Georgia Kazakhstan Kyragyzstan Rep.6 milioane. 4) in Uniunea Europeana au crescut cu aproximativ 1000 tone. Italia si in ultimii ani Danemarca.I. Daca importurile se situeaza in mod constant la peste 3000 tone. Olanda. Armenia 5 milioane si Federatia Rusa 1.S. Moldova Federatia Rusa Tajikistan Ucraina Uzbekistan * Sursa: www.840.8 milioane. variind intre 1400 si 3800 tone. uneori cu valori apropiate de 3900 tone. Ucraina 5. exporturile (3164 tone) reprezinta 81% din importurile (3893 tone) de carne de iepure de casa. Uzbekistanul detine 80 milioane. au crescut in perioada 1998-2003 cu aproape 13 milioane capete.I.fao. Kazakhstanul 62 milioane. 30 . Din cei 179. pe cand exporturile au crescut cu doar 400 tone. Danemarca si Germania. Tajikistanul 25 milioane. Cantitati importante de carne de iepure de casa importa (tab. Exprimate procentual.

In Europa de Est au importat carne de iepure de casa (tab. In statisticile FAO tara noastra apare ca a realizat in anul 2000 un export in valoare de 103. Macedonia si in anul 2002 Serbia si Muntenegru. iar export a facut Cehia. Tabelul 4 Importul si exportul de carne de iepure de casa realizate de Uniunea Europeana (15 tari) (dupa FAO 2003) Specificare 1992 292 1 276 6 174 97 190 18 1993 3329 1688 1704 6 1121 1 1994 3891 1805 1786 9 1286 8 Anul 1995 1996 1997 1998 CANTITATIV (in tone) 3247 1464 3415 1842 3034 1925 3449 2023 1999 3441 1921 1688 1 1143 0 2000 2621 2440 1397 3 8258 2001 3751 3881 1676 9 1128 5 2002 3893 3164 1595 6 1323 1 Import Export Import Export VALORIC (in 1000 USD) 1943 1837 1515 1804 7 1178 0 6 1377 1 3 1171 8 9 1213 0 * Sursa: www.000 euro. 6) doar Cehia si Macedonia.fao.org 31 .

anul 2000 2001 2002 1999 8 7 19 0 933 1389 1611 0 0 0 0 285 0 241 20 109 0 0 0 0 708 707 671 261 2 2 9 82 0 1 2 0 0 0 0 1 125 115 72 10 0 1 7 0 0 0 0 344 843 1283 1461 0 2 5 15 829 0 0 0 0 0 0 6 0 2621 3751 3893 1921 VALORIC (in 1000 USD) Import.org 32 . anul 2000 2001 2002 1999 2000 2001 331 276 376 0 0 0 6237 6677 6606 0 837 1141 0 0 0 1752 0 0 17 19 92 186 156 201 14 36 0 6 0 0 2954 3124 3221 2329 2024 2316 116 126 210 868 797 646 7 10 14 2 0 0 6 0 0 58 24 0 908 1178 449 159 145 106 9 14 32 0 0 0 2 2 0 1840 864 1191 3269 5093 4850 0 0 0 100 214 86 4183 3248 5659 1 0 0 18 27 6 2 0 20 29 136 19 13973 16769 15956 11430 8258 11285 Tara Austria Belgia Belgia-Luxemburg Danemarca Finlanda Franta Germania Grecia Irlanda Italia Luxemburg Olanda Portugalia Spania Suedia Marea Britanie Uniunea Europeana 1999 10 0 1808 0 0 846 8 1 11 86 0 0 666 5 0 0 3441 Export.fao. anul Export.Tabelul 5 Importurile si exporturile de carne de iepure de casa in tarile din Uniunea Europeana (dupa FAO 2003) CANTITATIV (in tone) Import. anul 2000 2001 0 0 1135 1661 0 0 103 123 0 0 212 213 104 100 0 0 0 0 8 4 0 0 170 288 0 0 709 1450 0 0 0 42 2440 3881 2002 0 292 0 3 0 69 115 0 0 39 0 1087 0 1539 0 20 3164 1999 387 0 7995 5 22 3799 276 11 105 1036 0 28 2967 239 9 2 16881 2002 0 1429 0 4 0 1545 1148 0 0 329 0 3928 0 4840 0 8 13231 * Sursa: www.

