P. 1
45820713-Firma-de-Iepuri

45820713-Firma-de-Iepuri

|Views: 204|Likes:
Published by Stefan Isi

More info:

Published by: Stefan Isi on Jul 02, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/03/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA “AL. I.

CUZA” – FILIALA PIATRA NEAMT FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR SPECIALIAZAREA ECTS

Studenti:

- mai 2007 -

CAPITOLUL I: INTRODUCERE
1.1. Prezentarea ideii de afaceri si a domeniului aferent
Ideea de afaceri apartine domeniului alimentar si consta in infiintarea unei ferme de iepuri.

1.2. Motivatia alegerii domeniului
Cresterea iepurilor de casa reprezinta o indeletnicire straveche si pe plaiurile carpatine. Ceea ce i-a determinat pe oameni sa creasca aceasta specie de animale au fost multiplele avantaje pe care le prezinta: - carnea, asemanatoare organoleptic cu cea de pasare, este bogata in proteine si saruri minerale, saraca in grasimi si aproape lipsita de colesterol; - blanitele argasite se pot folosi la confectionarea de caciuli, gulere, jachete, mantouri, manusi etc.; - parul este utilizat in industria de fetru; - animal de laborator excelent;

2

- valorifica foarte bine nutreturile vegetale existente in gospodarie; - pot fi crescuti in spatii reduse si in adaposturi ieftine; - se inmultesc foarte usor si au un ritm de crestere rapid, putand fi valorificati pentru carne la varsta de 2-3 luni. O iepuroaica, prin produsii ei, poate produce 60-70 kg carne/an; - au un randament la sacrificare foarte bun (55-60%). In decursul timpului in tara noastra s-au crescut iepurii in tarcuri exterioare, grajduri pentru taurine, custi dispuse sub cerul liber sau sub soproane, iar mai recent in sisteme intensiv industriale. Daca o lunga perioada de timp in care in exploatatiile cunicule s-au crescut rase pure sau hibrizi rezultati din incrucisari intamplatoare, incepand dupa anii 1980 s-au importat si mentinut in exploatatiile de tip intensiv din tara noastra linii de ascendenti din care s-au obtinut hibrizi performanti.

1.3. Oportunitati oferite pentru dezvoltarea ideii de afaceri
Realizarea investitiei prin accesarea programului SAPARD. Prin SAPARD se pot realiza investitii in cladiri sau echipamente cu destinatie agricola, se pot moderniza sau retehnologiza unitati deja existente. De asemenea, se acorda fonduri si pentru tratarea produsilor reziduali si a deseurilor nocive, pentru valorificarea subproduselor rezultate din procesulde prelucrare, pentru imbunatatirea controlului intern al calitatii materiei prime si pentru imbunatatirea sistemului de monitorizare si control a produselor sub aspect cantitativ si calitativ, dar si pentru alimentarile cu apa, canalizari si drumuri in mediu rural. Se acorda fonduri si pentru achizitionarea utilajelor si echipamentelor agricole noi, a soft-urilor pentru computer, a mijloacelor de transport agricole noi, pentru popularea fermei cu animale, infiintarea si modernizarea plantatiilor, dar si pentru multe alte investitii in domenuil agro industrial. Programul SAPARD sprijina financiar o gama larga de proiecte agricole si pentru dezvoltare rurala prin care se realizeaza investitii in mediul rural (se pot face investitii in mediul urban doar pentru modernizarea unitatilor din industria agroalimentara si pentru modernizarea serelor). Acest sprijin poate acoperi, in general, 50% din

3

costurile implementarii unui proiect. Beneficiarul finantarii trebuie sa gaseasca o sursa de cofinantare, pentru a acoperi cealalta jumatate a costurilor.

4

Izvoras nr.activitati secundare:          013 .Transporturi rutiere de marfuri 0142 . str.L. Modul de constituire a societatii Denumirea: S. total de parti sociale: 100%. comuna Borlesti.Fabricarea produselor pentru hrana animalelor de ferma 183 . 16. Obiectul de activitate conforma C.Servicii de reproductie si selectie in cresterea animalelor Capital social: Tip de participare: Capital social subscris varsat: 1000 RON.Comert cu amanuntul al carnii si al produselor din carne 6024 .Productia.R. 50% Administratori: Radu Vlad si Armanu Dorica Durata societatii: nelimitata 5 .R. Are punct de lucru in satul Mastacan. si s-a infiintat in data de 20 mai 2006.activitate principala: 0125 – cresterea altor animale .Prepararea si vopsirea blanurilor.Tabacirea si finisarea pieilor 521 .C. prelucrarea si conservarea carnii 1571 .L.CAPITOLUL II: CONTINUTUL DERULARII SI ADMINISTRARII AFACERII 2. fabricarea articolelor din blana 191 .C.Comertul cu amanuntul in magazine nespecializate 5222 . Vlatis S.E.1.N.A.Activitati in ferme mixte (cultura vegetala combinata cu cresterea animalelor) 151 . Nr. valoarea unei parti sociale 50%. Forma juridica: Societate cu raspundere limitate. are sediul in Piatra Neamt.: . Vlatis S. Emblema: Prezentarea generala a organizatiei: S. cu 2 asociati: Radu Vlad si Armanu Dorica.

achizitionarea unei remorci frigorifice pentru transportul carnii in conditii optime la abator. la distanta de zona locuita .000 Euro) vor veni din partea programului SAPARD. iar restul terenului urmand a fi folosit pentru productia proprie de furaje. Suprafata alocata constructiilor este situata pe o suprafata neteda cu ape freatice de suprafata. 2.3. si a accesoriilor aferente muncilor agricole.sat. 3000 mp vor fi alocati constructiilor. a) Cusca Modalitati de crestere 6 . 33% Avram Mihai.2. Un gard inalt si solid va inconjura terenul alocat constructiilor pentru a nu permite accesul oamenilor si al animalelor. ferita de vanturi puternice. Noua structura a partilor sociale va fi: 34% Radu Vlad. in o zona usor colinara. Locul fermei este departe de sursele de poluare industriala care practic sunt inexistente pe o raza de cateva zeci de kilometri.specialist in marketing si negociere. Utilizarea capacitatii de productie. Precizari tehnice si tehnologice. achizitionarea de noi exemplare de iepuri de rasa pentru blana si carne in vederea imbunatatirii fondului genetic de reproducere.000 Euro necesara pentru extinderea si modernizarea spatiilor de crestere a iepurilor. iar 50% din fonduri proprii: 20% (60. 33% Armanu Dorica. pe un sol care nu e nici argilos nici mocirlos . Resursele necesare Este necesara o finantare de 300. Elemente specifice procesului de productie. cat si racordarea la reteaua electrica a localitatii.2. iar 30% (90.000) din fonduri vor veni din contactarea unui nou asociat Avram Mihai . Este necesara realizarea unei captari de apa pentru a avea apa curenta necesara intretinerii fermei. modernizarea structurii informatice. a 2 tractoare – unul de dimenisune mare si unul de dimensiune mica. extinderea si modernizarea atelierului de tabacire si finisare a pieilor.000 Euro) contributii egale ale celor doi asociati ai firmei. 2.4. Modul de obtinere a finantarii: 50% din fonduri (150. Alegerea amplasamantului Ferma de iepuri va fi construita pe un teren proprietate personala avand o suprafata de 6 ha. situat in plin camp agricol.

rezultatele economice sunt nemultumitoare. 7 . ca sa poata fi facuta ori de cate ori este necesar. De aceea. Custile din lemn mai au un dezavantaj. In plus. in spatii ingradite.acest deziderat se poate obtine mai usor in cazul in care ose opteaza pentru o cusca din sarma. este indicat ca pardoseala sa fie mobila. astfel incat curatarea custii sa nu fie o corvoada si sa ia cat mai putin timp. pentru a-si toci dintii. se asigura posibilitatea organizarii unei alimentatii corecte care sa tina seama de particularitatile fiziologice ale diferitelor categorii de iepuri. Material Cele mai bune custi pentru iepure sunt cele construite din sarma groasa. in afara faptului ca absorb urina si umezeala. daca lemnul este tratat (ceea ce se intampla in general cu materiale achizitionate din comert) poate fi toxic si chiar fatal pentru iepure. in cresterea moderna a iepurilor s-a trecut la cresterea iepurilor in custi in care sunt create conditii de productivitate ridicata. datorita cazurilor de imbolnavire in masa a animalelor si a ratei ridicate a mortalitatii.In practica cresterii iepurilor sunt cunoscute cateva modalitati de crestere a iepurilor: liber. Pentru organizarea cresterii iepurilor in modalitatile indicate cheltuielile de productie sunt insignifiante. in general: iepurii au obiceiul de a roade lemnul. In acelasi timp. datorita rezistentei in timp. in spatii inchise si combinat. Modalitatea de crestere a iepurilor aleasa de noi este in custi in spatiu deschis. sunt practic mai ieftine decat cele din lemn. sub streasina sau sopron. de evitare a unei imbolnaviri etc. care sa poata fi curatata fara a fi necesar sa scoateti iepurele din cusca . De asemenea. ca o tavita. sudata sau impletita . Indiferent insa de acest lucru. cu 3 nivele. In cresterea iepurilor se folosesc cateva modalitati de crestere a animalelor in custi: in custi in spatiu deschis. in boxe sau pe asternuturi. trebuie avut grija sa se curete foarte usor. Atunci cand alegeti o cusca gata facuta sau cand construiti una.plasa de sarma. de desfasurare a procesului de inmultire si imbunatatire. Custile din sarma sunt mai rezistente decat custile din lemn si sunt mai igienice pentru ca sunt mai usor de curatat.

Deoarece cusca va sta afara. intrucit va fi mai dificil de a face curatenie si ea va trebui sa fie curatata mai des. Acoperisul casutei (la fiecare etaj) trebuie sa fie inclinat. 8 . Prin jgheabul pentru apa curge in permanenta. apa proaspata. Fata custii este formata dintr-o carcasa de lemn sau metal pe care se fixeaza plasa de sirma.5-2 cm intre ele. Usile custii pot fi plasate pe laterale sau deasupra custii. Din respectivul jgheab pentru fiecare cusca in parte este prevazut in interior un mic ochi de apa de unde iepurele sa bea apa. incet. Aici se vor fixa jgheaburi pentru fibroase si adapatoare. Podeaua trebuie facuta din plasa de sarma sau din scanduri de lemn cu o distanta de 1. care se fixeaza pe unul din peretii laterali. O cusca cu dimensiunile de mai sus poate gazdui o femela si 5-6 pui sau 3-4 iepuri adulti. Intre niveluri. Apa nu poate curge in interiorul custii deoarece iepurele s-ar uda si implicit imbolnavi. pentru ca sa nu se ude in interior pe timp de ploaie. Peretii laterali ai custii se confectioneaza din diverse materiale (lemn. distanta ideala pentru o curatenie cit mai eficienta este de 15 cm. se construieste pe picioare care sa-i asigure ridicare de la sol cu cca 1015 cm. ea trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de acoperire si protejare a acesteia pentru perioadele de vreme rea.Dimensiuni De obicei toate custile de iepuri sunt construite mai mult sau mai putin pe urmatoarele dimensiuni standard: 80 cm latime. 90 cm lungime si 50 cm inaltime. tabla etc). O incapere cu podea plata va fi mai murdara. In acest caz murdaria va fi curatita mai usor din casuta. Pentru furajele concentrate se recomanda folosirea unui hranitor semiautomat. In cazul in care cusca va fi tinuta afara.

Maturati toata murdaria si scoateti gunoiul din casuta. Custile pentru reproducere sunt prevazute cu o mini cusca interioara in care iepuroaica fata si unde stau puii cat sunt mici pentru a fi adapostiti de intemperii. . practicand reproductia. Altfel spus. b) Efectivul de reproductie In orice crescatorie de iepuri. . Pentru a face curatenie aveti nevoie de urmatoarele: . In caz contrar exista un risc sporit de imbolnavire. Cand ne referim la procesul de reproductie al acestora avem in vedere urmatoarele particularitati de ordin biologic si tehnic ce privesc: 9 . Aceste animale trebuie sa se incadreze in anumite limite de varsta si. puteti sa dati iepurii inapoi. chiar si atunci cand crescatorul nu doreste sa-si sporeasca numarul animalelor adulte din crescatorie este absolut necesar sa realizeze procesul de reproductie. femele si masculi. Cea mai indicata substanta chimica de curatire a incaperilor animalelor este solutia de inalbitor de 3%. sa asigure producerea animalelor tinere pentru sacrificare.Aceste custi se construiesc cel mai usor in pereche. Cand incaperea este uscata.Spalati casuta cu solutia de inalbitor si lasati-o sa se usuce. cel putin o data pe luna. Este foarte important sa curatam casutele cit mai des. numit "efectiv matca" sau efectiv de reproductie. indiferent de marime. exista un numar de animale.Scoateti iepurii si mincarea din casuta. precum si exemplarele necesare reinnoirii treptate a efectivului matca.

Monta si caldurile Dupa instalarea maturitatii sexuale. Subliniem insa faptul ca. .fatarea. . nu este bine sa se foloseasca la reproductie animale prea tinere. Maturitatea sexuala si varsta optima a animalelor din efectivul matca Maturitatea sexuala reprezinta stadiul de dezvoltare incepand de la care animalele pot realiza monta fecunda.alaptarea si intarcarea. Semnele pentru recunoasterea femelelor in calduri sunt: 10 . Altfel spus. Se constata ca. pentru stabilirea momentului primei monte. . daca au greutatea aratata mai sus.maturitatea sexuala si varsta optima a animalelor din efectivul matca. caldurile la iepuroaice..gestatia. iepuroaicele pot fi date la monta in orice anotimp deoarece caldurile apar. Varsta pana la care se folosesc iepurii la reproductie este de 3 ani pentru femele si de 4 ani pentru masculi. .monta si caldurile. adica imperecheri care au ca efect insamantarea femelelor de catre masculi. Aceasta greutate si deci momentul cand iepurii tineri se dau pentru prima data la monta corespunde cu varsta de 5-8 luni. respectiv monta dupa fatare. in mod ciclic. diferentele fiind conditionate de rasa ierpurilor. deoarece prin imperecherea animalelor cu asemenea varste se obtin putini pui la fatare si acestia vor fi insuficient de vigurosi si mai predispusi la imbolnaviri. dar nici batrane. se manifesta cu mai mare intensitate primavara si toamna si pot fi depistate mai usor. desi apar in tot cursul anului. in principiu. . Ca si in cazul altor specii de animale. hotaratoare este greutatea corporala.reluarea ciclului de reproductie. atunci cand greutatea corporala ajunge la circa 80% din greutatea medie a animalelor adulte. la intervale de 8-10 zile in tot cursul anului. iepurii tineri pot fi dati la monta si la o varsta sub 7 luni. Tineretul devine apt pentru a se reproduce.

in medie. Crescatorul. in cazul cand nu este in calduri. fuge prin cusca.. Daca acesta nu ajuta. se tranteste si deci nu se lasa montata. Actul imperecherii trebuie supravegheat. Atunci cand constata ca femela refuza monta si se bate cu masculul o va indeparta deoarece nu este in calduri.la iepuroaicele in calduri vulva apare tumefianta (umflata) si are culoarea rosu-aprins. respectiv un mascul la 8-10 femele. dupa care va scoate femela tinand-o. 11 . Daca el este mai mare. iepuroaica accepta monta. La 28-32 de zile dupa fecundare femela va fata. Uneori fecundarea poate sa nu aiba loc. de pielea din regiunea greabanului si sprijinindu-i trenul posterior.daca este introdusa in cusca masculului. . va ramane in apropiere pentru a observa daca are loc monta. sa se hraneasca femela cu iarba tanara si verde sau de a-i da o picatura de ulei de grau. isi smulg par de pe abdomen. Durata actului montei la iepuri este foarte scurta. iepurasii pot fi prea mari si vor muri din cauza unei nasteri dificile. fac cuib.iepuroaicele se agita in custi. tine coada lipita de corp. Cauza poate fi sterilitatea femelei sau lipsa de hormoni. Pentru a se asigura rezultate bune ale procesului de reproductie. inseamna ca femela este sterila si poate fi sacrificata. Masculii vor fi folositi la monta de doua sau cel mult trei ori pe zi. Pentru monta se va proceda intotdeauna la introducerea femelei in cusca masculului si nu invers. in aceste perioade ale zilei animalele fiind mai linistite. doar cateva secunde. . pentru ca acesta sa se simta "acasa" si sa-si faca datoria mai in siguranta. Masculul si femela trebuie sa fie aproximativ de aceeasi marime. in timp ce scoate un tipat scurt. timp de 2 saptamini inainte de inmultire. Un semn sigur ca masculul a ejaculat (a depus "samanta) este caderea acestuia pe o parte. dupa ce introduce femela aflata in calduri in cusca masculului. cu atentie. In cazul lipsei de hormoni se recomanda ca in fiecare zi. Monta e bine sa se faca dimineata sau seara. 3 zile. rascolesc asternutul. Caldurile dureaza. in efectivul matca trebuie sa existe un anumit raport de sexe.

Iata o clasificare a plantelor cu efect pozitiv pentru iepuri. asigurindu-ne ca ei mananca foarte bine. sfecla rosie . Efectivul de monta al fermei propuse de noi este de 500 femele si 100 de masculi. Va ajuta in prevenirea viermilor si altor probleme ale sistemului digestiv. dar nu toate plantele constituie o hrana potrivita pentru ei.Este o planta bogata in proteina si calciu. Suplimentar la aceste plante.Poate fi dat uscat.mame. de exemplu). iepurasii pot fi intarcati . Plantele cu efect pozitiv Lucerna .Sunt bogate in vitamina A si pot servi ca profilaxie impotriva scabiei si napirlirii Patlagina . care au un rol profilactic sau de tratament impotriva maladiilor. Va impiedica aparitia balonarii. c) Hrana Iepurii sint animale erbivore. Numarul de pui pe care ii fata o iepuroaica este intre 4 – 14 iepurasi. Un iepure are nevoie cam de 8 luni de zile pana ajunge la maturitate sexuala. se mai recomanda hranirea iepurilor si cu iarba obisnuita (din paduri. Unele din ele au un efect toxic si pot provoca imbolnavirea sau chiar moartea. Podbalul . deorece si ea are unele calitati medicinale pentru 12 . cit si cele toxice.La 15-20 de zile dupa nastere. putem incepe sa introducem plante in dieta iepurasilor. dar numai de doua ori pe saptamina. Sunt cazuri cind aceste efecte toxice sint intirziate si apar numai peste citeva zile. iar la 30 de zile introducemi mancarea iepurilor maturi in plus la laptele iepuroacei . Poate fi recoltata de 4-5 ori la sezon. Morcovul. Vetrice . Este buna pentru functia intestinelor si pentru membranele mucoase. Exista si plante foarte bune pentru sanatatea iepurilor.Poate fi data iepurilor in cantitati nelimitate.Poate fi data in cantitati nelimitate. saptamini sau chiar luni. Dupa 8 saptamini.

Se mai recomanda sa dam iepurilor si un amestec de plante. diaree 13 .diaree. ˇ Hrana se da in principala seara. Si cioclejii pot fi folositi in hrana iepurilor. ˇ Varza (verde. ˇ Iepurilor trebuie sa aiba o mincare variata si balansata. pentru a hrani iepurii in timp de iarna. porumb si orz. cind nu este masa verde. de obicei ca nutret combinat.iepuri. astfel iepurii vor putea sa-si aleaga hrana dupa plac. Astfel de hrana este utila in special in timp de iarna. iepurii maninca mai linistit in timpul serii. De obicei. alba si rosie) ˇ Trifoiul rosu ˇ Conopida Balonare. cu atit mai mult ca acestea sint in cantitati mari ca produse secundare in Moldova. ˇ Iepurii permanent trebuie sa aiba apa potabila ˇ Ceapa ˇ Sparanghelul ˇ Arpagicul ˇ Prazul Boli gastrointestinale ˇ Cartofii cruzi ˇ Frunza de cartofi ˇ Resturi de planta de rosii ˇ Resturi de planta de tutun In majoritatea cazurilor iepurii vor muri. Mai putem hrani iepurii si cu diferite cereale cum ar fi grau. Fan putem facedin iarba cosita vara. voma. ˇ Plantele conifere ˇ Apa in care a nimerit o planta conifera Gastrointerita. deoarece este mai racoare si este mai putin zgomot. moarte. Plantele cu efecte negative De retinut: ˇ Este important ca iepurii sa fie hraniti in fiecare zi la acelasi timp.

argina 0.reteta ideala pentru productie intensiva. GB 3%. astfel : . precum pasteureloza. .PB mai mic de 16% si CB mai mic de 12% . respectand parametrii furajului. se poate folosi un lot martor(de aceeasi varsta cu lotul testat) care sa fie hranit cu furaj granulat si se vor compara rezultatele obtinute cu cele doua loturi.9%. 14 .femele gestante si reproducatori .18%. lizina 0. argina 0. triptofan). argina 0. argina 0. PB 15%.diaree in majoritatea cazurilor. GB 3%.productie scazuta.7%. .18% si CB 12 -15% . metionina.75%.risc de diaree.9%. cerintele in energie metabolizanta(EM).PB mai mic de 16% si CB 12 .CB 14%. Un factor major de care trebuie tinut cont este echilibrul intre CB si PB.CB 14%. proteina bruta(PB). deoarece nu contin praf care irita mucoasa nazala si pot contribui la agravarea unor boli (daca sunt purtatori). iar ingestia de hrana este mai redusa decat la cel granulat. . argina.5%.GB 5%. PB 18%. . celuloza bruta(CB) si grasimi brute(GB) ar fi: .Concentrate In general iepuri valorifica destul de bine o gama larga de furaje. impedimentul major reprezentand printre altele si praful. CB 12%.5%. . lizina 0.6%.triptofan 0.risc de diaree.15% . CB 14%. triptofan 0.tineret 4-12 saptamani .6%. aminoacizi (lizina.9%. dar cele mai bune rezultate se obtin daca se utilizeaza furaje combinate complete.PB > 18% si CB 12 -15% .femele in lactatie . triptofan 0.22%.EM 2600 kcal/kg. PB 15%. cistina.PB > 18% si CB mai mic de 12% .2%. GB 3%. metionina + cistina 0.EM 2400 kcal/kg.18%. -PB16 . PB 17%. Se pot face si furaje negranulate. dar securitate ridicata pentru diaree. triptofan 0. metionina + cistina 0. Cele mai indicate pentru iepuri sunt furajele granulate. metionina + cistina 0. lizina 0. Deoarece furajarea diferentiata este mai greu de realizat.8%.6%. lizina 0. metionina + cistina 0.EM 2400 kcal/kg.EM 2400 kcal/kg. dar sunt destul de greu de realizat deoarece solicita un grad inalt de tehnicitate. Pentru testarea furajului negranulat pe un anumit lot.6%. se poate folosi furaj unic pentru toate categoriile mentionate : .

O nutritie deficitara poate favoriza aparitia de boli de natura parazitara. sau infectioasa. datorita carentelor ce apar. 15 . bacteriana.

Mixomatoza este o boala infectocontagioasa provocata de un virus. iar cele sanatoase din zona afectata se sacrifica. Dermatomicoza . locurile afectate pot fi tratate cu ulei camforat sau cu o solutie de Butox cu vazelina. Iepurii infectati de aceasta maladie sint ucisi si ingropati la o adincime de 1. Avem grija ca incaperea pentru animale sa fie suficient de mare si folositi pentru curatirea lor solutia de inalbitor si sa folosim hrana bogata in vitamina A. In paralel este foarte important intretinerea animalelor in curatenie. la fel si numarul mare de animale intr-o incapere. in jurul nasului si ochilor. deci trebuie ca iepurii sa nu fie hraniti cu plantele indicate la capitolul “Plante cu efecte negative”. apoi dupa expertiza sanitara pot fi folosite in alimentatia personala. dermatomicoza poate fi cauzata de lipsa vitaminei A. Maladiile infectioase: Hemoragie Septica . Maladiile nutritionale Maladii digestive . D si E. 16 . creierului. Scabia.Cauzele cele mai importante ale scabiei sunt lipsa curateniei in incaperi sau dimensiunile prea mici ale acestora.5 m. In scopul prevenirii acestor maladii infectioase exista un vaccin combinat contra mixomatozei si gemoragiei septice. Mixomatoza . voma.Balonarea. B. Aceasta maladie se caracterizeaza prin: inflamatii hemoragice la nivelul mucoasei. Animalele infectate se nimicesc. splinei si ficatului.Hemoragia septica este o infectie care ataca toate organele animalului bolnav. Ea se caracterizeaza printr-o inflamatie a capului si botului. Curatiti casutele si dezinfectati-le de 3 ori. gazele si diareea sunt cauzate de hrana nepotrivita. De asemenea. D sau E.d) Boli In Moldova cele mai frecvente boli ale iepurilor sunt: A. care se administreaza de medicul veterinar de 2 ori pe an (primavara si toamna) la tot efectivul de animale de la virsta de o luna.

