UNIVERSITATEA “AL. I.

CUZA” – FILIALA PIATRA NEAMT FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR SPECIALIAZAREA ECTS

Studenti:

- mai 2007 -

CAPITOLUL I: INTRODUCERE
1.1. Prezentarea ideii de afaceri si a domeniului aferent
Ideea de afaceri apartine domeniului alimentar si consta in infiintarea unei ferme de iepuri.

1.2. Motivatia alegerii domeniului
Cresterea iepurilor de casa reprezinta o indeletnicire straveche si pe plaiurile carpatine. Ceea ce i-a determinat pe oameni sa creasca aceasta specie de animale au fost multiplele avantaje pe care le prezinta: - carnea, asemanatoare organoleptic cu cea de pasare, este bogata in proteine si saruri minerale, saraca in grasimi si aproape lipsita de colesterol; - blanitele argasite se pot folosi la confectionarea de caciuli, gulere, jachete, mantouri, manusi etc.; - parul este utilizat in industria de fetru; - animal de laborator excelent;

2

- valorifica foarte bine nutreturile vegetale existente in gospodarie; - pot fi crescuti in spatii reduse si in adaposturi ieftine; - se inmultesc foarte usor si au un ritm de crestere rapid, putand fi valorificati pentru carne la varsta de 2-3 luni. O iepuroaica, prin produsii ei, poate produce 60-70 kg carne/an; - au un randament la sacrificare foarte bun (55-60%). In decursul timpului in tara noastra s-au crescut iepurii in tarcuri exterioare, grajduri pentru taurine, custi dispuse sub cerul liber sau sub soproane, iar mai recent in sisteme intensiv industriale. Daca o lunga perioada de timp in care in exploatatiile cunicule s-au crescut rase pure sau hibrizi rezultati din incrucisari intamplatoare, incepand dupa anii 1980 s-au importat si mentinut in exploatatiile de tip intensiv din tara noastra linii de ascendenti din care s-au obtinut hibrizi performanti.

1.3. Oportunitati oferite pentru dezvoltarea ideii de afaceri
Realizarea investitiei prin accesarea programului SAPARD. Prin SAPARD se pot realiza investitii in cladiri sau echipamente cu destinatie agricola, se pot moderniza sau retehnologiza unitati deja existente. De asemenea, se acorda fonduri si pentru tratarea produsilor reziduali si a deseurilor nocive, pentru valorificarea subproduselor rezultate din procesulde prelucrare, pentru imbunatatirea controlului intern al calitatii materiei prime si pentru imbunatatirea sistemului de monitorizare si control a produselor sub aspect cantitativ si calitativ, dar si pentru alimentarile cu apa, canalizari si drumuri in mediu rural. Se acorda fonduri si pentru achizitionarea utilajelor si echipamentelor agricole noi, a soft-urilor pentru computer, a mijloacelor de transport agricole noi, pentru popularea fermei cu animale, infiintarea si modernizarea plantatiilor, dar si pentru multe alte investitii in domenuil agro industrial. Programul SAPARD sprijina financiar o gama larga de proiecte agricole si pentru dezvoltare rurala prin care se realizeaza investitii in mediul rural (se pot face investitii in mediul urban doar pentru modernizarea unitatilor din industria agroalimentara si pentru modernizarea serelor). Acest sprijin poate acoperi, in general, 50% din

3

costurile implementarii unui proiect. Beneficiarul finantarii trebuie sa gaseasca o sursa de cofinantare, pentru a acoperi cealalta jumatate a costurilor.

4

C. comuna Borlesti. 50% Administratori: Radu Vlad si Armanu Dorica Durata societatii: nelimitata 5 . Forma juridica: Societate cu raspundere limitate. fabricarea articolelor din blana 191 . valoarea unei parti sociale 50%. cu 2 asociati: Radu Vlad si Armanu Dorica.Tabacirea si finisarea pieilor 521 . Vlatis S.activitate principala: 0125 – cresterea altor animale .E. prelucrarea si conservarea carnii 1571 .Productia.Transporturi rutiere de marfuri 0142 .Activitati in ferme mixte (cultura vegetala combinata cu cresterea animalelor) 151 .L.R.1.activitati secundare:          013 .N. Obiectul de activitate conforma C. are sediul in Piatra Neamt.Comert cu amanuntul al carnii si al produselor din carne 6024 .L. Emblema: Prezentarea generala a organizatiei: S. Modul de constituire a societatii Denumirea: S. total de parti sociale: 100%.C. str.: .Comertul cu amanuntul in magazine nespecializate 5222 . Vlatis S.A. Are punct de lucru in satul Mastacan.Fabricarea produselor pentru hrana animalelor de ferma 183 . 16. Nr.R.CAPITOLUL II: CONTINUTUL DERULARII SI ADMINISTRARII AFACERII 2. Izvoras nr. si s-a infiintat in data de 20 mai 2006.Prepararea si vopsirea blanurilor.Servicii de reproductie si selectie in cresterea animalelor Capital social: Tip de participare: Capital social subscris varsat: 1000 RON.

a) Cusca Modalitati de crestere 6 . 2. 33% Armanu Dorica.2. situat in plin camp agricol. modernizarea structurii informatice. achizitionarea unei remorci frigorifice pentru transportul carnii in conditii optime la abator. cat si racordarea la reteaua electrica a localitatii. Modul de obtinere a finantarii: 50% din fonduri (150. si a accesoriilor aferente muncilor agricole. Suprafata alocata constructiilor este situata pe o suprafata neteda cu ape freatice de suprafata.2. la distanta de zona locuita . in o zona usor colinara. ferita de vanturi puternice. Noua structura a partilor sociale va fi: 34% Radu Vlad. Un gard inalt si solid va inconjura terenul alocat constructiilor pentru a nu permite accesul oamenilor si al animalelor. 2. pe un sol care nu e nici argilos nici mocirlos . iar restul terenului urmand a fi folosit pentru productia proprie de furaje.000 Euro) vor veni din partea programului SAPARD. iar 50% din fonduri proprii: 20% (60. Este necesara realizarea unei captari de apa pentru a avea apa curenta necesara intretinerii fermei.000 Euro) contributii egale ale celor doi asociati ai firmei.4. extinderea si modernizarea atelierului de tabacire si finisare a pieilor. Elemente specifice procesului de productie. 33% Avram Mihai. Precizari tehnice si tehnologice.000 Euro necesara pentru extinderea si modernizarea spatiilor de crestere a iepurilor. Resursele necesare Este necesara o finantare de 300.3. 3000 mp vor fi alocati constructiilor.specialist in marketing si negociere. a 2 tractoare – unul de dimenisune mare si unul de dimensiune mica.000) din fonduri vor veni din contactarea unui nou asociat Avram Mihai . Utilizarea capacitatii de productie. iar 30% (90.sat. achizitionarea de noi exemplare de iepuri de rasa pentru blana si carne in vederea imbunatatirii fondului genetic de reproducere. Locul fermei este departe de sursele de poluare industriala care practic sunt inexistente pe o raza de cateva zeci de kilometri. Alegerea amplasamantului Ferma de iepuri va fi construita pe un teren proprietate personala avand o suprafata de 6 ha.

ca sa poata fi facuta ori de cate ori este necesar. Pentru organizarea cresterii iepurilor in modalitatile indicate cheltuielile de productie sunt insignifiante. pentru a-si toci dintii. in spatii inchise si combinat. Custile din sarma sunt mai rezistente decat custile din lemn si sunt mai igienice pentru ca sunt mai usor de curatat. Material Cele mai bune custi pentru iepure sunt cele construite din sarma groasa.plasa de sarma. sudata sau impletita .acest deziderat se poate obtine mai usor in cazul in care ose opteaza pentru o cusca din sarma. De asemenea. In acelasi timp. Atunci cand alegeti o cusca gata facuta sau cand construiti una. cu 3 nivele.In practica cresterii iepurilor sunt cunoscute cateva modalitati de crestere a iepurilor: liber. se asigura posibilitatea organizarii unei alimentatii corecte care sa tina seama de particularitatile fiziologice ale diferitelor categorii de iepuri. In plus. datorita rezistentei in timp. este indicat ca pardoseala sa fie mobila. ca o tavita. In cresterea iepurilor se folosesc cateva modalitati de crestere a animalelor in custi: in custi in spatiu deschis. in general: iepurii au obiceiul de a roade lemnul. sub streasina sau sopron. astfel incat curatarea custii sa nu fie o corvoada si sa ia cat mai putin timp. de desfasurare a procesului de inmultire si imbunatatire. care sa poata fi curatata fara a fi necesar sa scoateti iepurele din cusca . in boxe sau pe asternuturi. in spatii ingradite. daca lemnul este tratat (ceea ce se intampla in general cu materiale achizitionate din comert) poate fi toxic si chiar fatal pentru iepure. sunt practic mai ieftine decat cele din lemn. Custile din lemn mai au un dezavantaj. trebuie avut grija sa se curete foarte usor. datorita cazurilor de imbolnavire in masa a animalelor si a ratei ridicate a mortalitatii. in cresterea moderna a iepurilor s-a trecut la cresterea iepurilor in custi in care sunt create conditii de productivitate ridicata. 7 . De aceea. Modalitatea de crestere a iepurilor aleasa de noi este in custi in spatiu deschis. rezultatele economice sunt nemultumitoare. Indiferent insa de acest lucru. in afara faptului ca absorb urina si umezeala. de evitare a unei imbolnaviri etc.

