Grup Scolar Industrial Dragomir Hurmuzescu

Medgidia
UNITATE DE CONTINUT
DATA:
CLASA A XI-A
TITLUL LECTIEI: TEOREMA LUI FERMAT
TIPUL LECTIEI: Transmitere de noi cunostinte
OBIECTIVE:
A) OBIECTIVE COGNITIVE: Elevii trebuie sa:
A1: Sa aplice algoritmii specifici calcului derivatei intai;
A2: Sa cunoasca derivatele functiilor elementare si a functiilor
compuse pe domeniul lor de definitie;
A3: Sa utilizeze regulile de derivare si regulile de calcul;
A4: Sa stie definitia punctului de extrem local si global;
A5:Sa fie capabili sa dea exemple de functii avand puncte de
extrem
B) CAPACITATI SI DEPRINDERI INTELECTUALE : Elevii
trebuie sa posede urmatoarele abilitati:
B1: operarea cu limbaj specific matematicii;
B2: dezvoltarea unei gandiri logice si mobile , prin corelatii intre
capitole ale matematicii invatate in ani diferiti.
C)COMUNICARE: Deprinderea de comunicare include
capacitatea elevilor de a :
C1: folosi limbajul matematic corect in enunturi adecvate;
C2: rezolva in grup exercitiile propuse.
METODA DE PREDARE : explicatia, problematizarea, fixarea
cunostintelor.
DESFASURAREA LECTIEI:
I. Moment organizatoric: Profesorul verifica prezenta si stabileste
conditiile pentru desfasurarea lectiei.
II. Verificarea cunostintelor anterior dobandite: Profesorul :
- verifica tema pentru acasa;
- verifica cunostinte teoretice necesare desfasurarii lectiei cateva intrebari:
care este definitia derivatei si a derivabilitatii intr-un punct ? , care
este interpretarea geometrica a derivatei intr-un punct?
-
III. Anuntarea obiectivelor urmarite:
Prof. Carmen Bratu 1
Grup Scolar Industrial Dragomir Hurmuzescu
Medgidia
Profesorul aminteste elevilor ca notiunea de punct de extrem a fost
introdusa inca din clasa a IX-a in legatura cu studiul functiei de gradul doi.
Pentru functia f:RR , f(x)=ax
2
+bx+c ( a,b,cR, a 0) se stie ca daca a>0 atunci
xR, f(x) -
a 4

si pentru x
0
= -
a
b
2
se realizeaza egalitatea ( similar daca a<0
atunci xR, f(x) f

,
`

.
|

a
b
2
= -
a 4

. In primul caz (a>0) punctul x

0
= -
a
b
2
este
un punct de minim absolut pentru f, iar daca a<0 punctul x
0
= -
a
b
2
este un punct
de maxim absolut pentru f. Pornind de la acest lucru ne vom aduce aminte
definitia punctului de extrem local si global si o teorema ce ne ofera conditii
necesare pentru un astfel de punct.
Fie functia f: ER interval sau reuniune de intervale.
DEFINITIA 1: Un punct aR se numeste punct de maxim local al
functiei f daca exista o vecinatate V a lui a , in care functia are valori mai
mici decat in a, adica : f(x) f(a), pentru orice x
E V
.(fig 3.1)
Daca a este un punct de maxim local al lui f, numarul f(a) se numeste
maxim al lui f, iar punctual (a, f(a)) de pe grafic se numeste punct de maxim al
graficului.
DEFINITIA 2: Un punct b se numeste punct de minim local pentru
functia f daca exista o vecinatate V a lui b , in care functia are valori mai
mari decat in b, adica f(b) f(x), oricare ar fi x
E V
.(fig 3.1)
Daca b este punct de minim local al lui f, atunci numarul f(b) se numeste
minim al lui f, iar punctual (b, f(b)) de pe grafic, se numeste punct de minim
local al graficului.
Atat punctele de maxim cat si punctele de minim ale lui f se numesc
puncte de extrem ale lui f. Valorile functiei in punctele sale de extrem
( maximele sl minimele functiei) se numesc extremele functiei.Punctele de
maxim si de minim ale graficului se numesc puncte de extrem ale graficului.
La observatia ca o functie poate avea mai multe puncte de extreme,
profesorul ofera urmatorul exemplu: f:RR, f(x)=
1
2
x
=
Prof. Carmen Bratu 2
Grup Scolar Industrial Dragomir Hurmuzescu
Medgidia
[ ]

'

