Sunteți pe pagina 1din 2

Dupa sindromul din Golf", sindromul Balcanilor"

Blestemul lui Milosevici


Marcel Rducu
Inceputul cosmarului Catre sfarsitul anului 1999, Slobodan Milosevici declansa o intensa campanie publica prin care Statele Unite erau acuzate ca pe timpul conflictului din Kosovo au folosit munitii cu uraniu saracit (US). Campania iugoslava isi propunea doua lucruri: sa atraga atentia statelor vecine asupra gradului ridicat al nivelului de radioactivitate din regiune si prin aceasta sa denunte complicitatea lor la campania antiiugoslava, iar in al doilea rand sa incrimineze, o data in plus, interventia NATO in Balcani. Ca reactie la apelurile Belgradului, statele vecine au intensificat cercetarea nivelului de radiatie in zona, rezultatele infirmand existenta unui grad mai ridicat al acestora, ca o consecinta a prezentei unor surse radioactive in spatiul exiugoslav. Sub presiunea opiniei publice, secretarul general al ONU, Kofi Annan, forteaza nota si obliga NATO, precum si unele organizatii internationale, sa scoata la iveala o serie de documente care atesta folosirea acestui tip de munitie in Kosovo. In vara anului trecut, secretarul general al NATO, George Robertson, confirma ca pe timpul campaniei aliate in Kosovo au fost folosite peste 31 000 de bombe lansate de avioane A-10 americane, insumand aproape 10 tone de uraniu saracit. Era vorba de aceeasi munitie folosita in Bosnia in perioada 1994-1995, unde au fost intrebuintate aproximativ 19 800 de proiectile cu uraniu saracit. Nepricepere sau rea intentie? Nimeni nu-si imagineaza ca decizia NATO de a folosi in Balcani munitie cu uraniu saracit a fost luata la propunerea a 15 000 de specialisti", asezati in scaunele Consiliului Nord-Atlantic prin tragere algoritmica la sorti. De altfel, este greu de crezut ca la experienta, capacitatea de conducere si tehnologia de care dispune Alianta ar fi riscat sa-si piarda credibilitatea si monopolul asupra gestionarii crizelor din spatiul euro-asiatic. Fara indoiala, sindromul Balcanilor" ii va incuraja pe cei care sustin ca NATO nu trebuie sa ramana singura structura viabila de securitate din Europa. Pe de alta parte, desi Uniunea Europei Occidentale (UEO) a facut progrese evidente in consolidarea sa ca stalp european al NATO, totusi Alianta detine in continuare atuuri importante care, pentru inca mult timp, o vor mentine in pozitia de singura structura capabila sa faca fata unei crize majore in Europa. In urma razboiului din Golf, Institutul pentru Politica Mediului al Armatei SUA a demonstrat ca uraniul saracit contamineaza mediul inconjurator si poate afecta sanatatea locuitorilor din zonele apropiate campului de lupta. Acelasi institut atragea atentia asupra posibilitatii aparitiei unor consecinte tipice radiatiilor, cum ar fi: dereglarea sistemului imunitar, afectiuni neurologice, boli ale aparatului respirator, mutatii genetice, sechele asupra sistemului de reproducere, tumori cancerigene. Se estima ca unele boli, precum leucemia si cancerul, pot aparea dupa 5, 10 sau chiar 30 de ani. Masuratorile executate in Bosnia si Kosovo nu au confirmat cresterea nivelului de radiatie ca urmare a folosirii de catre NATO a acestor munitii. Cel putin pana in prezent, Bernard Kouchner, fostul sef al administratei interimare a ONU in Kosovo si unul dintre intemeitorii Organizatiei Mondiale a Sanatatii, nu a intocmit vreun raport special cu privire la folosirea munitiilor cu uraniu saracit in provincia amintita. Pe timpul mandatului sau, singura actiune mai consistenta pentru protectia mediului si a populatiei s-a desfasurat in zona industriala din nord, unde se afla majoritatea instalatiilor industriale din Kosovo. Semitransparenta Autoritatile politice militare ale NATO continua sa respinga cu vehementa posibilitatea imbolnavirii militarilor italieni si portughezi ca urmare a inhalarii particulelor de uraniu saracit. NATO sustine in continuare ca acest risc este foarte redus, pericolul existand numai la locul exploziei, si ca, pana in prezent, nu s-a putut demonstra o relatie cauza-efect intre acest tip de munitie si cazurile de leucemie sau de cancer. Dupa teoriile formulate de NATO,

posiblitatea imbolnavirii ar aparea numai in cazul in care cineva ar fi obligat sa parcurga pe jos spatiul ex-iugoslav purtand reziduurile in buzunar. Din punctul de vedere al Aliantei, planul NATO de interventie in Balcani a fost cunoscut in detaliu de natiunile participante atat in ce priveste conceptia de ansamblu a operatiilor, cat si referitor la tehnica si tehnologiile intrebuintate. In aceeasi masura, fortele participante au primit instructiuni extrem de exacte asupra misiunii, riscurilor existente si restrictiilor impuse (inclusiv interzicerea de a aduna reziduurile obuzelor de pe campurile de lupta) atat pe timpul interventiei militare, cat si ulterior, pe parcursul misiunilor de mentinere a pacii. De altfel, cel putin pana in prezent, nici o personalitate militara din tarile participante la operatia Allied Force" nu a negat ca au existat informari prealabile cu privire la folosirea acestui tip de munitie, ceea ce denota ca polemicile generate de sindrom" in cadrul Aliantei sunt mai degraba politice, decat tehnice. Ceea ce, cu siguranta, stiu si liderii de la Roma este ca in randul contingentelor italiene participante la actiunile militare au fost luate masuri speciale de protectie preventiva, printre acestea si folosirea numai a alimentelor si apei din tara. Ulterior, in cadrul misiunilor de mentinere a pacii in Kosovo, intregul personal participant a fost avertizat asupra pericolelor infestarii radioactive si a restrictiilor ce se impuneau. Daca voi nu ma vreti,eu va vreau!" Ca raspuns la campania antiamericana lansata de unii lideri politici occidentali, noul presedinte al SUA, George Bush Jr., a raspuns printr-un avertisment, prefigurand iminenta retragerii fortelor americane de mentinere a pacii in Balcani. O posibila retragere a sprijinului financiar american, cel putin in ce priveste Kosovo, poate fi echivalentul unei bombe nucleare detonate cu intarziere in spatiul ex-iugoslav. Este bine stiut ca opinia publica americana a condamnat implicarea militarilor SUA in gestionarea crizei din Balcani. De asemenea, in Congresul american problema a fost ridicata in repetate randuri, ceea ce constituie o amenintare serioasa pentru organismele europene, care, cel putin pana acum, nu au demonstrat ca au capacitatile tehnologice si financiare pentru a gestiona o criza de asemenea proportii. La drum prin cenusa Europei Dupa sindromul Balcanilor", Europa nu va intra in carantina, ci mai degraba se va consemna un nou avant in promovarea propriilor structuri de securitate. Ramane evidenta, si anume faptul ca principiile promovate in cadrul Aliantei nu asigura o securitate egala pentru toate natiunile. Cum oamenii nu sunt egali, nici natiunile nu sunt egale si nu toata lumea are loc la clasa I. Acum, poate pentru prima data de la incheierea razboiului rece, opinia publica isi exprima la unison ingrijorarea fata de una dintre cele mai negre consecinte ale monopolarismului: posibilitatea ca un stat sau o organizatie internationala iesite de sub supravegherea comunitatii sa scape de sub control fraiele tehnologice. Ca urmare a tendintelor de amplificare nelimitata a efectelor distructive din timpul confruntarilor militare, exista riscuri reale de derapare spre domeniul irationalului. De data aceasta este de datoria oamenilor politici sa traga un serios semnal de alarma asupra strategiilor de securitate propuse, ele insele creatoare de procese de instabilitate. Epilog Sistemele informationale si superinformationale militare creeaza zilnic mii de vectori de interdependenta in care intersul cetateanului, depersonalizat sau nereprezentat, poate fi negat si pus in pericol. Pe de alta parte, dereglarea raporturilor dintre politica si strategia militara, tot mai dependenta de tehnologie, poate crea dezechilibre colective. Marginalizarea cetateanului simplu, uneori victima a rationamentelor si experimentelor hazardate, risca sa duca la aparitia unor grave amenintari pentru insasi fiinta sa biologica.