Usile custii pot fi plasate pe laterale sau deasupra custii. Podeaua trebuie facuta din plasa de sarma sau din scanduri de lemn cu o distanta de 1. Acoperisul casutei (la fiecare etaj) trebuie sa fie inclinat. Intre niveluri. intrucit va fi mai dificil de a face curatenie si ea va trebui sa fie curatata mai des. Peretii laterali ai custii se confectioneaza din diverse materiale (lemn. Prin jgheabul pentru apa curge in permanenta. pentru ca sa nu se ude in interior pe timp de ploaie. care se fixeaza pe unul din peretii laterali. Apa nu poate curge in interiorul custii deoarece iepurele s-ar uda si implicit imbolnavi. incet. apa proaspata. tabla etc). Aici se vor fixa jgheaburi pentru fibroase si adapatoare. se construieste pe picioare care sa-i asigure ridicare de la sol cu cca 1015 cm. distanta ideala pentru o curatenie cit mai eficienta este de 15 cm. Fata custii este formata dintr-o carcasa de lemn sau metal pe care se fixeaza plasa de sirma. In acest caz murdaria va fi curatita mai usor din casuta. ea trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de acoperire si protejare a acesteia pentru perioadele de vreme rea. O cusca cu dimensiunile de mai sus poate gazdui o femela si 5-6 pui sau 3-4 iepuri adulti. O incapere cu podea plata va fi mai murdara. Pentru furajele concentrate se recomanda folosirea unui hranitor semiautomat. In cazul in care cusca va fi tinuta afara.Dimensiuni De obicei toate custile de iepuri sunt construite mai mult sau mai putin pe urmatoarele dimensiuni standard: 80 cm latime. 8 . Din respectivul jgheab pentru fiecare cusca in parte este prevazut in interior un mic ochi de apa de unde iepurele sa bea apa. Deoarece cusca va sta afara.5-2 cm intre ele. 90 cm lungime si 50 cm inaltime.

Pentru a face curatenie aveti nevoie de urmatoarele: . Cand incaperea este uscata. Custile pentru reproducere sunt prevazute cu o mini cusca interioara in care iepuroaica fata si unde stau puii cat sunt mici pentru a fi adapostiti de intemperii. Cea mai indicata substanta chimica de curatire a incaperilor animalelor este solutia de inalbitor de 3%. Altfel spus. In caz contrar exista un risc sporit de imbolnavire.Scoateti iepurii si mincarea din casuta. sa asigure producerea animalelor tinere pentru sacrificare. chiar si atunci cand crescatorul nu doreste sa-si sporeasca numarul animalelor adulte din crescatorie este absolut necesar sa realizeze procesul de reproductie. indiferent de marime. exista un numar de animale.Maturati toata murdaria si scoateti gunoiul din casuta. Este foarte important sa curatam casutele cit mai des. numit "efectiv matca" sau efectiv de reproductie. femele si masculi. . precum si exemplarele necesare reinnoirii treptate a efectivului matca.Spalati casuta cu solutia de inalbitor si lasati-o sa se usuce. . b) Efectivul de reproductie In orice crescatorie de iepuri. Cand ne referim la procesul de reproductie al acestora avem in vedere urmatoarele particularitati de ordin biologic si tehnic ce privesc: 9 . cel putin o data pe luna. practicand reproductia. Aceste animale trebuie sa se incadreze in anumite limite de varsta si. puteti sa dati iepurii inapoi.Aceste custi se construiesc cel mai usor in pereche.

deoarece prin imperecherea animalelor cu asemenea varste se obtin putini pui la fatare si acestia vor fi insuficient de vigurosi si mai predispusi la imbolnaviri. respectiv monta dupa fatare. la intervale de 8-10 zile in tot cursul anului. diferentele fiind conditionate de rasa ierpurilor. iepuroaicele pot fi date la monta in orice anotimp deoarece caldurile apar. Maturitatea sexuala si varsta optima a animalelor din efectivul matca Maturitatea sexuala reprezinta stadiul de dezvoltare incepand de la care animalele pot realiza monta fecunda. Monta si caldurile Dupa instalarea maturitatii sexuale. nu este bine sa se foloseasca la reproductie animale prea tinere. . adica imperecheri care au ca efect insamantarea femelelor de catre masculi..monta si caldurile.fatarea. Ca si in cazul altor specii de animale. Semnele pentru recunoasterea femelelor in calduri sunt: 10 .maturitatea sexuala si varsta optima a animalelor din efectivul matca. atunci cand greutatea corporala ajunge la circa 80% din greutatea medie a animalelor adulte. . . in principiu. caldurile la iepuroaice.alaptarea si intarcarea. Tineretul devine apt pentru a se reproduce. in mod ciclic. . desi apar in tot cursul anului. daca au greutatea aratata mai sus. Se constata ca. .gestatia. Altfel spus. se manifesta cu mai mare intensitate primavara si toamna si pot fi depistate mai usor. hotaratoare este greutatea corporala. pentru stabilirea momentului primei monte. dar nici batrane. Varsta pana la care se folosesc iepurii la reproductie este de 3 ani pentru femele si de 4 ani pentru masculi. Subliniem insa faptul ca. iepurii tineri pot fi dati la monta si la o varsta sub 7 luni.reluarea ciclului de reproductie. Aceasta greutate si deci momentul cand iepurii tineri se dau pentru prima data la monta corespunde cu varsta de 5-8 luni.

inseamna ca femela este sterila si poate fi sacrificata. in medie. Daca acesta nu ajuta. respectiv un mascul la 8-10 femele. In cazul lipsei de hormoni se recomanda ca in fiecare zi. isi smulg par de pe abdomen. Masculul si femela trebuie sa fie aproximativ de aceeasi marime.daca este introdusa in cusca masculului. se tranteste si deci nu se lasa montata. tine coada lipita de corp. Crescatorul. fac cuib. rascolesc asternutul. . doar cateva secunde. Masculii vor fi folositi la monta de doua sau cel mult trei ori pe zi. 3 zile.iepuroaicele se agita in custi. Un semn sigur ca masculul a ejaculat (a depus "samanta) este caderea acestuia pe o parte. iepuroaica accepta monta. Pentru monta se va proceda intotdeauna la introducerea femelei in cusca masculului si nu invers. timp de 2 saptamini inainte de inmultire. in aceste perioade ale zilei animalele fiind mai linistite. Pentru a se asigura rezultate bune ale procesului de reproductie. 11 . Daca el este mai mare. Caldurile dureaza. iepurasii pot fi prea mari si vor muri din cauza unei nasteri dificile. Actul imperecherii trebuie supravegheat. Atunci cand constata ca femela refuza monta si se bate cu masculul o va indeparta deoarece nu este in calduri. La 28-32 de zile dupa fecundare femela va fata. Uneori fecundarea poate sa nu aiba loc. in cazul cand nu este in calduri. fuge prin cusca. in timp ce scoate un tipat scurt. Monta e bine sa se faca dimineata sau seara.la iepuroaicele in calduri vulva apare tumefianta (umflata) si are culoarea rosu-aprins. dupa ce introduce femela aflata in calduri in cusca masculului.. . cu atentie. sa se hraneasca femela cu iarba tanara si verde sau de a-i da o picatura de ulei de grau. Durata actului montei la iepuri este foarte scurta. Cauza poate fi sterilitatea femelei sau lipsa de hormoni. pentru ca acesta sa se simta "acasa" si sa-si faca datoria mai in siguranta. de pielea din regiunea greabanului si sprijinindu-i trenul posterior. in efectivul matca trebuie sa existe un anumit raport de sexe. dupa care va scoate femela tinand-o. va ramane in apropiere pentru a observa daca are loc monta.

Vetrice . se mai recomanda hranirea iepurilor si cu iarba obisnuita (din paduri. Unele din ele au un efect toxic si pot provoca imbolnavirea sau chiar moartea. deorece si ea are unele calitati medicinale pentru 12 . Efectivul de monta al fermei propuse de noi este de 500 femele si 100 de masculi. Este buna pentru functia intestinelor si pentru membranele mucoase.Poate fi dat uscat. Dupa 8 saptamini. Numarul de pui pe care ii fata o iepuroaica este intre 4 – 14 iepurasi. care au un rol profilactic sau de tratament impotriva maladiilor. Va impiedica aparitia balonarii. c) Hrana Iepurii sint animale erbivore. cit si cele toxice. Plantele cu efect pozitiv Lucerna .mame.Este o planta bogata in proteina si calciu. dar numai de doua ori pe saptamina. iepurasii pot fi intarcati . Exista si plante foarte bune pentru sanatatea iepurilor. Un iepure are nevoie cam de 8 luni de zile pana ajunge la maturitate sexuala. Poate fi recoltata de 4-5 ori la sezon.La 15-20 de zile dupa nastere. asigurindu-ne ca ei mananca foarte bine. de exemplu).Poate fi data iepurilor in cantitati nelimitate.Poate fi data in cantitati nelimitate. Sunt cazuri cind aceste efecte toxice sint intirziate si apar numai peste citeva zile.Sunt bogate in vitamina A si pot servi ca profilaxie impotriva scabiei si napirlirii Patlagina . Suplimentar la aceste plante. Morcovul. putem incepe sa introducem plante in dieta iepurasilor. Va ajuta in prevenirea viermilor si altor probleme ale sistemului digestiv. saptamini sau chiar luni. Podbalul . sfecla rosie . dar nu toate plantele constituie o hrana potrivita pentru ei. iar la 30 de zile introducemi mancarea iepurilor maturi in plus la laptele iepuroacei . Iata o clasificare a plantelor cu efect pozitiv pentru iepuri.

diaree. cind nu este masa verde. moarte.iepuri. pentru a hrani iepurii in timp de iarna. Fan putem facedin iarba cosita vara. Plantele cu efecte negative De retinut: ˇ Este important ca iepurii sa fie hraniti in fiecare zi la acelasi timp. alba si rosie) ˇ Trifoiul rosu ˇ Conopida Balonare. Se mai recomanda sa dam iepurilor si un amestec de plante. astfel iepurii vor putea sa-si aleaga hrana dupa plac. ˇ Iepurii permanent trebuie sa aiba apa potabila ˇ Ceapa ˇ Sparanghelul ˇ Arpagicul ˇ Prazul Boli gastrointestinale ˇ Cartofii cruzi ˇ Frunza de cartofi ˇ Resturi de planta de rosii ˇ Resturi de planta de tutun In majoritatea cazurilor iepurii vor muri. deoarece este mai racoare si este mai putin zgomot. de obicei ca nutret combinat. ˇ Iepurilor trebuie sa aiba o mincare variata si balansata. iepurii maninca mai linistit in timpul serii. Mai putem hrani iepurii si cu diferite cereale cum ar fi grau. De obicei. ˇ Plantele conifere ˇ Apa in care a nimerit o planta conifera Gastrointerita. voma. cu atit mai mult ca acestea sint in cantitati mari ca produse secundare in Moldova. diaree 13 . Si cioclejii pot fi folositi in hrana iepurilor. ˇ Varza (verde. Astfel de hrana este utila in special in timp de iarna. ˇ Hrana se da in principala seara. porumb si orz.

risc de diaree. PB 18%. cistina. metionina + cistina 0. Deoarece furajarea diferentiata este mai greu de realizat. argina 0.triptofan 0. deoarece nu contin praf care irita mucoasa nazala si pot contribui la agravarea unor boli (daca sunt purtatori).2%. triptofan 0.PB mai mic de 16% si CB 12 . iar ingestia de hrana este mai redusa decat la cel granulat.9%. . lizina 0. Un factor major de care trebuie tinut cont este echilibrul intre CB si PB. .reteta ideala pentru productie intensiva. se poate folosi un lot martor(de aceeasi varsta cu lotul testat) care sa fie hranit cu furaj granulat si se vor compara rezultatele obtinute cu cele doua loturi.18%. GB 3%.18% si CB 12 -15% . celuloza bruta(CB) si grasimi brute(GB) ar fi: . metionina. dar sunt destul de greu de realizat deoarece solicita un grad inalt de tehnicitate. se poate folosi furaj unic pentru toate categoriile mentionate : . -PB16 . impedimentul major reprezentand printre altele si praful. Cele mai indicate pentru iepuri sunt furajele granulate. Se pot face si furaje negranulate. proteina bruta(PB).6%.tineret 4-12 saptamani .22%. aminoacizi (lizina.EM 2400 kcal/kg. . astfel : .PB > 18% si CB 12 -15% . triptofan 0.risc de diaree. GB 3%. argina. CB 14%.9%.8%.PB > 18% si CB mai mic de 12% .CB 14%.9%. respectand parametrii furajului.15% .7%.EM 2400 kcal/kg.6%. PB 15%.productie scazuta. precum pasteureloza. lizina 0. dar securitate ridicata pentru diaree. triptofan 0. metionina + cistina 0. metionina + cistina 0.Concentrate In general iepuri valorifica destul de bine o gama larga de furaje. argina 0.femele in lactatie . . argina 0.PB mai mic de 16% si CB mai mic de 12% .EM 2600 kcal/kg. lizina 0.CB 14%. 14 .femele gestante si reproducatori . .6%. PB 17%. Pentru testarea furajului negranulat pe un anumit lot. metionina + cistina 0.GB 5%.5%.18%. argina 0.75%. cerintele in energie metabolizanta(EM). CB 12%.6%. dar cele mai bune rezultate se obtin daca se utilizeaza furaje combinate complete.diaree in majoritatea cazurilor. PB 15%. lizina 0. GB 3%. triptofan).EM 2400 kcal/kg.5%.

datorita carentelor ce apar. sau infectioasa. 15 .O nutritie deficitara poate favoriza aparitia de boli de natura parazitara. bacteriana.

In scopul prevenirii acestor maladii infectioase exista un vaccin combinat contra mixomatozei si gemoragiei septice. 16 .d) Boli In Moldova cele mai frecvente boli ale iepurilor sunt: A. Aceasta maladie se caracterizeaza prin: inflamatii hemoragice la nivelul mucoasei. Maladiile nutritionale Maladii digestive .Cauzele cele mai importante ale scabiei sunt lipsa curateniei in incaperi sau dimensiunile prea mici ale acestora. dermatomicoza poate fi cauzata de lipsa vitaminei A.Mixomatoza este o boala infectocontagioasa provocata de un virus. D si E. D sau E. Curatiti casutele si dezinfectati-le de 3 ori. Dermatomicoza . creierului. locurile afectate pot fi tratate cu ulei camforat sau cu o solutie de Butox cu vazelina. De asemenea. Iepurii infectati de aceasta maladie sint ucisi si ingropati la o adincime de 1. Maladiile infectioase: Hemoragie Septica . apoi dupa expertiza sanitara pot fi folosite in alimentatia personala. gazele si diareea sunt cauzate de hrana nepotrivita.Balonarea. Mixomatoza . In paralel este foarte important intretinerea animalelor in curatenie. voma. Avem grija ca incaperea pentru animale sa fie suficient de mare si folositi pentru curatirea lor solutia de inalbitor si sa folosim hrana bogata in vitamina A. iar cele sanatoase din zona afectata se sacrifica.5 m. in jurul nasului si ochilor. Ea se caracterizeaza printr-o inflamatie a capului si botului. B. la fel si numarul mare de animale intr-o incapere. Animalele infectate se nimicesc.Hemoragia septica este o infectie care ataca toate organele animalului bolnav. Scabia. splinei si ficatului. care se administreaza de medicul veterinar de 2 ori pe an (primavara si toamna) la tot efectivul de animale de la virsta de o luna. deci trebuie ca iepurii sa nu fie hraniti cu plantele indicate la capitolul “Plante cu efecte negative”.

