UNIVERSITATEA “AL. I.

CUZA” – FILIALA PIATRA NEAMT FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR SPECIALIAZAREA ECTS

Studenti:

- mai 2007 -

CAPITOLUL I: INTRODUCERE
1.1. Prezentarea ideii de afaceri si a domeniului aferent
Ideea de afaceri apartine domeniului alimentar si consta in infiintarea unei ferme de iepuri.

1.2. Motivatia alegerii domeniului
Cresterea iepurilor de casa reprezinta o indeletnicire straveche si pe plaiurile carpatine. Ceea ce i-a determinat pe oameni sa creasca aceasta specie de animale au fost multiplele avantaje pe care le prezinta: - carnea, asemanatoare organoleptic cu cea de pasare, este bogata in proteine si saruri minerale, saraca in grasimi si aproape lipsita de colesterol; - blanitele argasite se pot folosi la confectionarea de caciuli, gulere, jachete, mantouri, manusi etc.; - parul este utilizat in industria de fetru; - animal de laborator excelent;

2

- valorifica foarte bine nutreturile vegetale existente in gospodarie; - pot fi crescuti in spatii reduse si in adaposturi ieftine; - se inmultesc foarte usor si au un ritm de crestere rapid, putand fi valorificati pentru carne la varsta de 2-3 luni. O iepuroaica, prin produsii ei, poate produce 60-70 kg carne/an; - au un randament la sacrificare foarte bun (55-60%). In decursul timpului in tara noastra s-au crescut iepurii in tarcuri exterioare, grajduri pentru taurine, custi dispuse sub cerul liber sau sub soproane, iar mai recent in sisteme intensiv industriale. Daca o lunga perioada de timp in care in exploatatiile cunicule s-au crescut rase pure sau hibrizi rezultati din incrucisari intamplatoare, incepand dupa anii 1980 s-au importat si mentinut in exploatatiile de tip intensiv din tara noastra linii de ascendenti din care s-au obtinut hibrizi performanti.

1.3. Oportunitati oferite pentru dezvoltarea ideii de afaceri
Realizarea investitiei prin accesarea programului SAPARD. Prin SAPARD se pot realiza investitii in cladiri sau echipamente cu destinatie agricola, se pot moderniza sau retehnologiza unitati deja existente. De asemenea, se acorda fonduri si pentru tratarea produsilor reziduali si a deseurilor nocive, pentru valorificarea subproduselor rezultate din procesulde prelucrare, pentru imbunatatirea controlului intern al calitatii materiei prime si pentru imbunatatirea sistemului de monitorizare si control a produselor sub aspect cantitativ si calitativ, dar si pentru alimentarile cu apa, canalizari si drumuri in mediu rural. Se acorda fonduri si pentru achizitionarea utilajelor si echipamentelor agricole noi, a soft-urilor pentru computer, a mijloacelor de transport agricole noi, pentru popularea fermei cu animale, infiintarea si modernizarea plantatiilor, dar si pentru multe alte investitii in domenuil agro industrial. Programul SAPARD sprijina financiar o gama larga de proiecte agricole si pentru dezvoltare rurala prin care se realizeaza investitii in mediul rural (se pot face investitii in mediul urban doar pentru modernizarea unitatilor din industria agroalimentara si pentru modernizarea serelor). Acest sprijin poate acoperi, in general, 50% din

3

costurile implementarii unui proiect. Beneficiarul finantarii trebuie sa gaseasca o sursa de cofinantare, pentru a acoperi cealalta jumatate a costurilor.

4

Comertul cu amanuntul in magazine nespecializate 5222 .E. str. Izvoras nr. cu 2 asociati: Radu Vlad si Armanu Dorica.CAPITOLUL II: CONTINUTUL DERULARII SI ADMINISTRARII AFACERII 2.1. comuna Borlesti. Are punct de lucru in satul Mastacan.Fabricarea produselor pentru hrana animalelor de ferma 183 . 50% Administratori: Radu Vlad si Armanu Dorica Durata societatii: nelimitata 5 .activitati secundare:          013 .C.activitate principala: 0125 – cresterea altor animale .R. valoarea unei parti sociale 50%. Vlatis S.R.N. Obiectul de activitate conforma C.Prepararea si vopsirea blanurilor. Forma juridica: Societate cu raspundere limitate. fabricarea articolelor din blana 191 . Nr. total de parti sociale: 100%. Emblema: Prezentarea generala a organizatiei: S. Modul de constituire a societatii Denumirea: S. 16.Activitati in ferme mixte (cultura vegetala combinata cu cresterea animalelor) 151 .L.L.Tabacirea si finisarea pieilor 521 . prelucrarea si conservarea carnii 1571 .Comert cu amanuntul al carnii si al produselor din carne 6024 .Productia.: . si s-a infiintat in data de 20 mai 2006. are sediul in Piatra Neamt.Transporturi rutiere de marfuri 0142 .Servicii de reproductie si selectie in cresterea animalelor Capital social: Tip de participare: Capital social subscris varsat: 1000 RON.A.C. Vlatis S.

000 Euro necesara pentru extinderea si modernizarea spatiilor de crestere a iepurilor. Suprafata alocata constructiilor este situata pe o suprafata neteda cu ape freatice de suprafata. extinderea si modernizarea atelierului de tabacire si finisare a pieilor.000) din fonduri vor veni din contactarea unui nou asociat Avram Mihai . 33% Avram Mihai. iar restul terenului urmand a fi folosit pentru productia proprie de furaje.specialist in marketing si negociere. iar 50% din fonduri proprii: 20% (60.000 Euro) vor veni din partea programului SAPARD. achizitionarea de noi exemplare de iepuri de rasa pentru blana si carne in vederea imbunatatirii fondului genetic de reproducere. in o zona usor colinara.2. ferita de vanturi puternice. la distanta de zona locuita .2.sat. 2. a) Cusca Modalitati de crestere 6 . a 2 tractoare – unul de dimenisune mare si unul de dimensiune mica. Locul fermei este departe de sursele de poluare industriala care practic sunt inexistente pe o raza de cateva zeci de kilometri. Noua structura a partilor sociale va fi: 34% Radu Vlad. situat in plin camp agricol. Elemente specifice procesului de productie. Utilizarea capacitatii de productie. achizitionarea unei remorci frigorifice pentru transportul carnii in conditii optime la abator. 3000 mp vor fi alocati constructiilor.4. Resursele necesare Este necesara o finantare de 300. modernizarea structurii informatice. pe un sol care nu e nici argilos nici mocirlos . 33% Armanu Dorica.3. Este necesara realizarea unei captari de apa pentru a avea apa curenta necesara intretinerii fermei. Precizari tehnice si tehnologice. Modul de obtinere a finantarii: 50% din fonduri (150. 2.000 Euro) contributii egale ale celor doi asociati ai firmei. cat si racordarea la reteaua electrica a localitatii. Alegerea amplasamantului Ferma de iepuri va fi construita pe un teren proprietate personala avand o suprafata de 6 ha. iar 30% (90. si a accesoriilor aferente muncilor agricole. Un gard inalt si solid va inconjura terenul alocat constructiilor pentru a nu permite accesul oamenilor si al animalelor.

ca sa poata fi facuta ori de cate ori este necesar. In cresterea iepurilor se folosesc cateva modalitati de crestere a animalelor in custi: in custi in spatiu deschis. in general: iepurii au obiceiul de a roade lemnul. 7 .In practica cresterii iepurilor sunt cunoscute cateva modalitati de crestere a iepurilor: liber. de desfasurare a procesului de inmultire si imbunatatire. Pentru organizarea cresterii iepurilor in modalitatile indicate cheltuielile de productie sunt insignifiante.acest deziderat se poate obtine mai usor in cazul in care ose opteaza pentru o cusca din sarma. cu 3 nivele. Custile din sarma sunt mai rezistente decat custile din lemn si sunt mai igienice pentru ca sunt mai usor de curatat. datorita rezistentei in timp. in spatii ingradite. sudata sau impletita . datorita cazurilor de imbolnavire in masa a animalelor si a ratei ridicate a mortalitatii. in afara faptului ca absorb urina si umezeala. sub streasina sau sopron. pentru a-si toci dintii. Modalitatea de crestere a iepurilor aleasa de noi este in custi in spatiu deschis. Atunci cand alegeti o cusca gata facuta sau cand construiti una. sunt practic mai ieftine decat cele din lemn. astfel incat curatarea custii sa nu fie o corvoada si sa ia cat mai putin timp. se asigura posibilitatea organizarii unei alimentatii corecte care sa tina seama de particularitatile fiziologice ale diferitelor categorii de iepuri. daca lemnul este tratat (ceea ce se intampla in general cu materiale achizitionate din comert) poate fi toxic si chiar fatal pentru iepure. In plus. ca o tavita. De aceea. De asemenea. Indiferent insa de acest lucru. in spatii inchise si combinat. este indicat ca pardoseala sa fie mobila. trebuie avut grija sa se curete foarte usor.plasa de sarma. in cresterea moderna a iepurilor s-a trecut la cresterea iepurilor in custi in care sunt create conditii de productivitate ridicata. rezultatele economice sunt nemultumitoare. de evitare a unei imbolnaviri etc. Material Cele mai bune custi pentru iepure sunt cele construite din sarma groasa. in boxe sau pe asternuturi. care sa poata fi curatata fara a fi necesar sa scoateti iepurele din cusca . Custile din lemn mai au un dezavantaj. In acelasi timp.

