Sunteți pe pagina 1din 22

5U8ILC1L kL2CLVA1L 1opograf|e

CClA C8rlsan Anul 1 SemesLrul 1



wwwconstruct||forumro | wwwfacebookcom/construct||forum



Subiecte propuse:
A. 1 Explicati semniIicatia urmatoarelor notiuni: elipsoid de reIerinta, proiectie topograIica, proiectie
cartograIica.
2 DeIiniti notiunile: curba de nivel, echidistante. ClasiIicarea curbelor de nivel.
3 Masurarea unghiurilor orizontale prin metoda seriilor. Exemplu.
4 Principiul nivelmentului geometric. Tipuri de nivelment geometric.
5 Transmiterea cotelor si groapa de Iundatie.
6 Trasarea lungimilor prin masurarea directa.
7 Determinarea inclinarii constructilor cu aiutorul Iirului reticular vertical al teodolitului.
8 Elemente geometrice ale curbelor circulare.
B.
1 Care este proiectia conIorma? Dar o proiectie echivalenta? Priectia GAUSS?
2 Enumerati Iormele tip de inaltimi. Dealul reprezentare.
3 Explicati: punerea la punt a lunetei, punctarea obiectelor vizate.
4 Princiupiul tahimetriei paralatice; mira orizontala de invat descriere.
5 Calculul volumul de terasamente principiu; calculul terasamentelor de planuri cu curbe de nivel.
6 Trasarea unghiurilor.
7 ClasiIicarea deplasarilor si deIorm. constructiilor
8 Metoda coordonatelor rectangulare pe tangente
C.
1 Care sunt elementele topograIice ale terenului schita, enumerare;
2. Enumerati Iormele tip de adancituri. Valea reprezentare;
3. deIiniti axele teodolitului. Reprezentare graIica
4. Detereminarea distantelor pe cale tahimetrica axa de vizare, mira.
5. Trasarea unei cote la un punct inalt de pe constructie
6. trasarea cotelor pe terasament geometric
7. determinarea inclinarii constructiilor prin masurarea unchiurilor orizontale
8.Metoda coordonatelor rectangulare pe coarda
D.
1 DeIiniti urmatoarele elemente: unghi orizontal, unghi de panta, orientare topograIica. GraIic;
2 Plan topograIic. Harta topograIica. DeIinitii, caracteristici
3 Enumerati tipuri de dispozitive de citire la teodolit, exemple de metode de citire la microscopul cu
scarita;
4 Determinarea distantelor pe cale stadimetrica(axa de vizare paralela cu linia terenului);
5 Trasarea unei platIorme orizontale;
6 Trasarea cotelor prin nivelment trigonometric;
7 Masurarea deplasarii orizontale prin metoda poligonometrica;
8 Trasarea arcelor de elipsa
E.
1 DeIiniti latitudinea si longitudinea geograIica schita.
2 Scara planurilor si hartilor topograIice.
3 Asezarea in statie a teodolitului.
4 Principiul nivelmentului trigonometric.
5 Trasarea unui plan de panta data.
6 Trasarea punctelor constructilor prin metoda coordonatelor polare.
7 Determinarea inclinarii cosurilor de Ium prin masurarea unghiurilor oraizontale si masurarea tasarilor.
8 Trasarea curbelor curculare prin metoda coordonatelor polare
F.
1 DeIinitia erorii; clasiIicarea erorilor.
2 Semne convenrionale pentru planimetrie; tipuri, exemple.
3 Masurarea unghiurilor orizontale prin metoda simpla si prin metoda repetitiei.
4 Calculul si compensarea unei drumuri planimetrice spriiinite la capete.
5 Tipuri de impreimuiri Iolosite la trasarea axelor constructilor.
6 Trasarea linilor de panta data.
7 Ridicarea retelelor tehnice subterane.
8 Masurarea tasaraului prin nivelment geometric.
G.
1 ClasiIicarea masuratorilor.
2 Determinarea coord rect ale unui punct de pe planuri si harti.
3 Masurarea unghiurilor verticale cu teodolitul.
4 Calcuylul si compensarea unei drumuiri de nicelment geometric spriiinita la capete.
5 Trasarea gropilor de Iundatie.
6 Determinarea inaltimii constructilor (se poate masura distanta)
7 Tipuri de retele de spriiin pentru ridicarea detaliilor.
8 Calculul tasarii si deIormatiti Iindatiilor constructilor.
H.
1. DeIiniti notiunile de eroare reala, eroare aparenta, ecart, toleranta.
2. Deteminarea supraIetelor pe planuri si harti topograIice (graIic, mecanic)
3. Enumerati corectiile aplicate lungimilor masurate cu panglica. Corectia de etalonare, corectia de
reducere la orizont.
4. Determinarea punctelor prin intersectia inainte.
5. Lucrari topograIice la montarea stalpilor din beton armat.
6. Determinarea inaltimii constrauctilor (nu se poate masura distanta)
7 Trasarea aliniamentelor prin procedeul aliniamentelor succesive.
8 Trasarea Curbelor circulare prin metoda tranpentelor succesive.
I.
1 Elementele topograIice ale terenului.
2 Trasarea de planuri si harti ale unei linii de panta data.
3 Care sunt erorile de reglai ale teodolituluil cum se veriIica si se rectiIica eroarea de colimatie orizontala.
4 Nivelmentul supraIetelor prin metoda patratelor.
5 Lucrarile topograIice la montarea stalpilor metalici.
6 Trasarea punctelor caracteristice ale constructilor prin metoda intersectiei repetate.
7 Trasarea unui punct intermediar untilizand punctele de la capetele aliniamentelor.
8 Trasarea curberlor circulare prin metoda corzilor prelungite.
1.
1 Erori de masurare; deIinitii, clasiIicare.
2 Construirea proIilului topograIic pe o anumita directie.
3 Principiul masurarii distantelor prin unde electromagnetice.
4 VeriIicarea si rectiIicarea erorilor de orizontalizare a axei de vizare la instrumentele de nivelment
geometric.
5 Trasarea elementelor curbe ale constructilor.
6 Trasarea punctelor constructilor prin metoda coordonatelor rectangulare.
7 Trasarea pe teren a elementelor principale ale curbelor.
8 Elemente principale ale curbelor circulare.