Dam mai putin plante bogate in calciu.sfecla rosie si morcov. Casuta pentru asemenea iepuri trebuie sa fie la o distanta de cel putin zece metri de celelalte incaperi. Iepurii bolnavi trebuie sa fie hraniti ultimii. pusi in aceeasi incapere. Rahitul se caracterizeaza prin oase malformate si membre strimbe.Osteoperoza. Aceste maladii pot fi cauzate de insuficienta vitaminei D. se spala bine mainile. dar nu suntem siguri. mai ales cele fragile pot fi fracturate foarte usor. ne adresam medicului veterinar. Rahitul . ca sa fim siguri ca sint sanatosi si nu bolnavi si apoi administram vaccinurile corespunzatoare. ca lucerna. Daca credem ca unul dintre iepuri este bolnav. nu este exclus ca boala sa se raspindeasca si sa-i molipseasca si pe cei sanatosi. de exemplu.Osteoperoza si Rahitul sunt maladii ale oaselor. Pentru a preveni aceasta maladie. Cand cumparam iepuri noi. Altfel si urmatorii iepuri. sau ambele. Iepurii trebuie hraniti cu plante ce au un continut bogat de calciu. lumina solara. Locul trebuie sa fie curatat de doua ori cu solutie de inalbitor de 3%. trebuie sa-l izolam pentru a-i proteja pe ceilalti. Daca iepurii bolnavi sunt prea aproape de cei sanatosi. ii punemin casuta de izolare pentru o perioada de 30 de zile. Caracteristica: forma iepurelui se schimba si miscarea devine greoaie. de exemplu. 17 . Dupa ce ati hranit iepurii bolnavi. se pot imbolnavi. de exemplu . altfel boala poate fi transmisa la cei sanatosi chiar de cei care ii hranesc. Ingrijirea iepurilor bolnavi Daca unul dintre iepuri este bolnav sau credem ca este bolnav. cu lucerna sau orz. Osteoperoza se caracterizeaza printr-o descompunere a oaselor. Hypoavitaminoze . Dam mai multa mancare bogata in vitamina A. aruncam toata mincarea care a ramas. Cand iepurii bolnavi sunt luati din casuta. trebuie sa reducem nivelul de calciu in dieta iepurilor. ceea ce inseamna ca iepurii nu primesc suficienta hrana ce contine calciu.Hypercalcimia este cauzata de un exces de calciu in hrana iepurilor.Maladia apare cind iepurii duc lipsa de vitamina A si se caracterizeaza printr-o cadere a parului. Hypercalcimie .

cu pietul si crupa larga. unghiile brune-negricioase sau albe (de culoarea parului de pe trunchi). Prolificitatea medie este de 5-7 pui la fatare. mobile si tinute in forma de V. factorii de mediu. piept ingust. cu varfurile rotunjite. Actualele calitati se datoresc in mare masura crescatorilor belgieni.capul este relativ mare. cap berbecat.membrele sunt musculoase. parul lung sau lanos.-culoarea blanii poate fi : neagra.e) Rase de iepuri Uriasul Belgian Rasa a fost formata in jurul anului 1825. Uriasul Alb 18 . care in a 3-a luna poate atinge greutati ce trec de 3 kg. Femele sunt apte de reproductie la 8 luni(dupa aceasta varsta se pot ingrasa si deveni sterile). in districtul Gand din provincia belgiana Flandra (modul de formarea a rasei este neclar). alba. s-au fixat caracterele dorite si asa au aparut o serie de denumiri. albastru-cenusiu si baltata. blana de nuanta galbuie. . . puternice. linia spinarii dreapta sau putin lasata si bine dezvoltata.corpul este cilindric. . de culoare bruna la iepurii de culoare inchisa si roza la cei de culoare deschisa . Rasa a fost preluata si iar prin selectie.urechile lungi (20-24 cm). Ca defecte sunt: marime si greutate necorespunzatoare. incrucisari si nu in ultimul rand din dornita crescatorilor din diferite tari de a creea noi. salba aproape enexistenta la masculi. dar sunt exemplare ce ajung si la 12 kg. iar masculii la 9 luni. la femele salba este usor dezvoltata. care printr-o munca asidua de ingrijire si selectie au creat o rasa care s-a impus in intreaga lume. Caractere de exterior: . O caracteristica convenabila este dezvoltarea rapida a tineretului.gatul este relativ gros. fapt ce permite crearea liniilor de masculi pentru incrucisarile industriale. pete la ochi. Greutatea medie adultilor este de 7-8 kg. aguti roscat. ochii mici. urechi ascutite sau lasate in jos. precum Uriasul German. crupa tesita. intinzandu-se pe membrele anterioare. Uriasul Maghiar.

fara pete. verticale. s-au scurtat si transformat in urechi drepte. exemplarele cele mai grele cintareau 4-5 kg. scurt si matasos. Din Belgia aceasta rasa s-a raspindit apoi in alte tari. rar 6 kg. insa nu se pomeneste nimic despre originea rasei. piept si picioare. Crescatorii germani si cei englezi puneau mare accent pe exemplarele monocolore. iar in cresterea prima orientare era catre lungimea trunchiului. Unele date culese din ezpozitiile organizate 19 . In Germania apare intre 1880-1890. Schultz. K. ochii de culoare roz(pupila rubinie inchissi irisul mai deschis).corpul cilindric.urechile au o lungime de cca 118-20 cm.Rasa s-a format in Belgia si Germania prin selectia iepurilor din rasa Urias Belgian si este de talie mai mica decat rasa din care provine. O alta ipoteza germana considera ca uriasul a rezultat di iepurele de cimp cu urechi drepte si late tipuri de iepuri gri. cu temperaturi mai scazute). Caractere de exterior . De altfel. dar erau frecvent intilnite anomale cu pete albe pe frunte. standardul belgian din aceasta perioada considera petele albe o caracteristica. un insemn de rasa. Blana avea o culoare gri.capul la masculi este rotunjit si la femele mai alungit. iar pielea nu prezinta pigment. Prolificitatea medie este de 5-7 pui la fatare si ating maturitatea sexuala la cca 10 luni.gatul la masculi este fara salba . cu varfurile rotunjite. unde sa organizat prima asociatie din lume a crescatorilor de iepuri HET HEERHNOF. altii subscriu la ideea unei mutatii genetice. .culoarea blanii este alba cu par des. . in “Scrisori din calatorii in Belgia”-1896. Uriasul gri german Este cea mai raspindita rasa de iepuri de la noi din tara datorita marimii sale spectaculoase. greutatea medie fiind de 6-7 kg. mentioneaza ca nenumarati crescatori se intrec in innobilarea uriasilor din Flandra. voluminos si bine legat. . J. Urechile atirninde ale acestiu iepure (in conditiile pedoclimatice ale Belgiei. Nu se cunoaste cum a aparut aceasta rasa. . Waser (1893) considera ca la originea Uriasului s-ar afla iepurele gri-francez. Isi are originea in provincia Flandra din regiunea Gent-Belgia. la femele insa se poate intalni o usoara salba. Unii sustin ca s-a format din iepurele belgian in urma unor selectii.

S-a trevut la cresterea iepurilor care prezentau o conversie buna a furajelor. primele nuclee de Urias german s-au format in perioada anilor 1935 -1939 in orasele Timisoara si Brasov. La noi in tara. Amsterdam. Dupa cel de-al doilea razboi mondial . fiind insa cea mai fina. Conditiile pedoclimatice ale tarii noastre ofera posibiliati ideale pentru cresterea si extinderea rasei. Crescatorii Uriasului Gri de rasa pura de la noi din tara au demonstrat pricepere si talent.in perioada anilor 1900-1910 in Germania releva faptul ca uriasii erau lungi. in paralel imbunatatinde-se si calitatea banii. Uriasul pestrit avea initial o structura corporala asemanatoare cu cea a belgianului. colectiile lor fiind laureate cu inalte distinctii la diferite expozitii internationele. raspindit mult in tinutul Rinului pina in 1905 si rebotezat in 1916 in iepure de casa Urias German. un accent deosebit punindu-se pe masivitatea corporala. in favoarea latimii. grosimii si in general. Dupa anul 1975 sint introduse si primele exemplare de Urias Gri German urmate apoi de alte importuri efectuate cu ocazia expoziilor de Wels. In felul acesta. prin obtinerea de blanuri mari si dese. Exemplarele pestrite au fost prelucrate ulterior. evidentiate prin marimea si conformatia corpului. Leipzig. prezentand petele de culoare specifice rasei. dar cresterea in greutate era mica. Uriasul German i-a transmis o serie de particularitati specifice. dar avind inele din jurul ochilor. desenul fluturelui si punctele maxilarelor.Este 20 . a fost satisfacuta si o cerinta a blanarilor. in anul 1910. fara a avea desenul specific al capului. crescatorii de uriasi s-au orientat catre criterii economice. Iepurele belgian era cunoscut si sub denumirea de “Nas alb”. renuntindu-se la lungime. Culoarea blanitei este ros-galbena de nunanta inchisa. datorita capului alb. Fluture urias german Paternitatea sa este atribuita iepurelui de casa Urias Belgian. provenind din iepurele de casa “Roscat de Bourbogne”. mai delicata. Neozeelandez rosu S-a format in America de Nord. obtinindu-se desenul specific al capului de la Uriasul pestrit iar in 1908 Uriasul pestrit a fost recunoscut ca o noua rasa. Brno etc.

asa ca am cautat si am gasit inca un posibil asociat Avram Mihai dispus sa investeasca in aceasta idee de afaceri. se face din randul populatiei din satele din jur. si interviul al treilea ce gaseste raspunsuri la comunicatiile interpersonale ale candidatului. mai rotund la mascul si mai alungit la femela. prin intervievarea fiecaruia ce cuprinde trei etape: selectia preliminara in scopul obtinerii unor informatii generale despre candidati. ochii rosii. cu virfurile rotunjite. Elementele asigurarii de sanatate pentru angajati sunt: plata concediului medical asistenta medicala gratuita Se asigura transportul salariatilor la locul de munca. Selectia.5.o rasa foarte apreciata pentru carne si soloritul remarcabil al blanitei. lat. urechile de maxim 13 cm lungime. Studiile si experienta pe care o avem ne-au dat posibilitatea sa aplicam cunostintele teoretice in practica si sa selectam si un personal potrivit activitatii de productie. Recrutarea noului personal se face apeland la ziare si reviste. recrutarea si cunoasterea functiilor e urmata in mod obligatoriu si firesc de instruirea personalului la locul de munca. bondoc. Politica de personal Initiatorii ideii de afacere si cei care am si pus-o in practica si am cautat solutii am fost Radu Vlad si Armanu Dorica. Recrutarea sezoniera. gitul scurt si gros. pentru muncile agricole in special. purtate drept. Aveam nevoie si de un specialist in marketing. iar Armanu Dorica este medic veterinar. 2. Trunchiul este cilindric. Ambii suntem absolventi ai unor institute superioare de invatamant. Selectia finala a candidatilor se face in mod obisnuit. cu capete late si musculoase. la oficiul fortelor de munca si cautatorii ocazionali de lucru. 21 . capul mare. Corpul de marime mijlocie. Radu Vlad este absolvent al Facultatii Agronomie. Are greutatea medie de 4 kg. Resursele umana. spinare. interviul al doilea ce verifica competenta si calificarea necesara a candidatului. destul de late.

perseverenta.: . . 1990. receptivitate. 1986. .nivel incepator: franceza Aptitudini si competente tehnice: . Limbi straine: .Integritate. pragmatism.permis de conducere categoria B mai 2007 22 .Modestie .1990. tenacitate. propriul cabinet veterinar particular in orasul Piatra Neamt Post ce il va ocupa la S.Abilitatea de a relationa si intelege animalele. Bd. flexibilitate.1981 . responsabilitate. .L.2000 – sustine cu succes teza de doctorat Aptitudini si competente sociale: .prezent. 108 Telefon: 0741403582 Nationalitate: Romana Data nasterii: 02. Vlatis S. Traian. Windows . . dinamism.1990 . .cunostinte MS Office.Aptitudini foarte bune de comunicare. nr. medic veterinar la cooperativa agricola din satul Borlesti.administrator si medic veterinar Educatie si formare: . Iasi.nivel avansat: engleza. Piatra Neamt. .03.1967 Experienta profesionala: . ordine.C. specializarea medicina veterina.absolvent liceului Petru Rares.absolvent al Universitatii de Medicina si Farmacie. strictete.CURRICULUM VITAE Numele si prenumele: ARMANU DORICA Adresa: Piatra Neamt. spirit de echipa.R.

perseverenta.permis de conducere categoria B mai 2007 23 . pragmatism. Cuza".Cunostinte tehnice si legislative deosebite despre modul de organizare al unei ferme de animale . responsabilitate. I. receptivitate.1990 .cunostinte MS Office. Limbi straine: . Iasi. Universitea "Al. . utilizarea echipamentelor de birou. manager al fermei Sanavit cu profil de crestere bovine.CURRICULUM VITAE Numele si prenumele: RADU VLAD Adresa: Piatra Neamt.1998.Abilitatea de a rezolva problemele profesionale .cursuri de “Marketing” (prof. Piatra Neamt. Iasi).R. str.Aptitudini foarte bune de comunicare.1998 . 1990. Dr. flexibilitate. Bacau.L. I. dinamism. inspector de calitate in magazinele agroalimentare. .: .C. . spirit de echipa. A.nivel avansat: engleza. tenacitate.prezent.2000 . Cuza". jud Neamt Post ce il va ocupa la S. Emil Costinescu. strictete. .03.1967 Experienta profesionala: . Aptitudini si competente tehnice: . nr.2 Telefon: 0741790908 Nationalitate: Romana Data nasterii: 02.administrator si director de management Educatie si formare: . . Nistor. Universitatea "Al. 1986. .Integritate.absolvent liceului Calistrat Hogas. ordine. Vlatis S.absolvent Facultatea de Agronomie. Aptitudini si competente sociale: . Windows.

Agricola S. filiala Piatra Neamt. agent comercial la S. nr.absolvent liceului Calistrat Hogas.R. Aptitudini si competente sociale: . A. Nistor.Puternice negociator . . grafica. . . Iasi. flexibilitate.permis de conducere categoria B mai 2007 24 . Universitea "Al. responsabilitate. pragmatism. strictete. tenacitate.2000. receptivitate. director general al firmei Reneau Romania Post ce il va ocupa la S. . ordine. I.1990 . Cuza".C.L.R. . supervisor la aceeasi firma.C.1969 Experienta profesionala: .nivel avansat: italiana Aptitudini si competente tehnice: . Vlatis S.L.2000 . Castanilor. str. Windows. Limbi straine: . responsabil aprovizionare la Lactama 4. Piatra Neamt.: . director zonal al firmei S. Iasi).cunostinte MS Office. Cuza". 1990.Integritate.1992 -1994.2004.1990. 1988.cursuri de “Marketing” (prof. utilizarea echipamentelor de birou.absolvent Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor "Al. Savinesti. Bacau.Abilitatea de a rezolva problemele profesionale .R. .L. Simba Invest S. 45 Telefon: 0741220922 Nationalitate: Romana Data nasterii: 02.CURRICULUM VITAE Numele si prenumele: AVRAM MIHAI Adresa: Piatra Neamt. . spirit de echipa.administrator si director de marketing Educatie si formare: . 2004 .Aptitudini foarte bune de comunicare. I.03.C.nivel avansat: engleza. specializarea Management si marketing.1994 . perseverenta.Leader innascut . . dinamism.1992. pe zona Moldovei .1988 .2004 – prezent. director zonal al firmei Carlsrom Bucuresti pe zona Moldovei .

papuci. In plus. Iepurii sunt mici „fabrici” de blanita. in jurul ei miroase a excremente de iepure. In felul acesta iepurii vor creste mai sanatos si mai natural. proprietatile carnii de iepure sunt mai putin cunoscute de catre consumatori. Din blana de iepure se confectioneaza caciuli. In primul rand.. deosebit de apreciate datoria culorilor si finetii lor. Ele trebuie atent si ecologic depozitate pentru a putea fi ulterior folosite pentru ingrasarea solului terenului folosit in scopuri agricole.. ea trebuie sa fie la mare distanta de asezarile umane deoarece oricat s-ar incerca.2. Din pacate datorita raritatii si pretului destul de ridicat. ele urmand apoi a fi transportate catre marii producatori de imbracaminte cu. dietetica si cu putine grasimi. se preteaza la prepararea a numeroase retete culinare delicioase. carnea de iepure este o carne usoara. mai ales in perioada de vara cand este cald afara. savuroasa si deosebita de celelalte feluri de carne pe care le consumam in mod curent. Ferma trebuie sa fie la distanta de marile centre de poluare. Impactul ecologic al activitatilor firmei Ferma are un important impact ecologic. care sunt incheiate contracte de achizitie a blanitelor. Un alt impact ecologic il au excrementele de iepure care sunt extraordinar de bune in a fi folosite ca ingrasamant natural.6. iar plantele din alimentatia lor vor fi si ele mai putin poluate. ornamente etc. porcul). La punctul de tabacire si finisare a peilor se realizeaza prelucrarea primara a pieilor de iepure: jupuire. intindere si uscare la umbra in mediu uscat. Blanita Blana poate fi folosita ca subprodus.7. haine. Gustoasa. 2. 25 . Resturile animale sunt incinerate in un cuptor special. Produsele realizate Carnea Carnea de iepure este ferita momentan de bolile care afecteaza celelalte animale a caror carne este consumata in mod curent (vaca.

Multiplele contacte stabilite acolo datorita relatiilor din mediul afacerilor al celui de al treilea asociat Avram Mihai ne asigura deja o cerere mai mare de produse decat cantitatea preconizata a fi realizata. Banca stie deja ca SAPARD a acceptat proiectul si exista sanse mari sa accepte. pentru a incheia un al doilea contract. Banca Cu contractul de finantare incheiat la SAPARD. Practic. avand contractul cu SAPARD. atat pentru productia de carne cat si pentru blanite. Ne rezervam dreptul de a nu divulga inca numele firmelor contractoare de comenzi decat in stadiul avansat de discutare al detaliilor proiectului.Perioada de inmultire a iepurilor cunoaste un ritm accelerat in perioada de vara aprilie . Desfacerea si comercializarea productiei. de rase superioare de iepure. Pe plan intern este in negociere un contract cu firma Metro pentru vanzarea carnii de iepure. Relatii de import – export. Relatiile cu colaboratii Furnizori Avem furnizori de furaje si concentrate alimentare. 2. fermierul se intoarce la banca sau la agentia de microfinantare. de data aceasta cu banca. de echipamente diverse. Principala piata de desfacere a produselor noastre va fi totusi piata franceza si cea italiana. Beneficiari Beneficiarii sunt interni si externi. 26 .9. incheierea unui contract cu banca este simpla. de utilitati. in conditiilor unei posibile acceptari de catre SAPARD a acordarii finantarii.8.7. iar cea de taiere este specifica mai mult anotimpurilor reci. pentru a se putea verifica reputatia firmelor externe de catre acest organism.august. Elemente specifice de marketing Cel mai important procent din productie va merge catre export. 2. am detaliat la capitolul 2. acest aspect.

in cazul in care beneficiarul creditului nu mai poate plati ratele catre banca. fermierul va incepe sa plateasca jumatatea ramasa din credit. Dupa aceasta perioada.pana la 10 ani. cu jumatate din bani. cand ferma sau afacerea incepe sa produca. Astfel.exista o diferenta. Primul contract este pentru jumatate din suma. Creditul se acorda pe termen lung . cu o perioada de gratie cuprinsa intre 1 si 5 ani. pe baza de chitante si facturi.primul cu SAPARD si al doilea cu banca . sa plateasca bancilor contravaloarea creditului acordat pentru investitii realizate cu sprijin financiar SAPARD cu bani care provin din Fondul de Garantare a Creditului Rural si din Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii. iar pe masura ce inainteaza in activitate SAPARD venind din urma. fermierul va lua de la banca intregul credit. in functie de domeniul investitiei. iar al doilea este pentru toata suma. Datoriile catre banca ale beneficiarului se vor constitui in creante bugetare. Un avantaj pentru banci ar fi faptul ca statul se angajeaza. urmand a fi recuperate direct de la beneficiar de catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF). din diferite motive.Intre cele doua contracte . 27 .

Drept urmare in anul 1992 este atins cel mai mic efectiv de iepuri de casa din tara noastra si s-a pierdut fondul genetic care a asigurat multiplicarea hibridului romanesc de carne SUPERCUNI.000 iepuri de casa.000. care a ramas constant pana in anul 2003. satisfacand siguranta alimentara a unei populatii confruntata cu dificultatile financiare. 2) au scazut intre anii 1998 si 2003 de la aproximativ 94.000 to in crescatorii de tip rural. efectivele de iepuri de casa (tab. Tabelul 1 Evolutia efectivului de iepuri de casa din Romania intre anii 1989-2003 (dupa FAO 2003) Anul 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 * Sursa: www. efectivele cunicule au fost lichidate.org In tarile din Uniunea Europeana. Pretul de vanzare al produselor Conform informatiilor furnizate de LEBAS si COLIN (1992) tara noastra producea in jurul anului 1990 circa 18.330. efectivele de iepuri de casa au crescut in gospodariile populatiei.000. in principal.000 capete (tab.000 iepuri.000 la 92. reducerii efectivelor de iepuri de casa in Franta Efectivul (mii capete) 1000 1330 1000 640 771 800 1000 1000 Anul 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 Efectivul (mii capete) 1000 1200 1300 1300 1300 1300 1300 28 . Acest fapt se datoreaza. ajungand in anul 1999 la un efectiv de 1. cand efectivul de iepuri de casa a atins valoarea de 1. 1).fao.300.10.2.000 tone de carne de iepuri de casa. din care 8000 to in crescatorii specializate si 10. In anii urmatori. Concurenta si relatiile de piata. Dupa anul 1990. odata cu incetarea activitatii in Intreprinderile Avicole de Stat.

Spania (2 milioane) si Grecia (1. efectivele de iepuri de casa (tab. dar neinsemnata cantitativ.8 milioane). Efective mari de iepuri de casa se cresc in Italia (67 milioane).6 milioane capete. Polonia si Slovacia (1 milion). (dupa FAO 2003) Tara Europa de Est Bulgaria Cehia Ungaria 1998 9693 460 5000 931 1999 9771 466 5000 1005 2000 9643 431 5000 912 Anul 2001 9497 418 5000 779 2002 9370 400 5000 670 2003 9500 500 5000 700 29 . Romania (1. 3) au inregistrat o evolutie ce poate fi apreciata in linii generale ca descrescatoare. Cele mai mari efective de iepuri de casa au fost crescute in Cehia (5 milioane).5 milioane).cu aproape 2. Tabelul 3 Evolutia efectivului de iepuri de casa (in mii capete) in tarile din Europa de Est si C.I. care a inregistrat un spor de efectiv de 1 milion de capete. Franta (11 milioane). Germania (9. in perioada 1998-2003.3 milioane). O tendinta crescatoare a efectivelor de iepuri de casa a fost consemnata in Italia. Tabelul 2 Evolutia efectivelor de iepuri de casa (in mii capete) in tarile din Uniunea Europeana (dupa FAO 2003) Tara Austria Belgia-Luxemburg Franta Germania Grecia Italia Olanda Spania Uniunea Europeana 1998 300 1480 13603 9800 1545 66000 443 2080 93951 1999 300 180 13464 9800 1585 67000 410 2000 94739 Anul 2000 300 13366 9800 1538 67000 392 2200 94596 2001 300 11110 9800 1500 67000 383 2100 92193 2002 300 11042 9800 1500 67000 380 2000 92022 2003 300 11000 9800 1500 67000 380 2000 91980 In tarile din Europa de Est.S.

Moldova Federatia Rusa Tajikistan Ucraina Uzbekistan * Sursa: www. Daca importurile se situeaza in mod constant la peste 3000 tone. pe cand exporturile au crescut cu doar 400 tone. Intre anii 1992 si 2002 importurile de carne de iepure de casa (tab.fao. au crescut in perioada 1998-2003 cu aproape 13 milioane capete. Armenia 5 milioane si Federatia Rusa 1.840. in timp ce exporturile s-au ridicat la suma de aproximativ 13 milioane euro. Kazakhstanul 62 milioane.6 milioane.org In Comunitatea Statelor Independente (C. In anul 1995 exporturile au reprezentat doar 45% din importurile de carne de iepure de casa in Uniunea Europeana.. Tajikistanul 25 milioane.S. exporturile au inregistrat fluctuatii foarte mari. Ucraina 5. Uzbekistanul detine 80 milioane. variind intre 1400 si 3800 tone. 4) in Uniunea Europeana au crescut cu aproximativ 1000 tone. exporturile (3164 tone) reprezinta 81% din importurile (3893 tone) de carne de iepure de casa. Franta.I. uneori cu valori apropiate de 3900 tone. Italia si in ultimii ani Danemarca. Olanda.). Exporta cantitati mari de carne de iepure de casa: Spania. 30 .Polonia Romania Slovacia Comunitatea Statelor 1100 1200 1000 16711 6 4800 12 56000 40 340 1201 11300 5423 88000 1000 1300 1000 17699 1 4900 13 58000 35 320 1150 16900 5673 90000 1000 13000 1000 17667 5 5000 17 60000 25 320 1213 24500 5600 80000 1000 1300 1000 18888 0 5000 17 61500 70 340 1296 25100 5557 90000 1000 1300 1000 17983 6 5100 17 62000 70 350 1699 25000 5600 80000 1000 1300 1000 179840 5000 20 62000 70 350 1800 25000 5600 80000 Independente Armenia Georgia Kazakhstan Kyragyzstan Rep. Franta. 5) Belgia. efectivele de iepuri de casa. Danemarca si Germania. Portugalia. Din cei 179.000 iepuri de casa crescuti in tarile C.I. In anul 2002 importurile de carne de iepure de casa in Uniunea Europeana au fost in valoare de aproape 16 milioane euro. Cantitati importante de carne de iepure de casa importa (tab. In majoritatea anilor luati in studiu importurile au fost superioare exporturilor in Uniunea Europeana. Exprimate procentual.S.8 milioane. Belgia. de aproape 19 ori mai numeroase decat in Europa de Est si de 2 ori decat Uniunea Europeana.

000 euro. 6) doar Cehia si Macedonia.org 31 .fao. Tabelul 4 Importul si exportul de carne de iepure de casa realizate de Uniunea Europeana (15 tari) (dupa FAO 2003) Specificare 1992 292 1 276 6 174 97 190 18 1993 3329 1688 1704 6 1121 1 1994 3891 1805 1786 9 1286 8 Anul 1995 1996 1997 1998 CANTITATIV (in tone) 3247 1464 3415 1842 3034 1925 3449 2023 1999 3441 1921 1688 1 1143 0 2000 2621 2440 1397 3 8258 2001 3751 3881 1676 9 1128 5 2002 3893 3164 1595 6 1323 1 Import Export Import Export VALORIC (in 1000 USD) 1943 1837 1515 1804 7 1178 0 6 1377 1 3 1171 8 9 1213 0 * Sursa: www. Macedonia si in anul 2002 Serbia si Muntenegru. In statisticile FAO tara noastra apare ca a realizat in anul 2000 un export in valoare de 103. iar export a facut Cehia.In Europa de Est au importat carne de iepure de casa (tab.

Tabelul 5 Importurile si exporturile de carne de iepure de casa in tarile din Uniunea Europeana (dupa FAO 2003) CANTITATIV (in tone) Import. anul 2000 2001 2002 1999 2000 2001 331 276 376 0 0 0 6237 6677 6606 0 837 1141 0 0 0 1752 0 0 17 19 92 186 156 201 14 36 0 6 0 0 2954 3124 3221 2329 2024 2316 116 126 210 868 797 646 7 10 14 2 0 0 6 0 0 58 24 0 908 1178 449 159 145 106 9 14 32 0 0 0 2 2 0 1840 864 1191 3269 5093 4850 0 0 0 100 214 86 4183 3248 5659 1 0 0 18 27 6 2 0 20 29 136 19 13973 16769 15956 11430 8258 11285 Tara Austria Belgia Belgia-Luxemburg Danemarca Finlanda Franta Germania Grecia Irlanda Italia Luxemburg Olanda Portugalia Spania Suedia Marea Britanie Uniunea Europeana 1999 10 0 1808 0 0 846 8 1 11 86 0 0 666 5 0 0 3441 Export. anul 2000 2001 0 0 1135 1661 0 0 103 123 0 0 212 213 104 100 0 0 0 0 8 4 0 0 170 288 0 0 709 1450 0 0 0 42 2440 3881 2002 0 292 0 3 0 69 115 0 0 39 0 1087 0 1539 0 20 3164 1999 387 0 7995 5 22 3799 276 11 105 1036 0 28 2967 239 9 2 16881 2002 0 1429 0 4 0 1545 1148 0 0 329 0 3928 0 4840 0 8 13231 * Sursa: www.fao. anul Export.org 32 . anul 2000 2001 2002 1999 8 7 19 0 933 1389 1611 0 0 0 0 285 0 241 20 109 0 0 0 0 708 707 671 261 2 2 9 82 0 1 2 0 0 0 0 1 125 115 72 10 0 1 7 0 0 0 0 344 843 1283 1461 0 2 5 15 829 0 0 0 0 0 0 6 0 2621 3751 3893 1921 VALORIC (in 1000 USD) Import.

I.Jug.org 33 .Tabelul 6 Importurile si exporturile de carne de iepuri de casa in tarile din Europa de Est si C. anul 2000 2001 CANTITATIV (in tone) 86 97 84 95 2 2 0 0 0 0 1063 0 50 0 1013 0 0 0 VALORIC (in 1000 USD) 375 392 346 376 29 16 0 0 0 0 34 0 0 0 34 0 0 0 2002 2 0 2 0 0 378 0 0 378 16 0 16 0 0 396 0 0 396 1998 46 22 24 0 0 41 0 41 0 185 75 110 0 0 6 0 6 0 1999 4 3 1 0 0 0 0 0 0 19 16 3 0 0 0 0 0 0 Export.) Serbia si Muntenegru Romania Comunitatea Statelor Independente Georgia Kazakhustan Ucraina Europa de Est Cehia Macedonia (fost Rp. (dupa FAO 2003) Tara Europa de Est Cehia Macedonia (fost Rp.Jug. anul 2000 9 9 0 0 0 2760 0 2760 0 150 45 2 0 103 74 0 74 0 2001 18 15 3 0 0 0 0 0 0 85 77 8 0 0 0 0 0 0 2002 25 0 3 22 0 31 0 1 30 15 0 8 7 0 140 0 0 140 * Sursa: www.) Serbia si Muntenegru Romania Comunitatea Statelor Independente Georgia Kazakhustan Ucraina 1998 60 60 0 0 0 66 50 16 0 272 272 0 0 0 8 0 8 0 1999 104 69 35 0 0 48 48 0 0 355 303 52 0 0 0 0 0 0 Import.S.fao.

) atat importurile cat si exporturile de carne de iepure de casa se cifreaza la valori scazute si extrem de oscilante de la un an la altul si de la o tara la alta. aflata in cautari. 7).I. Conform estimarilor FAO din anul 2001 productia mondiala de carne de iepure de casa se ridica la peste 1. Au exportat carne de iepure de casa Kazakhstanul si Ucraina.000 tone/an. Trebuie subliniat faptul ca in aceste zone (Europa de Est si C.07 5.90 4.78 Continentul Productia Tara anuala (in to) China Italia Spania Franta Malta Cipru Egiptul Maroc 315000 221000 135000 85000 1350 830 69600 - Productia anuala (to) Europa Africa America de Sud America Centrala America de Nord 570051 85782 16317 4364 35000 .30 0.80 3.00 2.07 kg/locuitor/an.Dintre tarile din Comunitatea Statelor Independente au facut importuri de carne de iepure de casa in perioada 1998-2000 Georgia si Kazakhstanul. dar care dispune de un potential productiv mare. Italia produce 221. dar in care consumul este de doar 0. Tabelul 7 Productia si consumul de carne de iepure de casa (dupa FAO 2001) Consum mediu anual pe locuitor (kg) 0. cu 315. ceea ce denota o piata neconsolidata.000 tone de carne de iepure de casa si are cel mai mare consum pe locuitor (5. In principalele tari producatoare si consumatoare de carne de iepure de casa din Uniunea Europeana se consuma in medie 3. iar in anul 2002 numai Ucraina.8 kg/an/locuitor).000 tone (tab.000.7 kg/an/locuitor.S. Cel mai mare producator de carne de iepure de casa este China.

882 13.871 1.840 1. 1000 dolari. de la 441.138 1.480 3. 9) au variat extrem de mult.850 1.313 2.71 dolari US in anul 1999. Cele mai scazute preturi s-au inregistrat intre anii 1995-1998.117.740 3.296.680 6.146 35 2001 70. In perioada 1991-1994 pretul pe tona de carne de iepure de casa s-a situat la valori ce depaseau. 8) au fost stimulative in tarile din Europa.091.025 4.140 3. Preturile pe tona de carne de iepure de casa la producator (tab. potential subestimat pana acum”.652. 85.072 2. de 2442. FAO a anuntat ca este pregatita sa promoveze cresterea iepurilor de casa prin diverse proiecte aplicate in toata lumea.189. intre anii 1991-2001.242 6. in general.782 tone in Africa si 55.127.062.628 12. In Romania.030 4.140 6. cand tona de carne de iepure de casa a costat intre 441.960 8. Analizand evolutia acestora in Germania.921 .782 4.681 tone in America.633 Tara Austria Bulgaria Cehia Franta Germania Grecia Ungaria Italia Polonia Moneda Silingi Leva Coroane cehe Franci Marci Drahme Forinti Lire Zloti 1998 65.000 510.65 dolari US in anul 1997 la 4129. Expertul FAO in productia animala Emmanuele Gurne Bleich a precizat ca „este o recunoastere tot mai mare a potentialului pe care animalele mici il prezinta.149. in perioada 1998-2001.476 1. In Africa 90% din productia de carne a continentului este produsa in tarile din nord.190 432.Productia de carne de iepure de casa pe continente este urmatoarea: 570.990 607. La Conferinta ONU din 28 septembrie 2001 de la Roma.870 76.65-959.68 dolari US.978 15. in tarile din Europa Anul 1999 2000 59.051 tone in Europa.177 76. Pretul tonei de carne de iepure de casa din anul 2001.87-4.245 14. se constata ca la producator carnea de iepure de casa s-a vandut cu preturi cuprinse intre 3. este un pret stimulativ pentru crescatorii acestei specii de animale.150 1.47 marci/kg carne.103 80.213 3. preturile pe tona de carne de iepure de casa (tab.417.230 481.016 66.110 77. Tabelul 8 Pretul (in moneda nationala) pe tona de carne de iepure de casa la producator.51 dolari US.685 3.