(dupa FAO 2003) Tara Europa de Est Cehia Macedonia (fost Rp.Jug.Tabelul 6 Importurile si exporturile de carne de iepuri de casa in tarile din Europa de Est si C.) Serbia si Muntenegru Romania Comunitatea Statelor Independente Georgia Kazakhustan Ucraina Europa de Est Cehia Macedonia (fost Rp.S. anul 2000 2001 CANTITATIV (in tone) 86 97 84 95 2 2 0 0 0 0 1063 0 50 0 1013 0 0 0 VALORIC (in 1000 USD) 375 392 346 376 29 16 0 0 0 0 34 0 0 0 34 0 0 0 2002 2 0 2 0 0 378 0 0 378 16 0 16 0 0 396 0 0 396 1998 46 22 24 0 0 41 0 41 0 185 75 110 0 0 6 0 6 0 1999 4 3 1 0 0 0 0 0 0 19 16 3 0 0 0 0 0 0 Export.fao.I.) Serbia si Muntenegru Romania Comunitatea Statelor Independente Georgia Kazakhustan Ucraina 1998 60 60 0 0 0 66 50 16 0 272 272 0 0 0 8 0 8 0 1999 104 69 35 0 0 48 48 0 0 355 303 52 0 0 0 0 0 0 Import.Jug.org 33 . anul 2000 9 9 0 0 0 2760 0 2760 0 150 45 2 0 103 74 0 74 0 2001 18 15 3 0 0 0 0 0 0 85 77 8 0 0 0 0 0 0 2002 25 0 3 22 0 31 0 1 30 15 0 8 7 0 140 0 0 140 * Sursa: www.

7 kg/an/locuitor. dar in care consumul este de doar 0. Trebuie subliniat faptul ca in aceste zone (Europa de Est si C. ceea ce denota o piata neconsolidata.80 3. dar care dispune de un potential productiv mare.000 tone de carne de iepure de casa si are cel mai mare consum pe locuitor (5. cu 315. Tabelul 7 Productia si consumul de carne de iepure de casa (dupa FAO 2001) Consum mediu anual pe locuitor (kg) 0. In principalele tari producatoare si consumatoare de carne de iepure de casa din Uniunea Europeana se consuma in medie 3. Italia produce 221.Dintre tarile din Comunitatea Statelor Independente au facut importuri de carne de iepure de casa in perioada 1998-2000 Georgia si Kazakhstanul.07 kg/locuitor/an.I.30 0.000 tone/an.000 tone (tab.00 2.78 Continentul Productia Tara anuala (in to) China Italia Spania Franta Malta Cipru Egiptul Maroc 315000 221000 135000 85000 1350 830 69600 - Productia anuala (to) Europa Africa America de Sud America Centrala America de Nord 570051 85782 16317 4364 35000 . Cel mai mare producator de carne de iepure de casa este China. iar in anul 2002 numai Ucraina.) atat importurile cat si exporturile de carne de iepure de casa se cifreaza la valori scazute si extrem de oscilante de la un an la altul si de la o tara la alta.000. Conform estimarilor FAO din anul 2001 productia mondiala de carne de iepure de casa se ridica la peste 1.90 4. aflata in cautari. 7).8 kg/an/locuitor). Au exportat carne de iepure de casa Kazakhstanul si Ucraina.07 5.S.

Tabelul 8 Pretul (in moneda nationala) pe tona de carne de iepure de casa la producator. 85.978 15. preturile pe tona de carne de iepure de casa (tab. In Romania. de la 441. In perioada 1991-1994 pretul pe tona de carne de iepure de casa s-a situat la valori ce depaseau.150 1.117.110 77. 9) au variat extrem de mult. se constata ca la producator carnea de iepure de casa s-a vandut cu preturi cuprinse intre 3.245 14.990 607.870 76. La Conferinta ONU din 28 septembrie 2001 de la Roma. Cele mai scazute preturi s-au inregistrat intre anii 1995-1998.681 tone in America. in perioada 1998-2001.476 1.882 13. Pretul tonei de carne de iepure de casa din anul 2001. Analizand evolutia acestora in Germania. Expertul FAO in productia animala Emmanuele Gurne Bleich a precizat ca „este o recunoastere tot mai mare a potentialului pe care animalele mici il prezinta.190 432. potential subestimat pana acum”. in tarile din Europa Anul 1999 2000 59.213 3.680 6.091.871 1.127.230 481.103 80.47 marci/kg carne.146 35 2001 70.030 4.140 6. Preturile pe tona de carne de iepure de casa la producator (tab.149.840 1.685 3. In Africa 90% din productia de carne a continentului este produsa in tarile din nord.87-4. este un pret stimulativ pentru crescatorii acestei specii de animale. in general.242 6.189.296.025 4.000 510.062.417.140 3.65-959.921 .072 2.740 3. 1000 dolari.628 12.016 66.71 dolari US in anul 1999.652.850 1.480 3.960 8.65 dolari US in anul 1997 la 4129.138 1. cand tona de carne de iepure de casa a costat intre 441.51 dolari US.313 2. FAO a anuntat ca este pregatita sa promoveze cresterea iepurilor de casa prin diverse proiecte aplicate in toata lumea.782 4. 8) au fost stimulative in tarile din Europa. de 2442.051 tone in Europa.177 76. intre anii 1991-2001.633 Tara Austria Bulgaria Cehia Franta Germania Grecia Ungaria Italia Polonia Moneda Silingi Leva Coroane cehe Franci Marci Drahme Forinti Lire Zloti 1998 65.782 tone in Africa si 55.68 dolari US.Productia de carne de iepure de casa pe continente este urmatoarea: 570.

900 70. 36 .Portugalia Romania Federatia Rusa Slovacia Slovenia Spania Elvetia Escudo Lei Ruble Coroane slovace Dinari sloveni Peseta Franci elvetieni 412.186 697.451 447. Cresterea iepurilor de casa in ferme are un important potential de a imbunatati securitatea alimentara a populatiei Terei.092 686.500 336.210 14. sanatos.206 5.630 76.789 76.747 666.922 365.981. a avut loc a doua adunare generala a Observatorilor Internationali ai Cresterii Iepurilor din tarile mediteraniene care promoveaza cresterea iepurilor din punct de vedere al unei surse sigure de hrana.740.427 339. extrem de util tarii noastre.296 23.256.320.456 63. Prin masuri adecvate cuniculicultura poate fi redresata in Romania.472 391.500 42.260 15.734 15.496 443. iar prin orientarea pentru export aceasta poate contribui la un aport valutar consistent.797 26.783 323.894 37.879 In 29 septembrie 2001 la Ragusa. cu un produs cu valoare nutritiva adecvata unui regim alimentar echilibrat. inclusiv a tarii noastre.972 15. Sicilia.605 622.757 75.968 78.288 15.

09 1034.90 1997 3. Lei/tona Lei/dolari Dolari/tona .08 1995 1.69 1993 745.71 2000 42.210 8875.951.01 980.68 1996 2.88 1992 329.900 21692.410 307.300 2033.400 760.M.86 2442.478.490 1655.296 29060.500 15332.78 1994 1.95 1069.28 959.47 1274.21 1999 63.711.256.730 7167.981.60 803.165.490 76.Tabelul 9 Pretul (in lei si dolari) pe tona carne de iepure la producator in Romania Specificar e Pret carne iepure Paritatea Pret carne iepure Anul 1991 97.100 3082.65 1998 5.29 2001 70.94 441.320.93 4129.55 592.51 U.740.74 1970.

Analiza rentabilitatii Efectivul lunar de reproducere al fermei este in medie de 400 femele si 100 masculi.000 iepuri x 3kg carne = 86. incasarile lunare estimate doar din vanzarea carnii sunt 72.800 iepuri anual 28. Incasari rezulta si din vanzarea pielor.000 RON (acesta este pragul minim de incasari).11. Vom realiza calculele pentru aceasta greutate minima. Avem cheltuieli cu: utilitatile personalul transportul furajarea realizarea lucrarilor agricole achizitii periodice in scopul imbunatatirii materialului genetic de reproductie al fermei vaccinurile.4 kg. tratamentele prelucrarea si tabacirea pielor cheltuieli de protocol piese schimb de intretinere si modernizare permanenta asigurare taxe si impozite rata la banca etc .400 kg de carne de iepure anual. cat si o rata a imbolnavirilor.2. dar tinand cont ca sunt perioade mai productive si mai putin productive in privinta gestatiei. Cazul fericit este ca aceasta medie sa fie mai mare caz in care profiturile obtinute vor fi si ele mai mari. La o medie de 6 pui nascuti de o femela si tinand cont ca o femela este bine sa nasca de 3 ori pe an. vom avea 18 iepurasi rezultati pe an. 400 femele x 6 pui x 12 luni = 28.400 kg / 12 luni = 7200 kg de carne lunar Pentru un pret mediu al carnii de 10 RON. Media de pui nascuti este relativ mica tinand cont ca o femela poate da nastere la 4 – 14 pui. Un iepure poate fi taiat cand atinge o greutate de minim 3 . apreciem o medie minima de 6 pui. adica 86.

cu o rata lunara de 3. In final trebuie rambursata suma de 420.5 RON/Euro = 12. 39 .000 Euro.250 RON lunar Analizand toate aceste incasari si cheltuieli. adica cam: 3500 euro x 3.000 Euro. cu o perioada de rambursare de 10 ani.500 euro.De la banca am imprumutat 150. estimam un profit lunar intre 20 si 30 mii RON si o rentabilitate mare a afacerii chiar pentru un minim de incasari posibile.

facilitatea cresterii 4. neintelegeri intre asociati 7. acceptarea unei oferte tentante de vanzare 3. transformarea in societate pe actiuni 5. vanzarea 2.stabilirea motivului si a analiza metodelor potrivite de a iesi din afacere .determinarea valorii afacerii . membri fondatori etc) . absorbtia 4. Modalitati de incheiere 1.se stabilesc participantii la actiunea de iesire din afacere . Vom parcurge in acest sens urmatorii pasi: . calamitati naturale (ex: foc) 6.stabilirea de relatii cu cei ce ajuta la procesul de iesire din afacere (banci. supraestimarea resurselor productive ale fermei 3. Cauze Dintre posibilele cauze amintim: 1. falimentul Pentru a usura procesul de iesire dintr-o afacere. trebuie elaborat un plan specific cat mai potrivit situatiei respective.2.anagajarea expertilor necesari . fluctuatia pietei internationale de desfacere a carnii de iepure 5.stabilirea unei date aproximative de iesire din afacere .1. incorecta folosire a banilor obtinuti prin contractul SAPARD 2.CAPITOLUL III: SFARSITUL AFACERII 3. fuziunea 3. lichidarea 6.programarea actiunilor de iesire din afacere .

activitatea firmei trebuie sa continue in mod normal 3.3. concurentii nostri. care ne confruntam este imposibilitatea de a schimba mentalitatea oamenilor in ceea ce priveste o alimentatie sanatoasa. cererea de carne de iepure inregistreaza in final o crestere reala. Singura problema cu.modificarea strategiilor operationale pentru a iesi cu succes din afacere . dar acest lucru nu ne impiedica sa mergem inainte.inceperea demersului final In tot acest timp. si acest fapt se datoreaza experientei noastre. Concluzii finale Avand in vedere forma de activitate a societatii noastre. Suntem in pas cu.. producerea si comercializarea carnii de iepure in principal. dar si studiului de poata realizat.anunatarea iesirii catre salariatii cheia . Desi este o piata mica. putem afirma ca nu intalnim probleme majore. 41 .

...............................................................................................................................................CUPRINS CAPITOLUL I: INTRODUCERE.. Modul de constituire a societatii................................. Politica de personal.. Pretul de vanzare al produselor..................... Resursele necesare...............................2 1...........................................................................................5 2.......................................5 2....................1........6 2.............................................................................................2 1.........................................................................1.25 2........................ Analiza rentabilitatii.............. Motivatia alegerii domeniului.......28 2...........................2...6 2.............................3....9..........................................................3 CAPITOLUL II: CONTINUTUL DERULARII............................................................................................................3........6.... Precizari tehnice si tehnologice...................2 1............. Alegerea amplasamantului..... Produsele realizate........2..............................................8.....................................40 3...................11.......... Elemente specifice procesului de productie................................ Desfacerea si comercializarea productiei........................................................................................26 2..........40 3....7.21 Experienta profesionala:.................................................................................... Oportunitati oferite pentru dezvoltarea ideii de afaceri................................................................................. Concurenta si relatiile de piata.........4........... Concluzii finale..24 2.................................5 SI ADMINISTRARII AFACERII...........................................................25 2...................................... Modalitati de incheiere..................................................... Utilizarea capacitatii de productie.......................................................38 CAPITOLUL III: SFARSITUL AFACERII.........................5.. Cauze................................................................1............................41 ... Relatii de import – export...3.... Elemente specifice de marketing.............................26 2.............................10.................. Impactul ecologic al activitatilor firmei..........23 Experienta profesionala:.......6 2....... Prezentarea ideii de afaceri si a domeniului aferent.2...................40 3.............22 Experienta profesionala:............................................... Resursele umana........................................................................................................................................................................................................................... Relatiile cu colaboratii.....

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful