Sunteți pe pagina 1din 6

L.P.

1 FARMACOLOGIA EXPERIMENTALA

Animalele utilizate in studiile farmacologice Cele mai folosite animale pentru experimentul farmacologic sunt: cainele, pisica, broasca, soarecele, sobolanul, iepurele, cobaiul. Animalele de experienta care se folosesc sunt tinute in custi speciale, primesc alimentatie standard. Animalele trebuie sa fie perfect sanatoase, sa nu prezinte leziuni sau infectii care pot modifica raspunsul experimental.

Manevre si dispozitive pentru imobilizarea animalelor de experienta Pentru administrarea substantelor medicamentoase, animalele de laborator trebuie imobilizate, folosind manevre si dispozitive specifice fiecarei specii. Cainele se apuca cu mana de tegumentele cefii, se imobilizeaza si se fixeaza gura cu ajutorul unor dispozitive speciale si se plaseaza pe masa de contentie. Pisica se apuca de ceafa, apoi se prind membrele posterioare si se face extensia animalului. Iepurele se manevreaza usor, apucandu-l cu mana de pielea spatelui sau a cefei. Apoi se prind membrele (cate doua) si se face extensia animalului. Se foloseste o plansa de contentie. Cobaiul se manipuleaza cuprinzand cu mana stanga maxilarul inferior si membrele anterioare ale animalului, iar in mana dreapta membrele posterioare. Fixarea se face pe plansa de contentie. Sobolanul se imobilizeaza ca si cobaiul, folosind o manusa din lana. Soarecele se apuca cu mana dreapta de coada, se plaseaza pe masa, apoi se apuca de ceafa.

Broasca se fixeaza pe plansa de contentie cu ajutorul acelor de gamalie, in decubit dorsal sau ventral, dupa decapitare sau distrugerea maduvei spinarii. Tehnica administrarii substantelor la animalele de experienta Caile de administrare ale substantelor pot fi orala sau parenterala. In functie de specia folosita se poate administra un anumit volum de lichid, ce nu trebuie sa depaseasca anumite valori. Volumul lichidelor administrate este determinat de marimea animalelor. Administrarea pe cale orala (per os) Pe cale orala se pot administra: solutii, suspensii, emulsii, comprimate, capsule, granule, etc. Substantele se amesteca in alimente sau in apa sau se introduc prin sonda, dupa imobilizarea animalului, direct in stomac. Manevre speciale: Cainele,pisica Administrarea orala se face prin gavaj, folosind o sonda gastrica. Iepurele Administrarea orala se face prin gavaj, folosind departatoare de dimensiuni corespunzatoare. Cobaiul Administrarea orala se face la fel ca la iepure. Sobolanul Administrarea orala se face prin gavaj, prin orificiul departatorului se introduce pana la stomac o sonda subtire de material plastic, fixata la o seringa in care se gaseste solutia ce urmeaza a fi administrata. Soarecele

Dupa imobilizare, solutia se administreaza cu pipeta. Administrarea pe cale parenterala Administrarea pe cale parenterala a diferitelor substante se poate face pe urmatoarele cai: i.v., i.m., s.c., i.peritoneala, i.c., i.rahidiana. Manevre speciale: Cainele,pisica Pentru administrare s.c. se alege regiunea abdominala sa a unuia din membrele posterioare. Administrarea i.m. se face in muschii coapsei. Pentru injectarea i.v. animalul se imobilizeaza. Se evidentiaza vena safena externa deasupra articulatiei tibiotarsiene. Injectarea i.p. la caine se face rar, in regiunea subombilicala. Iepurele Injectarea s.c. se face in regiunea dorsala, iar i.m. in muschii coapsei. Injectarea i.v. se face in vena marginala a urechii. Injectarea i.p. se face in zona subombilicala dupa ce animalul a fost asezat in pozitie dorsala cu capul in jos. Cobaiul Administrarea i.v. se face in vena jugulara, putandu-se utiliza totodata si vena safena. Administrarea s.c., i.m., i.p., se face la fel ca si la iepure. Soarecele Injectarea s.c. se face in regiunea dorsala, mai rar in cea ventrala. Cea i.v. se face intr-una din venele cozii. Administrarea i.m. se realizeaza in muschiul coapsei la unul din membrele inferioare. Sobolanul Administrarea s.c., i.v, se face la fel ca la soarece.