296 23.256.Portugalia Romania Federatia Rusa Slovacia Slovenia Spania Elvetia Escudo Lei Ruble Coroane slovace Dinari sloveni Peseta Franci elvetieni 412.605 622.456 63.260 15.186 697.500 336.879 In 29 septembrie 2001 la Ragusa. sanatos.894 37. inclusiv a tarii noastre.968 78.981.783 323.797 26. Sicilia. Cresterea iepurilor de casa in ferme are un important potential de a imbunatati securitatea alimentara a populatiei Terei.630 76.740. 36 .288 15.922 365.734 15.900 70. iar prin orientarea pentru export aceasta poate contribui la un aport valutar consistent.320. cu un produs cu valoare nutritiva adecvata unui regim alimentar echilibrat.500 42. extrem de util tarii noastre.757 75. Prin masuri adecvate cuniculicultura poate fi redresata in Romania.451 447.972 15.427 339.206 5.496 443. a avut loc a doua adunare generala a Observatorilor Internationali ai Cresterii Iepurilor din tarile mediteraniene care promoveaza cresterea iepurilor din punct de vedere al unei surse sigure de hrana.472 391.789 76.210 14.747 666.092 686.

478.500 15332.410 307.21 1999 63.71 2000 42.68 1996 2.900 21692.86 2442.100 3082. Lei/tona Lei/dolari Dolari/tona .M.95 1069.55 592.490 76.08 1995 1.400 760.951.65 1998 5.47 1274.740.981.88 1992 329.210 8875.90 1997 3.69 1993 745.165.09 1034.60 803.28 959.29 2001 70.490 1655.74 1970.296 29060.94 441.78 1994 1.93 4129.730 7167.Tabelul 9 Pretul (in lei si dolari) pe tona carne de iepure la producator in Romania Specificar e Pret carne iepure Paritatea Pret carne iepure Anul 1991 97.300 2033.711.256.01 980.51 U.320.

tratamentele prelucrarea si tabacirea pielor cheltuieli de protocol piese schimb de intretinere si modernizare permanenta asigurare taxe si impozite rata la banca etc . Analiza rentabilitatii Efectivul lunar de reproducere al fermei este in medie de 400 femele si 100 masculi. dar tinand cont ca sunt perioade mai productive si mai putin productive in privinta gestatiei. Vom realiza calculele pentru aceasta greutate minima.000 iepuri x 3kg carne = 86. La o medie de 6 pui nascuti de o femela si tinand cont ca o femela este bine sa nasca de 3 ori pe an.2.11. Avem cheltuieli cu: utilitatile personalul transportul furajarea realizarea lucrarilor agricole achizitii periodice in scopul imbunatatirii materialului genetic de reproductie al fermei vaccinurile.000 RON (acesta este pragul minim de incasari). Incasari rezulta si din vanzarea pielor. vom avea 18 iepurasi rezultati pe an. Cazul fericit este ca aceasta medie sa fie mai mare caz in care profiturile obtinute vor fi si ele mai mari. Un iepure poate fi taiat cand atinge o greutate de minim 3 . incasarile lunare estimate doar din vanzarea carnii sunt 72. adica 86. cat si o rata a imbolnavirilor. apreciem o medie minima de 6 pui. 400 femele x 6 pui x 12 luni = 28.400 kg de carne de iepure anual.800 iepuri anual 28.4 kg. Media de pui nascuti este relativ mica tinand cont ca o femela poate da nastere la 4 – 14 pui.400 kg / 12 luni = 7200 kg de carne lunar Pentru un pret mediu al carnii de 10 RON.

000 Euro.500 euro.000 Euro.250 RON lunar Analizand toate aceste incasari si cheltuieli. In final trebuie rambursata suma de 420.De la banca am imprumutat 150. adica cam: 3500 euro x 3.5 RON/Euro = 12. estimam un profit lunar intre 20 si 30 mii RON si o rentabilitate mare a afacerii chiar pentru un minim de incasari posibile. 39 . cu o rata lunara de 3. cu o perioada de rambursare de 10 ani.

fuziunea 3. neintelegeri intre asociati 7. Cauze Dintre posibilele cauze amintim: 1.stabilirea motivului si a analiza metodelor potrivite de a iesi din afacere .programarea actiunilor de iesire din afacere . membri fondatori etc) . calamitati naturale (ex: foc) 6.determinarea valorii afacerii . trebuie elaborat un plan specific cat mai potrivit situatiei respective. supraestimarea resurselor productive ale fermei 3. Vom parcurge in acest sens urmatorii pasi: . absorbtia 4. fluctuatia pietei internationale de desfacere a carnii de iepure 5.CAPITOLUL III: SFARSITUL AFACERII 3. falimentul Pentru a usura procesul de iesire dintr-o afacere.anagajarea expertilor necesari . vanzarea 2.stabilirea unei date aproximative de iesire din afacere . incorecta folosire a banilor obtinuti prin contractul SAPARD 2. transformarea in societate pe actiuni 5. acceptarea unei oferte tentante de vanzare 3. lichidarea 6.se stabilesc participantii la actiunea de iesire din afacere .1. facilitatea cresterii 4. Modalitati de incheiere 1.2.stabilirea de relatii cu cei ce ajuta la procesul de iesire din afacere (banci.

si acest fapt se datoreaza experientei noastre. cererea de carne de iepure inregistreaza in final o crestere reala. Singura problema cu. concurentii nostri. producerea si comercializarea carnii de iepure in principal. putem afirma ca nu intalnim probleme majore. dar acest lucru nu ne impiedica sa mergem inainte.modificarea strategiilor operationale pentru a iesi cu succes din afacere .inceperea demersului final In tot acest timp.3. activitatea firmei trebuie sa continue in mod normal 3.anunatarea iesirii catre salariatii cheia . Suntem in pas cu. 41 . care ne confruntam este imposibilitatea de a schimba mentalitatea oamenilor in ceea ce priveste o alimentatie sanatoasa. dar si studiului de poata realizat.. Concluzii finale Avand in vedere forma de activitate a societatii noastre. Desi este o piata mica.

................................... Concluzii finale........40 3............ Alegerea amplasamantului............................................................................................................................4...................5 2................ Relatiile cu colaboratii................CUPRINS CAPITOLUL I: INTRODUCERE..................................2......................... Analiza rentabilitatii....2 1......................2.......................................6...........28 2............................................ Produsele realizate........................ Pretul de vanzare al produselor.... Concurenta si relatiile de piata............................6 2....................5 2......................25 2........................11...... Modalitati de incheiere..........................................3...........................................................................................................................................................6 2.............................. Precizari tehnice si tehnologice..........................................................................................2........................ Prezentarea ideii de afaceri si a domeniului aferent................40 3...........................................................24 2...............................................2 1.... Politica de personal.......................22 Experienta profesionala:.....23 Experienta profesionala:.............................. Resursele necesare...................................................41 .............................................................................25 2..5..........................38 CAPITOLUL III: SFARSITUL AFACERII..................1...........................................7............................. Utilizarea capacitatii de productie.9.............................26 2..................... Oportunitati oferite pentru dezvoltarea ideii de afaceri...........................8.......................... Desfacerea si comercializarea productiei.............................10..............2 1........... Modul de constituire a societatii......................26 2.........3........................21 Experienta profesionala:................................................................... Cauze. Motivatia alegerii domeniului........ Elemente specifice procesului de productie.....3 CAPITOLUL II: CONTINUTUL DERULARII.......................................................................... Resursele umana........................1................................................................................................................................................................................................................................................................. Elemente specifice de marketing.......40 3.......... Relatii de import – export......................6 2...................5 SI ADMINISTRARII AFACERII.................................1...................................... Impactul ecologic al activitatilor firmei.....3..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful