ASAMBLRI PRIN STRNGERE 2.1.

TIPURI DE ASAMBLRI PRIN STRNGERE

Asamblrile prin strngere asigur imobilizarea reciproc a dou sau mai multe componente, prin deformri elastice i plastice puin extinse. Acest tip de asamblare este utilizat n construcia de maini pe scar larg, datorit avantajelor pe care le ofer [1]: comportare bun la sarcini dinamice; capacitate de lucru la sarcini i momente mari; asigurarea unei bune centrri, att pentru mbinrile conice ct i pentru cele cilindrice; simplitatea execuiei i lipsa organelor de asamblare intermediare. Printre dezavantajele metodei se remarc: montare sau demontare greoaie, care necesit dispozitive adecvate ; posibila distrugere a suprafeelor aflate n contact, la demontare; strngere neuniform, n aceleai limite de tolerane admise, datorit variaiei mari a toleranelor de execuie a pieselor. Domeniile n care se utilizeaz astfel de asamblri sunt diverse : pri componente ale ansamblului arbore cotit; mbinare fus - manivel; bandaje pe roi de vagoane; coroane ale roilor dinate; rulmeni; presarea bucelor sau lagrelor. Dup modul n care se realizeaz strngerea celor dou suprafee n contact, mbinrile prin presare se pot mpri n dou grupe: prin presare longitudinal i prin presare transversal. n primul caz, piesa cuprins este presat n piesa cuprinztoare pe direcie axial (fig. 2.1), genernd n mbinare forte de fecare care asigur imobilizarea reciproc a celor dou piese. n al doilea caz, deplasarea suprafeelor n contact se produce pe direcie radiaf sau normal (fig. 2.2). Asamblarea prin strngere se poate efectua prin urmtoarele metode: nclzirea piesei cuprinztoare nainte de montaj (fig. 2.2.a); rcirea piesei cuprinse nainte de montaj (fig. 2.2.b); aplicarea unei fore exterioare care determin apariia unor deformaii plastice locale (mandrinare, fig. 2.2.c); utilizarea unor componente elastice, cu sau fr canale prelucrate (fig. 2.2d).

Fig. 2.1. Asamblare prin presare longitudinala [1]

Fig. 2.2. Asamblare prin presare transversal [1].

2.2. ELEMENTE DE CALCUL ALE MBINRILOR PRIN STRNGERE

Strngerea teoretic, definit ca diferena intre diametrul arborelui i cel al alezajului, nu ine seama de efectul asperitilor celor dou suprafee: s= d D unde: d - diametrul nominal al arborelui, D - diametrul nominal al alezajului s - strngerea ( jocul j = D - d ) Strngerea relativ se definete prin raportul:
=
d D d

2.1

2.2

Dup cum se tie, piesele sunt executate cu anumite abateri de !a dimensiunile nominale, fiind cuprinse m limitele dmin- dmax, respectiv Dmin - Dmin. Lund n considerare aceste notaii se poate exprima strngerea maxim, respectiv strngerea minim: Smax = dmax D min 2.3 Smin = dmin - Dmax Pentru a se putea realiza asamblri prin strngere este necesar ca, nainte de monare, diametrul minim al arborelui s fie mai mare dect diametrul maxim al alezajului (fig. 2.3), adic s fie respectat condiia: dmin > Dmax