5-2 cm intre ele. Apa nu poate curge in interiorul custii deoarece iepurele s-ar uda si implicit imbolnavi. tabla etc). 8 . Usile custii pot fi plasate pe laterale sau deasupra custii. In acest caz murdaria va fi curatita mai usor din casuta. pentru ca sa nu se ude in interior pe timp de ploaie. Pentru furajele concentrate se recomanda folosirea unui hranitor semiautomat. Podeaua trebuie facuta din plasa de sarma sau din scanduri de lemn cu o distanta de 1. se construieste pe picioare care sa-i asigure ridicare de la sol cu cca 1015 cm. ea trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de acoperire si protejare a acesteia pentru perioadele de vreme rea.Dimensiuni De obicei toate custile de iepuri sunt construite mai mult sau mai putin pe urmatoarele dimensiuni standard: 80 cm latime. incet. O cusca cu dimensiunile de mai sus poate gazdui o femela si 5-6 pui sau 3-4 iepuri adulti. apa proaspata. Peretii laterali ai custii se confectioneaza din diverse materiale (lemn. O incapere cu podea plata va fi mai murdara. care se fixeaza pe unul din peretii laterali. Fata custii este formata dintr-o carcasa de lemn sau metal pe care se fixeaza plasa de sirma. 90 cm lungime si 50 cm inaltime. Intre niveluri. In cazul in care cusca va fi tinuta afara. Din respectivul jgheab pentru fiecare cusca in parte este prevazut in interior un mic ochi de apa de unde iepurele sa bea apa. Aici se vor fixa jgheaburi pentru fibroase si adapatoare. Deoarece cusca va sta afara. Prin jgheabul pentru apa curge in permanenta. distanta ideala pentru o curatenie cit mai eficienta este de 15 cm. intrucit va fi mai dificil de a face curatenie si ea va trebui sa fie curatata mai des. Acoperisul casutei (la fiecare etaj) trebuie sa fie inclinat.

Altfel spus. cel putin o data pe luna. Este foarte important sa curatam casutele cit mai des. Cea mai indicata substanta chimica de curatire a incaperilor animalelor este solutia de inalbitor de 3%. numit "efectiv matca" sau efectiv de reproductie. Cand ne referim la procesul de reproductie al acestora avem in vedere urmatoarele particularitati de ordin biologic si tehnic ce privesc: 9 . Pentru a face curatenie aveti nevoie de urmatoarele: . . femele si masculi. .Aceste custi se construiesc cel mai usor in pereche.Spalati casuta cu solutia de inalbitor si lasati-o sa se usuce. indiferent de marime. practicand reproductia. exista un numar de animale. Aceste animale trebuie sa se incadreze in anumite limite de varsta si. Cand incaperea este uscata. sa asigure producerea animalelor tinere pentru sacrificare. puteti sa dati iepurii inapoi. Custile pentru reproducere sunt prevazute cu o mini cusca interioara in care iepuroaica fata si unde stau puii cat sunt mici pentru a fi adapostiti de intemperii. chiar si atunci cand crescatorul nu doreste sa-si sporeasca numarul animalelor adulte din crescatorie este absolut necesar sa realizeze procesul de reproductie.Scoateti iepurii si mincarea din casuta. precum si exemplarele necesare reinnoirii treptate a efectivului matca. In caz contrar exista un risc sporit de imbolnavire. b) Efectivul de reproductie In orice crescatorie de iepuri.Maturati toata murdaria si scoateti gunoiul din casuta.

Altfel spus. Aceasta greutate si deci momentul cand iepurii tineri se dau pentru prima data la monta corespunde cu varsta de 5-8 luni. respectiv monta dupa fatare. deoarece prin imperecherea animalelor cu asemenea varste se obtin putini pui la fatare si acestia vor fi insuficient de vigurosi si mai predispusi la imbolnaviri.monta si caldurile. Maturitatea sexuala si varsta optima a animalelor din efectivul matca Maturitatea sexuala reprezinta stadiul de dezvoltare incepand de la care animalele pot realiza monta fecunda. iepurii tineri pot fi dati la monta si la o varsta sub 7 luni. pentru stabilirea momentului primei monte. in mod ciclic. diferentele fiind conditionate de rasa ierpurilor.maturitatea sexuala si varsta optima a animalelor din efectivul matca. . hotaratoare este greutatea corporala.alaptarea si intarcarea. Se constata ca. . la intervale de 8-10 zile in tot cursul anului. Monta si caldurile Dupa instalarea maturitatii sexuale. Tineretul devine apt pentru a se reproduce. se manifesta cu mai mare intensitate primavara si toamna si pot fi depistate mai usor. in principiu. atunci cand greutatea corporala ajunge la circa 80% din greutatea medie a animalelor adulte. . desi apar in tot cursul anului. Varsta pana la care se folosesc iepurii la reproductie este de 3 ani pentru femele si de 4 ani pentru masculi.gestatia. dar nici batrane. iepuroaicele pot fi date la monta in orice anotimp deoarece caldurile apar. Ca si in cazul altor specii de animale. daca au greutatea aratata mai sus. .reluarea ciclului de reproductie.. adica imperecheri care au ca efect insamantarea femelelor de catre masculi. caldurile la iepuroaice. nu este bine sa se foloseasca la reproductie animale prea tinere.fatarea. Subliniem insa faptul ca. Semnele pentru recunoasterea femelelor in calduri sunt: 10 . .

pentru ca acesta sa se simta "acasa" si sa-si faca datoria mai in siguranta.. fuge prin cusca. Actul imperecherii trebuie supravegheat. iepurasii pot fi prea mari si vor muri din cauza unei nasteri dificile. iepuroaica accepta monta. dupa ce introduce femela aflata in calduri in cusca masculului. de pielea din regiunea greabanului si sprijinindu-i trenul posterior. in efectivul matca trebuie sa existe un anumit raport de sexe. Uneori fecundarea poate sa nu aiba loc. La 28-32 de zile dupa fecundare femela va fata. In cazul lipsei de hormoni se recomanda ca in fiecare zi. Daca acesta nu ajuta. in medie. 3 zile. in aceste perioade ale zilei animalele fiind mai linistite.iepuroaicele se agita in custi. se tranteste si deci nu se lasa montata. Caldurile dureaza. inseamna ca femela este sterila si poate fi sacrificata. Crescatorul. 11 . fac cuib. . Masculii vor fi folositi la monta de doua sau cel mult trei ori pe zi. Durata actului montei la iepuri este foarte scurta. rascolesc asternutul. dupa care va scoate femela tinand-o. va ramane in apropiere pentru a observa daca are loc monta. Atunci cand constata ca femela refuza monta si se bate cu masculul o va indeparta deoarece nu este in calduri. in cazul cand nu este in calduri. Monta e bine sa se faca dimineata sau seara.daca este introdusa in cusca masculului. in timp ce scoate un tipat scurt. . respectiv un mascul la 8-10 femele. cu atentie. timp de 2 saptamini inainte de inmultire.la iepuroaicele in calduri vulva apare tumefianta (umflata) si are culoarea rosu-aprins. Pentru a se asigura rezultate bune ale procesului de reproductie. isi smulg par de pe abdomen. tine coada lipita de corp. Un semn sigur ca masculul a ejaculat (a depus "samanta) este caderea acestuia pe o parte. Masculul si femela trebuie sa fie aproximativ de aceeasi marime. Daca el este mai mare. doar cateva secunde. sa se hraneasca femela cu iarba tanara si verde sau de a-i da o picatura de ulei de grau. Pentru monta se va proceda intotdeauna la introducerea femelei in cusca masculului si nu invers. Cauza poate fi sterilitatea femelei sau lipsa de hormoni.