aruncam toata mincarea care a ramas. de exemplu. Hypoavitaminoze . Ingrijirea iepurilor bolnavi Daca unul dintre iepuri este bolnav sau credem ca este bolnav.Maladia apare cind iepurii duc lipsa de vitamina A si se caracterizeaza printr-o cadere a parului. Daca credem ca unul dintre iepuri este bolnav. ceea ce inseamna ca iepurii nu primesc suficienta hrana ce contine calciu.Osteoperoza. Rahitul . Cand cumparam iepuri noi. cu lucerna sau orz. Aceste maladii pot fi cauzate de insuficienta vitaminei D. Casuta pentru asemenea iepuri trebuie sa fie la o distanta de cel putin zece metri de celelalte incaperi. ca sa fim siguri ca sint sanatosi si nu bolnavi si apoi administram vaccinurile corespunzatoare. sau ambele. trebuie sa-l izolam pentru a-i proteja pe ceilalti. Osteoperoza se caracterizeaza printr-o descompunere a oaselor. Cand iepurii bolnavi sunt luati din casuta. Iepurii bolnavi trebuie sa fie hraniti ultimii. Rahitul se caracterizeaza prin oase malformate si membre strimbe. dar nu suntem siguri. de exemplu. trebuie sa reducem nivelul de calciu in dieta iepurilor. ii punemin casuta de izolare pentru o perioada de 30 de zile. Pentru a preveni aceasta maladie. lumina solara. Iepurii trebuie hraniti cu plante ce au un continut bogat de calciu. Daca iepurii bolnavi sunt prea aproape de cei sanatosi. Dam mai multa mancare bogata in vitamina A.Osteoperoza si Rahitul sunt maladii ale oaselor. Hypercalcimie . Altfel si urmatorii iepuri. Locul trebuie sa fie curatat de doua ori cu solutie de inalbitor de 3%. Caracteristica: forma iepurelui se schimba si miscarea devine greoaie. altfel boala poate fi transmisa la cei sanatosi chiar de cei care ii hranesc. se spala bine mainile. mai ales cele fragile pot fi fracturate foarte usor. 17 . nu este exclus ca boala sa se raspindeasca si sa-i molipseasca si pe cei sanatosi. Dupa ce ati hranit iepurii bolnavi. ca lucerna. Dam mai putin plante bogate in calciu. pusi in aceeasi incapere. se pot imbolnavi. ne adresam medicului veterinar.Hypercalcimia este cauzata de un exces de calciu in hrana iepurilor.sfecla rosie si morcov. de exemplu .

-culoarea blanii poate fi : neagra. in districtul Gand din provincia belgiana Flandra (modul de formarea a rasei este neclar). precum Uriasul German. intinzandu-se pe membrele anterioare. salba aproape enexistenta la masculi. Uriasul Alb 18 . . mobile si tinute in forma de V. linia spinarii dreapta sau putin lasata si bine dezvoltata. Uriasul Maghiar. iar masculii la 9 luni. O caracteristica convenabila este dezvoltarea rapida a tineretului. fapt ce permite crearea liniilor de masculi pentru incrucisarile industriale. cu varfurile rotunjite. Actualele calitati se datoresc in mare masura crescatorilor belgieni. blana de nuanta galbuie. care printr-o munca asidua de ingrijire si selectie au creat o rasa care s-a impus in intreaga lume. piept ingust. Femele sunt apte de reproductie la 8 luni(dupa aceasta varsta se pot ingrasa si deveni sterile). dar sunt exemplare ce ajung si la 12 kg.corpul este cilindric. . Rasa a fost preluata si iar prin selectie. cu pietul si crupa larga. care in a 3-a luna poate atinge greutati ce trec de 3 kg. parul lung sau lanos. crupa tesita. Prolificitatea medie este de 5-7 pui la fatare. ochii mici. unghiile brune-negricioase sau albe (de culoarea parului de pe trunchi).capul este relativ mare. pete la ochi. Greutatea medie adultilor este de 7-8 kg. .urechile lungi (20-24 cm).gatul este relativ gros. cap berbecat. urechi ascutite sau lasate in jos. Caractere de exterior: .membrele sunt musculoase. la femele salba este usor dezvoltata. factorii de mediu. alba. aguti roscat. Ca defecte sunt: marime si greutate necorespunzatoare. puternice. de culoare bruna la iepurii de culoare inchisa si roza la cei de culoare deschisa . incrucisari si nu in ultimul rand din dornita crescatorilor din diferite tari de a creea noi. albastru-cenusiu si baltata. s-au fixat caracterele dorite si asa au aparut o serie de denumiri.e) Rase de iepuri Uriasul Belgian Rasa a fost formata in jurul anului 1825.

Nu se cunoaste cum a aparut aceasta rasa. iar pielea nu prezinta pigment. Urechile atirninde ale acestiu iepure (in conditiile pedoclimatice ale Belgiei. rar 6 kg. mentioneaza ca nenumarati crescatori se intrec in innobilarea uriasilor din Flandra. iar in cresterea prima orientare era catre lungimea trunchiului. un insemn de rasa. Unii sustin ca s-a format din iepurele belgian in urma unor selectii. Uriasul gri german Este cea mai raspindita rasa de iepuri de la noi din tara datorita marimii sale spectaculoase. ochii de culoare roz(pupila rubinie inchissi irisul mai deschis). Unele date culese din ezpozitiile organizate 19 . verticale. s-au scurtat si transformat in urechi drepte. piept si picioare.corpul cilindric. la femele insa se poate intalni o usoara salba. greutatea medie fiind de 6-7 kg. scurt si matasos.Rasa s-a format in Belgia si Germania prin selectia iepurilor din rasa Urias Belgian si este de talie mai mica decat rasa din care provine. In Germania apare intre 1880-1890. voluminos si bine legat. unde sa organizat prima asociatie din lume a crescatorilor de iepuri HET HEERHNOF. Isi are originea in provincia Flandra din regiunea Gent-Belgia. Waser (1893) considera ca la originea Uriasului s-ar afla iepurele gri-francez. . Crescatorii germani si cei englezi puneau mare accent pe exemplarele monocolore.culoarea blanii este alba cu par des. dar erau frecvent intilnite anomale cu pete albe pe frunte. K. altii subscriu la ideea unei mutatii genetice. in “Scrisori din calatorii in Belgia”-1896. Prolificitatea medie este de 5-7 pui la fatare si ating maturitatea sexuala la cca 10 luni. insa nu se pomeneste nimic despre originea rasei. cu temperaturi mai scazute).gatul la masculi este fara salba . Caractere de exterior . fara pete. O alta ipoteza germana considera ca uriasul a rezultat di iepurele de cimp cu urechi drepte si late tipuri de iepuri gri. cu varfurile rotunjite.capul la masculi este rotunjit si la femele mai alungit. J. standardul belgian din aceasta perioada considera petele albe o caracteristica. . De altfel. . . Blana avea o culoare gri.urechile au o lungime de cca 118-20 cm. Din Belgia aceasta rasa s-a raspindit apoi in alte tari. Schultz. exemplarele cele mai grele cintareau 4-5 kg.

desenul fluturelui si punctele maxilarelor. dar avind inele din jurul ochilor. obtinindu-se desenul specific al capului de la Uriasul pestrit iar in 1908 Uriasul pestrit a fost recunoscut ca o noua rasa. In felul acesta. Exemplarele pestrite au fost prelucrate ulterior. mai delicata. Uriasul German i-a transmis o serie de particularitati specifice. datorita capului alb. a fost satisfacuta si o cerinta a blanarilor. prezentand petele de culoare specifice rasei. in anul 1910. raspindit mult in tinutul Rinului pina in 1905 si rebotezat in 1916 in iepure de casa Urias German. in favoarea latimii. fiind insa cea mai fina. crescatorii de uriasi s-au orientat catre criterii economice. Dupa cel de-al doilea razboi mondial . Neozeelandez rosu S-a format in America de Nord. dar cresterea in greutate era mica. renuntindu-se la lungime. provenind din iepurele de casa “Roscat de Bourbogne”.Este 20 . La noi in tara. Conditiile pedoclimatice ale tarii noastre ofera posibiliati ideale pentru cresterea si extinderea rasei. Amsterdam. colectiile lor fiind laureate cu inalte distinctii la diferite expozitii internationele. Iepurele belgian era cunoscut si sub denumirea de “Nas alb”. Uriasul pestrit avea initial o structura corporala asemanatoare cu cea a belgianului. Culoarea blanitei este ros-galbena de nunanta inchisa. prin obtinerea de blanuri mari si dese. in paralel imbunatatinde-se si calitatea banii. un accent deosebit punindu-se pe masivitatea corporala. Fluture urias german Paternitatea sa este atribuita iepurelui de casa Urias Belgian. Dupa anul 1975 sint introduse si primele exemplare de Urias Gri German urmate apoi de alte importuri efectuate cu ocazia expoziilor de Wels.in perioada anilor 1900-1910 in Germania releva faptul ca uriasii erau lungi. grosimii si in general. fara a avea desenul specific al capului. evidentiate prin marimea si conformatia corpului. Brno etc. Crescatorii Uriasului Gri de rasa pura de la noi din tara au demonstrat pricepere si talent. Leipzig. primele nuclee de Urias german s-au format in perioada anilor 1935 -1939 in orasele Timisoara si Brasov. S-a trevut la cresterea iepurilor care prezentau o conversie buna a furajelor.

5. mai rotund la mascul si mai alungit la femela. capul mare. ochii rosii. Studiile si experienta pe care o avem ne-au dat posibilitatea sa aplicam cunostintele teoretice in practica si sa selectam si un personal potrivit activitatii de productie. gitul scurt si gros. cu virfurile rotunjite. Aveam nevoie si de un specialist in marketing. Politica de personal Initiatorii ideii de afacere si cei care am si pus-o in practica si am cautat solutii am fost Radu Vlad si Armanu Dorica. iar Armanu Dorica este medic veterinar. cu capete late si musculoase. recrutarea si cunoasterea functiilor e urmata in mod obligatoriu si firesc de instruirea personalului la locul de munca. Radu Vlad este absolvent al Facultatii Agronomie. la oficiul fortelor de munca si cautatorii ocazionali de lucru. si interviul al treilea ce gaseste raspunsuri la comunicatiile interpersonale ale candidatului. se face din randul populatiei din satele din jur. Elementele asigurarii de sanatate pentru angajati sunt: plata concediului medical asistenta medicala gratuita Se asigura transportul salariatilor la locul de munca. purtate drept.o rasa foarte apreciata pentru carne si soloritul remarcabil al blanitei. urechile de maxim 13 cm lungime. 21 . Recrutarea noului personal se face apeland la ziare si reviste. Recrutarea sezoniera. lat. Trunchiul este cilindric. Ambii suntem absolventi ai unor institute superioare de invatamant. bondoc. prin intervievarea fiecaruia ce cuprinde trei etape: selectia preliminara in scopul obtinerii unor informatii generale despre candidati. destul de late. Corpul de marime mijlocie. interviul al doilea ce verifica competenta si calificarea necesara a candidatului. Selectia finala a candidatilor se face in mod obisnuit. spinare. asa ca am cautat si am gasit inca un posibil asociat Avram Mihai dispus sa investeasca in aceasta idee de afaceri. 2. Selectia. Are greutatea medie de 4 kg. pentru muncile agricole in special. Resursele umana.

: . spirit de echipa. Iasi.C. ordine. nr. Traian. . Windows . 1990.R.Aptitudini foarte bune de comunicare.1967 Experienta profesionala: .absolvent al Universitatii de Medicina si Farmacie.03.Integritate. . Limbi straine: . Bd. strictete. dinamism.permis de conducere categoria B mai 2007 22 .2000 – sustine cu succes teza de doctorat Aptitudini si competente sociale: . specializarea medicina veterina. 1986.1981 . receptivitate.Abilitatea de a relationa si intelege animalele. Vlatis S. 108 Telefon: 0741403582 Nationalitate: Romana Data nasterii: 02. flexibilitate. medic veterinar la cooperativa agricola din satul Borlesti.absolvent liceului Petru Rares.1990. tenacitate. propriul cabinet veterinar particular in orasul Piatra Neamt Post ce il va ocupa la S. perseverenta. .Modestie . . .L.prezent.cunostinte MS Office.1990 .nivel incepator: franceza Aptitudini si competente tehnice: . responsabilitate. Piatra Neamt. .nivel avansat: engleza.administrator si medic veterinar Educatie si formare: .CURRICULUM VITAE Numele si prenumele: ARMANU DORICA Adresa: Piatra Neamt. pragmatism.

cursuri de “Marketing” (prof.: .Cunostinte tehnice si legislative deosebite despre modul de organizare al unei ferme de animale .cunostinte MS Office. Vlatis S. receptivitate. responsabilitate. Dr. Aptitudini si competente sociale: . I. manager al fermei Sanavit cu profil de crestere bovine.1967 Experienta profesionala: . . 1986. . dinamism. inspector de calitate in magazinele agroalimentare. Windows.L.absolvent Facultatea de Agronomie. str.2 Telefon: 0741790908 Nationalitate: Romana Data nasterii: 02.prezent. pragmatism.permis de conducere categoria B mai 2007 23 . ordine. Cuza".administrator si director de management Educatie si formare: .1998. Iasi. A.1990 . . jud Neamt Post ce il va ocupa la S. flexibilitate. nr. Piatra Neamt. Bacau.1998 . .R. Universitatea "Al. . .nivel avansat: engleza.Abilitatea de a rezolva problemele profesionale .CURRICULUM VITAE Numele si prenumele: RADU VLAD Adresa: Piatra Neamt.C.2000 .Aptitudini foarte bune de comunicare. Limbi straine: . perseverenta.Integritate. I. strictete. Universitea "Al. Nistor.03. tenacitate. spirit de echipa. Emil Costinescu.absolvent liceului Calistrat Hogas. 1990. Iasi). Cuza". utilizarea echipamentelor de birou. Aptitudini si competente tehnice: .

responsabilitate. ordine. supervisor la aceeasi firma. Windows.L. Iasi. dinamism. Aptitudini si competente sociale: . director general al firmei Reneau Romania Post ce il va ocupa la S. .2000 .2004 – prezent. 45 Telefon: 0741220922 Nationalitate: Romana Data nasterii: 02.: . director zonal al firmei S. 2004 . perseverenta. . pragmatism.administrator si director de marketing Educatie si formare: .R. I.2000. .1969 Experienta profesionala: .Puternice negociator .cursuri de “Marketing” (prof.1992. grafica. Vlatis S. Savinesti.absolvent Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor "Al. Piatra Neamt.Abilitatea de a rezolva problemele profesionale . agent comercial la S. specializarea Management si marketing.R. responsabil aprovizionare la Lactama 4.R. spirit de echipa. Simba Invest S. director zonal al firmei Carlsrom Bucuresti pe zona Moldovei . flexibilitate.1990 . strictete. str. Bacau. nr. pe zona Moldovei . Limbi straine: . .permis de conducere categoria B mai 2007 24 .absolvent liceului Calistrat Hogas.L. filiala Piatra Neamt. Cuza". Cuza".Leader innascut .03. I.CURRICULUM VITAE Numele si prenumele: AVRAM MIHAI Adresa: Piatra Neamt.1994 . .cunostinte MS Office.L. Castanilor. Nistor. 1990.nivel avansat: engleza.C. receptivitate. A. Agricola S.Aptitudini foarte bune de comunicare. .C. .nivel avansat: italiana Aptitudini si competente tehnice: . 1988.1990. utilizarea echipamentelor de birou.Integritate.1992 -1994.C.2004. Iasi).1988 . . Universitea "Al. tenacitate.

La punctul de tabacire si finisare a peilor se realizeaza prelucrarea primara a pieilor de iepure: jupuire. intindere si uscare la umbra in mediu uscat. haine. porcul). Blanita Blana poate fi folosita ca subprodus. Resturile animale sunt incinerate in un cuptor special. In primul rand. dietetica si cu putine grasimi. 25 . Produsele realizate Carnea Carnea de iepure este ferita momentan de bolile care afecteaza celelalte animale a caror carne este consumata in mod curent (vaca. Din pacate datorita raritatii si pretului destul de ridicat. Un alt impact ecologic il au excrementele de iepure care sunt extraordinar de bune in a fi folosite ca ingrasamant natural. deosebit de apreciate datoria culorilor si finetii lor. se preteaza la prepararea a numeroase retete culinare delicioase. papuci. in jurul ei miroase a excremente de iepure.6. Ele trebuie atent si ecologic depozitate pentru a putea fi ulterior folosite pentru ingrasarea solului terenului folosit in scopuri agricole. In plus. savuroasa si deosebita de celelalte feluri de carne pe care le consumam in mod curent.2. carnea de iepure este o carne usoara. iar plantele din alimentatia lor vor fi si ele mai putin poluate. care sunt incheiate contracte de achizitie a blanitelor. In felul acesta iepurii vor creste mai sanatos si mai natural. 2.. Gustoasa. Din blana de iepure se confectioneaza caciuli. Iepurii sunt mici „fabrici” de blanita. ele urmand apoi a fi transportate catre marii producatori de imbracaminte cu.. ea trebuie sa fie la mare distanta de asezarile umane deoarece oricat s-ar incerca. proprietatile carnii de iepure sunt mai putin cunoscute de catre consumatori. mai ales in perioada de vara cand este cald afara. Ferma trebuie sa fie la distanta de marile centre de poluare.7. Impactul ecologic al activitatilor firmei Ferma are un important impact ecologic. ornamente etc.

26 . avand contractul cu SAPARD. incheierea unui contract cu banca este simpla. de utilitati. Elemente specifice de marketing Cel mai important procent din productie va merge catre export. am detaliat la capitolul 2. de data aceasta cu banca. Principala piata de desfacere a produselor noastre va fi totusi piata franceza si cea italiana. in conditiilor unei posibile acceptari de catre SAPARD a acordarii finantarii. Relatiile cu colaboratii Furnizori Avem furnizori de furaje si concentrate alimentare. Ne rezervam dreptul de a nu divulga inca numele firmelor contractoare de comenzi decat in stadiul avansat de discutare al detaliilor proiectului.7. Pe plan intern este in negociere un contract cu firma Metro pentru vanzarea carnii de iepure. atat pentru productia de carne cat si pentru blanite. Banca stie deja ca SAPARD a acceptat proiectul si exista sanse mari sa accepte. 2.Perioada de inmultire a iepurilor cunoaste un ritm accelerat in perioada de vara aprilie . Beneficiari Beneficiarii sunt interni si externi. de rase superioare de iepure. pentru a incheia un al doilea contract. Multiplele contacte stabilite acolo datorita relatiilor din mediul afacerilor al celui de al treilea asociat Avram Mihai ne asigura deja o cerere mai mare de produse decat cantitatea preconizata a fi realizata. fermierul se intoarce la banca sau la agentia de microfinantare. iar cea de taiere este specifica mai mult anotimpurilor reci.8.9. 2. Banca Cu contractul de finantare incheiat la SAPARD. pentru a se putea verifica reputatia firmelor externe de catre acest organism. Desfacerea si comercializarea productiei.august. de echipamente diverse. Relatii de import – export. acest aspect. Practic.

Datoriile catre banca ale beneficiarului se vor constitui in creante bugetare. Un avantaj pentru banci ar fi faptul ca statul se angajeaza. fermierul va incepe sa plateasca jumatatea ramasa din credit. Creditul se acorda pe termen lung . pe baza de chitante si facturi.Intre cele doua contracte . cu jumatate din bani. Primul contract este pentru jumatate din suma. din diferite motive. 27 . Dupa aceasta perioada. urmand a fi recuperate direct de la beneficiar de catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF). in functie de domeniul investitiei.primul cu SAPARD si al doilea cu banca .pana la 10 ani. iar al doilea este pentru toata suma. Astfel. sa plateasca bancilor contravaloarea creditului acordat pentru investitii realizate cu sprijin financiar SAPARD cu bani care provin din Fondul de Garantare a Creditului Rural si din Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii. cu o perioada de gratie cuprinsa intre 1 si 5 ani. iar pe masura ce inainteaza in activitate SAPARD venind din urma. cand ferma sau afacerea incepe sa produca. fermierul va lua de la banca intregul credit. in cazul in care beneficiarul creditului nu mai poate plati ratele catre banca.exista o diferenta.

Drept urmare in anul 1992 este atins cel mai mic efectiv de iepuri de casa din tara noastra si s-a pierdut fondul genetic care a asigurat multiplicarea hibridului romanesc de carne SUPERCUNI. Pretul de vanzare al produselor Conform informatiilor furnizate de LEBAS si COLIN (1992) tara noastra producea in jurul anului 1990 circa 18. din care 8000 to in crescatorii specializate si 10. satisfacand siguranta alimentara a unei populatii confruntata cu dificultatile financiare.000 to in crescatorii de tip rural.300.000. care a ramas constant pana in anul 2003. efectivele de iepuri de casa au crescut in gospodariile populatiei. efectivele cunicule au fost lichidate.330. 1). In anii urmatori.10. in principal.000 tone de carne de iepuri de casa. efectivele de iepuri de casa (tab. Tabelul 1 Evolutia efectivului de iepuri de casa din Romania intre anii 1989-2003 (dupa FAO 2003) Anul 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 * Sursa: www. Dupa anul 1990. 2) au scazut intre anii 1998 si 2003 de la aproximativ 94. reducerii efectivelor de iepuri de casa in Franta Efectivul (mii capete) 1000 1330 1000 640 771 800 1000 1000 Anul 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 Efectivul (mii capete) 1000 1200 1300 1300 1300 1300 1300 28 . odata cu incetarea activitatii in Intreprinderile Avicole de Stat.000 iepuri.fao.000 capete (tab.000 iepuri de casa.org In tarile din Uniunea Europeana.2.000 la 92. cand efectivul de iepuri de casa a atins valoarea de 1.000. ajungand in anul 1999 la un efectiv de 1. Concurenta si relatiile de piata. Acest fapt se datoreaza.

Tabelul 2 Evolutia efectivelor de iepuri de casa (in mii capete) in tarile din Uniunea Europeana (dupa FAO 2003) Tara Austria Belgia-Luxemburg Franta Germania Grecia Italia Olanda Spania Uniunea Europeana 1998 300 1480 13603 9800 1545 66000 443 2080 93951 1999 300 180 13464 9800 1585 67000 410 2000 94739 Anul 2000 300 13366 9800 1538 67000 392 2200 94596 2001 300 11110 9800 1500 67000 383 2100 92193 2002 300 11042 9800 1500 67000 380 2000 92022 2003 300 11000 9800 1500 67000 380 2000 91980 In tarile din Europa de Est. Franta (11 milioane). 3) au inregistrat o evolutie ce poate fi apreciata in linii generale ca descrescatoare. O tendinta crescatoare a efectivelor de iepuri de casa a fost consemnata in Italia.S. Cele mai mari efective de iepuri de casa au fost crescute in Cehia (5 milioane). Romania (1. Polonia si Slovacia (1 milion). Spania (2 milioane) si Grecia (1. dar neinsemnata cantitativ. Germania (9. (dupa FAO 2003) Tara Europa de Est Bulgaria Cehia Ungaria 1998 9693 460 5000 931 1999 9771 466 5000 1005 2000 9643 431 5000 912 Anul 2001 9497 418 5000 779 2002 9370 400 5000 670 2003 9500 500 5000 700 29 . Tabelul 3 Evolutia efectivului de iepuri de casa (in mii capete) in tarile din Europa de Est si C.6 milioane capete.cu aproape 2.8 milioane). in perioada 1998-2003. care a inregistrat un spor de efectiv de 1 milion de capete. Efective mari de iepuri de casa se cresc in Italia (67 milioane).I. efectivele de iepuri de casa (tab.3 milioane).5 milioane).

efectivele de iepuri de casa. exporturile au inregistrat fluctuatii foarte mari.8 milioane. Ucraina 5. Intre anii 1992 si 2002 importurile de carne de iepure de casa (tab. Exprimate procentual. In anul 1995 exporturile au reprezentat doar 45% din importurile de carne de iepure de casa in Uniunea Europeana.S.org In Comunitatea Statelor Independente (C. uneori cu valori apropiate de 3900 tone. Daca importurile se situeaza in mod constant la peste 3000 tone.000 iepuri de casa crescuti in tarile C. Olanda. In anul 2002 importurile de carne de iepure de casa in Uniunea Europeana au fost in valoare de aproape 16 milioane euro. exporturile (3164 tone) reprezinta 81% din importurile (3893 tone) de carne de iepure de casa. in timp ce exporturile s-au ridicat la suma de aproximativ 13 milioane euro. Danemarca si Germania. Italia si in ultimii ani Danemarca.S. Portugalia.fao. Cantitati importante de carne de iepure de casa importa (tab. Kazakhstanul 62 milioane. Armenia 5 milioane si Federatia Rusa 1..). Franta. 5) Belgia. 4) in Uniunea Europeana au crescut cu aproximativ 1000 tone. 30 . Belgia.Polonia Romania Slovacia Comunitatea Statelor 1100 1200 1000 16711 6 4800 12 56000 40 340 1201 11300 5423 88000 1000 1300 1000 17699 1 4900 13 58000 35 320 1150 16900 5673 90000 1000 13000 1000 17667 5 5000 17 60000 25 320 1213 24500 5600 80000 1000 1300 1000 18888 0 5000 17 61500 70 340 1296 25100 5557 90000 1000 1300 1000 17983 6 5100 17 62000 70 350 1699 25000 5600 80000 1000 1300 1000 179840 5000 20 62000 70 350 1800 25000 5600 80000 Independente Armenia Georgia Kazakhstan Kyragyzstan Rep. In majoritatea anilor luati in studiu importurile au fost superioare exporturilor in Uniunea Europeana.I. Exporta cantitati mari de carne de iepure de casa: Spania. Uzbekistanul detine 80 milioane.I. Franta. au crescut in perioada 1998-2003 cu aproape 13 milioane capete. Din cei 179. variind intre 1400 si 3800 tone.6 milioane. Moldova Federatia Rusa Tajikistan Ucraina Uzbekistan * Sursa: www.840. Tajikistanul 25 milioane. de aproape 19 ori mai numeroase decat in Europa de Est si de 2 ori decat Uniunea Europeana. pe cand exporturile au crescut cu doar 400 tone.

In statisticile FAO tara noastra apare ca a realizat in anul 2000 un export in valoare de 103. iar export a facut Cehia. Macedonia si in anul 2002 Serbia si Muntenegru.fao.In Europa de Est au importat carne de iepure de casa (tab.org 31 .000 euro. 6) doar Cehia si Macedonia. Tabelul 4 Importul si exportul de carne de iepure de casa realizate de Uniunea Europeana (15 tari) (dupa FAO 2003) Specificare 1992 292 1 276 6 174 97 190 18 1993 3329 1688 1704 6 1121 1 1994 3891 1805 1786 9 1286 8 Anul 1995 1996 1997 1998 CANTITATIV (in tone) 3247 1464 3415 1842 3034 1925 3449 2023 1999 3441 1921 1688 1 1143 0 2000 2621 2440 1397 3 8258 2001 3751 3881 1676 9 1128 5 2002 3893 3164 1595 6 1323 1 Import Export Import Export VALORIC (in 1000 USD) 1943 1837 1515 1804 7 1178 0 6 1377 1 3 1171 8 9 1213 0 * Sursa: www.

org 32 . anul 2000 2001 2002 1999 8 7 19 0 933 1389 1611 0 0 0 0 285 0 241 20 109 0 0 0 0 708 707 671 261 2 2 9 82 0 1 2 0 0 0 0 1 125 115 72 10 0 1 7 0 0 0 0 344 843 1283 1461 0 2 5 15 829 0 0 0 0 0 0 6 0 2621 3751 3893 1921 VALORIC (in 1000 USD) Import. anul 2000 2001 0 0 1135 1661 0 0 103 123 0 0 212 213 104 100 0 0 0 0 8 4 0 0 170 288 0 0 709 1450 0 0 0 42 2440 3881 2002 0 292 0 3 0 69 115 0 0 39 0 1087 0 1539 0 20 3164 1999 387 0 7995 5 22 3799 276 11 105 1036 0 28 2967 239 9 2 16881 2002 0 1429 0 4 0 1545 1148 0 0 329 0 3928 0 4840 0 8 13231 * Sursa: www.Tabelul 5 Importurile si exporturile de carne de iepure de casa in tarile din Uniunea Europeana (dupa FAO 2003) CANTITATIV (in tone) Import. anul Export.fao. anul 2000 2001 2002 1999 2000 2001 331 276 376 0 0 0 6237 6677 6606 0 837 1141 0 0 0 1752 0 0 17 19 92 186 156 201 14 36 0 6 0 0 2954 3124 3221 2329 2024 2316 116 126 210 868 797 646 7 10 14 2 0 0 6 0 0 58 24 0 908 1178 449 159 145 106 9 14 32 0 0 0 2 2 0 1840 864 1191 3269 5093 4850 0 0 0 100 214 86 4183 3248 5659 1 0 0 18 27 6 2 0 20 29 136 19 13973 16769 15956 11430 8258 11285 Tara Austria Belgia Belgia-Luxemburg Danemarca Finlanda Franta Germania Grecia Irlanda Italia Luxemburg Olanda Portugalia Spania Suedia Marea Britanie Uniunea Europeana 1999 10 0 1808 0 0 846 8 1 11 86 0 0 666 5 0 0 3441 Export.

Jug. (dupa FAO 2003) Tara Europa de Est Cehia Macedonia (fost Rp.) Serbia si Muntenegru Romania Comunitatea Statelor Independente Georgia Kazakhustan Ucraina Europa de Est Cehia Macedonia (fost Rp.I.fao. anul 2000 2001 CANTITATIV (in tone) 86 97 84 95 2 2 0 0 0 0 1063 0 50 0 1013 0 0 0 VALORIC (in 1000 USD) 375 392 346 376 29 16 0 0 0 0 34 0 0 0 34 0 0 0 2002 2 0 2 0 0 378 0 0 378 16 0 16 0 0 396 0 0 396 1998 46 22 24 0 0 41 0 41 0 185 75 110 0 0 6 0 6 0 1999 4 3 1 0 0 0 0 0 0 19 16 3 0 0 0 0 0 0 Export.Tabelul 6 Importurile si exporturile de carne de iepuri de casa in tarile din Europa de Est si C.org 33 .Jug.S. anul 2000 9 9 0 0 0 2760 0 2760 0 150 45 2 0 103 74 0 74 0 2001 18 15 3 0 0 0 0 0 0 85 77 8 0 0 0 0 0 0 2002 25 0 3 22 0 31 0 1 30 15 0 8 7 0 140 0 0 140 * Sursa: www.) Serbia si Muntenegru Romania Comunitatea Statelor Independente Georgia Kazakhustan Ucraina 1998 60 60 0 0 0 66 50 16 0 272 272 0 0 0 8 0 8 0 1999 104 69 35 0 0 48 48 0 0 355 303 52 0 0 0 0 0 0 Import.

7 kg/an/locuitor.Dintre tarile din Comunitatea Statelor Independente au facut importuri de carne de iepure de casa in perioada 1998-2000 Georgia si Kazakhstanul.000 tone de carne de iepure de casa si are cel mai mare consum pe locuitor (5. Conform estimarilor FAO din anul 2001 productia mondiala de carne de iepure de casa se ridica la peste 1.07 5.8 kg/an/locuitor). iar in anul 2002 numai Ucraina. Trebuie subliniat faptul ca in aceste zone (Europa de Est si C. In principalele tari producatoare si consumatoare de carne de iepure de casa din Uniunea Europeana se consuma in medie 3. Cel mai mare producator de carne de iepure de casa este China.I.07 kg/locuitor/an.000 tone (tab. dar care dispune de un potential productiv mare.000.S.) atat importurile cat si exporturile de carne de iepure de casa se cifreaza la valori scazute si extrem de oscilante de la un an la altul si de la o tara la alta.80 3. cu 315. Italia produce 221. Tabelul 7 Productia si consumul de carne de iepure de casa (dupa FAO 2001) Consum mediu anual pe locuitor (kg) 0. ceea ce denota o piata neconsolidata. 7). dar in care consumul este de doar 0. Au exportat carne de iepure de casa Kazakhstanul si Ucraina. aflata in cautari.30 0.000 tone/an.90 4.00 2.78 Continentul Productia Tara anuala (in to) China Italia Spania Franta Malta Cipru Egiptul Maroc 315000 221000 135000 85000 1350 830 69600 - Productia anuala (to) Europa Africa America de Sud America Centrala America de Nord 570051 85782 16317 4364 35000 .

se constata ca la producator carnea de iepure de casa s-a vandut cu preturi cuprinse intre 3.652.051 tone in Europa.000 510.138 1. de la 441.782 tone in Africa si 55. In Africa 90% din productia de carne a continentului este produsa in tarile din nord. 85. de 2442.030 4.110 77.87-4.870 76.150 1.103 80. este un pret stimulativ pentru crescatorii acestei specii de animale. preturile pe tona de carne de iepure de casa (tab.685 3.68 dolari US.990 607.65 dolari US in anul 1997 la 4129.681 tone in America.480 3.871 1.189.146 35 2001 70. 9) au variat extrem de mult. in tarile din Europa Anul 1999 2000 59.882 13.025 4.177 76. In Romania.016 66.242 6. in general. 1000 dolari.633 Tara Austria Bulgaria Cehia Franta Germania Grecia Ungaria Italia Polonia Moneda Silingi Leva Coroane cehe Franci Marci Drahme Forinti Lire Zloti 1998 65.65-959.117.140 3.51 dolari US. La Conferinta ONU din 28 septembrie 2001 de la Roma.072 2. cand tona de carne de iepure de casa a costat intre 441.190 432. in perioada 1998-2001. 8) au fost stimulative in tarile din Europa.960 8. Tabelul 8 Pretul (in moneda nationala) pe tona de carne de iepure de casa la producator.921 . Analizand evolutia acestora in Germania.313 2.740 3. Pretul tonei de carne de iepure de casa din anul 2001.850 1.140 6.230 481.782 4. potential subestimat pana acum”.417. Expertul FAO in productia animala Emmanuele Gurne Bleich a precizat ca „este o recunoastere tot mai mare a potentialului pe care animalele mici il prezinta. In perioada 1991-1994 pretul pe tona de carne de iepure de casa s-a situat la valori ce depaseau.062.978 15.71 dolari US in anul 1999.Productia de carne de iepure de casa pe continente este urmatoarea: 570.680 6.213 3.296.628 12.840 1.127.149.091. FAO a anuntat ca este pregatita sa promoveze cresterea iepurilor de casa prin diverse proiecte aplicate in toata lumea.245 14. Cele mai scazute preturi s-au inregistrat intre anii 1995-1998.47 marci/kg carne. Preturile pe tona de carne de iepure de casa la producator (tab. intre anii 1991-2001.476 1.

320. a avut loc a doua adunare generala a Observatorilor Internationali ai Cresterii Iepurilor din tarile mediteraniene care promoveaza cresterea iepurilor din punct de vedere al unei surse sigure de hrana.734 15. iar prin orientarea pentru export aceasta poate contribui la un aport valutar consistent.757 75.630 76.500 336.186 697. 36 .206 5. sanatos.Portugalia Romania Federatia Rusa Slovacia Slovenia Spania Elvetia Escudo Lei Ruble Coroane slovace Dinari sloveni Peseta Franci elvetieni 412.296 23.092 686.900 70.605 622. cu un produs cu valoare nutritiva adecvata unui regim alimentar echilibrat. inclusiv a tarii noastre.288 15.797 26.210 14.981. Prin masuri adecvate cuniculicultura poate fi redresata in Romania. Sicilia.427 339.789 76.472 391.922 365.260 15.972 15.879 In 29 septembrie 2001 la Ragusa.894 37.256. Cresterea iepurilor de casa in ferme are un important potential de a imbunatati securitatea alimentara a populatiei Terei.747 666.456 63.968 78.496 443.740. extrem de util tarii noastre.783 323.451 447.500 42.

Lei/tona Lei/dolari Dolari/tona .88 1992 329.93 4129.500 15332.490 1655.981.210 8875.296 29060.71 2000 42.55 592.711.65 1998 5.951.400 760.900 21692.490 76.74 1970.300 2033.78 1994 1.M.86 2442.165.68 1996 2.730 7167.100 3082.21 1999 63.51 U.95 1069.08 1995 1.410 307.47 1274.256.478.740.94 441.90 1997 3.69 1993 745.Tabelul 9 Pretul (in lei si dolari) pe tona carne de iepure la producator in Romania Specificar e Pret carne iepure Paritatea Pret carne iepure Anul 1991 97.320.09 1034.60 803.29 2001 70.28 959.01 980.

Analiza rentabilitatii Efectivul lunar de reproducere al fermei este in medie de 400 femele si 100 masculi.400 kg / 12 luni = 7200 kg de carne lunar Pentru un pret mediu al carnii de 10 RON. Vom realiza calculele pentru aceasta greutate minima. 400 femele x 6 pui x 12 luni = 28.11.4 kg.000 iepuri x 3kg carne = 86. adica 86. incasarile lunare estimate doar din vanzarea carnii sunt 72.400 kg de carne de iepure anual. Incasari rezulta si din vanzarea pielor. Cazul fericit este ca aceasta medie sa fie mai mare caz in care profiturile obtinute vor fi si ele mai mari.800 iepuri anual 28. apreciem o medie minima de 6 pui. Media de pui nascuti este relativ mica tinand cont ca o femela poate da nastere la 4 – 14 pui. dar tinand cont ca sunt perioade mai productive si mai putin productive in privinta gestatiei.2. La o medie de 6 pui nascuti de o femela si tinand cont ca o femela este bine sa nasca de 3 ori pe an. vom avea 18 iepurasi rezultati pe an. tratamentele prelucrarea si tabacirea pielor cheltuieli de protocol piese schimb de intretinere si modernizare permanenta asigurare taxe si impozite rata la banca etc .000 RON (acesta este pragul minim de incasari). Avem cheltuieli cu: utilitatile personalul transportul furajarea realizarea lucrarilor agricole achizitii periodice in scopul imbunatatirii materialului genetic de reproductie al fermei vaccinurile. cat si o rata a imbolnavirilor. Un iepure poate fi taiat cand atinge o greutate de minim 3 .

000 Euro. cu o perioada de rambursare de 10 ani.5 RON/Euro = 12. cu o rata lunara de 3.De la banca am imprumutat 150. 39 .500 euro.250 RON lunar Analizand toate aceste incasari si cheltuieli. In final trebuie rambursata suma de 420.000 Euro. adica cam: 3500 euro x 3. estimam un profit lunar intre 20 si 30 mii RON si o rentabilitate mare a afacerii chiar pentru un minim de incasari posibile.

vanzarea 2. Modalitati de incheiere 1.stabilirea unei date aproximative de iesire din afacere .stabilirea motivului si a analiza metodelor potrivite de a iesi din afacere . fluctuatia pietei internationale de desfacere a carnii de iepure 5.programarea actiunilor de iesire din afacere . membri fondatori etc) . fuziunea 3. Cauze Dintre posibilele cauze amintim: 1. facilitatea cresterii 4. calamitati naturale (ex: foc) 6. absorbtia 4.1. neintelegeri intre asociati 7.CAPITOLUL III: SFARSITUL AFACERII 3.se stabilesc participantii la actiunea de iesire din afacere . supraestimarea resurselor productive ale fermei 3. trebuie elaborat un plan specific cat mai potrivit situatiei respective.anagajarea expertilor necesari . transformarea in societate pe actiuni 5. acceptarea unei oferte tentante de vanzare 3.determinarea valorii afacerii . falimentul Pentru a usura procesul de iesire dintr-o afacere. incorecta folosire a banilor obtinuti prin contractul SAPARD 2.stabilirea de relatii cu cei ce ajuta la procesul de iesire din afacere (banci. Vom parcurge in acest sens urmatorii pasi: .2. lichidarea 6.

concurentii nostri. dar acest lucru nu ne impiedica sa mergem inainte. Concluzii finale Avand in vedere forma de activitate a societatii noastre. activitatea firmei trebuie sa continue in mod normal 3. dar si studiului de poata realizat.inceperea demersului final In tot acest timp. producerea si comercializarea carnii de iepure in principal. care ne confruntam este imposibilitatea de a schimba mentalitatea oamenilor in ceea ce priveste o alimentatie sanatoasa.modificarea strategiilor operationale pentru a iesi cu succes din afacere . si acest fapt se datoreaza experientei noastre.3. Singura problema cu.anunatarea iesirii catre salariatii cheia . putem afirma ca nu intalnim probleme majore. cererea de carne de iepure inregistreaza in final o crestere reala. Suntem in pas cu. Desi este o piata mica. 41 ..

................................ Elemente specifice procesului de productie............ Relatii de import – export.....26 2....2 1..............2.....................................................28 2.........................................22 Experienta profesionala:....26 2..................3................1..............25 2.............CUPRINS CAPITOLUL I: INTRODUCERE.....................5 SI ADMINISTRARII AFACERII............................... Elemente specifice de marketing..6 2.........................................................................38 CAPITOLUL III: SFARSITUL AFACERII...... Cauze............................ Resursele umana...........5 2.. Alegerea amplasamantului............................................................................................................................. Impactul ecologic al activitatilor firmei.................................................1.................5 2............40 3.............................................2.............................................6................2 1...........2 1...............................................................................40 3................... Analiza rentabilitatii............................................6 2.........6 2............................................................................................................................................................................ Desfacerea si comercializarea productiei....................41 ......................... Concluzii finale.............9..........8.............................................................................................................................................................................................. Modul de constituire a societatii................................. Politica de personal....................11..........1........................25 2..................................................................................... Precizari tehnice si tehnologice...24 2.....3................ Resursele necesare..... Motivatia alegerii domeniului............... Concurenta si relatiile de piata.........................................................3................................................23 Experienta profesionala:.............................................. Produsele realizate..................................7.................. Pretul de vanzare al produselor................................... Prezentarea ideii de afaceri si a domeniului aferent..................2.................................................................21 Experienta profesionala:...... Utilizarea capacitatii de productie....... Relatiile cu colaboratii............................. Modalitati de incheiere..10........................3 CAPITOLUL II: CONTINUTUL DERULARII..................... Oportunitati oferite pentru dezvoltarea ideii de afaceri..................................5..............................................................40 3...........................4...........................................

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->