Fig. 2.3. Operaiuni la asamblarea cu strngere. La asamblare, datorit introducerii forate a arborelui, diametrul acestuia se micoreaz n timp ce diametrul alezajului se mrete, ajungnd la aceeai valoare a diametrului de asamblare, da. Prin urmare, n suprafeele de contact apar presiuni care mpiedic deplasarea reciproc a acestora. Pentru a se realiza o asamblare prin strngere este necesar ca forele de frecare care au luat natere datorit strngerii s fie mai mari dect forele exterioare care tind s desprind cele dou suprafee aflate n contact. 2.2.1. Calculul strngerii n domeniul elastic Relaiile necesare pentru calculul mbinrilor prin strngere sunt deduse din teoria tuburilor cu perei groi. Conform acestei teorii, ntr-o seciune oarecare a unui tub cu perei groi iau natere eforturi radiale, R, tangeniale, T i axiale, z. n ipoteza deformaiilor elastice, relaia pentru determinarea strngerii este: s = pd2 (k1/E1 + k2/E2) 103, [m] n care : k1 = 2.4 2.5

d 2 + d 12 v1 - pentru arbore; d 2 d 12

k2 =

d 22 + d 2 d 22 d 2

+ v 2 - pentru alezaj

2.6

unde: V1, V2 - coeficienii Poisson, E1, E2 - modulele de elasticitate longitudinale, p - presiunea de contact, [daN/cm2], da - diametrul de asamblare [mm]. Cteva valori ale modulelor de elasticitate pentru materialele uzuale suntprezentate n tabelul 2.1 Tabelul 2.1. Valori ale constantelor elastice pentru materiale metalice uzuale Material oel font bronz Coeficient Poisson v = 0,3 v = 0,25 v = 0,33 Modul de elasticitate longitudinal E= 2,1- 2.2*106daN/cm2 E=l,2- 1,6*106 daN/cm2 E= 1- 1,1*106 daN/cm2

2.2.2. Calculul strngerii n domeniul plastic Determinarea eforturilor unitare n domeniul strii plastice se face plecnd de la ecuaiile generale ale teoriei plasticitii. Conform acesteia, deformaiile plastice ncep atunci cnd diferena ntre eforturile unitare radiale i tangeniale este egal cu. 2k, adic: T R = 2k 2.7

unde: k este constanta plastic (k = 0,5 Rp0,2 n teoria eforturilor tangeniale unitare. respectiv k = 0,57 Rp0.2 n teoria energetic). Rpo,2 fiind limita de curgere. Pentru alezaj, presiunea la care ncep deformaiile plastice este: PC2=k(d22-d2}/d22 sau prin nlocuirea constantei k (0,5) i considernd raportul k2 = (d22- d2)/ 2d22 Pc2= k2 Rp0,2 Pentru arbore, relaia devine: PC2=k(d2-d12)/d2 sau prin nlocuirea constantei k (0,5) i considernd raportul k1 = (d2-d12) / 2d2 Pc2 = k1 Rp0.2 2.11 2.10 2.8 2.9

2.2.3. Calculul practic al mbinrilor prin strngere In mod obinuit, asupra mbinrii prin strngere acioneaz forte axiale, care tind s depiaseze piesele una fa de cealalt n direcie axial (fig. 2.4 a), momente de rsucire (fig. 2.4.b) sau solicitare simultan cu forte axiale i momente de rsucire (fig. 2.4.c).

Fig.2.4. Solicitri care apar n mbinrile prin strngere. Pentru caicul, valorile forelor sau momentelor exterioare se consider cunoscute i se pune condiia ca presiunea p s genereze fore de frecare mai mari dect solicitrile exterioare. Cnd asupra mbinrii acioneaz o for axial Fa, condiia asigurrii unei strngeri corespunztoare este ca fora de frecare s fie mai mare dect Fa, adic:
p Fa l d

2.12 n care este coeficientul de frecare dintre suprafeele n contact, d -diametrul suprafeei de contact, l - lungimea de asamblare (pentru strngeri mari se recomand l = 0,9d). Cnd asupra ansamblului acioneaz un moment de rsucire Mt trebuie ca momentul de frecare din mbinare s depeasc momentul exterior, adic:
p 2M t

2 l d

2.13 Cnd asupra ansamblului acioneaz simultan o for i un moment de rsucire, presiunea de strngere se determin din condiia ca forele de frecare s fie mai mari dect rezultanta forelor periferice axiale, adic:

 2M t d p

+ Fa 2 l d

2.14

Coeficientul de frecare, , depinde de o serie de factori, printre care: - procedeul de montare; - presiunea aplicat, p; - starea suprafeei n contact; - felul ungerii. n tabelul 2.2 sunt prezentate valori ale coeficienilor de frecare n czui ajustajelor presate [1]. Pentru alte combinaii de materiale, coeficienii de frecare au urmtoarele valori medii: oel - alam 0,05 - 0,10; font - bronz 0,06 - 0,07. Tabelul 2.2. Valori medii ale coeficienilor de frecare n cazul ajustajelor presate la rece sau la cald [1] Arbore/alezaj Oel/oel Starea de ungere - cu ungere (rece) - fr ungere (cald) Oel/font - cu ungere (rece) - fr ungere (cald) Otel/aliaje uoare - cu ungere (rece) - fr ungere (cald) 1 presare 0,06-0,22 0,06-0,14 0,02-0,08 2 depresare 0,08-0,2 0;35-0,4 0,09-0,17 0,13-0,18 0,03-0,09 0,10-0,15 calcul 0,09-0,13 0,14-0,16 0,07-0,12 0,07-0,09 0,02-0,06 0,05-0,06

2.2.4. Calculul deformailor n unele cazuri, cum ar fi cuzineii lagrelor de alunecare sau bielele strngerile prea mari produc variaii aie diametrului alezajului. Acest ucru poate produce neajunsuri majore, ca de exemplu griparea lagrului prin micorarea jocului dintre fus i cuzinet. In czul rulmentilor, mrirea diametrului inelului exterior poate duce la micorarea jocului radial, putnd avea loc blocarea acestuia. Deformaiile diametrale ale arborelui

i alezajului pot fi calculate cu relaiile:

d 2 + d 12 P - pentru arbore: d = d 1 2 E1 d d 12
- pentru alezaj: D = d

2.15

p E2

d2 + d2 2 + 22 d2 d 2

2.16

Deformaiile care apar la asamblarea cu strngere trebuie s fie sub limitele admisibile, pentru a prentmpina efectele duntoare amintite, n acest sens, pot f; luate msuri constructive, care s anuleze efectul deformaiilor excesive. Uneori diametrul interior al piesei cuprinse poate fi executat mai mare chiar de la prelucrare. Practic, pentru diametre mari, ia ajustajeie presate toleranele de pe desen pot fi micorate cu o cantitate egal cu semisuma strngerilor maxime i minime, iar la ajustaje!e presate uor, micorarea se poate lua egal cu strngerea maxim. Pentru a micora diametrul exterior al arborelui, executat n clasa de precizie 2 se recomand urmtoarea relaie:
s = 8,63 d 1 + 0,315 s max

2.17

iar pentru clasa de precizie 3:

s = 38 3 d 1 + 0,315 s max

2.18

n cazul pieselor afiae n micare de rotaie apare efectul de slbire a strngerii datorit aciunii forelor centrifuge, deoarece piesa cuprinztoare i mrete dimensiunile i astfel se micoreaz strngerea. n acest caz strngerea efectiv n timpul lucrului la turaia de regim va fi de aproximativ dou ori mai mic dect cea de la montaj:
S n 0,45 S critic sau S c 2,22 S n

De aceea: n acest caz. strngerea minim nu trebuie s fie mai mic dect strngerea critic, sc. Strngerea maxim se stabilete din condiiile de rezisten ale piesei cuprinse.

2.3. RECOMANDRI PRIVIND CALCULUL I CONSTRUCIA MBINRILOR PRIN STRNGERE

In relaiile de caicui s-a presupus c presiunea p este uniform distribuit de-a lungul interfeei de asamblare, n realitate distribuia presiunii de contact nu este uniform, prezentnd valori maxime n poriunile de capt datorit efectului de concentrare a tensiunilor (factor de concentrare k = 2) (fig. 2.5). Aceasta duce la scderea rezistenei la oboseal a asamblrii. Cu toate acestea, comparativ cu efectele aprute la mbinrile cu pan sau caneluri, scderea rezistentei ansamblului este mai mic.

Fig. 2.5. Distribuia tensiunilor unitare n mbinrile cu strngere [1]. Mrimea coeficientului de concentrare a tensiunilor depinde de o serie de factori, printre care: caracteristicile mecanice ale meterialelor dimensiunile pieselor, mrimea presiunii, natura solicitrilor etc. 2.3.1. Msuri constructive i tehnologice n proiectarea asamblrilor cu strngere Prin aplicarea unor msuri constructive pot fi diminuate efectele concentratorilor de tensiune, asigurnd elasticitatea zonelor critice i repartizarea uniform a tensiunilor (fig. 2.6).

Fig. 2.6. Msuri constructive pentru micorarea efectului concentratorilor de tensiune la asamblrile presate: a) ngroarea parial a arborelui; b)rotunjirea muchiilor alezajului; c) subierea alezajului; d) practicarea canalelor de descrcare; e) utilizarea unei buce presate sau turnate cu plasticitate mare [1]. Msurile tehnologice care pot fi aplicate vizeaz:

prelucrarea suprafetelor arborelui prin deformare plastica cu role(ecruisare) ntrurarea, cementarea, calirea cu curenti de inalta frecventa (CIF) a suprafetelor arborelui, pentru cresterea duritatii; incalzirea piesei cuprinzatoare/racirea piesei cuprinse.

Uneori imbinarile cu strangere se utilizeaza in combinatie cu alte tipuri de asamblari, cum ar fi cele cu pana sau caneluri. In acest caz, imbinarea prin strangere poate fi principala sau auxiliara. In primul caz, intreaga sarcina exterioara, este preluata de strangere, pana servind doar ca mijloc de siguranta. In al doilea caz, strangerea serveste la descarcarea partiala a penei si la centrarea pieselor. In astfel de cazuri se face un calcul aproximativ al presiunilor, presupunand ca forta este preluata de imbinarea principala (strangere sau pana). Uneori pentru usurarea montajului, piesa cuprinzatoare se incalzeste putin (sau se raceste piesa cuprinsa), cu conditia ca in final diametrul arborelui sa fie mai mare decat diametrul alezajului. Acest lucru determina o micsorare a fortelor de presare necesare, mentinerea calitatii suprafetelor si cresterea fortelor de frecare.

2.3.2. Montarea imbinarilor prin strangere cu forte axiale

Valorile fortelor axiale de presare Pp si Pd pot fi determinate cu relatiile:

Fp = 1d lp max Fd = 2 d lp max

2.20

in care 1 si 2 sunt coeficientii de frecare la presare si respectiv al depresare (tab. 2.2), pmax presiunea maxima de strangere (rel. 2.12, 2.13, 2.14). Din relatiile 2.20 se poate observa ca Fd depinde de lungimea de presare, lp si valoarea presiunii de strangere. In cazul in care arborele si alezajul se executa din otel, avand d2=2d iar d1=0 se poate utiliza relatia:
F0 = 2 S max l

2.21

Iar pentru cuplul arbore din otel si alezaj din fonta:

F0 =1.15 S max l

2.22

Atat forta de presare cat si cea de depresare depind de lungimea de asamblare. Forta de presare creste proportional cu valoarea lungimii de strangere, ca urmare a cresterii suprafetei de contact, iar forta de depresare scade, datorita miscarii suprafetei de contact. Forta de depresare prezinta la inceput o valoare mai mare, datorita valorii mai ridicate a coeficientului de frecare in acest stadiu comparativ cu cel in timpul miscarii. De regula, echilibrul dintre cele doua forte este dat de una din relatiile:

Fd (10 ... 15 % ) Fp

10 ... 15 Fd 1 + Fp 100

2.23

n scopul uurrii operaiei de montaj se pot iua o serie de msuri constructive privind prelucrarea capatului arborelui (fig. 2.7).

Fig. 2.7. Masuri constructive aplicate capatului arborelui la asamblarea prin strangere [1] S-a constatat ca fortele de presare si depresare depind in mod direct de unghiul de degajare (fig. 2.8).

Fig. 2.8. Efectul unghiului de tesire asupra fortei de presare la asamblarea prin strangere[1].

In afar de aceste msuri se mai aplic prelucrarea captului alezajului sau se

utilizeaza lubrifianti pentru reducerea fortei de presare. La asamblarea prin presare la rece (fretare) se produc deformaii elastice mari, care se supun relatiilor lui Lame[2]. Grosimea minim a bucelor din oel sau font care urmeaz a fi presate se alege in domeniul 1,8-2 mm. Fretarea pieselor este recomandat la asamblarea bolului n biel, a coroanei volantului i a rulmenilor n cazul construciei de automobile.

Fig. 2.9. Injectarea de ulei sub presiune in arbore pentru depresare. Astfel, pentru o mbinare la care este necesar, n cazul montrii fr uiei, o forta de depresare de 10500 kgf, prin introducerea uleiului sub presiune de 200 atm. Forta de depresare scade cu 30%, pentru o presiune de 800 atm scade cu 70% iar pentru o presiune de 1000 atm scade la 250 kgf. Ca mediu de lucru poate fi utilizat orice fel de ulei mineral, cantitatea necesara fiind de 10 g/100 cm2 de suprafata de contact, la o strangere de aproximativ 0,1 mm. Presiunea de injectare trebuie sa fie egala cu presiunea de strngere, s asigure lrgirea alezajului la mrimea comprimrii suprafeei exterioare a arborelui si sa produca o largire a alezajului concomitent cu o comprimare a arborelui egala cu suma asperitatilor suprafetelor de contact. In conformitate cu aceste criterii, presiunea de contact necesara se poate calcula cu relatia 2.4 iar la valoarea strangerii trebuie adaugate si valorile deformatiilor

alezajului si arborelui Ud:

S p = S max + h + U d

2.22

Fig. 2.10. Injectarea de ulei sub presiune in alezaj pentru deplasare In figura 2.10. a este reprezentata distributia presiunii de contact intre arbore si butuc pana la aducerea uleiului iar in figura 2.10.b. se prezinta aceasta distributie in prezenta uleiului introdus prin alezaj. In fig. 2.10.c se observ cum presiunea uleiului depete pe cea de contact ntre

suprafee, formnd o deformare local a acestora iar n fig 2.10d arat cum stratul de ulei nainteaz i deformeaz progresiv i zonele mai indepartate contribuind la apariia jocului intre suprafete. In figura 2.10 e este reprezentata distributia presiunii pe suprafata de contact la deplasare.

2.3.4. Utilaje si dispozitive pentru presare Pentru presare se utilizeaz de regul prese, care se pot clasifica dup cum urmeaza: Prese universale manuale: cu cremaliera, cu surub, cu excentric; Prese speciale mecanice: pneumatice, hidraulice, pneumohidraulice, electromagnetice, mecanice. Fortele de prsare si de depresare ale pieselor se determina cu relatiile:
P = Pp , P = Pd

2.23

n care Pp i Pd sunt forele de presare, respectiv depresare, coeficient de siguranta pentru care se iau valorile 1.5 2 ( valorile mari se iau pentru prese de puteri mici). Presele manuale cu cremaliera se utilizeaza acolo unde nu se cer forte mai mari de 3000daN, cele cu surub se utilizeaza pentru forte pana la 2000 daN iar cele cu excentric pentru lungimi de presare mici, la forte dezvoltate cuprinse intre 4000 si 5000dan. Presele manuale se utilizeaza mai ales acolo unde lipsesc instalatiile de aer comprimat. Acestea au o constructie simpla, prezentand o buna siguranta in exploatare, desi solicita mai mult efort din partea operatorilor. Presele mecanice pneumatice sunt cele mai mult utilizate datorita productivitatii ridicate. Acestea pot fi: cu actiune directa (la care cilindrul pneumatic este separat si se fixeaza cu suruburi de corpul presei) obtinandu-se forte de rpesare cuprinse intre 720 si 2830 daN cu actionare prin parghie care dezvolta forte cuprinse intre 10000 si 15000daN. In cazul preselor hidraulice, fortele dezvoltate sunt cuprinse intre 20000 si 100000daN sau chiar mai mult. Uneori, pentru cresterea fortei de presare se apeleaza la combinarea actiunii aerului si lichidului hidraulic, in cazul preselor electrohidraulice. Presele electromagnetice pot genera forte de presare cuprinse intre 200 si 2500 daN. Dezavantajul major al acestora consta in lungimea de presare mica , care le limiteaza mult aplicabilitatea. Presarea trebuie efectuata cu mare grija, asigurand pozitia corecta a pieselor intr-un dispozitiv special. Erorile la asamblare apar datorita descentarilor si deformatiilor care se produc in absenta unui dispozitiv corespunzator. De obicei la

presare se utilizeaza dornuri mandrine pentru centrarea piselor de rpesat in alezaj. In fig 2.11 se prezinta modul de utilizare a unui dorn pentru presare. Partea inferioara a dornului 1 are diametrul egal cu diametrul alezajului, formand cu acesta un ajustaj cu joc in care se introduce butucul de presare 2. Capul insurubat 3 se aseaza pe butuc in partea subtire a corpului si apoi se strange pana la rezemarea pe butuc. Centrarea pieselor se face cu ajutorul coloanelor de directie (fig. 2.12.)

Fig. 2.11. Dorn pentru asamblarea prin presare

Fig. 2.12. Coloan de direcie pentru asamblarea prin presare

In timpul operaiilor de presare se utilizeaz i o serie de scule, domuri. ciocane Se recomand ca partea care intr in contact cu componentele de presat s fie alctuit din materiale cu plasticitate mai mare (alam, cupru, aluminiu, materiale plastice, cauciuc lemn pentru a nu deteriora suprafeele si a nu induce deformatii nedorite (fig. 2.13).

Fig. 2.13. Scule pentru presare protejate cu materiale plastice 2.3.5. Montarea mbinrilor cu strngere utiliznd medii de rcire sau incalzire

Presarea prin nclzirea piesei cuprinztoare sau rcirea piesei cuprinse este raional cnd elementele mbinrii presate lucreaz la sarcini mari ci necesit strngeri nsemnate, cnd componentele lucreaz la temperaturi ridicate sau prezint coeficienti de dilatare diferiti[1,2]. Rezistena la transmiterea momentelor de rsucire a unui astfel de ansamblu este de 2 sau 3 ori mai mare comparativ cu strngerea la temperatura ambiant Acest lucru se datoreaz pstrrii dimensiunilor microneregularitilor superficiale. Obinerea strngerii prin nclzire este posibil prin asigurarea unor dilatri i contracii controlate a!e componentelor cu renectarea relaiei:
d max Dmin + J s = d ( t t 0 )

2.24

unde este coeficientul de dilatare liniar al piesei cuprinztoare, Js - jocul necesar intre alezaj si butuc pentru usurinta montarii, t si t0 temperatura de incalzire a piesei cuprinzatoare, respectiv temperatura mediului ambiant. Temperatura de incalzire(subracire) a piesei cuprinzatoare(cuprinse) se calculeaza cu relatia:
T2 ( S max + j m ) / 10 6 + T1 , [k] 2.25 -6 n care: 10 este coeficientul de dilatare/contracie termic liniar a materialului,

mm/k(tab. 2.3); d diametrul comun; smax strangerea maxima de imbinare, mm; T1 temperatura mediului ambiant, k; Jm jocul minim la montaj, mm. Tabelul 2.3. Coeficieni de dilatare/contracie liniar i module de elasticitate ale unor materiale metalice uzuale [1,2,5]

Coeficieni de dilatare/contractie liniar, 10-6 nclzire rcire Oel turnat 11-12 -8,5 Font turnat 9-11 -8,6 Font maieabii 9-11 -3 Bronz cu staniu 16-17 -14,2 Cupru 16 -14.4 Aiam 18-20 -16 Alama 18-20 -16 Aliaje de magneziu 26 -21 Aluminiu i aliaje de Al 20 - 28 -18.6

Material

Modul de elasticitate longitudinal N/mm2 (2,0- 2,1) 105 (0,7-1, 05) 105 (0,9-1,5) 105 0,85*105 1,3*105 0,81 05 0.8*105 0,443*105 (0,65 -0,75)* 105 GPa 200-210 70 -105 90-150 85 130 80 44,3 65-75

Temperatura calculat cu relaia 2.25 se mrete sau micoreaz cu 15-30 %, pentru a compensa pierderile de cldur datorate deplasrii piesei de la locul ds nclzire ia locul de presare. Daca se considera strangerea mazima necesara: Smax = 0.015+0.001d Atunci relatia pentru determinarea temperaturii de incalzire devine: t = (1350/d+90) + t0, oC 2.27 2.26

Cteva date informative privind alegerea parametrilor la strngerea prin ncalzire sau rcire sunt prezentate n tabelul 2.4

Tabelul 2.4. Valori informative pentru alegerea valorilor jocului la strangere [1]

Timpul de strangere, minute 0.5 1 2 5 10

30-40 0,6d 1,0d -

Diametrul nominal d, mm 40-60 60-100 100-150 150-200 Peste 200 Jocul minim la strangere JsX 103, mm 0,74d 1,1d -

0,7d 1,1d -

0,6d 0,8d -

0,5d 0,7d 0,8d

0,6d 0,7d

nclzirea pieselor n vederea asamblrii prin strngere prezint o serie de dezavantaje, printre care: apariia eforturilor unitare termice mai ales la piesele cu forme complicate; modificarea structurii pieselor; deformaii locale; scaderea duritatii oxidarea suprafeelor. Din aceste motive, in unele cazuri se prefera racirea pieselor cuprinse. In acest fel se elimin dezavantajele prezentate mai sus i se micoreaz timpul efectiv al operaiei de montaj. n funcie de temperaturile necesare executrii asamblrii, exist diferite proceduri de rcire, utiliznd diferite medii sau combinaii ale acestora [1]. De exemplu pentru piese care trebuie rcite pn la temperatura de -75 oC. rcirea se face fie direct cu ajutorul acidului carbonic, fie prin rcire prealabil in spirt sau acetona urrnata de introducerea in acid carbonic solid. Cu ajutorul mainilor termice speciale se pot obine temperaturi de pn la -100oC, iar pentru subrcirea la temperaturi i mai sczute se utilizeaz medii fluide [1.2]: acid carbonic solid (-78C); oxigen lichid (-182C); aer lichid (-190C); azot lichid (-195C). Rcirea n acid carbonic se realizeaz n cutii metalice sau din lemn, izolate termic. Timpul de rcire poate varia ntre cteva minute pn la cteva ore, n funcie de dimensiunile i greutatea pieselor. Din ecuaia bilanului termic se poate estima cantitatea de cldur necesar pentru rcirea piesei: Q = ct(G+G1), kcal 2.28 n care c este cldura specific a materialului piesei, t - temperatura de rcire, G

-greutatea piesei, G1 - greutatea incintei de rcire. Consumul de gaz se poate estima cu ajutorul relaiei: C = QY/L + R, litri

2.29

n care Y este greutatea specific a gazului lichefiat, L - cldura latent de evaporare a gazului lichefiat, kcal/kgf; - coeficientul de transfer de cldur a prii piesei necufundate n gazul lichefiat (0,5 - 0,8); R - cantitatea de gaz lichid rmas dup rcirea piesei, n litri. La operatiiie de rcire trebuie ns respectate unele msuri de protecia muncii operatorului, fiind posibila aparitia accidentelor de tip degeratura, care uneori sunt iremediabile. Atat acidul carbonic cat si gazele lichefiate pot produce distrugerea tesutului pielii, iar gazele racite pot produce explozii. De aceea la manipularea acestora, trebuie utilizate dispozitive sau clesti, manusi de protectie termoizolante si mentinerea fluidelor in etuve ermetic inchise. Dup rcire, suprafeele care urmeaz a fi asamblate trebuie ngrijit curite i Degresate. Totodata, trebuie evitata subracirea pieselor care sufera scaderi accentuate ale tenacitatii la temperaturi scazute, fiind posibila introducerea de fisuri in timpul racirii sau asamblarii. Daca coeficientul de dilatare al materialului piesei cuprinse este mai mare decat cel al materialului piesei corespunzatoare, metoda asamblarii prin racire se poate aplica cu bune rezultate. De exemplu, la imbinarea coroanei de bronz cu stelajul de fonta sau otel, se va incalzi coroana; daca insa o bucsa de bronz trebuie introdusa intr-un inel de otel, atunci este mai bine sa fie racita bucsa.

2.3. TEHNOLOGII DE ASAMBLARE PRIN PRESARE

2.3.1. Tehnologie de asamblare prin presare longitudinal Principalele etape ale tehnologiei de asamblare prin presare longitudinal sunt : 1. orientarea reciproc a pieselor care urmeaz a fi asamblate: 2. prinderea n dispozitivul de asamblare a uneia dintre componente; 3. presarea celeilalte componente; 4. controlul asamblrii Presarea se poate executa rapid (lovire cu ciocan pentru componente de lungimi mici i dimensiuni reduse) n czul tifturilor mici, a penelor, dopurilor, capacelor, sau lent (utiliznd prese cu viteze de lucru de 5mm/s) pentru piese de importan mare cu suprafee de montaj mari.

Calitatea asamblrii se asigur i se controleaz prin: masurarea fortei de presare in conformitate cu diagramele fortelor care se prescriu in documentele insotitoare ale produsului; masurarea abaterilor si verificarea conformitatii cu limitele prescrise prevederea dispozitivelor de orientare pentru asigurarea coaxialitatii 2.3.2. Tehnologie de asamblare prin presare transversal Fretarea este o asamblare prin dilatare sau contracie la cald sau rece, realizat prin nclzirea piesei cuprinztoare sau rcirea piesei cuprinse. Principalele avantaje ale acestei metode sunt: - nu se distrug microneregularitile suprafeelor; - rezistenta imbinarii este foarte mare nu se modifica structura la racire; - se poate admite o rugozitate mai mare a pieselor de asamblat. Etapele tehnologiei de asamblare sunt: 1. nclzirea piesei cuprinztoare (alezaj) sau rcirea celei cuprinse (arbore); 2. transportui pieselor la locul de asamblare; 3. orientarea reciproc a componentelor; 4. introducerea pieselor cu joc; 5. aducerea temperaturii la valoarea celei ambiante; 6. controlul asamblrii. nclzirea sau rcirea pieselor se realizeaz integral pentru piesele mici, sau parial, pentru piese foarte mari. La nclzire se utilizeaz: arztoare, rezistene electrice, inductoare, n bi sau cuptoare. n timpul nclzirii trebuie s se evite aparitia unor fenomene duntoare precum: oxidarea sau arderea superficial, decarburarea, mbogirea cu elemente nedorite.