de exemplu). Exista si plante foarte bune pentru sanatatea iepurilor. Este buna pentru functia intestinelor si pentru membranele mucoase. cit si cele toxice. Poate fi recoltata de 4-5 ori la sezon. Morcovul. putem incepe sa introducem plante in dieta iepurasilor.Este o planta bogata in proteina si calciu. Dupa 8 saptamini. Suplimentar la aceste plante. c) Hrana Iepurii sint animale erbivore. asigurindu-ne ca ei mananca foarte bine.Poate fi data in cantitati nelimitate. iar la 30 de zile introducemi mancarea iepurilor maturi in plus la laptele iepuroacei . sfecla rosie . se mai recomanda hranirea iepurilor si cu iarba obisnuita (din paduri. Sunt cazuri cind aceste efecte toxice sint intirziate si apar numai peste citeva zile. dar nu toate plantele constituie o hrana potrivita pentru ei. Iata o clasificare a plantelor cu efect pozitiv pentru iepuri.Sunt bogate in vitamina A si pot servi ca profilaxie impotriva scabiei si napirlirii Patlagina . Efectivul de monta al fermei propuse de noi este de 500 femele si 100 de masculi. Podbalul . care au un rol profilactic sau de tratament impotriva maladiilor. saptamini sau chiar luni.mame. Vetrice . Numarul de pui pe care ii fata o iepuroaica este intre 4 – 14 iepurasi. Unele din ele au un efect toxic si pot provoca imbolnavirea sau chiar moartea. deorece si ea are unele calitati medicinale pentru 12 .Poate fi dat uscat.La 15-20 de zile dupa nastere. Un iepure are nevoie cam de 8 luni de zile pana ajunge la maturitate sexuala.Poate fi data iepurilor in cantitati nelimitate. iepurasii pot fi intarcati . Va ajuta in prevenirea viermilor si altor probleme ale sistemului digestiv. Plantele cu efect pozitiv Lucerna . Va impiedica aparitia balonarii. dar numai de doua ori pe saptamina.

Se mai recomanda sa dam iepurilor si un amestec de plante. pentru a hrani iepurii in timp de iarna. porumb si orz. ˇ Iepurilor trebuie sa aiba o mincare variata si balansata. ˇ Varza (verde. cu atit mai mult ca acestea sint in cantitati mari ca produse secundare in Moldova. astfel iepurii vor putea sa-si aleaga hrana dupa plac. Mai putem hrani iepurii si cu diferite cereale cum ar fi grau.iepuri. De obicei. Fan putem facedin iarba cosita vara. cind nu este masa verde. ˇ Plantele conifere ˇ Apa in care a nimerit o planta conifera Gastrointerita. ˇ Hrana se da in principala seara. de obicei ca nutret combinat.diaree. Plantele cu efecte negative De retinut: ˇ Este important ca iepurii sa fie hraniti in fiecare zi la acelasi timp. alba si rosie) ˇ Trifoiul rosu ˇ Conopida Balonare. deoarece este mai racoare si este mai putin zgomot. ˇ Iepurii permanent trebuie sa aiba apa potabila ˇ Ceapa ˇ Sparanghelul ˇ Arpagicul ˇ Prazul Boli gastrointestinale ˇ Cartofii cruzi ˇ Frunza de cartofi ˇ Resturi de planta de rosii ˇ Resturi de planta de tutun In majoritatea cazurilor iepurii vor muri. voma. Si cioclejii pot fi folositi in hrana iepurilor. moarte. iepurii maninca mai linistit in timpul serii. Astfel de hrana este utila in special in timp de iarna. diaree 13 .

GB 3%. PB 15%.PB mai mic de 16% si CB mai mic de 12% . argina 0.tineret 4-12 saptamani . triptofan 0. se poate folosi un lot martor(de aceeasi varsta cu lotul testat) care sa fie hranit cu furaj granulat si se vor compara rezultatele obtinute cu cele doua loturi. deoarece nu contin praf care irita mucoasa nazala si pot contribui la agravarea unor boli (daca sunt purtatori). Un factor major de care trebuie tinut cont este echilibrul intre CB si PB.CB 14%. metionina. PB 15%. dar securitate ridicata pentru diaree. triptofan 0.15% . lizina 0. -PB16 .EM 2600 kcal/kg.risc de diaree. iar ingestia de hrana este mai redusa decat la cel granulat. Pentru testarea furajului negranulat pe un anumit lot.18%. argina 0. metionina + cistina 0. Deoarece furajarea diferentiata este mai greu de realizat.9%. triptofan). se poate folosi furaj unic pentru toate categoriile mentionate : .7%.5%.9%.6%. . GB 3%.6%.PB mai mic de 16% si CB 12 .22%. cerintele in energie metabolizanta(EM). triptofan 0. aminoacizi (lizina.PB > 18% si CB 12 -15% . CB 14%.75%. lizina 0. argina 0.femele gestante si reproducatori . CB 12%. celuloza bruta(CB) si grasimi brute(GB) ar fi: . proteina bruta(PB). precum pasteureloza.2%.EM 2400 kcal/kg.9%. cistina.reteta ideala pentru productie intensiva.PB > 18% si CB mai mic de 12% . .6%. lizina 0. . metionina + cistina 0.productie scazuta.triptofan 0. PB 18%. argina 0. 14 .8%. dar sunt destul de greu de realizat deoarece solicita un grad inalt de tehnicitate.5%. metionina + cistina 0.GB 5%. .CB 14%. . PB 17%.EM 2400 kcal/kg.18%. impedimentul major reprezentand printre altele si praful.risc de diaree. argina. Se pot face si furaje negranulate. dar cele mai bune rezultate se obtin daca se utilizeaza furaje combinate complete. GB 3%. metionina + cistina 0. astfel : . Cele mai indicate pentru iepuri sunt furajele granulate. lizina 0.18% si CB 12 -15% .diaree in majoritatea cazurilor.Concentrate In general iepuri valorifica destul de bine o gama larga de furaje.EM 2400 kcal/kg. respectand parametrii furajului.femele in lactatie .6%.

datorita carentelor ce apar. bacteriana. sau infectioasa.O nutritie deficitara poate favoriza aparitia de boli de natura parazitara. 15 .

Curatiti casutele si dezinfectati-le de 3 ori. Dermatomicoza . In scopul prevenirii acestor maladii infectioase exista un vaccin combinat contra mixomatozei si gemoragiei septice. Ea se caracterizeaza printr-o inflamatie a capului si botului. dermatomicoza poate fi cauzata de lipsa vitaminei A.Balonarea. deci trebuie ca iepurii sa nu fie hraniti cu plantele indicate la capitolul “Plante cu efecte negative”. Maladiile infectioase: Hemoragie Septica . apoi dupa expertiza sanitara pot fi folosite in alimentatia personala. locurile afectate pot fi tratate cu ulei camforat sau cu o solutie de Butox cu vazelina. care se administreaza de medicul veterinar de 2 ori pe an (primavara si toamna) la tot efectivul de animale de la virsta de o luna.d) Boli In Moldova cele mai frecvente boli ale iepurilor sunt: A. gazele si diareea sunt cauzate de hrana nepotrivita. In paralel este foarte important intretinerea animalelor in curatenie. creierului. Mixomatoza . voma. 16 . Iepurii infectati de aceasta maladie sint ucisi si ingropati la o adincime de 1. iar cele sanatoase din zona afectata se sacrifica. B. in jurul nasului si ochilor. Maladiile nutritionale Maladii digestive . D si E. De asemenea. splinei si ficatului. Aceasta maladie se caracterizeaza prin: inflamatii hemoragice la nivelul mucoasei. D sau E. Animalele infectate se nimicesc. la fel si numarul mare de animale intr-o incapere.Cauzele cele mai importante ale scabiei sunt lipsa curateniei in incaperi sau dimensiunile prea mici ale acestora. Avem grija ca incaperea pentru animale sa fie suficient de mare si folositi pentru curatirea lor solutia de inalbitor si sa folosim hrana bogata in vitamina A.5 m.Hemoragia septica este o infectie care ataca toate organele animalului bolnav.Mixomatoza este o boala infectocontagioasa provocata de un virus. Scabia.