+
> <
1 , 1 , 1
1 1 , 1
2
2
d a c a x x
s a u x d a c a x x
. Trasand graficul functiei, se observa ca -1,1 sunt puncte
de minim globaliar o este punct de maxim local.
Profesorul incita elevii sa gandeasca si a dea exemple de functii care au puncte
de inim sau de maxim sau care nu au astfel de puncte.
Ex: 1.f:
( ) 1 , 0
R, f(x)=2x avand reprezentarea grafica
nu are puncte de extrem.
Prof. Carmen Bratu 3
Grup Scolar Industrial Dragomir Hurmuzescu
Medgidia
2. f:R/
{0
R f(x)=
2
1
x

nu are puncte de
extrem.
Profesorul anunta si enunta:
TEOREMA LUI FERMAT: O functie derivabila pe un interval E are
derivata nula in orice punct de extrem din interiorul intervalului.
Demonstratie: Fie c un punct de maxim al functiei f, aflat in interiorul
intervalului E. Exista deci o vecinatate V a lui c, astfel incat: f(x) f(c), pentru
orice x
E V
.
Sa aratam ca derivata f a lui f se anuleaza in c, adica: f (c)=lim
c x
.
c x
c f x f

) ( ) (
=0
Daca luam x<c, atunci x-c<0 si , deoarece pentru x
E V
avem f(x)-f(c) 0,
rezulta:

0
) ( ) (

c x
c f x f
, x
E V
.
Trecand la limita in aceasta inegalitate, avem : f (c)=
lim
c x
c x

c x
c f x f

) ( ) (
0.
Daca luam x>c, atunci x-c>0, si deci raportul este negativ:

c x
c f x f

) ( ) (
0, x
E V
.
Rezulta ca si limita raportului este negativa: f (c)=
lim
c x
c x

c x
c f x f

) ( ) (
0.
Din inegalitatile : f (c) 0 si : f (c) 0, rezulta : f (c)=0.
Daca c este punct de minim, demonstratia se face analog.
Prof. Carmen Bratu 4
Grup Scolar Industrial Dragomir Hurmuzescu
Medgidia
Interpretare geometrica: Deoarece: f (c)=0, tangenta la grafic in
punctul (c,f(c)) este paralela cu axa Ox . Teorema lui Fermat afirma deci ca
graficul unei functii derivabile are tangenta paralela cu Ox in punctele sale de
maxim sau de minim care nu coincid cu extremitatile graficului.
Profesorul construieste impreuna cu elevii contraexemple de functii
pentru a demonstra ca in teorema lui Fermat conditia ca punctual c sa fie in
interiorul intervalului este esentiala. Functia f:
[ ] 1 , 0
R, f(x)=x. Elevii vor
observa ca f (x) 0 in orice punct, deci si in 0 in care f are un minim si in
punctual 1 in care f are un maxim.
Profesorul subliniaza ca reciproca teoremei lui Fermat nu este in
general, adevarata, cu ajutorul functiei: f;
( ) 1 , 1
R, f(x)=x
3
.Elevii vor deriva si
vor observa ca f (0)=0 , dar x=0 nu este punct de extrem, realizand repede
graficul functiei, studiate in anii anteriori.
Prof. Carmen Bratu 5
Grup Scolar Industrial Dragomir Hurmuzescu
Medgidia
Pentru realizarea feed-back-ului si intelegerea deplina a importantei acestei
teoreme, profesorul solicita rezolvarea problemelor:
1. Daca a,b>0, a
x
+b
x
2, () xR, atunci aratati ca ab=1.
Indicatie: Se considera functia f(x)= a
x
+b
x
, f:R
( ) , 0
, careia I se
aplica teorema lui Fermat
IV. Stabilirea temei pentru acasa.
I.Sa se calculeze f
(n)
(x) pentru functiile: f(x)= ln (1+x); f(x)=
x
x
+

1
1
= -1 +
x + 1
2
; f(x)=
) )( (
1
b x a x + +
.
Prof. Carmen Bratu 6
Grup Scolar Industrial Dragomir Hurmuzescu
Medgidia
II. Sa se studieze existenta lui f (0) pentru functia: f(x)=
0 ,
0 ,
1
2
<

'

+
x
x x
x
x
.
III. Sa se arate ca pentru functia f:RR, f(x)=sin
4
x+cos
4
x, avem f
(n)
(x)=4
n-
1
cos

,
`

.
|
+
2
4
n
x
, n 1.
(Indicatie: f(x)=(sin
2
x+ cos
2
x)
2
-2sin
2
xcos
2
x= 1-
2
2 sin
2
x
=1-
4
4 cos 1 x
=
x 4 cos
4
1
4
3
+
).
IV. Fie f:
( ) , 1
R, f(x)= ln
3 2
1 2 x x ; sa se calculeze f
(n)
(x) pentru orice
x>1
(Indicatie: f(x)=
) 1 ln(
3
1
x
+
3
1
ln(2x+1) ).
V. Folosind regula lui Leibniz sa se stabileasca o relatie de recurenta intre
oricare trei derivate consecutive ale functiei f:RR, f(x)=arctg x.
(Indicatie: Avem f (x)=
2
1
1
x +
, deci (1+x
2
) f (x)=1, xR. Derivand de n ori
rezulta f
(n+1)
(x)(1+x
2
) + C
1
n
f
(n)
(x)2x + C
2
n
f
(n-1)
(x)2 = 0.
Prof. Carmen Bratu 7