Broasca Administrarea substantelor se face in principal in sacii limfatici dorsali sau ventrali. Anestezia animalelor de experienta Anestezia animalelor de experienta se poate realiza in doua moduri, in functie de scopul urmarit sau in functie de rapiditatea si viteza cu care se doreste obtinerea efectului anestezic: -anestezia generala -anestezia locala Anestezicele generale se pot administra prin inhalatie sau parenteral (injectate i.v., i.p., i.m., s.c.). Anestezia generala are drept scopuri: -suprimarea sensibilitatii dureroase -diminuarea sau abolirea unor reflexe -relaxarea musculara -pierderea motilitatii voluntare -pierderea starii de constienta Cele mai folosite anestezice generale pentru experientele de laborator sunt: tiopentalul, ketamina, eterul etilic, uretanul 10-20%, cloraloza 2%. Anestezia locala are drept scop: -suprimarea sensibilitatii dureroase intr-o zona limitata din organism -nu este afectata starea de constienta -sunt afectate minim functia cardiovasculara si respiratia Anestezicul local poate fi aplicat pe piele sau pe mucoase, cand se realizeaza o anestezie locala de suprafata sau de contact, poate fi infiltrat in tesuturi cand se realizeaza o anestezie prin infiltratie sau poate fi aplicat in jurul unei formatiuni nervoase mari cand se realizeaza o anestezie locala de conducere. Anestezice locale folosite:procaina 1%,xilina 0.5-2%.

Etapele experimentului farmacologic Desfasurarea fiecarei experiente este conceputa ca o cercetare stiintifica. Expunerea fiecarei experiente incepe cu enuntarea principiului metodei sau obiectivului lucrarii. Obiectivul lucrarii Urmeaza indicarea materialelor necesare, descrierea modului de lucru si rezultatele obtinute. Materiale necesare se stabilesc in functie de lucrarea efectuata, de specia animalelor folosite si de solutiile medicamentoase utilizate. Metoda de lucru se stabileste tehnica de lucru corespunzatoare punerea in evidenta a efectului farmacologic dorit. Determinarea starii initiale a animalului - isi propune sa evalueze animalele de experienta inainte de debutul experimentului si de administrarea substantelor medicamentoase. Astfel se determina : -reflectivitatea -motilitatea -comportamentul -pozitia corpului Determinarea reflectivitatii presupune determinarea reactiilor reflexe ale pentru

animalului in diferite conditii ( ex: la broasca se poate urmari reflexul de intoarcere prin asezarea animalului in pozitie dorsala ). Determinarea motilitatii Determinarea comportamentului animalului presupune observarea directa a animalului atat in repaus cat si in miscare. Determinarea pozitiei corpului poate prezenta modificari importante in timpul experimentului (ex: paralizie tonica la nicotina, rigiditate la stricnina). Administrarea medicamentelor se face dupa tehnicile mentionate anterior: oral, parenteral, inhalator, sau pe alta cale.

Rezultatele experimentale reprezinta suma tuturor observatiilor directe sau indirecte, de la modificarea reflectivitatii, comportamentului, motilitatii, pozitia corpului, pana la modificarea unor parametri fiziologici masurabili experimental (diureza). Discutia rezultatelor isi propune sa justifice efectele farmacologice si mecanismele de actiune care apar fata de starea initiala. Concluziile sintetizeaza ideile principale ale experimentului certificand atingerea scopului propus initial.