sfecla rosie si morcov.Hypercalcimia este cauzata de un exces de calciu in hrana iepurilor. ceea ce inseamna ca iepurii nu primesc suficienta hrana ce contine calciu. Locul trebuie sa fie curatat de doua ori cu solutie de inalbitor de 3%. 17 .Osteoperoza. aruncam toata mincarea care a ramas. se pot imbolnavi. de exemplu. Dupa ce ati hranit iepurii bolnavi.Osteoperoza si Rahitul sunt maladii ale oaselor.Maladia apare cind iepurii duc lipsa de vitamina A si se caracterizeaza printr-o cadere a parului. mai ales cele fragile pot fi fracturate foarte usor. Osteoperoza se caracterizeaza printr-o descompunere a oaselor. Rahitul se caracterizeaza prin oase malformate si membre strimbe. Altfel si urmatorii iepuri. Iepurii trebuie hraniti cu plante ce au un continut bogat de calciu. ca lucerna. Cand iepurii bolnavi sunt luati din casuta. Caracteristica: forma iepurelui se schimba si miscarea devine greoaie. cu lucerna sau orz. dar nu suntem siguri. Hypercalcimie . pusi in aceeasi incapere. Rahitul . Ingrijirea iepurilor bolnavi Daca unul dintre iepuri este bolnav sau credem ca este bolnav. sau ambele. ca sa fim siguri ca sint sanatosi si nu bolnavi si apoi administram vaccinurile corespunzatoare. ne adresam medicului veterinar. altfel boala poate fi transmisa la cei sanatosi chiar de cei care ii hranesc. Dam mai putin plante bogate in calciu. Casuta pentru asemenea iepuri trebuie sa fie la o distanta de cel putin zece metri de celelalte incaperi. trebuie sa reducem nivelul de calciu in dieta iepurilor. trebuie sa-l izolam pentru a-i proteja pe ceilalti. Iepurii bolnavi trebuie sa fie hraniti ultimii. se spala bine mainile. Aceste maladii pot fi cauzate de insuficienta vitaminei D. de exemplu . Daca credem ca unul dintre iepuri este bolnav. Pentru a preveni aceasta maladie. lumina solara. Hypoavitaminoze . Cand cumparam iepuri noi. nu este exclus ca boala sa se raspindeasca si sa-i molipseasca si pe cei sanatosi. Dam mai multa mancare bogata in vitamina A. de exemplu. Daca iepurii bolnavi sunt prea aproape de cei sanatosi. ii punemin casuta de izolare pentru o perioada de 30 de zile.

ochii mici. incrucisari si nu in ultimul rand din dornita crescatorilor din diferite tari de a creea noi. albastru-cenusiu si baltata. .urechile lungi (20-24 cm). Uriasul Maghiar. unghiile brune-negricioase sau albe (de culoarea parului de pe trunchi). urechi ascutite sau lasate in jos. Caractere de exterior: . intinzandu-se pe membrele anterioare. parul lung sau lanos. pete la ochi. care in a 3-a luna poate atinge greutati ce trec de 3 kg.e) Rase de iepuri Uriasul Belgian Rasa a fost formata in jurul anului 1825. . Greutatea medie adultilor este de 7-8 kg. alba. dar sunt exemplare ce ajung si la 12 kg. crupa tesita. precum Uriasul German. de culoare bruna la iepurii de culoare inchisa si roza la cei de culoare deschisa . in districtul Gand din provincia belgiana Flandra (modul de formarea a rasei este neclar). . iar masculii la 9 luni. puternice. blana de nuanta galbuie. cap berbecat. Rasa a fost preluata si iar prin selectie. O caracteristica convenabila este dezvoltarea rapida a tineretului. linia spinarii dreapta sau putin lasata si bine dezvoltata. Actualele calitati se datoresc in mare masura crescatorilor belgieni. mobile si tinute in forma de V. care printr-o munca asidua de ingrijire si selectie au creat o rasa care s-a impus in intreaga lume. factorii de mediu. aguti roscat.corpul este cilindric. Femele sunt apte de reproductie la 8 luni(dupa aceasta varsta se pot ingrasa si deveni sterile). cu pietul si crupa larga. s-au fixat caracterele dorite si asa au aparut o serie de denumiri. Uriasul Alb 18 . piept ingust. Prolificitatea medie este de 5-7 pui la fatare.capul este relativ mare.membrele sunt musculoase.gatul este relativ gros. fapt ce permite crearea liniilor de masculi pentru incrucisarile industriale. Ca defecte sunt: marime si greutate necorespunzatoare.-culoarea blanii poate fi : neagra. cu varfurile rotunjite. salba aproape enexistenta la masculi. la femele salba este usor dezvoltata.

Din Belgia aceasta rasa s-a raspindit apoi in alte tari. insa nu se pomeneste nimic despre originea rasei. cu varfurile rotunjite. . Uriasul gri german Este cea mai raspindita rasa de iepuri de la noi din tara datorita marimii sale spectaculoase. rar 6 kg. . K.capul la masculi este rotunjit si la femele mai alungit. De altfel.urechile au o lungime de cca 118-20 cm. standardul belgian din aceasta perioada considera petele albe o caracteristica. s-au scurtat si transformat in urechi drepte. . Crescatorii germani si cei englezi puneau mare accent pe exemplarele monocolore. Caractere de exterior . Waser (1893) considera ca la originea Uriasului s-ar afla iepurele gri-francez. altii subscriu la ideea unei mutatii genetice. Unele date culese din ezpozitiile organizate 19 . mentioneaza ca nenumarati crescatori se intrec in innobilarea uriasilor din Flandra. Schultz. voluminos si bine legat. In Germania apare intre 1880-1890. iar pielea nu prezinta pigment. greutatea medie fiind de 6-7 kg. un insemn de rasa. iar in cresterea prima orientare era catre lungimea trunchiului.corpul cilindric. in “Scrisori din calatorii in Belgia”-1896. exemplarele cele mai grele cintareau 4-5 kg. Urechile atirninde ale acestiu iepure (in conditiile pedoclimatice ale Belgiei. Unii sustin ca s-a format din iepurele belgian in urma unor selectii. J. Isi are originea in provincia Flandra din regiunea Gent-Belgia. cu temperaturi mai scazute).gatul la masculi este fara salba . verticale. Nu se cunoaste cum a aparut aceasta rasa. fara pete. O alta ipoteza germana considera ca uriasul a rezultat di iepurele de cimp cu urechi drepte si late tipuri de iepuri gri. ochii de culoare roz(pupila rubinie inchissi irisul mai deschis).Rasa s-a format in Belgia si Germania prin selectia iepurilor din rasa Urias Belgian si este de talie mai mica decat rasa din care provine.culoarea blanii este alba cu par des. . unde sa organizat prima asociatie din lume a crescatorilor de iepuri HET HEERHNOF. Prolificitatea medie este de 5-7 pui la fatare si ating maturitatea sexuala la cca 10 luni. piept si picioare. scurt si matasos. Blana avea o culoare gri. dar erau frecvent intilnite anomale cu pete albe pe frunte. la femele insa se poate intalni o usoara salba.

fara a avea desenul specific al capului. colectiile lor fiind laureate cu inalte distinctii la diferite expozitii internationele. provenind din iepurele de casa “Roscat de Bourbogne”. Conditiile pedoclimatice ale tarii noastre ofera posibiliati ideale pentru cresterea si extinderea rasei. La noi in tara. renuntindu-se la lungime. raspindit mult in tinutul Rinului pina in 1905 si rebotezat in 1916 in iepure de casa Urias German. Dupa cel de-al doilea razboi mondial . Neozeelandez rosu S-a format in America de Nord. Brno etc. evidentiate prin marimea si conformatia corpului.in perioada anilor 1900-1910 in Germania releva faptul ca uriasii erau lungi. S-a trevut la cresterea iepurilor care prezentau o conversie buna a furajelor. grosimii si in general. a fost satisfacuta si o cerinta a blanarilor. un accent deosebit punindu-se pe masivitatea corporala. In felul acesta. Fluture urias german Paternitatea sa este atribuita iepurelui de casa Urias Belgian. datorita capului alb. fiind insa cea mai fina. Culoarea blanitei este ros-galbena de nunanta inchisa. mai delicata. Dupa anul 1975 sint introduse si primele exemplare de Urias Gri German urmate apoi de alte importuri efectuate cu ocazia expoziilor de Wels. crescatorii de uriasi s-au orientat catre criterii economice. Exemplarele pestrite au fost prelucrate ulterior.Este 20 . in favoarea latimii. Iepurele belgian era cunoscut si sub denumirea de “Nas alb”. in anul 1910. Amsterdam. Uriasul pestrit avea initial o structura corporala asemanatoare cu cea a belgianului. dar avind inele din jurul ochilor. Uriasul German i-a transmis o serie de particularitati specifice. Leipzig. prezentand petele de culoare specifice rasei. desenul fluturelui si punctele maxilarelor. Crescatorii Uriasului Gri de rasa pura de la noi din tara au demonstrat pricepere si talent. obtinindu-se desenul specific al capului de la Uriasul pestrit iar in 1908 Uriasul pestrit a fost recunoscut ca o noua rasa. primele nuclee de Urias german s-au format in perioada anilor 1935 -1939 in orasele Timisoara si Brasov. prin obtinerea de blanuri mari si dese. dar cresterea in greutate era mica. in paralel imbunatatinde-se si calitatea banii.

Trunchiul este cilindric. spinare. Studiile si experienta pe care o avem ne-au dat posibilitatea sa aplicam cunostintele teoretice in practica si sa selectam si un personal potrivit activitatii de productie. bondoc. ochii rosii. recrutarea si cunoasterea functiilor e urmata in mod obligatoriu si firesc de instruirea personalului la locul de munca. destul de late. gitul scurt si gros. cu capete late si musculoase. Selectia finala a candidatilor se face in mod obisnuit.o rasa foarte apreciata pentru carne si soloritul remarcabil al blanitei. Radu Vlad este absolvent al Facultatii Agronomie. la oficiul fortelor de munca si cautatorii ocazionali de lucru. Recrutarea sezoniera. prin intervievarea fiecaruia ce cuprinde trei etape: selectia preliminara in scopul obtinerii unor informatii generale despre candidati. pentru muncile agricole in special. iar Armanu Dorica este medic veterinar. Are greutatea medie de 4 kg. Selectia. urechile de maxim 13 cm lungime. si interviul al treilea ce gaseste raspunsuri la comunicatiile interpersonale ale candidatului. Corpul de marime mijlocie. mai rotund la mascul si mai alungit la femela. purtate drept.5. Ambii suntem absolventi ai unor institute superioare de invatamant. Resursele umana. 21 . capul mare. asa ca am cautat si am gasit inca un posibil asociat Avram Mihai dispus sa investeasca in aceasta idee de afaceri. Recrutarea noului personal se face apeland la ziare si reviste. Elementele asigurarii de sanatate pentru angajati sunt: plata concediului medical asistenta medicala gratuita Se asigura transportul salariatilor la locul de munca. Aveam nevoie si de un specialist in marketing. 2. Politica de personal Initiatorii ideii de afacere si cei care am si pus-o in practica si am cautat solutii am fost Radu Vlad si Armanu Dorica. cu virfurile rotunjite. se face din randul populatiei din satele din jur. interviul al doilea ce verifica competenta si calificarea necesara a candidatului. lat.

1967 Experienta profesionala: . spirit de echipa. . medic veterinar la cooperativa agricola din satul Borlesti.nivel incepator: franceza Aptitudini si competente tehnice: . Iasi.C. . dinamism. perseverenta.03.L. Vlatis S. ordine. tenacitate. flexibilitate. Piatra Neamt. responsabilitate. 108 Telefon: 0741403582 Nationalitate: Romana Data nasterii: 02.absolvent liceului Petru Rares. 1986. Windows .administrator si medic veterinar Educatie si formare: .R.nivel avansat: engleza. specializarea medicina veterina.CURRICULUM VITAE Numele si prenumele: ARMANU DORICA Adresa: Piatra Neamt.: .absolvent al Universitatii de Medicina si Farmacie.cunostinte MS Office.1990 . 1990.1990.Integritate.Aptitudini foarte bune de comunicare.2000 – sustine cu succes teza de doctorat Aptitudini si competente sociale: . . strictete.1981 . pragmatism.Modestie . Bd. . Traian. propriul cabinet veterinar particular in orasul Piatra Neamt Post ce il va ocupa la S.prezent. nr.Abilitatea de a relationa si intelege animalele. .permis de conducere categoria B mai 2007 22 . Limbi straine: . . receptivitate.

1998. flexibilitate.C.cunostinte MS Office.cursuri de “Marketing” (prof. inspector de calitate in magazinele agroalimentare. manager al fermei Sanavit cu profil de crestere bovine. I. .03. dinamism. tenacitate.1990 . Cuza".nivel avansat: engleza. . str.prezent.absolvent Facultatea de Agronomie. Windows. Nistor. Aptitudini si competente tehnice: .permis de conducere categoria B mai 2007 23 . . Dr. Bacau.1998 . spirit de echipa.R.2000 . Iasi). .1967 Experienta profesionala: .2 Telefon: 0741790908 Nationalitate: Romana Data nasterii: 02. 1986. pragmatism. nr. jud Neamt Post ce il va ocupa la S. Cuza". Universitatea "Al. strictete. Vlatis S. I. Emil Costinescu. Universitea "Al. .absolvent liceului Calistrat Hogas.CURRICULUM VITAE Numele si prenumele: RADU VLAD Adresa: Piatra Neamt. Limbi straine: . Aptitudini si competente sociale: .administrator si director de management Educatie si formare: . receptivitate.: .Abilitatea de a rezolva problemele profesionale . .L. Piatra Neamt.Integritate. 1990.Aptitudini foarte bune de comunicare. utilizarea echipamentelor de birou. responsabilitate. ordine. perseverenta. Iasi. A.Cunostinte tehnice si legislative deosebite despre modul de organizare al unei ferme de animale .

filiala Piatra Neamt. I. I.C. responsabil aprovizionare la Lactama 4. perseverenta. responsabilitate. receptivitate. str. director zonal al firmei Carlsrom Bucuresti pe zona Moldovei . . pe zona Moldovei . Nistor. supervisor la aceeasi firma.Leader innascut .nivel avansat: italiana Aptitudini si competente tehnice: . 1990. 45 Telefon: 0741220922 Nationalitate: Romana Data nasterii: 02. tenacitate.2000.Puternice negociator .CURRICULUM VITAE Numele si prenumele: AVRAM MIHAI Adresa: Piatra Neamt. Universitea "Al.2004. Iasi).R. director zonal al firmei S.Abilitatea de a rezolva problemele profesionale . Savinesti.absolvent Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor "Al. Bacau.: . pragmatism. . .1992. . A.2004 – prezent.1990 .absolvent liceului Calistrat Hogas. Cuza".C.1969 Experienta profesionala: . ordine. Iasi.R. Castanilor. agent comercial la S.administrator si director de marketing Educatie si formare: .cunostinte MS Office. 1988. Cuza". Simba Invest S.1988 .1992 -1994. dinamism. spirit de echipa. director general al firmei Reneau Romania Post ce il va ocupa la S. grafica.nivel avansat: engleza. Piatra Neamt.2000 .1994 .03. Agricola S.Integritate. .L.R.Aptitudini foarte bune de comunicare.1990. Windows. . 2004 . . Limbi straine: . nr.L. utilizarea echipamentelor de birou.C. specializarea Management si marketing. strictete. Vlatis S.permis de conducere categoria B mai 2007 24 .cursuri de “Marketing” (prof. Aptitudini si competente sociale: . .L. flexibilitate.

2. papuci. iar plantele din alimentatia lor vor fi si ele mai putin poluate. 2. intindere si uscare la umbra in mediu uscat. Iepurii sunt mici „fabrici” de blanita. 25 . Resturile animale sunt incinerate in un cuptor special. carnea de iepure este o carne usoara. porcul). mai ales in perioada de vara cand este cald afara. La punctul de tabacire si finisare a peilor se realizeaza prelucrarea primara a pieilor de iepure: jupuire. deosebit de apreciate datoria culorilor si finetii lor. in jurul ei miroase a excremente de iepure. ornamente etc. Produsele realizate Carnea Carnea de iepure este ferita momentan de bolile care afecteaza celelalte animale a caror carne este consumata in mod curent (vaca. savuroasa si deosebita de celelalte feluri de carne pe care le consumam in mod curent. ele urmand apoi a fi transportate catre marii producatori de imbracaminte cu. In plus. Impactul ecologic al activitatilor firmei Ferma are un important impact ecologic. dietetica si cu putine grasimi. se preteaza la prepararea a numeroase retete culinare delicioase. Din pacate datorita raritatii si pretului destul de ridicat. Ele trebuie atent si ecologic depozitate pentru a putea fi ulterior folosite pentru ingrasarea solului terenului folosit in scopuri agricole. care sunt incheiate contracte de achizitie a blanitelor. In felul acesta iepurii vor creste mai sanatos si mai natural. In primul rand.6. ea trebuie sa fie la mare distanta de asezarile umane deoarece oricat s-ar incerca. Din blana de iepure se confectioneaza caciuli. proprietatile carnii de iepure sunt mai putin cunoscute de catre consumatori.. haine. Ferma trebuie sa fie la distanta de marile centre de poluare. Blanita Blana poate fi folosita ca subprodus.7. Un alt impact ecologic il au excrementele de iepure care sunt extraordinar de bune in a fi folosite ca ingrasamant natural.. Gustoasa.

am detaliat la capitolul 2. de utilitati.8. 2.august. Principala piata de desfacere a produselor noastre va fi totusi piata franceza si cea italiana. de data aceasta cu banca. fermierul se intoarce la banca sau la agentia de microfinantare. iar cea de taiere este specifica mai mult anotimpurilor reci. Desfacerea si comercializarea productiei. Relatiile cu colaboratii Furnizori Avem furnizori de furaje si concentrate alimentare. Banca stie deja ca SAPARD a acceptat proiectul si exista sanse mari sa accepte. Practic. de echipamente diverse. Ne rezervam dreptul de a nu divulga inca numele firmelor contractoare de comenzi decat in stadiul avansat de discutare al detaliilor proiectului. pentru a se putea verifica reputatia firmelor externe de catre acest organism. Elemente specifice de marketing Cel mai important procent din productie va merge catre export. pentru a incheia un al doilea contract. in conditiilor unei posibile acceptari de catre SAPARD a acordarii finantarii. Pe plan intern este in negociere un contract cu firma Metro pentru vanzarea carnii de iepure. acest aspect.9. Relatii de import – export. Banca Cu contractul de finantare incheiat la SAPARD. 26 . 2. Multiplele contacte stabilite acolo datorita relatiilor din mediul afacerilor al celui de al treilea asociat Avram Mihai ne asigura deja o cerere mai mare de produse decat cantitatea preconizata a fi realizata. Beneficiari Beneficiarii sunt interni si externi. atat pentru productia de carne cat si pentru blanite.7. incheierea unui contract cu banca este simpla. de rase superioare de iepure. avand contractul cu SAPARD.Perioada de inmultire a iepurilor cunoaste un ritm accelerat in perioada de vara aprilie .

in functie de domeniul investitiei.exista o diferenta. Datoriile catre banca ale beneficiarului se vor constitui in creante bugetare. Primul contract este pentru jumatate din suma. sa plateasca bancilor contravaloarea creditului acordat pentru investitii realizate cu sprijin financiar SAPARD cu bani care provin din Fondul de Garantare a Creditului Rural si din Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii. urmand a fi recuperate direct de la beneficiar de catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF). iar pe masura ce inainteaza in activitate SAPARD venind din urma. Astfel. in cazul in care beneficiarul creditului nu mai poate plati ratele catre banca. cand ferma sau afacerea incepe sa produca. fermierul va lua de la banca intregul credit. cu o perioada de gratie cuprinsa intre 1 si 5 ani. Dupa aceasta perioada. Creditul se acorda pe termen lung . Un avantaj pentru banci ar fi faptul ca statul se angajeaza.pana la 10 ani. cu jumatate din bani. pe baza de chitante si facturi.primul cu SAPARD si al doilea cu banca . fermierul va incepe sa plateasca jumatatea ramasa din credit.Intre cele doua contracte . din diferite motive. iar al doilea este pentru toata suma. 27 .

000 to in crescatorii de tip rural.000 la 92. Tabelul 1 Evolutia efectivului de iepuri de casa din Romania intre anii 1989-2003 (dupa FAO 2003) Anul 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 * Sursa: www. Acest fapt se datoreaza. In anii urmatori. efectivele de iepuri de casa au crescut in gospodariile populatiei. efectivele cunicule au fost lichidate. din care 8000 to in crescatorii specializate si 10.000. 1). efectivele de iepuri de casa (tab.org In tarile din Uniunea Europeana.000 iepuri de casa. satisfacand siguranta alimentara a unei populatii confruntata cu dificultatile financiare. in principal.300. ajungand in anul 1999 la un efectiv de 1. odata cu incetarea activitatii in Intreprinderile Avicole de Stat.000 capete (tab. Pretul de vanzare al produselor Conform informatiilor furnizate de LEBAS si COLIN (1992) tara noastra producea in jurul anului 1990 circa 18.fao. cand efectivul de iepuri de casa a atins valoarea de 1. Dupa anul 1990.2.000 tone de carne de iepuri de casa.000 iepuri. Concurenta si relatiile de piata.330. 2) au scazut intre anii 1998 si 2003 de la aproximativ 94. Drept urmare in anul 1992 este atins cel mai mic efectiv de iepuri de casa din tara noastra si s-a pierdut fondul genetic care a asigurat multiplicarea hibridului romanesc de carne SUPERCUNI. care a ramas constant pana in anul 2003.000.10. reducerii efectivelor de iepuri de casa in Franta Efectivul (mii capete) 1000 1330 1000 640 771 800 1000 1000 Anul 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 Efectivul (mii capete) 1000 1200 1300 1300 1300 1300 1300 28 .

8 milioane). dar neinsemnata cantitativ. Tabelul 3 Evolutia efectivului de iepuri de casa (in mii capete) in tarile din Europa de Est si C. Franta (11 milioane).I. care a inregistrat un spor de efectiv de 1 milion de capete. Romania (1.5 milioane). Spania (2 milioane) si Grecia (1. Tabelul 2 Evolutia efectivelor de iepuri de casa (in mii capete) in tarile din Uniunea Europeana (dupa FAO 2003) Tara Austria Belgia-Luxemburg Franta Germania Grecia Italia Olanda Spania Uniunea Europeana 1998 300 1480 13603 9800 1545 66000 443 2080 93951 1999 300 180 13464 9800 1585 67000 410 2000 94739 Anul 2000 300 13366 9800 1538 67000 392 2200 94596 2001 300 11110 9800 1500 67000 383 2100 92193 2002 300 11042 9800 1500 67000 380 2000 92022 2003 300 11000 9800 1500 67000 380 2000 91980 In tarile din Europa de Est. O tendinta crescatoare a efectivelor de iepuri de casa a fost consemnata in Italia.cu aproape 2. Efective mari de iepuri de casa se cresc in Italia (67 milioane).6 milioane capete. 3) au inregistrat o evolutie ce poate fi apreciata in linii generale ca descrescatoare. in perioada 1998-2003.3 milioane). Polonia si Slovacia (1 milion). efectivele de iepuri de casa (tab. Cele mai mari efective de iepuri de casa au fost crescute in Cehia (5 milioane). Germania (9.S. (dupa FAO 2003) Tara Europa de Est Bulgaria Cehia Ungaria 1998 9693 460 5000 931 1999 9771 466 5000 1005 2000 9643 431 5000 912 Anul 2001 9497 418 5000 779 2002 9370 400 5000 670 2003 9500 500 5000 700 29 .

Italia si in ultimii ani Danemarca. Intre anii 1992 si 2002 importurile de carne de iepure de casa (tab.S. exporturile (3164 tone) reprezinta 81% din importurile (3893 tone) de carne de iepure de casa.S. uneori cu valori apropiate de 3900 tone. exporturile au inregistrat fluctuatii foarte mari.840. pe cand exporturile au crescut cu doar 400 tone. In anul 2002 importurile de carne de iepure de casa in Uniunea Europeana au fost in valoare de aproape 16 milioane euro.).org In Comunitatea Statelor Independente (C. Armenia 5 milioane si Federatia Rusa 1.I. Cantitati importante de carne de iepure de casa importa (tab. Danemarca si Germania.8 milioane. in timp ce exporturile s-au ridicat la suma de aproximativ 13 milioane euro. Ucraina 5. Moldova Federatia Rusa Tajikistan Ucraina Uzbekistan * Sursa: www. Exporta cantitati mari de carne de iepure de casa: Spania. 4) in Uniunea Europeana au crescut cu aproximativ 1000 tone.. Exprimate procentual. Franta. Kazakhstanul 62 milioane. Uzbekistanul detine 80 milioane.Polonia Romania Slovacia Comunitatea Statelor 1100 1200 1000 16711 6 4800 12 56000 40 340 1201 11300 5423 88000 1000 1300 1000 17699 1 4900 13 58000 35 320 1150 16900 5673 90000 1000 13000 1000 17667 5 5000 17 60000 25 320 1213 24500 5600 80000 1000 1300 1000 18888 0 5000 17 61500 70 340 1296 25100 5557 90000 1000 1300 1000 17983 6 5100 17 62000 70 350 1699 25000 5600 80000 1000 1300 1000 179840 5000 20 62000 70 350 1800 25000 5600 80000 Independente Armenia Georgia Kazakhstan Kyragyzstan Rep.000 iepuri de casa crescuti in tarile C. Portugalia. Belgia. Din cei 179. Olanda. efectivele de iepuri de casa.I. de aproape 19 ori mai numeroase decat in Europa de Est si de 2 ori decat Uniunea Europeana. variind intre 1400 si 3800 tone.fao. au crescut in perioada 1998-2003 cu aproape 13 milioane capete. Daca importurile se situeaza in mod constant la peste 3000 tone. Franta. In anul 1995 exporturile au reprezentat doar 45% din importurile de carne de iepure de casa in Uniunea Europeana. Tajikistanul 25 milioane. 30 . 5) Belgia.6 milioane. In majoritatea anilor luati in studiu importurile au fost superioare exporturilor in Uniunea Europeana.

6) doar Cehia si Macedonia.org 31 . Macedonia si in anul 2002 Serbia si Muntenegru.fao. iar export a facut Cehia. Tabelul 4 Importul si exportul de carne de iepure de casa realizate de Uniunea Europeana (15 tari) (dupa FAO 2003) Specificare 1992 292 1 276 6 174 97 190 18 1993 3329 1688 1704 6 1121 1 1994 3891 1805 1786 9 1286 8 Anul 1995 1996 1997 1998 CANTITATIV (in tone) 3247 1464 3415 1842 3034 1925 3449 2023 1999 3441 1921 1688 1 1143 0 2000 2621 2440 1397 3 8258 2001 3751 3881 1676 9 1128 5 2002 3893 3164 1595 6 1323 1 Import Export Import Export VALORIC (in 1000 USD) 1943 1837 1515 1804 7 1178 0 6 1377 1 3 1171 8 9 1213 0 * Sursa: www.000 euro. In statisticile FAO tara noastra apare ca a realizat in anul 2000 un export in valoare de 103.In Europa de Est au importat carne de iepure de casa (tab.

anul 2000 2001 2002 1999 2000 2001 331 276 376 0 0 0 6237 6677 6606 0 837 1141 0 0 0 1752 0 0 17 19 92 186 156 201 14 36 0 6 0 0 2954 3124 3221 2329 2024 2316 116 126 210 868 797 646 7 10 14 2 0 0 6 0 0 58 24 0 908 1178 449 159 145 106 9 14 32 0 0 0 2 2 0 1840 864 1191 3269 5093 4850 0 0 0 100 214 86 4183 3248 5659 1 0 0 18 27 6 2 0 20 29 136 19 13973 16769 15956 11430 8258 11285 Tara Austria Belgia Belgia-Luxemburg Danemarca Finlanda Franta Germania Grecia Irlanda Italia Luxemburg Olanda Portugalia Spania Suedia Marea Britanie Uniunea Europeana 1999 10 0 1808 0 0 846 8 1 11 86 0 0 666 5 0 0 3441 Export. anul Export.fao.Tabelul 5 Importurile si exporturile de carne de iepure de casa in tarile din Uniunea Europeana (dupa FAO 2003) CANTITATIV (in tone) Import. anul 2000 2001 0 0 1135 1661 0 0 103 123 0 0 212 213 104 100 0 0 0 0 8 4 0 0 170 288 0 0 709 1450 0 0 0 42 2440 3881 2002 0 292 0 3 0 69 115 0 0 39 0 1087 0 1539 0 20 3164 1999 387 0 7995 5 22 3799 276 11 105 1036 0 28 2967 239 9 2 16881 2002 0 1429 0 4 0 1545 1148 0 0 329 0 3928 0 4840 0 8 13231 * Sursa: www.org 32 . anul 2000 2001 2002 1999 8 7 19 0 933 1389 1611 0 0 0 0 285 0 241 20 109 0 0 0 0 708 707 671 261 2 2 9 82 0 1 2 0 0 0 0 1 125 115 72 10 0 1 7 0 0 0 0 344 843 1283 1461 0 2 5 15 829 0 0 0 0 0 0 6 0 2621 3751 3893 1921 VALORIC (in 1000 USD) Import.

(dupa FAO 2003) Tara Europa de Est Cehia Macedonia (fost Rp.Jug.Tabelul 6 Importurile si exporturile de carne de iepuri de casa in tarile din Europa de Est si C.Jug.I.) Serbia si Muntenegru Romania Comunitatea Statelor Independente Georgia Kazakhustan Ucraina Europa de Est Cehia Macedonia (fost Rp.) Serbia si Muntenegru Romania Comunitatea Statelor Independente Georgia Kazakhustan Ucraina 1998 60 60 0 0 0 66 50 16 0 272 272 0 0 0 8 0 8 0 1999 104 69 35 0 0 48 48 0 0 355 303 52 0 0 0 0 0 0 Import.org 33 .fao. anul 2000 9 9 0 0 0 2760 0 2760 0 150 45 2 0 103 74 0 74 0 2001 18 15 3 0 0 0 0 0 0 85 77 8 0 0 0 0 0 0 2002 25 0 3 22 0 31 0 1 30 15 0 8 7 0 140 0 0 140 * Sursa: www.S. anul 2000 2001 CANTITATIV (in tone) 86 97 84 95 2 2 0 0 0 0 1063 0 50 0 1013 0 0 0 VALORIC (in 1000 USD) 375 392 346 376 29 16 0 0 0 0 34 0 0 0 34 0 0 0 2002 2 0 2 0 0 378 0 0 378 16 0 16 0 0 396 0 0 396 1998 46 22 24 0 0 41 0 41 0 185 75 110 0 0 6 0 6 0 1999 4 3 1 0 0 0 0 0 0 19 16 3 0 0 0 0 0 0 Export.

iar in anul 2002 numai Ucraina.S. Trebuie subliniat faptul ca in aceste zone (Europa de Est si C. dar in care consumul este de doar 0.07 kg/locuitor/an.30 0.90 4.000 tone/an.00 2. Tabelul 7 Productia si consumul de carne de iepure de casa (dupa FAO 2001) Consum mediu anual pe locuitor (kg) 0.8 kg/an/locuitor).Dintre tarile din Comunitatea Statelor Independente au facut importuri de carne de iepure de casa in perioada 1998-2000 Georgia si Kazakhstanul.80 3. 7).7 kg/an/locuitor. aflata in cautari.07 5. dar care dispune de un potential productiv mare. Cel mai mare producator de carne de iepure de casa este China.000 tone de carne de iepure de casa si are cel mai mare consum pe locuitor (5.) atat importurile cat si exporturile de carne de iepure de casa se cifreaza la valori scazute si extrem de oscilante de la un an la altul si de la o tara la alta.I.000. Au exportat carne de iepure de casa Kazakhstanul si Ucraina. Italia produce 221. ceea ce denota o piata neconsolidata. In principalele tari producatoare si consumatoare de carne de iepure de casa din Uniunea Europeana se consuma in medie 3. Conform estimarilor FAO din anul 2001 productia mondiala de carne de iepure de casa se ridica la peste 1.78 Continentul Productia Tara anuala (in to) China Italia Spania Franta Malta Cipru Egiptul Maroc 315000 221000 135000 85000 1350 830 69600 - Productia anuala (to) Europa Africa America de Sud America Centrala America de Nord 570051 85782 16317 4364 35000 . cu 315.000 tone (tab.

In perioada 1991-1994 pretul pe tona de carne de iepure de casa s-a situat la valori ce depaseau.140 6.47 marci/kg carne.681 tone in America.51 dolari US.685 3.177 76. 85.072 2.921 .870 76.150 1. de la 441.189.871 1.71 dolari US in anul 1999.190 432.103 80. In Romania.138 1.025 4.016 66. FAO a anuntat ca este pregatita sa promoveze cresterea iepurilor de casa prin diverse proiecte aplicate in toata lumea. Analizand evolutia acestora in Germania.65 dolari US in anul 1997 la 4129.140 3.480 3.840 1.68 dolari US. potential subestimat pana acum”.782 4.87-4. cand tona de carne de iepure de casa a costat intre 441.417.062. Tabelul 8 Pretul (in moneda nationala) pe tona de carne de iepure de casa la producator.213 3. in tarile din Europa Anul 1999 2000 59.230 481.146 35 2001 70.149.Productia de carne de iepure de casa pe continente este urmatoarea: 570.127.245 14.65-959. In Africa 90% din productia de carne a continentului este produsa in tarile din nord.313 2. de 2442. Expertul FAO in productia animala Emmanuele Gurne Bleich a precizat ca „este o recunoastere tot mai mare a potentialului pe care animalele mici il prezinta. in general. 8) au fost stimulative in tarile din Europa. Pretul tonei de carne de iepure de casa din anul 2001.628 12.978 15.782 tone in Africa si 55.476 1.117.652.110 77. in perioada 1998-2001.740 3.960 8.296.680 6.882 13. Cele mai scazute preturi s-au inregistrat intre anii 1995-1998. preturile pe tona de carne de iepure de casa (tab.633 Tara Austria Bulgaria Cehia Franta Germania Grecia Ungaria Italia Polonia Moneda Silingi Leva Coroane cehe Franci Marci Drahme Forinti Lire Zloti 1998 65.091.850 1. intre anii 1991-2001.242 6. se constata ca la producator carnea de iepure de casa s-a vandut cu preturi cuprinse intre 3. La Conferinta ONU din 28 septembrie 2001 de la Roma.030 4. 1000 dolari. este un pret stimulativ pentru crescatorii acestei specii de animale. Preturile pe tona de carne de iepure de casa la producator (tab. 9) au variat extrem de mult.051 tone in Europa.990 607.000 510.