Bonus

TopograIia (topos loc, graIein a scrie) este stiinta care se ocupa cu tehnica masurarii scoartei terestre
pe sipraIete mici (maxim 80km2), precum si cu intocmirea planurilor si hartilor topograIice.
TopograIie generala are ca obiect masurarea unor spraIete cu toate detaliile existente si reprezentarea
lor conventionala pe un plan;
TopograIia aplicata (inginereasca) are ca obiect aplicarea pe teren a unor proiecte realizate pe planurile
sau hartile topograIice.

Subiecte Rezolvate:

- Subiectul A -
1) Explicati semn. urm. notiuni: elipsoid de reIerinta, proiectie topograIica, proiectie cartograIica.
Elipsoid de referinta: supr. matem. Iol. in calculele geodezice in locul geoidului (supr. cont. supr de
nivel zero supr. marilor si oceanelor in stare de echilibru prelungita pe sub continente)
Proiectie topografica: - pr orto. Pctele de pe supr topo oca se proiecteaza pe o sup plana, oriz. Nu se tine
cont de curb Pamant.
Proiectie cartografica: se clasiIica astIel:
a) dupa caracterul deIormarilor: conIorne ' echidistante ' echivalente ' arbitrare
b) dupa modul de realizare al prezentarii: azimutale ' cilindrice ' conice ' pseudo cili/conice ' policonice
2) DeI notiunile: curba de nivel, clasiIicarea curbelor de nivel, echidistanta.
Curba de nivel: proiectia in plan H a liniei ce uneste pctele de pe supr topograIica ce au aceeasi cota.
Clasificarea curbelor de nivel:
a) normale: desenate cu linie subtire, continua, sepia, intervale E
b) principale: linie mai groasa, continua, sepia, intervale 5E
c) aiutatoare: linie subtire, intrerupta, intervale E/2
d) accidentate: linie subtire, punctata, intervale E/4
Echidistanta: distanta pe verticala, constanta, dintre supraIetele plane si orizontale de sectionare a
relieIului. AltIel, diIerenta de nivel dintre doua curbe de nivel consecutive.
3) Mas ungh orizontale prin metoda serilor. Ex:
- se Iol in cazul masurarii mai multor ungh dintr-un pct de statie.
- se alege ca pct de plecare pe acela care are conditii optime de vizare si este mai indepartat.
- se vizeaza in sens orar in pozitia 1 si antiorar in poz 2.
- intervalul dintre orignile seriilor se cal cu relatia: I200
G
/n


Operatii de control si corect a vizelor:
- control pe Iiecare direct masurata in poz I si II : C
B
`-C
B
`` T (2/3e
c
)
- calculul directiilor medii: C
B
(C
B
`C
B
)/2
- calculul neinchiderii turului de orizont: e
n
C
Ai
-C
A
T, Tp*rad(n) p-aproximatia teodolit, n - nr
punctelor vizate
- compensarea in statie a directiilor: q
u (corectie unitara)
-e
n
/ n
C
A
c
C
A
0 * q
u
C
B
c


C
B
1*q
u
..........................
C
Ai
c

C
Ai


n*q
u
C
A
- calculul reducerii la 0 a originii
D
A
C
A
c

C
A
c

0
D
B
C
B
c
C
A
c

-----
D`
A
C
Ai
c
- C
A
c

4) Principiul nivelmentului geometric. Tipuri de nivel geometric.
Nivelmentul geometric se bazeaza pe principiul vizei orizontale a intrumentului. DiIerentele de nivel se
determina din diIerentele citirlor pe mirele tinute vertical in cele 2 pct. Dupa ce s-a realizat orizontalizarea
axei de vizare a intrumentului de nivelment. Distanta dintre A si B nu tre sa depaseasca 100m
(max300m). Este cel mai precis.
Tipuri:
a) Nivelment geometric de miiloc
b) Nivelment geometric de capat
|Desen #1|


5) Transmiterea cotelor si groapa de Iundatie.
Daca groapa de Iundatie are adancimea mai mare de 3-4m transmiterea cotelor se Iace astIel: se suspenda
vertical o ruleta care la partea de ios este prevazuta cu o greutate introdusa intr-un vas cu apa ca sa
amortizeze pendilarile benzii. |Desen Formule #2|









) Trasarea lungimilor prin masurarea indirecta
Cuprinde urmat etape:
.Se traseaza aprox distanta si se obtine B`
.Se masoara distanta trasata
.Se calculeaza di. Fata de val proiectata, se aplica cu panglica B Iinal.

7) Determinarea inclinarii constructilor cu aiutorul Iirului reticular vertical al teodolitului:
In partea de sus a cladirii se alege un punct oarecare caracterisit bine marcat care se proiecteaza la baza
cladirii, in ambele pozitii ale lunetei.
Inclinarea zidurilor cladirilor se det. In 2 pozitii reciproce, perpendiculare, iar inclinarea totala Q
rad(q
1
2
q
2
2
)

8) Elementele geometrice ale curbelor circulare:
- sageata curbei R(1-cos(/2))
R raza de racordare,
200
G

Tlung tg Rtg( /2)
blung bis v0-RR/|cos( /2)-R|R(sec( /2) 1)
lc (nR*)/200
Dt depasirea tg 2Tlgc
X
B
Rsin( /2)
Y
B
R(1-cos( /2))
Pct principale: V, T, Te, B



















- Subiectul B -
1) Ce este proiectia conIorma? Dar o proiectie echivalenta? Proiectia Gauss?
Proiectia conforma: proiectia cartograIica care pastreaza unghiurile nedeIormate
Proiectia echivalenta: pastreaza supraIetele nedeIormate
Proiecta echidistanta: pastreaza distantele nedeIormate
Proiectia arbitrara: deIormeaza atat ariile, cat si unghiurile si distantele.
Proiectia Gauss: este o proiectie cilindrica transversala si conIirma. In acest sistem de proiectie Pamantul
este impartit in 0 de zone de cate ` numite Iuse. Meridinaul axial al Iiecarui Iux se repezinta in plan
printr-o linie dreapta este axa absciselor, iar proiectia ecuatorului este axa ordonatelor.

2) Enumerati Iormele de inaltimi. Dealul reprezentare, Forme tip de inaltimi: mamelonul, piscul, dealul,
saua.
Dealul:
1. linia de creasta, 2. Bergstrich, 3 versanti, 4 piciorul dealului
|Desen #3|

3) Explicati notiunile:
Punerea la punct a lunetei se Iace in 2 Iaze:
- punerea la punct a reticulului sau clariIicarea Iirelor reticulare
- punerea la punct a imaginii obiectului vizat (Iocusare)
Punctarea obiectelor vizate consta in aducerea centrului Iirelor reticulare pe punctul matematic al
obiectului. Se Iace in 3 Iaze:

4) Principiul tahimetriei paralactice, mira orizontala de invar.
Tehimetria paralactica presupune Iolosirea unui teodolit si a unei mire de invar la determinarea
distantelor.
Mira BALA e Iormata din 2 tuburi de metal usor (aluminiu) denumite bratele mirei si sunt prevazute cu
repere (marci) de vizare la capete. Bratele mirei se Iixeaza intr-o piesa centrala ce poarta de asemenea un
reper. Piesa centrala se Iixeaza in ambaza ce are suruburi de calare, placa de tensiune si placa de baza.
Orizontalizarea se Iace cu nivela sIerica, iar perpendicularitatea pe axa de vizare, se realizeaza cu aiutorul
colimatorului)
|Desen #4|






5) Calcului volumelor de terasamente principiu, calculul teresamentelor cu curbe de nivel.
Calculul volumelor de terasamente: - volumul de terasamente se calc prin apriximarea cu volumul unei
prisme ce are ca baza un plan orizontal, partea de sus supraIata terenului si supraIetele verticale (
lateralul prismei)
Intr-o retea de patrate pt calculul terasamentelor ale punctelor marginale ponderea ||
Calculul terasamentelor pe planuri de nivel (curbe de nivel). Se procedeaza astIe:
- se det supraIetele delimitate de curbele de nivel in limitele supraIetei proiectate
- se inmultesc aceste supraIete cu media cotelor curbelor de nivel invecinate
- se calculeaza cotele de lucru
- se determina volumul sapaturilor, respectiv umpluturilor
_VS1H1S2H2....SnHn

) Trasarea unghiurilor
- aplicarea pe teren a unui unghi consta in gasirea celea de-a doua laturi Iata de prima latura Iixata pe
teren (latura de orientare)
Trasarea cu precizie redusa: cu luneta intr-o singura pozitie
Trasarea cu precizie medie: cu luneta in ambele pozitii.
Trasarea cu precizie ridicata:
- se traseaza pe teren in w in pozi I si w` ~ C`
- se marcheaza c` la distanta ceruta si apoi se masoara ungh. Trasat prin metoda repetitiei sau seriilor.
- se calculeaza Dww-w`
- se calculeaza corectia liniara qd*tgDw sau q(d*Dw``)/q``
- sec construieste in C`un ungh. Drept si se aplica q.

7) ClasiIicarea deplasarilor si deIormarilor constructiilor
Deplasarea schimb poz unui pct al constructiei supus solicitarilor
DeIormatie schimbarea distantei relative dintre punctele constructiei
Deformatii si deplasari liniare:
.Tasarile sau deplasarile pe verticala in ios ale Iundatiilor constructilor si ale terenului de Iundatie a
constructiilor.
.Lasarile de teren, care au caracter de prabusire Iiind provocate de modiIi radicala ale str terenului.
.Bombarile sau ridicarile, repr deplasri pe verticala in sus ale Iundarilor constr.
.Inclinarile (constructiilor si Iundatiilor)
.Denivelarile
.Crapaturile si Fisurile
.Deplasari pe orizontala ale constructiilor.
Deformatii si deplasari unghiulare constituite din rotirile elementelor de Iundatie ale constructiilor
Blocuri de Iundatie ' radiere ' etc
Deformatii speciale cele mai Irecventa sunt alungirea sau scurtarea unor elem de constrtii.

8) Metoda coordonatelor rectangulare pe tangente
Abscise egale pe tg: coordonatele rectangulare ale unui punct oarecare aIlat pe arcul de cerc de raza R
sunt: x abscisa egala din 2 in 2, 5 in 5, 20 in 20; si yOTi OA R rad(R
2
- x
2
)
Intinzand panglica pe Ti-V si pornind de la pct de tg spre vI din 5 in 5m se ridica cu aiut teo ordonate de
val corespunzatoare.
Arce egale: arce de lungime (l) ~ ungh egale(arce egale de 2,5,10,20m)
Coord pcte 1, 2, 3 se deduc astIel:
Se calculeaza mai intai ungh la centru (l/R)*p
cc

X1R*sin
Y1R-OAR-Rcos R(1-cos )
X2Rsin2
Y2R-OBR-Rcost2 R(1-cos )
Masurand abscisa pe tangente si ridicand perpendicularele pe care se masoara se picheaza in detaliu cu
tarusi curba de racordare, pornind de la pct de tg -~ bisectoare.

- Subiectul C -
1) Care sunt elementele topograIice ale terenului (schita si enumerare)
Elemente topo ale terenului sunt:
- liniare lungimea inclinata ' lungimea orizontala ' diIerenta de nivel
- unghiulare orizontale (w) ' verticale (de panta u si zenital 0)
|Desen #5|

2) Enumerati elementele tip de adancituri: Valea reprezentare, Adancituri : caldarea, valea, viroaga,
bazinul hidrograIic.
Valea depresiunea Iormata din 2 versanti care coboara si se unesc in Iundul vaii, pe linia de impreuna a
apelor (talveg) -~ diedru convex.
|Desen #|

3) DeIiniti acele teodolitului
Axa VV axa principala - verticala, OO axa secundara orizontala, rO1 axa de vizare a lunetei
Concurente in Cv centrul de vizare al lunetei. |Desen #7|

4) Determinarea distantelor pe cale tahimetrica axa de vizare perpendicualra pe mira.
DD` o I
D`/I H/h
D`(I/h)*Hk*H
h distanta intre Iirele stadimetric
i dist. Iocala a lentile obiectivului
H- nr generator, K coeIicient stadimetric, o distanta de la centru optic la axa verticala

5) Transmiterea unei cote la un pct inalt de pe constructie
H
B
pr
b
pr
H
R
r e
b
pr
H
R
r - H
B
pr
e

|Desen #8|

) Trasarea cotelor pe terasament geometric

7) Determinarea inclinarii prin masurarea unghiurilor orizontale

8) Metoda prin coordonate pe coarda
Arcul total de trasat T, Bta de raza R cu unghiul la centru se imparte in 2 parti egale T;BBte Iiecare cu
unghiul la centru /2. Se stabileste si apoi (l/R)* X`=(/2) i
Coordonate pe tg:
x1R*sin(Xi)
y1R|1-cos(2X)`
dupa care ~ coord pe coarda cu originea in z`

- Subiectul D -

1) DeIiniti urmatoarele elemente: ungh orizontale, ungh de panta, orientare topograIica (graIic)
Ungh orizontale: ungh diedre Iormate de planele verticale ce trec prin laturile a doua drepte care trec
prin punctele A-B,respectiv A-C.
Ungh de panta: ungh pe care il Iace directia inclinata L
AB
cu pl orizontal ce trece prin punctul A
Orientare topografica: unghiul Iormat de directia de reIerinta cu directia respctiva masurat in sensul
acelor de ceasornic pornind de la directia de reIerinta. Sau ungh pe care il Iorm o dr oarecare cu o ' ' la
axa OX in pl oriz in sens orar.

2)Plan topograIic, harta topograIica
Plan topografic este reprez plana, conventionala si micsoarata a unei supraIete de teren, cu grad de gen
mic, la scara mare, Iara a tine cont de curbura Pamantului.
Harta topograficaa: este reprezentarea plana, conventionala si micsorata a unei supr de teren, cu grad de
generalizare mare, la scara mica, tinand cont de curbura.
Planuri topo (1:100 1:10k)
- planuri topo de baza (2k, 5k,10k) ' planuri topo speciale (0.1k...1k)
Harti topo ( 1:25k)
- la scari mari (25k,...100k) ' harti topo de ansamblu (200k...1kk)

3) Enumerati tipurile de dispozitive de citire la teodolite. Explicati modalitatea de citire la microscopul cu
scarita.
Vernierul circular, Microscopul cu Iir (Theo080), Microscopul cu scarita (Theo020), Microscopul cu
micrometru optic cu coincidenta (Theo010), Display (Theo electronice)
Microscopul su scarita: are pe reticul o scara a carei marime corespunde cu marimea aparenta a unei
diviziuni a cercului gradat. Scarita este divizata intr-un nr de parti egale.

4) Determinarea distantei pe care stadimetrica (axa de vizare paralela cu linia de pamant)
Lk*H`100*H`
H`/2H/2*cosu -~ H`Hcosu
DLcosuk*H*cos
2
u
oHD*tgu k*H*sinu*cosu

5)Trasarea unei platIorme orizontale
- se poate realiza la o anumita cota sau la o cota medie a terenului pentru egalizarea terasamentelor.
- nivelarea se Iace prin metoda patratelor cu lungimea de 10..50m in Iunctie de relieI si de precizia ceruta.
- pe baza datelor obtinute se Iace calculul cotei medii H
0.

H
I
( H
11
H
12
H
21
H
22
) / 4
H
II
( H
12
H
13
H
22
H
23
) / 4
...................
H
0
( H
I
H
II
... H
n
) / n

Trasarea la cota proiectata se Iace astIel:
- se aseaza instr. De nivelment in centrul supraIetei, se calculeaza altitudinea planului de vizare
HvH
11
a
11
- citirea proiectata b
pr
Hv-H
0

- nivelarea se poate realiza si dupa cotele de lucru care arata in Iiecare punct cat trebui sapat sau umplut si
apoi se veriIica cu instrumentul de nivelment.

) Trasarea cotelor prin nivelment trigonometric
In prealabil se determina distanta D, apoi
hH
B
pr
- H
A

tgu
2
h/D
u
2
arctg (H
B
pr
- H
A
)/D
|Desen #9|

7) Masurarea deplasarii orizontale prin metoda poligonometrica
Deplasarea transversala se calc prin abaterlie de la unghiurile de varI masurate in diIerite etape conIorm
relatiei |Desen Form|



8) Trasarea arcelor de elipsa
Se aplica axele ABea CD2b
- Subiectul E -

1) DeIiniti latitudinea si longitudinea geograIica:
-latitudinea(Ii) : unghiul diedru pe care il Iace pl normal ce trece prin pctul considerat cu pl ecuatorului
-longitudinea(lamda) ungh pe care il Iace planul meridianului origine cu planul meridianului locului
2) Scara planurilor si hartilor topograIice:
a)Scara numerica d/D1/n , n-numitorul scarii
b)Scara graIica reprezentari gradice ale scarii numerice care permit pasurarea distantei pe planuri si
harti. Este de 2 tipuri : liniara si transversala

3) Asezarea in statie a teodolitului:
Cuprinde 2 Iaze :
a) Centrarea aparatului (cu aiutorul dispozitivului de centrare)
b) Calarea aparatului:
- Calarea aproximativa- se realizeaza Iolosind posibilitatea de modiIicare a intaltimii picioarelor, consta
in aducerea in interiorul cercului reper a bulei nivelei sIerice
-Calarea deIinitiva- cu aiutorul suruburilor de calare ale teodolitului se roteste teod in iurul axei principale
pana cand nivela aiunge paralela cu linia ce uneste cele 2 suruburi de calare S1 si S2;
Se roteste T cu 100 grade pana cand nivela torica aiunge pe directia s3; se roteste s3 pana cand bula se
aIla din nou intre repere si suportul devine orizontal si pe aceasta directie.

4)Principiul nivelmentului trigonometric:
HbHa I SD* tg(alIa)
HbHa I SD* ctg(Z)
Daca IS ~ HbHaD*tg(alIa)
|Desen #10|

5) Trasarea unui plan de o panta data:
.Se considera ca trebuie nivelata o supraIata de 0x80 m cu o panta p de la 11-15 pe directia I-IV;
PlatIorma e materializaa cu tarusi de lemn in vI. patr. cu lat. de 20m
.Se calc cotele proiectate:
H
pi
H
pI
p*d
i

H
pi
cota pctului P pe aliniam. i
H
pI
cota pctelor pe aliniamentul I
P panta, D distanta de la I la i
.Se transmite cota de la reper la cota cunoscuta H
R
si se calculeaza citireile pe mira Iiecarui aliniament
b
i
pr
H
R
r-H
pi
.Problema se reduce la trasarea mai multor aliniamente de panta data apoi trasarea se Iace cu aiut T-urilo


) Trasarea punctelor constructiilor prin metoda coordonatelor polare
-In teren deschis pentru constructii izolate, cai de comunicatii , canale
-Marimile omega si delta se determina pe cale analitica , trigonometrica sau graIica
Controlul trasarii pct C se eIectueaza prin:
.trasarea pct C din alt pct de spriiin
.trasarea pct C prin alta metoda.
.compensarea dist si ungh dintre pctele trasate cu cele cunosc.

7) Determ inclinarii cosurilor de Ium prin masurarea ungh orizont si masurarea trasarilor. Se stationeaza
in S1 si se masoara omega1-4
|Desen Formule #12|

8)Trasarea curbelor circulare prin metoda coordonatelor polare:
-se impune s lungimea corzii care poate Ii de 2, 5 10 sau 20 m si apoi se calculeaza unghiul la centru
scriind:
s/2R*sin(lamda/2) sin(lamda/2)delta/2*R

Pe teren se procedeaza astIel:
-se aseaza teodolotul in punctul T si apoi se vizeaza varIul pe directia tangentei , in zero in aparat si se
contruieste unghiul lamda/2 calculat in prealalbil
-cu panglica se masoara segmentul s obtinandu-se pct alIa al curbei , apoi se construieste ungh 2*alIa/2 de
la tangenta de T
|Desen #13|

- Subiectul F -
1) DeI erorii, clasiIicarea erorilor
Eroarea este o diI mica intre val masurata si o val nominala (de reIerinta). Erorile sunt rez unui complex
de cauzae dintre care cele mai genereale sunt: imperIectiunea instr. topo ' lipsa de experienta, oboseala,
imperIect. simturilor ' perturbatiile si variatile cond. nat.
ClasiIicare: a) dupa valoarea de reIerinta: absolute EiMi-X x val reala, inaccesibila, M val cea mai
probabila ' aparente ViMi-M
b) dupa marime: evitabile (grosolane, greseli) ' propriu-zise (not pot Ii)
c) dupa modul de programare: sistematica ' intamplatoare
2) Semne conventionale pentru planimetrie, tipuri, exemple.
Semne conventionale semne graIice simple, generalizate, alese astIel sa sugereze imaginea detaliului
din teren. Tipuri de planimetrie: - semne con. De scara : pt reprez pe harti si planuri a unor detalii din
teren importante, dar care din cauza dimensiunii lor reduse nu pot Ii reprez la scara hartii sau planului.
Acestea pot Ii: - punctiIorme (pc geod, copaci) ' liniare (limite admin, cai de com, ape) Exemple: pct
geodezic, reprez de nivelment, cale Ierata, drum natural, gard de sarma, vie, livada, etc. |Desen #14|

3) Masurarea ungh orizontale prin metoda simpla si prin metoda repetitiei.
Metoda Simpla Iolosita la masurarea ungh izolate.
a) Procedeul prin diIerenta citirlor
w`C
2
`- C
1
`, w`` C
2
``- C
1
`` -~ w(w`w``)/2
b) Procedeul cu zerouri de coincidenta.
Se aduce 0 al limbului pe directia de plecare. In pozitia I: w` C
2
`-0, w`` C
2
``- C
1
``
Metoda Repetitiei pt masurare mai precisa, consta in masurarea unui ungh de mai multe ori, luand ca
origine valoarea ungh obitnuta prin masurarea precedenta.
w (C
n
C
0
) / n, Daca C
n
C
0
~ w( C
n
C
0
k * 400
G
) / n

4) Calculul si compensarea unei drumuiri planimetrice sprihinite la capete.
|Poza|

5) Tipuri de impreimuiri Iol la trasarea axelor constriilor.
Trebuie sa indeplineasca conditiile: laturile impreimuirilor sa Iie '' cu axele, impreimuirea tr sa Iie
rectilinie si orizontala.
Imprejmuirile pot fi: continue alc din stalpi care se ingroapa aprox la 3m, ale caror capete se taie la
aceeasi cota, iar pe ei se prind in cuie scanduri cu muchia la acelasi nivel.
Discontinue impreimuirea pe capre, e alc din 2 stalpi ingropati avand o scandura orizontala in partea
superioara. Impreimuirea pe alinimanet (pe stalpi) consta din perechi de stalpi izolati pt Iiecare axa trasta:
pe teren cu inlanre mare se Iace in trepte. |Desen #15|

) Trasarea liniilor de panta data
|Desen Formule #1||

7 Ridicarea retelelor tehnice subterane.
Presp det traseelor si adancimilor retelelor subterane (aliment cu apa, canalizari, gaze, etc) in scopul
reprez acestora pe planuri topo.
Metoda Directe precizie mare, costuri mici, rapiditate, procedee uzuale. si Indirecta se utiliz in cazul
retelelor subterane existente, ingropate. Mai putin precisa, cheltuiesti mai mari. Uneori e singura posibila

8) Masurarea tasarilor prin nivelment geometric
Componentele verticale ale deplasarilor punctelor observate se pot det. Prin nivelment geoemtric repetat
periodic a punctelor observate amplasate pe constr. Urmarite in timpul urmaririi deplasarilor absolute pe
verticala, nivelmentul se racordeaza la puncte de cota Iixa. Procesul de org si masurare a deIormatii;p pe
verticala cuprinde:
a) Creearea retelei speciale de nivelement Iormata din: .marci Iixate pe constructii care se taseaza,
denumite marci sau repere mobile. Repere de control amplasate in aIara zonei ed inIluenta a constructiei.
b) Amplasarea reperelor de control si a marcilor de tasare.
Distanta maxima la care se amplaseaza reperele mai mica de 50-0m. Numarul de repere de control cel
putin 3. Distanta minima de la constructie la reperele de control D5radB (B-latimea minima a radierului
sau a talpii Iundatiei)

- Subiectul G -

1) ClasiIicarea masuratorilor
a) dupa modul de obtinere
.marimi directe se eIect aplicand direct uni de masura etalon asupra marimii de masurat. (cu panglica)
.indirecte cele ale caror valori nu se obtin direct, ci prin calcule eIect asupra altor marimi care sunt
legate de cele pe care le urmarim a le det marimea prin rel mate dinainte cunosc
.conditionate reprez un caz special. Reprez masuratorilor care tre sa satisIaca si o serie de conditii
geometrice/analitice (mas ungh)
b) Functie de conditii de exec
.de aceeasi precizie (masurate cu acelasi intrument. cond, operator)
.de prec. DiIerite (diIera ceva)
c) dupa grd de corelatie
.marimi dependete (daca ansamblul de conditii in care se eIectueaza o mas inIluenteaza rezultatul alteia.
.independente (caz contrar)
d) dupa necesitate
.marimi necesare nr min de mas.
.suplimentare cresterea preciziei

2) Determinarea coord rect ale unui punct de pe planuri si harti
Originea sist de coord este consider intersectia proiectiei meridinaului axial al Iusului cu proiectia
ecuatorului. Fiecare Ius e impartit prin drepte paralele la axele de coordonate, in patrate cu lat de
1km.Formeaza caroiaiul rectangular al Iusului respectiv. !Din cauza convergentei meridianelor, caroiaiul
rectangular nu este paralel cu liniile caroiaiului geograIic. |Formule 32| La determinarea DX su DY se
tine cont de deIormatia hartiei planului.

3) Masurarea unghiurilor verticale cu teodolitul.
Se vizeaza ci Iirul reticular orizontal la inaltimea instr instalat in statie. Daca nu e posibil, la intalnimea
semnalului S sau la o val oareceare ce se noteaza.
|Desen Formula 54|






4) Calculul si compensarea unei drumuiri de nicelment geometric spriiinita la capete.
|Desen 128|
Se dau HA, HB, se masoara diI de nivel intermediare ai, bi. Se cer cotele pctelor 1,2...n-1
Determinarea diI de nivel provizorii: oh1`a1-b1... |Form|
Compensarea diI. De nivel, repartizarea corectiei Ch se Iace in 2 moduri: - cand niveleurile sunt egale, se
calc corectia unitare KH CH/n si cand niveleurile sunt de lungimi diIerinte KHCH/Suma(di

5) Trasarea gropilor de Iundatie
Se Iolosesc axele marcate pe impreimuire, Iata de aceste axe se aplica pe impreimuire cu prezicie de mm
distanele din proiect pana la toate marginile si conturile Iundatiei care se marcheaza prin cuie scriind sub
ele numele axelor. Punctele de acelasi numar se leaga prin sarme de otel. La Intersectiile acestora cu
proiectia lor pe pamant prin Iire cu plumb se obtine conturul diI. Parti ale Iundatiei care se Iixeaza in
teren prin tausi. Exec sapaturii se opreste cand au mai ramas 10 20 cm pana la cota proiectata, diIerenta ce
urmeaza a Ii inlatura prin nivelarea pamantului. Abaterea maxim 3cm.
|Desen 17|

) Det inaltimii constructilor (se poate masura distanta)
|Desen 182|
Se stationeaza cu teodolit intr-un pct situai la o dist de cca 2..3 ori intaltimea constr. Se masoara cu
precizie D, u1, u2 vizand la baza constr si la partea sup. |Formule 182|
Pentru veriIicare se aseaza teo in alt pct si se repeta operatii. Daca I2-I1 este o valoare mica, se ia
I(I1I2)/2

7) Tipuri de retele de spriiin pentru ridicarea detaliilor. Reteaua de spriiin altimetrica trebuie sa asigure
posibilitatea reprez relieIului si materalizarii diI pcte pe teren in redarea trasarii pe verticala a obiectiv.
Este Iormata din retele de nivelement de ord II, III si IV, indesite prin drumuiri si nivelment de ord IV

8) Calculul tasarii si deIormatiilor Iundatiilor constructiilor.
Tasarea absoluta sau totala T a Iiecarei marci se calculeaza ca diIerenta dintre cota ciclului corespunzator
Hi si cota ciclului initiai H1: THi-H1 Tasarea medie a intregii constructii se termina cu relatia:
Tm(T1S1...)/S1S2... T1,T2 tasari abs, S1,S2 supr talpilor Iundatiilor. In practica tasarea medie a
cladirii sau constructiei se calc ca med aritm.


Subiectul H
1.Eroarea este o diIerenta mica intre valoarea masurata si o valoare nominala (de reIerinta)
-eroarea absoluta : ciMi X, X valoarea reala, inaccesibila
-eroarea aparenta: ViMi M, M valoarea cea mai probabila
EcartdiIerenta dintre 2 marimi oarecare din sirul de masuratori (ai): AiMiMi
Toleranta ecartul maxim admisibil (T)

2.Determinarea supraIetelor pe planuri si harti topograIice:
Metoda mecanica: se Ioloseste la determinarea supraIetelor cu un contur sinuos la care descompunerea in
Iiguri geometrice elementare este complicata.
Marimea supraIetei se determina prin perimetrarea conturului.
Determinarea supreIetelor sa poate Iace in 2 situatzii:
Cu polul in exterior: SKs(Ci-Ci)
Cu polul in interior: SKs(Ci-Ci)Q
Ks constanta de scara a planimetrului
Ci si Ci citirea initiala, respective Iinala intr-un punct al conturului
Q constanta planimetrului, dat de Iirma constructoare pt scara 1:1 000
Precizia depinde de: tipul planimetrului; marimea supraIetei; scara planimetrului; metoda de planimetrare.
T<0.0002\S |m2|
Metoda graIica: precizia acestor metode este in Iunctzie de scara planului .
a)determinarea supraIetelor prin descompunerea poligoanelor in Iigure geometrice elementare (desen: pg
37 Iig 2.23)
b)metoda paralelelor echidistante: determinarea supraIetei se Iace prin aplicarea unei retele de linii
paralele peste conturul de pe plan, cu relatia: Sa_(i1)`n-bI (desen: pg 37 Iig 2.24)
c)metoda patratelor module: metoda consta in acoperire supraIetei de plan cu o retea de patrate de
supraIata cunoscuta (a). se numara patratele intregi (n1) si apoi se apreciaza din ochi Iractiunile patratelor
marginale care adunate vor da u nr(n2) de patrate intregi. S a(n1n2)(pg37 Iig2.25)

3)Enumerati corectiile aplicate lungimilor masurate cu panglica. Corectia de etalonare, corectia de
reducere la orizont.
-corectia de etalonare;
-corectia de tensiune sau de intindere;
-corectia de temperature;
-corectia de reducere la orizont
Corectia de etalonare:
Alkl-l0 l0lungimea nominal, llungimea reala
ALknAlk nL/l0 (nr de panglici cuprinse in lungimea respective
Corectia de reducere la orizont:
Functie de unghiul de panta(u) (Iig 4. pg 9)
Al0d-l(1-cosu) Al0-2l*sin2(u/2)
Functie de diIerenta de nivel (h)
Al-h2/2l daca l/h ~ 20; Al -h2/2l h4/8l3 daca l/h 20
Reducere la orizont a distantelor masurate pe teren cu panta neuniIorma se Iace pe Iiecare panou in parte
(Iig 4.7 pg 70) val Iinala a dist oriz este data de : DL ALk ALp ALt _-Al0


4)Determinarea punctelor prin intersectia inainte |113|.
Se stationeaza cu teo in pctele vechi de coordonate cunoscute si se masoara ungh AlIai si Betai. Punctele
ce se det prin inter.inainte sunt pcte inacceseibile dar pot Ii si accesibile.

5) Lucrari topograIice la montarea stalpilor de beton armat.
Se aduce Iundul paharului la cota proiectata prin turnarea stratului de egalizare, se introduce stalpul in
pahar si se Iixeaza, se determina cotele reperului 9(trasat din Iabrica), se veriIica verticalitatea stalpului,
abaterea admisa este de 1/1000*h (inaltimea stalpului), intre stalp si pahar se toarna beton.

)Determinarea inaltimii constructiilor cand nu se poate masura distanta.
Se alege baza materializata prin pct A si B, se masoara ABd, se stationeaza cu teodolit in A si se
masoara ungh oriz si ungh verticale, se calc cota pctului C in doua moduri.

Altitudinea pctului C1 de la baza se det prin nivelement geometric.
|Desen si Iormule 183|

7)Trasarea aliniamentelor prin pocedeul aliniamentelor succesive.
|Desen 15|
Distanta se imparte in n tronsoane egale, teodolitul din A vizeaza marca de vizare Iixa din B, marca
mobila se duce in axa de vizare pe primul tronson, se scoate si in locul ei se instaleaza teodolitul, se
traseaza P1 P2...Pn

8)Trasarea curbelor circulare prin metoda tangentelor succesive
Se utilizeaza cand orgonatele y sunt prea mari. Se aplica la trasarea in detaliu a arcelor in terenuri cu
acoperiri, in subterna. |desen Iormule 218|

Subiectul I
1. Elem topo ale terenului
(schema pag.15)
-liniare (lungime inclinata si orizontala,diIerenta de nivel)
-unghiulare( ungh orizontale, unghiuri si directii verticale)
Aliniamentdirectia matematica pe teren ce rezulta din intersectia supr terenului cu un plan vertical ce
trece prin punctele considerate.
Lungime inclinata (LAB) segment ce uneste punctele A si B de pe supraIata topograIica
Distanta orizontalaproiectia lungimii inclinate in plan orizontal
DiIerenta de nivelDistanta vertical masurata intre planele orizontale ce trec prin A si B
Ungh orizontalung diedru Iormat de planele ce trec prin punctele Asi B,respective A si C
Unghi vertical de pantaunghiul pe care l Iace directia inclinaa LAB cu planul orizontal ce trece prin A
Unghi zenital(ZAB)Un Iacut de o direct oarecare cu verticala locului

2. Trasarea pe planuri si harti a unei linii de panta data(schema pag.35)
Problema apare cand se Iac studii pe harti sau planuri,pentru trasarea axei unei cai de comunicatie,a unui
canal etc. se Iolosesc curbele de nivel ale hartii.
Delta ipas de proiectare
p100 tg (alIa)100(delta H/d*n)
d1(100 * delta Ha-1)/p*n
d2(100*E)/p*n
d3(100*delta Hn-B)/p*n
Pentru trasarea pe plan a liniei de panta data,se ia in compass distanta di si cu varIul in punctul A se
descrie un arc de cerc care va intersecta prima curba in pctele 1 si 1`.Aceste doua pcte unite cu A sunt 2
directii ce respecta cond de panta impusa.Cu vI compasului in aceste doua puncte se descriu cate 2 arce
cu raza d2 ,intersectand curba de nivel urmatoare in 4 arce.Se obtin 4 variante.Urmand acelasi
procedeu,variantele se vor dubla mereu.In Iunctie de conditiile de proiectare se va allege variant
deIinitive.

3. Erorile de reglai ale teodolitului.VeriIicarea si rectiIicarea erorii de colimatie orizontala.
-eroarea de neverticalitate(NN nu e perpendicular pe VV)
-eroarea de neperpendicularitate (rO1 nu e perpendicular pe OO)
-eroarea de colimatie orizontala (OO nu e perpendicular pe VV)
-linia de indesire a cercului vertical sa nu Iie orizontala
-pozitia Iirelor reticulare sa nu Iie corecta
VeriIicarea si rectiIicarea erorii de colimatie orizontala.
-se veriIica vizand in pozitia 1 cu luneta mult inclinata un punct P situate cat mai sus pe un perete
vertical.Se blocheaza miscarea alidadei si prin ploniarea lunetei se proiecteaza punctul P la inaltimea
aparatului;se repeta operatia in pozitia 2 a lunetei(schema pag.57) .Daca punctele P1 si P2 nu coincide
inseamna ca nu este indeplinita conditia 3.
-se rectiIica actionand asupra Iurcilor de sustinere a axei orizontale

4. Nivelmentul supraIetelor prin metoda patratelor
Se aplica la ridicarea altimetrica a supraIetelor in terenuri cu pante mici si cu relieI putin Iramantat pe
care se vor amenaia constructii industrial,stadioane aeroporturi etc.
In Iunctie de marimea supraIeteli,nivelmentul se va realiza prin metoda patratelor mici /mari
a)Nivelmentul prin patrate mici
-se aplica in terenuri cu panta 5 ,cu vizibilitate buna,pe supraIata de maxim 2-3 ha.
-laturile patratelor : 10-30m
1)Nivelmentul supraIetelor dintr o singura statie
-instrumentul se asaza aproximativ in miilocul supraIetei
-cotele punctelor se calculeaza prin metoda radierii
-controlul citirilor pe mire se Iace prin nivelment in 2 orizonturi(schema pag.134)
2)Nivelmentul supraIetelor din mai multe statii
-supraIete pana in 100 ha.
-controlul citirilor se Iace prin veriIicarea diIerentei de nivel dintre punctele de capat ale laturii
b)Nivelmentul prin patrate mari
-se aplica pe supraIete miilocii si mari,cu relieI putin Iramantat.
-latura patrate50-100m
-se Iace asezand nivelul in miilocul Iiecarui patrat;la inceput se niveleaza patratele exterioare,apoi cele
interioare
-se veriIica citirile pe mire executate pe laturile commune

5. Lucrarile topograIice la montarea stalpilor metalici
Se Iac mai multe operatii:
-numerotarea stalpilor conIorm axelor
-trasarea pe stalpi a unor repere (rizuri)la baza pt montaiul in plan si la supraIata superioara pentru
veriIicari
-plantarea la nivelul cotei proiectate a Iundatiilor reperelor topograIice,pe care se transpun cu teodolitul
axele longitudinale si transversale
-Schema pag.172
-Fiecare stalp se aseaza in Iundatia pregatita astIel ca buloanele de ancorare sa intre intre oriIiciile
sabotului;reperul 8 corespunde cu 8``
-prin nivelmentul geometric se traseaza placile de spriiin la cota proiectata,abatere admisa : - 2.3 mm
-se veriIica verticalitate
-se toarna beton pt Iixare

.Trasarea punctelor caracteristice ale constructiilor prin metoda intersectiei repetate
-se Ioloseste la trasarea detaliilor constructiilor in timpul executiei (Iundatii,ziduri,stalpi,etc),la
construirea aeroporturilor,incintelor portuare ,podurilor etc.
-aliniamentele se borneaza la capete(S1`,S2`,S1``,S2``) scheme pag.152

7.Trasarea unui punct intermediar utilizand punctele de la capetele aliniamentelor
Se determina F1 cat mai apropiat de aliniamentul dat AB si care sa poata Ii identiIicat pe teren.Totodata
punctul F1 trebuie sa Iie vizibil din A si B;se masoara alIa,beta,si se determina marimea deplasarii q cu
relatia:
q(a*alIa)/p(b*alIa)/p (schema pag 153).
Deplasarea q se aplica din F1 perpendicular pe aliniamentul AB.
(schema pag.218)





8 Trasarea curbelor circulare prin metoda corzilor prelungite
-se Ioloseste atunci cand operatiile de trasare trebuie eIIectuate in apropierea curbei
-necesita numai rulete de otel,ci nu teodolit
-se aleg corzi egale,de lungime s
-se determina unghiul la centru (sin(y/2)s/2R)
-se traseaza punctul 1:
X1R*siny
Y1R(1-cosy)
-se prelungeste directia Ti-1 cu s si se marcheaza 2;
Din 1 si 2 se aplica simultan cu ruletele s si k ,obtinandu-se la intersectia lor punctul 2 ,samd.


Subiect 1
1.Erori de masurare;deIinitii,clasiIicare
Eroarea este diIerenta mica intre valoarea masurata si o valoare nominala.Sunt rezultatul unui complex de
cauze,dintre care cele mai importante sunt:
-lipsa de experienta,obosoeala etc
-imperIectiunile aparatului
-conditiile natural
ClasiIicare:
a)dupa marime
-erori evitabile(greseli,erori mari)
-erori propriu-zise(inevitabile)
b)dupa valoarea de reIerinta
-absolute(diIerenta dintre marimea masurata si cea reala
-aparente(diIerenta dintre marimea reala si cea mai probabila)
c)dupa modul de programare
-sistematice(cauze permanente si mod de actionare controlabil)
-intamplatoare(inevitabile)

2.Construirea proIilului topograIic pe o anumita directie
Schema pag.3
-ProIilul topograIic al terenului intre 2 puncte se obtine sectionand terenul cu un plan vertical,care trece
prin punctele respective.Mod de realizare:
-se unesc punctele A si B cu o linie dreapta si se noteaza toate punctele unde linia intersecteaza curbele de
nivel
-pe o dreapta orizontala se raporteaza la scara hartii sau la alta scara aleasa,distantele din punctele de
proIil
-pe verticala axului se raporteaza la scara inaltimilior,cotele punctelor
-din unirea punctelor rezulta proIilul topograIic al terenului.
3.Principiul masurarii distantelor prin unde electromagnetice(schema pag.71
-O unitate electrica G instalata in capatul A al distantei de masurat emite un Iascicol de microunde.unde
de lumina catre receptorul R aIlat in capatul B al distantei cautate.
In cazul microundelor,receptorul are o Iunctie active,iar in cazul undelor de lumina,are o Iunctie pasiva.
2ttimpul total de parcurgere al distantei dus-intors
Dv*t
Microundele sau undele de lumina reprezinta miilocul purtator al inIormatiei de masurare, unda
purtatoare a semnalului de masurare.

4.VeriIicarea si rectiIicarea erorilor de orizontalizare a axei de vizare la instrumentele de nivelment
geometric
Schema:pag 89.
-se elimina atunci cand aparatul se aIla la distanta egala Iata de A si de B
Delta HABai-bi(ax)-(bx)a-b

5)Trasarea elementelor curbe ale constructiilor
Se Iolosesc sabloane speciale din scandura cu lungimea maxima 5m pe coarda si latimea 10-30 cm,
sabloanele servesc la trasarea punctelor intermediare intre punctele Iixate in prealabil pe constructie la
intervale de 2-5m pentru ca sa se poata construi peretii curbi.

) Metoda coordonatelor rectangulare:
|desen 149| se aplica in cazul existentei unei retele topograIice de constructie rectangulara iar pct
proiectului au coordonate rectangulare in sistemul de axe al retelei
Controlul: - trasarea de pe latura 34-11, trasarea prin alta metoda, - comparerea dist si ungh din proiect cu
cele din teren.

7) Trasarea pe teren a elementelor principale ale curbelor:
Din varIul de Irangere se aplica cu aiutorul teodolitului si a panglicii pe cele doua aliniamente valoarea
calculata a tg. Rezulta punctele Ti si Te. Introducand in aparat iumatatea unghiului masuratse obtine
directia bisectoarei pe care sa masoara b si astIel rezulta pct B










8)Elementele principale ale curbelor circulare:
- sageata curbei R(1-cos(/2))
R raza de racordare,
200 G
Tlung tg Rtg( /2)
blung bis v0-RR/|cos( /2)-R|R(sec( /2) 1)
lc (aR*)/200
Dt depasirea tg 2Tlgc
XB Rsin( /2)
YBR(1-cos( /2))
Pct principale: V, T, Te, B


entru a|te sub|ecte rezo|vate mater|a|e de stud|u |nformat|| u|t|me|e noutat| |n
domen|u| mater|a|e|or s| tehn|c||or de construct||
wwwconstruct||forumro
wwwfacebookcom/construct||forum