inclusiv a tarii noastre. a avut loc a doua adunare generala a Observatorilor Internationali ai Cresterii Iepurilor din tarile mediteraniene care promoveaza cresterea iepurilor din punct de vedere al unei surse sigure de hrana.789 76.968 78.092 686.288 15.210 14.879 In 29 septembrie 2001 la Ragusa.472 391.320.Portugalia Romania Federatia Rusa Slovacia Slovenia Spania Elvetia Escudo Lei Ruble Coroane slovace Dinari sloveni Peseta Franci elvetieni 412. sanatos.972 15. iar prin orientarea pentru export aceasta poate contribui la un aport valutar consistent.451 447.797 26.605 622.456 63.260 15.186 697.630 76. Cresterea iepurilor de casa in ferme are un important potential de a imbunatati securitatea alimentara a populatiei Terei. Sicilia. Prin masuri adecvate cuniculicultura poate fi redresata in Romania.922 365.783 323.757 75.500 42.900 70.894 37.500 336.734 15.981. cu un produs cu valoare nutritiva adecvata unui regim alimentar echilibrat.256.496 443.740.206 5.427 339. 36 .296 23.747 666. extrem de util tarii noastre.

65 1998 5.410 307.55 592.29 2001 70.300 2033.165.60 803.100 3082.478.95 1069.74 1970.09 1034.951.500 15332.86 2442.78 1994 1.01 980.M.47 1274.740.69 1993 745.08 1995 1.210 8875.730 7167.71 2000 42.93 4129.490 76.21 1999 63.400 760.256.900 21692.711.90 1997 3. Lei/tona Lei/dolari Dolari/tona .296 29060.68 1996 2.51 U.490 1655.28 959.981.88 1992 329.94 441.320.Tabelul 9 Pretul (in lei si dolari) pe tona carne de iepure la producator in Romania Specificar e Pret carne iepure Paritatea Pret carne iepure Anul 1991 97.

800 iepuri anual 28. Media de pui nascuti este relativ mica tinand cont ca o femela poate da nastere la 4 – 14 pui. dar tinand cont ca sunt perioade mai productive si mai putin productive in privinta gestatiei.000 iepuri x 3kg carne = 86. adica 86.11. tratamentele prelucrarea si tabacirea pielor cheltuieli de protocol piese schimb de intretinere si modernizare permanenta asigurare taxe si impozite rata la banca etc . cat si o rata a imbolnavirilor.4 kg.000 RON (acesta este pragul minim de incasari).400 kg de carne de iepure anual. Vom realiza calculele pentru aceasta greutate minima. Un iepure poate fi taiat cand atinge o greutate de minim 3 . Avem cheltuieli cu: utilitatile personalul transportul furajarea realizarea lucrarilor agricole achizitii periodice in scopul imbunatatirii materialului genetic de reproductie al fermei vaccinurile. apreciem o medie minima de 6 pui. Cazul fericit este ca aceasta medie sa fie mai mare caz in care profiturile obtinute vor fi si ele mai mari. vom avea 18 iepurasi rezultati pe an. 400 femele x 6 pui x 12 luni = 28.400 kg / 12 luni = 7200 kg de carne lunar Pentru un pret mediu al carnii de 10 RON. Incasari rezulta si din vanzarea pielor.2. Analiza rentabilitatii Efectivul lunar de reproducere al fermei este in medie de 400 femele si 100 masculi. incasarile lunare estimate doar din vanzarea carnii sunt 72. La o medie de 6 pui nascuti de o femela si tinand cont ca o femela este bine sa nasca de 3 ori pe an.

cu o rata lunara de 3. estimam un profit lunar intre 20 si 30 mii RON si o rentabilitate mare a afacerii chiar pentru un minim de incasari posibile. cu o perioada de rambursare de 10 ani. In final trebuie rambursata suma de 420.De la banca am imprumutat 150.000 Euro. 39 . adica cam: 3500 euro x 3.000 Euro.500 euro.250 RON lunar Analizand toate aceste incasari si cheltuieli.5 RON/Euro = 12.

falimentul Pentru a usura procesul de iesire dintr-o afacere. fuziunea 3. lichidarea 6. neintelegeri intre asociati 7. facilitatea cresterii 4. supraestimarea resurselor productive ale fermei 3.stabilirea de relatii cu cei ce ajuta la procesul de iesire din afacere (banci. Vom parcurge in acest sens urmatorii pasi: . acceptarea unei oferte tentante de vanzare 3.se stabilesc participantii la actiunea de iesire din afacere .programarea actiunilor de iesire din afacere . absorbtia 4. Cauze Dintre posibilele cauze amintim: 1.2. vanzarea 2. incorecta folosire a banilor obtinuti prin contractul SAPARD 2.CAPITOLUL III: SFARSITUL AFACERII 3. trebuie elaborat un plan specific cat mai potrivit situatiei respective. transformarea in societate pe actiuni 5.determinarea valorii afacerii .anagajarea expertilor necesari .stabilirea unei date aproximative de iesire din afacere . calamitati naturale (ex: foc) 6.stabilirea motivului si a analiza metodelor potrivite de a iesi din afacere .1. membri fondatori etc) . fluctuatia pietei internationale de desfacere a carnii de iepure 5. Modalitati de incheiere 1.

41 . dar acest lucru nu ne impiedica sa mergem inainte. care ne confruntam este imposibilitatea de a schimba mentalitatea oamenilor in ceea ce priveste o alimentatie sanatoasa. putem afirma ca nu intalnim probleme majore.3. dar si studiului de poata realizat. cererea de carne de iepure inregistreaza in final o crestere reala.inceperea demersului final In tot acest timp. Concluzii finale Avand in vedere forma de activitate a societatii noastre.modificarea strategiilor operationale pentru a iesi cu succes din afacere . si acest fapt se datoreaza experientei noastre.anunatarea iesirii catre salariatii cheia . Singura problema cu. concurentii nostri. Suntem in pas cu.. activitatea firmei trebuie sa continue in mod normal 3. Desi este o piata mica. producerea si comercializarea carnii de iepure in principal.

......... Desfacerea si comercializarea productiei... Oportunitati oferite pentru dezvoltarea ideii de afaceri........... Resursele umana.3........ Concluzii finale.......................................................................................................................................................................................40 3... Analiza rentabilitatii....................................................................................................................................................................................5 SI ADMINISTRARII AFACERII...........................................7.................................41 ........4......................24 2.....................26 2... Politica de personal..................................................................................23 Experienta profesionala:...........................26 2................................ Utilizarea capacitatii de productie............................... Resursele necesare........2................ Elemente specifice procesului de productie....11.............10.............1......................................................... Pretul de vanzare al produselor..................................9........................................................................................................................... Modul de constituire a societatii.2 1.......8..... Relatiile cu colaboratii..........CUPRINS CAPITOLUL I: INTRODUCERE...............................6 2........38 CAPITOLUL III: SFARSITUL AFACERII............2....................................................6 2.................................. Prezentarea ideii de afaceri si a domeniului aferent............................................ Concurenta si relatiile de piata...............6.............................................................................40 3..........................28 2.....25 2.........................................5 2............................... Alegerea amplasamantului......................2 1................ Impactul ecologic al activitatilor firmei...........................................1......................................1.....................................................5.....................................21 Experienta profesionala:................................................................ Precizari tehnice si tehnologice....................25 2.........2................ Cauze................... Produsele realizate......................................3...........................6 2.......................................3 CAPITOLUL II: CONTINUTUL DERULARII...................5 2.................3.......................................................................... Motivatia alegerii domeniului............. Modalitati de incheiere..40 3..................... Relatii de import – export...............................22 Experienta profesionala:......................2 1................................................................. Elemente specifice de marketing.....................

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful