P. 1
Spectrometria de Masa

Spectrometria de Masa

5.0

|Views: 4,181|Likes:
Published by Damian Florina

More info:

Published by: Damian Florina on Jul 04, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/05/2013

pdf

text

original

Introducere

SPECTROMETRIA DE MASĂ
1
Introducere
CUPRINS
CAPITOLUL 1
Introducere
1.1. Principii fundamentale 1
1.2. Utilizarea spectroscopiei de masă în chimia organică 3
1.3. Scurt istoric şi perspective 3
CAPITOLUL 2
Aparatura
2.1. Introducerea proei !
2.2. Surse de ioni şi tehnici de ionizare "
2.2.1. Ionizare prin impact electronic #$lectronic Impact% $I& "
2.2.2. Ionizarea chimică #'hemical Ionization% 'I& (
2.2.2.1. Ionizarea chimică prin transfer de sarcină 11
2.2.2.2. )ormarea de aduc*i 12
2.2.2.3. Ionizarea chimică prin desor*ie #+esorption 'hemical Ionization% +'I& 13
2.2.3. Ionizarea prin omardament cu ioni sau cu atomi rapizi 13
2.2.3.1. Spectrometria de masă a ionilor secundari #Secondar, Ion -ass
Spectrometr,% SI-S&
13
2.2.3.2. Ionizarea prin omardare cu atomi rapizi #)ast .tom /omardment% )./& 13
2.2.0. Ionizarea cu laser #1aser Ionization -ass .nal,sis% 1I-.& 1!
2.2.!. -.1+I #-atri2 .ssisted 1aser +esorption Ionization& 1!
2.2.". Ionizarea cu termospra, #3SP& 1!
2.2.(. Ionizarea cu electrospra, #$S sau $SI& 1(
2.2.4. Ionizarea la presiune atmosferică #.tmospheric Pressure Ionization% .PI 14
2.2.5. Ionizarea cu surse cu plasmă cuplată inductiv #Inductivel, 'oupled Plasma%
I'I&
14
2.3. .nalizoare 15
2.3.1. 'lasificarea spectrometrelor de masă 26
2.3.2. .nalizorul magnetic 21
2.3.3. .nalizorul electrostatic 22
2.3.0. Spectrometre de masă cu dulă focalizare 22
2.3.0.1. +ispersie şi rezolu*ie 22
2.3.0.2. )ocalizarea de direc*ie 23
2.3.0.3. )ocalizarea în energie 23
2.3.!. .nalizorul cu timp de zor #time7of7flight% 38)& 20
2.3.". .nalizoare 9uadripolare 20
2.3.(. :ezonan*a ciclotronică 2"
2.0. +etectoare 24
2.0. Sisteme de înregistrare 36
2.!. Prelucrarea datelor 36
CAPITOLUL 3
CUPLA1E ÎNTRE TEHNICILE CROMATOGRAFICE $I SPECTROMETRIA DE
MASĂ
3.1. 'upla;ul gaz7cromatograf7spectrometru de masă #<'=-S& 32
3.2. 'upla;ul >P1' 7 spectrometru de masă #>P1'=-S& 33
3.2.1. 'upla; cu interfa*ă moving elt 33
2
Introducere
3.2.3. 'upla; cu interfa*ă Particle /eam #P/& 30
3.2.0. 'upla; cu interfa*ă 3hermospra, #3SP& 3!
3.2.!. Ionizarea chimică la presiune atmosferică #.tmospheric Pressure 'hemical
Ionization% .P'I&
3!
3.2.". Interfe*ele tip $lectrospra, #$SI& şi Ionspra, #ISP& 3"
3.2.(. -oduri de achizi*ie a datelor cromatografice 3(
CAPITOLUL 4
SPECTROMETRIA DE MASĂ ÎN TANDEM (MS/MS) 34
CAPITOLUL 5
SPECTRUL DE MASĂ
!.1. Introducere 06
!.2. Informa*ii analitice 01
!.3. +eterminarea formulei moleculare cu aparate de înaltă rezolu*ie 02
!.0. +eterminarea formulei moleculare cu aparate de rezolu*ie ;oasă. .unden*e
izotopice
02
!.!. Ionul molecular 0!
!.!.1. Structura ionului molecular 0!
!.!.2. Identificarea ionului molecular 0!
!.!.3. :egula azotului 0(
!.". Ioni metastaili 0(
!.(. Procese de fragmentare 04
!.(.1. <eneralită*i 04
!.(.2. Poten*ial de ionizare şi poten*ial de apari*ie !6
!.(.3. Simoluri utilizate în spectrometria de masă !6
!.(.0. Ioni cu număr par şi impar de electroni !1
!.(.!. -olecule şi fragmente neutre cu masă mică !3
!.(.". Stailirea numărului de cicluri sau a nesaturării !3
!.(.(. Scindări simple !0
!.(.(. Scindări cu rearan;are !"
!.(.(.1. )ragmentarea retro7+iels7.lder !"
!.(.(.2. :earan;area -c1affert, !4
!.(.4. )actori ce influen*ează procesele de fragmentare "6
!.(.5. :eguli generale ce se pot aplica proceselor de fragmentare "1
!.4. Spectrometria de masă a ionilor negativi "2
CAPITOLUL 6
PROCESE DE FRAGMENTARE ASOCIATE CU PRINCIPALELE CLASE DE
COMPU$I ORGANICI
".1. >idrocaruri "0
".1.1. >idrocaruri saturate aciclice "0
".1.2. 'icloalcani ""
".2. .lchene şi alchine "(
".3. >idrocaruri aromatice "4
".0. +eriva*i halogena*i "5
".0.1. +eriva*i halogena*i alifatici "5
".0.2. +eriva*i halogena*i aromatici (2
".!. 'ompuşi o2igena*i (3
".!.1. 'ompuşi hidro2ilici (3
".!.1.1. .lcooli (3
".!.1.2. )enoli ("
".!.2. $teri ((
3
Introducere
".!.2.1. $teri alifatici ((
".!.2.2. $teri aromatici (5
".". 'ompuşi cu azot (5
".".1. .mine (5
".".1.1. .mine alifatice (5
".".1.2. .mine cicloalifatice 41
".".1.3. Săruri cuaternare de amoniu 41
".".2. .mine aromatice 41
".".3. ?itroderiva*i 43
".".3.1. ?itroderiva*i alifatici 43
".".3.2. ?itroderiva*i aromatici 43
".(. 'ompuşi cu sulf 43
".(.1. 'ompuşi alifatici 40
".(.1.1. 3ioli 40
".(.1.2. 3ioeteri% tiocetali 4!
".(.2 +isulfuri 4!
".4. 'ompuşi caronilici 4"
".4.1. .ldehide 4"
".4.1.1. .ldehide alifatice 4"
".4.1.2. .ldehide aromatice 4"
".4.2. 'etone 4(
".4.2.1. 'etone alifatice 4(
".4.2.2. 'etone aromatice 44
".5. .cizi caro2ilici şi deriva*i func*ionali 45
".5.1. .cizi caro2ilici 45
".5.1.1. .cizi caro2ilici alifatici 45
".5.1.2. .cizi caro2ilici aromatici 56
".5.2. $steri 51
".5.2.1. $steri alifatici 51
".5.2.2. $steri ai acizilor aromatici 52
".5.2.3. $steri ai alcoolilor aromatici şi ai fenolilor 52
".5.2.0. 1actone 53
".5.3. .mide 53
".5.3.1. .mide alifatice 53
".5.3.2. .mide aromatice 50
".5.0. ?itrili 50
".5.0.1. ?itrili alifatici 50
".5.0.2. ?itrili aromatici 5!
".5.!. .nhidride 5!
".5.". 'loruri acide 5!
".16. 'ompuşi heterociclici aromatici 5"
CAPITOLUL 7
SPECTROMETRIA DE MASĂ A BIOMOLECULELOR
(.1. Peptide şi proteine 54
(.1.1. Punerea în eviden*ă a muta*iilor 166
(.1.2. Identificarea şi localizarea modificărilor post7traduc*ionale 166
(.1.3. @erificarea structurii şi a purită*ii peptidelor şi proteinelor sintetice 166
(.1.0. Stailirea structurii 161
(.1.!. Influen*a pozi*iei şi a deocalizării sarcinii 160
(.1.". Strategii şi e2emple de determinarea secven*ei 160
(.2. Spectrometria de masă a oligonucleotidelor 16"
0
Introducere
(.3. 8ligozaharide 164
(.0. .cizi graşi 113
(.!. <răsimi 11!
(.". Săruri iliare 11(
CAPITOLUL 8
PROBLEME 126
ANEXE
.ne2a nr. 1. -asele şi rapoartele aunden*elor izotopice pentru diferite comina*ii de
'% >% ? şi 8
103
.ne2a nr. 2. Izotopii elementelor chimice aran;ate în ordine alfaetică 155
.ne2a nr. 3. .unden*ele izotopice pentru diverse comina*ii între atomi de clor şi
rom
26!
.ne2a nr. 0. )ragmente ionice caracteristice pentru compuşii organici uzuali 26(
.ne2a nr. !. )ragmente neutre ce înso*esc fragmentările compuşilor organici în
spectrometrul de masă
213
.ne2a nr. ". 'onstante fizice fundamentale 21!
SEMNIFICATIA PRINCIPALELOR PRESCURTĂRI UTILIZATE ÎN
TEXT
21"
INDEX ALFABETIC 21(
BIBLIOGRAFIE 214
!
Introducere
CAPITOLUL 1
INTRODUCERE
Spectrometria de masă este cea mai sensiilă metodă de analiză structurală. $a diferă
fundamental de celelalte tehnici spectrale uzuale #rezonan*a magnetică nucleară% spectrometria în
infraroşu% în ultraviolet etc& prin faptul că nu implică utilizarea radia*iilor electromagnetice.
Spectrometria de masă este inclusă în tehnicile spectroscopice deoarece reprezentarea distriu*iei
unor mase func*ie de aunden*ele relative este analogă cu reprezentarea intensită*ii unor radia*ii
func*ie de lungimea de undă. Spre deoseire de celelalte tehnici spectrale% spectrometria de masă
transformă chimic proa care devine astfel nerecuperailă.
1.1. Principii fundamentale
Spectrometria de masă este o metodă fizică utilizată% în special% pentru analiza sustan*elor
organice ce constă% în esen*ă% în ionizarea sustan*ei investigate% urmată de separarea ionilor
o*inu*i în func*ie de raportul dintre masă şi sarcină. Spectrul de masă reprezintă înregistrarea
maselor şi a aunden*elor relative ale ionilor o*inu*i. Spectrul de masă este o caracteristică a
fiecărui compus% iar identificarea ionilor rezulta*i în cursul fragmentării permite% de multe ori%
stailirea completă a formulei structurale.
An cel mai simplu spectrometru de masă #figura 1.1&% moleculele organice aflate în fază de
vapori sunt omardate cu un fascicul de electroni% avBnd energia cuprinsă între 167(6 e@% pentru a
fi transformate în ioni pozitivi cu energie înaltăC
-D e - 2e
7
 →  +
+ ⋅ −
+atorită con*inutului energetic ridicat% ionul

% denumit ion molecular sau ion7părinte% va
suferi% în continuare% procese comple2e de fragmentare% ce vor conduce la formarea de fragmente
ionice şi neutreC
- m m s a u - m m
D
1 2
D
1

2
⋅ + ⋅ ⋅ + ⋅
= + = +
+intre acestea% spectrometrul de masă analizează numai fragmentele ionice. +eoarece ionii
au de parcurs o distan*ă considerailă pBnă la colector% pentru a se evita ciocnirile dintre particulele
pozitive sau dintre acestea şi molecule neionizate% incinta aparatului este men*inută la o presiune
foarte ;oasă #≈ 16
7"
7 16
7(
mm >g&.
"
Introducere
Figura 1.1.
Schema de principiu a unui spectrometru de masă:
1. rezervor de vapori; 2. frită; 3. catod; 4. anod; 5. zonă de accelerare; 6. fante de focalizare;
. tu!ul analizorului; ". ma#net; $. detector; 1%. amplificator; 11. &nre#istrator.
Ionii forma*i în sursa de ioni sunt accelera*i su ac*iunea unei diferen*e de poten*ial%
realizată între doi electrozi% şi a;ung apoi la analizor care are rolul de a7i separa în func*ie de
raportul masă=sarcină% după deviere într7un cBmp magnetic variail. An acest mod ia naştere un
curent de ioni de la camera de ionizare spre detector% curent propor*ional cu numărul de ioni care l7a
generat. +upă detectare7amplificare acest curent este înregistrat de către înregistrator% care
furnizează astfel spectrul de masă.
$lementele principale ale unui spectrometru de masă sunt prezentate în figura 1.2.
Figura 1.2.
Schema !loc a unui spectrometru de masă
An figura 1.3. este prezentat spectrul de masă% în formă normalizată% al 27metilpentanului.
Spectrul eviden*iază o serie de caracteristici ale sustan*ei investigate% dintre care cele mai
importante suntC
a. masa moleculară este 4" u.a.mE
. picul cel mai intens apare la m=e 03E aceasta arată că scindarea preferen*ială are loc între
'
2
7'
3
% cu formarea celor mai staili ioniE
c. picurile de la m=e 1!% 25% !(% (1 indică fragmente rezultate din scindarea% directă sau
indirectă% a ionului molecular şi care corespund unor ioni '>
3
D
% '
2
>
!
D
% '
0
>
5
D
% respectiv
'
!
>
11
D
.
.naliza detaliată a zeci de mii de spectre a permis formularea unor legi semi7empirice
referitoare la fragmentările preferen*iale suferite de moleculele organice. .plicarea detaliată a
acestor reguli la elucidarea structurii compuşilor organici va fi discutată în capitolul !.(.
(
Introducere
Figura 1.3.
Spectrul de masă al 2'metilpentanului
1.2. Utilizarea spectroscopiei de masà în chimia organicà
'himia organică poate utiliza spectrometria de masă pentru elucidarea următoarelor aspecte
principaleC
1. determinarea masei moleculare. $ste cea mai utilizată facilitate oferită de către spectrometria
de masă. Posiilitatea determinării masei moleculare se azează pe procesul primar de formare a
ionului molecular prin e2pulzarea unui electron din molecula investigată. Ionul astfel format va
avea% practic% aceeaşi masă moleculară cu molecula din care provine. +in acest motiv%
identificarea ionului molecular reprezintă o etapă cheie în interpretarea unui spectru de masăE
2. determinarea formulei moleculare. )ormula moleculară a unui ion poate fi determinată direct
dacă este posiilă măsurarea cu o precizie de cel pu*in patru zecimale a masei moleculare.
.ceasta precizie necesită aparate cu o rezolu*ie mai mare de 16
0
#spectrometre de masă de înaltă
rezolu*ie&. :ezolu*ia necesară determinării directe a formulei moleculare creşte rapid odată cu
creşterea masei şi a numărului de elemente prezente în moleculăE
3. elucidarea structurii moleculelor. Stailirea formulei structurale poate fi realizată% în unele
cazuri% în urma interpretării fragmentărilor suferite de către ionul molecular. .triuirea
structurală poate fi făcută şi prin compararea datelor spectrale cu cele e2istente în iliotecile de
spectre de masăE
0. stabilirea marcajelor izotopice. Spectrometria de masă este metoda standard pentru analiza
rezultatelor e2perimentelor de marcare izotopică% e2perimente de o importan*ă deoseită pentru
eviden*ierea proceselor chimice ce au loc în organismele vii. +eterminarea e2trem de precisă a
aunden*elor izotopice prezintă o importan*ă deoseită pentru geo7ştiin*e şi arheologie. .stfel%
posiilitatea de a determina un raport
10
'=
12
' F 1=16
1!
a permis datarea unui eşantion de 06.666
de ani cu o precizie de 1 G. Spectrometria de masă permite stailirea cu uşurin*ă a prezen*ei
izotopilor şi a pozi*iei acestora în moleculă.
1.3. Scurt istoric yi perspective
144"C $. <oldstein descoperă ionii pozitiviE
1898: W. Wien face primele analize prin deflexie magneticà;
1512C H.H. 3homson #premiul ?oel în 156"& înregistreză primele spectre de masă ale 8
2
%
?
2
% '8% '8
2
% '8'l
2
. . oservat ioni negativi şi ioni cu sarcini multiple. .
descoperit ionii metastaili. . descoperit #1522& izotopii 26 şi 22 ai neonuluiE
1514C ..H. +empster construieşte primul spectrometru de masă cu focalizare de direc*ie
#magnet în formă de sector&E
1515C ).I. .ston #premiul ?oel% 1522& construieşte primul spectrometru de masă cu
focalizare de viteză. . măsurat defectul de masă #1523&E
4
Introducere
1536C :. 'onrad utilizează spectrometria de masă în chimia organicăE
1530C I.:. Sm,the% 1.>. :umaug şi S.S. Iest realizează prima separare preparativă a
izotopilorE
1502C firma 'onsolidated $ngeneering 'orporation produce primul aparat comercial
pentru .tlantic :efiner, 'ompan,E
1504C ..$. 'ameron descoperă analiza prin măsurarea timpilor de zor ale ionilor #38)&E
15!3C I. Paul #premiul ?oel% 1545& şi >.S. SteinJedel descriu analizorul 9uadripolar şi
capcana de ioniE
15!(C firma Kratos comercializează primul spectrometru cu dulă focalizare după ce H.
/e,non a arătat importan*a analitică a determinării e2acte a maselorE
15!4C apar primele spectrometre de masă cuplate la gaz7cromatografE
15""C -.S./. -unson şi ).>. )ield descoperă ionizarea chimicăE
15"(C utilizarea primelor sisteme de tratare computerizată a datelorE
15(2C H. /e,non descrie descompunerea ionilor metastailiE
15(!C apar primele aparate de rutină <'=-S cu coloane capilareE
1546C >.1. @estal descoperă termospra,7ulE
1541C -. /arer descrie ionizarea prin omardament cu atomi rapizi% )./E
1542C primul spectru complet al insulinei #!(!6 u.a.m.&E
154!C ).>. >illenLamp descoperă -atri2 .ssisted 1aser +esorption Ionization #-.1+I&E
1544C primele spectre ale proteinelor cu mase mai mari de 26.666 u.a.m.
Progresele tehnicilor e2perimentale şi perfec*ionarea instrumentelor au condus la creşteri
spectaculoase ale rezolu*iei şi sensiilită*iiC
.n
:ezolu*ie% m=δ m
.utor
1513C 13 H.H. 3homson
1514C 166 ..H. +empster
1515C 136 ).I. .ston
153(C 2.666 ).I. .ston
1551C 2M16
4
..<. -arshall
Studiile efectuate de către Strate#ic (irections International #1os .ngeles% 'alifornia%
SU.& prevăd creşterea spectaculoasă a vBnzărilor de spectrometre de masă în următorii ! ani. An
anul 155! vBnzările de spectrometre de masă au totalizat 1%1 miliarde de dolari% comparativ cu anul
1551 cBnd vînzările au fost de numai !5( milioane de dolari. :aportul indică% de asemenea% apari*ia
de noi tipuri de instrumente şi tehniciE se aşteaptă ca spectrometrele cu timp7de7zor să ;oace un rol
din ce în ce mai mare în iotehnologie. Supravegherea factorilor de mediu va necesita utilizarea
spectrometrelor de masă transportaile. .ceste date relevă% o dată în plus% importan*a ma;oră pe
care o are spectrometria de masă în prezent.
5
)upla*e &ntre tehnicile cromato#rafice +i spectrometria de masă
CAPITOLUL 2
APARATURA
+upă cum s7a precizat în capitolul 1.1% un spectrometru de masă con*ine cinci sec*iuni
principaleC
1. sec*iunea de introducere a proeiE
2. sec*iunea de ionizare şi accelerareE
3. sec*iunea de separare a ionilorE
0. sec*iunea de colectare7detectareE
!. sec*iunea de amplificare7înregistrare.
2.1. Introducerea probei
Spectrometrul de masă analizează ioni afla*i în fază gazoasă. -odul de introducere a
proei în aparat depinde esen*ial de modul de ionizare şi de proprietă*ile fizico7chimice ale
sustan*ei de analizat. An acest sucapitol vor fi prezentate% în principal% numai aspectele
legate de introducerea proei în cazurile în care ionizarea se realizează prin impact electronic.
An cazul celorlalte tehnici de ionizare% modul de introducere a proei rezultă din tehnica
generală de lucru.
1a introducerea proei în spectrometru de masă treuie să se *ină seama de
următoarele aspecteC
• puritatea probei. +eoarece spectrometria de masă este o metodă de analiză deoseit de
sensiilă% puritatea proei treuie să fie e2trem de mare. Prezen*a unor impurită*i% chiar în
cantitate mică% poate afecta foarte mult interpretarea spectrului% mai ales atunci cBnd
volatilitatea impurită*ii este mult mai mare decBt a sustan*ei analizate #în cazul e2trem se
înregistrează numai spectrul impurită*ii&E
• volatilitatea probei. Ini*ial% una dintre dificultă*ile ma;ore întBlnite la înregistrarea
spectrelor de masă era determinată de necesitatea ca sustan*a de analizat să fie adusă în
stare de vapori. 'ompuşii organici staili şi care prezintă presiuni de vapori moderate la
temperaturi de pBnă la 366
6
'% la presiunea de circa 16
7!
mm >g din aparat% sunt introduşi
indirect #aşa7numita introducere indirectă&% prin intermediul unei camere de vaporizare
din care vaporii difuzează lent% printr7o frită% în camera de ionizare. Proele cu presiuni de
vapori scăzute #în general solidele& precum şi cele care se descompun% se introduc direct în
camera de ionizare #introducere directă&. @olatilizarea lor se realizează în urma unei
încălziri controlate. Sustan*ele cu volatilitate e2trem de scăzută #cum ar fi aminoacizii%
16
)upla*e &ntre tehnicile cromato#rafice +i spectrometria de masă
zaharurile etc& pot fi analizate după derivatizare #transformare chimică în deriva*i mai
pu*in polari&. 3ehnicile moderne de ionizare au permis şi înregistrarea spectrelor unor
compuşi tradi*ional nevolatiliC polimeri% peptide şi proteine etcE
• cantitatea de probà. +eşi% în principiu% aceasta depinde de modul de introducere a proei%
de tipul de aparat% de timpul necesar înregistrării spectrului etc.% cantitatea necesară nu
depăşeşte 1 mg% fiind mult mai mică decBt cantită*ile necesitate de celelalte tehnici
spectrale. .paratele moderne au permis înregistrarea de spectre de masă prin utilizarea
unor cantită*i de sustan*ă de ordinul a 16
712
g. Utilizarea unor cantită*i e2trem de mici de
susatn*ă este e2trem de avanta;oasă% printre altele% şi datorită faptului că proa este
nerecuperailă #spectrul de masă este ultimul tip de înregistrare spectrală atunci cBnd se
dispune de cantită*i limitate de sustan*ă&.
2.2. Surse de ioni yi tehnici de ionizare
Sursa de ioni #denumită frecvent şi cameră de ionizare& are rolul de a realiza ionizarea
sustan*elor ce urmează a fi analizate şi reprezintă una dintre cele mai importante componente
a spectrometrului de masă.
Principalele tipuri de surse de ioni sunt clasificate% func*ie de modul de realizare a
ionizării% după cum urmeazăC
• surse de ionizare prin omardament electronic #impact electronic% electronic impact,
EI&E
• surse de ionizare prin coliziunea proei cu ioni furniza*i de sursă #ionizare chimică%
chemical ionization, CI&E
• surse de ionizare prin omardament cu un fascicul de ioni sau molecule neutre #-i.uid
Secondar/ Ion 0ass Spectrometr/, LSIMS şi 1ast 2tom 3om!ardment, FAB&E
• surse de ionizare cu a;utorul laserului #-aser Ionization 0ass 2nal/sis, LIMA şi 0atri4
2ssisted -aser (esorption Ionization, MALDI&E
• ionizare prin dispersarea unor solu*ii su formă de picături fine #termospra/, TSP şi
electrospra/, ESI&E
2.2.1. Ionizarea prin impact electronic (Electronic Impact, EI)
Sursa de ionizare prin impact electronic este una din cele mai utilizate surse în
spectrometria de masă organică. Sursa este formată dintr7un filament încălzit #catod& ce emite
electroni. $lectronii produşi sunt accelera*i spre un anod% intrBnd în coliziune% în drumul lor%
cu moleculele proei aflate în stare de vapori. An figura 2.1. este reprezentată schematic o
sursă de ionizare prin impact electronic.
)iecărui electron emis de către sursă îi este asociată o undă a cărei lungime de undă%
λ % este dată de rela*iaC λ F h=mv. Pentru o energie cinetică de 26 e@% λ F 6%2( nm% iar
pentru valoarea de (6 e@% λ F 6%10 nm. 'Bnd această lungime de undă este de acelaşi ordin
de mărime cu lungimea legăturilor chimice% unda este perturată şi devine o undă compusă.
+acă una dintre frecven*e are o energie hν ce corespunde unei tranzi*ii din moleculă% poate
avea loc un transfer de energie. +acă această cantitate de energie este suficientă% poate avea
loc e2pulzarea unui electron. An figura 2.2. sunt prezentate curele tipice de varia*ie a
11
)upla*e &ntre tehnicile cromato#rafice +i spectrometria de masă
numărului de ioni produşi de un curent electronic dat% la o presiune constantă a proei%
func*ie de poten*ialul
Figura 2.1.
Sursă de ionizare prin impact electronic
de accelerare a electronilor #deci de energia lor cinetică&. 1a valori scăzute ale poten*ialului%
energia fasciculului electronic este inferioară energiei de ionizare a moleculei. 1a valori
ridicate ale poten*ialului% lungimea de undă asociată este prea mică şi moleculele devin
NtransparenteO fa*ă de electroni. +upă cum rezultă din figura 2.2% pentru moleculele organice
ma2imul este situat în ;urul valorii de (6 e@.
Figura 2.2.
5aria6ia numărului de ioni produ+i &n spectrometrul de masă func6ie de ener#ia electronilor
An medie% în condi*iile standard de presiune din spectrometrul de masă #∼ 2216
7!
mm
>g&% se produce un ion la o mie de molecule intrate în sursă. 'urentul ionic total produs în
urma impactului electronic este de ordinul a 16
7"
..
2.2.2. Ionizarea chimicà (Chemical Ionization, CI)
+atorită energiei înalte a electronilor utiliza*i pentru ionizarea prin impact electronic%
ionul molecular produs prin e2pulzarea unui electron poate să sufere fragmentări. +in acest
motiv% în multe situa*ii% picul ionului molecular este foarte pu*in intens sau asent% ceea ce
produce dificultă*i în determinarea masei moleculare. .vanta;ul utilizării surselor de ionizare
chimică constă în o*inerea unui spectru în care picul ionului molecular este uşor de
identificat.
12
)upla*e &ntre tehnicile cromato#rafice +i spectrometria de masă
An principiu% ionizarea chimică implică producerea de ioni ai sustan*ei de analizat în
urma coliziunii% într7o zonă limitată a sursei% dintre moleculele proei şi un gaz% ionizat în
prealail prin impact electronic% prezent în interiorul sursei. Pentru ca aceste coliziuni să poată
avea loc este necesar ca presiunea din interiorul sursei să aiă o valoare de circa 6%! mm >g
#circa "6 Pa&% situa*ie în care drumul lier mediu al unei molecule este de numai cBteva zeci
de milimetri.
+eoarece orice coliziune produce devierea ionului de pe traiectorie% urmată de
descărcare pe pere*ii aparatului% ma;oritatea spectrometrelor de masă lucrează în condi*iile
unui vid înaintat. Pe de altă parte% coliziunile dintre ioni şi molecule pot provoca reac*ii
chimice care% dacă nu sunt controlate% complică inutil spectrul.
'onform teoriei cinetice a gazelor% drumul lier mediu se determină cu rela*iaC
1
n
=
1
2
2
π σ
n F p = L3 unde
#n este numărul de molecule pe cm
3
iar σ diametrul de coliziune% în cm% adică suma razelor
moleculelor care intră în coliziune&.
An condi*iile întBlnite în spectrometrul de masă #σ ≈ 3%4.16
716
m% 3≈ 366 K&% drumul
lier mediu al unei molecule% 1 #cm&% se calculează cu formulaC 1 F 6%""=p% unde p este
presiunea din aparat% e2primată în pascali. An aparatele care utilizează surse de ionizare prin
impact electronic% acest parcurs lier mediu treuie să fie cel pu*in de ordinul metrilor% ceea ce
conduce la valori ale presiunii de ma2imum 16
7!
mm >g.
An taelul 2.1 sunt prezenta*i factorii de transformare între diversele unită*i de
presiune.
Tabelul 2.1. Unită*i de presiune #simolul utilizat este prezentat în paranteze&
1 pascal #Pa& F 1 neJton = m
2
1 ar F 16
"
d,ne = cm
2
F 16
!
Pa
1 miliar #mar& F 16
73
ari F16
2
Pa
1 microar #µ ar& F 16
7"
ari F 16
71
Pa
1 nanoar #nar& F 16
75
ari F 16
70
Pa
1 atmosferă #atm& F 1%613 ari F 161.32! Pa
1 torr F 1 mm >g F 1%333 mari F 133%3 Pa
:ealizarea practică a acestei cerin*e se poate face% de e2emplu% prin
introducerea în interiorul sursei a unui cu cu latura de circa 1 cm% prevăzut cu orificii pentru
trecerea electronilor% pentru admisia gazului ionizant% pentru introducerea proei şi pentru
trecerea ionilor forma*i spre analizor. Presiunea din interiorul acestei incinte se men*ine la
valoarea optimă prin introducerea de gaz ionizant. An figura 2.3 este prezentată o cameră de
ionizare capailă să lucreze atBt în varianta $I cBt şi în varianta 'I.
+eoarece raportul dintre moleculele gazului ionizant şi moleculele proei este foarte
mare #circa 16
3
&% un electron intrat în incintă va ioniza preferen*ial% prin impact electronic%
numai moleculele gazului ionizant. Ionul astfel format va intra% la rBndul său% în coliziune cu
alte molecule de gaz ionizant% formBnd% printr7o serie de reac*ii% o plasmă de ionizare. Ionii
sustan*ei de analizat se vor forma prin reac*ii chimice cu ionii acestei plasme #transfer de
proton% e2tragere de ion hidrură% adi*ii% transfer de sarcină etc&. .ceastă plasmă va con*ine şi
electroni cu energie ;oasă #electroni termici& rezulta*i în urma scăderii vitezei electronilor
13
)upla*e &ntre tehnicile cromato#rafice +i spectrometria de masă
utiliza*i la ionizarea gazului sau produşi în reac*iile de ionizare. .ceşti electroni len*i pot să
adi*ioneze la molecule formBnd ioni negativi.
)a*ă de ionizarea prin impact electronic% principalele avanta;e ale ionizării chimice
sunt următoareleC
Figura 2.3.
)ameră de ionizare com!inată 7I8)I. 9rin co!or:rea cutiei 1% se trece de la varianta 7I la varianta
)I. 1. !uton de comutare )I87I; 2. &ntrerupător; 3. intrare #az ionizant; 4. tu! capilar fle4i!il;
5. diafra#mă; 6. filament emi6ător de electroni; . orificiu de trecere a ionilor forma6i; ". orificiu de
trecere a electronilor ionizan6i; $. orificiu pentru introducerea pro!ei.
1. determinarea masei moleculare este mult mai uşoară deoarece aunden*ele ionilor
-
D
% -D1 sau -71 sunt mult mai mariE
2. procesele de fragmentare sunt mult mai simple #datorită% în special% faptului că
ionul format din molecula de analizat nu mai este un radical7cation&E
3. realizarea mult mai uşoară a tandemului <'7-S în condi*iile în care metanul
poate fi utilizat atBt ca gaz purtător cBt şi ca gaz ionizant.
Principale sustan*e utilizate drept gaze ionizante suntC
a. metan. An cazul utilizării metanului drept gaz ionizant% reac*ia primară la impact
electronic este cea de formare a unui radical7cationC
'> e '>
0 0
2 + → +
− + ⋅ −
e
Ionul astfel format suferă două tipuri principale de transformăriC
a. reac*ii de fragmentareC
'> '> >
'> '> >
0 3
0 2 2
+ ⋅ + ⋅
+ ⋅ + ⋅
→ +
→ +


. reac*ii ioni moleculeC
'> '> '> '>
0 0 ! 3
+ ⋅ + ⋅
+ → +
10
)upla*e &ntre tehnicile cromato#rafice +i spectrometria de masă
.u loc şi reac*ii la care participă ionii forma*i în urma transformărilor suferite de '>
0
D

:
'> '> ' > >
3 0 2 ! 2
+ +
+ → +
' > D ' > ' > > >
2
D
0 2 3 2
⋅ + ⋅
 →  + +
C H CH C H H
2 3 4 3 5 2
+ +
+  →  + ' >
2 2
> '> ' >
! 0 3 !
2
+ +
+  →  +
+upă cum este de aşteptat% aunden*ele tuturor acestor ioni depind de presiunea din
aparat. An figura 2.0. este prezentat spectrul de masă al plasmei de ionizare a metanului
o*inută la 26 Pa.
Figura 2.4.
Spectrul de masă al plasmei de
ionizare a metanului ;2% 9a<
Ionii o*inu*i în urma acestor reac*ii pot reac*iona cu moleculele proei prin mai multe
tipuri de reac*iiC
a. transfer de proton prin reac*ii de tip acido7azicC
- '> -> '>
! 0
+  →  +
+ +
. e2tragere de ion hidrură #cBnd specia analizată este o hidrocarură saturată&C
:> '> : '> >
! 0 2
+  →  + +
+ +
c. formare de aduc*i de tip ioni 7 molecule #în cazul în care proa este formată din
molecule polare&C
- '> #- '> &
3 3
+  →  +
+ +
Ionii de tipul #-D>&
D
% #-7>&
D
şi #-D'>
3
&
D
% ce apar în cazul ionizării chimice% sunt
denumi*i ioni 9uasi7moleculari sau pseudo7moleculari. $i permit determinarea valorii masei
moleculare. +eorece formarea lor este un proces chimic% aceşti ioni nu con*in e2cesul mare de
energie ce apare la ionizarea prin impact electronicE din acest motiv% procesele de fragmentare
sunt mult mai pu*in numereroase şi analiza spectrului este mai simplăE
. izobutan. Ionul molecular al izoutanului se fragmentează astfelC
An spectrul de masă al plasmei de ionizare a izoutanului% o*inută la 26 Pa #figura
2.!&% se oservă şi un ion de masă 35% corespunzBnd formulei '
3
>
3
D
E acesta poate să fie ionul
ciclopropeniliu ce prezintă structură aromatică.
Pi în acest caz% ionii forma*i reac*ionează în special prin transfer de proton către proă.
'u molecule polare se oservă formarea de aduc*i ce apar la m=e -D!( şi -D35. +eoarece
1!
)upla*e &ntre tehnicile cromato#rafice +i spectrometria de masă
cationul ter*7util este relativ stail% izoutanul prezintă o eficien*ă scăzută în ionizarea
hidrocarurilor. +in acest motiv% izoutanul poate fi folosit pentru identificarea selectivă a
unor compuşi în prezen*a hidrocarurilor saturate.
c. amoniac. :adicalul7cation format prin impact electronic reac*ionează cu o
moleculă de amoniacC
?> ?> ?> ?>
3

3 0 2
+ ⋅ + ⋅
+  →  +
Figura 2.5.
Spectrul de masă al plasmei de
ionizare a izo!utanului ;2% 9a<
An spectrul plasmei de ionizare #figura 2.".& se oservă şi un ion de masă 3!% format
prin asocierea ionului amoniu cu o moleculă de amoniacC
?> ?> #?> ?> &
0 3 0 3
+ +
+  →  +
-odul de ionizare depinde de natura proei. -oleculele azice #şi în special aminele&
ionizeză prin transfer de protonC
: ?> ?> : ?> ?>
2 0 3 3
− +  →  − +
+ +

Figura 2.6.
Spectrul de masă al plasmei de
ionizare a amoniacului ;2% 9a<
-oleculele polare şi cele ce pot forma legături de hidrogen #dar care sunt pu*in sau
deloc azice& formează aduc*i. An cazurile intermediare se oservă cei doi ioni 9uasi7
moleculari #-D1&
D
şi #-D14&
D
. Sustan*ele ce nu corespund criteriilor de mai sus #cum ar fi
hidrocarurile saturate% eterii% nitroderiva*ii etc& nu pot fi ionizate eficient.
'on*inutul energetic al ionilor forma*i prin ionizarea prin impact electronic a
metanului% izoutanului şi amoniacului descreşte în ordineaC
'>
!
D
> #'>
3
&
3
'
D
> ?>
0
D
.stfel% prin alegerea gazului se poate controla tendin*a ionilor ->
D
% forma*i prin
ionizare chimică% de a se fragmenta. +e e2emplu% la ionizarea cu metan% di7octilftalatul are ca
pic de ază ->
D
E ionii7fragmente de la m=e 113 şi 105 reprezintă între 367"6 G din
aunden*a picului de ază. 1a utilizarea izoutanului ca gaz ionizant% picul ->
D
este intens
iar cele două picuri de fragmentare reprezintă apro2imativ ! G din picul de ază.
1"
)upla*e &ntre tehnicile cromato#rafice +i spectrometria de masă
2.2.2.1. Ionizarea chimicà prin transfer de sarcinà
<azele rare% o2idul de caron şi alte gaze cu poten*ial de ionizare ridicat reac*ioneză
prin transfer de sarcinăC
Qe e Qe 2 e
7
+  →  +
− + ⋅
Qe - - Qe
+ ⋅ + ⋅
+  →  +
'a şi în cazul ionizării prin impact electronic% se o*ine un radical7cation care are însă
un con*inut energetic mult mai scăzut. +in acest motiv% ionul molecular va da mai pu*ine
fragmentări.
2.2.2.2. Formarea de aduc(i
An plasma rezultată în urma ionizării chimice% to*i ionii se pot asocia cu molecule
polare% cu formare de aduc*i. Procesul este similar unei solvatări în fază gazoasă şi este
favorizat de posiilitatea anga;ării de legături de hidrogen. Pentru ca un astfel de aduct să fie
stail% este necesar ca e2cesul său de energie să fie eliminat prin ciocnire cu un alt treilea
partener. )recvent% în spectrele produşilor ioniza*i chimic apar ioni rezulta*i prin asocierea
unei molecule de gaz ionizant cu un ion 9uasi7molecular ->
D
sau cu un fragment )
D
% a unui
ion 9uasi7molecular ->
D
cu o moleculă neutră etc. An principiu% orice ion din plasma de
ionizare poate să se asocieze fie cu o moleculă a proei% fie cu o moleculă a gazului ionizantC
-> - #2- >&
+ +
+ →  +
) - #) -&
+ +
+ →  +
.ceste asocia*ii sunt utilizate% adesea% pentru a pune în eviden*ă un amestec sau pentru
a determina masele moleculare ale componen*ilor unui amestec. .stfel% un amestec a două
specii - şi ? poate da asocia*ii precum #->D?&
D
% #)D?&
D
cu #)D-&
D
etc.
+in acest motiv% este întotdeauna util să se e2amineze picurile ce apar la valori m=e
superioare ionului molecular al unei sustan*e presupus pure. +acă e2istă picuri care nu pot fi
e2plicate ra*ional% este vora proail de un amestec. An interpretarea rezultatelor treuie însă
stailit dacă amestecul este determinat de prezen*a mai multor specii introduse înainte de
vaporizare sau a apărut în urma unor transformări chimice după vaporizare.
An figura 2.(. este prezentat spectrul de ionizare chimică a unei sustan*e pure. An
spectru se pot eviden*ia picuri provenite din fragmentarea ionului 9uasi7molecular #m=e 1("%
224% 2(2% 240& cBt şi picurile rezultate în urma unor procese de asociere a ionului 9uasi7
molecular cu ionii gazului ionizant #m=e 32(D!(&% cu fragmente #m=e 32(D1("% 32(D224%
32(D240& sau chiar de asociere cu molecule ale proei #m=e 2232(D1&.
)igura 2.4. prezintă spectrul unui amestec de sustan*e rezultat prin eliminarea de acid
cianhidric şi apă din moleculele proei. An consecin*ă% apar doi ioni 9uasi7moleculari ce se pot
asocia în diverse moduri.
1(
)upla*e &ntre tehnicile cromato#rafice +i spectrometria de masă
Figura 2.7.
Spectru de ionizare chimică ;#az ionizant: izo!utan<
Figura 2.8.
Spectru de ionizare chimică ;#az ionizant: izo!utan<
2.2.2.3. Ionizarea chimicà prin desorb(ie (Desorption Chemical Ionization, DCI)
'omparativ cu tehnica ionizării prin impact electronic% ionizarea prin desor*ie este o
metodă NlBndăO de ionizare. Principalul ei avanta; constă însă în faptul că permite analizarea
proelor solide sau a solu*iilor.
An principiu% metoda constă în depunerea proei% prin evaporarea unui solvent% pe un
filament de tungsten sau de reniu% a cărui temperatură poate fi controlată. An prezen*a plasmei
de ionizare chimică au loc fenomene de desor*ie% ceea ce permite înregistrarea spectrului la
temperaturi considerail mai ;oase #uneori cu peste 1!6
6
'& decBt cele utilizate în tehnicile
uzuale de ionizare.
.spectul spectrului se schimă% în general% cu varia*ia temperaturii. Spectrul este un
rezultat al suprapunerii mai multor fenomene% dintre care cele mai importante suntC
evaporarea proei urmată de ionizare rapidă% ionizarea directă pe filament% desor*ia directă a
ionilor% piroliză urmată de ionizare etc. -etoda permite% de oicei% detectarea precisă a ionului
9uasi7molecular.
2.2.3. Ionizarea prin bombardament cu ioni sau cu atomi rapizi
14
)upla*e &ntre tehnicile cromato#rafice +i spectrometria de masă
Ionizarea are loc prin focalizarea unui fascicul de ioni sau molecule neutre asupra
proei şi se realizează prin două tehnici de ază.
2.2.3.1. Spectrometria de masà a ionilor secundari (Secondary Ion Mass Spectrometry,
SIMS)
3ehnica se aplică în special solidelor şi este în mod deoseit utilă în studiul
suprafe*elor. An general% metoda nu poate fi aplicată sustan*elor organice deoarece acestea
acumulează sarcini care deviază fasciculul incident de ioni. SI-S implică generarea unui
fascicul de ioni% cum ar fi .r
D

% ?e
D

% Qe
D

şi direc*ionarea acestuia asupra moleculei
analizate. $nergia acestor ioni este transferată moleculelor proei care va ioniza% formBnd aşa7
numi*ii ioni secundari.
2.2.3.2. Ionizarea prin bombardare cu atomi rapizi (Fast Atom Bomardment, FAB)
-etoda constă în omardarea moleculelor proei% dizolvate într7un solvent greu
volatil% cu un fascicul de atomi neutri ce are rolul de a e2pulza ioni şi molecule din solu*ie.
)asciculul de atomi neutri este format din atomi de argon sau 2enon% ce posedă o
energie ridicată. :adia*ia este o*inută prin ionizarea ini*ială a atomilor% prin impact
electronic% la radical7cationi% Qe
D

C
Qe e Qe 2 e
7
+  →  +
− + ⋅
:adical7cationii forma*i sunt accelera*i su un poten*ial de "716 Le@ pentru a
forma radical7cationi de energie înaltă #Qe&
D

% care sunt apoi trecu*i prin 2enon. An cursul
acestei treceri% #Qe&
D

primesc electroni de la atomii de 2enon% transformBndu7se în atomi de
2enon cu energie înaltăC
Qe
accelerare + ⋅ + ⋅

 →   Qe
Qe Qe Qe Qe
+ ⋅


+ ⋅
+  →  +
Ionii care rămBn în fascicul sunt apoi elimina*i prin trecerea printre doi electrozi.
.tomii neutri forma*i% ce posedă o mare cantitate de energie% lovesc solu*ia proei%
provocînd o undă de şoc ce va e2pulza ioni şi molecule. Ionii proei vor fi apoi accelera*i şi
trimişi spre analizor. An figura 2.5. este prezentată schema unei surse de ionizare prin )./.
Figura 2.9.
Schema sursei de ionizare prin !om!ardament cu electroni rapizi ;123<:
1. zona de ionizare a ar#onului; 2. lentile de accelerare +i focalizare; 3. zona de formare a atomilor
neutri rapizi; 4. electrozi pentru deionizare; 5. pro!a dizolvată &ntr'o picătură de #licerină;
6. accelerator de ioni; . electrozi de focalizare a fasciculului ionic; ". spre analizor.
15
)upla*e &ntre tehnicile cromato#rafice +i spectrometria de masă
'el mai utilizat solvent în tehnica )./ este glicerina. .lături de aceasta se mai
utilizează tioglicerina% alcoolul m7nitroenzilic şi% la analiza ionilor negativi% tri7etanolamina
.ceastă tehnică nu produce ioniE ea se mul*umeşte să e2pulzeze în faza gazoasă ionii
pre7e2isten*i în solu*ie. An acest mod se minimizează e2citarea vira*ională a moleculelor%
ceea ce se reflectă în procese de fragmentare e2trem de sumare. Un alt avanta; îl reprezintă
o*inerea de fascicule de ioni ce pot fi men*inute timp de 26736 de minute% spre deoseire de
tehnicile conven*ionale unde semnalul durează cBteva secunde.
+e oicei% ionul molecular nu apare ca atareE sunt însă uşor de identificat aduc*i de
tipul #-D>&
D
. .l*i aduc*i rezultă prin asocierea cu diverse impurită*i din săruri sau în urma
adăugării de ?a'l sau K'lC #-D?a&
D
sau #-DK&
D
. .par% de asemenea% aduc*i prin asociere cu
moleculele solventului nevolatil #aceştia pot fi însă elimina*i cu uşurin*ă la interpretarea
spectrului&.
Sursa de ionizare prin )./ poate genera ioni moleculari ai unor molecule foarte
polare şi nevolatile cum ar fi% de e2emplu% cele ale peptidelor şi proteinelor. Pot fi determinate
mase moleculare de pBnă la 16.666 u.a.m. 'ea mai importantă trăsătură este însă aceea că
metoda permite stailirea secven*ei aminoacizilor din modul de fragmentare a ionului
molecular. An figura 2.16a este prezentat spectrul )./ al unui amestec de peptide ce
eviden*iază picurile pseudo7moleculare #-D>&
D
. )igura 2.16 prezintă spectrul -S=-S al
ionului de masă 4(2% spectru care permite stailirea secven*ei de lan*.
26
)upla*e &ntre tehnicile cromato#rafice +i spectrometria de masă
Figura 2.10.
a. Spectrul 123 al unui amestec de peptide; !. Spectrul 0S80S
al ionului de masă "2, utilizat pentru sta!ilirea secven6ei de lan6
2.2.4. Ionizarea cu laser (Laser Ionization Mass Analysis, LIMA)
+esor*ia laser #Laser Desorption, LD& este o metodă eficace pentru producerea
ionilor gazoşi. Ionizarea are loc cu a;utorul unor impulsuri ce furnizează între 16
"
÷ 16
4
Jatt=cm
2
şi care sunt focalizate pe o suprafa*ă de circa 16
73
÷ 16
70
cm
2
pe care se află proa% de
oicei în stare solidă. .ceste impulsuri provoacă e2pulzarea unor cantită*i infime de sustan*ă
su formă de ioni şi molecule neutre% care pot reac*iona în continuare între ele în faza gazoasă
de deasupra suprafe*ei proei. Ionizarea poate fi amplificată în continuare prin utilizarea unui
al doilea laser sau prin impact electronic.
.ceastă tehnică este utilizată pentru studiul suprafe*elor şi în analiza compozi*iilor
locale ale proelor% cum ar fi% de e2emplu% incluziunile în minerale sau a organitelor din
celule. -etoda permite o ionizare selectivă func*ie de valoarea lungimii de undă. +eoarece
semnalul furnizat are o durată foarte scurtă sunt necesare analizoare foarte rapide #cu detec*ie
simultană sau cu timp de zor&.
2.2.5. MALDI (Matrix Assisted Laser Desorption Ionization)
An această tehnică de ionizare sustan*a de analizat se amestecă cu o solu*ie ce con*ine
compuşi organici cu moleculă mică% numi*i matrice% şi care prezintă o asor*ie puternică la
lungimea de undă a laserului utilizat. Iradierea amestecului cu a;utorul laserului va conduce la
creşterea con*inutului energetic al fazei lichide prin e2citarea moleculelor din matrice. +rept
consecin*ă% are loc un transfer de proton între matricea fotoe2citată şi sustan*a analizată%
urmată de fenomene de desor*ie a ionilor forma*i. Procesul de ionizare este schematizat în
figura 2.11.
21
)upla*e &ntre tehnicile cromato#rafice +i spectrometria de masă
Figura 2.11.
Schema de principiu a ionizării cu laser asistată matriceal ;02-(I<
Principalele avanta;e prezentate de către această metodă sunt următoareleC
1. aflată într7un mare e2ces% matricea izolează moleculele proei% limitBnd
apari*ia de agregate ce ar împiedica formarea ionilor moleculariE
2. folosirea matricei elimină necesitatea modificării lungimii de undă a laserului
func*ie de natura proeiE
3. pot fi desorite şi ionizate proteine cu mase moleculare de pBnă la 366.666
u.a.mE
0. sensiilitatea determinării este foarte mare #de e2emplu% o matrice din acid
nicotinic permite detectarea unor cantită*i de ordinul picomolilor dintr7o proteină&.
An figura 2.12 este pezentat spectrul -.1+I al unui anticorp monoclonal ce prezintă o
masă moleculară de circa 1!6.666 u.a.m.
2.2.6. Ionizarea cu termospray (TSP)
3ehnica termospra,7iului presupune pomparea unei solu*ii ce con*ine o sare şi proa
de analizat într7un capilar din o*el încălzit prin trecerea unui curent electric şi proiectarea
acesteia cu o viteză supersonică într7o cameră vidată. Se formează un ;et ce con*ine picături
foarte fine% formate din ionii şi moleculele proei şi solvent. Ancălzirea în timpul vaporizării
este asolut necesară pentru evitarea congelării picăturilor. Ionii forma*i sunt separa*i şi
accelera*i spre analizor.
22
)upla*e &ntre tehnicile cromato#rafice +i spectrometria de masă
Figura 2.12
Spectrul 02-(I al unui anticorp monoclonal
2.2.7. Ionizarea cu electrospray (ES sau ESI)
$lectrospra,7ul se o*ine prin aplicarea% la presiune atmosferică% a unui cBmp electric
puternic asupra unui lichid ce trece% cu un deit scăzut #de oicei 1÷ 16 µ l=min& printr7un tu
capilar. 'Bmpul electric se o*ine prin aplicarea unei diferen*e de poten*ial de D3÷ " L@ între
capilar şi un electrod% separa*i de o distan*ă de 6%3÷ 2 cm #figura 2.13&. .cest cBmp provoacă
acumularea de sarcini la suprafa*a lichidului situat la capătul capilarului% acumulare ce
determină formarea unui ;et de picături fine încărcate electric. $vaporarea solventului con*inut
de aceste picături va provoca micşorarea lor pBnă în momentul în care for*ele de repulsie
coulumiene vor egala valoarea for*elor de coeziune. An acest moment% picăturile vor suferi un
şir de scindări ce vor conduce la picături din ce în ce mai mici% pBnă în momentul în care
cBmpul electric de la suprafa*a lor va deveni suficient de puternic pentru a provoca desor*ia
ionilor. +acă molecula con*ine mai multe zone ionizaile% ionii astfel produşi sunt purtători ai
unui număr mare de sarcini.
Figura 2.13
Schema sursei tip electrospra/
Un e2emplu de spectru de masă la care ionizarea s7a realizat prin tehnica $SI este
prezentat în figura 2.10. +atorită formării de aduc*i cu ionii de sodiu% potasiu sau amoniu%
ionizarea cu electrospra, poate fi aplicată şi moleculelor ce nu posedă zone ionizaile.
23
)upla*e &ntre tehnicile cromato#rafice +i spectrometria de masă
Figura 2.14.
Spectrul 7SI al l/zozimului λ . 9e picuri este indicată valoarea masei +i numărul de sarcini
Spectrele de masă $SI corespund% în general% unei distriu*ii statistice de picuri
consecutive% ce caracterizează ionii moleculari rezulta*i prin protonări multiple% #-Dz>&
zD
.
8*inerea unor ioni cu sarcini multiple are ca avanta; creşterea sensiilită*ii şi posiilitatea
analizării unor molecule cu masă moleculară foarte ridicată cu a;utorul unor analizoare ce
prezintă valori mici ale masei nominale #după cum se ştie% spectrometrele de masă nu măsoară
masa unui ion% ci raportul dintre masă şi sarcină&.
1ucrul la presiune atmosferică măreşte eficacitatea ionizării de 16
3
÷ 16
0
ori. +eoarece
compartimentul analizorului treuie men*inut la o presiune foarte ;oasă% de circa 16
7!
mm >g%
compartimentul sursei şi cel al analizorului au fost separate de un orificiu cu diametru
foarte mic #16 µ m&% utilizBndu7se în acelaşi timp pompe de vid de mare capacitate.
.ceastă tehnică a permis determinarea unor mase moleculare cu valori mai mari de
136.666 u.a.m. An cupla; cu un aparat >P1'% tehnica $SI permite o*inerea succesivă a
spectrelor unor amestecuri comple2e.
2.2.8. Ionizarea la presiune atmosfericà (Atmospheric Press!re Ionization, API"
+acă ionizarea proei se poate realiza la presiune atmosferică% eficacitatea producerii
ionilor este de 16
3
716
0
ori mai mare decBt în cazul ionizării prin impact electronic la presiune
redusă. +eorece analizorul lucrează la vid înaintat #16
7!
mm >g&% legătura între sursa de ioni şi
acest compartiment se realizează prin intermediul unui orificiu cu diametru e2trem de mic #16
µ m&% orificiu care limitează pierderile de presiune. Se utilizează% de asemenea% pompe de vid
de mare capacitate.
2.2.9. Ionizarea cu surse cu plasmà cuplatà inductiv (Ind!cti#ely Co!pled Plasma, ICP)
Plasma cuplată inductiv este o sursă ce permite analiza rapidă şi simultană a
elementelor metalice. -etoda este e2trem de precisă şi sensiilă. .ceastă sursă este formată
dintr7o flacără în care se introduce proa dizolvată su forma unui aerosol. Plasma formată
este încon;urată de către o oină. 'urentul alternativ al oinei generează un cBmp magnetic
longitudinal care imprimă o traiectorie circulară ionilor. Interac*iunile sunt optime dacă
frecven*ele sunt egale şi dacă impedan*a generatorului şi a plasmei sunt adaptate. +rept
consecin*ă% are loc o încălzire a plasmei la temperaturi ce pot atinge 16.666 K. +in acest
20
)upla*e &ntre tehnicile cromato#rafice +i spectrometria de masă
motiv procentul de ionizare este practic de 166 G. An figura 2.1! este prezentată schematic
sursa cu plasmă cuplată inductiv.
Figura 2.15
Sursa cu plasmă cuplată inductiv
2.3. Analizoare
Ionii produşi de către sursa de ioni sunt diri;a*i către analizor% care% pentru a permite
identificarea lor% are rolul să7i separe func*ie de raportul masă=sarcină. 3ipul de analizor
utilizat depinde% în multe cazuri% de sursa de ioni folosită.
An prezent% au devenit din ce în ce mai răspBndite aparatele care utilizează mai multe
tipuri de analizoare. .ceste aparate permit% de e2emplu% selectarea şi înregistrarea spectrului
de masă a unui singur ion% izolat dintre cei rezulta*i la fragmentarea unei sustan*e.
Principalele calită*i ale unui analizor sunt legate deC
• limita de detec(ie 7 reprezintă valoarea limită măsurailă a raportului m=eE
• transmisia 7 este dată de raportul între numărul de ioni ce a;ung la detector şi cel produs
de către sursăE
• rezolu(ia 7 reprezintă capacitatea detectorului de a distinge între doi ioni de mase vecine.
:ezolu*ia unui spectrometru de masă este una dintre cele mai importante caracteristici.
.stfel% pentru stailirea formulei moleculare posiile cu a;utorul intensită*ii picurilor
izotopice este necesar ca picurile adiacente să fie net separate. .ritrar% se consideră că
rezolu*ia este corespunzătoare dacă RvaleaR dintre două picuri adiacente nu reprezintă mai
mult de 16 G din intensitatea picului mai proeminent. Pentru a determina rezolu*ia unui
instrument% se aleg două picuri adiacente de intensitate apro2imativ egală% între care e2istă
o vale ce nu depăşeşte 16 G din intensitatea picului mai proeminent #figura 2.1"&.
:ezolu*ia #:& este definită de rela*iaC
:
-
- -
n
n m
=


unde -
n
şi -
n
sunt numerele de masă ale celor două picuri şi -
n
F -
m
D1
)unc*ie de puterea de rezolu*ie e2istă două tipuri de spectrometre de masăC
a. spectrometre de rezolu*ie ;oasă 7 pot fi definite ca aparate capaile să detecteze ioni ale
căror mase diferă cu cel pu*in o unitate de masă #aparate cu rezolu*ie unitară 7 unit
resolution&% valoarea ma2imă a raportului m=e ce poate fi măsurată fiind de circa 2666.
2!
)upla*e &ntre tehnicile cromato#rafice +i spectrometria de masă
Un asemenea aparat este capail% de e2emplu% să separe un ion de masă 2.666 de unul cu
masă 1555C S: F 2.666=#2.66671.555& F 2666TE
.
Figura 2.16.
(eterminarea rezolu6iei unui spectrometru de masă.
2. spectrometre de înaltă rezolu*ie 7 sunt aparate capaile să separe doi ioni a căror masă
diferă cel pu*in prin 6%6! u.a.m. Un asemenea aparat este% de e2emplu% capail să separe
un ion de masă !66 de unul cu masa 055%! S: F !66=#!667055%!& F 16.666T.
2.3.1. Clasificarea spectrometrelor de masà
Spectrometrele de masă utilizate pentru determinarea structurii compuşilor organici
sunt clasificate func*ie de metoda de separare a ionilor utilizată de către analizorul de masă.
.nalizoarele de masă realizează separarea particulelor cu sarcină #ale ionilor& pe aza
raportului masă=sarcină sau a unor proprietă*i ce depind de acest raport.
An prezent sunt utilizate patru tipuri principale de analizoare de masă azate peC
1. cBmpuri magnetice şi electriceE
2. timp de zorE
3. filtre 9uadripolareE
0. rezonan*ă ciclotronică.
An taelul 2.1. sunt prezentate principalele caracteristici ale celor mai utilizate tipuri de
analizoare.
Tabelul 2.2. Principalele caracteristici ale analizoarelor de masă
-etoda
de separare
-ărimea
investigată
$cua*ia
fundamental
ă
+omeniul de
măsurare
:ezolu*ia la
1.666 u.a.m.
cBmp magnetic moment 2.3. U16
0
16
!
9uadripoli filtru pentru m=e 7 U16
3
16
!
timp de zor timp 2." U16
0
16
!
rezonan*ă ciclotronică frecven*ă 2.5 U16
0
16
"
2.3.2. Analizorul magnetic
Antr7un analizor magnetic ionii sunt separa*i pe aza valorilor raportului m=e% după
devierea într7un cBmp magnetic ce ac*ionează perpendicular pe direc*ia de deplasare a ionilor
#figura. 2.1(&.
2"
)upla*e &ntre tehnicile cromato#rafice +i spectrometria de masă
1a ieşirea din sursa de ioni% un ion de masă m şi sarcină e% ce se deplasează cu viteza
v% su ac*iunea unei diferen*e de poten*ial 5% va îndeplini condi*ia de egalitate a energiei
cinetice cu cea poten*ială #2.1.&C
Figura 2.17
Sensul for6ei centripete ;1
0
< ce ac6ioneză asupra ionului
$
mv
e@
c
= =
2
2
sau v
e5
m
2
2
=
#2.1.&
Ionul pătrunde apoi în cBmpul magnetic al analizorului% ce ac*ionează perpendicular pe
direc*ia sa de deplasare% fiind supus unei mişcări circulare în care for*a centrifugă% mv
2
8r #r
este raza de curură a tuului aparatului& egalează for*a centripetă e2ercitată de către magnet%
3ev #2.2.&C
mv
r
3ev
2
= sau v
3er
m
=
#2.2.&
+in cominarea ecua*iilor 2.1. şi 2.2. rezultăC
2
2 2 2
2
e@
m
e / r
m
= sau
m
e
3 r
5
=
2 2
2
#2.3.&
$cua*ia 2.3. este rela*ia fundamentală ce e2plică func*ionarea spectrometrului de masă
cu o singură focalizare. $cua*ia arată dependen*a raportului m8e de trei parametriC r 7 raza
tuului analizoruluiE 3 7 intensitatea cBmpului magneticE 5 7 poten*ialul accelerator. AntrucBt r
este o constantă de aparat iar 3 este% la rBndul său% men*inut constant în cele mai multe dintre
aparate% rezultă că separarea ionilor func*ie de raportul m8e se realizează prin aleia;ul
poten*ialului acceleratorC la poten*iale acceleratoare mari are loc separarea ionilor mai uşori%
pe cBnd la poten*iale mici are loc separarea ionilor mai grei.
$cua*ia 2.3. indică şi faptul că spectrometrele de masă nu sunt capaile să discearnă
între un ion de masă m
D
şi unul de masă #2m&
2D
deoareceC
m
e
m
e
3 r
5
= =
2
2 2
2 2
#2.0.&
An analizorul magnetic% ionii forma*i de către sursă sunt devia*i de către cBmpul
magnetic şi focaliza*i pe detector. )ocalizarea produsă de cBmpul magnetic se numeşte
focalizare de direc(ie iar aparatele construite pe acest principiu se numesc spectrometre de
masă cu o singură focalizare.
Unghiul de deviere a fasciculului de ioni în aparatele cu o singură focalizare poate să
varieze în limite largi. An cele mai multe dintre aparate% devierea fasciculului de ioni se face
su unghiuri de 146
6
% 56
6
sau "6
6
. 'ea mai avanta;oasă este focalizarea realizată în sectoare
2(
)upla*e &ntre tehnicile cromato#rafice +i spectrometria de masă
magnetice aflate su unghiuri de "6
6
% deoarece atBt sursa cBt şi detectorul sunt distan*ate de
magnetul ce produce cBmpul focalizator.
2.3.3. Analizorul electrostatic
.nalizorul electrostatic separă ionii forma*i în camera de ionizare cu a;utorul unui
cBmp electric longitudinal care accelerează numai particulele încărcate pozitiv. .cestea vor
poseda% independent de masa lor% o energie cinetică% 7
cin
propor*ională cu sarcina elementară
şi diferen*a de poten*ial% 5. An acest mod to*i ionii vor poseda aceeaşi energie cinetică #ioni
izocinetici& corespunzBnd însă la mase şi viteze diferiteC
7 e5
m v m v
cin
= = = =
1 1
2
2 2
2
2 2
......
#2.!.&
An realitate% ionii ce părăsesc sec*iunea de accelerare nu sunt riguros izocinetici
deoarece la viteza doBndită aici se adună vectorial viteza cu care particula a intrat în zona de
accelerare.
.nalizorul electrostatic are tocmai rolul de a mări puterea de rezolu*ie a
spectrometrelor de masă prin focalizarea ionilor cu acelaşi raport m=e% dar care posedă energii
cinetice diferite şi nu pot fi focaliza*i pe detector într7un punct% cum ar fi ideal. )ocalizarea
ionilor ce au un anumit raport m=e poate fi realizată prin trecerea fasciculului ionic printr7un
cBmp electrostatic radial% de intensitate $% perpendicular pe direc*ia de deplasare. 3raiectoria
ionului în cBmpul electrostatic radial este dată de ecua*ia #2.".&C
r
5
7
=
2 #2.".&
.stfel% în analizorul electrostatic to*i ionii monovalen*i ce posedă energii cinetice
identice vor avea traiectorii identice% ale căror raze de curură vor creşte cu scăderea energiei
cinetice. Prin utilizarea unei fante foarte înguste se poate selecta un fascicul de ioni% riguros
izocinetic% compus însă din ioni cu mase şi viteze foarte diferite #focalizare de viteză&.
2.3.4. Spectrometre de masà cu dublà focalizare
2.3.4.1. Dispersie yi rezolu(ie
+upă cum rezultă din defini*ie% rezolu*ia unui spectrometru de masă depinde de
calitatea semnalului furnizat de analizor. 'u cBt acest semnal este mai larg% cu atBt separarea
picurilor va fi mai dificil de realizat. Scăderea rezolu*iei este determinată% în principal% de trei
factoriC
1. dispersia energeticà. )aptul că ionii intra*i în analizor nu posedă aceeaşi energie cinetică
conduce la dispersarea traiectoriilor în cBmp #figura 2.14a&E
a b
Figura 2.18.
(ispersia ionilor &n analizor: a. dispersie ener#etică; !. dispersie an#ulară
24
)upla*e &ntre tehnicile cromato#rafice +i spectrometria de masă
2. dispersia unghiularà. +acă ionii ce intră în analizor au traiectorii divergente% această
divergen*ă se poate amplifica în cBmp #figura 2.14&E
3. màrimea fantei de intrare. Intrarea ionilor în analizor se face printr7o fantă a cărei
lărgime are o influen*ă directă asupra calită*ii semnalului.
2.3.4.2. Focalizarea de direc(ie
+upă cum rezultă din figura 2.1(% un ion care intră în cBmpul magnetic după o
traiectorie perpendiculară pe cBmp va descrie o traiectorie circulară. Un al doilea ion% care
intră pe o traiectorie ce face un unghi α cu cea precedentă% va descrie o traiectorie circulară
de rază egală şi va părăsi sectorul pe o direc*ie convergentă cu prima #figura 2.15a&. An
consecin*ă% prin alegerea unei geometrii adecvate a cBmpului magnetic% se poate realiza o
focalizare de direc*ie a fasciculului ce pătrunde în analizor.
An acelaşi timp% ionul care intră într7un cBmp electric urmBnd o traiectorie
perpendiculară pe cBmp va descrie o traiectorie circulară. Un alt ion% ce va intra după o
traiectorie mai inclinată% va rămBne mai mult timp în cBmp şi va ieşi pe o traiectorie
convergentă cu prima. 8ptimizarea geometriei va produce% de asemenea% o focalizare de
direc*ie #figura 2.15&.
a
Figura 2.19
1ocalizare de direc6ie: a. &n sector ma#netic; !. &n sector electric
2.3.4.3. Focalizarea în energie
Simultan cu focalizarea de direc*ie% sectoarele magnetic şi electric realizează o
dispersie în energie #figura 2.26&.
Prin cominarea a două analizoare ce realizează aceeaşi dispersie energetică şi
montarea lor inversă #figura 2.21&% dispersia de energie a primului va fi anulată de
convergen*a celui de7al doilea.
An principiu% puterea de rezolu*ie a spectrometrelor cu focalizare de direc*ie creşte cu
raza de curură a analizorului magnetic şi cu valoarea poten*ialului de accelerare a ionului.
+in ra*iuni practice% aceşti doi parametri nu pot fi amplifica*i atBt cBt ar fi necesar% astfel încBt
puterea de rezolu*ie la aparatele de acest tip nu depăşeşte 16.666. Prin cuplarea unui analizor
magnetic cu unul electrostatic se poate mări puterea de rezolu*ie la circa "6.666 7 (6.666.
25
)upla*e &ntre tehnicile cromato#rafice +i spectrometria de masă
a
Figura 2.20.
(ispersie de ener#ie: a. &n sector ma#netic; !. &n sector electric
Figura 2.21.
)om!inarea unui sector electric cu unul ma#netic ;rotit corespunzător< pentru
realizarea du!lei focalizări ;elctrice +i ma#netice<
8 asemenea rezolu*ie face posiilă determinarea masei moleculare a unui ion cu o
precizie de peste patru zecimale% ceea ce permite determinarea directă a formulei moleculare.
.paratele de acest tip se numesc spectrometre de masă cu dulă focalizare sau spectrometre
de masă de înaltă rezolu*ie #>igh :esolution -ass Spectrometer% >:-S&. An figura 2.22. este
prezentată schema unui spectrometru de masă cu dulă focalizare.
Figura 2.22.
Schema unui spectrometru de masă cu du!lă focalizare.
2.3.5. Analizorul cu timp de zbor (time$o%$%li&ht, T'F)
.nalizorul cu timp de zor diferen*iază ionii pozitivi prin măsurarea timpilor necesari
ca aceştia să traverseze un Ntu de zorO cu lungimea de circa 1 m.
Principiul metodei timpilor de zor este e2trem de simplu. Un fascicul de ioni% generat
de o sursă pulsatorie #pentru a se evita sosirea simultană la detector a ionilor ce au rapoarte
m=e diferite&% este accelerat su un poten*ial cunoscut% 5% şi se măsoară timpul t necesar pentru
ca aceştia să a;ungă la un detector aflat la o distan*ă d. +eoarece to*i ionii sunt supuşi
aceluiaşi poten*ial% 5% vitezele v treuie să fie invers propor*ionale cu rădăcinile pătrate ale
maselor% m. .stfel% timpul de zor depinde de raportul m8e conform ecua*iei #2.(.&.
mv
e5
2
2
= sau v
e5
m
=
2
sau t
m
e
d
5
2
2
2
=
#2.(.&
2.3.6. Analizoare quadripolare
36
)upla*e &ntre tehnicile cromato#rafice +i spectrometria de masă
Vuadripolul este un analizor care utilizează stailitatea traiectoriilor pentru a separa
ionii func*ie de raportul m=e. .paratele ce utilizează analizoare 9uaripolare sunt de două
tipuriC
a. filtre de masà quadripolare ((!adr!pole Mass Filter)
.nalizoarele 9uadripolare sunt formate din patru are #poli& avBnd o sec*iune
hiperolică% alimentate cu curent continuu şi supuse unui cBmp de radiofrecven*ă oscilant
#arele aflate fa*ă în fa*ă au încărcări opuse&. Ionii vor parcurge analizorul cu o viteză
constantă% într7o direc*ie paralelă cu polii #a2a z&% realizBnd însă mişcări comple2e #oscila*ii&
pe direc*iile 2 şi ,. Un anumit ion poate să parcurgă 9uadripolul fără a se descărca pe poli
numai în condi*iile în care această oscila*ie este stailă. Pentru un ion cu un anumit raport
m=e% stailitatea oscila*iei depinde de valorile frecven*ei de oscila*ie şi ale tensiunii curentului
continuu şi a sursei de radiofrecven*ă. :ezultă că% pentru un anumit set de condi*ii% numai
ionii cu o singură valoare m=e vor putea să străată 9uadripolul ce ac*ionează astfel ca un
filtru de masă. 3o*i ceila*i ioni vor avea oscila*ii instaile şi se vor descărca pe poli.
Anregistrarea tuturor ionilor se face prin modificarea simultană a tensiunilor sursei de
radiofrecven*e şi a curentului continuu% raportul lor şi frecven*a oscilatorului rămănBnd însă
constante. Parametrii tipici de lucru presupun tensiuni ale sursei de radiofrecven*ă de cBteva
mii de vol*i la frecven*e de ordinul a 16
"
>z. An figura 2.23. este prezentată schema de
principiu a unui spectrometru de masă cu analizor 9uadripolar.
Figura 2.23.
Schema de principiu a unui spectrometru de masă cu analizor .uadripolar.
Instrumentele de acest tip prezintă oferă avanta;ul unui control precis al cBmpului
electric #mult mai uşor de modificat decBt cel magnetic&.
An mod oişnuit% valoarea ma2imă a maselor ce pot fi determinate cu acest tip de
aparat este de circa 0.666 u.a.m% la o rezolu*ie de ordinul 3.666% care nu este% evident%
suficientă pentru determinarea directă a formulei moleculare #sunt aparate de rezolu*ie ;oasă&.
b. detectorul quadripolar tip capcanà de ioni ((!adr!pole Ion Stora&e, Ion Trap)
.nalizorul este format dintr7un electrod circular% de formă toroidală% acoperit de două
calote sferice ce închid incinta #NcapcanaO& în care sunt produşi ionii prin impact electronic
sau prin ionizare chimică. 1a acest tip de aparate nu e2istă sursă separată de ioni. Principial%
această capcană ionică este similară unui 9uadripol circular. Suprapunerea de tensiuni
continue şi alternative permite realizarea unui tip de 9uadripol tridimensional% în care ionii
sunt re*inu*i pe o traiectorie ce formează un fel de NoptO tridimensional. Pe cBnd în filtrul
31
)upla*e &ntre tehnicile cromato#rafice +i spectrometria de masă
9uadripolar se reglează poten*ialul astfel încBt numai ionii de o anumită masă să traverseze
arele% în cazul capcanei ionice% ioni de diferite mase sunt prezen*i în acelaşi timp în analizor
şi se încearcă e2pulzarea lor selectivă% func*ie de masă% pentru a se o*ine spectrul. An scopul
men*inerii ionilor pe traiectorii cu rază mică% în aparat se introduce un gaz inert #de oicei
heliu&% valoarea presiunii remanente fiind de circa 16
73
mm >g. An figura 2.20 este prezentat
spectrometrul cu capcană de ioni.
Figura 2.24.
Spectrometru tip capcană de ioni: sus ' vedere #enerală, *os: trapa de ioni ;detaliu<
.paratele comerciale de acest tip lucrează% în general% la radiofrecven*e de circa 1
->z şi tensiuni ma2ime de circa (.!66 @. An aceste condi*ii% valoarea ma2imă a maselor
determinate este de circa "!6 u.a.m.% în condi*iile unei sensiilită*i ridicate. 8işnuit% proa se
introduce prin racordare la un gaz7cromatograf. .paratul este simplu şi relativ ieftin.
2.3.7. Rezonan(a ciclotronicà
+upă cum se ştie% într7un cBmp magnetic traiectoria unui ion devine cură. +acă
viteza este scăzută şi cBmpul intens% raza de curură devine foarte mică şi ionul este silit să
urmeze o traiectorie circularăC acesta este principiul ciclotronului.
Principiile rezonan*ei ciclotronice a ionilor derivă din considerarea for*elor ce
ac*ionează asupra ionilor supuşi influen*ei unor cBmpuri magnetice şi electrice. Un ion de
masă m şi viteză v% aflat într7un plan perpendicular pe un cBmp magnetic de intensitate 3% este
supus unei for*e 3ev perpendiculară atBt pe direc*ia cBmpului magnetic cBt şi pe cea a
deplasării #ecua*ia 2.4&C
3ev
m
r
=
v
2
sau e3
m
r
=
v
#2.4&
32
)upla*e &ntre tehnicile cromato#rafice +i spectrometria de masă
Ionul descrie o traiectorie circulară 2π r% într7un plan perpendicular pe cBmpul
magnetic% cu o frecven*ă ν dată de rela*ia 2.5.C
ν
π
=
v
2 r
#2.5.&
An aceste condi*ii% viteza angulară% ω % este dată de rela*ia #2.16&C
ω πν = = = 2
v
r
e
m
3
#2.16.&
:ezultă că viteza angulară depinde numai de raportul #e8m<3 #este independentă de
viteza ionilor&. 3otuşi% pentru un anumit ion% raza traiectoriei creşte propor*ional cu viteza.
+acă raza devine prea mare% ionul este e2pulzat din aparat.
An practică% ionii sunt in;ecta*i într7o cutie cuică avBnd laturile de cB*iva centimetri
#figura 2.2!&% aflată într7un cBmp magnetic de cB*iva tesla #de oicei 3 3&. Antr7un astfel de
cBmp% frecven*a ciclotronică este de 1%(2 ->z pentru o masă de 24 u.a.m. şi de 12%63 L>z
pentru o masă de 0666 u.a.m. @aloarea ma2imă a cîmpului magnetic utilizat a fost de
ma2imum ( 3 #1553&.
Figura 2.25.
Schema unui aparat cu rezonan6ă ionică ciclotronică
:ela*ia dintre frecven*ă şi masă arată că determinarea masei se reduce% în astfel de
aparate% la determinarea frecven*ei. .ceasta se poate face% în principiu% prin două metodeC
a. rezonan(a ionilor în ciclotron (Ion Cyclotron )esonance, IC))
Iradierea cu o undă electro7magnetică de frecven*ă egală cu cea a unui ion aflat în
ciclotron provoacă asor*ia la rezonan*ă. $nergia astfel transferată ionului contriuie la
creşterea energiei sale cinetice% ceea ce antrenează o creştere a razei traiectoriei. 'antitatea de
energie asorită poate fi măsurată% aşa cum se face şi în metodele spectroscopice clasiceC
U@% I:% :-?. An urma creşterii razei traiectoriei% ionii afla*i la rezonan*ă a;ung să fie
colecta*i de către un detector şi se măsoară curentul rezultat% curent ce este propor*ional cu
numărul de ioniE
b. rezonan(a ciclotronicà a ionilor cu transformatà Fourier (Fo!rier Trans%orm $ Ion
Cyclotron )esonance, FT$IC))
3ehnica constă în e2citarea simultană a tuturor ionilor prezen*i în ciclotron% cu o gamă
largă de frecven*e% într7un timp de ordinul microsecundelor. An urma e2citării are loc punerea
33
)upla*e &ntre tehnicile cromato#rafice +i spectrometria de masă
ionilor în fază% ceea ce permite transformarea undei comple2e% detectată în func*ie de timp%
într7o rela*ie intensitate func*ie de frecven*ă% prin intermediul transformatei )ourier.
#Principiul transformatei )ourier este următorulC un semnal care măsoară intensitatea în
func*ie de timp este format prin suprapunerea mai multor frecven*e% fiecare avBnd intensitatea
sa. 3ransformata )ourier permite separarea frecven*elor şi a intensită*ilor corespunzătoare&.
'a şi în cazul altor tehnici ce utilizează transformata )ourier% rezolu*ia o*inută va
depinde de timpul de oserva*ie% care depinde% la rBndul său% de descreşterea semnalului
#determinat de fenomenele de rela2are&. An acest caz% scăderea intensită*ii semnalului este
determinată% în principal% de scăderea vitezei ionilor în urma ciocnirilor cu ioni sau molecule.
+in acest motiv% pentru a se a;unge la rezolu*ii ridicate% este necesară înregistrarea spectrului
în condi*iile unui vid înaintat #circa 16
75
mm >g&.
+eşi )37-S permite% în principiu% determinarea unei game nelimitate de mase% cu
rezolu*ii ridicate% în practică% valorile m=e măsurate nu depăşesc 2.666 u.a.m. :ezolu*ia este
e2trem de mare la mase mici #depăşeşte 1!6.666&% dar scade rapid cu creşterea masei ionului
#este ma2imum 16.666 la m=e 16.666&. An plus% utilizarea transformatei )ourier necesită
prelucrarea unui flu2 considerail de date% ce mai era încă superior în 1552 cu un ordin de
mărime posiilită*ilor de calcul ale mini7ordinatoarelor. +in aceste motive% utilizarea )37-S
este încă limitată.
2.4. Detectoare
+upă traversarea analizorului de masă% fasciculul de ioni treuie detectat şi
transformat într7un semnal utilizail. An acest scop e2istă diferite tipuri de detectoare% capaile
să transforme un curent ionic sla #≈ 16
75
.& într7un curent electric. .cesta treuie apoi
amplificat şi înregistrat.
Primele spectrometre de masă au utilizat ca detectoare plăci fotografice şi cilindri
)arada, ce au permis măsurarea directă a sarcinilor sosite la detector. An prezent se utilizează
detectoarele multiplicatoare de electroni sau de fotoni şi detectoarele cu microcanale ce
permit creşterea intensită*ii semnalului detectat. .ceste ultime detectoare prezintă o
sensiilitate e2trem de ridicată #pot detecta chiar şi prezen*a unui singur ion sosit la detector&E
utilizarea lor este limitată însă numai la analizele calitative deorece curentul format în urma
emisiei de electroni secundari nu este strict propor*ional cu numărul de ioni sosit la detector.
a. plàci fotografice. Plăcile fotografice au fost utilizate de către primele spectrometre
de masă şi se pretau şi pentru măsurători de înaltă rezolu*ie. Plăcile sunt plasate după analizor%
iar spectrele apar su formă de linii ce prezintă grade de negru diferite% ce se corelează cu
intensitatea ionilor respectivi.
b. cilindri Faraday. .cest tip de detector este format dintr7un cilindru alungit în care
pătrund ionii. .ceştia se ciocnesc de pere*i şi se descarcă. 'urentul este apoi amplificat şi
măsurat de către un electrometru. +iferite dispozitive previn sau suprimă emisiile de electroni
secundari.
c. detectoare multiplicatoare de electroni. +etectoarele multiplicatoare de electroni
utilizate în prezent sunt tuuri de sticlă dopată cu plum% avBnd formă de corn% şi care prezintă
intense emisii secundare de electroni şi o rezisten*ă electrică uniformă #figura 2.2".&. Antre
cele două e2tremită*i ale tuului este aplicată o tensiune. )iecare particulă care loveşte
suprafa*a internă a detectorului provoacă o emisie secundară de electoni% ce sunt accelera*i de
30
)upla*e &ntre tehnicile cromato#rafice +i spectrometria de masă
către cBmpul interiorE electronii a;ung să lovească din nou peretele interior% provocBnd o nouă
emisie% mai intensă. Procesul se repetă de cBteva ori% în final rezultBnd un semnal amplificat
ce este detectat de către o placă colectoare aflată la ieşirea din tu. +etectorul este plasat într7
un dispozitiv ce mai con*ine două dinode de conversie% una pentru ioni pozitivi% aflată
la un
Figura 2.26.
(etector de ioni ;pozitivi sau ne#ativi< cu dinode de conversie +i multiplicator de electroni
poten*ial negativ% iar cealaltă pentru ioni negativi% aflată la un poten*ial pozitiv. Un ion ce
a;unge la dinoda de conversie produce o emisie de electroni% ce sunt apoi amplifica*i de către
multiplicatorul de electroni. An ansamlu% un amplificator de electroni transformă un fascicul
ionic într7un fascicul electronic amplificat% printr7un efect tip cascadă% cu un factor de
conversie cuprins între 16
!
şi 16
(
. )actorul de conversie dintre curentul ionic şi curentul
electronic depinde de natura #masă% sarcină şi structură& şi vitezele ionilor detecta*i. +in acest
motiv% acest tip de detectori este mai pu*in precis decît cilindrii )arada,E sensiilitatea lor
superioară permite însă realizarea unor aleia;e rapide.
d. detectoare cu microcanale (array detectors). +etectorul cu microcanale este
format dintr7o placă străătută de canale cilindrice paralele #figura 2.2(&.
a
Figura 2.27
(etector cu microcanale: a. sec6iune transversală; !. multiplicarea electronilor &ntr'un canal
)iecare canal poate avea un diametru cuprins între 0 şi 2! µ m% distan*ele dintre a2ele
canalelor fiind între " şi 32 µ m. )a*a de intrare a ionilor este men*inută la o tensiune negativă
de circa 1 L@ în raport cu cea de ieşire. -ultiplicarea electronilor se realizează prin acoperirea
suprafe*ei fiecărui canal cu un material semiconductor ce emite electroni secundari. $vitarea
accelerării ionilor pozitivi spre fa*a de intrare a plăcii se realizează prin practicarea de canale
cure în placă sau prin asocierea mai multor plăci% astfel încBt canalele asociate să formeze
trasee în formă de @ sau W. $fectele de avalanşă dintr7un canal pot să amplifice numărul de
3!
)upla*e &ntre tehnicile cromato#rafice +i spectrometria de masă
electroni de pBnă la 16
4
ori. 1a ieşirea din fiecare canal% un anod metalic primeşte flu2ul de
electroni secundari şi semnal este diri;at spre un electrometru.
<eometria plăcii este analogă celei a unei plăci fotograficeC ioni cu diferite valori m=e
sosesc în zone diferite ale plăcii şi pot fi detecta*i simultan în cursul aleia;ului cBmpului
magnetic al analizorului.
e. detectoare multiplicatoare de fotoni. .cest tip de detector este format din două
dinode de conversie% un ecran fosforescent şi un fotomultiplicator #figura 2. 24&.
Figura 2.28.
0ultiplicator de fotoni
+ispozitivul permite detectarea ionilor pozitivi sau negativi. An cazul detectării ionilor
pozitivi% ionii sunt accelera*i spre dinoda aflată la un poten*ial negativ% în timp ce% în cazul
decelării ionilor negativi% ionii sunt accelera*i spre dinoda pozitivă. $lectronii secundari emişi
de aceste dinode sunt apoi accelera*i spre ecranul fosforescent unde sunt converti*i în fotoni.
)otonii rezulta*i sunt detecta*i de fotomultiplicator. @aloarea factorului de amplificare este de
ordinul 16
0
716
!
.
2.4. Sisteme de înregistrare
Sistemul de înregistrare a unui spectrometru de masă treuie să îndeplinească două
cerin*e fundamentaleC
a. rapiditate. :ăspunsul înregistratorului fa*ă de semnalele primite de la sistemul de
amplificare treuie să fie e2trem de rapid% astfel încBt să poată fi posiilă scanarea cBtorva
sute de picuri pe secundă #o sustan*ă cu masa moleculară 366 poate prezenta între 1!6 şi 366
de picuri&E
. sensibilitate. .paratul treuie să fie capail să înregistreze intensită*i ale unor
picuri care diferă între ele cu un factor mai mare de 16
3
. .ceastă prolemă a fost rezolvată
prin utilizarea unei serii de 37! galvanometre cu oglindă cu sensiilită*i diferite #de oicei
sensiilită*ile galvanometrelor sunt în raport 1C3C16C36C166&.
2.5. Prelucrarea datelor
3"
)upla*e &ntre tehnicile cromato#rafice +i spectrometria de masă
Semanlul analogic furnizat de către detector este transformat în semnal digital cu
a;utorul unui .+' #analog7to7digital convertor& iar datele sunt stocate în memoria unui
computer.
'omputerul asociat unui spectrometru de masă înregistrează datele provenind de la
aparat şi le transformă% după caz% în valori de masă% intensită*i ale picurilor% curent ionic total%
poten*ial de accelerare etc. +atele spectrale sunt prezentate în diverse formeC listă a
fragmentelor ionice% spectru de masă normalizat etc. 'omputerul asociat spectrometrului de
masă poate facilita% de asemenea% interpretarea spectrului a;utBnd la calculul compozi*iei
posiile a unor ioni de masă dată% calculBnd şi comparBnd aunden*ele izotopice pentru o
formulă dată cu datele e2perimentale sau comparBnd spectrele o*inute cu cele e2istente în
ilioteca de spectre #e2istă numeroase ilioteci de spectre de masă% con*inBnd spectrele a
peste 166.666 de compuşi&.
3(
)upla*e &ntre tehnicile cromato#rafice +i spectrometria de masă
CAPITOLUL 3
CUPLA1E ÎNTRE TEHNICILE CROMATOGRAFICE $I
SPECTROMETRIA DE MASĂ
.naliza amestecurilor comple2e poate fi realizată prin cuplarea unui cromatograf de
gaze sau de lichide cu un spectrometru de masă. Principalul avanta; îl reprezintă posiilitatea
identificării directe a sustan*elor separate.
3.1. Cuplajul gaz-cromatograf-spectrometru de masà (GC/MS)
:ealizarea cupla;ului este facilitată de faptul că sustan*a organică se află de;a în fază
gazoasă. An cazul utilizării coloanelor cu umplutură% deitul de gaz purtător este de
apro2imativ 26÷ 36 cm
3
=min% ceea ce afectează ma;or valoarea presiunii din spectrometru
#treuie *inut cont de faptul că un 1 cm
3
de gaz aflat la presiune atmosferică ocupă un volum
de 16
(
cm
3
la presiunea de 16
70
mm >gE în consecin*ă% pompa de vid treuie să asigure un
deit de evacuare de 1!6 l=s pentru a îndepărta 1 cm
3
de gaz purtător&. Pentru îndepărtarea
celei mai mari păr*i din gazul purtător sunt utilizate mai multe tipuri de interfe*e% a căror
func*ionare se azează pe viteza superioară de difuzie a eluentului #de oicei heliu&
comparativ cu moleculele proei. 8 astfel de interfa*ă <'=-S este prezentată în figura 3.1.
Figura 3.1.
Interfa6ă )=80S tip *et.
$fluentul provenit de la gaz7cromatograf este e;ectat% printr7un orificiu foarte fin într7o
cameră vidatăE din ;etul astfel format are loc difuzia preferen*ială a moleculelor gazului
purtător% mai uşoare decBt moleculele proei. Un al doilea orificiu% coa2ial cu primul şi aflat
la o distan*ă de circa 1 mm de acesta% face legătura cu spectrometrul de masăC apro2imativ 56
G din heliu şi 06 G din proă nu trec prin al doilea orificiu% astfel încBt în aparat a;unge o
proă considerail îmogă*ită.
'oloanele cromatografice capilare pot fi racordate direct la spectrometrul de masă
34
)upla*e &ntre tehnicile cromato#rafice +i spectrometria de masă
deoarece deitele la ieşire au valori de numai 1÷ ! cm
3
=min.
3.2. Cuplajul HPLC - spectrometru de masà (*PLC+MS)
'uplarea cromatografelor de lichide este mai dificil de realizat deoarece
spectrometrele de masă analizează ioni afla*i în fază gazoasă iar cromatografia de lichide se
utilizează% în special% pentru sustan*ele nevolatile% ce nu pot fi analizate prin gaz7
cromatografie.
Prolema este complicată suplimentar de necesitatea îndepărtării eluentului înainte de
intrarea în spectrometrul de masă #de e2emplu% un deit de alimentare de 6%1 cm
3
=min. solu*ie
apoasă implică eliminarea unui deit de 21.666 litri=s vapori pentru a se putea men*ine în
aparat vidul necesar&.
Pentru rezolvarea acestor proleme se utilizează diverse dispozitive ce se azează peC
a. evaporarea selectivă a eluentului înainte de intrarea în camera de ionizare a
spectrometrului #interfe*e de tip moving elt sau Particle /eam&E
. reducerea deitului de alimentare a interfe*ei% în aşa fel încBt lichidul să poată fi
introdus directE se utilizează interfe*e de tip (irect -i.uid Introduction #+1I& sau
)ontinuous 1lo> 123 #')7)./&E
c. introducerea întregului deit de ieşire din cromatografE se utilizează interfe*e tip
thermospra/ #3SP&% ionspra/ #ISP& sau 2tmospheric 9ressure )hemical Ionization
#.P'I&.
Introducerea întregii cantită*i de eluat în spectrometrul de masă are drept consecin*ă
creşterea sensiilită*ii de detec*ie.
3.2.1. Cuplaj cu interfa(à mo#in& elt
$luatul provenit de la coloana cromatografică este depus pe o curea moilă #moving
elt& faricată dintr7un material poliamidic rezistent la temperaturi de circa 066
6
' şi inert din
punct de vedere chimic #figura 3.2&. 'ureaua pătrunde într7o primă cameră vidată% încălzită cu
radia*ii infraroşii% unde are loc evaporarea celei mai mari păr*i din solventul provenit de la
coloana cromatografică. 'ureaua pătrunde apoi în sursă unde este încălzită rusc pentru a
avea loc evaporarea sustan*ei investigate #e2istă variante constructive ce permit şi alte tipuri
de ionizareC +'I% )./ etc&.
35
)upla*e &ntre tehnicile cromato#rafice +i spectrometria de masă
Figura 3.2.
Schema unei interfe6e movin# !elt
3.2.3. Cuplaj cu interfa(à Particle Beam (PB"
Interfa*a 9article 3eam #figura 3.3& este un dispozitiv care permite separarea rapidă şi
eficace a solventului provenit de la coloana cromatografică.
Figura 3.3.
Interfa6a 9article 3eam
$luatul este pompat printr7o capilară la un pulverizator din sticlă unde% cu a;utorul
unui curent de heliu% este transformat într7un nor de picături fine. .erosolul o*inut
traversează apoi o cameră de desolvatare cu pere*i încălzi*i în care presiunea este cu pu*in mai
mică decBt presiunea atmosferică. An timpul traversării picăturile suferă o desolvatare par*ială%
dBnd naştere la particule de sustan*ă par*ial solvatate. 'amera de desolvatare este legată la un
separator cu ;et molecular dulu eta;at. 1a nivelul primului eta;% amestecul de heliu% vapori de
solvent şi de particule suferă o e2pandare supersonică% formBnd un ;et de gaz de mare viteză.
+eoarece diferen*a de masă între moleculele gazoase şi particule este mare% particulele
difuzează mai repede dinspre centrul ;etului spre periferie. Particulele sunt izolate cu a;utorul
unui separator% vaporii de solvent şi heliul fiind pompa*i în e2terior. Pentru o separare
eficientă% procesul se reia în cel de7al doilea eta; de pompare. An final% flu2ul de particule%
format dintr7un fascicul convergent% cu un diametru mai mic de 166 nm% este introdus în sursa
spectrometrului de masă.
06
)upla*e &ntre tehnicile cromato#rafice +i spectrometria de masă
3.2.4. Cuplaj cu interfa(à Thermospray (TSP"
Principiul interfe*ei tip ?hermospra/ este prezentat în figura 3.0.
Figura 3.4.
Interfa6a tip ?hermospra/. a. intrare interfa6ă; !. zonă de &ncălzire;
c. cameră vidată; d. electrod; e. ie+ire; f. spectrometru
$luatul provenit de la cromatograf este încălzit rusc în zona !% iar picăturile de lichid
traversează în ;et supersonic camera vidată c. Ionii prezen*i în solu*ie sunt accelera*i de o
diferen*ă de poten*ial. $i se desor de pe picături% antrenBnd una sau mai multe molecule de
solvent sau de sustan*ă dizolvată. Se evită astfel necesitatea de a evapora înainte de ionizareC
ionii afla*i în fază lichidă trec direct în fază de vapori. Picăturile îşi continuă traseul cu viteză
supersonică spre un orificiu de ieşire% e% racordat la pompa de vid. Se evită astfel acumularea
unor cantită*i mari de vapori ai solventului.
Ionii din faza de vapori sunt accelera*i spre spectrometru% f% de către un electrod% d%
alimentat la un poten*ial pozitiv.
Pentru a se evita înghe*area picăturilor de lichid în timpul detentei în vid% lichidul
in;ectat este încălzit. Ancălzirea este reglată cu a;utorul unui termocuplu ce determină
temperatura ;etului în vid.
3.2.5. Ionizarea chimicà la presiune atmosfericà (Atmospheric Press!re Chemical
Ionization, APCI"
3ehnica .P'I realizează ionizarea prin reac*ii ioni 7 molecule care au loc în fază
gazoasă% la presiune atmosferică. Principiul surse .P'I este descris de figura 3.!.
$luatul cromatografic% cu un deit ma2im de 2 cm
3
=min% este introdus direct într7un
vaporizator pneumatic unde este transformat într7o cea*ă fină cu a;utorul unui ;et de aer sau de
azot% introdus cu mare viteză. Picăturile sunt astfel transportate în lungul unui tu de cuar*
încălzit% numit cameră de desolvatare=vaporizare. 'ăldura transferată picăturilor din aerosol
va permite evaporarea fazei moile şi a proei curentul de gaz. <azul cald #circa 126
o
'& şi
sustan*ele ce părăsesc acest tu a;ung în regiunea de reac*ie a sursei% care se află la presiune
atmosferică% şi unde sunt ionizate chimic #prin transfer de proton sau de electron&. An general%
faza moilă evaporată ;oacă rol de gaz ionizant% producBnd ioni pseudo7moleculari # S-D>T
D
sau S-7>T

.
01
)upla*e &ntre tehnicile cromato#rafice +i spectrometria de masă
Figura 3.5.
Sursa 29)I
+eoarece sursa lucrează la presiune atmosferică% electroni necesari ionizării primare
nu se o*in prin încălzirea unui filament% ci cu a;utorul descărcărilor 'orona sau cu emi*ători
de particule β

. +esolvatarea şi evaporarea rapide minimalizează considerail
descompunerile termice. Ionii produşi la presiune atmosferică pătrund în spectrometrul de
masă printr7un mic orificiu.
3.2.6. Interfe(ele tip Electrospray (ESI" yi Ionspray (ISP"
+upă cum s7a precizat în capitolul 2% tehnica electrospra,7ului #ce cunoaşte o
dezvoltare deoseită în prezent&% constă în transformarea în spra, a unui lichid% provenind
dintr7un tu capilar% prin aplicarea unei diferen*e de poten*ial de circa 37" L@ #figura 2.13%
pagina 22&. 'Bmpul electric intens contriuie la formarea de picături fine% încărcate electric.
-ărimea medie a picăturilor şi încărcarea lor electrică depinde de natura solventului% de
deitul fazei lichide şi de diferen*a de poten*ial aplicată. .ceastă interfa*ă necesită utilizarea
de coloane cromatografice capilare sau prevăzute cu dispozitive de segmentare a deitului #în
general nu sunt posiil de prelucrat deite mai mari de !µ l=min&
Interfa*a tip ionspra, #figura 3.".& acceptă deite mai mari şi produce un spra, mai
stail şi mai pu*in dependent de natura fazei lichide.
Figura 3.6.
Interfa6a tip Ionspra/
02
)upla*e &ntre tehnicile cromato#rafice +i spectrometria de masă
3ehnica ionspra,7ului constă în pomparea solu*iei ce con*ine proa printr7un
vaporizator pneumatic% men*inut la tensiune înaltă% în aşa fel încBt să se formeze o cea*ă fină
de picături încărcate electric% chiar în condi*iile utilizării unor deite ridicate. +eoarece ionii
sunt e2pulza*i din picături printr7un proces ce nu implică un consum energetic semnificativ%
fragmentările sunt pu*ine. Antregul proces are loc la temperatura amiantă. +eşi interfa*a
acceptă deite de 266 µ l=min% sensiilitatea cea mai ridicată se realizează pentru deite de
circa !6 µ l=min.
3.2.7. Moduri de achizi(ie a datelor cromatografice
Indiferent de tehnica de ionizare% achizi*ionarea datelor se realizează prin trei metode
principaleC
a. baleiaj (scan). 'u această metodă se înregistrează% repetat% spectre complete% pe un
anume interval de masă. Să presupunem că% la semi7înăl*ime% lă*imea picului cromatografic
#e2primată în unită*i de timp&% este de 16 s.
+upă cum rezultă din figura alăturată% pentru a fi siguri că
unul din spectrele înregistrate este Rdin interiorulR picului
cromatografic% este necesar să se înregistreze cel pu*in un
spectru la fiecare ! secunde. Să presupunem că aleia;ul
acoperă intervalul de masă dintre !6 şi !!6 #la rezolu*ie
;oasă&. An aceste condi*ii% timpul acordat fiecărei unită*i
de
masă este de 6%61 secunde #!66 unită*i de masă în ! s&. @or fi înregistra*i to*i ionii ce vor sosi
la detector în acest interval de timp. 'u cBt timpul va fi mai lung% cu atBt sensiilitatea va fi
mai ună. 'reşterea sensiilită*ii se poate realiza fie prin micşorarea intervalului de masa
investigat% fie prin creşterea timpului de aleia;.
b. detectarea ionilor selec(iona(i (selected ion monitorin&, SIM). Se aplică în
cazurile în care scopul investiga*iei este numai detectarea anumitor molecule ale căror
caracteristici spectrale sunt cunoscute. .stfel% dacă se alege detectarea unei sustan*e date cu
a;utorul a trei fragmente caracteristice% analizorul poate fi programat să treacă rapid de la o
masă la altă. 'reşterea de sensiilitate poate fi foarte mare.
c. detectarea reac(iilor selec(ionate (selected reaction monitorin&, S)M", Permite
o*inerea unei creşteri a sensiilită*ii şi selectivită*ii în raport cu SI-. +etectarea reac*iilor
selec*ionate% azată pe reac*iile de descompunere ale ionilor caracteristici ai sustan*ei de
analizat% necesită utilizarea de spectrometre de masă în tandem #v. capitolul 0&. Spectrometrul
este reglat pentru detectarea unor anumi*i ioni% rezulta*i dintr7o reac*ie de descompunere
caracteristicăC de e2emplu% primul spectrometru selec*ionează ionul părinte
m
p
+
% caracteristic
sustan*ei investigate% în timp ce% cel de7al doilea aparat selec*ionează ionul fragment f
f
+
%
rezultat din reac*ia caracteristică de descompunereC
m f m
p f n
+ +
 →  +
. 'reşterea selectivită*ii este
determinată de faptul că reac*ia de fragmentare implică apari*ia de ioni foarte caracteristici cu
mase diferite.
03
Spectrometria de masă &n tandem ;0S@0S<
CAPITOLUL 4
SPECTROMETRIA DE MASĂ ÎN TANDEM (MS/MS)
3ehnica -S=-S se referă la o metodă în care un prim analizor este utilizat pentru
izolarea unui anumit ion% m
p
D
% care va suferi o fragmentare ce va produce ioni şi molecule
neutreC
m m m
p d n
+ +
→ +
.ceste fragmente vor fi analizate de cel de7al doilea spectrometru.
3eoretic% nimic nu împiedică multiplicarea analizorilor folosi*i #în aceste condi*ii
nota*iile folosite suntC -S=-S=-SX.. sau -S
n
&. Ansă% deoarece semnalul descreşte după
fiecare etapă din cauza creşterii lungimii traseului urmat de ioni% din motive practice% în
prezent se pot utiliza ma2imum 3 sau 0 aparate montate în serie.
$2istă trei moduri principale de realizare a tehnicilor -S=-SC
1. baleiajul fragmentelor ionice (da!&hter scan) 7 constă în alegerea unui ion precursor
#ion părinte& şi determinarea tuturor ionilor produşiE
2. baleiajul ionilor precursori (parent scan) - constă în alegerea unui fragment ionic şi
determinarea tuturor ionilor precursoriE
3. baleiajul fragmentelor neutre scindate (ne!tral loss scan) 7 constă în alegerea unui
fragment neutru şi detectarea tuturor fragmentărilor ce provoacă apari*ia lui.
.plica*iile tehnicilor -S=-S sunt multiple şi includ studiul mecanismelor de
fragmentare% oservarea reac*iilor ioni7molecule% analiza la sensiilită*i şi selectivită*i înalte%
determinarea compozi*iilor elementale etc.
Un e2emplu asupra modului în care spectrometria de masă în tandem poate elucida
modurile de fragmentare ale unei molecule este prezentat în figura 0.1.
Spectrul din figura 0.1a eviden*iază prezen*a unui fragment intens la m=e 16(% ce
corespunde ionului -703. .cesta poate să apară fie prin pierderea unui radical metil% urmată
de eliminarea de '8% fie prin pierderea unui fragment '
3
>
(
% în una sau mai multe etape. Prin
selectarea ionului m=e 13! ca ion precursor #figura 0.1&% se constată că acesta produce
fragmentul m=e 16(. :ezultă că% în prima etapă% are loc scindarea unei grupe metil% cu
formarea ionului m=e 13!. :ămBne de stailit dacă pierderea ulterioară a 24 u.a.m. este
00
Spectrometria de masă &n tandem ;0S@0S<
determinată de eliminarea unei molecule de '8 sau de etenă. Pentru a preciza acest lucru% a
fost selec*ionat ionul m=e 13(% ce diferă de ionul m=e 13! prin prezen*a
14
8. An spectrul din
figura 0.1c se oservă deplasarea corespunzătoare a semnalului cu două unită*iE rezultă că
14
8
este conservat de către fragment. Semnalele de la m=e 16( şi 164 reprezintă contriu*ii ale
13
'.
An acest mod s7a demonstrat că ionul molecular pierde% mai întBi% un radical metil% apoi se
rearan;ează şi pierde o moleculă de etenă.
a<
spectrul 7I al p't'
!util'fenolului;
!<
fra#mentările ionului
precursor de la m8e
135;
c<
fra#mentările ionului
precursor de la m8e
13.
Figura 4.1.
Atilizarea tehnicii 0S80S pentru elucidarea fra#mentărilor p't'!utilfenolului
0!
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
CAPITOLUL 5
SPECTRUL DE MASĂ
5.1. Introducere
Informa*iile esen*iale furnizate de către spectrometrul de masă se referă la masele şi
aunden*ele relative ale ionilor rezulta*i din sustan*a investigată. +e oicei% aceste informa*ii sunt
sumarizate în două moduriC
1. forma graficà. Semnalele ionilor sunt prezentate su formă de linii verticale aflate la valorile
m=e corespunzătoare şi a căror înăl*ime este propor*ională cu intensită*ile #aunden*ele& ionilor.
+in motive practice% aceste aunden*e sunt recalculate func*ie de semnalul cel mai intens #numit
şi pic de ază% !ase peaD&% căruia i se atriuie valoarea de 166 G. 8pera*ia se numeşte
normalizarea spectruluiE aunden*ele înregistrate ale celorlal*i ioni se amplifică cu factorulC
f =
100
abundenta picului de baza
+eşi reprezentarea grafică este deoseit de utilă pentru realizarea de compara*ii rapide cu alte
spectre% ea prezintă dezavanta;ul imposiilită*ii de a prezenta% la aceeaşi scară% aunden*ele
e2acte ale ionilor cu intensitate mică #şi în special cele ale picurilor izotopice&E
2. forma tabelarà. Prezintă su formă de tael lista ionilor şi a aunden*elor lor relative fa*ă de
ionul de ază% considerat ca avBnd aunden*a de 166 G. +in considerente practice% şi această
listă poate să e2cludă ionii cu aunden*e e2trem de scăzute. An cazul înregistrării spectrului pe
un aparat cu rezolu*ie ;oasă este util să se normalizeze aunden*ele picurilor izotopice din zona
ionului molecular func*ie de acesta din urmă.
An figura !.1. este prezentat% în cele două variante% spectrul de masă al etil7dimetil7aminei.
Utilizarea computerelor pentru stocarea şi prelucrarea datelor furnizate de către
spectrometrul de masă permite actualmente selectarea şi analiza comple2ă a informa*iilor% func*ie
de scopurile urmărite.
'a şi în cazul celorlalte tipuri de investiga*ii spectrale% la analiza şi% mai ales% la compararea
spectrelor de masă este necesară precizarea condi*iilor de înregistrare a spectrului.
0"
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC

a
m=
e
G m=e G m=e G m=
e
G
1! 1%3 35 1%2 0! 1%4 (2 1(%6
2( 16%
6
06 2%1 !" (%3 (3 23%6
24 11%
6
01 0%! !( !%6 (0 1%1
25 4%1 02 24%
6
!4 16
6
36 13%
6
03 (%2 !5 3%5 - -D1
31 6%2
(
00 2!%
6
(1 1%6 166 0%(4

Figura 5.1.
Spectrul de masă al etildimetilaminei: a. reprezentare #rafică; !. reprezentare ta!elară ;&n col6ul
din dreapta *os este prezentată normalizarea picului izotopic al ionului molecular<
5.2. Informa(ii analitice
+educerea structurii compuşilor investiga*i de către spectrometria de masă se realizează prin
parcurgerea mai multor etape.
Antr7o primă etapă% se încearcă identificarea% manuală sau computerizată% a spectrului
înregistrat printre spectrele aflate în diverse colec*ii. 3reuie însă să se *ină cont de faptul că% de
multe ori% izomerii ce fac parte din aceeaşi clasă de compuşi prezintă spectre similareE de asemenea%
spectre asemănătoare pot să apar*ină unor sustan*e foarte diferite. +eşi poate fi e2trem de utilă%
simpla comparare nu poate fi o metodă infailiilă de atriuire structurală.
An prezent e2istă trei mari colec*ii de spectre de masăC
1. colec*ia NBS/EPA/NIH #-ass spectral date ase% >eller% S.:. and -ilne% <.I...%
?ational /ureau of Standards% Iashinton% 15(4% 1543&. 'olec*ia con*ine peste 0!.666 de spectre%
prezentate în formă grafică şi clasificate în func*ie de masa moleculară. AncepBnd cu anul 1544%
colec*ia e2istă şi pe suport magneticE
2. colec*ia Neight peak indexO% pulicată de către -ass Spectrometr, +ata 'enter de la
:o,al Societ,% 'amridge #1551& cuprinde apro2imativ 41.666 spectre de masă% prezentate su
forma unor liste ce cuprind% fiecare% cîte opt picuri principaleE
3. colec*ia pulicată de către editura Hohn Iile, #3he Iile,=?/S :egistr, of mass spectra
data% Palissade 'orporation% ?7Y% 1545& con*ine spectrele a apro2imativ 112.666 de compuşi
#colec*ia este prezentată şi pe suport magnetic&.
.lături de aceste colec*ii de cuprindere generală% e2istă colec*ii specializate pe domenii
relativ îngusteC poluan*i% droguri% metaoli*i% produse farmaceutice etc.
An cazul în care structura sustan*ei investigate nu poate fi dedusă cu a;utorul colec*iilor% se
face apel la informa*iile oferite de către spectrul înregistrat.
0(
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
Principalele tipuri de informa*ii analitice furnizate de către spectrul de masă suntC
1. masa molecularăE
2. compozi*ia elementalăE
3. formula structurală.
+acă primele două informa*ii pot fi o*inute cu certitudine în multe cazuri% stailirea
formulei structurale pornind numai de la procesele de fragmentare este mult mai dificilă şi nu
întotdeauna posiilă. +e cele mai multe ori se recurge şi la a;utorul celorlalte tehnici spectrale
uzualeC rezonan*a magnetică nucleară% spectrometria în I: şi U@7@IS.
5.3. Determinarea formulei moleculare cu aparate de înaltà rezolu(ie
Spectrometrele de masă de înaltă rezolu*ie permit% în principiu% determinarea directă a
compozi*iei elementale. +in păcate% rezolu*ia necesară creşte rapid cu creşterea masei moleculare.
+atorită creşterii numărului de atomi% creşte numărul de comina*ii posiile iar diferen*ele între
masele moleculare ale diverselor comina*ii de atomi scad. +e e2emplu% pentru a face distinc*ie
între '
20
>
15
? şi '
21
>
23
?S% ale căror mase sunt 321%1!1( şi% respectiv% 321%1!!1% este necesară o
rezolu*ie de 321=#321%1!!17321%1!1(& F 50.066. $2istă pu*ine aparate comerciale capaile să atingă
o asemenea rezolu*ie.
1a utilizarea aparatelor cu rezolu*ie ridicată% compozi*ia elementală a unei molecule poate fi
stailită cu certitudine dacă masa moleculară se situează în ;urul valorii de 166 u.a.m. An acelaşi
timp% utilzarea unor astfel de aparate permite şi stailirea compozi*iei elementale a fragmentelor
rezultate% ceea ce a;ută considerail la elucidarea structurii şi la în*elegerea mecanismelor de
fragmentare.
+e re*inut că în spectrul de masă al unei molecule organice fiecare pic corespunde unui ion
cu o anumită compozi*ie izotopică şi că valoarea m=e se calculează cu masele izotopice din taelul
!.1. şi nu cu masele atomice relative ale elementelor.

5.4. Determinarea formulei moleculare cu aparate de rezolu(ie joasà.
Abunden(e izotopice
'ea mai mare parte a elementelor apar în natură su forma unor amestecuri de izotopi. +e
e2emplu% caronul% elementul fundamental al chimiei organice% este un amestec format din doi
izotopiC
12
' #54%45 G& şi
13
' #1%16 G&. An taelul !.1. sunt prezentate aunden*ele izotopilor celor
mai importante elemente întBlnite în chimia organică iar în .ne2a nr. 2 aunden*ele izotopice ale
tuturor elementelor.
)aptul că unele elemente prezintă mai mul*i izotopi are drept rezultat e2isten*a unor ioni cu
compozi*ii elementale identice dar cu mase diferite. An consecin*ă% ionii respectivi vor apare la
valori m=e diferite. An ma;oritatea cazurilor% unul dintre izotopi se află într7o propor*ie dominantă.
.cest fapt are drept consecin*ă apari*ia unor picuri suplimentare% în general pu*in intense şi aflate la
valori m=e imediat superioare. .ceste picuri se numesc picuri izotopice. Intensitatea lor% raportată la
intensitatea #aunden*a& picului ionului format de izotopii ma;oritari% este e2trem de caracteristică şi
serveşte% în condi*iile utilizării spectrometrelor de masă de ;oasă rezolu*ie% la stailirea formulei
moleculare.
+e e2emplu% la înregistrarea spectrului de masă al etil7metil7cetonei #'
0
>
4
8& pe un aparat cu
rezolu*ie ;oasă% picul ionului molecular% aflat la m=e (2% este înso*it de două picuri% aflate la m=e (3
şi m=e (0% a căror intensitate relativă fa*ă de intensitatea ionului molecular este de 0%( G şi%
respectiv 6%3 G. .pari*ia celor două picuri suplimentare este determinată% evident% de prezen*a
izotopilor în moleculă. .unden*ele relative ale celor doi izotopi ai caronului se află în raport de
54%45=1%11. :ezultă că% în medie% unul dintr7o sută de atomi de caron este un
13
'. Pentru compusul
'
0
>
4
8% una din douăzeci şi cinci de molecule con*ine trei atomi
12
' şi unul
13
'. .ceastă moleculă
are masa unitară (3 şi va forma primul pic izotopic. Prezen*a unui al doilea
13
' #sau a unui
2
>% sau
04
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
numai a unui
14
8& va conduce la formarea celui de al doilea pic izotopic. .unden*ele acestor picuri
sunt% evident% propor*ionale cu aunden*ele izotopilor respectivi.
Tabelul 5.1. .unden*ele izotopilor celor importante elemente întBlnite în chimia organică.

Izotop .unden*ă naturală
#G&
-asa izotopică
#u.a.m.&
1
> 55%54! 1%66(42!
2
> 6%61! 2%610162
12
' 54%56 12%666666
13
' 1%16 13%6633!0
10
? 55%"0 10%6636(0
1!
? 6%3" 1!%666164
1"
8 55%(" 1!%55051!
1(
8 6%60 1"%555133
14
8 6%26 1(%5551"6
15
) 166%66 14.55406!
23
?a 166%66 22%545("(
24
Si 52%26 2(%5("52(
25
Si 0%(6 24%5("051
36
Si 3%16 25%5(3("1
31
P 166%66 36%5(3("3
32
S 5!%62 31%5(26(0
33
S 6%(! 32%5(10"1
30
S 0%21 33%5"(4"!
3"
S 6%62 3!%5"(646
3!
'l (!%46 30%5"44!!
3(
'l 20%26 3"%5"!45"
(5
/r !6%!6 (4%514304
41
/r 05%!6 46%51"330
12(
I 166%66 12"%5603!2
@aloarea acestei intensită*i poate fi calculată teoretic cu rela*ia #!.1&C
( )
I I
Jc
166 c
2h
166 h
,n
166 n
zo
166 o o
- 1 -
1
1 2
+
=

+

+

+
− +








#!.1&
undeC
I
-
F intensitatea relativă procentuală a picului molecular corespunzător moleculei care nu
con*ine nici un izotop greuE
I
-D1
F intensitatea relativă procentuală a picului molecular pentru moleculele care con*in
unul din izotopii
2
>%
13
'%
1!
?%
1(
8E
J% 2% ,% z F numărul atomilor de '% >% ?% respectiv 8% prezen*i în moleculăE
c% h% n% o
1
% o
2
F răspBndirea procentuală a
13
'%
2
>%
1!
?%
1(
8 respectiv
14
8.
Utilizînd această rela*ie% /e,non a calculat valorile I
-D1
% I
-D2
precum şi a raportului I
-D1
=I
-D2
pentru mase moleculare de pînă la 2!6 u.a.m.% ce corespund unor formule rute de tipul '
2
>
,
?
z
8
t
şi a întocmit taele ce sunt utilizate pentru stailirea formulei moleculare a sustan*elor #.ne2a nr.
1&. 8 variantă mai comodă o reprezintă utilizarea unui computer.
An taelul !.2 sunt prezentate aunden*ele relative calculate ale primului şi celui de al doilea
pic izotopic #raportate la aunden*a ionului molecular& pentru diverse comina*ii de atomi de '% >%
? şi 8 avBnd masa moleculară de (2 u.a.m.
05
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
Tabelul 5.2. .unden*ele relative ale primului şi celui de al doilea pic izotopic% calculate pentru
diverse comina*ii de '% >% ? şi 8 corespunzBnd lui m=e (2.
- F (2 -%
#G&
- D 1%
#G&
- D 2%
#G&
'
0
>
4
8 166 0%05 6%24
'
2
>
0
?
2
8 166 3%63 6%23
'
3
>
0
8
2
166 3%34 6%00
'
3
>
"
?8 166 3%(" 6%2!
'
3
>
4
?
2
166 0%13 6%6(
'
!
>
12
166 !%!5 6%13
'ompararea datelor e2perimentale o*inute la înregistrarea spectrului etil7metil7cetonei
#-D1 F 0%( G % -D2 F 6%3 G& cu cele din taelul !.2. permite selectarea formulei moleculare.
Utilizarea aunden*elor picurilor izotopice -D1 şi -D2 treuie făcută cu multă
circumspec*ie deoarece% în unele situa*ii% aunden*ele acestor picuri sunt afectate de prezen*a ionilor
#-D>&
D
rezulta*i prin protonarea ionului molecular.
Izotopii mai grei ai atomilor de clor% rom% sulf apar în propor*ie mult mai mare comparativ
cu celelalte elemente organogene. An consecin*ă% picurile izotopice ale ionilor moleculari sunt
puternic afectate şi devin e2trem de caracteristice.
+e e2emplu% în cazul unei molecule care con*ine un atom de rom% picul #-D2& treuie să
reprezinte circa 54 G din picul molecular deoarece aunden*ele relative ale celor doi izotopi ai
romului se află în raport de
(5
/rC
41
/r F !6%!2C05%04. An prezen*a a doi atomi de rom% în spectru
vor apare picuri la #-&% #-D2& şi #-D0&% avBnd intensită*ile relative 166C15!C5" datorită e2isten*ei
moleculelor cu compozi*ia izotopică
(5
/r
2
%
(5
/r
41
/r şi
41
/r
41
/r.
Sulful prezintă trei izotopi frecvent întBlni*i%
32
S%
33
S şi
30
S% avînd aunden*ele 5!%62 C 6%(! C
0%23 G #intensită*i relativeC 166 C 6%4 C 0%0&. .stfel% la un compus cu un atom de sulf% -D2 este mai
mare cu circa 0%! G decît ar fi de aşteptat dacă sulful nu ar fi prezent.
3!
S contriuie şi el la
înăl*imea picului -D1% fiind necesar să se scadă 6%4 G din valoarea lui -D1 pentru a se o*ine
contriu*ia reală a izotopilor mai grei ai caronului% hidrogenului% o2igenului şi azotului.
+in acest motiv% aspectul spectrului în zona ionului molecular al unor astfel de molecule
poate fi utilizat pentru identificarea acestor heteroelemente.
Următorul e2emplu este ilustrativC un compus prezintă următoarele intensită*i relative ale
picurilor din zona ionului molecularC m=e 1!2 #166 G% -&% 1!3 #5%0 G% -D1& şi 1!0 #0%5 G% -D2&E
se cere formula moleculară.
$tapele determinării formulei sunt următoareleC
a. se compară valorile e2perimentale ale aunden*elor relative ale picurilor #-D1& şi #-D2& cu
cele taelate #v. .ne2a nr. 1&. AntrucBt pentru compuşii cu formula generală '
2
>
,
?
z
8
t
intensitatea picului -D2 poate fi ma2imum 6%5 G pentru o masă moleculară de 1!2% se poate
presupune şi prezen*a unui unui alt element #în cazul de fa*ă un atom de sulf& #ca urmare a
prezen*ei izotopului
30
S% picul #-D2& este cu circa 0%! G mai intens la compuşii ce con*in un
atom de sulf&E
. se recalculează masa celorlalte elemente din moleculăC 1!2732F126 u.a.m.E
c. se recalculează intensitatea relativă a aunden*elor picurilor -D1 şi -D2 *inBnd cont de
contriu*iile izotopilor heteroelementelor. Izotopul
33
S contriuie cu circa 6%4 G la valoarea
aunden*ei relative a picului #-D1&E valoarea recalculată va fiC 5%076%4F4%" GE
d. *inBnd cont de masa moleculară şi de contriu*ia picurilor izotopice% cu a;utorul taelelor% se
determină formula moleculară de tip '
2
>
,
?
z
8
t
. +in .ne2a 1% pentru o masă de 126 u.a.m. şi
un pic #-D1& de 4%" G rezultă un fragment '
(
>
4
?
2
E
e. la formula moleculară rezultată se adaugă heteroatomii identifica*i. )ormula moleculară
finală a compusului investigat este C '
(
>
4
?
2
S.
!6
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
.lte discu*ii referitoare la aspectul spectrului în zona ionului molecular vor fi prezentate în
capitolul "% la clasele de compuşi corespunzătoare.
5.5. Ionul molecular
5.5.1. Structura ionului molecular
+upă cum s7a precizat% ionul molecular este un radical7cation care apare atunci cBnd o
moleculă neutră pierde un electron în urma omardamentului cu un fascicul de electroni a căror
energie depăşeşte poten*ialul de ionizare #U 16 7 1! e@&C
- e - 2 e
7 7
+  →  +
+ ⋅
+eşi în ma;oritatea cazurilor este dificil de precizat care orital va pierde electronul% este de
aşteptat ca sistemele aromatice şi oritalii de nelegătură ai heteroatomilor #o2igen% azot etc& să
piardă cu uşurin*ă un electron şi ca legăturile σ
'7'
să ionizeze mai uşor decBt legăturile σ
'7>
C
An general% atunci cBnd dovezile lipsesc% structura ionului molecular se scrie între paranteze
pătrate% caracterul de radical7cation fiind eviden*iat în partea de sus a parantezei din dreaptaE în
acelaşi mod se reprezintă şi fragmentele a căror structură electronică nu poate fi e2act precizatăC
[ ] [ ]
' > % ' > etc
" "

! !
+ ⋅ + ⋅
.
5.5.2. Identificarea ionului molecular
Identificarea ionului molecular prezintă o importan*ă deoseită în interpretarea spectrelor de
masă deoarece acesta oferă informa*ii despre masa moleculară şi compozi*ia elementală a sustan*ei
investigate.
+e multe ori însă% această identificare este% din diferite motive% dificilă. Ionii moleculari
proveni*i de la circa 26 G din sustan*ele organice se descompun atBt de rapid #< 16
7!
s & încBt
semnalele lor sunt foarte slae în spectrele de rutină #chiar mai mici de 6%! G din picul de ază& sau
lipsesc. +eşi în ma;oritatea cazurilor este de aşteptat ca amprenta ionică ce apare la cea mai mare
valoare m=e să reprezinte contriu*ia ionului molecular
# - % - 1 e t c &
D + ⋅ ⋅
+
% confirmarea prezen*ei
acestuia treuie făcută cu multă aten*ie. +e cele mai multe ori% cea mai ună solu*ie este aceea de a
apela la o ionizare chimică a cărei rezultat este% de oicei% un pic intens la -D1 şi un număr redus
de fragmentări.
1a utilizarea aparatelor de ;oasă rezolu*ie identificarea ionului molecular este dificilă dacăC
a& ionul molecular pierde foarte uşor un atom de hidrogenE în această situa*ie picurile - şi -D1
prezintă contriu*ii ale primului şi celui de al doilea pic izotopic al ionului #-7>&
D
%
contriu*ii care afectează calculele cantitativeE
& sustan*ele investigate #în special compuşii caronilici% aminele şi eterii& reac*ionează cu
protonii genera*i în sursa de ioni% formBnd ioni #-D>&
D
staili. An aceste cazuri intensitatea
picului -D1 #important în stailirea formulei moleculare& este amplificată cu o valoare
necunoscută. +eoarece reac*ia dintre proton şi molecula investigată depinde de presiunea
internă din spectrometru% scăderea înăl*imii picului -D1 la scăderea presiunii este un indiciu
al prezen*ei reac*iei de protonare.
'onfirmarea identificării corecte a ionului molecular poate fi realizată dacă se *ine cont%
printre altele% de
!1
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
1. ionul molecular este ionul ce prezintă cel mai scăzut poten*ial de ionizareE
2. ionul molecular este ionul a cărui masă este suma maselor tuturor elementelor prezente în
moleculă #pentru fiecare element se ia în considerare izotopul cel mai aundent&E
3. aunden*a ionului molecular este propor*ională cu presiunea din sursa de ioniE
0. ionul molecular este o specie omogenă. +acă spectrometrul scindează picul presupusului ion
molecular în două sau mai multe componente% atunci acesta treuie căutat la valori m=e mai
mariE
!. ionul molecular este întotdeauna înso*it de picuri izotopice. .unden*a lor relativă depinde
de numărul şi tipul elementelor prezente şi de aunden*a lor naturală. .unden*a ionului
- D1
+ ⋅
indică numărul ma2im de atomi de caron #'
ma2
& conform formuleiC
'
#- 1& 166
- 1%1
.
ma2


=
+ ×
×
+ ⋅
+ ⋅
Ionii #- 2&
+⋅
+ şi cei superiori oferă indica*ii referitoarea la
numărul şi felul elementelor care au un izotop relativ aundent cu o masă mai mare cu 2
u.a.m. #cum ar fi% de e2emplu% S% 'l% /r% Si&E
". scindările treuie să aiă loc întotdeauna cu pierderea unor fragmente de masă rezonailă.
.stfel% este nerezonail ca primul pic de dinaintea ionului molecular să rezulte printr7o
pierdere de masă de "710 sau 21720 u.a.m. datorită improailită*ii de e2isten*ă a unor
fragmente cu această masă. An aceste condi*ii% ionul presupus ca fiind ion molecular este el
însuşi un fragmentE
(. în cazul e2isten*ei picurilor metastaile% în spectru treuie să e2iste doi ioni la valori m=e mai
mari care să respecte rela*iaC m m m
M
= =
2
2
1
. .stfel% dacă ultimele două semnale din spectru
sunt% de e2emplu% la 1(2 şi 14( iar picul metastail este la 1(6%"% acesta nu poate proveni din
tranzi*ia 14(→1(2 #mM
calculat
F 1!4%2&. 'orelarea picului metastail de la 1(6%" cu picul de la
14( ar putea permite estimarea valorii ionului molecular #nedetectail& la 26! u.a.m.E
4. ionii cu sarcină dulă nu pot avea mai mult de ;umătate din masa ionului molecular. +acă un
ion cu sarcină dulă apare la 2 D 6%!% atunci ionul molecular treui să aiă masa cel pu*in 22
D 1E
5. nici un fragment nu poate con*ine mai multe tipuri de atomi decBt ionul molecular.
Identificarea unor fragmente ce con*in şi alte tipuri de atomi fa*ă de ionul molecular conduce
la concluzia alegerii greşite a acestuia din urmăE
16. în asen*a unui semnal pentru ionul molecular% masa moleculară treuie să aiă o valoare
care să difere rezonail fa*ă de ionii fragmente prezen*i în spectru.
5.5.3. Regula azotului
'u o singură e2cep*ie% izotopii cei mai răspBndi*i ai elementelor organogene se încadrează în
una din următoarele două categoriiC
a. izotopi cu număr de masă şi valen*ă pare #
12
'%
1"
8%
32
S&E
. izotopi cu număr de masă şi valen*ă impare #
1
>%
3!
'l%
31
P&.
$2cep*ia este reprezentată de către
10
?% care prezintă număr de masă par şi valen*ă impară.
.cest fapt prezintă o importan*ă analitică deoseită în spectrometria de masă% consecin*ele ce
decurg de aici fiind enun*ate în aşa7numita re#ulă a azotuluiC moleculele cu masà molecularà
imparà trebuie sà con(inà un numàr impar de atomi de azot; moleculele cu masà molecularà
parà, fie con(in un numàr par de atomi de azot, fie nu con(in azot în moleculà.
5.6. Ioni metastabili
1a înregistrarea spectrelor de masă se oservă frecvent picuri largi% pu*in intense% aflate la
valori m=e frac*ionare. Ionii ce produc aceste semnale se numesc ioni metastaili iar picurile
corespunzătoare picuri metastaile. Ionii metastaili nu rezultă din fragmentări care au loc în
!2
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
camera de ionizare% ci în timpul parcursului spre colector. $i posedă o energie cinetică inferioară
ionilor oişnui*i.
An mod normal% ionii moleculari forma*i în camera de ionizare suferă unul din următoarele
proceseC a& se descompun complet şi foarte rapid în sursa de ioni şi nu mai a;ung la colector #cum
ar fi cazul ionilor moleculari foarte ramifica*i ce au o via*ă mai scurtă de 16
7!
s& sau &
supravie*uiesc un timp suficient de lung #mai mare de 16
7!
s& pentru a a;unge la colector şi a fi
înregistra*i.
@ia*a ionilor depinde de stailitatea intrinsecă şi de cantitatea de energie de e2cita*ie
adsorită în cursul impactului electronic din camera de ionizare. .stfel% anumite categorii de ioni
moleculari pot avea un con*inut energetic foarte divers% ceea ce conduce la timpi de e2isten*ă foarte
diferi*i. 8 parte dintre aceştia vor avea timpi de via*ă intermediari #circa 16
7!
s&% vor putea părăsi
camera de ionizare% dar se vor descompune în drum spre colector.
Ionii moleculari care se descompun în camera de ionizare conduc la un ion7fiică #daughter7
ion& .
D
şi un radical /
.
E ionii .
D
vor fi detecta*i normal de către colector. Ionii moleculari care
părăsesc sursa de ioni vor fi accelera*i de diferen*a de poten*ial% căpătînd o energie de transla*ie e@.
Unii dintre aceştia pot supravie*ui pînă la colector şi vor fi detecta*i în mod normal. Ionii moleculari
care se vor descompune la .
D
şi /
.
imediat după accelerare vor împăr*i energia de transla*ie între .
D
şi /
.
% propor*ional cu masa acestora #principiul conservării momentului&. $nergia de transla*ie a
acestui ion fiică .
D
treuie să fie atunci mai scăzută decBt cea a ionului părinte şi acest ion va
a;unge la colector altfel decBt ionul NnormalO .
D
produs în sursa de ioni. Ionul .
D
cu energie de
transla*ie anormală este un ion metastail. Ionul metastail .
D
are aceeaşi masă cu ionii normali
.
D
% pozi*ia anormală din spectru fiind determinată numai de cantitatea diferită de energie de
transla*ie pe care o posedă. Ionii metastaili detectaili se formează în regiunea cuprinsă între
analizorul electrostatic şi analizorul magnetic. $i vor fi focaliza*i de analizorul magnetic pe aza
maselor lor şi a energiilor de transla*ieE deoarece ionul metastail .
D
are o energie de transla*ie mai
mică decBt ionul normal .
D
% produs în camera de ionizare% el va fi deviat mai pu*in şi va apare în
spectru printre ionii cu masă mai mică. Picurile metastaile sunt largi din mai multe motive% unul
dintre acestea fiind posiilitatea ca o parte din energia de e2citare ce produce scindarea legăturii să
se transforme în energie cinetică suplimentară.
-asa aparentă o ionului metastail .
D
#mM& poate fi calculată% cu o precizie satisfăcătoare%
din masa ionului părinte #m
1
& şi a ionului fiică #m
2
&% cu a;utorul ecua*ieiC
mM
#m &
m
2
2
1
=
)recvent% rezultatele o*inute cu această ecua*ie se aat cu circa 6%1 7 6%0 unită*i de masă fa*ă
de valorile o*inute e2perimental.
+e e2emplu% spectrul de masă al toluenului prezintă două picuri intense la m=e 51 şi m=e "!
şi un pic metastail larg la 0"%0. 'um "!
2
=51 F 0"%0% se poate aprecia că ionul m=e 51 pierde 2"
unită*i de masă pentru a produce ionul fiică m=e "! şi că o parte din această fragmentare are loc
între analizorul electrostatic şi cel magnetic% conducBnd la picul metastail m=e 0"%0.
Prezen*a unui ion metastail într7un spectru de masă este o dovadă că ionul părinte se
descompune la ionul fiică într7o singură etapă. An reprezentările grafice% pozi*ia picurilor metastaile
este indicată cu a;utorul unor săge*i plasate în locurile corespunzătoare de pe a2a 2E în schemele de
fragmentare% procesele de fragmentare care generează ioni metastaili sunt eviden*iate cu a;utorul
unui asterisc plasat su săgeată #
m m
1
M
2
 → 
&. An cazul spectrelor de masă taelate% ionii metastaili
sunt prezenta*i *inBnd cont de rela*ia părinte7fiică şi de masa fragmentului neutru scindat. )igurile
!.2. şi !.3 prezintă variantele de eviden*iere a ionilor metastaili.
Pentru stailirea rela*iilor dintre ionul părinte% ionul fiică şi ionul metastail se utilizează
taele şi programe computerizate. )igura !.0. prezintă o nomogramă utilizată în acest scop.
!3
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
5.7. Procese de fragmentare
5.7.1. Generalità(i
An mod oişnuit% reac*iile chimice se desfăşoară în fază lichidă sau gazoasăE în aceste
condi*ii numărul de ciocniri intermoleculare este imens iar energia internă se distriuie rapid pe
ansamlul tuturor moleculelor din sistem. Anregistrarea spectrelor de masă ale moleculelor ionizate
prin impact electronic se realizează în condi*iile unui vid avansat în care astfel de ciocniri sunt
improaile. -olecula primeşte energia transferată de la un fascicul electronic şi ionizează la un
radical7cation. Ionul astfel format este accelerat de către un cBmp electric care îl diri;ează spre
analizor. An sursa de ioni acest ion rămBne circa 16
7"
716
7(
s iar în analizor circa 16
70
716
7!
s. +eoarece
ionizarea se realizează% de oicei% cu a;utorul unui fascicul electronic de (6 e@% cantitatea de energie
transferată moleculei este mare iar ionul format va poseda un e2ces de energie apreciail. An cazul
reac*iilor clasice% e2cesul energetic poate fi eliminat prin ciocniri intermoleculare sau prin emisie de
fotoni. An condi*iile unui vid avansat% cum este cel din spectrometrul de masă% numai emisia de
fotoni permite micşorarea acestui e2ces energetic. .stfel% în pofida con*inutului energetic ridicat%
singurele transformări pe care le poate suferi ionul molecular sunt fragmentări monomoleculare.
:eac*iile de recominare sunt practic imposiile datorită improailită*ii ciocnirilor
intermoleculare. :earan;ările şi scindările ciclurilor nu vor putea fi detectate decBt dacă vor fi
urmate de procese de fragmentareE fragmentările depind numai de structura şi energia moleculei.
3ransformările moleculelor în spectrometrul de masă sunt reac*ii monomoleculare izolate%
ce au loc într7un timp foarte scurtE sunt deci procese ce se află su control cinetic.
.cest fapt permite postularea rutelor de fragmentare pe aza considerentelor azate pe
stailitatea fragmentelor o*inute. Pe de altă parte% multe reac*ii de fragmentare corespund unor
m
M
m
1
+
 → 
m
2
+
D
#m m &
1 2

132.6 142  →  1!! D 2(
160.1 1!!  →  12( D 24
((.2 12(  →  55 D 24
"".3 55  →  41 D 14
!1.( 12(  →  41 D 0"
Figura 5.2.
9rezentarea picurilor metasta!ile &n formă ta!elară
Figura 5.3.
Spectrul de masă al teo!rominei. 9rezentarea picurilor metasta!ile cu a*utorul să#e6ilor. Ionul de
masă ",$ rezultă &n urma fra#mentării metasta!ile a ionului m8e 13, care pierde 2" u.a.m pentru
a forma fra#mentul m8e 1%$ u.a.m. Ionul m8e 1%4,3 apare &n urma fra#mentării 1"% →13.
!0
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
reac*ii inverse% ce au energie de activare nulă sau foarte mică% cum ar fi% de e2emplu% recominarea
unui radical cu un cation. An acest condi*ii% se pot aplica considerente azate pe ra*ionamente de
natură termodinamică.
Procesele de fragmentare ce au loc în spectrometrul de masă pot fi împăr*ite în două
categoriiC
7 scindări simple #fără rearan;are&E
7 scindări cu rearan;are.
)actorii principali care determină ce legături se vor scinda şi ce ioni se vor forma suntC
7 tăria relativă a legăturiiE
7 stailitatea ionilor şi a fragmentelor neutre rezultate.
$ste de aşteptat ca principiile după care au loc transformările chimice în spectrometrul de
masă să fie asemănătoare cu cele din chimia organică conven*ională. Se poate astfel anticipa că
fragmentarea va depinde de factori cum ar fi activarea alilică sau enzilică a legăturilor% stailizarea
sarcinii pozitive a fragmentelor prin induc*ie şi=sau rezonan*ă sau de capacitatea heteroatomilor
#o2igen% azot% halogeni etc& de a accepta sarcina pozitivă cu schimarea concomitentă a valen*ei. +e
remarcat că tendin*a de fragmentare a tuturor legăturilor multiple #7'≡ ?% 7'F8% U'F'Z% 7?F8 etc&
şi a trei legături simple #'7)% '7> şi 87> & este foarte mică.
Figura 5.4.
Eomo#ramă pentru identificarea ionilor părinte +i fiică 6in:nd cont de pozi6ia picului metasta!il.
!!
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
5.7.2. Poten(ial de ionizare yi poten(ial de apari(ie
Poten*ialul de ionizare minim al unei molecule neutre se numeşte poten*ial de ionizare
#Ionization 9otential, I9&. -ăsurarea poten*ialului de ionizare se realizează prin creşterea energiei
electronilor utiliza*i pentru ionizarea proei şi oservarea poten*ialului minim necesar pentru
apari*ia ionului molecular.
.pari*ia fragmentelor ionice are loc la un poten*ial ce însumează energia de ionizare a
moleculei neutre şi energia de activare a procesului de fragmentareC valoarea acestui poten*ial se
numeşte poten*ial de apari*ie.
5.7.3. Simboluri utilizate în spectrometria de masà

An cele mai multe cazuri% structura e2actă #electronică sau nucleară& a celei mai mari păr*i a
ionilor înregistra*i în spectrul de masă al unui compus nu poate fi stailită. Se acceptă însă% în
principiu% că e2pulzarea unui electron şi formarea unui radical 7 ion #ion molecular& are loc fără
schimarea structurii nucleare. :eprezentarea ionului molecular poate fi făcută în mai multe
moduri. An general% sunt unanim acceptate atBt terminologia cBt şi simolismul propuse de către
-c1affert,.
.tunci cBnd sarcina şi electronul impar nu sunt #sau nu pot fi localizate& se utilizează
simolurile din structurile !.1 7 !.3 #formula ionului molecular este pusă între paranteze pătrate%
sarcina pozitivă şi electronul impar fiind scrise în afara parantezelor% în col*ul din dreapta susE
uneori% din motive de simplitate% parantezele sunt omise% rămănBnd numai col*ul din dreapta sus&.
!.1 !.2 !.3
.tunci cBnd sarcina pozitivă şi electronul impar pot fi considerate #din diferite motive& ca
localizate se utilizează simolismul din structurile !.0 7 !.!.
!.0. !.!
An cursul proceselor de fragmentare% scindarea legăturilor simple poate avea loc heterolitic
sau homolitic. +eplasarea electronilor de legătură în cursul scindărilor se eviden*iază cu a;utorul
săge*ilor. Scindarea homolitică se eviden*iază cu săge*i cu un singur NdinteO #săge*i tip harpon% !."&%
pentru scindarea heterolitică utilizBndu7se săge*i normale #!.(&.

!."
!.(
An anumite situa*ii este utilă indicarea fragmentelor ce pot rezulta în urma scindării la unul
din capetele lan*ului #de e2emplu structura !.4&.
!"
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
!.4.
5.7.4. Ioni cu numàr par yi impar de electroni
An general% moleculele con*in un număr par de electroni. Pu*inele e2cep*ii care e2istă sunt%
de fapt% radicali staili #de e2emplu% molecula de ?8&. Speciile reactive ce se întBlnesc frecvent în
chimia clasică sunt ioni cu număr par de electroni #cationi şi anioni& şi radicali #intermediari fără
sarcină& cu număr impar de electroni. An spectrometria de masă se întBlnesc însă şi radicali7cationi%
specii care nu sunt caracteristice chimiei în solu*ie.
3o*i ionii moleculari con*in un număr impar de electroni. Pierderea ulterioară de masă prin
scindarea unei legături simple poate conduce numai la două situa*iiC
1. scindarea lan*ului şi a legăturilor e2o7cicliceE
2. scindarea legăturilor dintr7un ciclu.
An prima situa*ie% scindarea heterolitică sau homolitică a unei legături va conduce la acelaşi
rezultat% o*inBndu7se un ion cu număr par de electroni #cation& şi un fragment neutru cu număr
impar de electroni #radical& #de e2emplu formulele !."% !.(&.
An cel de7al doilea caz% pierderea de masă este posiilă numai dacă are loc scindarea a două
legături din ciclu% cu formarea unui ion cu număr impar de electroni #radical7cation& şi a unui
fragment neutru #de e2emplu !.5&.
!.5.
)ragmentarea ulterioară a ionilor cu număr impar de electroni se tratează similar cu
fragmentările ionilor moleculari #cu care se şi aseamănă din punct de vedere electronic&.
Ionii cu număr par de electroni pot suferi% la rBndul lor% procese de fragmentare. 3eoretic%
func*ie de tipul de scindare% homolitică sau heterolitică% este posiilă o*inerea unui ion cu număr
par de electroni şi a unui fragment neutru sau a unui ion cu număr impar de electroni şi a unui
radical #cum este% de e2emplu% cazul scindării cationului util% !.16&.

!.16.
+e oicei% ionii cu număr par de electroni se fragmentează la ioni cu număr par de electroni
şi fragmente neutre.
!(
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
:ecunoaşterea ionilor func*ie de paritatea în electroni se face cu următoarea regulăC &n
a!sen6a azotului, orice ion de masă pară va avea, fără e4cep6ie, un număr impar de electroni +i va
fi un radical'cation; orice ion de masă impară va avea un număr par de electroni +i va fi un cation.
$vident% dacă molecula con*ine un număr impar de atomi de azot% regula se inversează.
+eşi ma;oritatea ionilor înregistra*i în spectrul de masă sunt ioni cu număr par de electroni%
datorită faptului că oferă posiilitatea postulării precursorilor posiili% cele mai importante
informa*ii pentru deducerea structurii sunt oferite de ionii cu număr impar de electroni.
5.7. 5. Molecule yi fragmente neutre cu masà micà
)ragmentarea ionului molecular produce ioni #înregistra*i de către aparat& şi fragmente
neutre #radicali sau molecule& neoservaile în spectru. -asa produselor neutre poate fi însă dedusă
din diferen*a dintre masa ionului părinte şi cea a fragmentului ionic rezultat. -asele acestor
fragmente oferă informa*ii importante referitoare la compozi*ia elementală a moleculelor
investigate.
'ele mai importante informa*ii sunt oferite de fragmentele neutre pe care le pierde ionul
molecular. Ionii de masă #-71&
D
% #-71!&
D
% #-714&
D
şi #-726&
D
reprezintă% aproape întotdeauna%
pierderea de fragmente >% '>
3
% >
2
8 şi% respectiv% >). Proailitatea ca aceşti ioni să rezulte în
urma unor rearan;amente este e2trem de scăzută şi% datorită acestui fapt% cunoaşterea naturii
fragmentelor neutre pierdute în cursul formării este importantă pentru determinarea structurii
moleculare. .stfel% un pic #-71&
D
aundent indică prezen*a unui atom de hidrogen moil şi%
implicit% asen*a altor sustituen*i ce scindează uşorE un fragment #-71!&
D
aundent indică prezen*a
unei grupe metil fi2ată fie pe un caron foarte sustituit% fie plasată într7o pozi*ie favorailă
scindării.
+eoarece se pot determina formulele rute ale ionilor părinte şi fiică implica*i într7o anumită
fragmentare% compozi*ia fragmentului se o*ine prin diferen*ă. +acă formula rută atriuită unui ion
nu se cunoaşte cu certitudine% identificarea naturii unui anumit fragment neutru pierdut în cursul
fragmentării acelui ion poate permite înlăturarea amiguită*iiE fragmentul neutru% cu masă mică nu
poate corespunde decBt unui număr foarte limitat de formule. +e e2emplu% o sustan*ă necunoscută
prezintă un ion molecular de intensitate scăzută la m=e (0. +in cauza aunden*ei scăzute%
determinarea formulei moleculare este incertă. An spectru este prezent un ion aundent% la m=e !4%
căruia i s7a atriuit formula '
2
>
3
8
2
D
. +eoarece fragmentul pierdut este cu certitudine un metil% se
poate staili cu uşurin*ă formula moleculară.
8 dată cu creşterea masei acestor fragmente neutre% creşte şi numărul structurilor izoare şi
izomere posiileE de asemenea% devine dificil de stailit modurile în care au loc scindările acestor
fragmente. +e e2emplu% dacă un spectru con*ine ioni aunden*i de tipul #-7'>
3
&
D
şi #-7'
3
>
(
&
D
%
acesta din urmă poate avea două originiC pierderea unui radical propil de către ionul molecular sau
pierderea unei molecule de etilenă de către ionul #-7'>
3
&
D
.
'omputerele asociate spectrometrelor de masă permit calcularea compozi*iilor posiile ale
fragmentelor de masă dată% *inBnd cont numai de elementele prezente în formula moleculară. .ne2a
! con*ine lista celor mai caracteristice fragmente neutre pierdute în cursul fragmentărilor.
5.7.6. Stabilirea numàrului de cicluri sau a nesaturàrii
'unoaşterea formulei elementale pentru o moleculă sau un fragment permite calcularea
echivalentului de dule legături #nesaturare echivalentă #?
e
& F numărul de cicluri plus numărul de
legături dule&.
8 hidrocarură alifatică saturată are formula '
n
>
2nD2
. )iecare ciclu sau nesaturare prezente
în moleculă va reduce numărul de atomi de hidrogen cu două unită*i. +acă numărul de atomi de
hidrogen din moleculă este 4 iar E
e
este numărul de cicluri sau nesaturări% atunciC
2 2n 2 2? sau ?
2n 2 2
2
e e
= + − =
+ −
!4
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
Prezen*a unor atomi de o2igen sau de sulf nu modifică valoarea determinată. )iecare atom
de halogen prezent în moleculă sustituie un atom de hidrogenE fiecare atom de azot sau fosfor
creşte cu o unitate numărul de atomi de hidrogen. Pentru o moleculă cu formula generală
'
,
>
2
>alogen
z
?
t
8
v
% echivalentul de dule legături se calculează cu formulaC
?
2, 2 t z 2
2
e
=
+ + − −
.deseori% în spectrometria de masă% ionii fragmente apar în urma scindării unei legături
astfel încBt numărul teoretic de atomi de hidrogen este mai mic cu o unitate #de e2emplu ionul
'
2
>
!
D
con*ine un atom de hidrogen mai pu*in fa*ă de molecula '
2
>
"
&. An consecin*ă% valorile ?
e
determinate cu formula precedentă vor prezenta valori frac*ionareE valoarea ?
e
corectă se o*ine
prin rotun;ire la valoarea întreagă inferioară.
5.7.7. Scindàri simple
a) Scindàri directe (σ ) yi scindàri induse (i)
)ragmentările σ apar în urma e2pulzării unui electron dintr7o legătură σ . Unul dintre
fragmente va avea sarcină pozitivă iar celălalt va fi un radical.
Procesul de fragmentare poate fi privit ca o competi*ie între doi cationi pentru un electronC
: e :[
+ − +
⋅⋅⋅⋅⋅⋅ ⋅⋅⋅⋅⋅⋅
Regula lui Stevenson precizează că se va forma preponderent cationul ce corespunde
radicalului : ce are cel mai scăzut poten*ial de ionizare.
An radical7cationi sarcina este delocalizată pe întreaga moleculă. An moleculele în care e2istă
heteroatomi% ce prezintă un poten*ial scăzut de ionizare% sarcina este purtată de către aceştia.
Scindarea legăturii adiacente heteroatomului este asemănătoare scindării directe chiar dacă
are loc după ionizare. Se aplică% în principiu% regula lui Stevenson. )recvent% chiar dacă are un
poten*ial de ionizare scăzut% heteroatomul acceptă un electron şi formează un radical neutru. An acest
caz% scindarea este denumită scindare indusă% deoarece este determinată de diferen*a de
electronegativitate% deci de efecte de tip inductiv.
b) scindarea legàturilor din α
Scindarea legăturilor din α este ini*iată de componenta radicalică a radical7cationului şi are
loc prin transferul unui electron al acestei legăturiC
S7a constatat că% dacă în urma scindării pot rezulta mai mul*i radicali alchil% formarea celui
cu lan*ul cel mai lung este favorizată.
.ceeaşi scindare a legăturilor α % ini*iată de sarcina pozitivă% se poate reprezenta astfelC
.ceste tipuri de mecanisme pot fi eviden*iate% de e2emplu% în cazul fragmentărilor t7util7
etil7eterului. Scindarea legăturii adiacente are loc deoarece radicalul t7util este foarte stail.
+eoarece o2igenul este puternic electronegativ% acesta acceptă un electron% ionul de masă 0!
#'>
3
'>
2
8
D
& neputBnd fi oservat. Scindarea α conduce la pierderea unei grupe metil cu apari*ia
ionului m=e 4(. .ceasta este urmată de un rearan;ament% ce antrenează pierderea unei molecule de
!5
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
etenă% ce conduce la ionul m=e !5. An figura !.!. sunt prezentate spectrul de masă şi principalele
fragmentări ale t7util7etil7eterului.
Pentru compara*ie% se prezintă spectrul 27util7etil7eterului. Scindarea în α % indusă de
componenta radicalică% are două posiilită*i de e2pulzare de grupă metil şi una de grupă etil. Se
oservă că este preferată pierderea celui mai lung radical #etil&% urmată de pierderea unei molecule
de etenă printr7un proces de rearan;are. An spectru se mai oservă scindarea unei legături α ce
conduce la cationul util #m=e !(& precum şi scindarea unei grupe metil #m=e 4(&. An figura !.". sunt
prezentate spectrul de masă şi principalele scindări ale 27util7etil eterului.
Figura 5.5.
Spectrul de masă +i principalele fra#mentări
ale t'!util'etil'eterului
Figura 5.6.
Spectrul de masă +i principalele fra#mentări
ale 2'!util'etil'eterului
Scindarea legăturii din α are loc cu atBt mai uşor cu cBt heteroatomul are masă atomică
mai mare. 'u cBt heteroatomul este mai electronegativ% cu atBt scindarea legăturii adiacente este
mai uşoară. Scindarea în α devine predominantă în cazul atomilor donori de electroni. An general%
se oservă următoarea ordine de scindareC /r% 'l Z :% legătură π % S% 8 Z ?.
.stfel% compuşii cu halogen dau preferen*ial scindări cu pierderea radicalului Q% în urma
ruperii legăturii adiacente% în timp ce aminele scindează% de preferin*ă% un radical prin ruperea
legăturii α . An acest sens% sunt ilustrative fragmentările utilaminei şi utantiolului #!.11&. An cazul
utilaminei semnalul cel mai intens corespunde unei scindări în α ini*iată de către componenta
radicalicăE dimpotrivă% în cazul utantiolului% fragmentarea principală corespunde pierderii unui
radical >SC
!.11.
Ionii rezulta*i prin pierderea unor atomi de hidrogen au o intensitate scăzută% cu e2cep*ia
cazurilor cBnd sunt stailiza*i prin rezonan*ă #ca de e2emplu în cazul propenei #!.12& sau a
heteroatomilor care îşi schimă starea de valen*ă #!.13&.

#!.12&
"6
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC

#!.13&
Posiilitatea de a prevedea formarea şi stailitatea ionilor este la fel de importantă în
spectrometria de masă ca şi în chimia organică. +eoarece ma;oritatea cunoştin*elor despre ionii
caroniu derivă din chimia solu*iilor% în care fenomenele de ionizare depind de solvatare şi de
stailirea unor echilire% analogia cu chimia organică poate fi făcută numai în ceea ce priveşte
aspectele calitative #treuie *inut cont% în special% de faptul că procesele ce au loc în spectrometrul
de masă sunt procese unimoleculare&.
5.7.7. Scindàri cu rearanjare
.triuirea structurală a fragmentelor din spectru nu poate fi realizată *inBnd cont numai de
simpla scindare a unor legături. .u loc frecvent procese comple2e de transpozi*ie şi rearan;are a
scheletului moleculei% procese ce implică migrarea unuia sau a doi atomi de hidrogen sau a altor
atomi sau grupe de atomi. .ceste procese prezintă o serie de caracteristici comune% dintre care cele
mai importante sunt următoareleC
a. for*a motrice este reprezentată de e2pulzarea unui fragment neutru stailE
. procesele se realizează prin intermediul unei stări de tranzi*ie ciclice ce implică% cel mai
frecvent% un număr de şase atomiE
c. ionul rezultat este stailE
d. centrele între care are loc transferul atomilor sunt plasate favorail din punct de vedere
stereochimic.
+intre numeroasele tipuri de fragmentări în care este implicată rearan;area atomilor din
moleculă şi care conduc la ioni cu număr impar de electroni% două prezintă o importan*ă deoseităC
fragmentarea retro7+iels7.lder şi rearan;area -c1affert,. :ecunoaşterea lor este de o mare utilitate
în interpretarea spectrelor de masă.
5.7.7.1. Fragmentarea retro-Diels-Alder
$ste un proces ce apare în cazul cicloolefinelor cu inel de şase atomi. Prezen*a unei dule
legături într7un ciclu face posiilă o scindare ce seamănă cu o reac*ie +iels7.lder inversată. +e
e2emplu% fragmentarea ionului molecular al ciclohe2enei va conduce la etenă şi utadienă% atomii
de caron ai fostei legături dule apărînd în pozi*iile 2%3 din utadienă #schema !.10&.
Schema !.10
+eşi sarcina pozitivă poate fi purtată de oricare dintre fragmente% aunden*a mai mare a
ionului '
0
>
"
D
este determinată de aptitudinea sa mai mare de a stailiza sarcina pozitivă #!.1!&.
"1
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC

#!.1!&
'ele trei legături care scindează sunt două legături simple şi o ;umătate de legătură dulă.
'iclohe2anii sustitui*i se comportă similar% tipul de sustitu*ie determinBnd% func*ie de efectele
stailizante% aunden*a relativă a ionilor nesatura*i. 1egătura dulă cicloolefinică poate să fie şi
componentă a unui ciclu aromatic. .stfel% picul de ază din spectrul tetralinei rezultă în urma unei
fragmentări retro7+iels7.lder #!.1"&.

#!.1"&
Un alt e2emplu de rearan;are retro7+iels7.lder apare în cazul norornenei
#icicloS2.2.1Thept727enă&. .ceasta con*ine o legătură dulă plasată corespunzător pentru a permite
o fragmentare retro7+iels7.lder ce conduce la un radical7cation #figura !.(a&.
Pe de altă parte% norornanul #icloS2.2.1Theptan&% cu structură chimică înrudită% nu con*ine
heteroatomi sau nesaturări ce ar putea fi implicate în scindări ce ar conduce la radical7 cationi. +in
acest motiv% spectrul de masă prezintă diferen*e semnificative #figura !.(&.
+iferen*a cea mai semnificativă între fragmentările norornanului şi norornenei rezultă din
apari*ia ionilor cu număr impar de electroni% genera*i de fragmentarea retro7+iels7.lder a acesteia
din urmă.
a

Figura 5.7.
a. spectrul de masă al nor!ornenei; !. spectrul de masă al nor!ornanului
"2
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
5.7.7.2. Rearanjarea McLafferty
.cest tip de rearan;are înso*eşte fragmentările unui mare număr de clase de compuşi
organici. :earan;area implică transferul unui atom de hidrogen% printr7o stare de tranzi*ie în şase
centre% la un atom care este legat de atomul adiacent din ciclul de şase de o legătură dulă sau triplă.
'azul general este ilustrat de schema !.1(.
Schema !.1(.
?umărul mare de compuşi care dau această rearan;are este determinat de faptul că atomii .%
/% '% + şi $ pot fi atomi de caron iar atomii .% ' şi=sau $ sau + pot fi heteroatomi. )ragmentarea
are loc cu uşurin*ă% producBnd frecvent picul de ază. Sarcina pozitivă înso*eşte% de oicei%
fragmentul ' F + 7 $ 7 >.
An taelul !.3 sunt prezentate cBteva clase de compuşi care dau rearan;area -c1affert,. Sunt
prezentate natura şi masa celui mai mic fragment posiil de tip ' F + 7 $ 7 >.
Utilizarea atomilor marca*i a permis eviden*ierea faptului că apari*ia stării de tranzi*ie în
şase centre este preferată fa*ă de alte aran;amente.
Influen*a apari*iei acestui tip de fragmentare este evidentă dacă se compară spectrul etil7
metil7cetonei #figura !.4a& cu cel al izoutil7metil cetonei #figura !.4&. Prima cetonă nu poate
forma o stare de tranzi*ie în şase centre şi ionul molecular scindează radicaliE în cea de a doua%
rearan;area -c1affert, este eviden*iată de picul intens de la m=e !4 #- 7 02&% ce reprezintă
pierderea de către ionul molecular a moleculei neutre '>
2
F '> 7 '>
3
#Schema !.14&.
Schema !.14
Tabelul 5.3. 'lase de compuşi ce dau rearan;are -c1affert,
'lasa de compuşi Structura celui mai mic fragment de tip
U'F+7$7> şi masa sa #u.a.m.&
'ompuşi fără heteroatomi
8lefine '>
2
F'>#'>
3
& 02
.rilalcani 52
.tomul $ este heteroatom
$
.ldehide 8 '>
2
F'>#8>& 00
'etone 8 '>
2
F'#8>&'>
3
!4
.cizi caro2ilici 8 '>
2
F'8>#8>& "6
$steri 8 '>
2
F'8'>
3
#8>& (0
.mide ? '>
2
F'?>
2
#8>& !5
82ime ? '>
2
F'>#?>%8>& !5
"3
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
>idrazone ? '>
2
F'>#?>%?>
2
& !4
?itrili ? '>
2
F'F?> 01
.l*i atomi sunt heteroatomi
' $
$teri vinilici 8 ' 8F'>7'>
2
#>& 00
.rilo2ialcani 8 ' 50
$steri 8 8 8F'>#8>& 0"

a
Figura 5.8.
a. spectrul de masă al etil'metil'cetonei; !. spectrul de masă al izo!util'metil'cetonei
$sterii metilici dau acest rearan;ament numai dacă lan*ul acidului este suficient de lungE
esterii etilici sau cei ai alcoolilor superiori pot da rearan;area -c1affert,. An cazul în care amii
radicali ai esterului pot participa la formarea stării de tranzi*ie% prezen*a unor efecte electronice
stailizante sau activante poate induce scindări preferen*iale. $ste% de e2emplu% cazul esterului β 7
feniletilic al acidului izovalerianic #schema !.15&. .pari*ia picului de ază la m=e 160 este un
indiciu căC a& legătura '7> implicată preferen*ial în transferul atomului de hidrogen este cea de la
grupa '>
2
enzilică şi & sarcina este preluată de fragmentul stirenic care poate să o stailizeze prin
rezonan*ăC
Schema !.15
5.7.8. Factori ce influen(eazà procesele de fragmentare
Procesele de fragmentare sunt influen*ate de o serie de factori% dintre care cei mai importan*i
suntC
a& grupele func(ionale. Unele grupări func*ionale pot avea un efect important asupra
proceselor de fragmentare% în timp ce altele au o influen*ă mică. .ceste aspecte vor fi
discutate în detaliu în capitolul fragmentări asociate cu grupele func*ionaleE
& degradàrile termice. +egradările termice ale compuşilor laili termic pot avea loc în sursa
de ioni şi conduc la dificultă*i de interpretare a spectrelor. .ceste fenomene apar% de oicei%
în cazul alcoolilor ce se pot deshidrata înainte de ionizare. Pierderea unei molecule de apă
generează un pic la - 7 14% indiferent dacă eliminarea a avut loc înainte sau după ionizare.
+acă însă deshidratarea are loc în propor*ie mare înainte de ionizare% picul ionului molecular
poate să dispară din spectru. +escompunerea termică poate fi prevenită prin ionizare cu o
sursă rece de ioni sau prin derivatizare la compuşi mai volatiliE
"0
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
c& poten(ialul de ionizare. Spectrele de masă de rutină sunt o*inute% de oicei% la (6 e@ #1
e@ F 23 Lcal F 5" LH=mol&. Scăderea poten*ialului de ionizare la 26 e@ nu modifică apreciail
modul de fragmentare% însă randamentul ionic #eficien*a ionizării& este redusă şi intensitatea
semnalelor din spectru suferă o diminuare considerailă. Su 26 e@ spectrul devine%
progresiv% din ce în ce mai simplu% deoarece vor avea loc numai procesele de fragmentare
cele mai favorizate. Un e2emplu de modificare a aspectului spectrului la poten*iale ;oase de
ionizare se poate oserva în figura !.5. .stfel% înregistrarea spectrelor la poten*iale scăzute
este o metodă utilă în studierea energiilor de legătură. .ceste oserva*ii conduc şi la
concluzia că aunden*a relativă a ionilor din spectru este reproductiilă numai dacă
poten*ialul de ionizare este constant.
d. vitezele relative ale rutelor de fragmentare. .u influen*ă asupra aunden*elor relative ale
anumitor fragmente. .tunci cBnd .
D

se poate fragmenta la /
D
şi '

sau la /
D

şi '%
aunden*ele lui .
D

% /
D
şi '
D

la echiliru depind de constantele de viteză relative ale celor
două rute competitive. 1a rBndul lor% aceste constante de viteză pot depinde de energia de
e2citare a lui .
D

şi de căldura de formare a tuturor produşilor.
a

Figura 5.9.
Spectrul de masă al di'n'he4il'eterului: a. &nre#istrat la ener#ie &naltă ;% e5<
!. &nre#istrat la ener#ie *oasă ;12 e5<
5.7.9. Reguli generale ce se pot aplica proceselor de fragmentare
.cumularea unui mare număr de date spectrale a permis enun*area unor reguli referitoare la
procesele de fragmentare ce au loc în spectrometrul de masă.
1. Intensitatea relativă a picului molecular este cea mai mare pentru compusul cu catenă liniară şi
scade cu creşterea ramificării catenei.
2. Antr7o serie omologă intensitatea picului molecular descreşte% de oicei% cu creşterea masei
moleculare.
3. 'u cBt gradul de sustitu*ie a unui atom de caron este mai mare% cu atît scindarea legăturii este
mai uşoară. .ceasta este o consecin*ă directă a stailită*ii crescute a carocationilor ter*iari fa*ă
de cei secundari şi% respectiv% primari.
+e oicei% scindează preferen*ial gruparea alchil cu masa moleculară cea mai mare.
"!
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
8rdinea de stailitate a cationilor esteC
0. 1egăturile dule% structurile ciclice şi% în special% cele aromatice şi heteroaromatice stailizează
ionul molecular mărind astfel proailitatea apari*iei acestuia.
!. 1egăturile dule favorizează scindările în pozi*ia alilică% cu formarea de carocationi de tip
alilic% stailiza*i prin rezonan*ă.
". 'iclurile saturate au tendin*a să piardă sustituen*ii alchil. Sarcina pozitivă are tendin*a de a
rămBne pe fragmentul ciclicC
(. 'iclurile nesaturate pot suferi scindări retro7+iels7.lderC
5. 1egăturile caron7caron vecine unui heteroatom scindează frecventE sarcina pozitivă este
preluată de fragmentul ce con*ine heteroatomul% ai cărui electroni neparticipan*i contriuie la
stailizarea prin rezonan*ă.

5. +eriva*ii aromatici alchila*i scindează% cu mare proailitate% legăturile β fa*ă de ciclu%
formBnd cationi enzilici stailiza*i prin rezonan*ă sau% mai proail% ioni tropiliuC
16. Scindările sunt înso*ite% adeseori% de eliminarea unor molecule staile neutre cum ar fi o2id de
caron% olefine% apă% amoniac% hidrogen sulfurat% acid cianhidric% mercaptani% alcooli etc.
11. 3reuie precizat faptul că regulile de mai sus se pot aplica pentru scindările care au loc în
spectrometrele cu impact electronic .lte tehnici de ionizare #'I etc& produc ioni moleculari cu
energie mult mai ;oasă% a căror fragmentare decurge după reguli diferite.
5.8. Spectrometria de masà a ionilor negativi
+eşi apărută mult mai tBrziu% spectrometria de masă a ionilor negativi este din ce în ce mai
mult utilizată datorită% în principal% faptului că poate oferi informa*ii complementare celor furnizate
de spectrometria de masă tradi*ională. +ezvoltarea sa mai tBrzie a fost determinată de faptul că
numărul ionilor negativi care apar la ionizarea prin impact electronic este cu cBteva ordine de
mărime mai mic decBt cel al ionilor pozitivi iar aparatele comerciale erau destinate detec*iei ionilor
pozitivi. 'antită*i semnificative de ioni negativi apar% în special% în cazul compuşilor ce con*in
grupări puternic atrăgătoare de electroni% capaile să stailizeze sarcina negativă. Pentru
""
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
investigarea lor cu a;utorul spectrometrului de masă clasic este necesară inversarea poten*ialului
sursei şi al lentilelor de focalizare% inversarea sensului cBmpului magnetic al aparatelor cu sector
magnetic şi introducerea unei dinode de conversie pozitive #D3L@& înaintea detectorului.
)ormarea ionilor negativi se poate realiza prin următoarele tipuri de proceseC
I. captare de electroni len(i:
.. captare asociativăC A e A

+  → 
− − ⋅
/. captare disociativăC AB e A B +

 → 

+
'. producere de perechi de ioniC AB e A B e +

 → 

+
+
+

II. reac(ii ioni-molecule:
.. e2tragere de protonC M X (M H) HX +

→  −

+
/. transfer de sarcinăC M X M X +

 → 
−⋅
+

'. adi*ie nucleofilăC M X MX +

 → 

+. sustitu*ie nucleofilăC AB X BX A +

 →  +

'a şi în cazul spectrometriei de masă a ionilor pozitivi% e2istă două tipuri de ioni negativi ce
pot fi investiga*iC anioni cu număr par de electroni şi anioni7radicali.
An cazul anionilor cu număr par de electroni se întBlnesc patru tipuri de fragmentăriC
1. scindări homoliticeC AB A B

 →  +

% cum ar fiC
7 scindare de
H : (CH
2
COCH
3
) CH
2
COCH
2
H
⋅ −
→ 
⋅ −
+

7 scindare de radical alchilC P CHOCH PCHO CH
!
3

3
 →  +
− ⋅ ⋅
2. reac*ii cu formarea ini*ială a unui comple2 anion7moleculă% urmate de deplasarea
anionului% deprotonare% eliminare etcC

 → 

 →  −

= + CH
2
COCOCH
3
"CH
3
CO (CH
2
CO)# CH
3
O CH
2
CO '
3. transferul unui proton la atomul cu sarcină negativă urmată de formarea unui comple2
care se fragmentează ca mai susE
0. procese diverse de rearan;are.
:adicalii7anioni dau două tipuri principale de fragmentăriC
1. scindarea la nivelul legăturilor α fa*ă de atomul cu sarcină negativă sau în α fa*ă de un atom
aflat în con;ugare cu atomul cu sarcină negativăE
2. rearan;ări comple2e.
An figura !.16 este prezentat spectrul de masă al ionilor negativi ai nicotinamidei ce
eviden*iază pierderea de >'? şi >?'8 din ionul (M H) −

.
Figura 5.10.
Spectrul de masă al ionilor ne#ativi ai nicotinamidei
"(
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
CAPITOLUL 6
PROCESE DE FRAGMENTARE ASOCIATE CU PRINCIPALELE
CLASE DE COMPU$I ORGANICI
6.1. Hidrocarburi
6.1.1 Hidrocarburi saturate aciclice
.naliza spectrelor hidrocarurilor saturate aciclice a permis eviden*ierea unor caracteristici
comuneC
1. într7o serie omologă intensitatea semnalului ionului molecular scade cu creşterea masei
moleculareE
2. la alcanii izomeri intensitatea ionului molecular scade odată cu creşterea gradului de ramificareE
3. scindările au loc% preferen*ial% la ramifica*iiE cu cBt atomul de caron este mai sustituit% cu atBt
scindarea este mai uşoarăE
0. picul molecular al alcanilor liniari este viziil pBnă la '
0!
E cel al alcanilor puternic ramifica*i nu
este detectail #octanii cu caron cuaternar nu prezintă pic molecular&E
!. aunden*a picului -71! este minimă pentru alcanii liniariE un pic -71! intens indică% de oicei%
o ramifica*ie metil. )ragmentarea lan*urilor liniare produce picuri distan*ate de 10 u.a.m.
Picurile m=e 03 #'
3
>
(
&
D
şi !( #'
0
>
5
&
D
sunt întotdeauna intense% dar ele nu sunt caracteristice
pentru o anumită structurăE
". ma;oritatea ionilor se formează prin scindarea legăturilor '7' ale ionului molecular şi sunt ioni
de masă impară% grupa*i în triple*i ale căror valori m=e sunt date de formula generală '
n
>
2n71
%
'
n
>
2n
% '
n
>
2nD1
%

situate% respectiv% la m=e 2(% 24% 25% m=e 01% 02% 03% m=e !!% !"% !( etc.E
(. deoarece transpozi*ia ionilor caroniu este un proces ce reclamă cantită*i minime de energie%
este practic imposiil ca% pe aza spectrului de masă% să se definească structura ionilor ce apar la
fragmentarea catenelor liniare.
An figura ".1. sunt prezentate spectrul de masă şi principalele fragmentări ale 37
etilhe2anului. Scindările catenei principale produc cei mai aunden*i ioni din spectru. Ionul m=e !(
apare% proail% ca urmare a unui rearan;ament% confirmat de ionul metastail de la m=e 34%2 #ionul
de origine este m=e 4!& şi sugerat de către spectrul din figura ".1. $ste imposiil de precizat% fără
utilizarea marca;elor izotopice% dacă ionul m=e 40 rezultă în urma e2pulzării unui radical metil din
ionul m=e 55 sau a unui atom de hidrogen din ionul m=e 4!.
"4
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
Figura 6.1.
Spectrul de masă al 3'etilhe4anului.
)igura ".2a şi ".2 ilustreză diferen*ele ce apar între spectrele alcanilor liniari şi ramifica*i.
+upă cum se oservă din fig. ".2a% intensită*ile semnalelor unui alcan liniar #n7he2adecan& descresc
continuu spre picul molecular. An spectrul !7metilpentadecanului% această descreştere progresivă
este întreruptă rusc la '
12
% ceea ce arată că cel mai lung lan* liniar are 16 atomi de caron.
a

Figura 6.2.
Spectrele de masă ale n'he4adecanului ;a< +i 5'metilpentadecanului ;!<
6.1.2. Cicloalcani
1. Structurile ciclice stailizează ionul molecular% a cărui aunden*ă este de 3÷ ! ori mai mare
comparativ cu cea a alcanilor de masă similarăE stailizarea este şi mai pronun*ată la policicluri.
'iclurile nesustituite dau ioni moleculari aunden*i deoarece pierderea de masă nu poate avea
loc decBt prin scindarea a două legături.
"5
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
2. 1a ciclurile sustituite% cele mai favoraile scindări sunt cele de tip α fa*ă de ciclu.
3. Scindarea legăturilor ciclului conduce la e2pulzarea de fragmente cu unul sau doi atomi de
caronC '>
3
#1! u.a.m.&% '
2
>
0
#24 u.a.m.&% '
2
>
!
#25 u.a.m&.
Spectrul de masă al ciclohe2anului prezintă un ion molecular intens #figura ".3&. .cesta
apare ca urmare a pierderii unui electron dintr7o legătură '7'% cu formarea unui radical7 cation a
cărui structură liniară a fost dovedită prin marcare cu
13
'. 'a urmare a pierderii unei molecule '
2
>
0
%
mai stailă decBt un radical '>
3
% picul de ază este la m=e !". Scindarea metilului implică% proail%
transpozi*ia unui atom de hidrogen la atomul de caron cu sarcină.
Figura 6.3.
Spectrul de masă +i fra#mentările principale ale ciclohe4anului
Un alt e2emplu reprezentativ apare în cazul norornanului #spectrul de masă în figura !.5%
principalele fragmentări în ".1&. Ionul molecular suferă% proail% o deschidere de ciclu urmată de
eliminarea de radicali etil şi metil şi formarea ionilor ciclopentenil şi% respectiv% ciclopentilmetil.
Scindarea moleculelor neutre de '
2
>
2
şi '
2
>
0
din aceşti doi ioni vor produce ionii m=e 01 şi 35 şi%
respectiv% m=e !! şi !3.
".1.
6.2. Alchene yi alchine
1. +atorită stailizării produse de legătura dulă% ionul molecular al olefinelor cu pBnă la " atomi
de caron este mai intens decBt cel al analogilor satura*i.
2. +eoarece legătura dulă migrează cu uşurin*ă în ionul molecular% izomerii ce diferă numai prin
pozi*ia legăturii π nu pot fi diferen*ia*i.
3. +eoarece produce carocationi stailiza*i prin rezonan*ă% scindarea cea mai frecventă este
scindarea de tip alilic.
0. Spectrele sunt caracterizate de triple*i distan*a*i cu 10 u.a.m.% a căror intensitate scade cu
creşterea masei. Picul dominant al fiecărui triplet corespunde formulei generale '
n
>
2n71
.
(6
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
!. Ionii '
n
>
2n71
D
sunt înso*i*i% de oicei% de ioni '
n
>
2n
D.
% ce pot să apară în urma unei transpozi*ii
-c1affert,.
". Spectrele de masă ale acetilenelor sunt asemănătoare cu cele ale alchenelorE de oicei% picul
'
n
>
2n73
este mai intens.
(. Ionul molecular al cicloalchenelor este% de oicei% distinct. Scindarea frecventă are loc printr7o
fragmentare retro7+iels7.lder #".2&C
".2.
An figura ".0 este prezentat spectrul β 7mircenului. Picurile de la m=e 01% !! şi "5 corespund
formulei '
n
>
2n71
#n F 3% 0 şi !&.
Figura 6.4.
Spectrul de masă al β 'mircenului
Picurile m=e "( şi "5 sunt rezultatul unei scindări i7alilice. Picul m=e 53 poate fi considerat
ca provenind de la un ion cu formula '
(
>
5
D
% format printr7o izomerizare ce conduce la creşterea
con;ugării% urmată de o scindare alilică #".3&C
".3.
6.3. Hidrocarburi aromatice
(1
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
1. ?ucleul aromatic stailizează ionul molecular% ce dă frecvent picul de ază.
2. Picul molecular este înso*it% de regulă% de picul -71% rezultat în urma unei scindări enzilice a
legăturii '7>.
3. Un pic intens la m=e 51% #dat de ionul '
"
>
!
'>
2
D
&% indică un inel enzenic sustituit. Sustituen*ii
prezen*i la '
α
conduc la mase ce cresc progresiv cu 10 u.a.m.E de regulă% radicalul cel mai
sustituit de la '
α
scindează primul. Simpla prezen*ă a unui pic de masă 51 nu e2clude
ramificarea la '
α
% deoarece acest fragment% foarte stail% poate să apară şi în urma unor
rearan;amente. Ionul de masă 51 admite două structuri izomere #cation enzil şi ion tropiliu&%
dintre care cea mai stailă este% fără îndoială% structura de ion tropiliu ce prezintă caracter
aromatic. .ceasta ar e2plica scindarea mai uşoară a unei grupe metil din 2ileni% comparativ cu
cazul toluenului. Ionul molecular al 2ilenilor se rearan;ează uşor la radical7cationul tropiliu ce
pierde un radical metilC
0. -igrarea unui atom de hidrogen şi eliminarea unei molecule de alchenă #transpozi*ie de tip
-c1affert,& e2plică picul de la m=e 52% atunci cBnd radicalul alchil are o catenă liniară de cel
pu*in 3 atomi de caronC
!. 'ea mai importantă fragmentare a păr*ii aromatice are loc prin pierderea unei molecule de
acetilenă din ionul tropiliuC
". +eşi au o aunden*ă relativă scăzută% ionii rezulta*i din fragmentarea nucleului aromatic sunt
caracteristiciC m=e 35% !6% !1% "! #("&% (( #(4&. Prezen*a ionului metastail de la m=e 33%4 #(( →
!!& este un indiciu suplimentar al prezen*ei nucleului enzenic. Un e2emplu tipic este eviden*iat
de schema ".0.
(2
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
Schema 6.4.
9rincipalele fra#mentări ale n'propil!enzenului
Figura 6.5.
Spectrul de masă al n'propil!enzenului
6.4. Deriva(i halogena(i
6.4.1. Deriva(i halogena(i alifatici
1. +atorită contriu*iei izotopice% aspectul spectrelor de masă ale deriva*ilor halogena*i poate să
depindă esen*ial de numărul şi natura atomilor de halogen. An taelul ".1 sunt prezentate masele
e2acte şi aunden*ele relative ale izotopilor atomilor de halogen răspBndi*i în natură.
2. +atorită aunden*elor mari ale izotopilor
3"
'l% respectiv
41
/r% spectrele deriva*ilor clorura*i şi
romura*i prezintă o amprentă e2trem de caracteristică în zona ionului molecular. .spectul
spectrului în zona ionului molecular al compuşilor con*inBnd atomi de clor şi rom este
prezentat în figura ".". An .ne2a 3 sunt prezentate aunden*ele izotopice pentru diferite
comina*ii de atomi de clor şi rom. +upă cum se oservă din figura "."% ionii moleculari ce
con*in atomi de clor sau rom prezintă picuri izotopice separate de cBte 2 u.a.m. :aportul
intensită*ii semnalelor depinde de numărul şi natura atomilor de halogen.
(3
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
Tabelul 6.1 -asele e2acte şi aunden*ele relative ale izotopilor atomilor de halogen
Izotop -asă .unden*ă relativă% G
15
) 14%5540 166
3!
'l 30%5"45 166
3(
'l 3!%5"(! 31%5(4
(5
/r (4%5140 166
41
/r 46%51"3 5(%2(4
12(
I 12"%5600 166
Figura 6.6.
2spectul picurilor din re#iunea ionului molecular
al com!ina6iilor con6in:nd atomi de clor +i8sau !rom
3. Prezen*a iodului într7o moleculă este eviden*iată de e2isten*a unui pic la m=e 12( #I
D
&% înso*it de
un semnal situat la -712(.
0. Prezen*a fluorului este mai dificil de eviden*iat datorită% pe de o parte% aunden*ei scăzute a
ionilor moleculari ai deriva*ilor fluorura*i% iar pe de altă parte% lipsei unei amprente izotopice
#element monoizotopic&. $2isten*a sa poate fi totuşi dedusă datorită prezen*ei unor picuri la
valori m=e mai rar întBlnite în al*i compuşi organiciC m=e 33 #'>
2
)
D
&% m=e "5 #')
3
D
% pic de ază
în hidrocaruri perfluorurate&% m=e 115% 1"5% 215 etc.
!. 1a compuşii halogena*i analogi% aunden*a ionului molecular creşte de la deriva*ii fluorura*i la
cei iodura*i. .ceastă tendin*ă este determinată de faptul că fluoro7deriva*ii prezintă cea mai
înaltă energie de ionizare iar ionul molecular format se fragmentează cu consumul energetic cel
mai redus dintre to*i ionii moleculari ai compuşilor halogena*i.
". .unden*ele ionilor moleculari descresc rapid cu creşterea catenei sau a ramificării. An general%
ionii moleculari ai compuşilor cu catenă liniară mai lungă de şase atomi de caron au intensitate
prea slaă pentru a putea fi utilizate caracteristicile imprimate de amprenta izotopică.
(. 'aracteristici ale compuşilor fluorura*iC
a. scindarea legăturii '
α
7'
β
prezintă o importan*ă mult mai scăzută decBt în cazul
celorlal*i deriva*i halogena*iE devine însă mai importantă scindarea legăturii '7> de la
'
α
. .ceastă inversare a tipului de scindare preferen*ială este o consecin*ă a
(0
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
electronegativită*ii ridicate a atomului de fluor. 'arocationul secundar rezultat prin
scindarea unui atom de hidrogen este mai stail decBt un carocation primar rezultat prin
scindarea unui radical alchilC
. în afara picurilor tipice scindărilor radicalului alchil% apare un pic caracteristic la -7>)
#-726&.
4. 'aracteristici ale deriva*ilor clorura*iC
a. ionul molecular este decelail numai la clorurile inferioareE
. fragmentarea ionului molecular este influen*ată de atomul de clor% însă într7o măsură
mult mai mică decBt în cazul compuşilor ce con*in atomi de o2igen% sulf sau azotE
c. scindarea legăturii '7'l conduce la un ion 'l
D
#m=e 3! şi 3(&% ce prezintă aunden*ă
redusă la deriva*ii cu mai mult de cinci atomi de caronE
d. halogenurile liniare ce con*in mai mult de şase atomi de caron formează ioni '
3
>
"
'l
D
%
'
0
>
4
'l
D
şi '
!
>
16
'l
D
% dintre care cel mai intens este '
0
>
4
'l
D
. Stailitatea sa poate fi
e2plicată de posiilitatea adoptării unei structuri cicliceC
e. scindarea de >'l are loc% proail% printr7o eliminare de tip 1%37 şi produce picuri la -7
3" şi -73(E
f. spectrele monoclorurilor alifatice sunt dominate de amprenta hidrocaronată într7o
măsură mult mai mare decît cele ale alcoolilor% aminelor sau mercaptanilor
corespunzători.
5. 'aracteristici ale deriva*ilor romura*iC
a. procesele suferite în spectrometrul de masă de către deriva*ii romura*i sunt similare
celor suferite de către deriva*ii clorura*iE
. fragmentarea preferată este scindarea de /r
.
.
16. 'aracteristici ale deriva*ilor iodura*iC
a. aunden*a ionului molecular este cea mai intensă comparativ cu ceilal*i deriva*i
halogena*i cu structură asemănătoare. +eoarece iodul este monoizotopic% nu apar picuri
izotopiceE
. la deriva*ii poliiodura*i apar distan*e anormal de mari între picurile intenseE
c. sunt caracteristice picurile m=e 12( #I
D
&% -712( #-7I& şi -7125 #-7>
2
I&.
An figura ".( este prezentat spectrul de masă al tetraclorurii de caron.
Figura 6.7.
Spectrul de masă al tetraclorurii de car!on.
6.4.2. Deriva(i halogena(i aromatici
1. Picul ionului molecular al halogenurilor de aril este foarte intens.
(!
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
2. Principalele scindări ale deriva*ilor clorura*i% romura*i şi iodura*i implică eliminarea de atomi
lieri de halogen sau >Q. Picurile -7Q sunt întotdeauna intense pentru compuşii ce con*in
atomi de halogen lega*i direct de nucleul aromatic. .cest fapt este ilustrat% de e2emplu% în
spectrul 1%3%!7triclorenzenului #figura ".4&.
3. )ragmentările deriva*ilor flourura*i au loc% de oicei% cu transpozi*ii comple2e ale scheletului
hidrocaronat.
Figura 6.8.
Spectrul de masă al 1,3,5'tricloro!enzenului
3. >alogenurile de aril sustituite permit fragmentări ce depind de tipul de sustituent asociat şi% în
special% de competi*ia dintre tăria legăturilor din sustituent şi tăria legăturilor caron7halogen.
+e e2emplu% halo7toluenii #halogen F 7'l% 7/r% 7I& scindează preferen*ial halogen% în timp ce
fluoro7toluenii scindează preferen*ial hidrogenC
0. Ionul molecular al halogenurilor de enzil este% de oicei% detectail. )ormarea ionului enzil
#sau tropiliu& în urma scindării unui atom de halogen reprezintă principalul mod de fragmentare.
)ormarea ionilor de tip tropiliu are loc chiar dacă atomul de halogen este plasat în pozi*ia β sau
γ a catenei alchil #e2ceptBnd cazul compuşilor iodura*i ce scindează preferen*ial un atom de
iod ca urmare a unei energii de legătură scăzute&C
An figura ".5. sunt prezentate spectrul de masă şi principalele fragmentări ale 07
cloroenzofenonei. $ste evidentă amprenta izotopică #picuri ale căror intensită*i sunt în raport de
3C1% distan*ate de 2 u.a.m.& ce apare la to*i ionii ce con*in un atom de clor&.
("
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
Figura 6.9.
Spectrul de masă +i principalele fra#mentări ale 4'cloro!enzofenonei.
6.5. Compuyi oxigena(i
6.5.1. Compuyi hidroxilici
6.5.1.1. Alcooli
1. Picul molecular al alcoolilor primari şi secundari este pu*in intensE cel al alcoolilor ter*iari este
nedetectail. 'a urmare a deshidratării% este posiilă confundarea picului -714 cu cel al ionului
molecular. .par uneori picuri de intensitate scăzută la -72 #
: '> 8 − =
+⋅
& şi -73
#: ' 8 & − ≡
+⋅
.
2. Ionul molecular rezultă în urma e2pulzării unuia dintre electronii neparticipan*i ai o2igenului.
3. Scindarea cea mai proailă are loc la legătura '7' vecină atomului de o2igen #scindare în α &.
.stfelC
7 alcoolii primari prezintă un pic intens la m=e 31C
7 alcoolii secundari şi ter*iari scindează% similar% la fragmente : 7 '> F 8
D

#m=e 0!% !5% (3 etc&
şi :
2
' F 8
D

#m=e !5% (3% 4( etc&. An principiu% este eliminat sustituentul cel mai mareC
.tunci cBnd : şi=sau :\ F > se poate oserva un pic la -71.
0. $liminarea de apă. 'a urmare a pierderii unei molecule de apă% apar de oicei picuri intense la
-714. Pierderea de apă este un rezultat atBt al deshidratării termice% catalizate de pere*ii metalici
ai aparatului% cBt şi al impactului electronic. An cazul deshidratării termice% procesul este o
eliminare 1%2. Scindarea apei su ac*iunea impactului electronic este o eliminare 1%0 ce decurge%
proail% printr7o stare de tranzi*ie ciclicăC

((
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
!. Intensitatea picului -714 este cea mai mare în spectrele alcoolilor primari. /utanolul şi
omologii superiori prezintă picuri intense -7#>
2
8 D alchenă& ce apar la m=e -70"% -7(0% -7
162 etcC
". Spectrele alcoolilor cu mai mult de " atomi de caron sunt asemănătoare cu cele ale alchenelor
corespunzătoare% deoarece în procesele de fragmentare domină lan*ul hidrocaronat. An
consecin*ă% apar grupe de picuri distan*ate cu 10 u.a.m.% a căror intensitate descreşte cu creşterea
masei fragmentului.
(. .lcoolii ce con*in ramifica*ii metil prezintă frecvent picuri intense la -733 S-7#'>
3
D>
2
8&T.
An figura ".16 sunt prezentate spectrele unor pentanoli ce eviden*iază caracteristicele enun*ate
mai sus.
4. .lcoolii ciclici satura*i prezintă% de oicei% un pic molecular detectail. .cesta este înso*it de
picul de intensitate mică -71% rezultat în urma pierderii unui atom de hidrogen de la '
1
#figura
".11&.
5. .lcoolii aromatici şi omologii lor sustitui*i prezintă un pic molecular distinct. .lcoolul
enzilic prezintă un pic intens la m=e 16( #-71& rezultat din scindarea nespecifică a unui atom
de hidrogen din diverse pozi*ii ale ciclului şi unul mai pu*in intens la m=e 16! #-73& rezultat
prin pierderea celor 3 atomi de hidrogen ai grupei hidro2imetil. $liminarea unui radical 8> #cu
formarea picului enzilic m=e 51& sau chiar a unei molecule de apă este un proces mai pu*in
favorail ca în cazul alcoolilor alifatici. Pierderea de '8 şi apoi de hidrogen e2plică picurile
intense de la m=e (5 şi (( #figura ".12&C
16. Prezen*a unor sustituen*i în orto favorizează fragmentări specifice #efect orto& între care
predomină pierderea de apă. .stfel% scindarea apei din alcoolul o7hidro2ienzilic este mult mai
intensă comparativ cu cazul izomerilor meta şi paraC


Figura 6.10.
Spectrele de masă ale unor pentanoli
(4
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC

Figura 6.11.
Spectrul de masă +i principalele fra#mentări ale ciclohe4anolului
Figura 6.12.
Spectrul de masă +i principalele fra#mentări ale alcoolului !enzilic
6.5.1.2. Fenoli
1. Picul molecular este intensE prezen*a unor sustituen*i alchil pe nucleul aromatic #cum ar fi%
de e2emplu% cazul crezolilor& poate conduce la un ion hidro2itropiliu #-71& cu aunden*ă mai
mare decBt cea a ionului molecular.
2. Ionul molecular pierde frecvent '8 #-724& şi '>8 #-725&. .ceste tranzi*ii sunt eviden*iate şi
de prezen*a picurilor metastaile.
3. Pierderea unei grupe metil este un proces mai favorail decBt pierderea unui atom de hidrogen
de la '
α
.
Schema ".0 şi figura ".13 prezintă principalele fragmentări şi% respectiv% spectrul de masă
ale 27etil707metilfenolului. )ragmentările ca fenol% pe de o parte% şi ca alchil enzen% pe de altă
parte% sunt evidente.
(5
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
Schema 6.5.
Principalele fragmentări ale 27etil707metilfenolului
Figura 6.13.
Spectrul de masă al 2'etil'4'metilfenolului
46
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
6.5.2. Eteri
6.5.2.1. Eteri alifatici
1. Intensitatea ionului molecular% deşi slaă% este mai mare decBt cea a alcoolilor izomeri% deoarece
cei doi radicali alchil% prin efectele DI
s
% stailizează mai ine sarcina pozitivăC
2. Prezen*a atomului de o2igen este indicată de picuri intense% la m=e 31% 0!% !5% (3 etc ce
reprezintă fragmente :8
D
şi :8'>
2
D
.
3. $terii alifatici prezintă două tipuri principale de fragmentăriC
a& scindarea legăturii '78 cu păstrarea sarcinii de către radicalul alchil #schema "."&C
Schema 6.6.
a. scindarea legăturii '7' vecine atomului de o2igen #figura ".10% schema "."&C
Figura 6.14.
Spectrul de masă al etil sec'!util'eterului
Schema 6.7.
41
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
+e oicei% unul dintre aceşti ioni o2igena*i produce picul de ază. An e2emplul dat% scindarea
preferată este conform rutei 1% în care se elimină fragmentul mai lung. Ionul rezultat prin
scindare se descompune% la rBndul său% cu formarea picului de ază m=e 0! #figura ".10&C
0. Principala diferen*ă dintre spectrele eterilor şi cele ale alcoolilor este lipsa ionului -714
#scindarea de apă din molecula eterilor este nesemnificativă&.
!. Spectrele eterilor cu lan*uri hidrocaronate lungi au un aspect asemănător celor ale
hidrocarurilor alifatice.
". Principalele fragmentări ale ionului molecular al eterilor ciclici sunt pierderile de >
.
şi
formaldehidă #fig. ".1!&C

Figura 6.15.
Spectrul de masă +i principalele fra#mentări ale tetrahidrofuranului
(. Spectrele acetalilor şi cetalilor #sustan*e înrudite cu eterii& sunt caracterizate deC
a& ion molecular foarte pu*in intensE
& picuri distincte la -7: şi -78: şi slae la -7>C
6.5.2.2. Eteri aromatici
1. Ionul molecular este intens.
2. Ionul molecular al eterilor metilici scindează '>
3
.
şi apoi '8 #se pot oserva picuri
metastaile&% cu formare de cation ciclopentadienilC
3. Picurile caracteristice de la m=e (4 şi (( rezultă în urma pierderii de formaldehidă #prin
intermediul unor stări de tranziti*ie în 0 centre& şi >
.
C
42
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
0. 'înd radicalul alchil este '
2
sau superior sunt posiile rearan;ări -c1affert,% ce conduc la ioni
aunden*iC
!. +ifenileterii prezintă picuri la -7>% -7'8 şi -7'>8% rezultate în urma unor rearan;amente
comple2e.
6.6. Compuyi cu azot
6.6.1. Amine
6.6.1.1. Amine alifatice
1. Spectrele de masă ale aminelor primare sunt asemănătoare cu cele ale alcoolilor iar cele ale
aminelor secundare şi ter*iare cu cele ale eterilor.
2. +atorită electronegativită*ii mai scăzute% pierderea unuia dintre electronii neparticipan*i ai
azotului are loc mai uşor decît în cazul o2igenului #de e2emplu% poten*ialul de ionizare al
etilaminei este mai scăzut decBt cel al etanolului&.
3. Picul ionului molecular al monoaminelor alifatice este pu*in intens sau nedetectailE ca urmare a
tendin*ei accentuate de protonare% ionul -D1 este adesea decelail.
0. Scindarea legăturilor '7' vecine atomului de azot% ce implică e2pulzarea unui radical alchil%
conduce la ioni cu aunden*ă relativă mare #pic de ază la toate aminele primare% secundare şi
ter*iare nesustituite la '
α
&. Scindează preferen*ial radicalul cel mai sustituit şi se formează
ioni care apar*in seriei m=e 36% 00% !4% (2 etcC
!. +acă : şi=sau :
1
F >% apar picuri -71 prin scindări similare cu cele eviden*iate la alcooli.
)enomenul este mai pronun*at în cazul aminelor datorită unei mai une stailizări prin
rezonan*ă oferite de atomul de azot% mai pu*in electronegativ comparativ cu o2igenul.
". .minele secundare prezintă un pic aundent la m=e 00% rezultat printr7o dulă scindare şi
migrarea unui atom de hidrogenC
(. Spre deoseire de cazurile alcoolilor şi tiolilor% care pierd uşor >
2
8 şi >
2
S% în cazul aminelor
ionii reprezentBnd pierderea de ?>
3
din ionul molecular sunt de mică importan*ă.
4. Ionul U'F?Z


D
% rezultat prin scindarea legăturii '
α
7'
β
% poate suferi o transpozi*ie -c1affert,
cu formarea unor ioni cu aunden*ă relativă scăzută.
'ele mai importante tendin*e ale proceselor de fragmentare ale aminelor sunt eviden*iate de
figura ".1" în care sunt prezentate spectrul de masă şi principalele fragmentări ale ?7metil7?7
izopropil7?7utilaminei.
43
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
Figura 6.16.
Spectrul de masă +i principalele fra#mentări ale E'metil'E'izopropil'E'!utilaminei.
6.6.1.2. Amine cicloalifatice
1. Spre deoseire de aminele aciclice% ionul molecular al aminelor ciclice% nesustitu ite la '
α
% este
intensE ionii #-71&
D
prezintă% de oicei% aunden*ă mai mare decBt picul molecular.
2. )ragmentările au loc de amele păr*i ale atomului de azot% cu formare de ioni caracteristiciC

3. .minele ciclice cu ciclu de " atomi dau fragmentări retro7+iels7.lder.
An figura ".1( este prezentat spectrul ?7metilpirolidinei.
40
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
Figura 6.17.
Spectrul de masă al E'metilpirolidinei
6.6.1.3. Sàruri cuaternare de amoniu
1. +eoarece sunt compuşi nevolatili% spectrele pot fi o*inute numai dacă proa este încălzită direct
în sistemul de introducere. An aceste condi*ii% sărurile aminelor se descompun şi se o*in spectre
care reprezintă suprapunerea spectrelor corespunzătoare aminei şi acidului. Ionul molecular
aparent va proveni din amină. Stailirea naturii acidului halogenat se poate face *inBnd cont de
picurile izotopice caracteristice atomului de halogen din moleculă.
2. Sărurile de tetra 7alchilamoniu pot suferi trei tipuri principale de scindăriC a& dezalchilareE &
sustitu*ie nucleofilă la unul dintre sustituen*ii azotuluiE c& descompunere >offmann cu
eliminare de acid halogenat.
6.6.2. Amine aromatice
1. Ionul molecular al aminelor aromatice este foarte intens datorită% în special% posiilită*ii de
stailizare prin rezonan*ă. Picul -71 este intensE în anumite condi*ii% acesta poate deveni pic de
ază% cum ar fi% de e2emplu% cazul amino7toluenilor ce pot forma ioni amino7tropiliu. An
celelalte cazuri ionul -71 provine din pierderea unui atom de hidrogen de la atomul de azot.
2. An cazul aminelor primare% pierderea de
.
?>
2
este negli;ailă% procesul predominant implicBnd
pierderea unei molecule de >'? din ionul molecular #apar picuri metastaile&% cu formarea unui
ion ciclopentadienic care se transformă% prin e2pulzarea unui atom de hidrogen #apar picuri
metastaile& într7un cation ciclopentadienil. .nilinele alchilate la nucleu suferă% preferen*ial% o
scindare de tip tropilic% cu formarea ionului amino7tropiliu. Procesele prezentate sunt eviden*iate
de fragmentările şi spectrul o7toluidinei #figura ".14&.

4!
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC

Figura 6.18.
Spectrul de masă +i principalele fra#mentări ale o'toluidinei
3. .minele secundare sau ter*iare dau transpozi*ii -c1affert, într7o măsură foarte mică.
)ragmentarea principală implică scindarea legăturii β fa*ă de azot #γ fa*ă de ciclu&% astfel încBt
procesul este determinat de prezen*a heteroatomului şi nu de cea a ciclului.
0. Picul ionului molecular al piridinelor este foarte intensE fragmentările depind de pozi*iile
sustituen*ilor.
6.6.3. Nitroderiva(i
6.6.3.1. Nitroderiva(i alifatici
1. 'u e2cep*ia nitrometanului% picul ionului molecular al nitroderiva*ilor alifatici este sla sau
asent. .cest fapt este determinat de caracterul puternic atrăgător de electroni al grupei nitro ce
polarizează legătura '7?. +in acest motiv% ionul molecular prezintă tendin*a dominantă de a
e2pulza radicalul nitroC
2. Prezen*a grupei nitro este eviden*iată de picul m=e 36 #?8
D
& şi m=e 0" #?8
2
D
&.
3. Picul de ază este format de fragmentul alchil.
0. Picurile cele mai caracteristice apar în urma fragmentărilor cationului alchil% rezultat la
e2pulzarea grupei nitro.
4"
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
6.6.3.2. Nitroderiva(i aromatici
1. Picul ionului molecular este intens.
2. 'ele mai importante fragmente rezultă în urma scindării grupelor ?8
2
#-70"% pic de ază în
nitroenzen& şi ?8 #-736&. $2pulzarea fragmentului neutru ?8 are loc% proail% după
transpozi*ia ionului molecular la un nitrit de fenilC
3. +eşi este pu*in intens% picul -71"% provenit prin scindarea unui atom de o2igen% este foarte
caracteristic pentru nitroderiva*i.
0. ?itroderiva*ii orto7sustitui*i prezintă Fefecte ortoG ce permit diferen*iarea uşoară fa*ă de
izomerii meta7 şi para7sustitui*i. An cazul orto7nitrotoluenului acest efect este eviden*iat de
apari*ia unor picuri intense la -71( #-78>& şi -70! S-7#8>D'8&TC
An figura ".15 sunt prezentate spectrele de masă ale orto7 şi para7nitrotoluenului. An partea
superioară a spectrului orto7nitrotoluenului se oservă diferen*ele determinate de e2isten*a efectului
orto.
6.7. Compuyi cu sulf
'ontriu*ia izotopului
30
S #0%0 G& la intensitatea picului -D2 şi% în general% la intensită*ile
picurilor #fragmentD2& permite identificarea uşoară a prezen*ei atomilor de sulf în moleculă. Seria
omologă a fragmentelor ce con*in atomi de sulf are masa mai mare cu patru unită*i decBt seria
fragmentelor hidrocaronate corespunzătoare. ?umărul atomilor de sulf poate fi determinat
func*ie de
4(
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
a

Figura 6.19
Spectrele de masă ale orto'nitrotoluenului ;a< +i para'nitrotoluenului ;!<
contriu*ia izotopului
30
S la intensitatea picului -D2. -asa atomului #atomilor& de sulf se scade din
masa moleculară şi apoi se determină formula moleculară corespunzătoare restului moleculei.
Picul ionului molecular este mai intens decît cel al compuşilor o2igena*i similari şi% în
general% intensitatea semnalelor fragmentelor ce con*in sulf este mai mare decBt a fragmentelor ce
con*in o2igen% datorită capacită*ii superioare a sulfului de a stailiza sarcina pozitivă
#electronegativitate mai mică decBt a o2igenului&.
+atorită asemănării proprietă*ilor chimice% compuşii analogi cu sulf şi o2igen suferă
fragmentări similare.
6.7.1. Compuyi alifatici
6.7.1.1. Tioli
1. Picul ionului molecular este suficient de intens pentru a se putea măsura cu precizie intensitatea
picului -D2.
2. )ragmentările sunt foarte asemănătare cu cele ale alcoolilor.
3. Scindarea legăturii '7' vecine grupării S> produce un ion caracteristic% stailizat prin
rezonan*ăC '>
2
FS
D
> ↔
D
'>
2
7S> #m=e 0(&. 'apacitatea sulfului de a stailiza un asemenea ion
este intermediară între cea a o2igenului şi cea a azotului.
0. Scindarea legături i β 7 γ produce un pic la m=e "1% avBnd ;umătate din intensitatea celui de la
m=e 0(% iar scindarea legăturii γ 7δ un pic sla la m=e (!. Scindarea legăturii δ 7ε produce un
pic mai intens #m=e 45& decBt cel de la m=e (! datorită% proail% stailizării prin ciclizareC
44
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
!. Similar alcoolilor% tiolii primari scindează >
2
S pentru a forma picuri intense% caracteristice% la
-730. .unden*a acestui pic este însă mai scăzută decBt în cazul picului -7>
2
8 din alcooli. 'a
şi în cazul alcoolilor% ionul format elimină etenă% formBnd seria omologă -7>
2
S 7'
2
>
0
C
". 3iolii secundari şi ter*iari scindează la '
α
% pierzBnd sustituentul cel mai voluminos şi formeză
picuri intense la -7'>
3
% -7'
2
>
!
% -7'
3
>
(
etc.
6.7.1.2. Tioeteri, tiocetali
1. Picul ionului molecular este suficient de intens pentru ca aunden*a ionului -D2 să poată fi
măsurată precis.
2. Principalele scindări sunt similare cu cele ale eterilor. Scindarea legăturilor '7' vecine atomului
de sulf are loc cu pierderea preferen*ială a radicalului mai voluminos. Ionii forma*i în această
etapă se fragmentează prin transfer de hidrogen şi eliminare de alchenăE rezultă ioni cu formula
generală :'>FS
D
>% stailiza*i prin rezonan*ăC
Pentru sulfurile nesustituite la '
δ
% acest ion este '>
2
FS
D
> #m=e 0(&E datorită intensită*ii sale poate
fi confundat cu acelaşi ion provenit din tioli.
3. +iferen*ierea între tioli şi tioeteri se poate face cu uşurin*ă % datorită asen*ei din spectrele celor
din urmă a picurilor -7>
2
S şi -7S>.
0. An urma scindării legăturii '7S% tioeterii produc ioni caracteristici% cu păstrarea sarcinii pozitive
pe atomul de sulf. Ionii rezulta*i% #:S
D
& % produc picuri la m=e 32D'>
3
% 32D'
2
>
!
% 32D'
3
>
(
%
32D'
n
>
2nD1
etc. Ionul de la m=e 163 este favorizat în mod deoseit datorită posiilită*ii de a
forma un ion ciclic stailC
!. Scindările tioeterilor ciclici sunt diferite de cele ale analogilor cu o2igen. 'el mai aundent ion
din spectru rezultă în urma scindării unei molecule de etenă din diverse pozi*ii ale moleculeiC

Principalele aspecte legate de comportarea tioeterilor în spectrometrul de masă sunt
eviden*iate de spectrul de masă al di7n7pentilsulfurii din figura ".26. An figură sunt eviden*iate şi
valorile relative ale aunden*elor ionilor -D1 şi -D2 utilizate pentru stailirea formulei
moleculare.
6.7.2. Disulfuri
1. Picul ionului molecular al disulfurilor cu pBnă la 16 atomi de caron în moleculă este intens.
2. Scindarea uneia dintre legăturile '7S% cu preluarea sarcinii pozitive de către radicalul alchil %
conduce la picuri intense.
3. Scindarea legăturii '7S şi tr ansferul unui atom de hidrogen la atomul de sulf% cu eliminarea unei
45
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
molecule de olefină% produce picuri intense. Ionul rezultat elimină% de asemenea% olefină
formBnd
Figura 6.20.
Spectrul de masă al di'n'pentilsulfurii
ionul foarte aundent >7S7S7>




+




#m=e ""&C
0. .lte picuri rezultă în urma scindării legăturii dintre atomii de sulf şi a migrării unuia sau a doi
atomi de hidrogen% cu formarea ionilor :S
D
% :S
D
71 şi :S
D
72.
6.8. Compuyi carbonilici
6.8.1. Aldehide
6.8.1.1. Aldehide alifatice
1. Ionul molecular şi ionul -71au% de oicei% aunden*ă mare.
2. Scindarea legăturilor '7> şi '7' vecine o2igenului conduc la picurile -71 şi% respectiv% -7:
#m=e '>8
D
&. +acă picul -71 este caracteristic chiar şi pentru aldehidele superioare% picul m=e
25 este ionul '>8
D
pentru aldehidele '
1
7'
3
şi ionul '
2
>
!
D
pentru termenii superiori.
3. AncepBnd cu '
0
% picul de ază rezultă adesea în urma unui rearan;ament -c1affert,% ce produce
ioni cu sarcina pozitivă pe atomul de o2igen şi care apar la m=e 00% !4% (2 etc. .tunci cBnd
sarcina revine fragmentului olefinic% ionul care apare este% de asemenea% intens #-700% -7!4%
-7(2 etc&C
0. .ldehidele cu catenă liniară prezintă picuri caracteristice la -714 #-7>
2
8&% -724 #-7etenă&%
-703 #- 7 '>
2
F'>78
.
& şi -700 #- 7 '>
2
F'>78>&.
!. 'reşterea lungimii lan*ului amplifică amprenta păr*ii hidrocaronate.
An figura ".21 sunt prezentate spectrele aldehidei propionice #a& şi utirice #&. Se oservă
diferen*a ce apare ca urmare a trecerii la compuşi capaili să dea rearan;amente -c1affert,.
6.8.1.2. Aldehide aromatice
56
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
1. Ionul molecular este foarte intensE ionul #-71&
D
% rezultat prin scindarea legăturii '7> #scindare
α &% este% de oicei% mai proeminent decBt ionul molecular. )ragmentările ulterioare sunt
caracteristice sustraturilor aromaticeC

a
Figura 6.21.
Spectrele de masă ale aldehidei propionice ;a< +i !utirice ;!<
2. Picul m=e 25 #'>8
D
& este% de oicei% foarte pu*in intens.
3. +eriva*ii metila*i scindează
'>8

% cu formare de ioni tropiliu.
6.8.2. Cetone
6.8.2.1. Cetone alifatice
1. Ionul molecular% avBnd intensitate medie% este uşor de eviden*iat.
2. Picul de ază provine% de oicei% din scindarea legăturii '7' adiacente legăturii U'F8E sarcina
rămBne pe ionul aciliu% stailizat prin rezonan*ă. +eoarece ionul :7'≡ 8
D
este mai stail
comparativ cu >7'≡ 8
D
% această scindare este mai importantă decBt în cazul aldehidelorC
Picurile corespunzătoare apar la m=e 03% !(% (1 etc. Preferen*ial% scindează cel mai lung radical%
ionul rezultat formBnd% adeseori% picul de ază.
3. +acă unul din radicalii alchil ai grupei U'F8 este '
3
sau mai lung% apar picuri intense la m=e !4%
(2% 4" etc% determinate de un rearan;ament -c1affert,C
+acă amii radicali ai cetonei sunt propil sau superiori% fragmentul cationic rezultat în urma
rearan;ării -c1affert, poate suferi% la rBndul său% o transpozi*ie -c1affert, #dulă transpozi*ie
51
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
-c1affert,&. Spectrul diutil7cetonei #figura ".22& este un e2emplu tipic de fragmentare a
cetonelor superioare.
Figura 6.22.
Spectrul de masă al di!util'cetonei
0. +eoarece masa unită*ii '8 este 24 #dulul unită*ii metilenice&% spectrele de ;oasă rezolu*ie ale
cetonelor cu radicali superiori nu permit diferen*ierea picurilor hidrocaronate fa*ă de cele acil.
!. Picurile de la m=e 43 şi 02 din spectrul ciclohe2anonei apar astfelC
". Ionul molecular al cetonelor ciclice este intens. 'a şi la cetonele alifatice% scindarea primară este
cea a legăturii '7' adiacentă grupei 'F8. Ionul astfel format treuie să sufere însă o nouă
scindare pentru a rezulta un fragment. Picurile de ază din spectrul ciclopentanonei şi
ciclohe2anonei sunt la m=e !!. -ecanismele sunt similare în amele cazuriC migrarea unui atom
de hidrogen% pentru a transforma un radical primar într7un radical secundar% stailizat prin
rezonan*ă% urmat de formarea unui ion stailizat prin rezonan*ăC
6.8.2.2. Cetone aromatice
1. Ionul molecular este intens.
2. Scindează preferen*ial legătura '7' din β fa*ă de inel% cu formarea unui fragment caracteristic
.r7'≡ 8
D
% stailizat prin rezonan*ă .cesta pierde '8 şi formează cation arilic.
52
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
3. .lchil7aril cetonele% în care radicalul alchil este '
3
sau mai lung% dau transpozi*ii -c1affert, ce
implică întotdeauna numai legătura dulă caron7o2igen şi nu legătura dulă din cicluC
0. /enzofenonele prezintă% de oicei% şi o transpozi*ie de schelet cu eliminare de '8C
An figura ".23 este prezentat spectrul de masă al acetofenonei.
Figura 6.23.
Spectrul de masă al acetofenonei
6.9. Acizi carboxilici yi deriva(i func(ionali
6.9.1. Acizi carboxilici
6.9.1.1. Acizi carboxilici alifatici
1. +eşi are intensitate slaă% picul ionului molecular al acizilor satura*i cu catenă liniară este% de
oicei% uşor de identificat.
2. Intensitatea picului molecular creşte cu creşterea masei moleculare #o e2cep*ie o formează
acidul valerianic&.
3. Picul de ază rezultă% de oicei% în urma unui rearan;ament -c1affert, şi apare la m=e "6 la
acizii neramifica*i la '
α
şi la !5D: la acizii ramifica*i la '
α
#: este masa radicalului de la '
α
&C
0. Picurile de la -71( #-78>&% -714 #-7>
2
8& şi -70! #-7'8
2
>& ale acizilor inferiori sunt
intenseE ele provin din scindarea legăturilor vecine grupei '8. An cazul acizilor superiori%
spectrul con*ine două serii de picuri ce rezultă prin scindarea fiecărei legături '7'% sarcina fiind
preluată fie de fragmentul ce con*ine o2igen #m=e 0!% !5% (3% 4( etc&% fie de fragmentul alchil
#m=e 25% 03% !(% (1% 4! etc&.
!. .cizii neramifica*i% cu peste ! atomi de caron în moleculă% prezintă un pic caracteristic la m=e
(3% rezultat în urma unei dule transpozi*ii de atomi de hidrogenC
53
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
". Picurile -725 şi -703% ce apar frecvent în spectrele acizilor alifatici% nu rezultă prin scindare de
radicali etil sau propil de la coada lan*ului alifatic. -arcarea atomului de caron de la '
α
a
demonstrat că scindarea fragmentelor de masă 25 şi 03 are loc din interiorul lan*uluiC
(. +in cauza volatilită*ii reduse% spectrele de masă ale acizilor dicaro2ilici sunt înregistrate după
derivatizare la esteri trimetilsilil.
An figura ".20 este prezentat spectrul acidului palmitic.
Figura 6.24
Spectrul de masă al acidului palmitic
6.9.1.2. Acizi carboxilici aromatici
1. Picurile -% -71( şi -70! sunt intense.
2. Pierderea de apă este nesemnificativă% cu e2cep*ia cazurilor cBnd o grupare ce con*ine atomi de
hidrogen este prezentă în pozi*ia orto #Nefect ortoO 7 efect ce apare la deriva*i aromatici 1%27
sustitui*i şi care se manifestă% în general% prin scindarea unei molecule neutre de >
2
8% :8>%
?>
3
% prin intermediul unei stări de tranzi*ie în " centre&C
6.9.2. Esteri
50
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
6.9.2.1. Esteri alifatici
1. Picurile moleculare depind de structura esterilor. $sterii acizilor graşi cu alcooli inferiori au
picuri moleculare intenseE cei ai acizilor inferiori cu alcooli superiori au picuri moleculare pu*in
intense sau nedecelaile. )recvent% şi mai ales atunci cînd se utilizează o cantitate mare de proă
pentru decelarea ionului molecular% datorită reac*iilor ion7moleculă% valorile determinate pentru
picurile -D1 sunt superioare celor calculate.
2. Picul cel mai caracteristic este determinat de o rearan;are -c1affert,C
3. Scindarea legăturii vecine grupei '8 poate conduce la formarea a patru ioniC
Ionul :
D
este intens în esterii inferioriE intensitatea sa scade cu creşterea catenei% ionul fiind practic
nedecelail în he2anoatul de metil. Ionul :7'≡ 8
D
este caracteristic pentru esteri. An esterii
metilici el apare la -731. $ste picul de ază în acetatul de metil şi mai reprezintă încă 0 G din
picul de ază în '
2"
>
33
'88'>
3
. Ionii S8:
1
T
D
şi S'88:
1
T
D
au o importan*ă redusă.
0. An cazul esterilor la care radicalul acidului predomină în moleculă% fragmentarea este foarte
asemănătoare cu cea a acizilor corespunzători. Scindarea succesivă a legăturilor '7' formează
ioni alchil '
n
>
2nD1
D
#m=e 25% 03% !( etc& şi ioni o2igena*i '
n
>
2n71
8
2
D
#!5% (3% 4( etc&.
!. $sterii în care radicalul alcoolului predomină% elimină o moleculă de acid în acelaşi mod în care
alcoolii elimină apă. Un mecanism alternativ presupune transferul unui ion hidrură la o2igenul
caronilic #transpozi*ie -c1affert,&C
+in acest motiv% frecvent% esterii acidului acetic nu prezintă ioni moleculari detectaili. $sterii
alcoolilor ce con*in atomi de hidrogen în β şi γ prezintă picuri caracteristice la m=e "1% (!% 45%
163% provenite din eliminarea radicalilor alchil şi transferul a doi atomi de hidrogen la
fragmentul ce con*ine atomi de o2igen. .deseori% aceşti ioni formează picul de ază%
identificarea lor oferind posiilitatea stailirii componentei acide a esteruluiC
Un e2emplu sugestiv este prezentat în figura ".2!.
5!
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
Figura 6.25.
Spectrul de masă al octanoatului de metil
6.9.2.2. Esteri ai acizilor aromatici
1. Picul molecular este intensE intensitatea acestuia descreşte cu creşterea lan*ului provenit din
alcool% devenind practic zero la '
!
.
2. Picul de ază apare în urma eliminării de
:8

E eliminarea de
.
'88:
produce picuri de
intensitate mare. An esterii metilici% acestea apar la -731% respectiv -7!5.
3. $sterii orto7sustitui*i elimină :8> prin Refect ortoR.
0. 8dată cu creşterea lan*ului alcoolului% devin importante trei tipuri de scindăriC
a& rearan;ări -c1affert,C
& transpozi*ia a doi atomi de hidrogen cu eliminarea unui fragment alilicC
c& Păstrarea sarcinii pe fragmentul alchilC
6.9.2.3. Esteri ai alcoolilor aromatici yi ai fenolilor
1. .ceta*ii de enzil% furil şi fenil elimină cetenă% fragmentul rezultat fiind deseori picul de azăC
6.9.2.4. Lactone
1. Picul molecular al lactonelor cu ciclu de cinci atomi este distinct% scăzBnd însă în intensitate
atunci cBnd e2istă un sustituent la '
0
.
2. )ragmentarea caracteristică este scindarea uşoară a catenei laterale de la '
0
% determinată atBt de
prezen*a heteroatomului cBt şi de cea a ramifica*ieiC
3. Picurile de ază din γ 7valerolactonă şi utirolactonă #m=e !"& rezultă în urma scindării de
aldehidă acetică% respectiv formicăC
5"
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
.lte picuri semnificative apar la m=e 2( #'
2
>
3
D
&% 24 #'
2
>
0
D
&% 25 #'
2
>
!
D
&% 01 #'
3
>
!
D
&% 03 #'
3
>
(
D
&
şi 4! #'
0
>
!
8
2
D
&.
6.9.3. Amide
6.9.3.1. Amide alifatice
1. Ionul molecular al monoamidelor alifatice cu catenă liniară este% de oicei% identificail.
2. $lectronul e2pulzat la o*inerea ionului molecular poate proveni fie de la azot% fie de la o2igen.
3. Principalele moduri de fragmentare depind de lungimea restului acil şi de lungimea şi numărul
grupelor alchil legate de atomul de azot. +eci% fragmentarea este determinată de procese tipice
atBt compuşilor caronilici cBt şi aminelor.
0. Picul de ază al tuturor amidelor primare cu catenă liniară mai lungă de trei atomi de caron
este dat de un rearan;ament -c1affert,C
Prezen*a unui sustituent la '
α
produce picuri omologe la m=e (3% 4( etc.
!. .midele primare prezintă un pic intens la m=e 00 #pic de ază la amidele '
1
7'
3
şi amida
acidului izoutiric&% determinat de scindarea radicalului alchilC
". .midele secundare şi ter*iare ce con*in atomi de hidrogen la '
γ
a păr*ii acil şi grupe metil la
atomul de azot prezintă picuri intense ce rezultă dintr7o rearan;are -c1affert,. .tunci cBnd
sustituen*ii atomului de azot sunt radicali etil sau superiori şi restul acil este mai mic de '
3
% au
loc scindări ale grupei ?7alchil în pozi*ia β fa*ă de azot şi a legăturii dintre caronul caronilic
şi azot% cu migrarea unui atom de hidrogen de la '
α
fa*ă de grupa >'8C
6.9.3.2. Amide aromatice
1. Ionul molecular al amidelor aromatice este foarte intens.
2. Picul de ază rezultă% de oicei% în urma eliminării componentei aminice% cu formarea cationului
enzoil% stailizat prin rezonan*ă. .cesta elimină o2id de caron% trecBnd într7un cation fenil ce
suferă în continuare fragmentările clasice.
3. Scindarea radicalului fenil conduce la picuri de intensitate slaă #m=e 00 în cazul enzamidei&.
An figura ".2" sunt prezentate spectrul de masă şi principalele fragmentări ale enzamidei.
5(
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
Figura 6.26
Spectrul de masă +i principalele fra#mentări ale !enzamidei
6.9.4. Nitrili
6.9.4.1. Nitrili alifatici
1. 'u e2cep*ia acetonitrilului şi propionitrilului% picurile ionilor moleculari ai nitrililor alifatici
sunt de intensitate slaă sau sunt asente. Pot fi localizate picurile -D1 dacă se *ine cont de
modificarea aspectului spectrului la creşterea presiunii din aparat. Prin pierderea unui atom de
hidrogen de la '
α
rezultă picuri -71% utilizaile pentru atriuirea structuralăC
2. Picul de ază al nitrililor alifatici cu catenă '
0
7'
5
este la m=e 01. $l rezultă în urma unui
rearan;ament de tip -c1affert,C
@aloarea de diagnostic a acestui pic este însă scăzută ca urmare a faptului că toate moleculele ce
con*in un lan* hidrocaronat dau fragmente '
3
>
!
#m=e 01&.
3. ?itrilii '
4
şi cei superiori prezintă un pic intens% caracteristic% la m=e 5(% pentru formarea căruia
s7a admis o transpozi*ie de tip -c1affert, în cicluri mariC
0. Scindarea legăturii simple '7' formează o serie caracteristică de picuri omologe de masă pară
#m=e 06% !0% "4 etc& datorate ionilor #'>
2
&
n
'≡ ?
D
. .ceste picuri sunt acompaniate de picurile
specifice amprentei hidrocaronate.
!. Scindarea legăturii '7' adiacente grupării '≡ ? nu poate avea loc deorece cationul cian nu
poate fi stailizat prin rezonan*ă.
6.9.4.2. Nitrili aromatici
1. Picul ionului molecular este foarte intens #adesea pic de ază&.
54
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
2. Principala fragmentare este determinată de pierderea de >'? #-72(& #apar picuri metastaile&.
Pierderea de fragmente '? şi >
2
'? este minoră.
6.9.5. Anhidride
1. Picul ionului molecular este sla sau asent.
2. .nhidridele saturate aciclice se fragmentează în principal la :'8
D
#m=e 03% !( etc&% deşi
prezen*a ramifica*iilor poate modifica ma;or ruta scindărilor.
3. Sunt caracteristice picurile de la m=e -7"6 şi m=e "6 #'>
3
'88>&% de la m=e 02 #'>
2
F'8
D
&
precum şi cele datorate unor transpozi*ii -c1affert, de la m=e 00% !4 etc.
0. .nhidridele ciclice% precum anhidrida succinică% prezintă un pic intens #poate fi şi pic de ază&
la -7(2 determinat de pierderea de '8
2
şi '8 din ionul molecular.
!. .nhidridele aromatice prezintă picuri caracteristice ionilor .r'8
D
% .r'88>
D
% #-7'8&
D
% S-7
#'8
2
D'8&T
D
.
6.9.6. Cloruri acide
1. 'lorurile acide alifatice prezintă fragmentări tipice prezen*ei grupelor 'l şi '8. Ionii cei mai
aunden*i sunt >'l
D
% -7'l

% '8'l
D
% :'8
D
etc. Prezen*a picurilor izotopice permite identificarea
uşoară a picurilor ce con*in atomi de clor.
2. 'lorurile acide aromatice pierd uşor un atom de clor trecBnd în ionul stail .r'8
D
.
6.10. Compuyi heterociclici aromatici
1. Picurile ionilor moleculari ai compuşilor heteroaromatici sunt intense.
2. Sistemele heterociclice cu o2igen% nesustituite% au ca fragmentare tipică eliminarea de '8E
heterociclurile cu azot elimină >'?.
3. >eterociclurile alchilate scindează preferen*ial legătura β fa*ă de ciclu.
0. >eterociclurile cu cicluri de cinci atomi #furan% tiofen% pirol& se fragmentează analog%
independent de natura heteroatomului. Prima etapă o reprezintă scindarea legăturii dintre
heteroatom şi atomul de caron adiacentC
)uranul prezintă două picuri principaleC m=e 25 #>'≡ 8
D
& şi m=e 35 #'
3
>
3
D
&. 3iofenul prezintă
trei picuri importanteC m=e 35 #'
3
>
3
D
&% m=e 0! #>'≡ S
D
& şi m=e !4 #'
2
>
2
S
D
&. Pirolul prezintă% de
asemenea trei picuri m=e 35 #'
3
>
3
D
&% m=e 24 #>'≡ ?>
D
& şi m=e 01 #'
2
>
2
?>
D
&. 'a urmare a
eliminării unei molecule de >'? pirolul mai prezintă un pic intens la m=e 06.
!. >eterociclurile cu inel de " atomi suferă fragmentări specifice% func*ie de natura heteroatomului.
Picul de ază din spectrul piridinei rezultă în urma eliminării unei molecule de >'?. +eriva*ii
37 şi 07 metila*i scindează% de asemenea% >'?E apar şi picuri -71 ca urmare a scindării unui
atom de hidrogen. Scindarea legăturilor '7' din alchilpiridine are loc la nivelul pozi*iei β fa*ă
55
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
de inel% fiind cea mai intensă pentru deriva*ii 37sustitui*i #intensitatea picurilor rezultate prin
β 7scindare scade% func*ie de pozi*ia grupei alchil% în ordineaC 3U0UU2&. <rupele alchil cu mai
mult de 3 atomi de caron% aflate în pozi*ia 27% dau transpozi*ie -c1affert,C
". >etrociclurile condensate cu inel piridinic #chinoline% izochinoline& au o comportare
asemănătoare piridinei.
(. 'omparativ cu sistemele monoheteroatomice% heterociclurile cu mai mul*i heteroatomi în ciclu
prezintă tendin*e de fragmentare mai accentuate. Prezen*a atomilor de azot în ciclu este indicată%
de oicei% de scindarea de >'?. Pozi*iile relative ale heteroatomilor au o influen*ă ma;oră
asupra fragmentelor rezultate. 'a e2emplu sunt prezentate fragmentările 07metiltiazoluluiC
CAPITOLUL 7
Spectrometria de masà a biomoleculelor
166
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
-etodele clasice utilizate pentru determinarea maselor moleculare ale iopolimerilor%
folosite pBnă la sfBrşitul deceniului şapte% se azau pe cromatografie% electroforeză sau
ultracentrifugare. +atele o*inute prezentau erori mari #între 16 şi 166 G& deoarece% în afară de
masa moleculară% rezultatele depindeau şi de alte proprietă*i #conforma*ie% hidrofoicitate etc&. An
principiu% singura metodă de determinare a maselor moleculare e2acte era calcularea lor% pe aza
formulei moleculare. Utilizarea spectrometriei de masă era e2trem de limitată% ca o consecin*ă a
faptului că ma;oritatea iomoleculelor sunt foarte greu volatile şi frecvent termolaile. Ionizarea
prin desor*ie de cBmp #)+&% ce permitea ionizarea moleculelor cu mase de pBnă la 2666 u.a.m.% era
o tehnică dificil de aordat şi care necesita un operator e2trem de e2perimentat.
+ezvoltarea tehnicilor de ionizare azate pe desor*ia unor ioni pre7e2isten*i% afla*i într7un
lichid sau pe suprafa*a unui solid #P+% )./% 1+&% a rezolvat prolema o*inerii ionilor unor
sustan*e cu volatilitate e2trem de scăzută.
An general% ionii cu masă moleculară ridicată sunt dificil de detectat% iar rezolu*ia necesară
analizei de masă creşte odată cu creşterea masei. 'ele două proleme au fost însă rezolvate% la
începutul anilor [56 prin utilizarea metodelor $SI şi -.1+I. .ceste două metode permit analiza
e2trem de precisă a iomoleculelor cu mase moleculare foarte ridicate #- U 16
!
u.a.m.&.
7.1. Peptide yi proteine
Proteinele sunt produşi naturali cu structură macromoleculară liniară care se transformă prin
hidroliză în α 7aminoacizi. An structura lor% cei 26 de aminoacizi naturali sunt uni*i prin intermediul
func*iunilor de tip amidic% numite în acest caz legături peptidice.
An prezent% spectrometria de masă permite nu numai determinarea precisă a masei
moleculare% ci şi stailirea ordinei de încatenare a aminoacizilor.
-etodele de ionizare cele mai utilizate pentru analiza peptidelor şi proteinelor suntC
ionizarea prin omardament cu atomi rapizi #)./&% ionizarea cu electrospra, #$SI& şi ionizarea
prin desor*ie laser asistată matriceal #-.1+I&. 3aelul (.1 prezintă principalele performan*e ale
acestor trei tehnici de ionizare.
Tabelul 7.1. 'aracteristici ale metodelor de ionizare utilizate pentru analiza peptidelor şi
proteinelor cu a;utorul spectrometriei de masă
-etoda de
ionizare
1imita de
detec*ie
#picomoli&
+omeniul de
masă
#u.a.m.&
Precizi
a
#G&
3ipul
de analizor
)./ 17!6 ".666 6%6! magnetic sau 9uadripolar
$SI 6%617! U 136.666 6%61 magnetic sau 9uadripolar
-.1+I 6%66171 U 366.666 6%6! timp de zor
+eoarece rezolu*ia necesară separării picurilor izotopice ale unei peptide inferioare este mai
mică decBt rezolu*ia ma;orită*ii analizoarelor utilizate% masa moleculară măsurată corespunde celei
calculate pe aza izotopului principal al fiecărui element. .cest lucru nu mai este valail în cazul
peptidelor cu masă ridicată sau a proteinelor. +eoarece rezolu*ia necesară separării picurilor
izotopice creşte o dată cu masa iar rezolu*ia analizoarelor este limitată% diferitele picuri izotopice se
comină pentru a forma un singur pic ce cuprinde% de e2emplu% un interval de 1! u.a.m. la o masă
moleculară de 16.666 u.a.m. şi de 0! u.a.m. la 166.666 u.a.m. #figura (.1&.
161
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
Figura 7.1.
Spectrul 123 al picurilor izotopice ale insulinei umane ;)
25
H
3"3
E
65
I
6
<
la rezolu6ii de 6.%%% ;st:n#a< +i 5%% ;dreapta<
+in acest motiv% masa moleculară a unei proteine% determinată prin această metodă%
corespunde masei moleculare calculate cu a;utorul maselor atomice chimice şi este e2primată în
u.a.m.. +eoarece cele două valori diferă semnificativ #diferen*a dintre masa izotopică şi masa
chimică a unei peptide sau proteine este de circa o unitate la fiecare 1.!66 u.a.m.&% la raportarea
valorilor treuie indicat despre care masă este vora.
+atorită ionizării lBnde% procesele de fragmentare sunt practic asente. +in acest motiv%
este posiilă analiza amestecurilor fără să fie necesară o separare prealailă. 3otuşi% analiza
amestecurilor este posiilă numai dacă rezolu*ia aparatului este suficient de mare pentru a putea
discerne între ioni de mase apropiate. +e e2emplu% un amestec format dintr7o proteină şi produsul
său de o2idare% ce corespunde introducerii unui atom de o2igen în moleculă% necesită o rezolu*ie de
cel pu*in 1.666 dacă proteina are masa 16.666 u.a.m şi una de circa 16.666 dacă masa este de
166.666 u.a.m. Posiilitatea analizării amestecurilor mai depinde şi de compozi*ia procentuală a
acestoraE cu cBt procentul unui component este mai mic% cu atBt rezolu*ia aparatului treuie să fie
mai mare.
+eterminarea precisă a masei moleculare a peptidelor şi proteinelor permite detectarea
muta*iilor% a modificărilor post7traduc*ionale% verificarea structurii şi purită*ii peptidelor sintetice
sau a proteinelor produse prin inginerie genetică% verificarea şi corectarea secven*elor de proteine
func*ie de provenien*ă etc.
7.1.1. Punerea în eviden(à a muta(iilor
Spectrometria de masă permite eviden*ierea muta*iilor ce apar în cadrul proteinelor de
provenien*ă naturală sau artificială. Strategia utilizată pentru eviden*ierea muta*iile din cadrul
proteinelor naturale constă din compararea maselor moleculare ale unei serii de peptide o*inute
prin scindare enzimatică cu cele o*inute pentru proteina naturală. Schimarea masei moleculare a
unei peptide indică zona în care a avut loc muta*ia% iar diferen*a dintre masa moleculară a peptidei
martor şi cea a peptidei modificate permite determinarea naturii aminoacidului implicat.
7.1.2. Identificarea yi localizarea modificàrilor post-traduc(ionale
Spectrometria de masă permite studiul modificărilor post7traduc*ionale sau a modificărilor
chimice nenaturale ale aminoacizilor şi care conduc la modificarea masei. .ceste modificări sunt
dificil de eviden*iat prin degradare $dman% fie deoarece aminoacidul ?7terminal devine inert la
degradare% fie deoarece derivatul o*inut este dificil de identificat.
+eoarece pun*ile disulfidice ;oacă un rol e2trem de important în realizarea arhitecturii
tridimensionale a proteinelor% este necesară stailirea e2isten*ei şi pozi*iilor resturilor de cisteină de
pe lan*. Spectrometria de masă este capailă să localizeze pun*ile disulfidice prin analiza peptidelor
produse în urma scindării proteinei analizate cu a;utorul unei proteaze% înainte şi după reducerea
tuturor pun*ilor disulfidice. Peptidele ce con*in o punte disulfidică inter7moleculară vor dispare
deoarece ele dau naştere la două noi peptide ce con*in resturile de cisteină responsaile pentru
162
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
crearea pun*ii.
7.1.3. Verificarea structurii yi a purità(ii peptidelor yi proteinelor sintetice
Spectrometria de masă permite verificarea structurii şi purită*ii peptidelor şi proteinelor
sintetice. $rorile ce pot să apară în cursul sintezei sunt uşor decelaile prin intermediul
spectrometriei de masă. An figura (.2 este prezentat spectrul de masă #-.1+I& al unei peptide
sintetice cu masa moleculară 1540%2 u.a.m. An afara peptidei dorite pot fi eviden*ia*i al*i doi
compuşi. +iferen*ele de masă eviden*iate sugerează că unul din compuşi provine din o2idarea
par*ială a metioninei% în timp ce celălalt provine din incorporarea accidentală a unei molecule de
glicină.
Figura 7.2.
Spectrul 02-(I al peptidei sintetice cu structura: =-1=2I2=1I7==J7=05(=
3ehnicile $SI şi -.1+I permit şi verificarea rapidă a fidelită*ii şi omogenită*ii proteinelor
produse prin inginerie genetică. An cele mai multe cazuri nu este suficientă verificarea secven*ei de
lan*% fiind necesară verificarea e2isten*ei tuturor modificărilor dorite. +e e2emplu% $SI a permis
analiza unor proteine de provenien*ă >I@% o*inute prin inginerie genetică% cum ar fi proteina p14.
An afara seriei principale de picuri ce corespund unei proteine cu masa moleculară de 10.!56 u.a.m.
#fa*ă de masa moleculară calculată de 10.!45 u.a.m.&% spectrul reprezentat în figura (.3 con*ine încă
două seriiC prima dintre ele #notată cu 3& are o masă măsurată de 12."!1 u.a.m. ce corespunde păr*ii
'7terminale din p14% scindată la nivelul pozi*iei 1117112E cea de a doua% notată cu +% de masă
25.1(! u.a.m.% corespunde dimerului format prin legarea a două resturi de cisteină apar*inBnd la
două molecule de proteină diferite.
Figura 7.3.
Spectrul 7SI al proteinei p1" o!6inută prin in#inerie #enetică:
masa calculată: 145"$ u.a.m.; masa deterninată: 145"$ ± 3 u.a.m.
7.1.4. Stabilirea structurii
163
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
Stailirea structurii peptidelor şi proteinelor este posiililă numai în condi*iile în care ionii
moleculari suferă fragmentări. +eoarece tehnicile $SI şi -.1+I produc numai ioni moleculari
staili% este necesară utilizarea unei cantită*i suplimentare de energie pentru fragmentare. +eşi
e2istă diverse metode care permit acest transfer de energie% cea mai utilizată este disocierea indusă
prin coliziune #)ollision Induced (ecomposition, )I(&. )ragmentele rezultate sunt apoi analizate
prin spectrometrie de masă în tandem #-S=-S&.
An principiu% această metodă constă în selectarea% cu a;utorul unui prim analizor% a unui ion
şi introducerea acestuia într7o cameră de coliziune unde va intra în coliziune cu atomii unui gaz
neutru. An acest mod% energia cinetică se va transforma par*ial în energie de vira*ie% fragmentele
produse fiind analizate de un al doilea spectrometru. +in acest motiv metoda se mai numeşte
spectrometrie de masă în tandem 'I+ #-S=-S 'I+&. :ezolu*ia primului analizor treuie să fie
suficient de mare pentru a permite selec*ionarea picului ce corespunde izotopului
12
' al ionului
investigat. An acest mod% spectrul de fragmentare o*inut nu va con*ine picuri izotopice inutile.
Spectrele de masă în tandem ale peptidelor şi proteinelor pot fi înregistrate atBt pe aparate cu
analizoare magnetice% cBt şi pe aparate cu analizoare 9uadripolare. +iferen*a ma;oră dintre aceste
aparate este legată de energia cinetică a ionilor. An aparatele cu analizor magnetic% energia cinetică a
ionului precursor este de ordinul Le@% în timp ce la aparatele 9uadripolare această energie este de
ma2imum 166 e@. .ceste diferen*e au o influen*ă ma;oră asupra proceselor de fragmentare.
.naliza prin )./ -S=-S 'I+ a unui mare număr de peptide ce con*ineau secven*e
cunoscute de aminoacizi a permis identificarea tipurilor principale de procese de fragmentare. +in
punct de vedere practic% fragmentele pot fi clasate în două categoriiC
a& fragmente ce provin din scindarea a una sau două legături din catena principalăE
& fragmente ce suferă o scindare suplimentară a lan*ului aminoacidului.
Primele fragmente identificate au provenit în urma scindării legăturilor catenei principale.
Scindarea unei legături din lan*ul peptidic poate avea loc la nivelul a trei tipuri de legăturiC '
α
7'%
'7? sau ?7'
α
. An urma acestor fragmentări pot rezulta şase tipuri de fragmente notate cu a
n
%
n
% c
n
dacă sarcina pozitivă rămBne pe fragmentul ?7terminal şi cu 2
n
% ,
n
% z
n
dacă sarcina pozitivă rămBne
pe fragmentul '7terminal. Indicele n arată numărul de aminoacizi ai fragmentului. An figura (.0 sunt
reprezentate principalele tipuri de fragmentări ale unei catene polipeptidice.
Figura 7.4.
9rincipalele moduri de fra#mentare ale unei peptide
prin spectrometrie de masă &n tandem )I(
+iferen*ele de masă dintre ionii consecutivi ai unei serii permite determinarea identită*ii
aminoacizilor consecutivi% permi*Bnd astfel stailirea secven*ei de lan* #cu două e2cep*ii%
leucină=izoleucină 7 aminoacizi izomeri şi glutamină=lizină 7 aminoacizi izoari&. An taelul (.2 sunt
160
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
prezentate contriu*iile de masă ale aminoacizilor naturali.
+ouă alte tipuri de fragmente ce apar în ma;oritatea spectrelor rezultă în urma scindării a cel
pu*in două legături interne ale lan*ului peptidic. Primul tip se numeşte fragment intern deoarece el
rezultă în urma pierderii păr*ilor ?7 şi '7terminale ini*iale. )ragmentul intern este reprezentat de o
serie de litere ce corespund secven*ei fragmentului. +in fericire% de oicei% acest tip de ioni are o
aunden*ă scăzută şi% deoarece con*ine trei sau patru resturi de aminoacid% el apare în zonele de
masă mică ale spectrului. +eşi aceste picuri confirmă secven*a de aminoacizi% ele pot reprezenta
mai mult o capcană decBt un a;utor. Peptidele ce con*in un rest de prolină fac e2cep*ie de la această
generalizare% deoarece grupa imino a prolinei este inclusă într7un ciclu de cinci atomi şi posedă o
afinitate mai mare pentru protoni decBt alte grupe amidice de pe lan*. +in acest motiv% protonarea şi
scindarea legăturii amidice din prolină% cu formarea unui fragment intern% este un proces favorizat.
An figura (.! este e2emplificată scindarea dulă% ce produce un fragment intern.
Tabelul 7.2. )ontri!u6iile de masă ale aminoacizilor naturali
.minoacid 'od cu 3 litere 'od cu o literă -asa
monoizotopică
-asa chimică
<licină <li < !(%6210( !(%6!2
.lanină .la . (1%63(12 (1%6(5
Serină Ser S 4(%63263 4(%6(4
Prolină Pro P 5(%6!2(( 5(%11(
@alină @al @ 55%6"402 55%133
3reonină 3re 3 161%60("4 161%16!
'isteină 'is ' 163%66515 163%100
Izoleucină Ile I 113%6406( 113%1"6
1eucină 1eu 1 113%6406( 113%1"6
.sparagină .sn ? 110%60253 110%160
.cid aspartic .sp + 11!%62"5! 11!%645
<lutamină <ln V 124%6!4!4 124%131
1izină 1is K 124%6505( 124%1(0
.cid glutamic <lu $ 125%602"6 125%11"
-etionină -et - 131%60605 131%154
>istidină >is > 13(%6!451 13(%102
)enilalanină )en ) 10(%6"402 10(%1((
.rginină .rg : 1!"%16112 1!"%144
3irosină 3ir Y 1"3%6"333 1"3%1(6
3riptofan 3ri I 14"%6(532 14"%213
Figura 7.5.
16!
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
1ra#mente rezultate prin du!la scindare a lan6ului peptidei.
.l doilea tip de fragment% care rezultă în urma unor scindări multiple% apare în domeniul
maselor ;oase ale spectrului. .ceste fragmente sunt ioni de tip imoniu ai aminoacizilor şi ei se
reprezintă cu litere ce corespund codului acizilor de la care derivă. +eşi asemenea fragmente se
oservă rar pentru to*i aminoacizii peptidei% cele care apar oferă informa*ii despre compozi*ia
peptidei. An taelul (.3 sunt prezenta*i ionii de tip imoniu ce apar frecvent în spectre.
.ceste fragmentări se produc la fel de ine atBt la energii ;oase cBt şi la energii înalteE la
energii ;oase% fragmentele pierd adesea apă sau amoniac.
An afara ionilor descrişi% au fost puse în eviden*ă% în cursul înregistrării spectrelor de energie
;oasă% alte trei tipuri de fragmente care implică scindarea catenei polipeptidice şi catenele laterale
ale aminoacizilor. .ceste fragmente sunt utilizate pentru a diferen*ia izomerii
Tabelul 7.3. -asele celor mai frecvent întBlni*i ioni de tip imoniu
.minoacid -asa caracteristică
Prolină #P& (6
@alină #@& (2
1eucină #1& 4"
Izoleucină #I& 4"
-etionină #-& 160
>istidină #>& 116
)enilalanină #)& 126
3irosină #Y& 13"
3riptofan #I& 1!5
Ile şi 1eu. An figura (." sunt indicate mecanismele şi structurile ce rezultă din aceste fragmente.
Figura 7.6.
Kute de fra#mentare ce produc ioni caracteristici ai catenelor laterale
7.1.5. Influen(a pozi(iei yi a delocalizàrii sarcinii
Prezen*a şi pozi*ia unui aminoacid azic în lan*ul polipeptidic influen*ează procesul de
fragmentare. S7a oservat că prezen*a aminoacizilor azici% cum ar fi .rg% 1is% >is sau Pro% la
nivelul păr*ii '7terminale% produce formarea preferen*ială a ionilor ce con*in partea '7terminală #,%
v şi J&% în timp ce aflarea lor în partea ?7terminală favorizează formarea ionilor de tip a şi d.
+impotrivă% asen*a aminoacizilor azici este caracterizată de o distriu*ie de ioni ce con*ine unul
din cele două capete #,% &. An figura (.( este eviden*iată influen*a prezen*ei şi pozi*iei sarcinii
16"
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
asupra tipurilor de fragmente o*inute pentru proteina cu secven*a P1YKKIIKK11VS% înainte şi
după acetilare.
7.1.6. Strategii yi exemple de determinare a secven(ei
An figura (.4 este prezentat spectrul )./ -S=-S 'I+ al unei peptide cu secven*a <li7Ile7
Pro73re71eu71eu71eu7)en71is înregistrat la energie înaltă. .cest spectru con*ine o serie
Figura 7.7.
Influen6a prezen6ei +i pozi6iei sarcinii asupra tipurilor de fra#mente o!6inute din proteina
9-LMMIIMM--NS &nainte ;sus< +i după ;*os< acetilare
Figura 7.8.
Spectrul 123 0S80S al peptidei =li'Ile'9ro'?re'-eu'-eu'-eu'1en'-is
&nre#istrat la ener#ii &nalte
completă de ioni de tip
n
% ce permit deducerea secven*ei peptidice de la acidul ?7terminal la acidul
'7terminalE seria de ioni de tip ,
n
permite stailirea secven*ei în sens opus. +e e2emplu% diferen*a
de masă de 5( u.a.m. dintre picul
2
şi
3
% permite stailirea faptului că aminoacidul din pozi*ia 3
este prolina. Similar% deoarece diferen*a dintre picurile ,
1
şi ,
2
este de 10( u.a.m.% aminoacidul din
penultima pozi*ie este fenilalanina. @alorile m=e ale ionilor J
3
% J
0
% J
!
% şi J
4
indică prezen*a leucinei
în pozi*iile 3% 0 şi ! #începBnd de la partea '7terminală& şi izoleucinei în pozi*ia 4. Prezen*a unei
16(
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
molecule de prolină produce fragmente interne notate cu P3% P31 şi P311 care permit verificarea
veridicită*ii secven*ei propuse. Picurile marcate cu P% ) şi Q reprezintă ioni imoniu% ce indică
prezen*a prolinei% fenilalaninei şi leucinei #şi=sau izoleucinei&.
3ehnica descrisă se referă la spectrele 'I+ ale unor ioni cu sarcină pozitivă unitară.
Utilizarea tehnicilor $SI permite disocierea ionilor cu sarcini multiple. .naliza acestor spectre este
mai dificilă deoarece deoarece ionii o*inu*i nu mai au sarcină unitară.
$tapele principale pentru stailirea structurii unei proteine cu a;utorul spectrometriei de
masă suntC
1. determinarea precisă a masei moleculare cu a;utorul tehnicilor -.1+I sau $SI. :ezultatele
o*inute permit verificarea structurii finale şi gradul de omogenitateE
2. reducerea alchilantă a pun*ilor disulfidice. An acest mod se determină numărul de molecule de
cisteină prezenteE
3. scindarea enzimatică a proteinei în scopul o*inerii a două serii diferite de peptide% ce vor fi
utilizate la stailirea structurii finale. An acest scop proteina se digeră cu a;utorul tripsinei #care
scindează specific 1is şi .rg din zona '7terminală& şi a proteazei @4 #care scindează specific
<lu şi .sp din zona '7terminală&E
0. amestecul rezultat este frac*ionat prin >P1' cu fază inversăE
!. se determină masele moleculare ale peptidelor separateE
". peptidele ce furnizează semnale intense la mase mai mici de 3.666 u.a.m. sunt analizate
secven*ial prin -S=-S 'I+E
1. datele o*inute sunt utilizate pentru stailirea structurii proteineiE
(. se verifică structura propusă% *inBnd cont de masa moleculară e2actă determinată ini*ial.
7.2. Spectrometria de masà a oligonucleotidelor
8ligonucleotidele sunt polimeri lineari rezulta*i prin unirea nucleozidelor #compuşi forma*i
dintr7o ază purinică sau pirimidinică şi un rest de pentoză& prin intermediul unor resturi de acid
fosforic. An figura (.5 sunt prezentate principalele nucleozide.
Figura 7.9.
Structura principalelor nucleozide ce compun oli#onucleotidele
Pe aza spectrelor -S şi -S=-S ale diferitelor nucleozide #înregistrate atBt pentru ionii
164
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
pozitivi cBt şi pentru cei negativi& şi utilizBnd diverse tehnici de ionizare #$I% 'I% )./ etc&% s7a
elaorat o schemă generală de fragmentare #figura (.16&.
a
Figura 7.10.
Schema #enerală de fra#mentare a nucleozidelor:
a ' ioni pozitivi; ! ' ioni ne#ativi
Pe aza acestei scheme de fragmentare% spectrometria de masă în tandem permite
identificarea directă a structurii nucleozidelor aflate în amestecul rezultat în urma scindării
enzimatice. .naliza prin )./ a hidrolizatului enzimatic al unei oligonucleotide modificate va
con*ine% în afara picurilor pseudomoleculare ale nucleozidelor normale% picul nucleozidei
modificate. .naliza prin )./ -S=-S a ionului pseudomolecular al nucleozidei modificate permite
determinarea structurii pe aza fragmentelor o*inute.
:ecunoaşterea unui pic pseudomolecular dintr7un spectru )./ poate reprezenta o prolemă
dificilă. +in acest motiv% identificarea pierderilor de molecule neutre cu masa de 132 u.a.m. permite
detectarea selectivă a ionilor pseudomoleculari ai diferitelor nucleozide aflate în amestec% deoarece
producerea unui ion />
2
D
din ionul ->
D
în urma pierderii unei molecule de pentoză #132 u.a.m.
pentru o moleculă de rioză& este o caracteristică importantă a spectrelor )./. Un e2emplu de
analiză a unui spectru )./ -S=-S 'I+ este prezentat în figura (.11. An spectru pot fi identificate
principalele fragmente ce rezultă în urma scindărilor eviden*iate de către schema de fragmentare.
-odul de detectare şi identificare a componentelor modificate din structura
oligonucleotidelor cu a;utorul tehnicilor >P1'=-S şi <'=-S este prezentat în figura (.12.
-etodele se aplică pe cantită*i mici de sustan*ă% de ordinul µ g% şi permit identificarea unei
nucleotide modificate aflate într7un amestec ce con*ine 16
!
nucleotide.
1ocalizarea nucleotidei modificate se face% de asemenea% cu a;utorul spectrometriei de masă.
Spectrele )./ -S şi )./ -S=-S ale ionilor negativi ai oligonucleotidelor sunt caracterizate de
prezen*a a două serii de ioni caracteristici% una con*inBnd restul fosfat al pozi*iei ![ şi cealaltă restul
fosfat al pozi*iei 3[.
An general% intensitatea seriei ![7terminale este mai mare decBt cea a seriei 3[7terminale. An
figura (.13 este reprezentat spectrul )./ al ionilor negativi al unei oligonucleotide de secven*ă
U<UU. An cazul oligonucleotidelor ce con*in peste zece aze% ca urmare a creşterii intensită*ii unor
ioni ce apar în urma scindării unor molecule de apă sau a pierderii de aze din diverse pozi*ii ale
lan*ului% stailirea secven*ei devine dificilă.
165
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC

Figura 7.11.
Spectrul 123 0S80S )I( al E
6
'izopenteniladenozinei ;25 n#<
con6inute &ntr'un hidrolizat nepurificat de 7. coli t2KE
?ir
Figura 7.12.
Strate#ia detectării +i identificării oli#onucleotidelor
modificate din compozi6ia acizilor nucleici
7.3. Oligozaharide
8ligozaharidele sunt compuşi rezulta*i prin asocierea de molecule de monozaharide prin
intermediul legăturilor de tip glicozidic. Waharurile cele mai frecvent întBlnite sunt he2ozeleC
glucoză% manoză% galactoză% fructoză% ?7acetilglucozamină% ?7acetilgalactozamină etc.
Stailirea structurii complete a oligozaharidelor este o prolemă mai dificil de rezolvat în
raport cu atriuirea structurală a peptidelor şi proteinelor. +ificultă*ile întBlnite sunt determinate de
necesitatea stailirii naturii ciclului% a prezen*ei sau asen*ei ramifica*iilor% a configura*iei
anomerice a fiecăreia dintre legăturile glicozidice.
)./ -S=-S este tehnica cea mai utilizată pentru înregistrarea spectrelor de masă ale
oligozaharidelor naturale sau derivatizate prin peracetilare sau permetilare.
?omenclatura pentru caracterizarea fragmentelor rezultate în cursul înregistrării spectrului
de masă a fost propusă de către +omon şi 'ostello şi are la ază tipul de legătură care scindează.
.stfel% fragmentele la care sarcina este localizată în zona nereducătoare se
116
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
Figura 7.13.
9icuri importante din spectrul ionilor ne#ativi ai unei nucleotide de secven6ă A=AA
notează cu .% / sau 'E fragmentele la care sarcina este localizată în zona reducătoare se notează cu
Q% Y sau W. Indicele inferior arată numărul de oze prezente în cadrul fragmentuluiE indicele
superior% prezent în stBnga fragmentelor . şi Q corespunde legăturilor scindate pentru formarea
acestor fragmente #legăturile sunt numerotate ca în figura (.10&. 1iterele α % β ... ce înso*esc
indicele inferior arată% acolo unde este cazul% ramifica*ia implicată în scindare. An figura (.10 este
e2emplificat sistemul propus de +omon şi 'ostello pentru caracterizarea fragmentelor.
Figura 7.14
Eomenclatura (omon')ostello
Ionii de tip /% '% W şi Y% ce apar prin scindarea legăturii glicozidice% permit determinarea
secven*ei de lan*. )ragmentele ce apar cel mai frecvent rezultă în urma scindării legăturii
glicozidice% atomul de o2igen fiind preluat de către partea reducătoare a moleculei #figura (.1!&.
+iferen*a de masă dintre ionii de acelaşi tip permite deducerea secven*ei unei oligozaharide.
-odul de determinare este ilustrat în figura (.1"a ce prezintă spectrul unei pentazaharide
peracetilate #lacto7?7fucopentoza 1?)7I&. Spectrul este dominat de seria de ioni o2oniu de tip /.
Ionii de la m=z 2(3% !"1% 404% 113" şi 1020 corespund fragmentelor /
1
)uc7.c3% /
2
)uc7>e27.c"%
/
3
)uc7>e27<lc?.c7.c4% /
0
)uc7>e27<lc?.c7>e27.c11 şi /
!
)uc7>e27<lc?.c7>e27>e27.c10.
.ceste fragmente permit atriuirea structurală a secven*ei oligozaharidei investigateE nu este totuşi
posiil să se discearnă între cei doi diastereoizomeri% galactoză şi glucoză #>e2 F <al sau <lc&.
111
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
Figura 7.15
0ecanismul formării ionilor de tip 3 +i L
Figura 7.16.
Spectrele 123 0S80S )I( a două oli#ozaharide peracetilate, izomere de catenă
.celeaşi principii pot fi aplicate pentru determinarea pozi*iei ramifica*iilor. )igura (.1"
prezintă spectrul )./ -S=-S al unui izomer de catenă a pentazaharidei din figura (.1"a. Spre
deoseire de izomerul cu catenă liniară% izomerul ramificat prezintă doi ioni monozaharidici% de tip
/
1
% la m=z 2(3 #/
1
β % )uc7.c3& şi 331 #/
1
α % >e27.c0&E în schim% lipsesc ionii dizaharidici de tip
/
2
de la m=z !"1. Ionii de masă ridicată de la m=z 404 #/
2
C >e27[)uc]7<lc?.c7.c4&% m=z 113" #/
3
C
>e27[)uc]7<lc?.c7>e27.c11& şi mz 1020 #/
0
C >e27[)uc]7<lc?.c7>e27>e27.c10& permit
stailirea secven*ei restante% secven*ă ce nu mai con*ine ramifica*ii.
'ele mai une rezultate se o*in cu ionii pseudomoleculari [-D>]
D
ai oligozaharidelor
normale sau derivatizate. Spectrele oligozaharidelor normale con*in frecvent fragmente interne%
apărute în urma scindării concomitente a două legături glicozidice% situa*ie care complică
112
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
determinarea ordinii secven*iale.
Ionii de tip . şi Q% ce rezultă prin scindarea a două legături din ciclul glicozidic% şi ionii de
tip I% ce rezultă prin scindarea dintre atomii de caron ! şi "% permit stailirea izomeriei de pozi*ie
a fiecărei legături glicozidice prezente în oligozaharidele liniare sau ramificate. -odul de
fragmentare ce produce aceşti ioni este prezentat în figura (.1(. Sunt posiile două moduri de
fragmentare% unul furnizBnd ioni de tipul
1%!
Q%
1%3
. şi
3%!
.% iar celălalt ioni de tipul
6%2
Q%
6%0
. şi
2%0
..
3ipurile de fragmente ce sunt utilizate pentru determinarea izomeriei de pozi*ie a legăturilor
glicozidice sunt prezentate în taelul (.0. +e e2emplu% o legătură glicozidică de tip 1%0 nu va
permite decît formarea unor ioni de tipul
1%!
Q%
6%2
Q%
3%!
. şi
2%0
..
Figura 7.17.
0ecanismul formării ionilor de tip 2 +i O
Tabelul 7.4. Picuri utilizate pentru diagnosticarea izomeriei de pozi*ie a legăturilor glicozidice

3ipul de 3ipul de fragment
legătură I
i
6%2
Q
i
1%!
Q
i
6%0
.
i
1%3
.
i
2%0
.
i
3%!
.
i
172 7 D D 7 D 7 7
173 7 D D 7 D D 7
170 7 D D 7 7 D D
17" 7 D D D 7 7 D
An figura (.14 este prezentat spectrul )./ -S=-S 'I+ al aductului #-D?a&
D
al unei
oligozaharide.
+eterminarea configura*iei anomerice a legăturilor glicozidice se azează pe o2idarea
selectivă% cu trio2id de crom% a anomerului β al he2ozelor derivatizate cu formarea unui ceto7ester
#figura (.15&.
+iferen*a între greutatea moleculară a oligozaharidei înainte şi după o2idare permite
determinarea numărului de legături β 7glicozidice prezenteC o creştere a masei cu 10? u.a.m. indică
prezen*a a ? legături de tip β 7glicozidic. Pozi*ia legăturilor o2idaile poate fi stailită func*ie de
fragmentele de tip /% '% Y şi W rezultate.
+eterminarea maselor moleculare ale amestecurilor de oligozaharide poate fi realizată cu
a;utorul tehnicii -.1+I. Prin această metodă oligozaharidele sunt identificate su forma aduc*ilor
sodici. An figura (.26 este reprezentat spectrul -.1+I al unui amestec de 0 oligozaharide% rezultate
la scindarea unei glicoproteine.
113
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
6%2
Q
1
1%!
Q
1
I
1
6%0
.
1
1%3
.
1
2%0
.
1
3%!
.
1
<al 170 <lc?ac 1665 541 7 7 7 7 325
<lc?ac 172 -an 46! (3" 7 7 !46 7 7
-an 17" -an 7 !32 002 (!6 7 7 ((4
-an 170 <lc 3!" 324 7 7 7 7 542
Figura 7.18.
Spectrul 123 0S80S )I( al ;0PEa<
P
al unei oli#ozaharide
Figura 7.19.
I4idarea selectivă a le#ăturilor β '#licozidice
110
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
Figura 7.20.
Spectrul 02-(I al unui amestec de 4 oli#ozaharide
7.4. Acizi grayi
.cizii graşi sunt compuşi ce con*in o catenă hidrocaronată de lungime şi grad de nesaturare
variaile% la capătul căreia se găseşte o grupare caro2ilică. An general% acizii graşi se o*in în urma
hidrolizei grăsimilor de origine animală sau vegetală. An unele cazuri% identificarea şi dozarea lor
prezintă o importan*ă deoseită deoarece permite clasificarea şi stailirea organismelor care îi
produc.
Spectrometria de masă este o metodă deoseit de convenailă pentru determinarea
structurii acizilor graşi. $a permite stailirea masei moleculare #şi deci a formulei moleculare&
precum şi natura şi pozi*ia ramifica*iilor% utilizBnd pentru aceasta mai pu*in de un µ g de sustan*ă.
+eoarece acizii graşi de provenien*ă naturală formează întotdeauna amestecuri% metoda
ideală de analiză nu treuie să implice% în prealail% separarea sau derivatizarea. Utilizarea tehnicilor
)./% cominate cu spectrometria de masă în tandem% permite analiza amestecurilor comple2e de
acizi graşi% chiar în condi*iile în cae raportul între concentra*iile acizilor prezen*i în amestec este de
166C1.
An spectrele )./ sau +'I ale ionilor negativi sunt prezen*i numai ionii pseudomoleculari şi
picurile izotopice corespunzătoare. .ceste spectre permit determinarea maselor moleculare ale
acizilor graşi prezen*i în amestec% dar nu oferă informa*ii referitoare la structură. Stailirea structurii
se realizează prin utilizarea spectrometriei de masă în tandem #)./ -S=-S 'I+&. Spectrele
o*inute con*in serii de fragmente omologe separate între ele prin 10 u.a.m. .ceste fragmente
corespund pierderii formale de molecule de alcaniC '>
0
% '
2
>
"
%......% '
n
>
2nD2
. An realitate% este vora
de o scindare ce are loc printr7un mecanism de eliminare 1%0 a unei molecule de alchenă şi a unei
molecule de hidrogen #figura (.21&.
11!
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
Figura 7.21.
0ecanismul scindării moleculelor acizilor #ra+i
Pierderea formală de hidrocarură începe la nivelul grupei alchil terminale şi continuă spre
capătul caro2ilic. An cazul acizilor graşi satura*i se o*ine un spectru caracteristic #figura (.22&.
Figura 7.22
Spectrul de masă al acidului stearic ;ioni ne#ativi<
Prezen*a sustituen*ilor sau a nesaturărilor produce modificări caracteristice ale aspectului
spectrului ce pot fi utilizate pentru atriuirea structurală. Prezen*a unui sustituent la nivelul catenei
hidrocaronate este eviden*iată de dispari*ia fragmentării la locul de ramificare şi prin accentuarea
fragmentărilor legăturii adiacente sustituentului. Spectrele acizilor graşi prezentate în figura (.23
demonstreză uşurin*a stailirii pozi*iei sustituentului. An zona ramificării apare un decala; de 24
u.a.m. între două picuri adiacente.
Spectrul de masă al unui acid gras nesaturat prezintă un decala; de masă de !0 u.a.m. între
două picuri adiacente. .cest decala; este determinat de faptul că scindarea legăturilor dule sau
vinilice este un proces nefavorail din punct de vedere energetic. +atorită faptului că pierderea de
'88> #0! u.a.m.& devine procesul dominant% localizarea legăturilor dule devine din ce în ce mai
greu de realizat odată cu creşterea gradului de nesaturare. An figura (.20 este ilustrat modul de
stailire a pozi*iei legăturii dule pentru cazurile acizilor 57octadecenoic şi 117octadecenoic.
a
Figura 7.23.
Spectre 123 0S80S )I( ;ioni ne#ativi<:
a< acid 1"'metilnonadecanoic; !< acid 14'metilhe4adecanoic
11"
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
Figura 7.24.
Spectrele 123 0S80S )I( ale acidului $'octadecenoic +i 11'octadecenoic ;ioni ne#ativi<
Spectrometria de masă în tandem se aplică şi acizilor graşi cationiza*i cu ioni de 1i
#utilizarea litiului este preferată deoarece% dintre metalele alcaline% litiul anga;ează cele mai
puternice legături cu grupele caro2ilice% S-D1iT
D
sau S-7>D21iT
D
&. An această situa*ie% ionii din
spectrele acizilor graşi polinesatura*i sunt mai uşor de interpretat.
7.5. Gràsimi
'aracterizarea structurală a unei grăsimi implică stailirea naturii acizilor graşi constituen*i
precum şi a pozi*iei acestora în molecula gliceridei.
Pentru stailirea formulei moleculare% triglicerida purificată prin 'SS sau >P1' este
hidrolizată% iar acizii graşi o*inu*i sunt identifica*i conform tehnicilor prezentate mai sus.
3ehnicile clasice utilizate pentru stailirea pozi*iei acizilor graşi în molecula trigliceridei
implică hidroliza specifică a legăturii esterice centrale cu a;utorul unei lipaze% urmată de
identificarea naturii acidului gras rezultat. -etoda este laorioasă% dificilă din punct de vedere
e2perimental şi necesită o cantitate mare de proă.
Spectrometria de masă permite atBt stailirea naturii acizilor graşi cBt şi a pozi*iei acestora%
fără a fi necesară o separare cromatografică prealailă. 'antitatea necesară de proă este de ordinul
zecilor de picomoli.
3ehnicile de ionizare utilizate sunt $I% 'I% +'I% )./ şi $SI.
An figura (.2! sunt prezentate principalele fragmentări ce au loc în cursul înregistrării
spectrelor de masă ale ionilor pozitivi sau negativi ai trigliceridelor.
+eoarece trigliceridele naturale sunt amestecuri comple2e% stailirea structurii #şi în special
a izomeriei de pozi*ie& nu se poate realiza decBt prin utilizarea spectrometriei de masă în tandem a
ionilor moleculari. 'ea mai sensiilă şi rapidă metodă este spectrometria de masă în tandem a
ionilor S-7>T
7
ai trigliceridelor o*inu*i prin +'I.
.ceste spectre con*in ioni rezulta*i din fragmentarea şi rearan;area a două lan*uri vecine ale
ionului pseudomolecular S-7>T
7
şi ale căror mase corespund formal cu masa unui compus cetonic.
.ceastă cetonă con*ine% în principal% catena acidului gras central cominată cu unul din ceilal*i doi
acizi. +upă cum eviden*iază figura (.2"% formarea acestor ioni poate fi e2plicată printr7o reac*ie de
condensare internă de tip 'laisen% urmată de fragmentare şi decaro2ilare.
Figura 7.25.
9rincipalele fra#mentări ale unei tri#liceride
11(
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
Figura 7.26.
)ondensarea )laisen +i fra#mentarea tri#liceridelor
cu formarea de cetone ce includ lan6ul acidului central
'ondensarea 'laisen între lan*urile celor doi acizi graşi din pozi*iile 1%37 ale glicerinei #acizi
graşi Re2terioriR& implică apari*ia% mai pu*in favorailă% a unui intermediar ciclic cu opt atomi. An
consecin*ă% cetonele corespunzătoare apar în cantitate mult mai mică. Identificarea acestor picuri
reprezintă o confirmare suplimentară a structurii trigliceridei.
An figura (.2( şi taelul (." este prezentată analiza prin spectrometrie de masă a grăsimilor
din untul de cacao% analiză ce a permis stailirea structurii complete a celor mai importante dintre
trigliceridele prezente.
Spectrul +'I -S a permis stailirea principalilor acizi graşi prezen*i precum şi masa
moleculară a trigliceridelor corespunzătoare. .naliza prin spectrometrie de masă în tandem a
ionului m=e 44( #figura (.2(a& a eviden*iat numai prezen*a acizilor stearic şi oleic. Picul de ază de
la m=e !63 este determinat de cetona '
1(
>
3!
7 '8 7 '
1(
>
33
. Picul m=e !6!% pu*in aundent% provine
din condensarea 'laisen a acizilor graşi e2teriori #în cazul de fa*ă două resturi de acid stearic&. Prin
urmare% structura atriuită este stearic7oleic7stearic #S8S&. Spectrul ionului m=e 4!5 #figura (.2(&
prezintă picurile caracteristice celor trei acizi graşi precum şi două picuri% de aunden*e apro2imativ
egale% ale ionilor m=e 0(! #'
1!
>
31
7 '8 7 '
1(
>
33
&& şi m=e !63 #'
1(
>
33
7 '8 7 '
1(
>
3!
&. Picul de
intensitate slaă% m=e 0((% este dat de cetona '
1!
>
31
7 '8 7 '
1(
>
3!
% rezultată din condensarea acizilor
graşi e2teriori. Structura trigliceridei este palmitic7oleic7stearic #P8S&. Pe aza unor ra*ionamente
similare% ionul de la m=e 431 #figura (.2(c& corespunde trigliceridei cu secven*a palmitic7oleic7
palmitic #P8P&.
a
114
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
c d
Figura 7.27.
2naliza tri#liceridelor din untul de cacao: a< spectrul ()I 0S; !<, c<, d< spectrele ()I 0S80S
)I( ale ionilor ne#ativi pseudomoleculari de mase "", "5$ +i "31
Tabelul 7.6. .naliza trigliceridelor din untul de cacao #PFacid palmitic% 8 F acid oleic% SFacid
stearic&
[-7>]
7
:
n
'88
7
:
n
'8:
n[
Structura dedusă
431 22! #P&% 241 #8& 0(! #P8&% 005 P8P
4!5 2!! #P&% 241 #8&% 243 #S& 0(! #P8&% !63 #8S&% 0(( P8S
44( 241 #8&% 243 #S& !63 #S8&% !6! S8S
7.6. Sàruri biliare
Sărurile iliare sunt compuşi ce con*in un schelet hidrocaronat cu 0 cicluri% caracteristic
colesterolului% fa*ă de care diferă în privin*a nesaturării şi=sau a grupelor hidro2ilice şi cetonice.
Sărurile iliare pot e2ista în formă lieră sau con;ugată% dependent de faptul dacă gruparea
caro2ilică reac*ionează cu glicina sau taurina.
Spectrometria de masă permite analiza şi determinarea structurii sărurilor iliare liere sau
con;ugate% purificate sau aflate în amestecuri comple2e. .ceastă din urmă posiilitate permite
utilizarea de eşantioane iologice #urină% ser& în scopul diagnosticării olilor metaolice.
?atura specifică a sărurilor iliare a făcut ca metoda cea mai utilizată să fie tehnica )./
aplicată ionilor negativi. Prezen*a în spectrul de masă a ionului pseudo7molecular S-7>T
7
% a
aductului S-72>D?aT
7
% a produselor de fragmentare corespunzătoare şi a ionilor matricei fac ca
determinarea structurii unei sări iliare izolate să fie dificilă şi practic imposiilă dacă aceasta se
află într7un amestec comple2. +in acest motiv utilizarea spectrometriei de masă în tandem devine
oligatorie pentru analiza amestecurilor de săruri iliare.
.naliza sărurilor iliare prin intermediul spectrometriei de masă în tandem produce spectre
în care ionii dominan*i sunt fragmente o*inute printr7un mecanism de tip ':). An figura (.24 sunt
prezentate spectrele de masă )./ -S=-S 'I+ a doi compuşi din clasa ∆
0
737o2o. Spectre similare
au fost o*inute şi pentru deriva*ii din clasa ∆
0
737hidro2i. Schema generală de fragmentare dedusă
din aceste spectre este prezentată în figura (.25.
'unoaşterea schemei de fragmentare a sărurilor iliare% adică a structurii fragmentelor
produse% permite determinarea completă a structurii moleculei. +e e2emplu% masa fragmentelor . şi
/ indică prezen*a sau asen*a grupării hidro2il în pozi*ia 12.
. fost dezvoltat un sistem de aleia;e referitoare la fragmentele neutre pierdute şi a ionilor
precursori respectivi% sistem ce permite detectarea selectivă a ionilor pseudo7moleculari ai unor
clase de săruri iliare prezente în amestecuri comple2e. 'ele mai importante aleia;e se referă la
identificarea precursorilor ionului m=z 120% ce corespunde anionului taurinei% a ionilor ce pierd
fragmente de tip . #cu mase de 1!2 şi 1!0& etc.
115
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
a

Figura 7.28.
a. Spectrul 123 0S80S )I( al con*u#atului taurinic al acidului α 'hidro4i'3'o4o'col'4'en'24'
oic
!. Spectrul 123 0S80S )I( al con*u#atului taurinic al acidului α ,12α ' dihidro'3'o4o'col'4'
en'24'oic
Figura 7.29.
Schema de #enerală de fra#mentare a con*u#atului taurinic al acidului ∆
4
'colenoic
126
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
CAPITOLUL 8
PROBLEME
Proleme &enerale
1. 'e rezolu*ie este necesară pentru a putea face distinc*ia dintre ionii moleculari ai a& '8 şi
'
2
>
0
şi & '
4
>
1(
'>8 şi '
16
>
22
]
Solu6ie: a& masele e2acte suntC '8 F 2(%5505% '
2
>
0
F 24%6313E : F 24%6313 = #24%6313 7
2(%5505& F ((6E & masele e2acte suntC '
4
>
1(
'>8 F 102%13!4 şi '
16
>
22
F 102%1(22E : F 102%1(22 =
#102%1(22 7 102%13!4& F 3566.
2. 'alcula*i masa aparentă a ionului metastail ce rezultă din ionul m=e (( în urma pierderii
unei molecule de acetilenă.
Solu6ie: Se utilizează ecua*iaC
m
#m &
m
!1
((
33%0
M 2
2
1
2
= = =
3. 'alcula*i valoarea m=e a ionului generat de descompunerea ionului Ph'8
D
#m=e 16!&
ştiind că ionul metastail de la !"%! este asociat cu această descompunere. 'e moleculă neutră este
e2pulzată ] @erifica*i rezultatul calculului cu a;utorul nomogramei din figura !.0.
Solu6ie: Se utilizează ecua*iaC
m
#m &
m
!"%!F
#m
m
M 2
2
1
2
2
= ⇒ ⇒ =
&
2
16!
((
. -olecula e2pulzată are
masaC 16!7((F24 u.a.m. #'8&.
0. 'alcula*i masa aparentă a ionului metastail asociat cu descompunerea m=e 125→m=e 51.
'are este formula posiilă a fragmentului e2pulzat ]
Solu6ie: m=e "0%2. molecula e2pulzată are masa 2" u.a.m. #acetilenă&.
!. Un compus prezintă picul ionului molecular la m=e 11!. Unde se află picul rezultat în
urma pierderii metastaile de '>
3
]
Solu6ie: Picul metastail se află la m
M
F 166
2
=11! F 4"%5.
Alcani, cicloalcani
". .nticipa*i structura ionilor ce produc picurile de ază în spectrele de masă ale a& n7
octanului şi & 27metilpentanului ]
Solu6ie: 'a şi în cazul altor alcani cu catenă liniară% picul de ază al n7octanului apare la m=e !(
#'
0
>
5
D
&E ionul molecular al 27metilpentanului va scinda preferen*ial la nivelul ramifica*iei%
producBnd două fragmente '
3
>
(
D
#m=e 03& ce vor forma picul de ază.
(. Scrie*i formulele ionilor avBnd valorile m=e 43% !!% 01% 25 şi 2( care apar în cursul
înregistrării spectrului de masă al n7propilciclohe2anului. 'are sunt fragmentările care produc
picurile de la m=e 12! şi m=e 12(. 'are dintre aceste două fragmente este un cation şi care este
radical7cation ]
121
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
Solu6ie: '
"
>
11
D
% '
0
>
(
D
% '
3
>
!
D
% '
2
>
!
D
% '
2
>
3
D
. Picul de la m=e 12! rezultă în urma pierderii unui atom
de hidrogen de către ionul molecular #cu formarea unui cation& iar picul de la m=e 12( este picul
izotopic -D1 #radical7cation&.
4. Staili*i formula structurală *inBnd cont de următoarele spectre de masă prezentate în
formă taelarăC
a
m=e aunden*ă
relativă
m=e aunden*ă
relativă
m=e aunden*ă
relativă
1 3%1 1! "%3 03 1%"
2 6%1( 1" 6%2 00 6%6!
12 1%6 2" 1%0 !1 1%6
13 3%5 2( 1! !2 6%2(
10 5%2 24 2%0 !3 1%2
1! 4! 25 34 !! 2%4
1" 166 36 6%4! !" 0%3
1( 1%11 34 1%0 !( 166
14 6%61 35 13 !4 0%0
06 1%0 !5 ]
01 01%6 (1 ]
02 2%3 (2 (2
Solu6ie: a. -asa moleculară este 1"E aunden*a izotopică a picului molecular permite stailirea
formulei moleculareC CH
4
#metan&E
. .unden*a izotopică a picului m=e !( indică formula '
0
>
5
E deşi pu*in intens% picul de la
m=e (2 este dat de ionul molecular% formula moleculară fiind '
!
>
12
. Intensitatea picului -71! #pic
de ază& indică un ion cu stailitate mareC cationul ter*7util. .triuire structuralăC 2,2-
dimetilpropan.
5. Staili*i formula structurală a compuşilor izomeri a% % c şi d% cu formula moleculară
'
4
>
14
% *inBnd cont de spectrele de masă prezentate în formă grafică şi taelarăC
m=e .unden*ă relativă
a c d
1! 3 0%1 2%3 !%"
2" 1%5 1%! 1%3 6%03
2"%6 m 6%3! 6%22 7 7
2( 25 24 26 4%3
24 "%2 0%! 3%2 1%"
25 30 2( 21 1"
25%! 6%65 6%6( 6%60 6%1(
36 6%(0 6%" 6%05 6%31
32%4 6%62 6%"2 6%65 6%2"
34%2 6%60 7 6%21 7
35 13 1! 5%0 4%!
35%2 6%04 6%!( 6%3! 6%10
06 2%0 2%4 1%2 1%0
01 34 34 20 2(
02 1! 01 2%3 1%!
03 166 166 166 1(
00 3%3 3%2 3%0 6%"
0! 6%6! 6%6" 6%6! 6%63
!3 1%( 1%5 2%" 1%3
!0 6%(( 6%"" 6%!5 6%24
!! 16 16 (%( 0%1
!" 14 (%5 2%! 2"
!( 30 (3 2( 166
122
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
!4 1%0 3%1 1%2 0%3
!5 6%63 6%60 6%63 6%6"
"5 1%2 1%2 !%! 1%0
(6 12 1( 6%"! 6%12
(1 23 12 6%0" 6%33
(2 1%2 6%"5 6%63 6%63
(3 6%62 6%63 7 7
43 6%11 6%65 6%23 6%((
40 !%5 6%(5 1" 6%33
4! 25 1%( "3 6%63
4"%6 m 7 6%20 7 7
4" 1%5 6%12 0%1 7
4( 6%6! 7 6%1 7
54 6%6" 3%0 6%1! 6%60
55 6%6( 12 1%4 "%1
166 6%61 6%53 6%10 6%0(
161 6%61 6%63 6%63 6%63
113 7 6%64 7 7
110 "%( 0%5 7 6%62
11! 6%!! 6%02 7 7
11" 6%63 6%61 7
a
c
Solu6ie: .spectul spectrului de masă al compusului a este tipic pentru alcanii liniari la care
intensită*ile semnalelor descresc continuu% începBnd de la ionii cu 0 atomi de caron% spre semnalul
ionului molecular #n-octan&. 'ompusul prezintă un spectru asemănător cu cel al compusului a% cu
e2cep*ia unui semnal #-71!&
D
semnificativ% care indică prezen*a unei ramifica*ii metil. Prezen*a
grupei metil în pozi*iile 3 sau 0 este improailă deoarece nu se oservă creşteri ale aunden*elor
ionilor #-7'
2
>
!
&
D
şi #-7'
3
>
(
&
D
. Spectrul corespunde 2-metilpentanului. Intensitatea scăzută a
aunden*elor ionilor moleculari ai compuşilor c şi d indică prezen*a unor structuri puternic
ramificate. 'ompusul d prezintă un semnal #-71!&
D
semnificativ ce indică prezen*a de sustituen*i
metil. Slaa intensitate a ionilor #-7'
2
>
!
&
D
% #-7'
3
>
(
&
D
şi '
3
>
(
D
precum şi faptul că ionul '
0
>
5
D

picul de ază conduc la concluzia că este vora de 2,2,4,4-tetrametilbutan. An spectrul compusului
c se remarcă aunden*a mare a ionului #-7'
2
>
!
&
D
% comparativ cu cea a picurilor #-7'
2
>
!
&
D

sau #-7
'
3
>
(
&
D
E spectrul corespunde 3-etil-3-metilpentanului.
16. Staili*i structura hidrocarurii '
12
>
2"
pe aza spectrului de masă prezentat. An spectru
apar picuri metastaile la m
M
11(% 50%4 (!%2 !(%" 00%" 35%( 34%3 32%4 25%" 24%4 şi 2!%".
123
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
Solu6ie: Picul m=e 1(6 este picul molecular. 'aracteristica principală a spectrului constă în prezen*a
unei serii omologe de picuri ce corespund formulei generale '
n
>
2nD1
.% serie ce prezintă un ma2im
caracteristic al aunden*elor pentru n F 3% 0% !. 1ipsa unor ramifica*ii rezultă din descreşterea
uniformă a aunden*elor ionilor de masă superioră. Picurile metastaile apar drept consecin*ă a
următoarelor fragmentăriC
Alchene, alchine
11. 'are sunt masele celor doi ioni care apar în spectrul de masă al 27he2enei în urma unui
proces de β 7fragmentare ]
Solu6ie: Scindarea de tip alilic% cu formarea de fragmente stailizate prin rezonan*ă% este frecvent
întBlnită la alchene. Scindarea legăturii dintre atomii '70 şi '7! produce două fragmente de mase 25
şi !!. Sunt posiile două varianteC '
2
>
!
D
şi '
0
>
(

sau '
2
>
!

şi '
0
>
(
D
.
12. 'e ioni se formează preferen*ial în cursul fragmentării 37he2enei şi care este caracterul
electronic al fragmentelor e2pulzate ]
Solu6ie: Scindarea de tip alilic a ionului molecular conduce la cationul metil #'>
3
D
% m=e 1!& şi
radicalul '
!
>
5

sau la cationul '
!
>
5
D
#m=e "5& şi radical metil.
13. 'alcula*i masele ionilor ce apar în spectrele de masă ale 17he2enei şi 27heptenei prin
rearan;are -c1affert,.
Solu6ie: Principalele fragmentări suntC

10. 'are sunt masele ionilor ce apar în spectrele de masă ale #a& 1%07dimetilciclohe2enei şi
#& 0%!7dimetilciclohe2enei prin fragmentare retro7+iels7.lder
120
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
Solu6ie:
a

1!. 'omenta*i structura compusului '
5
>
14
#picuri metastaile la m
M
3"%! şi 20%0&.
Solu6ie: Ionul molecular este la m=e 12"E nesaturarea echivalentă indică o structură cu o dulă
legătură sau un ciclu saturat. Picurile proeminente omologe de la m=e 2(% 01% !!% "5 şi 43 sunt
similare cu cele din spectrele n7alcanilor% cu e2cep*ia deplasării lor cu 2 u.a.m. în ;os. Picurile
metastaile corespund fragmentărilor 43→!! şi "5→01. .ceste date sugerează o structură de tip
olefinic. $ste proailă prezen*a unui radical izopropil drept capăt de lan* #sunt prezente picuri -7
1! şi -703 iar picul -725 este mai mic decBt picul -71!&. +atorită migrării legăturii dule în
cursul înregistrării spectrului% este practic imposiilă stailirea pozi*iei legăturii dule. Spectrul
prezentat corespunde 2,6-dimetilheptenei-2.
*idrocar!ri aromatice
1". 'are sunt ionii ce apar în spectrul de masă al n7utilenzenului prin a& scindare enzilică
şi & rearan;are -c1affert, ]
Solu6ie: )ragmentările sunt prezentate în schema următoareC
12!
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
1(. Staili*i masele ionilor care apar în spectrul de masă al etilenzenului prin următoarele
proceseC a& ionizareE & scindare enzilică a ionului molecularE c& eliminare ulterioară de acetilenăE
d& scindare de radical etil din ionul molecularE eliminare ulterioară de acetilenă.
Solu6ie:
14. Interpreta*i următoarele spectrele de masă prezentate în formă taelară şi graficăC
a
m=e .unden*ă
relativă
m=e .unden*ă
relativă
m=e .unden*ă
relativă
3( 0 34 1%4 (( 0%1
3(%! 1%2 35 3%5 (4 2%(
34 !%0 06 6%15 (5 615
34%! 6%3! 01 6%61 4( 1%0
35 13 02 6%6" 44 6%22
35%! 6%15 02%"( 6%1 45 6%(3
06 6%3( 03 6%1" 56 6%6"
04 6%25 !6 "%0 161 2%(
05 2%( !1 12 162 (%1
!6 1" !2 1%" 163 6%"0
!1 14 !3 6%2( 160 6%1!
!2 15 !0 6%60 116 6%6"
!3 6%46 !! 6%10 111 6%65
"3 2%56 !" 6%12 112 6%62
"0 6%1( "1 1%0 113 6%14
(3 1%! "2 2%( 12! 6%4!
(0 0%3 "3 (%0 12" "%1
(! 1%( "0 16 12( 5%4
(" " "! "! 124 166
(( 10 "" "" 125 11
(4 166 (0 0%( 136 6%01
(5 "%0 (! 0%5
46 6%14 (" 3%3
12"
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
a
Solu6ie: a& .unden*ele ionilor -D1 şi -D2 permit stailirea formulei moleculareC '
"
>
"
.
Intensitatea picului molecular #pic de ază& este caracteristică structurilor aromatice. )ragmentările
ciclurilor aromatice dau fragmente caracteristice la m=e ((% !1% 35 #v. schema ".0% pagina 56&.
.triuire structuralăC benzen.
& .unden*ele izotopice ale ionului molecular conduc la formula moleculară '
16
>
4
.
Intensitatea picului molecular indică o structură aromaticăE nesaturarea echivalentă esteC 167
4=2D1F(. Stailirea completă a structurii nu poate fi realizată decBt cu a;utorul spectrelor
complementare #naftalinà&.
Deri#a-i halo&ena-i
15. UtilizBnd numai aunden*ele izotopice ale clorului şi caronului% anticipa*i aspectului
spectrului 17cloroutanului în zona ionului molecular.
Solu6ie: An spectru vor apare două picuri la m=e 52 şi 50% a căror aunden*e relative vor fi în raport
de 3C1 #
3!
'l C
3(
'l F 3C1&% acompaniate de două picuri mult mai pu*in intense la m=e 53 şi 5!
#picurile izotopice ale
13
'&.
26. UtilizBnd numai aunden*ele izotopice ale romului şi caronului% anticipa*i aspectele
spectrelor a& 17romoutanului şi & 1%07diromoutanului în zona ionului molecular.
Solu6ie: a& 'onform figurii "." şi .ne2ei 3% în spectru vor fi prezen*i doi ioni de aunden*e
apro2imativ egale la m=e 13" şi 134 #
(5
/r C
41
/r ≅ 1 C 1&% înso*i*i de două picuri pu*in intense
#apro2imativ 0%! G& la m=e 13( şi 135 #picurile izotopice ale
13
'&.
& An spectru vor fi prezente 3 picuri la m=e 210% 21" şi 214% ale căror aunden*e relative se
vor afla în raport de 1C2C1E picurile izotopilor caronului vor apare la m=e 21!% 21( şi 215.
Comp!.i o/i&ena-i
21. Spectrul de masă al 17#07metilfenil&etanolului prezintă un pic intens la m=e 121 şi un
altul% mai pu*in aundent la m=e 115. Propune*i structuri plauziile pentru ionii corespunzători.
Solu6ie: .lcoolii de tip enzilic scindează la nivelul caronului enzilic% cu e2pulzarea unui radical%
formBnd un ion care se rearan;ează la o structură de tip tropiliu. Ionul molecular al 17#07
metilfenil&etanolului apare la m=e 13". Ionul m=e 121 rezultă prin e2pulzarea de '>
3
.
#ion
metilhidro2itropiliu% '
4
>
5
8
D
&. Ionul m=e 115 corespunde scindării unui radical meti şi a doi atomi
de hidrogen din ionul molecular #corespunde ionului aciliu% '>
3
'
"
>
0
'8
D
&.
22. Pe aza spectrului din figură% staili*i structura compusului '
!
>
12
8 #pic metastail la
03%3&.
12(
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
Solu6ie: +iferen*a de 14 u.a.m. dintre masa calculată a ionului molecular #44 u.a.m.& şi cea a
primului ion important din spectru sugerează că sustan*a investigată este un alcool. Picul de ază
de la m=e 02 #-70"&% avBnd masă pară% apare% proail% ca urmare a unui aran;ament a ionului
molecular în urma căruia scindeză o moleculă de apă şi una de etenăC
Picul m=e 31 rezultă în urma unei scindări la '
α
#care este deci neramificat&. Picul m=e 25
este atriuit fragmentului #'>8&
D
. Picurile m=e !! şi 01 rezultă în urma fragmentărilor de după
eliminarea apei. Picul metastail m
M
03%2 #!!
2
=(6& rezultă în urma pierderii unei grupe metil de către
ionul m=e (6. 'ompusul investigat este n7pentanolul #de remarcat că spectrele 27 şi 37
metilutanolilor sunt% totuşi asemănătoare&. Schema de fragmentare este prezentată mai ;osC
23. 'are este masa ionului rezultat din 07metil727he2anol în urma scindării simultane de apă
şi alchenă ]
Solu6ie: -asa ionului format #'
0
>
4
D

& este !". Scindarea are loc conform schemeiC
20. 'are sunt diferen*ele ma;ore dintre spectrele de masă ale 17fenil717propanolului şi 07
propilfenol ]
Solu6ie: . .mii izomeri formează ion hidro2itropiliu ce apare la m=e 16(E spectrul alcoolului este
caracteristic prin picul -7>
2
8% în timp ce în spectrul fenolului apar drept caracteristice picurile -7
'8 şi -7'>8.
124
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
2!. Pe aza spectrului din figură% staili*i structura compusului '
4
>
14
8.
Solu6ie: )ormula '
4
>
4
8 corespunde unui compus saturat o2igenat #alcool sau eter&. +eoarece în
spectru apare picul m=e 136 #corespunzător ionului molecular& iar semnalul -714 lipseşte%
compusul pare să fie un eter. Principale fragmentări ale eterilor implică scindarea legăturilor '7'
vecine o2igenului sau a legăturii '78% situa*ie în care sarcina rămBne pe fragmentul alchil. +atorită
simplită*ii spectrului în zona superioară% eterul pare să fie simetric. )ragmentările descrise în
schema de mai ;os ;ustifică picurile semnificative. Prezen*a picului de la m=e 161% rezultat din
scindarea unui fragment etil% sugerează e2isten*a radicalilor liniari. Produsul este di-n-butil-eterul.
2". 'are este masa fragmentului neutru rezultat la scindarea n7util7fenil eterului ce implică
transferul hidrogenului de la '
β
]
Solu6ie: -asa este 50. Scindează utena conform schemeiC
Comp!.i c! azot
2(. +etermina*i structura aminei cu formula moleculară '
0
>
11
? a cărei spectru este
prezentat mai ;osC
Solu6ie: Ionul molecular ce apare în spectru la m=e (3 corespunde unei amine saturateE +eoarece
picul de ază apare la m=e 36 rezultă că este vora de o amină primară nesustituită la '
α
#scindarea cea mai favorailă la toate aminele saturate este cea a legăturii '7' vecine atomului de
azot&C
125
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
.sen*a altor picuri proeminente sugerează asen*a ramifica*iilor radicalului '
0
>
5
.
'ompusul este n-butilamina.
24. +ouă amine au masele moleculare de 16(% respectiv 164 u.a.m.E amele prezintă picuri
la -71 şi -72(. 'e informa*ii pot fi o*inute din aceste date ]
Solu6ie: .minele de masă impară con*in 1% 3% ! etc atomi de azotE cele de masă pară au 2% 0% " etc
atomi de azot. Ionii -72( sunt caracteristici aminelor aromatice #scindare de >'?% cu formare de
ion ciclopentadienic&. Ionii -71 ai aminelor aromatice apar ca urmare a posiilită*ii de stailizare a
ionului molecular la ion amino7tropiliu. 'ele două amine ar putea fi o toluidină şi o fenilendiamină.
Comp!.i c! s!l%
25. 'are este structura compusului '
4
>
14
S al cărui spectru este prezentat mai ;os.
Solu6ie: Ionul molecular apare la m=e 10". 'ompusul este saturat şi aciclic #mercaptan sau tioeter&.
+eoarece nu apare semnal la m=e 112 #-730&% corespunzător pierderii de >
2
S% compusul este o
dialchil sulfură. Scindările tioeterilor sunt similare cu cele ale eterilor. 'ele mai semnificative picuri
apar conform schemei de mai ;osC
Picurile m=e 01 #'>
2
F'>7'>
2
D
& şi m=e 25 #'
2
>
!
D
& rezultă din fragmetările lan*urilor alchil.
'ompusul este di-n-butilsulfura.
Comp!.i caronilici
136
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
36. 'um se poate face distinc*ia între spectrele de masă ale n7utiraldehidei şi
izoutiraldehidei ]
Solu6ie: ?umai aldehida n7utirică poate suferi o rearan;are -c1affert,% producBnd un ion intens la
m=e 00% deoarece con*ine un lan* de 0 atomi de caron.
31. 'are este structura compusului cu formula moleculară '
"
>
12
8 #pic metastail la (2%2 & al
cărui spectru de masă este prezentat în figura de mai ;os]
Solu6ie: Ionul molecular apare la m=e 166. ?esaturarea echivalentă este 1 #compus ciclic sau cu o
legătură dulă&. +oarece atomul de o2igen poate stailiza prin rezonan*ă sarcina pozitivă% este de
aşteptat ca ionul m=e 03 să reprezinte mai proail un fragment aciliu #'>
3
7'F8
D
&% provenit dintr7o
metil7cetonă% decBt unul propil. Ionul m=e !4% avBnd masă pară% apare% proail% în urma unei
rearan;ăriC
Structura metil7cetonică este sus*inută şi de prezen*a picului metastail de la m
M
(2%2
#4!
2
=166& deoarece acesta rezultă în urma pierderii unei grupe metil de către ionul molecular.
'ompusul investigat este izobutil-metil-cetona #numai cu a;utorul spectrului de masă nu se poate
face totuşi distinc*ia netă între izoutil7metil7cetona şi n7utilcetona izomeră&.
32. 'are este structura compusului '
4
>
(
8/r #pic metastail la m
M
!"%!& ]
Solutie: Prezen*a unui atom de rom în moleculă produce aspectul caracteristic al spectrului în zona
ionului molecular #2 picuri distan*ate cu 2 u.a.m.% de intensitate practic egală&. +eoarece acest
aspect nu mai apare la celelalte picuri% este evident că ceilal*i ioni din spectru nu con*in rom. Ionul
m=e 16! #-753& rezultă în urma scindării unui fragment '>
2
/r. Un ion intens la m=e 16! indică% de
131
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
oicei un ion enzoil. Picul m=e (( poate proveni din ionul m=e 16! în urma pierderii unei molecule
de '8 #această fragmentare este sus*inută şi de picul metastail m
M
!"%! F ((
2
=16!&. Picul m=e 51
apare% proail% în urma eliminării de '8 imediat înainte sau după eliminarea romului. +atele sunt
în acord cu structura romurii de fenacil #'
"
>
!
'8'>
2
/r&.
33. Interpreta*i picurile de la m=e 1"2% 126% 16! şi 4! din spectrul utirofenonei.
Solu6ie: Picul m=e 1"2 este picul molecularE celelalte picuri rezultă conform fragmentărilor din
schema următoareC
30. Propune*i structura unui ion aromatic stail ce apare în cursul fragmentărilor
acetofenonei. 'are vor fi fragmentările acestuia ]
Solu6ie: Ionul stail este ionul de tip aciliu rezultat prin scindare de radical alchil. )ragmentările
suntC
3!. a& 'are sunt masele ionilor rezulta*i prin rearan;area -c1affert, a ionilor moleculari ai
utanalului% pentanalului% hae2analului şi heptanalului ] & .ceeaşi întreare pentru cazurile 27
pentanonei% 27he2anonei% 27heptanonei şi 27octanonei ]
Solu6ie: a& 00 u.a.m. în toate cazurile% conform schemei generaleC
: F 7>% 7'>
3
% 7'
2
>
!
% 7'
3
>
(
& !4 u.a.m. în toate cazurile% conform schemei generaleC
: F 7>% 7'>
3
% 7'
2
>
!
% 7'
3
>
(
132
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
Acizi caro/ilici .i deri#a-i %!nc-ionali
3". Staili*i structura produsului '
0
>
4
8
2
#pic metastail la m
M
01&.
Solu6ie: Ionul molecular apare la m=e 44. Picul de ază de la m=e "6 con*ine elemente provenite din
acidul acetic şi este caracteristic pentru acizii neramifica*i la '
α
C
.ceastă rearan;are -c1affert, este confirmată şi de picul metastail de la m
M
01. 'ompusul
investigat este acidul butiric.
3(. Staili*i structura produsului '
4
>
1"
8
2
#pic metastail la m
M
!3%(&.
Solu6ie: 2. Ionul molecular apare la m=e 100. Picul de la m=e 55 apare în urma pierderii unui radical
eto2i% în timp ce picul m=e 44 rezultă prin rearan;are -c1affert, #confirmat şi de picul metastail
m
M
!3%( #44
2
=100&C
Ionul m=e "6 poate rezulta în urma unui nou aran;ament -c1affert, al ionului m=e 44C
133
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
Intensitatea picurilor -71! şi -725 nu sugerează e2isten*ă ramifica*iilor pe lan*ul
hidrocaronat. Spectrul de masă corespunde hexanoatului de etil.
34. +educe*i structura compusului '
5
>
14
8
2
#pic metastail la m
M
30%(&.

Solu6ie: Ionul molecular m=e 1!4 prezintă intensitate scăzutăE apare un ion -71 de intensitate slaă.
Picul de ază #m=e (0& apare% proail% în urma unui proces de rearan;are. Picul următor în ceea ce
privrşte intensitatea apare la m=e 4( #-7(1& şi este proail determinat de de scindarea unui
fragment '
!
>
11
#rezultă că în moleculă e2istă o unitate hidrocaronată saturată de cel pu*in ! atomi
de caron&. Picul m=e 12( #-731& este caracteristic pentru pierderea de 8'>
3
. Picul metastail este
şi el în acord cu o structură de tip esteric #(0
2
=1!4&. 'ompusul este octanoatul de metil.
35. Spectrele a şi reprezintă izomeri de pozi*ie de tip hidro2ienzoat de metil. Staili*i care
este izomerul orto. Spectrul a are un pic metastail la m
M
50%( iar spectrul are picuri metastaile la
m
M
5"%3 şi (1%!.
a

Solu6ie: 0. An amele cazuri ionii moleculari apar la m=e 1!2. Picul de ază al spectrului apare la
m=e 126% masa sa pară fiind un indiciu că el rezultă în urma unui proces de rearan;are în care se
elimină o moleculă de metanol #-732&. Singurul izomer care admite acest proces este izomerul orto
#Nefect ortoO&C
130
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
An cazul compusului % picul de ază #-731& rezultă în urma scindării unui radical meto2i%
cu formarea unui ion de masă imparăC
.mele procese sunt confirmate de picurile metastaileC m
M
50%( #126
2
=1!2& şi 5"%3
#121
2
=1!2&.
Ionii m=e 121 şi 126 pierd ulterior '8 pentru a forma ionii m=e 52 şi% respectiv% m=e 53.
)ragmentarea 121→53 este confirmată şi de picul metastail m
M
(1%! #53
2
=121&.
Spectrul a corespunde o-hidroxi-benzoatului de metil. An cazul spectrului % datele
prezentate nu permit diferen*ierea între izomerul meta şi paraE spectrul prezentat este cel al para-
hidroxi-benzoatului de metil.
06. 'are este structura ionului% provenit din esterul metilic al unui acid gras% al cărui semnal
apare la m=e (0 ]
Solu6ie:. $sterii în care predomină lan*ul acidului dau o rearan;are -c1affert, în care este implicat
acidulC
Proleme di#erse
01. Staili*i cît mai multe detalii structurale utilizBnd următoarele spectre de masă prezentate
în formă taelară şi graficăC
m=e aunden*ă relativă m=e aunden*ă relativă
1 2 3 1 2 3
35 4%5 3%5 4%! (0 1%2 0%0 6%"6
06 6%(5 6%2! 6%(1 (! 1%3 2%2 6%!"
01 0%0 6%20 3%3 (" 1 3%( 6%0(
02 6%34 6%55 6%21 (( 13 (0 4%2
03 1%0 1! 6%65 (4 !%3 (%( "%1
0"%0m 6%63 7 6%1! (5 5%! 6%33 1%3
!6 0%! (%" 2%0 46 6%"1 7 6%65
!6%! 6%10 7 6%60 45 6%40 6%4" 1%"
!1 12 22 " 56 6%20 6%2" 6%40
!1%! 6%"! 6%32 6%6( 51 !%2 1%3 166
!2 3%3 2%" 1%" 52 6%"5 6%6( 16
!2%! 1%3 1%! 6%63 53 6%6! 7 6%0(
!3 1%! 6%30 6%"0 161%6m 6%!5 7 7
!"%!m 6%65 7 7 163 !%5 6%1( 1
13!
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
!( 6%33 7 6%20 160 2%2 6%2( 6%!5
!(%! 6%(1 7 6%(( 16! 166 166 3%3
!4 1 7 6%!2 16" 4%! (%4 6%33
!4%! 6%64 7 6%65 16( 6%32 6%05 6%60
!5 1%1 7 7 11! 6%44 7 1
!5%0 6%36 7 7 11" 6%1( 7 6%2(
"2 1 1%4 1 11( 6%00 7 6%!5
"3 2%5 2%0 3%1 114 6%1" 7 6%12
"0 6%!0 6%!2 6%(5 115 6%43 7 6%1(
"! 2%0 2%1 5%3 126 2! 24 21
"" 6%25 6%64 6%"1 121 2%0 2%! 2
"5%6m 6%62 7 6%13 122 6%16 6%14 6%65
(3 6%1" 6%51 6%65
1 2
3
Solu6ie: -asa moleculară a celor 3 produşi pare să fie 126. Utilizarea picurilor izotopice ale ionilor
m=e 126 şi 16! indică formula moleculară '
5
>
12
pentru compuşii 1 şi 3 şi '
4
>
4
8 pentru compusul
2E nesaturarea echivalentă este 0 pentru compuşii 1% 3 şi ! pentru compusul 2. 'aracterul aromatic
al celor 3 compuşi este sus*inut de picurile intense de la m=e ((% 51 sau 16!. Picul de ază m=e 16!
din spectrele compuşilor 1 şi 2% apărut prin scindarea de grupă metil din ionul molecular% poate să
fie un ion '
4
>
5
D
#'>
3
'
"
>
0
'>
2
D
sau '
"
>
0
'>#'>
3
&
D
& sau un ion de tip '
"
>
!
'≡ 8
D
. ^inBnd cont că
ionii '
"
>
!
'≡ 8
D
elimină uşor '8% cu formare de ioni '
"
>
!
D
#m=e ((& aunden*i% se poate
concluziona că structura compusului 2 corespunde acetofenonei. Picul m=e 51 #'
(
>
(
D
% pic de ază&
din spectrul compusului 3 rezultă în urma unei scindări enziliceE asocierea cu lipsa din spectru a
unui ion de masă -71! aundent conduce la n-propilbenzen. +eşi pentru compusul 1 pot fi
atriuite mai multe formule structurale% picurile de intensitate slaă de la m=e 115% 114% 160 şi 163%
ce indică pierderea de hidrogen% sugerează că este vora de izopropilbenzen.
02. .triui*i principalele picuri din spectrele de masă ale următoarelor sustan*eC
13"
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
a& clorură de metilen & acetonă
c& etilamină d& 17utenă
e& etilenzen f& tetralină
g& n7utiraldehidă h& ciclohe2anol
i& 27dodecanonă ;& n7dodecan
13(
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
L& 17fenilhe2an l& ciclohe2an
Solu6ii:
m=e structură m=e structură m=e structură
a c
44
3(
'l
2
'>
2
D

!4
-
D

0!
-
D

4"
3(
'l
3!
'l'>
2
D

03 '>
3
'8
D
00
-
D

7 >
40
3!
'l
2
'>
2
D

1! '>
3
D
36
-
D

7 '>
3
!1
3(
'l'>
2
D
24
'>?>
D

05
3!
'l'>
2
D
1! '>
3
D
d e f
!"
-

16"
-
D

132
-
D

!!
-
D

7 >
51 ion tropiliu 160
-
D

7'
2
>
0
retro7
01
-
D

7 '>
3
(( fenil +iels
35 '
3
>
3
D
"! retro7+iels ion
51
51 ion tropiliu
!1 retro7+iels ion
((
!1 '
0
>
3
D
35 ciclopropenil
g h i
(2
-
D

166
-
D

140
-
D

!(
-
D

7'>
3
42
-
D

7 >
2
8
4!
'
"
>
13
D
scindare σ
00
'
2
>
0
8
D

(1
-
D

7 '>8
(1 '
!
>
11
D
-c1affert, "(
-
D

7 >
2
8 7
'>
3
!4
'
3
>
"
8
D

03
'
3
>
(
D
scindare σ
!(
-
D

7 '
2
>
3
8
-c1affert,
01 '
3
>
!
D
03
'
3
>
(
D
scindare σ
35 '
3
>
3
D
sau
25 '
2
>
!
D
'
2
>
3
8
D


scindare
1! '>
3
D
α
; L l
1(6
-
D

1"2
-
D

40
-
D

4! '
"
>
13
D
16!
-
D

7 '
0
>
5

"5 scindare cu rearan;are
(1 '
!
>
11
D
51 ion tropiliu !"
scindare α după
!( '
0
>
5
D
03 '
3
>
(
D
deschiderea de ciclu
03 '
3
>
(
D
01 '
3
>
!
D
25 '
2
>
!
D
2( '
2
>
!
D
03. Identifica*i produsul şi interpreta*i principalele picuriC
134
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
m=e .unden*ă relativă Spectru
a
10
1!
1"
15
31
32
33
30
3!
3%0
26
6%2
2
16
5%4
50
166
1%1

12
13
10
1"
24
25
36
31
3%2
0%0
0%"
1%!
32
166
44
1%2
c
1!
2(
24
25
35
01
02
03
00
!(
!4
!5
1!%3
3(
32
00
12
2(
12
166
3%2
2%3
12
6%!
d
2"
2(
24
25
00
0!
!!
!"
!(
(1
(2
(3
(0
34
(0
12
0%0
10
32
(0
2%!
6%2
0%2
166
3%!
6%!
e
135
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
10
15
33
!2
!3
(1
!%1
4%3
3"
166
6%!
36
f
15
31
3!
3(
!6
"5
(6
4!
4"
4(
160
16"
6%2
1%(
3%1
1%2
"%0
166
1%2
14
6%2
!%4
6%(
6%2
Solu6ie:
a. Picul molecular apare la m=e 30 #pic de ază&E picul -D1 reprezintă 1%1 G din intensitatea
picului molecular% ceea ce indică prezen*a unui singur atom de caron. +eorece picul m=e 1!
este% cu mare proailitate% '>
3
iar diferen*a pBnă la 30 fiind 15% compusul este fluorura de
metil. .triuirea structurală a picurilor esteC
m=e 3! 30 33 32 31 15 1!
structură
13
'>
3
)
D

12
'>
3
)
D

'>
2
)
D
'>)
D

')
D
)
D
'>
3
D
. :aportul aunden*elor -D1=- este caracteristic pentru prezen*a unui singur atom de caronE
picurile - şi -71 intense sunt caracteristice pentru aldehidele alifatice #a se remarca şi prezen*a
picului -714% de asemenea caracteristic&. 'ompusul este formaldehida. .triuirea structurală a
principalelor picuri esteC
m=e 31 36 25 24 1" 10
structură
>
2
13
'
1"
8
D

>
2
12
'
1"
8
D

>'8
D
'8
D

8
D

'>
2
D

c. :aportul aunden*elor -D1=- este caracteristic pentru prezen*a a 0 atomi de caronE raportul
intensită*ilor 00=03 indică prezen*a a 3 atomi de caron. +acă picul de la m=e !4 este picul
molecular% picul de la m=e 03 rezultă prin scindarea de grupă metil şi formula rută este '
0
>
16
.
Prezen*a picului intens de la m=e 25 e2clude izoutanul. Structura investigată este n-butanul%
principalele picuri oservate rezultBnd în urma scindărilor legăturilor σ .
d. :apoartele aunden*elor -=-D1 şi -=-D2 conduc la formula moleculară '
3
>
0
8
2
. Picul m=e !!
rezultă în urma scindării de grupă 8>. ?esaturarea echivalentă este 2 #3D170=2&. Picul de la m=e
0! poate reprezenta '88>
D
#se poate corela şi cu picul intens de la m=e 2(% ce provine prin
scindare de grupă '88>&. Structura propusă este cea a acidului acrilic. .triuirea structurală a
principalelor picuri este următoareaC
m=e (2 (1 !! 0! 00 24 2( 2"
106
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
structură
'
3
>
0
8
2
D

-
D

7
>
-
D

7
8>
'88>
D
'88
D

'8
D

'
2
>
3
D
'
2
>
2
D

e. +eoarece ionul molecular are masă impară% molecula treuie să con*ină un număr impar de
atomi de azot. An condi*iile prezen*ei unui singur atom de azot în moleculă% diferen*a de !(
u.a.m. poate fi determinată de prezen*a a 3 atomi de fluor. )ormula propusă% ?)
3
#trifuorurà de
azot) este confirmată de atriuirea structurală a principalelor picuriC
m=e (1 !2 3" 15 10
structură
-
D

-
D

7) -
D

7)
2
)
D
?
D
f. :apoartele aunden*elor picurilor 16"=160 şi 4(=4! sunt caracteristice pentru prezen*a unui atom
de clorE diferen*a de 15 u.a.m. dintre aceste două picuri fiind determinată de scindarea unui
atom de fluor. Scindarea atomului de clor din ionul molecular #m=e 160& conduce la ionul m=e
"5 a cărui amprentă izotopică indică prezen*a unui atom de caron. :estul moleculei are masa
de !( u.a.m. #- 7 12 7 3! F !(&% ce poate corespunde prezen*ei a 3 atomi de fluor. )ormula
propusăC ''l)
3
% cloro-trifluorometan. .triuiri structurale pentru principalele picuriC
m=e 160 4! "5 !6 3! 31 15
structură
'
3!
'l)
3
D

''l)
2
D

')
3
D

')
2
D

'l
D
')
D
)
D
00. 'ompara*i disponiilitatea ionilor moleculari ai 27metilpirolului şi a 27acetilpirolului de
a scinda >

şi '>
3


.
Solu6ie: 27metilpirolul scindează relativ uşor >


de la grupa metil din pozi*ia 2% formBnd un cation
stailizat prin rezonan*ăE 27acetilpirolul ar treui să scindeze >


de la atomul de azot% cu formarea
unui ion nitreniu% sau de la grupa metil cu formarea unui ion de tip α 7ceto7caroniu. +eoarece
amii ioni sunt instaili% aceste fragmentări sunt pu*in proaile. Scindarea grupei metil din 27metil7
pirol este nefavorailă deoarece conduce la un cation de tip aril% mult mai pu*in stail decBt cationul
format prin scindare de >


. An schim% scindarea grupei metil din radicalul acetil conduce la
formarea unui ion aciliu% stailizat prin rezonan*ă. +e remarcat că picul #-7>&
D
este pic de ază în
spectrul 27metilpirolului% în timp ce picul #-7'>
3
&
D
este pic de ază la 27acetilpirol.
0!. $2plica*i de ce spectrele de ionizare chimică a alcanilor #gaz ionizant '>
0
& prezintă
picuri intense #-7>&
D
]
Solu6ie: 'ei mai aunden*i ioni în plasma de ionizare sunt '>
!
D
şi '
2
>
!
D
. .ceşti ioni e2trag cu
uşurin*ă ioni hidrură din alcani% conducBnd la ioni #-7>&
D
C
'>
D
D :> →'>
0
D >
2
D :
D
'
2
>
!
D
D :> → '
2
>
"
D :
D
ANEXA NR. 1
Masele yi rapoartele abunden(elor izotopice pentru diferite
combina(ii de C, H, N yi O
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
12 '>
3
? 25%62"" 1%!1
' 12%6666 1%64 '
2
>
!
25%6351 2%20 6%61
13 30
'> 13%66(4 1%16 ?8 25%5546 6%02 6%26
101
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
14 ?
2
>
2
36%6214 6%(5
? 10%6631 6%34 '>
2
8 36%616" 1%1! 6%26
'>
2
10%61!( 1%11 '>
0
? 36%6300 1%!3 6%61
15 '
2
>
"
36%60(6 2%2" 6%61
?> 1!%6165 6%06 31
'>
3
1!%623! 1%13 ?8> 31%660!4 6%00 6%26
16 ?
2
>
3
31%625( 6%41
8 1!%5505 6%60 6%26 '>
3
8 31%6140 1%1( 6%26
?>
2
1"%614( 6%01 '>
!
? 31%6022 1%!0
'>
0
1"%6313 1%1! 32
17 8
2
31%5454 6%64 6%06
8> 1(%662( 6%6" 6%26 ?8>
2
32%613" 6%0! 6%26
?>
3
1(%62"" 6%03 ?
2
>
0
32%63(! 6%43
'>
!
1(%6351 1%1" '>
0
8 32%62"2 1%14 6%26
18 33
>
2
8 14%616" 6%6( 6%26 ?8>
3
33%621! 6%0( 6%26
?>
0
14%6300 6%0! ?
2
>
!
33%60!3 6%40
19 '>
!
8 33%6306 1%12
>
3
8 15%6140 6%65 6%26 34
24 ?
2
>
"
30%6!31 6%4"
'
2
20%6666 2%1" 6%61 36
25 '
3
3"%6666 3%20 6%60
'
2
> 2!%66(4 2%14 6%61 37
26 '
3
> 3(%66(4 3%2" 6%60
'? 2"%6631 1%0" 38
'
2
>
2
2"%61!( 2%15 6%61 '
2
? 34%6631 2%!0 6%62
27 '
3
>
2
34%61!( 3%2( 6%60
'>? 2(%6165 1%04 39
'
2
>
3
2(%623! 2%21 6%61 '
2
>? 35%6165 2%!" 6%62
28 '
3
>
3
35%623! 3%25 6%60
?
2
24%66"2 6%(" 40
'8 2(%5505 1%12 6%26 '?
2
06%66"2 1%40 6%61
'>
2
? 24%614( 1%05 '
2
8 35%5505 2%26 6%21
'
2
>
0
24%6313 2%23 6%61 '
2
>
2
? 06%614( 2%!4 6%62
29 '
3
>
0
06%6313 3%31 6%60
?
2
> 25%6106 6%(4 41
'>8 25%662( 1%10 6%26 '>?
2
01%6106 1%4"
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
'
2
>8 01%662( 2%22 6%21 49
'
2
>
3
? 01%62"" 2%!5 6%62 '>
!
8
2
05%6256 1%20 6%06
'
3
>
!
01%6351 3%32 6%60 '
0
> 05%66(4 0%30 6%6(
42 50
'>?8 01%5546 1%!6 6%21 '
0
>
2
!6%61!( 0%30 6%6(
'>
2
?
2
02%6214 1%44 6%61 51
'
2
>
2
8 02%616" 2%23 6%21 '
0
>
3
!1%623! 0%3( 6%6(
'
2
>
0
? 02%6300 2%"1 6%62 52
'
3
>
"
02%60(6 3%30 6%60 '
2
?
2
!2%66"2 2%52 6%63
43 '
3
>
2
? !2%614( 3%"" 6%6!
'>?8 03%66!4 1%!2 6%21 '
0
>
0
!2%6313 0%35 6%6(
'>
3
?
2
03%625( 1%45 6%61 !3
'
2
>
3
8 03%6140 2%2! 6%21 '
2
>?
2
!3%6106 2%5 6%63
102
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
'
2
>
!
? 03%6022 2%"2 6%62 '
3
>8 !3%662( 3%36 6%20
'
3
>
(
03%6!04 3%3! 6%60 '
3
>
3
? !3%62"" 3%"( 6%6!
44 '
0
>
!
!3%6351 0%06 6%6(
?
2
8 00%6611 6%46 6%26 54
'8
2
03%5454 1%1" 6%06 '
2
?8 !3%5546 2%!4 6%22
'>
2
?8 00%613" 1%!3 6%21 '
2
>
2
?
2
!0%6214 2%5" 6%63
'>
0
?
2
00%63(! 1%51 6%61 '
3
>
2
8 !0%616" 3%31 6%20
'
2
>
0
8 00%62"2 2%2" 6%21 '
3
>
0
? !0%6300 3%"5 6%6!
'
2
>
"
? 00%6!66 2%"0 6%62 '
0
>
"
!0%60(6 0%02 6%6(
'
3
>
4
00%6"2" 3%3( 6%60 55
45 '
2
>?8 !!%66!4 2%"6 6%22
>?
2
8 0!%6645 6%42 6%26 '
2
>
3
?
2
!!%625( 2%5( 6%63
'>8
2
00%55(" 1%14 6%06 '
3
>
3
8 !!%6140 3%33 6%20
'>
3
?8 0!%621! 1%!! 6%21 '
3
>
!
? !!%6022 3%(6 6%6!
'>
!
?
2
0!%60!3 1%52 6%61 '
0
>
(
!!%6!04 0%03 6%64
'
2
>
!
8 0!%6306 2%24 6%21 56
'
2
>
(
? 0!%6!(5 2%"" 6%62 '>
2
?
3
!"%6205 2%2" 6%62
46 '
2
8
2
!!%5454 2%20 6%01
?8
2
0!%5525 6%0" 6%06 '
2
>
2
?8 !"%613" 2%"1 6%22
?
2
>
2
8 0"%61"( 6%43 6%26 '
2
>
0
?
2
!"%63(! 2%55 6%33
'>
2
8
2
0"%66!0 1%15 6%06 '
3
>
0
8 !"%62"2 3%3! 6%20
'>
0
?8 0"%6253 1%!( 6%21 '
3
>
"
? !"%6!61 3%(2 6%6!
'>
"
?
2
0"%6!32 1%50 6%61 '
0
>
4
!"%6"2" 0%0! 6%64
'
2
>
"
8 0"%6015 2%36 6%22 57
'
2
>
4
? 0"%6"!( 2%"" 6%62 '>?
2
8 !(%6645 1%56 6%21
47 '>
3
?
3
!(%6324 2%2( 6%62
'>
3
8
2
0(%61330 1%21 6%06 '
2
>8
2
!"%55(" 2%2" 6%01
'>
!
?8 0(%63(1 1%!4 6%21 '
2
>
3
?8 !(%621! 2%"3 6%22
'>
(
?
2
0(%6"65 1%5" 6%61 '
2
>
!
?
2
!(%60!3 3%66 6%63
'
2
>
(
8 0(%605( 2%31 6%22 '
3
>
!
8 !(%6306 3%3" 6%20
48 '
3
>
(
? !(%6!(5 3%(0 6%6!
'>
0
8
2
04%6211 1%22 6%06 '
0
>
5
!(%6(6! 0%0( 6%64
'
0
04%6666 0%32 6%6(
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
58 '
0
>? "3%6165 0%(2 6%65
'?8
2
!(%5525 1%!0 6%01 '
!
>
3
"3%623! !%0! 6%12
'>
2
?
2
8 !4%61"( 1%52 6%21 64
'>
0
?
3
!4%606" 2%25 6%62 '>
0
8
3
"0%61"6 1%2" 6%"6
'
2
>
2
8
2
!4%66!0 2%2( 6%02 '
0
>
2
? "0%614( 0%(0 6%65
'
2
>
0
?8 !4%6253 2%"! 6%22 '
!
>
0
"0%6313 !%0( 6%12
'
2
>
"
?
2
!4%6!32 3%62 6%63 65
'
3
>
"
8 !4%6015 3%34 6%20 '
3
>?
2
"!%6106 0%62 6%6"
'
3
>
4
? !4%6"!( 3%(! 6%6! '
0
>8 "!%662( 0%34 6%2(
'
0
>
16
!4%6(43 0%04 6%64 '
0
>
3
? "!%62"" 0%(! 6%65
59 '
!
>
!
"!%6351 !%04 6%12
'>?8
2
!5%666( 1%!" 6%01 66
'>
3
?
2
8 !5%620" 1%53 6%21 '
3
>
2
?
2
""%6214 0%60 6%6"
'>
!
?
3
!5%6040 2%31 6%62 '
0
>
2
8 ""%616" 0%35 6%2(
'
2
>
3
8
2
!5%6133 2%25 6%02 '
0
>
0
? ""%6300 0%(( 6%65
'
2
>
!
?8 !5%63(1 2%"" 6%22 '
!
>
"
""%60(6 !%!6 6%12
'
2
>
(
?
2
!5%6"16 3%60 6%63 67
103
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
'
3
>
(
8 !5%605( 3%35 6%20 '
2
>?
3
"(%61(1 3%32 6%60
'
3
>
5
? !5%6(3" 3%(( 6%6! '
3
>?8 "(%66!4 3%"4 6%2!
60 '
3
>
3
?
2
"(%625( 0%6! 6%6"
'>
2
?8
2
"6%664! 1%!( 6%01 '
0
>
3
8 "(%6140 0%01 6%2(
'>
0
?
2
8 "6%6320 1%5! 6%21 '
0
>
!
? "(%6022 0%(4 6%65
'>
"
?
3
"6%6!"3 2%32 6%62 '
!
>
(
"(%6!04 !%!2 6%12
'
2
>
0
8
2
"6%6211 2%36 6%60 68
'
2
>
"
?8 "6%6005 2%"4 6%22 '
2
>
2
?
3
"4%6205 3%30 6%60
'
2
>
4
?
2
"6%6"44 3%6! 6%63 '
3
8
2
"(%5454 3%32 6%00
'
3
>
4
8 "6%6!(! 3%01 6%20 '
3
>
2
?8 "4%613" 3%"5 6%2!
61 '
3
>
0
?
2
"4%63(! 0%6( 6%6"
'>8
3
"6%552! 1%21 6%"6 '
0
>
0
8 "4%62"2 0%03 6%24
'>
3
?8
2
"1%61"0 1%!5 6%01 '
0
>
"
? "4%6!61 0%46 6%65
'>
!
?
2
8 "1%6062 1%5" 6%21 '
!
>
4
"4%6"2" !%!3 6%12
'>
(
?
3
"1%6"01 2%30 6%62 69
'
2
>
!
8
2
"1%6245 2%32 6%02 '>?
0
"5%6262 2%"2 6%63
'
2
>
(
?8 "1%6!24 2%"5 6%22 '
2
>?
2
8 "5%6645 2%54 6%23
'
3
>
5
8 "1%6"!3 3%03 6%20 '
2
>
3
?
3
"5%6324 3%3! 6%60
'
!
> "1%66(4 !%02 6%12 '
3
>8
2
"4%55(" 3%30 6%00
62 '
3
>
3
?8 "5%621! 3%(1 6%2!
'>
2
8
3
"2%6663 1%23 6%"6 '
3
>
!
?
2
"5%60!3 0%65 6%6"
'>
0
?8
2
"2%6202 1%"6 6%01 '
0
>
!
8 "5%6306 0%00 6%24
'>
"
?
2
8 "2%6046 1%54 6%21 '
0
>
(
? "5%6!(5 0%42 6%65
'>
4
?
3
"2%6(14 2%3! 6%62 '
!
>
5
"5%6(6! !%!! 6%12
'
2
>
"
8
2
"2%63"4 2%30 6%02 70
'
!
>
2
"2%61!" !%00 6%12 '>
2
?
0
(6%6246 2%"0 6%63
63 '
2
?8
2
"5%5525 2%"2 6%02
'>
3
8
3
"3%6642 1%2! 6%"6 '
2
>
2
?
2
8 (6%61"( 3%66 6%23
'>
!
?8
2
"3%6326 1%"2 6%01 '
2
>
0
?
3
(6%606" 3%3( 6%60
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
'
3
>
2
8
2
(6%66!0 3%3! 6%00 '>
0
?
3
8 (0%63!! 2%33 6%22
'
3
>
0
?8 (6%6253 3%(3 6%2! '>
"
?
0
(0%6!50 2%(6 6%63
'
3
>
"
?
2
(6%6!32 0%16 6%6( '
2
>
2
8
3
(0%6663 2%31 6%"2
'
0
>
"
8 (6%6015 0%0" 6%24 '
2
>
0
?8
2
(0%6202 2%"5 6%02
'
0
>
4
? (6%6"!( 0%43 6%65 '
2
>
"
?
2
8 (0%6046 3%6" 6%23
'
!
>
16
(6%6(43 !%!" 6%13 '
2
>
4
?
3
(0%6(15 3%03 6%6!
71 '
3
>
"
8
2
(0%63"4 3%02 6%00
'>?
3
8 (1%6126 2%24 6%22 '
3
>
4
?8 (0%6"6" 3%(5 6%2!
'>
3
?
0
(1%63!5 2%"! 6%63 '
3
>
16
?
2
(0%640! 0%1( 6%6(
'
2
>?8
2
(1%666( 2%"0 6%02 '
0
>
16
8 (0%6(32 0%!2 6%24
'
2
>
3
?
2
8 (1%620" 3%61 6%23 '
"
>
2
(0%61!( "%!2 6%14
'
2
>
!
?
3
(1%6040 3%55 6%60 75
'
3
>
3
8
2
(1%6133 3%3( 6%00 '>?8
3
(0%55!" 1%"6 6%"1
'
3
>
!
?8 (1%63(1 3%(0 6%2! '>
3
?
2
8
2
(!%615! 1%5( 6%01
'
3
>
(
?
2
(1%6"16 0%12 6%6( '>
!
?
3
8 (!%6033 2%30 6%22
'
0
>
(
8 (1%605( 0%0( 6%24 '>
(
?
0
(!%6"(2 2%(2 6%63
'
0
>
5
? (1%6(3" 0%4! 6%65 '
2
>
3
8
3
(!%6642 2%33 6%"2
'
!
>
11
(1%64"1 !%!4 6%13 '
2
>
!
?8
2
(!%6326 2%(6 6%03
72 '
2
>
(
?
2
8 (!%6!!5 3%64 6%23
'>
2
?
3
8 (2%6154 2%36 6%22 '
2
>
5
?
3
(!%6(54 3%0! 6%6!
'>
0
?
0
(2%603( 2%"( 6%63 '
3
>
(
8
2
(!%600" 3%03 6%00
100
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
'
2
>
2
?8
2
(2%664! 2%"! 6%02 '
3
>
5
?8 (!%6"40 3%41 6%2!
'
2
>
0
?
2
8 (2%6320 3%63 6%23 '
!
>? (!%6165 !%46 6%10
'
2
>
"
?
3
(2%6!"3 3%06 6%00 '
"
>
3
(!%623! "%!3 6%14
'
3
>
0
8
2
(2%6211 3%34 6%00 76
'
3
>
"
?8 (2%6005 3%(" 6%2! '>
2
?8
3
("%6630 1%"1 6%"1
'
3
>
4
?
2
(2%6"44 0%13 6%6( '>
0
?
2
8
2
("%62(3 1%55 6%01
'
0
>
4
8 (2%6!(! 0%05 6%24 '>
"
?
3
8 ("%6!11 2%3" 6%22
'
0
>
16
? (2%6410 0%4" 6%65 '>
4
?
0
("%6(!6 2%(3 6%63
'
!
>
12
(2%6535 !%"6 6%13 '
2
>
0
8
3
("%61"6 2%30 6%"2
73 '
2
>
"
?8
2
("%6355 2%(2 6%03
'>?
2
8
2
(3%6634 1%50 6%01 '
2
>
4
?
2
8 ("%6"3( 3%65 6%20
'>
3
?
3
8 (3%62(( 2%31 6%22 '
3
>
4
8
2
("%6!20 3%0! 6%00
'>
!
?
0
(3%6!1! 2%"5 6%63 '
!
>
2
? ("%614( !%42 6%10
'
2
>8
3
(2%552! 2%36 6%"2 '
"
>
0
("%6313 "%!! 6%14
'
2
>
3
?8
2
(3%61"0 2%"( 6%02 77
'
2
>
!
?
2
8 (3%6062 3%60 6%23 '>8
0
("%54(0 1%2! 6%46
'
2
>
(
?
3
(3%6"01 3%02 6%60 '>
3
?8
3
((%6113 1%"3 6%"1
'
3
>
!
8
2
(3%6245 3%06 6%00 '>
!
?
2
8
2
((%63!1 2%66 6%01
'
3
>
(
?8 (3%6!24 3%(( 6%2! '>
(
?
3
8 ((%6!56 2%34 6%22
'
3
>
5
?
2
(3%6("( 0%1! 6%6( '
2
>
!
8
3
((%6234 2%35 6%"2
'
0
>
5
8 (3%6"!3 0%!1 6%24 '
2
>
(
?8
2
((%60(( 2%(3 6%03
'
0
>
11
? (3%6452 0%44 6%16 '
0
>?
2
((%6106 !%16 6%11
'
"
> (3%66(4 "%!6 6%14 '
!
>8 ((%662( !%0! 6%32
74 '
!
>
3
? ((%62"" !%43 6%10
'>
2
?
2
8
2
(0%611" 1%5! 6%01 '
"
>
!
((%6351 "%!" 6%14
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
78 83
'>
2
8
0
((%55!3 1%2( 6%46 '
2
>?
3
8 43%6126 3%3" 6%20
'>
0
?8
3
(4%6151 1%"0 6%"1 '
2
>
3
?
0
43%63!5 3%(0 6%6"
'>
"
?
2
8
2
(4%6025 2%62 6%01 '
3
>?8
2
43%666( 3%(2 6%0!
'
2
>
"
8
3
(4%631( 2%34 6%"2 '
3
>
3
?
2
8 43%620" 0%65 6%2(
'
0
>
2
?
2
(4%6214 !%12 6%11 '
3
>
!
?
3
43%6040 0%0( 6%64
'
!
>
2
8 (4%616" !%0( 6%32 '
0
>
3
8
2
43%6133 0%0! 6%04
'
!
>
0
? (4%6300 !%05 6%10 '
0
>
!
?8 43%63(1 0%42 6%25
'
"
>
"
(4%60(6 "%!4 6%14 '
0
>
(
?
2
43%6"16 !%26 6%11
79 '
!
>
(
8 43%605( !%!! 6%33
'>
3
8
0
(5%6631 1%25 6%46 '
!
>
5
? 43%6(3" !%53 6%1!
'>
!
?8
3
(5%62"5 1%"" 6%"1 '
"
>
11
43%64"1 "%"" 6%15
'
3
>?
3
(5%61(1 0%06 6%64 84
'
0
>?8 (5%66!4 0%(" 6%25 '
2
>
2
?
3
8 40%6154 3%34 6%20
'
0
>
3
?
2
(5%625( !%13 6%11 '
2
>
0
?
0
40%603( 3%(! 6%6"
'
!
>
3
8 (5%6140 !%05 6%32 '
3
>
2
?8
2
40%664! 3%(3 6%0!
'
!
>
!
? (5%6022 !%4( 6%10 '
3
>
0
?
2
8 40%6320 0%11 6%2(
'
"
>
(
(5%6!04 "%"6 6%14 '
3
>
"
?
3
40%6!"3 0%04 6%41
80 '
0
>
0
8
2
40%6211 0%0( 6%04
'>
0
8
0
46%6165 1%36 6%46 '
0
>
"
?8 40%6005 0%40 6%25
'
3
>
2
?
3
46%6205 0%02 6%64 '
0
>
4
?
2
40%6"44 !%21 6%11
'
0
>
2
?8 46%613" 0%(4 6%25 '
!
>
4
8 40%6!(! !%!( 6%33
'
0
>
0
?
2
46%63(! !%1! 6%11 '
!
>
16
? 40%6410 !%5! 6%1!
'
!
>
0
8 46%62"2 !%!1 6%32 '
"
>
12
40%6535 "%"4 6%15
'
!
>
"
? 46%6!61 !%44 6%10 85
10!
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
'
"
>
4
46%6"2" "%"1 6%14 '>?
0
8 4!%61!1 2%"" 6%23
81 '
2
>?
2
8
2
4!%6634 3%62 6%03
'
2
>?
0
41%6262 3%(6 6%6! '
2
>
3
?
3
8 4!%62(( 3%35 6%20
'
3
>?
2
8 41%6645 0%6" 6%2" '
2
>
!
?
0
4!%6!1! 3%(( 6%6"
'
3
>
3
?
3
41%6324 0%03 6%64 '
3
>8
3
40%552! 3%34 6%"0
'
0
>8
2
46%55(" 0%02 6%04 '
3
>
3
?8
2
4!%61"0 3%(! 6%0!
'
0
>
3
?8 41%621! 0%(5 6%25 '
3
>
!
?
2
8 4!%6062 0%12 6%2(
'
0
>
!
?
2
41%60!3 !%1( 6%11 '
3
>
(
?
3
4!%6"01 0%!6 6%64
'
!
>
!
8 41%6306 !%!2 6%32 '
0
>
!
8
2
4!%6245 0%04 6%04
'
!
>
(
? 41%6!(5 !%56 6%10 '
0
>
(
?8 4!%6!24 0%4" 6%25
'
"
>
5
41%6(6! "%"3 6%14 '
0
>
5
?
2
4!%6("( !%23 6%11
82 '
!
>
5
8 4!%6"!3 !%!5 6%33
'
2
>
2
?
0
42%6246 3%(2 6%6! '
!
>
11
? 4!%6452 !%5" 6%1!
'
3
>
2
?
2
8 42%61"( 0%64 6%3" '
"
>
13
4!%1614 "%"5 6%15
'
3
>
0
?
3
42%606" 0%0! 6%64 '
(
> 4!%66(4 (%!4 6%2!
'
0
>
2
8
2
42%66!0 0%03 6%04 86
'
0
>
0
?8 42%6253 0%41 6%25 '>
2
?
0
8 4"%6225 2%"4 6%23
'
0
>
"
?
2
42%6!32 0%14 6%11 '
2
>
2
?
2
8
2
4"%611" 3%63 6%03
'
!
>
"
8 42%6015 !%!0 6%32 '
2
>
0
?
3
8 4"%63!! 3%01 6%20
'
!
>
4
? 42%6"!( !%51 6%10 '
2
>
"
?
0
4"%6!50 3%(4 6%6"
'
"
>
16
42%6(43 "%"0 6%15 '
3
>
2
8
3
4"%6663 3%35 6%"0
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
'
3
>
0
?8
2
4"%6202 3%(( 6%0! 89
'
3
>
"
?
2
8 4"%6046 0%10 6%2( '>?
2
8
3
44%554( 1%54 6%"1
'
3
>
4
?
3
4"%6(15 0%!1 6%64 '>
3
?
3
8
2
45%622" 2%3! 6%02
'
0
>
"
8
2
4"%63"4 0%!6 6%04 '>
!
?
0
8 45%60"0 2%(3 6%23
'
0
>
4
?8 4"%6"6" 0%4( 6%36 '
2
>8
0
44%54(0 2%33 6%42
'
0
>
16
?
2
4"%640! !%2! 6%11 '
2
>
3
?8
3
45%6113 2%(1 6%"3
'
!
>
16
8 4"%6(32 !%"6 6%33 '
2
>
!
?
2
8
2
45%63!1 3%64 6%00
'
!
>
12
? 4"%65(6 !%54 6%1! '
2
>
(
?
3
8 45%6!56 3%0" 6%2!
'
"
>
10
4"%165" "%(1 6%15 '
2
>
5
?
0
45%6425 3%43 6%6"
'
(
>
2
4"%61!( (%"6 6%2! '
3
>
!
8
3
45%6234 3%00 6%"0
87 '
3
>
(
?8
2
45%60(( 3%41 6%0"
'>?
3
8
2
4(%66"5 2%32 6%02 '
3
>
5
?
2
8 45%6(1! 0%15 6%2(
'>
3
?
0
8 4(%6364 2%"5 6%23 '
3
>
11
?
3
45%65!0 0%!" 6%40
'
2
>?8
3
4"%55!" 2%"4 6%"2 '
0
>
5
8
2
45%6"63 0%!! 6%04
'
2
>
3
?
2
8
2
4(%615! 3%6! 6%03 '
0
>
11
?8 45%6401 0%52 6%36
'
2
>
!
?
3
8 4(%6033 3%03 6%2! '
!
>?
2
45%6106 "%14 6%1"
'
2
>
(
?
0
4(%6"(2 3%46 6%6" '
"
>8 45%662( "%!0 6%34
'
3
>
3
8
3
4(%6642 3%01 6%"0 '
"
>
3
? 45%62"" "%51 6%26
'
3
>
!
?8
2
4(%6326 3%(4 6%0! '
(
>
!
45%6351 (%"0 6%2!
'
3
>
(
?
2
8 4(%6!!5 0%1" 6%2( 90
'
3
>
5
?
3
4(%6(54 0%!3 6%64 '>
2
?
2
8
3
56%66"! 1%55 6%"1
'
0
>
(
8
2
4(%600" 0%!1 6%04 '>
0
?
3
8
2
56%6360 2%3( 6%02
'
0
>
5
?8 4(%6"40 0%45 6%36 '>
"
?
0
8 56%6!02 2%(0 6%23
'
0
>
11
?
2
4(%6523 !%2" 6%11 '
2
>
2
8
0
45%55!3 2%3! 6%42
'
!
>
11
8 4(%6416 !%"2 6%33 '
2
>
0
?8
3
56%6151 2%(2 6%"3
'
!
>
13
? 4(%1605 !%55 6%1! '
2
>
"
?
2
8
2
56%6025 3%16 6%00
'
"
>? 4(%6165 "%44 6%26 '
2
>
4
?
3
8 56%6""4 3%0( 6%2!
'
(
>
3
4(%623! (%"1 6%2! '
2
>
16
?
0
56%656( 3%4! 6%6"
88 '
3
>
16
?
2
8 56%6(50 0%26 6%2(
10"
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
'>
2
?
3
8
2
44%610( 2%30 6%02 '
0
>
16
8
2
56%6"41 0%!" 6%04
'>
0
?
0
8 44%634" 2%(1 6%23 '
!
>
2
?
2
56%6214 "%26 6%1"
'
2
>
2
?8
3
44%6630 2%"5 6%"3 '
"
>
2
8 56%616" "%!" 6%34
'
2
>
0
?
2
8
2
44%62(3 3%6( 6%03 '
"
>
0
? 56%6300 "%53 6%26
'
2
>
"
?
3
8 44%6!11 3%00 6%2! '
(
>
"
56%60(6 (%"" 6%2!
'
2
>
4
?
0
44%6(!6 3%42 6%6" 91
'
3
>
0
8
3
44%61"6 3%02 6%"0 '>?8
0
56%556! 1%"3 6%41
'
3
>
"
?8
2
44%6355 3%46 6%0! '>
3
?
2
8
3
51%6100 2%61 6%"1
'
3
>
4
?
2
8 44%6"3( 0%1( 6%2( '>
!
?
3
8
2
51%6342 2%34 6%02
'
3
>
16
?
3
44%64(" 0%!! 6%64 '>
(
?
0
8 51%6"21 2%(" 6%23
'
0
>
4
8
2
44%6!20 0%!3 6%04 '
2
>
3
8
0
51%6631 2%3( 6%42
'
0
>
16
?8 44%6("3 0%56 6%36 '
2
>
!
?8
3
51%62"5 2%(0 6%"3
'
0
>
12
?
2
44%1661 !%24 6%11 '
2
>
(
?
2
8
2
51%6!64 3%11 6%00
'
!
>
12
8 44%6444 !%"3 6%33 '
2
>
5
?
3
8 51%6(0" 3%05 6%2!
'
"
>
2
? 44%614( "%56 6%26 '
3
>
(
8
3
51%635! 3%0( 6%"0
'
(
>
0
44%6313 (%"3 6%2! '
3
>
5
?8
2
51%6"30 3%4! 6%0"
'
0
>?
3
51%61(1 !%04 6%12
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
'
!
>?8 51%66!4 !%40 6%30 '
!
>
"
?
2
50%6!32 "%2" 6%1(
'
!
>
3
?
2
51%625( "%21 6%1" '
"
>
"
8 50%6015 "%"2 6%34
'
"
>
3
8 51%6140 "%!( 6%34 '
"
>
4
? 50%6"!( "%55 6%21
'
"
>
!
? 51%6022 "%5! 6%21 '
(
>
16
50%6(43 (%(2 6%2"
'
(
>
(
51%6!04 (%"4 6%2! 95
92 '>
!
?8
0
5!%6214 1%(6 6%41
'>
2
?8
0
51%5543 1%"! 6%41 '
3
>?
3
8 5!%6126 0%00 6%24
'>
0
?
2
8
3
52%6222 2%63 6%"1 '
3
>
3
?
0
5!%63!5 0%42 6%16
'>
"
?
3
8
2
52%60"6 2%06 6%02 '
0
>?8
2
5!%666( 0%46 6%05
'>
4
?
0
8 52%6"55 2%(( 6%23 '
0
>
3
?
2
8 5!%620" !%1( 6%31
'
2
>
0
8
0
52%6165 2%34 6%42 '
0
>
!
?
3
5!%6040 !%!! 6%13
'
2
>
"
?8
3
52%6304 2%(" 6%"3 '
!
>
3
8
2
5!%6133 !%!3 6%!2
'
2
>
4
?
2
8
2
52%6!4" 3%13 6%00 '
!
>
!
?8 5!%63(1 !%56 6%30
'
3
>
4
8
3
52%60(3 3%05 6%"0 '
!
>
(
?
2
5!%6"16 "%24 6%1(
'
0
>
2
?
3
52%6205 !%!6 6%13 '
"
>
(
8 5!%605( "%"0 6%35
'
!
>
2
?8 52%613" !%4" 6%30 '
"
>
5
? 5!%6(3" (%61 6%21
'
!
>
0
?
2
52%63(! "%23 6%1" '
(
>
11
5!%64"1 (%(0 6%2"
'
"
>
0
8 52%62"2 "%!5 6%34 96
'
"
>
"
? 52%6!61 "%5" 6%21 '
3
>
2
?
3
8 5"%6154 0%0" 6%24
'
(
>
4
52%6"2" (%"5 6%2" '
3
>
0
?
0
5"%603( 0%43 6%16
?
2
8
0
51%54!4 5%15 6%46 '
0
>
2
?8
2
5"%664! 0%41 6%05
93 '
0
>
0
?
2
8 5"%6320 !%15 6%31
'>
3
?8
0
53%66"2 1%"( 6%41 '
0
>
"
?
3
5"%6!"3 !%!" 6%13
'>
!
?
2
8
3
53%6366 2%60 6%"1 '
!
>
0
8
2
5"%6211 !%!! 6%!3
'>
(
?
3
8
2
53%6!35 2%02 6%02 '
!
>
"
?8 5"%6005 !%52 6%3!
'
2
>
!
8
0
53%614( 2%06 6%42 '
!
>
4
?
2
5"%6"44 "%25 6%1(
'
2
>
(
?8
3
53%602" 2%(( 6%"3 '
"
>
4
8 5"%6!(! "%"! 6%35
'
3
>?
0
53%6262 0%(4 6%65 '
"
>
16
? 5"%6410 (%63 6%21
'
0
>?
2
8 53%6645 !%10 6%31 '
(
>
12
5"%6535 (%(" 6%2"
'
0
>
3
?
3
53%6324 !%!2 6%13 97
'
!
>8
2
52%55(" !%!6 6%!2 '
2
>?
0
8 5(%61!1 3%(0 6%2"
'
!
>
3
?8 53%621! !%4( 6%30 '
3
>?
2
8
2
5(%6634 0%16 6%0(
'
!
>
!
?
2
53%60!3 "%2! 6%1" '
3
>
3
?
3
8 5(%62(( 0%0( 6%24
10(
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
'
"
>
!
8 53%6306 "%"6 6%34 '
3
>
!
?
0
5(%6!1! 0%4! 6%16
'
"
>
(
? 53%6!(5 "%54 6%21 '
0
>8
3
5"%552! 0%0" 6%"4
'
(
>
5
53%6(6! (%(1 6%2" '
0
>
3
?8
2
5(%61"0 0%43 6%05
94 '
0
>
!
?
2
8 5(%6062 !%26 6%31
'>
0
?8
0
50%6106 1%"4 6%41 '
0
>
(
?
3
5(%6"01 !%!4 6%13
'>
"
?
2
8
3
50%63(5 2%6" 6%"2 '
!
>
!
8
2
5(%6245 !%!" 6%!3
'
2
>
"
8
0
50%62"" 2%01 6%42 '
!
>
(
?8 5(%6!24 !%53 6%3!
'
3
>
2
?
0
50%6246 0%46 6%65 '
!
>
5
?
2
5(%6("( "%31 6%1(
'
0
>
2
?
2
8 50%61"( !%1" 6%31 '
"
>
5
8 5(%6"!3 "%"( 6%35
'
0
>
0
?
3
50%606" !%!3 6%13 '
"
>
11
? 5(%6452 (%60 6%21
'
!
>
2
8
2
50%66!0 !%!1 6%!2 '
(
>
13
5(%1614 (%(( 6%2"
'
!
>
0
?8 50%6253 !%45 6%30 '
4
> 5(%66(4 4%"" 6%33
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
98 '
!
>
4
8
2
166%6!20 !%"1 6%!3
'
2
>
2
?
0
8 54%6225 3%(" 6%2" '
!
>
16
?8 166%6("3 !%54 6%3!
'
3
>
2
?
2
8
2
54%611" 0%12 6%0( '
!
>
12
?
2
166%1661 "%3" 6%1(
'
3
>
0
?
3
8 54%63!! 0%05 6%24 '
"
>
12
8 166%6444 "%(2 6%35
'
3
>
"
?
0
54%6!50 0%4" 6%16 '
"
>
10
? 166%112( (%65 6%22
'
0
>
2
8
3
54%6663 0%0( 6%"4 '
(
>
2
? 166%614( (%54 6%24
'
0
>
0
?8
2
54%6202 0%4! 6%05 '
(
>
1"
166%12!2 (%42 6%2"
'
0
>
"
?
2
6 54%6046 !%22 6%31 '
4
>
0
166%6313 4%(1 6%33
'
0
>
4
?
3
54%6(15 !%"6 6%13 101
'
!
>
"
8
2
54%63"4 !%!4 6%!3 '>?
0
8
2
161%6166 2%(6 6%03
'
!
>
4
?8 54%6"6" !%5! 6%3! '
2
>?
2
8
3
166%554( 3%6" 6%"0
'
!
>
16
?
2
54%640! "%33 6%1( '
2
>
3
?
3
8
2
161%622" 3%03 6%0!
'
"
>
16
8 54%6(32 "%"4 6%35 '
2
>
!
?
0
8 161%60"0 3%41 6%2"
'
"
>
12
? 54%65(6 (%6" 6%21 '
3
>8
0
166%54(0 3%01 6%40
'
(
>
10
54%165" (%(5 6%2" '
3
>
3
?8
3
161%6113 3%(5 6%"!
'
4
>
2
54%61!( 4%"4 6%33 '
3
>
!
?
2
8
2
161%63!1 0%1" 6%0(
99 '
3
>
(
?
3
8 161%6!56 0%!0 6%24
'
2
>?
3
8
2
55%66"5 3%06 6%00 '
3
>
5
?
0
161%6425 0%51 6%16
'
2
>
3
?
0
8 55%6364 3%(( 6%2" '
0
>
!
8
3
161%6234 0%!2 6%"4
'
3
>?8
3
54%55!" "%(6 6%"4 '
0
>
(
?8
2
161%60(( 0%45 6%!6
'
3
>
3
?
2
8
2
55%615! 0%13 6%0( '
0
>
5
?
2
8 161%6(1! !%2( 6%31
'
3
>
!
?
3
8 55%6033 0%!1 6%24 '
0
>
11
?
3
161%65!0 !%"0 6%13
'
3
>
(
?
0
55%6"(2 0%44 6%16 '
!
>
5
8
2
161%6"63 !%"3 6%!3
'
0
>
3
8
3
55%6642 0%05 6%"4 '
!
>
11
?8 161%6401 "%66 6%3!
'
0
>
!
?8
2
55%6326 0%4" 6%!6 '
!
>
13
?
2
161%1646 "%3( 6%1(
'
0
>
(
?
2
8 55%6!!5 !%20 6%31 '
"
>?
2
161%6106 (%2" 6%23
'
0
>
5
?
3
55%6(54 !%"1 6%13 '
"
>
13
8 161%65"( "%(3 6%35
'
!
>
(
8
2
55%600" !%!5 6%!3 '
"
>
1!
? 161%126! (%11 6%22
'
!
>
5
?8 55%6"40 !%5( 6%3! '
(
>8 161%662( (%"2 6%0!
'
!
>
11
?
2
55%6523 "%30 6%1( '
(
>
3
? 161%62"" (%55 6%24
'
"
>
11
8 55%6416 "%(6 6%35 '
4
>
!
161%6351 4%(3 6%33
'
"
>
13
? 55%1605 (%6( 6%21 102
'
(
>? 55%6165 (%5" 6%24 '>
2
?
0
8
2
162%61(4 2%(2 6%03
'
(
>
1!
55%11(0 (%46 6%2" '
2
>
2
?
2
8
3
162%66"! 3%6( 6%"0
'
4
>
3
55%623! 4%"5 6%33 '
2
>
0
?
3
8
2
162%6360 3%0! 6%0!
100 '
2
>
"
?
0
8 162%6!02 3%42 6%2"
'
2
>
2
?
3
8
2
166%610( 3%02 6%0! '
3
>
2
8
0
161%55!3 3%03 6%40
104
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
'
2
>
0
?
0
8 166%634" 3%(5 6%2" '
3
>
0
?8
3
162%6151 3%41 6%""
'
3
>
2
?8
3
166%6630 3%(( 6%"! '
3
>
"
?
2
8
2
162%6025 0%14 6%0(
166%62(3 0%1! 6%0( '
3
>
4
?
3
8 162%6""4 0%!! 6%24
'
3
>
"
?
3
8 166%6!11 0%!2 6%24 '
3
>
16
?
0
162%656( 0%53 6%16
'
3
>
4
?
0
166%6(!6 0%56 6%16 '
0
>
"
8
3
162%631( 0%!0 6%"4
'
0
>
0
8
3
166%61"6 0%!6 6%"4 '
0
>
4
?8
2
162%6!!! 0%51 6%!6
'
0
>
"
?8
2
166%6355 0%44 6%!6 '
0
>
16
?
2
8 162%6(50 !%24 6%32
'
0
>
4
?
2
8 166%6"3( !%2! 6%31 '
0
>
12
?
3
162%1632 !%"" 6%13
'
0
>
16
?
3
166%64(" !%"3 6%13 '
!
>
16
8
2
162%6"41 !%"0 6%!3
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
'
!
>
12
?8 162%6515 "%62 6%3! '
!
>
2
?
3
160%6205 "%!4 6%15
'
!
>
10
?
2
162%11!4 "%35 6%1( '
!
>
12
8
2
160%643( !%"( 6%!3
'
"
>
2
?
2
162%6214 (%24 6%23 '
"
>
2
?8 160%613" "%50 6%01
'
"
>
10
8 162%160! "%(! 6%35 '
"
>
0
?
2
160%63(! (%31 6%23
'
(
>
2
8 162%616" (%"0 6%0! '
(
>
0
8 160%62"2 (%"( 6%0!
'
(
>
0
? 162%6300 4%61 6%24 '
(
>
"
? 160%6!61 4%60 6%24
'
4
>
"
162%60(6 4%(0 6%30 '
4
>
4
160%6"2" 4%(( 6%30
103 105
'>?
3
8
3
163%6614 2%3" 6%"2 '>?
2
8
0
160%553" 2%62 6%41
'>
3
?
0
8
2
163%62!( 2%(3 6%03 '>
3
?
3
8
3
16!%61(! 2%35 6%"2
'
2
>?8
0
162%556! 2%(2 6%43 '>
!
?
0
8
2
16!%6013 2%(( 6%03
'
2
>
3
?
2
8
3
163%6100 3%65 6%"0 '
2
>
3
?8
0
16!%66"2 2%(! 6%43
'
2
>
!
?
3
8
2
163%6342 3%0" 6%0! '
2
>
!
?
2
8
3
16!%6366 3%12 6%"0
'
2
>
(
?
0
8 163%6"21 3%40 6%2" '
2
>
(
?
3
8
2
16!%6!35 3%!6 6%0!
'
3
>
3
8
0
163%6631 3%0! 6%40 '
2
>
5
?
0
8 16!%6((( 3%4( 6%2"
'
3
>
!
?8
3
163%62"5 3%42 6%"" '
3
>
!
8
0
16!%614( 3%04 6%40
'
3
>
(
?
2
8
2
163%6!64 0%26 6%0( '
3
>
(
?8
3
16!%602" 3%4! 6%""
'
3
>
5
?
3
8 163%6(0" 0%!( 6%25 '
3
>
5
?
2
8
2
16!%6""0 0%23 6%0(
'
3
>
11
?
0
163%654! 0%50 6%16 '
3
>
11
?
3
8 16!%6563 0%"6 6%25
'
0
>
(
8
3
163%635! 0%!4 6%"4 '
0
>?
0
16!%6262 !%4" 6%1!
'
0
>
5
?8
3
163%6"30 0%53 6%!6 '
0
>
5
8
3
16!%6!!2 0%!4 6%"4
'
0
>
11
?
2
8 163%64(2 !%36 6%32 '
0
>
11
?8
2
16!%6(56 0%5" 6%!6
'
0
>
13
?
3
163%1111 !%"4 6%10 '
!
>?
2
8 16!%6645 "%22 6%3"
'
!
>?
3
163%61(1 "%!" 6%14 '
!
>
3
?
3
16!%6324 "%"6 6%15
'
!
>
11
8
2
163%6(!5 !%"" 6%!3 '
"
>8
2
160%55(" "%!4 6%!4
'
!
>
13
?8 163%6554 "%63 6%3! '
"
>
3
?8 16!%621! "%5! 6%01
'
"
>?8 163%66!4 "%52 6%06 '
"
>
!
?
2
16!%60!3 (%33 6%23
'
"
>
3
?
2
163%625( (%36 6%23 '
(
>
!
8 16!%6306 (%"4 6%0!
'
(
>
3
8 163%6140 (%"! 6%0! '
(
>
(
? 16!%6!(5 4%6" 6%24
'
(
>
!
? 163%6022 4%63 6%24 '
4
>
5
16!%6(6! 4%(5 6%30
'
4
>
(
163%6!04 4%(" 6%30 106
104 '>
2
?
2
8
0
16"%6610 2%63 6%42
'>
2
?
3
8
3
160%665" 2%3( 6%"2 '>
0
?
3
8
3
16"%62!3 2%01 6%"2
'>
0
?
0
8
2
160%633! 2%(! 6%03 '>
"
?
0
8
2
16"%6051 2%(4 6%03
'
2
>
2
?8
0
163%5543 2%(3 6%43 '
2
>
0
?8
0
16"%6106 2%(" 6%43
'
2
>
0
?
2
8
3
160%6222 3%11 6%"0 '
2
>
"
?
2
8
3
16"%63(5 3%10 6%"0
'
2
>
"
?
3
8
2
160%60"6 3%04 6%0! '
2
>
4
?
3
8
2
16"%6"1( 3%!1 6%0!
'
2
>
4
?
0
8 160%6"55 3%4! 6%2" '
2
>
16
?
0
8 16"%64!" 3%45 6%2"
'
3
>
0
8
0
160%6165 3%0" 6%40 '
3
>
"
8
0
16"%62"" 3%05 6%4!
'
3
>
"
?8
3
160%6304 3%40 6%"" '
3
>
4
?8
3
16"%6!60 3%4( 6%""
'
3
>
4
?
2
8
2
160%6!4" 0%21 6%0( '
3
>
16
?
2
8
2
16"%6(03 0%20 6%0(
105
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
'
3
>
16
?
3
8 160%642! 0%!5 6%25 '
0
>
2
?
0
16"%6246 !%44 6%1!
'
3
>
12
?
0
160%16"3 0%5" 6%16 '
0
>
16
8
3
16"%6"36 0%"6 6%"4
'
0
>
4
8
3
160%60(3 0%!( 6%"4 '
!
>
2
?
2
8 16"%61"( "%20 6%3"
'
0
>
16
?8
2
160%6(12 0%50 6%!6 '
!
>
0
?
3
16"%606" "%"1 6%15
'
0
>
12
?
2
8 160%65!6 !%32 6%32 '
"
>
2
8
2
16"%66!0 "%!5 6%!4
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
'
"
>
0
?8 16"%6253 "%5( 6%01 '
2
>
(
?8
0
165%63(! 2%41 6%43
'
"
>
"
?
2
16"%6!32 (%30 6%23 '
3
>?
0
8 165%61!1 0%42 6%36
'
(
>
"
8 16"%6015 (%(6 6%0" '
0
>?
2
8
2
165%6634 !%14 6%!1
'
(
>
4
? 16"%6"!( 4%6( 6%24 '
0
>
3
?
3
8 165%62(( !%!! 6%33
'
4
>
16
16"%6(43 4%41 6%30 '
0
>
!
?
0
165%6!1! !%53 6%1!
107 '
!
>8
3
164%552! !%!0 6%(3
'>
3
?
2
8
0
16(%6653 2%6! 6%42 '
!
>
3
?8
2
165%61"0 !%51 6%!!
'>
!
?
3
6
3
16(%6331 2%02 6%"2 '
!
>
!
?
2
8 165%6062 "%25 6%3(
'>
(
?
0
8
2
16(%6!(6 2%46 6%03 '
!
>
(
?
3
165%6"01 "%"" 6%15
'
2
>
!
?8
0
16(%6214 2%(4 6%43 '
"
>
!
8
2
165%6245 "%"0 6%!5
'
2
>
(
?
2
8
3
16(%60!( 3%1! 6%"0 '
"
>
(
?8 165%6!24 (%62 6%01
'
2
>
5
?
3
8
2
16(%6"5! 3%!3 6%0! '
"
>
5
?
2
165%6("( (%35 6%20
'
3
>
(
8
0
16(%6300 3%!1 6%4! '
(
>
5
8 165%6"!3 (%(! 6%0"
'
3
>
5
?8
3
16(%6!43 3%45 6%"" '
(
>
11
? 165%6452 4%12 6%25
'
0
>?
3
8 16(%6126 !%!2 6%33 '
4
>
13
165%1614 4%4! 6%3!
'
0
>
3
?
0
16(%63!5 !%56 6%1! '
5
> 165%66(4 5%(0 6%02
'
!
>?8
2
16(%666( !%44 6%!0 110
'
!
>
3
?
2
8 16(%620" "%2! 6%3( '>
"
?
2
8
0
116%6324 2%16 6%42
'
!
>
!
?
3
16(%6040 "%"3 6%15 '
3
>
2
?
0
8 116%6225 0%40 6%36
'
"
>
3
8
2
16(%6133 "%"1 6%!4 '
0
>
2
?
2
8
2
116%611" !%26 6%!1
'
"
>
!
?8 16(%63(1 "%54 6%01 '
0
>
0
?
3
8 116%63!! !%!( 6%33
'
"
>
(
?
2
16(%6"16 (%3" 6%23 '
0
>
"
?
0
116%6!50 !%50 6%1!
'
(
>
(
8 16(%605( (%(2 6%0" '
!
>
2
8
3
116%6663 !%!! 6%(3
'
(
>
5
? 16(%6(3" 4%65 6%25 '
!
>
0
?8
2
116%6202 !%53 6%!!
'
4
>
11
16(%64"1 4%42 6%30 '
!
>
"
?
2
8 116%6046 "%36 6%3(
108 '
!
>
4
?
3
116%6(15 "%"4 6%15
'>
0
?
2
8
0
164%61(1 2%6" 6%42 '
"
>
"
8
2
116%63"4 "%"" 6%!5
'>
"
?
3
8
3
164%6016 2%00 6%"2 '
"
>
4
?8 116%6"6" (%63 6%01
'>
4
?
0
8
2
164%6"04 2%41 6%03 '
"
>
16
?
2
116%640! (%01 6%20
'
2
>
"
?8
0
164%625( 2%46 6%43 '
(
>
16
8 116%6(32 (%(" 6%0"
'
2
>
4
?
2
8
3
164%6!3! 3%1( 6%"0 '
(
>
12
? 116%65(6 4%10 6%25
'
3
>
4
8
0
164%6022 3%!3 6%4! '
4
>
10
116%165" 4%4( 6%3!
'
0
>
2
?
3
8 164%6154 !%!0 6%33 '
5
>
2
116%61!( 5%(" 602
'
0
>
0
?
0
164%603( !%51 6%1! 111
'
!
>
2
?8
2
164%664! !%56 6%!0 '
3
>?
3
8
2
111%66"5 0%04 6%04
'
!
>
0
?
2
8 164%6320 "%2( 6%3( '
3
>
3
?
0
8 111%6364 0%4" 6%36
'
!
>
"
?
3
164%6!"3 "%"0 6%15 '
0
>?8
3
116%55!" 0%40 6%"5
'
"
>
0
8
2
164%6211 "%"3 6%!5 '
0
>
3
?
2
8
2
111%615! !%21 6%!1
'
"
>
"
?8 164%6005 (%66 6%01 '
0
>
!
?
3
8 111%6033 !%!5 6%33
'
"
>
4
?
2
164%6"44 (%34 6%20 '
0
>
(
?
0
111%6"(2 !%5" 6%1!
'
(
>
4
8 164%6!(! (%(3 6%0" '
!
>
3
8
3
111%6642 !%!( 6%(3
'
(
>
16
? 164%6410 4%11 6%25 '
!
>
!
?8
2
111%6326 !%50 6%!!
'
4
>
12
164%6535 4%40 6%30 '
!
>
(
?
2
8 111%6!!5 "%32 6%3(
109 '
!
>
5
?
3
111%6(54 "%"5 6%15
'>
!
?
2
8
0
165%6205 2%64 6%42 '
"
>
(
8
2
111%600" "%"( 6%!5
1!6
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
'>
(
?
3
8
3
165%6044 2%0! 6%"2 '
"
>
5
?8 111%6"40 (%6! 6%01
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
'
"
>
11
?
2
111%6523 (%02 6%20 '
4
>
1(
113%1331 4%52 6%3!
'
(
>
11
8 111%6416 (%(4 6%0" '
5
>
!
113%6351 5%41 6%03
'
(
>
13
? 111%1605 4%1! 6%25 114
'
4
>? 111%6165 5%60 6%3" '
2
>
2
?
0
8
2
110%61(4 3%46 6%0"
'
4
>
1!
111%11(0 4%45 6%3! '
3
>
2
?
2
8
3
110%66"! 0%1! 6%"(
'
5
>
3
111%623! 5%(( 6%03 '
3
>
0
?
3
8
2
110%6360 0%!3 6%04
112 '
3
>
"
?
0
8 110%6!02 0%56 6%36
'
3
>
2
?
3
8
2
112%610( 0%!6 6%04 '
0
>
2
8
0
113%55!3 0%!1 6%44
'
3
>
0
?
0
8 112%634" 0%4( 6%36 '
0
>
0
?8
3
110%6151 0%45 6%(6
'
0
>
2
?8
3
112%6630 0%4! 6%(6 '
0
>
"
?
2
8
2
110%6025 !%2" 6%!1
'
0
>
0
?
2
8
2
112%62(3 !%23 6%!1 '
0
>
4
?
3
8 110%6""4 !%"3 6%33
'
0
>
"
?
3
8 112%6!11 !%"6 6%33 '
0
>
16
?
0
110%656( "%61 6%1!
'
0
>
4
?
0
112%6(!6 !%54 6%!! '
!
>
"
8
3
110%631( !%"6 6%(3
'
!
>
0
8
3
112%61"6 !%!4 6%(3 '
!
>
4
?8
2
110%6!!! !%55 6%!!
'
!
>
"
?8
2
112%6355 !%5" 6%!! '
!
>
16
?
2
8 110%6(50 "%3( 6%3(
'
!
>
4
?
2
8 112%6"3( "%33 6%3( '
!
>
12
?
3
110%1632 "%(0 6%26
'
!
>
16
?
3
112%64(" "%(1 6%15 '
"
>
16
8
2
110%6"41 "%(2 6%!5
'
"
>
4
8
2
112%6!20 "%"5 6%!5 '
"
>
12
?8 110%6515 (%16 6%02
'
"
>
16
?8 112%6("3 (%6" 6%01 '
"
>
10
?
2
110%11!4 (%0( 6%20
'
(
>
12
8 112%6444 (%00 6%20 '
(
>
2
?
2
110%6214 4%3" 6%31
'
(
>
10
? 112%112( 4%1( 6%25 '
(
>
10
8 110%160! (%43 6%0(
'
4
>
2
? 112%614( 5%6" 6%3" '
(
>
1"
? 110%1240 4%26 6%25
'
4
>
1"
112%12!3 4%56 6%3! '
4
>
2
8 110%616" 4%(2 6%!3
'
5
>
0
112%6313 5%(5 6%03 '
4
>
0
? 110%6300 5%65 6%3(
113 '
4
>
14
110%1065 4%53 6%3!
'
2
>?
0
8
2
113%6166 3%(4 6%0" '
5
>
"
110%60(6 5%42 6%03
'
3
>?
2
8
3
112%554( 0%10 6%"( 115
'
3
>
3
?
3
8
2
113%622" 0%!1 6%04 '
2
>?
3
8
3
11!%6614 3%00 6%"!
'
3
>
!
?
0
8 113%60"0 0%45 6%36 '
2
>
3
?
0
8
2
11!%62!( 3%41 6%0"
'
0
>8
0
112%54(0 0%!6 6%44 '
3
>?8
0
110%556! 3%46 6%4"
'
0
>
3
?8
3
113%6113 0%4( 6%(6 '
3
>
3
?
2
8
3
11!%6100 0%1( 6%"(
'
0
>
!
?
2
8
2
113%63!1 !%20 6%!1 '
3
>
!
?
3
8
2
11!%6342 0%!0 6%04
'
0
>
(
?
3
8 113%6!56 !%"2 6%33 '
3
>
(
?
0
8 11!%6"21 0%52 6%36
'
0
>
5
?
0
113%6425 !%55 6%1! '
0
>
3
8
0
11!%6631 0%!3 6%44
'
!
>
!
8
3
113%6234 !%"6 6%(3 '
0
>
!
?8
3
11!%62"5 0%56 6%(6
'
!
>
(
?8
2
113%60(( !%54 6%!! '
0
>
(
?
2
8
2
11!%6!64 !%24 6%!2
'
!
>
5
?
2
8 113%6(1! "%3! 6%3( '
0
>
5
?
3
8 11!%6(0" !%"! 6%33
'
!
>
11
?
3
113%65!0 "%(2 6%15 '
0
>
11
?
0
11!%654! "%62 6%1"
'
"
>
5
8
2
113%6"63 "%(1 6%!5 '
!
>
(
8
3
11!%635! !%"3 6%(3
'
"
>
11
?8 113%6401 (%64 6%02 '
!
>
5
?8
2
11!%6"30 "%61 6%!!
'
"
>
13
?
2
113%1646 (%0" 6%20 '
!
>
11
?
2
8 11!%64(2 "%34 6%3(
'
(
>?
2
113%6106 4%30 6%31 '
!
>
13
?
3
11!%1111 "%(" 6%26
'
(
>
13
8 113%65"( (%41 6%0" '
"
>?
3
11!%61(1 (%"0 6%2!
'
(
>
1!
? 113%126! 4%15 6%25 '
"
>
11
8
2
11!%6(!5 "%(0 6%!5
'
4
>8 113%662( 4%(6 6%!3 '
"
>
13
?8 11!%6554 (%11 6%02
'
4
>
3
? 113%62"" 5%6( 6%3" '
"
>
1!
?
2
11!%123" (%05 6%20
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
'
(
>?8 11!%66!4 4%66 6%04 '
!
>?
0
11(%6262 "%5! 6%21
1!1
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
'
(
>
3
?
2
11!%625( 4%34 6%31 '
!
>
5
8
3
11(%6!!2 !%"" 6%(3
'
(
>
1!
8 11!%1123 (%40 6%0( '
!
>
11
?8
2
11(%6(56 "%60 6%!!
'
(
>
1(
? 11!%13"2 4%22 6%36 '
!
>
13
?
2
8 11(%1625 "%01 6%34
'
4
>
3
8 11!%6140 4%(3 6%!0 '
!
>
1!
?
3
11(%12"( "%(5 6%26
'
4
>
!
? 11!%6022 5%11 6%3( '
"
>?
2
8 11(%6645 (%36 6%03
'
5
>
(
11!%6!04 5%40 6%03 '
"
>
3
?
3
11(%6324 (%"4 6%2"
116 '
"
>
13
8
2
11(%651" "%(( 6%"6
'
2
>
2
?
3
8
3
11"%665" 3%0" 6%"! '
"
>
1!
?8 11(%11!0 (%10 6%02
'
2
>
0
?
0
8
2
11"%633! 3%43 6%0" '
(
>8
2
11"%55(" (%"" 6%"!
'
3
>
2
?8
0
11!%5543 3%41 6%4" '
(
>
3
?8 11(%621! 4%63 6%04
'
3
>
0
?
2
8
3
11"%6222 0%15 6%"( '
(
>
!
?
2
11(%60!3 4%01 6%31
'
3
>
"
?
3
8
2
11"%60"6 0%!" 6%05 '
4
>
!
8 11(%6306 4%(" 6%!0
'
3
>
4
?
0
8 11"%6"55 0%50 6%36 '
4
>
(
? 11(%6!(5 5%10 6%3(
'
0
>
0
8
0
11"%6165 0%!0 6%44 '
5
>
5
11(%6(6! 5%4( 6%03
'
0
>
"
?8
3
11"%6304 0%52 6%(6 118
'
0
>
4
?
2
8
2
11"%6!4" !%25 6%!2 '
2
>
2
?
2
8
0
114%6610 3%11 6%40
'
0
>
16
?
3
8 11"%642! !%"( 6%30 '
2
>
0
?
3
8
3
114%62!3 3%05 6%"!
'
0
>
12
?
0
11"%16"3 "%60 6%1" '
2
>
"
?
0
8
2
114%6051 3%4" 6%0"
'
!
>
4
8
3
11"%60(3 !%"! 6%(3 '
3
>
0
?8
0
114%6106 3%40 6%4"
'
!
>
16
?8
2
11"%6(12 "%62 6%!! '
3
>
"
?
2
8
3
114%63(5 0%22 6%"(
'
!
>
12
?
2
8 11"%65!6 "%06 6%3( '
3
>
4
?
3
8
2
114%6"1( 0%!5 6%05
'
!
>
10
?
3
11"%1145 "%(( 6%26 '
3
>
16
?
0
8 114%64!" 0%5( 6%36
'
"
>
2
?
3
11"%6205 (%"" 6%2" '
0
>
"
8
0
114%62"" 0%!4 6%44
'
"
>
12
8
2
11"%643( "%(! 6%!5 '
0
>
4
?8
3
114%6!60 0%5! 6%(6
'
"
>
10
?8 11"%16(" (%13 6%02 '
0
>
16
?
2
8
2
114%6(03 !%32 6%!2
'
"
>
1"
?
2
11"%131! (%!6 6%20 '
0
>
12
?
3
8 114%6541 !%(6 6%30
'
(
>
2
?8 11"%613" 4%62 6%04 '
0
>
10
?
0
114%1226 "%6( 6%1"
'
(
>
0
?
2
11"%63(! 4%35 6%31 '
!
>
2
?
0
114%6246 "%5" 6%21
'
(
>
1"
8 11"%1262 (%4" 6%0( '
!
>
16
8
3
114%6"36 !%"4 6%(3
'
4
>
0
8 11"%62"2 4%(! 6%!0 '
!
>
12
?8
2
114%64"4 "%6" 6%!!
'
4
>
"
? 11"%6!61 5%12 6%3( '
!
>
10
?
2
8 114%116( "%03 6%34
'
5
>
4
11"%6"2" 5%4! 6%03 '
"
>
2
?
2
8 114%61"( (%32 6%03
117 '
"
>
0
?
3
114%606" (%"5 6%2"
'
2
>?
2
8
0
11"%553" 3%16 6%40 '
"
>
10
8
2
114%6550 "%(5 6%"6
'
2
>
3
?
3
8
3
11(%61(! 3%0( 6%"! '
(
>
2
8
2
114%66!0 (%"( 6%"!
'
2
>
!
?
0
8
2
11(%6013 3%4! 6%0" '
(
>
0
?8 114%6253 4%6! 6%04
'
3
>
3
?8
0
11(%66"2 3%43 6%4" '
(
>
"
?
2
114%6!32 4%02 6%31
'
3
>
!
?
2
8
3
11(%6366 0%26 6%"( '
4
>
"
8 114%6015 4%(4 6%!0
'
3
>
(
?
3
8
2
11(%6!35 0%!4 6%05 '
4
>
4
? 114%6"!( 5%1! 6%3(
'
3
>
5
?
0
8 11(%6((( 0%5! 6%36 '
5
>
16
114%6(43 5%45 6%00
'
0
>
!
8
0
11(%614( 0%!" 6%44 119
'
0
>
(
?8
3
11(%602" 0%53 6%(6
'2>3?280 115%6653 3%13 6%40
'
0
>
5
?
2
8
2
11(%6""0 !%31 6%!2
'2>!?383 115%6331 3%!6 6%"!
'
0
>
11
?
3
8 11(%6563 !%"4 6%30
'2>(?082 115%6!(6 3%44 6%0"
'
0
>
13
?
0
11(%1102 "%6" 6%1"
'3>!?80 115%6214 3%4" 6%4"
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
'
3
>
(
?
2
8
3
115%60!( 0%23 6%"( '
2
>
5
?
0
8
2
121%6(2" 3%51 6%0"
'
3
>
5
?
3
8
2
115%6"5! 0%"1 6%05 '
3
>
(
?8
0
121%63(! 3%45 6%4"
'
3
>
11
?
0
8 115%6530 0%54 6%36 '
3
>
5
?
2
8
3
121%6"10 0%2( 6%"(
'
0
>
(
8
0
115%6300 0%!5 6%44 '
3
>
11
?
3
8
2
121%64!2 0%"0 6%05
'
0
>
5
?8
3
115%6!43 0%5( 6%(6 '
0
>?
0
8 121%61!1 !%56 6%3!
1!2
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
'
0
>
11
?
2
8
2
115%6421 !%30 6%!2 '
0
>
5
8
0
121%6!61 0%"2 6%45
'
0
>
13
?
3
8 115%16"6 !%(1 6%30 '
0
>
11
?8
3
121%6(35 !%66 6%(6
'
!
>?
3
8 115%6126 "%"6 6%35 '
!
>?
2
8
2
121%6634 "%2" 6%!(
'
!
>
3
?
0
115%63!5 "%54 6%21 '
!
>
3
?
3
8 121%62(( "%"0 6%35
'
!
>
11
8
3
115%6(64 !%(6 6%(3 '
!
>
!
?
0
121%6!1! (%61 6%21
'
!
>
13
?8
2
115%650( "%6( 6%!" '
"
>8
3
126%552! "%"2 6%(5
'
"
>?8
2
115%666( "%5" 6%"1 '
"
>
3
?8
2
121%61"0 "%55 6%"1
'
"
>
3
?
2
8 115%620" (%33 6%03 '
"
>
!
?
2
8 121%6062 (%3( 6%00
'
"
>
!
?
3
115%6040 (%(1 6%2" '
"
>
(
?
3
121%6"01 (%(0 6%2"
'
(
>
3
8
2
115%6133 (%"5 6%"" '
(
>
!
8
2
121%6245 (%(2 6%""
'
(
>
!
?8 115%63(1 4%6( 6%04 '
(
>
(
?8 121%6!24 4%16 6%05
'
(
>
(
?
2
115%6"16 4%00 6%31 '
(
>
5
?
2
121%6("( 4%0( 6%32
'
4
>
(
8 115%605( 4%46 6%!0 '
4
>
5
8 121%6"!3 4%43 6%!0
'
4
>
5
? 115%6(3" 5%1( 6%3( '
4
>
11
? 121%6452 5%26 6%34
'
5
>
11
115%64"1 5%56 6%00 '
5
>
13
121%1614 5%53 6%00
120 '
16
> 121%66(4 16%42 6%!3
'
2
>
0
?
2
8
0
126%61(1 3%1! 6%40 122
'
2
>
"
?
3
8
3
126%6016 3%!2 6%"! '
2
>
"
?
2
8
0
122%6324 3%14 6%40
'
2
>
4
?
0
8
2
126%6"04 3%45 6%0" '
2
>
4
?
3
8
3
122%6!"" 3%!! 6%"!
'
3
>
"
?8
0
126%625( 3%44 6%4" '
2
>
16
?
0
8
2
122%646! 3%53 6%0"
'
3
>
4
?
2
8
3
126%6!3! 0%2! 6%"( '
3
>
4
?8
0
122%60!3 3%51 6%4"
'
3
>
16
?
3
8
2
126%6((0 0%"2 6%05 '
3
>
16
?
2
8
3
122%6"52 0%24 6%"(
'
3
>
12
?
0
8 126%1612 !%66 6%31 '
0
>
2
?
0
8 122%6225 !%52 6%3!
'
0
>
4
8
0
126%6022 0%"1 6%44 '
0
>
16
8
0
122%6!(5 0%"0 6%45
'
0
>
16
?8
3
126%6""1 0%54 6%(6 '
!
>
2
?
2
8
2
122%611" "%24 6%!(
'
0
>
12
?
2
8
2
126%6455 !%3" 6%!2 '
!
>
0
?
3
8 122%63!! "%"! 6%35
'
!
>
2
?
3
8 126%6154 "%"2 6%35 '
!
>
"
?
0
122%6!50 (%63 6%21
'
!
>
0
?
0
126%603( "%55 6%21 '
"
>
2
8
3
122%6663 "%"3 6%(5
'
!
>
12
8
3
126%6(4" !%(1 6%(0 '
"
>
0
?8
2
122%6202 (%61 6%"1
'
"
>
2
?8
2
126%664! "%54 6%"1 '
"
>
"
?
2
8 122%6046 (%34 6%00
'
"
>
0
?
2
8 126%6320 (%3! 6%03 '
"
>
4
?
3
122%6(15 (%(" 6%2"
'
"
>
"
?
3
126%6!"3 (%(2 6%2" '
(
>
"
8
2
122%63"4 (%(0 6%""
'
(
>
0
8
2
126%6211 (%(1 6%"" '
(
>
4
?8 122%6"6" 4%11 6%05
'
(
>
"
?8 126%6005 4%64 6%05 '
(
>
16
?
2
122%640! 4%05 6%32
'
(
>
4
?
2
126%6"44 4%0" 6%32 '
4
>
12
? 122%65(6 5%22 6%34
'
4
>
4
8 126%6!(! 4%41 6%!0 '
5
>
10
122%165" 5%5! 6%00
'
5
>
16
? 126%6410 5%15 6%3( '
16
>
2
122%61!( 16%40 6%!3
'
5
>
12
126%6535 5%52 6%00 123
121 '
2
>
(
?
2
8
0
123%606" 3%15 6%40
'
2
>
!
?
2
8
0
121%6205 3%1" 6%40 '
2
>
5
?
3
8
3
123%6"00 3%!( 6%"!
'
2
>
(
?
3
8
3
121%6044 3%!0 6%"! '
3
>
5
?8
0
123%6!32 3%52 6%4"
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
'
0
>?
3
8
2
123%66"5 !%!" 6%!3 '
!
>
(
?
3
8 12!%6!56 "%(6 6%35
'
0
>
3
?
0
8 123%6364 !%50 6%3! '
!
>
5
?
0
12!%6425 (%6( 6%22
'
!
>?8
3
122%55!" !%52 6%(! '
"
>
!
8
3
12!%6234 "%"4 6%(5
'
!
>
3
?
2
8
2
123%615! "%25 6%!( '
"
>
(
?8
2
12!%60(( (%6" 6%"1
'
!
>
!
?
3
8 123%6033 "%"( 6%35 '
"
>
5
?
2
8 12!%6(1! (%03 6%00
'
!
>
(
?
0
123%6"(2 (%60 6%22 '
"
>
11
?
3
12!%65!0 (%46 6%2(
'
"
>
3
8
3
123%6642 "%"! 6%(5 '
(
>
5
8
2
12!%6"63 (%(5 6%""
'
"
>
!
?8
2
123%6326 (%62 6%"1 '
(
>
11
?8 12!%6401 4%1" 6%05
'
"
>
(
?
2
8 123%6!!5 (%06 6%00 '
(
>
13
?
2
12!%1646 4%!0 6%32
1!3
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
'
"
>
5
?
3
123%6(54 (%(( 6%2" '
4
>?
2
12!%6106 5%02 6%06
'
(
>
(
8
2
123%600" (%(! 6%"" '
4
>
13
8 12!%65"( 4%45 6%!!
'
(
>
5
?8 123%6"40 4%13 6%05 '
4
>
1!
? 12!%126! 5%2( 6%34
'
(
>
11
?
2
123%6523 4%!6 6%32 '
5
>8 12!%662( 5%(4 6%"3
'
4
>
11
8 123%6416 4%4" 6%!! '
5
>
3
? 12!%62"" 16%1" 6%0"
'
4
>
13
? 123%1605 5%23 6%34 '
5
>
1(
12!%1331 16%66 6%0!
'
5
>? 123%6165 16%12 6%0" '
16
>
!
12!%6351 16%45 6%!3
'
5
>
1!
123%11(0 5%5( 6%00 126
'
16
>
3
123%623! 16%4! 6%!3 '
3
>
2
?
0
8
2
12"%61(4 0%44 6%!6
124 '
0
>
2
?
2
8
3
12"%66"! !%20 6%(1
'
2
>
4
?
2
8
0
120%6040 3%21 6%40 '
0
>
0
?
3
8
2
12"%6360 !%"1 6%!3
'
0
>
2
?
3
8
2
120%610( !%!4 6%!3 '
0
>
"
?
0
8 12"%6!02 !%54 6%3!
'
0
>
0
?
0
8 120%634" !%5! 6%3! '
!
>
2
8
0
12!%55!3 !%!5 6%53
'
!
>
2
?8
3
120%6630 !%53 6%(! '
!
>
0
?8
3
12"%6151 !%5( 6%(!
'
!
>
0
?
2
8
2
120%62(3 "%31 6%!( '
!
>
"
?
2
8
2
12"%6025 "%30 6%!(
'
!
>
"
?
3
8 120%6!11 "%"4 6%35 '
!
>
4
?
3
8 12"%6""4 "%(2 6%3!
'
!
>
4
?
0
120%6(!6 (%6" 6%22 '
!
>
16
?
0
12"%656( (%65 6%22
'
"
>
0
8
3
120%61"6 "%"( 6%(5 '
"
>
"
8
3
12"%631( "%(6 6%(5
'
"
>
"
?8
2
120%6355 (%60 6%"1 '
"
>
4
?8
2
12"%6!!! (%6( 6%"2
'
"
>
4
?
2
8 120%6"3( (%01 6%00 '
"
>
16
?
2
8 12"%6(50 (%0! 6%00
'
"
>
16
?
3
120%64(" (%(5 6%2( '
"
>
12
?
3
12"%1632 (%42 6%2(
'
(
>
4
8
2
120%6!20 (%(( 6%"" '
(
>
16
8
2
12"%6"41 (%46 6%""
'
(
>
16
?8 120%6("3 4%1! 6%05 '
(
>
12
?8 12"%6515 4%14 6%05
'
(
>
12
?
2
120%1661 4%!2 6%32 '
(
>
10
?
2
12"%11!4 4%!! 6%32
'
4
>
12
8 120%6444 4%44 6%!! '
4
>
2
?
2
12"%6214 5%00 6%06
'
4
>
10
? 120%112( 5%2! 6%34 '
4
>
10
8 12"%160! 4%51 6%!!
'
5
>
2
? 120%614( 16%10 6%0" '
4
>
1"
? 12"%1240 5%24 6%34
'
5
>
1"
120%12!3 5%54 6%0! '
5
>
2
8 12"%616" 5%46 6%"3
'
16
>
0
120%6313 16%4( 6%!3 '
5
>
0
? 12"%6300 16%1( 6%0"
125 '
5
>
14
12"%1065 16%61 6%0!
'
3
>?
0
8
2
12!%6166 0%4" 6%!6 '
16
>
"
12"%60(6 16%56 6%!0
'
0
>?
2
8
3
120%554( !%22 6%(1 127
'
0
>
3
?
3
8
2
12!%622" !%!5 6%!3 '
3
>?
3
8
3
12(%6614 0%!2 6%"4
'
0
>
!
?
0
8 12!%60"0 !%5( 6%3! '
3
>
3
?
0
8
2
12(%62!( 0%45 6%!6
'
!
>8
0
120%54(0 !%!4 6%53 '
0
>?8
0
12(%556! 0%44 6%56
'
!
>
3
?8
3
12!%6113 !%5! 6%(! '
0
>
3
?
2
8
3
12(%6100 !%2! 6%(1
'
!
>
!
?
2
8
2
12!%63!1 "%32 6%!( '
0
>
!
?
3
8
2
12(%6342 !%"3 6%!3
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
'
0
>
(
?
0
8 12(%6"21 "%66 6%3! '
5
>
0
8 124%62"2 5%43 6%"3
'
!
>
3
8
0
12(%6631 !%"1 6%53 '
5
>
"
? 124%6!61 16%26 6%0!
'
!
>
!
?8
3
12(%62"5 !%54 6%(! '
5
>
26
124%1!"" 16%6! 6%0(
'
!
>
(
?
2
8
2
12(%6!64 "%3" 6%!( '
16
>
4
124%6"2" 16%50 6%!0
'
!
>
5
?
3
8 12(%6(0" "%(3 6%06 129
'
!
>
11
?
0
12(%654! (%11 6%22 '
3
>?
2
8
0
124%553" 0%14 6%4(
'
"
>
(
8
3
12(%635! "%(1 6%(5 '
3
>
3
?
3
8
3
125%61(! 0%!! 6%"5
'
"
>
5
?8
2
12(%6"30 (%65 6%"2 '
3
>
!
?
0
8
2
125%6013 0%53 6%!6
'
"
>
11
?
2
8 12(%64(2 (%0" 6%00 '
0
>
3
?8
0
125%66"2 0%51 6%56
'
"
>
13
?
3
12(%1111 (%40 6%2( '
0
>
!
?
2
8
3
125%6366 !%24 6%(2
'
(
>?
3
12(%61(1 4%(3 6%30 '
0
>
(
?
3
8
2
125%6!35 !%"" 6%!0
'
(
>
11
8
2
12(%6(!5 (%42 6%"( '
0
>
5
?
0
8 125%6((( "%63 6%3"
'
(
>
13
?8 12(%6554 4%15 6%05 '
!
>
!
8
0
125%614( !%"0 6%53
1!0
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
'
(
>
1!
?
2
12(%123" 4%!( 6%32 '
!
>
(
?8
3
125%602" "%61 6%(!
'
4
>?8 12(%66!4 5%64 6%!( '
!
>
5
?
2
8
2
125%6""0 "%35 6%!(
'
4
>
3
?
2
12(%625( 5%0" 6%06 '
!
>
11
?
3
8 125%6563 "%(" 6%06
'
4
>
1!
8 12(%1123 4%52 6%!! '
!
>
13
?
0
125%1102 (%10 6%22
'
4
>
1(
? 12(%13"2 5%36 6%34 '
"
>
5
8
3
125%6!!2 "%(! 6%(5
'
5
>
3
8 12(%6306 5%41 6%"3 '
"
>
11
?8
2
125%6(56 (%12 6%"2
'
5
>
!
? 12(%6!(5 16%15 6%0( '
"
>
13
?
2
8 125%1625 (%05 6%00
'
5
>
15
12(%1044 16%63 6%0! '
"
>
1!
?
3
125%12"( (%4( 6%2(
'
16
>
(
12(%6!04 16%52 6%!0 '
(
>?
2
8 125%6645 4%34 6%!1
128 '
(
>
3
?
3
125%6324 4%(" 6%30
'
3
>
2
?
3
8
3
124%665" 0%!0 6%"4 '
(
>
13
8
2
125%651" (%4! 6%"(
'
3
>
0
?
0
8
2
124%633! 0%51 6%!6 '
(
>
1!
?8 125%11!0 4%23 6%!6
'
0
>
2
?8
0
12(%5543 0%45 6.56 '
(
>
1(
?
2
125%1353 4%"6 6%33
'
0
>
0
?
2
8
3
124%6222 !%2( 6%(2 '
4
>8
2
124%55(" 4%(0 6%(0
'
0
>
"
?
3
8
2
124%60"6 !%"0 6%!3 '
4
>
3
?8 125%621! 5%11 6%!(
'
0
>
4
?
0
8 124%6"55 "%62 6%3" '
4
>
!
?
2
125%60!3 5%05 6%06
'
!
>
0
8
0
124%6165 !%"2 6%53 '
4
>
1(
8 125%1246 4%5" 6%!!
'
!
>
"
?8
3
124%6304 "%66 6%(! '
4
>
15
? 125%1!15 5%33 6%35
'
!
>
4
?
2
8
2
124%6!4" "%3( 6%!( '
5
>
!
8 125%6306 5%4! 6%"3
'
!
>
16
?
3
8 124%642! "%(! 6%06 '
5
>
(
? 125%6!(5 16%22 6%0(
'
!
>
12
?
0
124%16"3 (%12 6%22 '
16
>
5
125%6(6! 16%5! 6%!0
'
"
>
4
8
3
124%60(3 "%(3 6%(5 130
'
"
>
16
?8
2
124%6(12 (%16 6%"2 '
3
>
2
?
2
8
0
136%6610 0%15 6%4(
'
"
>
12
?
2
8 124%65!6 (%04 6%00 '
3
>
0
?
3
8
3
136%62!3 0%!( 6%"5
'
"
>
10
?
3
124%1145 (%4! 6%2( '
3
>
"
?
0
8
2
136%6051 0%50 6%!6
'
(
>
2
?
3
124%6205 4%(0 6%30 '
0
>
0
?8
0
136%6106 0%52 6%56
'
(
>
12
8
2
124%643( (%43 6%"( '
0
>
"
?
2
8
3
136%63(5 !%36 6%(2
'
(
>
10
?8 124%16(" 4%21 6%!6 '
0
>
4
?
3
8
2
136%6"1( !%"( 6%!0
'
(
>
1"
?
2
124%131! 4%!4 6%33 '
0
>
16
?
0
8 136%64!" "%6! 6%3"
'
4
>
2
?8 124%613" 5%16 6%!( '
!
>
"
8
0
136%62"" !%"" 6%53
'
4
>
0
?
2
124%63(! 5%0( 6%06 '
!
>
4
?8
3
136%6!60 "%63 6%(!
'
4
>
1"
8 124%1262 4%50 6%!! '
!
>
16
?
2
8
2
136%6(03 "%06 6%!4
'
4
>
14
? 124%1006 5%31 6%35 '
!
>
12
?
3
8 136%6541 "%"4 6%06
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
'
!
>
10
?
0
136%1226 (%1! 6%22 '
5
>
5
? 131%6(3" 16%2! 6%0(
'
"
>
2
?
0
136%6246 4%60 6%25 '
16
>
11
131%64"1 16%54 6%!0
'
"
>
16
8
3
136%6"63 "%(" 6%(5 132
'
"
>
12
?8
2
136%64"4 (%10 6%"2 '
3
>
0
?
2
8
0
132%61(1 0%23 6%4(
'
"
>
10
?
2
8 136%116( (%!1 6%0! '
3
>
"
?
3
8
3
132%6016 0%"6 6%"5
'
"
>
1"
?
3
136%130" (%44 6%2( '
3
>
4
?
0
8
2
132%6"04 0%5( 6%!6
'
(
>
2
?
2
8 136%61"( 4%06 6%!1 '
0
>
"
?8
0
132%625( 0%5" 6%56
'
(
>
0
?
3
136%606" 4%(( 6%30 '
0
>
4
?
2
8
3
132%6!3! !%33 6%(2
'
(
>
10
8
2
136%6550 (%4( 6%"( '
0
>
16
?
3
8
2
132%6((0 !%(1 6%!0
'
(
>
1"
?8 136%1233 4%20 6%!6 '
0
>
12
?
0
6 132%1612 "%64 6%3"
'
(
>
14
?
2
136%10(1 4%"2 6%33 '
!
>
4
8
0
132%6022 !%"5 6%53
'
4
>
2
8
2
136%66!0 4%(" 6%(0 '
!
>
16
?8
3
132%6""1 "%6" 6%("
'
4
>
0
?8 136%6253 5%13 6%!( '
!
>
12
?
2
8
2
132%6455 "%00 6%!4
'
4
>
"
?
2
136%6!32 5%!6 6%06 '
!
>
10
?
3
8 132%1134 "%41 6%06
'
4
>
14
8 136%13!4 4%5( 6%!" '
!
>
1"
?
0
132%13(( (%15 6%23
'
5
>
"
8 136%6015 5%4" 6%"3 '
"
>
2
?
3
8 132%6154 (%(6 6%0"
'
5
>
4
? 136%6"!( 16%20 6%0( '
"
>
0
?
0
132%603( 4%6( 6%25
1!!
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
'
16
>
16
136%6(43 16%5( 6%!0 '
"
>
12
8
3
132%6(4" "%5( 6%46
131 '
"
>
10
?8
2
132%162! (%1( 6%"2
'
3
>
3
?
2
8
0
131%6653 0%21 6%4( '
"
>
1"
?
2
8 132%12"0 (%!0 6%0!
'
3
>
!
?
3
8
3
131%6331 0%!4 6%"5 '
(
>
2
?8
2
132%664! 4%6" 6%"4
'
3
>
(
?
0
8
2
131%6!(6 0%5" 6%!6 '
(
>
0
?
2
8 132%6320 4%03 6%!1
'
0
>
!
?8
0
131%6214 0%50 6%56 '
(
>
"
?
3
132%6!"3 4%41 6%30
'
0
>
(
?
2
8
3
131%60!( !%32 6%(2 '
(
>
1"
8
2
132%11!1 (%56 6%"(
'
0
>
5
?
3
8
2
131% "5! !%"5 6%!0 '
4
>
0
8
2
132%6211 4%(5 6%(0
'
0
>
11
?
0
8 131%6530 "%6" 6%3" '
4
>
"
?8 132%6005 5%1" 6%!(
'
!
>
(
8
0
131%6300 !%"( 6%53 '
4
>
4
?
2
132%6"44 5%!0 6%01
'
!
>
5
?8
3
131%6!43 "%6! 6%(! '
5
>
4
8 132%6!(! 5%45 6%"0
'
!
>
11
?
2
8
2
131%6421 "%02 6%!4 '
5
>
16
? 132%6410 16%2( 6%0(
'
!
>
13
?
3
8 131%16"6 "%46 6%06 '
16
>
12
132%6535 11%66 6%!!
'
!
>
1!
?
0
131%1254 (%1( 6%22 133
'
"
>?
3
8 131%6126 (%"4 6%0" '
3
>
!
?
2
8
0
133%6205 0%20 6%4(
'
"
>
3
?
0
131%63!5 4%6" 6%25 '
3
>
(
?
3
8
3
133%6044 0%"2 6%"5
'
"
>
11
8
3
131%6(64 "%(4 6%46 '
3
>
5
?
0
8
2
133%6(2" 0%55 6%!1
'
"
>
13
?8
2
131%650( (%1! 6%"2 '
0
>
(
?8
0
133%63(! 0%5( 6%56
'
"
>
1!
?
2
8 131%114! (%!3 6%0! '
0
>
5
?
2
8
3
133%6"10 !%3! 6%(2
'
"
>
1(
?
3
131%1020 (%56 6%2( '
0
>
11
?
3
8
2
133%64!2 !%(2 6%!0
'
(
>?8
2
131%666( 4%60 6%"4 '
0
>
13
?
0
8 133%1651 "%16 6%3"
'
(
>
3
?
2
8 131%620" 4%01 6%!1 '
!
>?
0
8 133%61!1 "%54 6%01
'
(
>
!
?
3
131%6040 4%(5 6%30 '
!
>
5
8
0
133%6!61 !%(6 6%50
'
(
>
1!
8
2
131%16(2 (%44 6%"( '
!
>
11
?8
3
133%6(35 "%64 6%("
'
(
>
1(
?8 131%1311 4%2" 6%!6 '
!
>
13
?
2
8
2
133%65(4 "%0! 6%!4
'
4
>
3
8
2
131%6133 4%(( 6%(0 '
!
>
1!
?
3
8 133%121" "%43 6%06
'
4
>
!
?8 131%63(1 5%1! 6%!( '
"
>?
2
8
2
133%6634 (%30 6%"3
'
4
>
(
?
2
131%6"16 5%!2 6%01 '
"
>
3
?
3
8 133%62(( (%(2 6%0"
'
5
>
(
8 131%605( 5%44 6%"0 '
"
>
!
?
0
133%6!1! 4%65 6%25
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
'
"
>
13
8
3
133%64"! "%41 6%46 '
0
>
13
?
3
8
2
13!%1665 !%(! 6%!0
'
"
>
1!
?8
2
133%1163 (%14 6%"2 '
!
>?
3
8
2
13!%66"5 "%"0 6%!5
'
(
>8
3
132%552! (%(6 6%4" '
!
>
3
?
0
8 13!%6364 (%62 6%01
'
(
>
3
?8
2
133%61"0 4%6( 6%"5 '
!
>
11
8
0
13!%6"!( !%(0 6%50
'
(
>
!
?
2
8 133%6062 4%0! 6%!1 '
!
>
13
?8
3
13!%645" "%11 6%("
'
(
>
(
?
3
133%6"01 4%42 6%3! '
"
>?8
3
130%55!" (%66 6%41
'
4
>
!
8
2
133%6245 4%46 6%(0 '
"
>
3
?
2
8
2
13!%615! (%3( 6%"0
'
4
>
(
?8 133%6!24 5%14 6%!( '
"
>
!
?
3
8 13!%6033 (%(! 6%0"
'
4
>
5
?
2
133%6("( 5%!! 6%01 '
"
>
(
?
0
13!%6"(2 4%12 6%25
'
5
>
5
8 133%6"!3 5%51 6%"0 '
(
>
3
8
3
13!%6642 (%(3 6%4"
'
5
>
11
? 133%6452 16%24 6%04 '
(
>
!
?8
2
13!%6326 4%16 6%"5
'
16
>
13
133%1614 11%61 6%!! '
(
>
(
?
2
8 13!%6!!5 4%04 6%!2
'
11
> 133%66(4 11%56 6%"0 '
(
>
5
?
3
13!%6(54 4%4! 6%3!
134 '
4
>
(
8
2
13!%600" 4%40 6%(0
'
3
>
"
?
2
8
0
130%6324 0%2" 6%4( '
4
>
5
?8 13!%6"40 5%21 6%!4
'
3
>
4
?
3
8
3
130%6!"" 0%"3 6%"5 '
4
>
11
?
2
13!%6523 5%!4 6%01
'
3
>
16
?
0
8
2
130%646! !%61 6%!1 '
5
>
11
8 13!%6416 5%50 6%"0
'
0
>
4
?8
0
130%60!3 0%55 6%56 '
5
>
13
? 13!%1605 16%32 6%04
'
0
>
16
?
2
8
3
130%6"52 !%3" 6%(2 '
16
>? 13!%6165 11%26 6%!(
'
0
>
12
?
3
8
2
130%6536 !%(0 6%!0 '
16
>
1!
13!%11(0 11%6! 6%!!
'
0
>
10
?
0
8 130%11"5 "%11 6%3" '
11
>
3
13!%623! 11%50 6%"!
1!"
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
'
!
>
2
?
0
8 130%6225 (%66 6%01 136
'
!
>
16
8
0
130%6!(5 !%(2 6%50 '
3
>
4
?
2
8
0
13"%6040 0%25 6%4(
'
!
>
12
?8
3
130%641( "%65 6%(" '
3
>
16
?
3
8
3
13"%6(23 0%"" 6%"5
'
!
>
10
?
2
8
2
130%16!" "%0( 6%!4 '
3
>
12
?
0
8
2
13"%65"1 !%60 6%!1
'
"
>
2
?
2
8
2
130%611" (%3" 6%"0 '
0
>
16
?8
0
13"%6"16 !%62 6%56
'
"
>
0
?
3
8 130%63!! (%(3 6%0" '
0
>
12
?
2
8
3
13"%6404 !%06 6%(2
'
"
>
"
?
0
130%6!50 4%11 6%25 '
!
>
2
?
3
8
2
13"%610( "%"" 6%!5
'
"
>
10
8
3
130%6503 "%43 6%46 '
!
>
0
?
0
8 13"%634" (%63 6%02
'
(
>
2
8
3
130%6663 (%(1 6%4" '
!
>
12
8
0
13"%6(3! !%(! 6%50
'
(
>
0
?8
2
130%6202 4%65 6%"5 '
"
>
2
?8
3
13"%6630 (%61 6%41
'
(
>
"
?
2
8 130%6046 4%0" 6%!2 '
"
>
0
?
2
8
2
13"%62(3 (%35 6%"0
'
(
>
4
?
3
130%6(15 4%40 6%3! '
"
>
"
?
3
8 13"%6!11 (%(" 6%0"
'
4
>
"
8
2
130%63"4 4%42 6%(0 '
"
>
4
?
0
13"%6(!6 4%10 6%25
'
4
>
4
?8 130%6"6" 5%15 6%!4 '
(
>
0
8
3
13"%61"6 (%(! 6%4"
'
4
>
16
?
2
130%640! 5%!( 6%01 '
(
>
"
?8
2
13"%6355 4%12 6%"5
'
5
>
16
8 130%6(32 5%53 6%"0 '
(
>
4
?
2
8 13"%6"3( 4%05 6%!2
'
5
>
12
? 130%65(6 16%36 6%04 '
(
>
16
?
3
13"%64(" 4%4( 6%3!
'
16
>
10
130%165" 11%63 6%!! '
4
>
4
8
2
13"%6!20 4%4! 6%(!
'
11
>
2
130%61!( 11%52 6%"! '
4
>
16
?8 13"%6("3 5%23 6%!4
135 '
4
>
12
?
2
13"%1661 5%"6 6%01
'
3
>
(
?
2
8
0
13!%606" 0%2( 6%4( '
5
>
12
8 13"%6444 5%5" 6%"0
'
3
>
5
?
3
8
3
13!%6"00 0%"! 6%"5 '
5
>
10
? 13"%112( 16%33 6%04
'
3
>
11
?
0
8
2
13!%6443 !%62 6%!1 '
16
>
2
? 13"%614( 11%22 6%!(
'
0
>
5
?8
0
13!%6!32 !%66 6%56 '
16
>
1"
13"%12!3 11%6" 6%!!
'
0
>
11
?
2
8
3
13!%6((6 !%34 6%(2 '
11
>
0
13"%6313 11%5! 6%"!
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
137 '
5
>
10
8 134%160! 5%55 6%"!
'
3
>
5
?
2
8
0
13(%6!"3 0%31 6%44 '
5
>
1"
? 134%1240 16%3" 6%04
'
3
>
11
?
3
8
3
13(%6461 0%"4 6%"5 '
16
>
2
8 134%616" 16%44 6%(3
'
0
>?
0
8
2
13(%6166 !%50 6%!! '
16
>
0
? 134%6300 11%2! 6%!(
'
0
>
11
?8
0
13(%6"44 !%60 6%56 '
16
>
14
134%1065 11%65 6%!"
'
!
>?
2
8
3
13"%554( "%36 6%(( '
11
>
"
134%60(6 11%54 6%"!
'
!
>
3
?
3
8
2
13(%622" "%"( 6%!5 139
'
!
>
!
?
0
8 13(%60"0 (%6! 6%02 '
0
>?
3
8
3
135%6614 !%"6 6%(3
'
"
>8
0
13"%54(0 "%"" 6%55 '
0
>
3
?
0
8
2
135%62!( !%5( 6%!!
'
"
>
3
?8
3
13(%6113 (%63 6%41 '
!
>?8
0
134%556! !%5" 6%5!
'
"
>
!
?
2
8
2
13(%63!1 (%01 6%"0 '
!
>
3
?
2
8
3
135%6100 "%33 6%((
'
"
>
(
?
3
8 13(%6!56 (%(4 6%0( '
!
>
!
?
3
8
2
135%6342 "%(1 6%!5
'
"
>
5
?
0
13(%6425 4%1! 6%25 '
!
>
(
?
0
8 135%6"21 (%64 6%02
'
(
>
!
8
3
13(%6234 (%(" 6%4" '
"
>
3
8
0
135%6631 "%"5 6%55
'
(
>
(
?8
2
13(%60(( 4%10 6%"5 '
"
>
!
?8
3
135%62"5 (%6" 6%42
'
(
>
5
?
2
8 13(%6(1! 4%!1 6%!2 '
"
>
(
?
2
8
2
135%6!64 (%00 6%"0
'
(
>
11
?
3
13(%65!0 4%45 6%3! '
"
>
5
?
3
8 135%6(0" (%41 6%0(
'
4
>
5
8
2
13(%6"63 4%4( 6%(! '
"
>
11
?
0
135%654! 4%15 6%36
'
4
>
11
?8 13(%6401 5%20 6%!4 '
(
>
(
8
3
135%635! (%(5 6%4"
'
4
>
13
?
2
13(%1646 5%"2 6%01 '
(
>
5
?8
2
135%6"30 4%1( 6%"5
'
5
>?
2
13(%6106 16%!6 6%!6 '
(
>
11
?
2
8 135%64(2 4%!0 6%!2
'
5
>
13
8 13(%65"( 5%5( 6%"! '
(
>
13
?
3
135%1111 4%52 6%3!
'
5
>
1!
? 13(%126! 16%3! 6%04 '
4
>
11
8
2
135%6(!5 4%56 6%(!
'
16
>8 13(%662( 16%4" 6%(3 '
4
>
13
?8 135%6554 5%2( 6%!4
'
16
>
3
? 13(%62"" 11%20 6%!( '
4
>
1!
?
2
135%123" 5%"! 6%02
1!(
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
'
16
>
1(
13(%1331 11%64 6%!" '
5
>?8 135%66!4 16%1" 6%""
'
11
>
!
13(%6351 11%5( 6%"! '
5
>
3
?
2
135%625( 16%!0 6%!6
138 '
5
>
1!
8 135%1123 16%61 6%"!
'
3
>
16
?
2
8
0
134%6"01 0%32 6%44 '
5
>
1(
? 135%13"2 16%34 6%05
'
0
>
2
?
0
8
2
134%61(4 !%5" 6%!! '
16
>
3
8 135%6140 16%45 6%(0
'
!
>
2
?
2
8
3
134%66"! "%32 6%(( '
16
>
!
? 135%6022 11%2( 6%!4
'
!
>
0
?
3
8
2
134%6360 "%"5 6%!5 '
16
>
15
135%1044 11%11 6%!"
'
!
>
"
?
0
8 134%6!02 (%6" 6%02 '
11
>
(
135%6!04 12%66 6%""
'
"
>
2
8
0
13(%55!3 "%"( 6%55 140
'
"
>
0
?8
3
134%6151 (%6! 6%41 '
0
>
2
?
3
8
3
106%665" !%"2 6%(3
'
"
>
"
?
2
8
2
134%6025 (%02 6%"0 '
0
>
0
?
0
8
2
106%633! !%55 6%!!
'
"
>
4
?
3
8 134%6""4 (%46 6%0( '
!
>
2
?8
0
135%5543 !%5( 6%5!
'
"
>
16
?
0
134%656( 4%1( 6%36 '
!
>
0
?
2
8
3
106%6222 "%3! 6%((
'
(
>
"
8
3
134%631( (%(4 6%4" '
!
>
"
?
3
8
2
106%60"6 "%(2 6%"6
'
(
>
4
?8
2
134%6!!! 4%1! 6%"5 '
!
>
4
?
0
8 106%6"55 (%16 6%02
'
(
>
16
?
2
8 134%6(50 4%!3 6%!2 '
"
>
0
8
0
106%6165 "%(6 6%55
'
(
>
12
?
3
134%1632 4%56 6%3! '
"
>
"
?8
3
106%6304 (%64 6%42
'
4
>
16
8
2
134%6"41 4%44 6%(! '
"
>
4
?
2
8
2
106%6!4" (%0! 6%"0
'
4
>
12
?8 134%6515 5%2" 6%!4 '
"
>
16
?
3
8 106%642! (%43 6%0(
'
4
>
10
?
2
134%11!4 5%"3 6%02 '
"
>
12
?
0
106%16"3 4%26 6%36
'
5
>
2
?
2
134%6214 16%!2 6%!6 '
(
>
4
8
3
106%60(3 (%41 6%4(
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
'
(
>
16
?8
2
106%6(12 4%14 6%"5 '
11
>
5
101%6(6! 12%63 6%""
'
(
>
12
?
2
8 106%65!6 4%!" 6%!2 142
'
(
>
10
?
3
106%1145 4%53 6%3" '
0
>
2
?
2
8
0
102%6610 !%2( 6%52
'
4
>
2
?
3
106%6205 5%42 6%03 '
0
>
0
?
3
8
3
102%62!3 !%"! 6%(0
'
4
>
12
8
2
106%643( 4%52 6%(! '
0
>
"
?
0
8
2
102%6051 "%62 6%!"
'
4
>
10
?8 106%16(" 5%25 6%!4 '
!
>
0
?8
0
102%6106 "%61 6%5!
'
4
>
1"
?
2
106%131! 5%"" 6%02 '
!
>
"
?
2
8
3
102%63(5 "%34 6%((
'
5
>
2
?8 106%613" 16%14 6%"( '
!
>
4
?
3
8
2
102%6"1( "%(! 6%"6
'
5
>
0
?
2
106%63(! 16%!! 6%!6 '
!
>
16
?
0
8 102%64!" (%13 6%02
'
5
>
1"
8 106%1262 16%62 6%"! '
"
>
"
8
0
102%62"" "%(0 6%55
'
5
>
14
? 106%1006 16%06 6%05 '
"
>
4
?8
3
102%6!60 (%11 6%42
'
16
>
0
8 106%62"2 16%51 6%(0 '
"
>
16
?
2
8
2
102%6(03 (%05 6%"0
'
16
>
"
? 106%6!61 11%24 6%!4 '
"
>
12
?
3
8 102%6541 (%4" 6%0(
'
16
>
26
106%1!"" 11%13 6%!" '
"
>
10
?
0
102%1226 4%23 6%36
'
11
>
4
106%6"2" 12%62 6%"" '
(
>
2
?
0
102%6246 5%16 6%3(
141 '
(
>
16
8
3
102%6"36 (%40 6%4(
'
0
>?
2
8
0
106%553" !%2" 6%52 '
(
>
12
?8
2
102%64"4 4%22 6%(6
'
0
>
3
?
3
8
3
101%61(! !%"3 6%(3 '
(
>
10
?
2
8 102%116( 4%!5 6%!3
'
0
>
!
?
0
8
2
101%6013 "%61 6%!" '
(
>
1"
?
3
102%130" 4%5( 6%3"
'
!
>
3
?8
0
101%66"2 !%55 6%5! '
4
>
2
?
2
8 102%61"( 5%04 6%"6
'
!
>
!
?
2
8
3
101%6366 "%3" 6%(( '
4
>
0
?
3
102%606" 5%4! 6%00
'
!
>
(
?
3
8
2
101%6!35 "%(0 6%"6 '
4
>
10
8
2
102%6550 4%5! 6%(!
'
!
>
5
?
0
8 101%6((( (%11 6%02 '
4
>
1"
?8 102%1233 5%32 6%!5
'
"
>
!
8
0
101%614( "%(2 6%55 '
4
>
14
?
2
102%10(1 5%(6 6%02
'
"
>
(
?8
3
101%602" (%65 6%42 '
5
>
2
8
2
102%66!0 5%40 6%43
'
"
>
5
?
2
8
2
101%6""0 (%0( 6%"0 '
5
>
0
?8 102%6253 16%21 6%"(
'
"
>
11
?
3
8 101%6563 (%40 6%0( '
5
>
"
?
2
102%6!32 16%!4 6%!1
'
"
>
13
?
0
101%1102 4%22 6%36 '
5
>
14
8 102%13!4 16%6! 6%"!
'
(
>?
0
101%6262 5%11 6%3( '
5
>
26
? 102%1!5( 16%03 6%05
1!4
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
'
(
>
5
8
3
101%6!!2 (%43 6%4( '
16
>
"
8 102%6015 16%50 6%(0
'
(
>
11
?8
2
101%6(56 4%26 6%(6 '
16
>
4
? 102%6"!( 11%32 6%!4
'
(
>
13
?
2
8 101%1625 4%!( 6%!3 '
16
>
22
102%1(22 11%1" 6%!"
'
(
>
1!
?
3
101%12"( 4%5! 6%3" '
11
>
16
102%6(43 12%6! 6%""
'
4
>?
2
8 101%6645 5%0" 6%"6 143
'
4
>
3
?
3
101%6324 5%40 6%00 '
0
>
3
?
2
8
0
103%6653 !%25 6%52
'
4
>
13
8
2
101%651" 4%53 6%(! '
0
>
!
?
3
8
3
103%6331 !%"" 6%(0
'
4
>
1!
?8 101%11!0 5%31 6%!5 '
0
>
(
?
0
8
2
103%6!(6 "%60 6%!"
'
4
>
1(
?
2
101%1353 5%"4 6%02 '
!
>
!
?8
0
103%6214 "%62 6%5!
'
5
>8
2
106%55(" 5%42 6%43 '
!
>
(
?
2
8
3
103%60!( "%06 6%(4
'
5
>
3
?8 101%621! 16%15 6%"( '
!
>
5
?
3
8
2
103%6"5! "%(( 6%"6
'
5
>
!
?
2
101%60!3 16%!( 6%!6 '
!
>
11
?
0
8 103%6530 (%10 6%02
'
5
>
1(
8 101%1246 16%60 6%"! '
"
>
(
8
0
103%6300 "%(! 6%55
'
5
>
15
? 101%1!15 16%01 6%05 '
"
>
5
?8
3
103%6!43 (%13 6%42
'
16
>
!
8 101%6306 16%53 6%(0 '
"
>
11
?
2
8
2
103%6421 (%!6 6%"!
'
16
>
(
? 101%6!(5 11%36 6%!4 '
"
>
13
?
3
8 103%16"6 (%44 6%0(
'
16
>
21
101%1"00 11%10 6%!" '
"
>
1!
?
0
103%1254 4%2! 6%36
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
'
(
>?
3
8 103%6126 4%(" 6%!0 '
5
>
"
?8 100%6005 16%20 6%"(
'
(
>
3
?
0
103%63!5 5%10 6%3( '
5
>
4
?
2
100%6"44 16%"2 6%!1
'
(
>
11
8
3
103%6(64 (%4" 6%4( '
5
>
26
8 100%1!1! 16%65 6%""
'
(
>
13
?8
2
103%650( 4%23 6%(6 '
16
>
4
8 100%6!(! 16%5( 6%(0
'
(
>
1!
?
2
8 103%114! 4%"1 6%!3 '
16
>
16
? 100%6410 11%3! 6%!4
'
(
>
1(
?
3
103%1020 4%54 6%3" '
11
>
12
100%6535 12%64 6%"(
'
4
>?8
2
103%666( 5%12 6%(( 145
'
4
>
3
?
2
8 103%620" 5%!6 6%"6 '
0
>
!
?
2
8
0
10!%6205 !%32 6%52
'
4
>
!
?
3
103%6040 5%4( 6%00 '
0
>
(
?
3
8
3
10!%6044 !%(6 6%(0
'
4
>
1!
8
2
103%16(2 4%5" 6%(" '
0
>
5
?
0
8
2
10!%6(2" "%6( 6%!"
'
4
>
1(
?8 103%1311 5%30 6%!5 '
!
>
(
?8
0
10!%63(! "%6! 6%5"
'
4
>
15
?
2
103%1!05 5%(1 6%02 '
!
>
5
?
2
8
3
10!%6"10 "%03 6%(4
'
5
>
3
8
2
103%6133 5%4! 6%43 '
!
>
11
?
3
8
2
10!%64!2 "%46 6%"6
'
5
>
!
?8 103%63(1 16%23 6%"( '
!
>
13
?
0
8 10!%1651 (%14 6%03
'
5
>
(
?
2
103%6"16 16%"6 6%!1 '
"
>?
0
8 10!%61!1 4%6( 6%05
'
5
>
15
8 103%103" 16%6( 6%"! '
"
>
5
8
0
10!%6!61 "%(4 1%66
'
5
>
21
? 103%1"(! 16%00 6%05 '
"
>
11
?8
3
10!%6(35 (%1" 6%42
'
16
>
(
8 103%605( 16%5" 6%(0 '
"
>
13
?
2
8
2
10!%65(4 (%!3 6%"!
'
16
>
5
? 103%6(3" 11%33 6%!4 '
"
>
1!
?
3
8 10!%121" (%51 6%04
'
11
>
11
103%64"1 12%6" 6%"" '
"
>
1(
?
0
10!%10!! 4%24 6%31
144 '
(
>?
2
8
2
10!%6634 4%02 6%(1
'
0
>
0
?
2
8
0
100%61(1 !%31 6%52 '
(
>
3
?
3
8 10!%62(( 4%46 6%!0
'
0
>
"
?
3
8
3
100%6016 !%"4 6%(0 '
(
>
!
?
0
10!%6!1! 5%1( 6%34
'
0
>
4
?
0
8
2
100%6"04 "%6! 6%!" '
(
>
13
8
3
10!%64"! (%45 6%4(
'
!
>
"
?8
0
100%625( "%60 6%5! '
(
>
1!
?8
2
10!%1163 4%2" 6%(6
'
!
>
4
?
2
8
3
100%6!3! "%01 6%(4 '
(
>
1(
?
2
8 10!%1302 4%"0 6%!3
'
!
>
16
?
3
8
2
100%6((0 "%(5 6%"6 '
(
>
15
?
3
10!%1!46 5%61 6%3"
'
!
>
12
?
0
8 100%1612 (%1" 6%02 '
4
>8
3
100%552! 4%(4 6%50
'
"
>
4
8
0
100%6022 "%(( 1%66 '
4
>
3
?8
2
10!%61"0 5%1! 6%((
'
"
>
16
?8
3
100%6""1 (%10 6%42 '
4
>
!
?
2
8 10!%6062 5%!3 6%"1
'
"
>
12
?
2
8
2
100%6455 (%!2 6%"! '
4
>
(
?
3
10!%6"01 5%56 6%00
'
"
>
10
?
3
8 100%1134 (%45 6%0( '
4
>
1(
8
2
10!%1225 5%66 6%("
'
"
>
1"
?
0
100%13(( 4%2( 6%36 '
4
>
15
?8 10!%10"( 5%3( 6%!5
1!5
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
'
(
>
2
?
3
8 100%6154 4%(4 6%!0 '
5
>
!
8
2
10!%6245 5%44 6%40
'
(
>
0
?
0
100%603( 5%1! 6%34 '
5
>
(
?8 10!%6!24 16%2" 6%"(
'
(
>
12
8
3
100%6(4" (%4( 6%4( '
5
>
5
?
2
10!%6("( 16%"3 6%!1
'
(
>
10
?8
2
100%162! 4%2! 6%(6 '
16
>
5
8 10!%6"!3 16%55 6%(!
'
(
>
1"
?
2
8 100%12"0 4%"2 6%!3 '
16
>
11
? 10!%6452 11%3" 6%!5
'
(
>
14
?
3
100%1!62 5%66 6%3" '
11
>
13
10!%1614 12%16 6%"(
'
4
>
2
?8
2
100%664! 5%10 6%(( '
12
> 10!%66(4 12%54 6%((
'
4
>
0
?
2
8 100%6320 5%!1 6%"6 146
'
4
>
"
?
3
100%6!"3 5%45 6%00 '
0
>
"
?
2
8
0
10"%6324 !%30 6%52
'
4
>
1"
8
2
100%11!1 4%54 6%(" '
0
>
4
?
3
8
3
10"%6!"" !%(1 6%(0
'
4
>
14
?8 100%1345 5%3! 6%!5 '
0
>
16
?
0
8
2
10"%646! "%65 6%!"
'
4
>
26
?
2
100%1"24 5%(3 6%03 '
!
>
4
?8
0
10"%60!3 "%6( 6%5"
'
5
>
0
8
2
100%6211 5%4( 6%40 '
!
>
16
?
2
8
3
10"%6"52 "%00 6%(4
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
'
!
>
12
?
3
8
2
10"%6536 "%42 6%"6 '
4
>
3
8
3
10(%6642 4%41 6%50
'
!
>
10
?
0
8 10"%11"5 (%15 6%03 '
4
>
!
?8
2
10(%6326 5%15 6%(4
'
"
>
2
?
0
8 10"%6225 4%64 6%05 '
4
>
(
?
2
8 10(%6!!5 5%!" 6%"1
'
"
>
16
8
0
10"%6!(5 "%46 1%66 '
4
>
5
?
3
10(%6(54 5%53 6%00
'
"
>
12
?8
3
10"%641( (%1( 6%42 '
5
>
(
8
2
10(%600" 5%52 6%40
'
"
>
10
?
2
8
2
10"%16!" (%!! 6%"! '
5
>
5
?8 10(%6"40 16%25 6%"4
'
"
>
1"
?
3
8 10"%125! (%52 6%04 '
5
>
11
?
2
10(%6523 16%"" 6%!1
'
"
>
14
?
0
10"%1!33 4%36 6%31 '
16
>
11
8 10(%6416 11%62 6%(!
'
(
>
2
?
2
8
2
10"%611" 4%00 6%(1 '
16
>
13
? 10(%1605 11%06 6%!5
'
(
>
0
?
3
8 10"%63!! 4%41 6%!! '
11
>? 10(%6165 12%24 6%"5
'
(
>
"
?
0
10"%6!50 5%15 6%34 '
11
>
1!
10(%11(0 12%13 6%"(
'
(
>
10
8
3
10"%6503 (%51 6%4( '
12
>
3
10(%623! 13%62 6%(4
'
(
>
1"
?8
2
10"%1142 4%24 6%(6 148
'
(
>
14
?
2
8 10"%1026 4%"! 6%!3 '
0
>
4
?
2
8
0
104%6040 !%3( 6%52
'
4
>
2
8
3
10"%6663 4%(5 6%50 '
0
>
16
?
3
8
3
104%6(23 !%(0 6%(0
'
4
>
0
?8
2
10"%6202 5%1( 6%(( '
0
>
12
?
0
8
2
104%65"1 "%12 6%!"
'
4
>
"
?
2
8 10"%6046 5%!0 6%"1 '
!
>
16
?8
0
104%6"16 "%16 6%5"
'
4
>
4
?
3
10"%6(15 5%52 6%00 '
!
>
12
?
2
8
3
104%6404 "%04 6%(4
'
4
>
14
8
2
10"%136( 5%61 6%(" '
!
>
10
?
3
8
2
104%164( "%4! 6%"6
'
5
>
"
8
2
10"%63"4 5%56 6%40 '
!
>
1"
?
0
8 104%132! (%22 6%03
'
5
>
4
?8 10"%6"6" 16%2( 6%"4 '
"
>
2
?
3
8
2
104%610( (%(0 6%""
'
5
>
16
?
2
10"%640! 16%"! 6%!1 '
"
>
0
?
0
8 104%634" 4%11 6%05
'
16
>
16
8 10"%6(32 11%61 6%(! '
"
>
12
8
0
104%6(3! "%43 1%66
'
16
>
12
? 10"%65(6 11%34 6%!5 '
"
>
10
?8
3
104%65(0 (%21 6%43
'
11
>
10
10"%165" 12%11 6%"( '
"
>
1"
?
2
8
2
104%1213 (%!4 6%"!
'
12
>
2
10"%61!( 13%66 6%(( '
(
>
2
?8
3
104%6630 4%16 6%45
147 '
(
>
0
?
2
8
2
104%62(3 4%0( 6%(2
'
0
>
(
?
2
8
0
10(%606" !%3! 6%52 '
(
>
"
?
3
8 104%6!11 4%40 6%!!
'
0
>
5
?
3
8
3
10(%6"00 !%(3 6%(0 '
(
>
4
?
0
104%6(!6 5%22 6%34
'
0
>
11
?
0
8
2
10(%6443 "%16 6%!" '
(
>
1"
8
3
104%1166 (%50 6%44
'
!
>
5
?8
0
10(%6!32 "%65 6%5" '
4
>
0
8
3
104%61"6 4%43 6%50
'
!
>
11
?
2
8
3
10(%6((6 "%0" 6%(4 '
4
>
"
?8
2
104%6355 5%26 6%(4
'
!
>
13
?
3
8
2
10(%1665 "%43 6%"6 '
4
>
4
?
2
8 104%6"3( 5%!4 6%"1
'
!
>
1!
?
0
8 10(%120( (%21 6%03 '
4
>
16
?
3
104%64(" 5%5! 6%0!
'
"
>?
3
8
2
10(%66"5 (%(2 6%"" '
5
>
4
8
2
104%6!20 5%53 6%40
'
"
>
3
?
0
8 10(%6364 4%16 6%05 '
5
>
16
?8 104%6("3 16%31 6%"4
'
"
>
11
8
0
10(%6"!( "%42 1%66 '
5
>
12
?
2
104%1661 16%"4 6%!2
1"6
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
'
"
>
13
?8
3
10(%645" (%15 6%42 '
16
>
12
8 104%6444 11%60 6%(!
'
"
>
1!
?
2
8
2
10(%1130 (%0( 6%"! '
16
>
10
? 104%112( 11%01 6%!5
'
"
>
1(
?
3
8 10(%13(3 (%50 6%04 '
11
>
2
? 104%614( 12%36 6%"5
'
(
>?8
3
10"%55!" 4%64 6%45 '
11
>
1"
104%12!3 12%10 6%"(
'
(
>
3
?
2
8
2
10(%615! 4%0! 6%(2 '
12
>
0
104%6313 13%63 6%(4
'
(
>
!
?
3
8 10(%6033 4%43 6%!! 149
'
(
>
(
?
0
10(%6"(2 5%26 6%34 '
0
>
5
?
2
8
0
105%6!"3 !%35 6%52
'
(
>
1!
8
3
10(%1621 (%52 6%4( '
0
>
11
?
3
8
3
105%6461 !%(" 6%(0
'
(
>
1(
?8
2
10(%12"6 4%36 6%(6 '
0
>
13
?
0
8
2
105%1606 "%13 6%!"
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
'
!
>?
0
8
2
105%6166 (%62 6%"2 '
4
>
16
?
2
8 1!6%6(50 5%"1 6%"1
'
!
>
11
?8
0
105%6"44 "%12 6%5" '
4
>
12
?
3
1!6%1632 5%54 6%0!
'
!
>
13
?
2
8
3
105%652( "%05 6%(4 '
5
>
16
8
2
1!6%6"41 5%5" 6%40
'
!
>
1!
?
3
8
2
105%11"! "%4( 6%"1 '
5
>
12
?8 1!6%6515 16%30 6%"4
'
"
>?
2
8
3
104%554( (%34 6%40 '
5
>
10
?
2
1!6%11!4 16%(1 6%!2
'
"
>
3
?
3
8
2
105%622" (%(! 6%"" '
16
>
2
?
2
1!6%6214 11%"6 6%"1
'
"
>
!
?
0
8 105%60"0 4%13 6%05 '
16
>
10
8 1!6%160! 11%6( 6%(!
'
"
>
13
8
0
105%6410 "%4! 1%66 '
16
>
1"
? 1!6%1240 11%00 6%"6
'
"
>
1!
?8
3
105%16!2 (%22 6%43 '
11
>
2
8 1!6%616" 11%5" 6%4!
'
(
>8
0
104%54(0 (%(0 1%6" '
11
>
0
? 1!6%6300 12%33 6%(6
'
(
>
3
?8
2
105%6113 4%11 6%45 '
11
>
14
1!6%1065 12%14 %6"4
'
(
>
!
?
2
8
2
105%63!1 4%05 6%(2 '
12
>
"
1!6%60(6 13%6" 6%(4
'
(
>
(
?
3
8 105%6!56 4%4" 6%!! 151
'
(
>
5
?
0
105%6425 5%23 6%34 '
0
>
11
?
2
8
0
1!1%6(15 !%02 6%52
'
4
>
!
8
3
105%6234 4%40 6%5! '
0
>
13
?
3
8
3
1!1%65!4 !%(5 6%(0
'
4
>
(
?8
2
105%60(( 5%22 6%(4 '
!
>?
3
8
3
1!1%6614 "%"4 6%(5
'
4
>
5
?
2
8 105%6(1! 5%!5 6%"1 '
!
>
3
?
0
8
2
1!1%62!( (%6" 6%"2
'
4
>
11
?
3
105%65!0 5%5( 6%0! '
!
>
13
?8
0
1!1%640! "%1! 6%5"
'
5
>
5
8
2
105%6"63 5%5! 6%40 '
"
>?8
0
1!6%556! (%60 1%61
'
5
>
11
?8 105%6401 16%32 6%"4 '
"
>
3
?
2
8
3
1!1%6100 (%01 6%40
'
5
>
13
?
2
105%1646 16%(6 6%!2 '
"
>
!
?
3
8
2
1!1%6342 (%(5 6%"(
'
16
>?
2
105%6106 11%!5 6%"1 '
"
>
(
?
0
8 1!1%6"21 4%1" 6%!6
'
16
>
13
8 105%65"( 11%6! 6%(! '
(
>
3
8
0
1!1%6631 (%(( 1%6"
'
16
>
1!
? 105%126! 11%03 6%!5 '
(
>
!
?8
3
1!1%62"5 4%10 6%45
'
11
>8 105%662( 11%50 6%4! '
(
>
(
?
2
8
2
1!1%6!64 4%!2 6%(2
'
11
>
3
? 105%62"" 12%32 6%"4 '
(
>
5
?
3
8 1!1%6(0" 4%45 6%!!
'
11
>
1(
105%1331 12%1" 6%"( '
(
>
11
?
0
1!1%654! 5%2( 6%35
'
12
>
!
105%6351 13%6! 6%(4 '
4
>
(
8
3
1!1%635! 4%4( 6%5!
150 '
4
>
5
?8
2
1!1%6"30 5%2! 6%(4
'
0
>
16
?
2
8
0
1!6%6"01 !%06 6%52 '
4
>
11
?
2
8 1!1%64(2 5%"2 6%"2
'
0
>
12
?
3
8
3
1!6%64(5 !%(4 6%(0 '
4
>
13
?
3
1!1%1111 16%66 6%0!
'
0
>
10
?
0
8
2
1!6%1114 "%1! 6%!" '
5
>?
3
1!1%61(1 16%45 6%!0
'
!
>
2
?
0
8
2
1!6%61(4 (%60 6%"2 '
5
>
11
8
2
1!1%6(!5 5%54 6%4!
'
!
>
12
?8
0
1!6%6("" "%13 6%5" '
5
>
13
?8 1!1%6554 16%3" 6%"4
'
!
>
10
?
2
8
3
1!6%166! "%!1 6%(4 '
5
>
1!
?
2
1!1%123" 16%(3 6%!2
'
"
>
2
?
2
8
3
1!6%66"! (%06 6%40 '
16
>?8 1!1%66!4 11%20 6%((
'
"
>
0
?
3
8
2
1!6%6360 (%(( 6%"( '
16
>
3
?
2
1!1%625( 11%"2 6%"1
'
"
>
"
?
0
8 1!6%6!02 4%1! 6%05 '
16
>
1!
8 1!1%1123 11%65 6%("
'
"
>
10
8
0
1!6%6452 "%4" 1%66 '
16
>
1(
? 1!1%13"2 11%0" 6%"6
'
(
>
2
8
0
105%55!3 (%(! 1%6" '
11
>
3
8 1!1%6140 11%5( 6%4!
'
(
>
0
?8
3
1!6%6151 4%13 6%45 '
11
>
!
? 1!1%6022 12%3! 6%(6
1"1
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
'
(
>
"
?
2
8
2
1!6%6025 4%!6 6%(2 '
11
>
15
1!1%1044 12%15 6%"4
'
(
>
4
?
3
8 1!6%6""4 4%44 6%!! '
12
>
(
1!1%6!04 13%64 6%(5
'
(
>
16
?
0
1!6%656( 5%2! 6%34 152
'
4
>
"
8
3
1!6%631( 4%4" 6%5! '
0
>
12
?
2
8
0
1!2%6(5( !%03 6%52
'
4
>
4
?8
2
1!6%6!!! 5%23 6%(4 '
!
>
2
?
3
8
3
1!2%665" "%(6 6%(5
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
'
!
>
0
?
0
8
2
1!2%633! (%6( 6%"2 '
5
>
13
8
2
1!3%651" 16%61 6%4!
'
"
>
2
?8
0
1!1%5543 (%6! 1%61 '
5
>
1!
?8 1!3%11!0 16%35 6%"5
'
"
>
0
?
2
8
3
1!2%6222 (%03 6%40 '
5
>
1(
?
2
1!3%1353 16%(" 6%!2
'
"
>
"
?
3
8
2
1!2%60"6 (%46 6%"( '
16
>8
2
1!2%55(" 16%56 6%50
'
"
>
4
?
0
8 1!2%6"55 4%14 6%!6 '
16
>
3
?8 1!3%621! 11%24 6%(4
'
(
>
0
8
0
1!2%6165 (%(5 1%6" '
16
>
!
?
2
1!3%60!3 11%"! 6%"2
'
(
>
"
?8
3
1!2%6304 4%1" 6%45 '
16
>
1(
8 1!3%1246 11%12 6%("
'
(
>
4
?
2
8
2
1!2%6!4" 4%!3 6%(2 '
16
>
15
? 1!3%1!15 11%05 6%"6
'
(
>
16
?
3
8 1!2%642! 4%51 6%!! '
11
>
!
8 1!3%6306 12%61 6%4"
'
(
>
12
?
0
1!2%16"3 5%24 6%35 '
11
>
(
? 1!3%6!(5 12%34 6%(6
'
4
>
4
8
3
1!2%60(3 4%45 6%5! '
11
>
21
1!3%1"00 12%22 6%"4
'
4
>
16
?8
2
1!2%6(12 5%2( 6%(4 '
12
>
5
1!3%6(6! 13%11 6%(5
'
4
>
12
?
2
8 1!2%65!6 5%"0 6%"2 154
'
4
>
10
?
3
1!2%1145 16%61 6%0! '
!
>
2
?
2
8
0
1!0%6610 "%3! 6%5(
'
5
>
2
?
3
1!2%6205 16%56 6%!0 '
!
>
0
?
3
8
3
1!0%62!3 "%(3 6%46
'
5
>
12
8
2
1!2%643( 16%66 6%4! '
!
>
"
?
0
8
2
1!0%6051 (%16 6%"2
'
5
>
10
?8 1!2%16(" 16%3( 6%"4 '
"
>
0
?8
0
1!0%6106 (%65 1%62
'
5
>
1"
?
2
1!2%131! 16%(0 6%!2 '
"
>
"
?
2
8
3
1!0%63(5 (%0" 6%40
'
16
>
2
?8 1!2%613" 11%2" 6%(4 '
"
>
4
?
3
8
2
1!0%6"1( (%43 6%"(
'
16
>
0
?
2
1!2%63(! 11%"3 6%"2 '
"
>
16
?
0
8 1!0%64!" 4%21 6%!6
'
16
>
1"
8 1!2%1262 11%16 6%(" '
(
>
"
8
0
1!0%62"" (%42 1%6(
'
16
>
14
? 1!2%1006 11%04 6%"6 '
(
>
4
?8
3
1!0%6!60 4%15 6%56
'
11
>
0
8 1!2%62"2 11%55 6%4" '
(
>
16
?
2
8
2
1!0%6(03 4%!( 6%(3
'
11
>
"
? 1!2%6!61 12%3" 6%(6 '
(
>
12
?
3
8 1!0%6541 4%50 6%!"
'
11
>
26
1!2%1!"" 12%21 6%"4 '
(
>
10
?
0
1!0%1226 5%31 6%35
'
12
>
4
1!2%6"2" 13%16 6%(5 '
4
>
2
?
0
1!0%6246 16%26 6%0(
153 '
4
>
16
8
3
1!0%6"36 4%52 6%5!
'
!
>?
2
8
0
1!2%553" "%30 6%5( '
4
>
12
?8
2
1!0%64"4 5%36 6%(5
'
!
>
3
?
3
8
3
1!3%61(! "%(1 6%46 '
4
>
10
?
2
8 1!0%116( 5%"( 6%"2
'
!
>
!
?
0
8
2
1!3%6013 (%65 6%"2 '
4
>
1"
?
3
1!0%130" 16%6! 6%0"
'
"
>
3
?8
0
1!3%66"2 (%6( 1%62 '
5
>
2
?
2
8 1!0%61"( 16%!" 6%(6
'
"
>
!
?
2
8
3
1!3%6366 (%00 6%40 '
5
>
0
?
3
1!0%606" 16%53 6%!0
'
"
>
(
?
3
8
2
1!3%6!35 (%42 6%"( '
5
>
10
8
2
1!0%6550 16%63 6%4!
'
"
>
5
?
0
8 1!3%6((( 4%15 6%!6 '
5
>
1"
?8 1!0%1233 16%06 6%"5
'
(
>
!
8
0
1!3%614( (%46 1%6( '
5
>
14
?
2
1!0%10(1 16%(4 6%!3
'
(
>
(
?8
3
1!3%602" 4%14 6%45 '
16
>
2
8
2
1!0%66!0 16%52 6%50
'
(
>
5
?
2
8
2
1!3%6""0 4%!! 6%(2 '
16
>
0
?8 1!0%6253 11%25 6%(4
'
(
>
11
?
3
8 1!3%6563 4%52 6%!" '
16
>
"
?
2
1!0%6!32 11%"( 6%"2
'
(
>
13
?
0
1!3%1102 5%36 6%35 '
16
>
14
8 1!0%13!4 11%13 6%("
'
4
>?
0
1!3%6262 16%15 6%0( '
11
>
"
8 1!0%6015 12%62 6%4"
'
4
>
5
8
3
1!3%6!!2 4%51 6%5! '
11
>
4
? 1!0%6"!( 12%06 6%(6
'
4
>
11
?8
2
1!3%6(56 5%24 6%(4 '
11
>
22
1!0%1(22 12%20 6%"4
'
4
>
13
?
2
8 1!3%1625 5%"" 6%"2 '
12
>
16
1!0%6(43 13%13 6%(5
'
4
>
1!
?
3
1!3%12"( 16%63 6%0! 155
'
5
>?
2
8 1!3%6645 16%!0 6%(6 '
!
>
3
?
2
8
0
1!!%6653 "%3( 6%5(
1"2
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
'
5
>
3
?
3
1!3%6324 16%52 6%!0 '
!
>
!
?
3
8
3
1!!%6331 "%(! 6%46
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
'
!
>
(
?
0
8
2
1!!%6!(6 (%12 6%"2 '
4
>
12
8
3
1!"%6(4" 4%5! 6%5"
'
"
>
!
?8
0
1!!%6214 (%16 1%62 '
4
>
10
?8
2
1!"%162! 5%33 6%(5
'
"
>
(
?
2
8
3
1!!%60!( (%04 6%40 '
4
>
1"
?
2
8 1!"%12"0 5%(6 6%"2
'
"
>
5
?
3
8
2
1!!%6"5! (%4! 6%"( '
4
>
14
?
3
1!"%1!62 16%64 6%0"
'
"
>
11
?
0
8 1!!%6530 4%23 6%!6 '
5
>
2
?8
2
1!"%664! 16%22 6%4(
'
(
>
(
8
0
1!!%6300 (%43 1%6( '
5
>
0
?
2
8 1!"%6320 16%!5 6%(1
'
(
>
5
?8
3
1!!%6!43 4%21 6%56 '
5
>
"
?
3
1!"%6!"3 16%5( 6%!!
'
(
>
11
?
2
8
2
1!!%6421 4%!4 6%(3 '
5
>
1"
8
2
1!"%11!1 16%6" 6%4!
'
(
>
13
?
3
8 1!!%16"6 4%5" 6%!" '
5
>
14
?8 1!"%1345 16%03 6%"5
'
(
>
1!
?
0
1!!%1254 5%33 6%35 '
5
>
26
?
2
1!"%1"24 16%41 6%!3
'
4
>?
3
8 1!!%6126 5%40 6%"0 '
16
>
0
8
2
1!"%6211 16%5! 6%50
'
4
>
3
?
0
1!!%63!5 16%22 6%0( '
16
>
"
?8 1!"%6005 11%32 6%(4
'
4
>
11
8
3
1!!%6(64 4%50 6%5! '
16
>
4
?
2
1!"%6"44 11%(6 6%"2
'
4
>
13
?8
2
1!!%650( 5%31 6%(5 '
16
>
26
8 1!"%1!1! 11%1( 6%((
'
4
>
1!
?
2
8 1!!%114! 5%"5 6%"2 '
16
>
22
? 1!"%1(!3 11%!0 6%"1
'
4
>
1(
?
3
1!!%1020 16%6" 6%0" '
11
>
4
8 1!"%6!(! 12%6! 6%4"
'
5
>?8
2
1!!%666( 16%26 6%4( '
11
>
16
? 1!"%6410 12%03 6%(1
'
5
>
3
?
2
8 1!!%620" 16%!4 6%(1 '
11
>
20
1!"%14(5 12%2( 6%"5
'
5
>
!
?
3
1!!%6040 16%5! 6%!0 '
12
>
12
1!"%6535 13%1" 6%46
'
5
>
1!
8
2
1!!%16(2 16%60 6%4! 157
'
5
>
1(
?8 1!!%1311 16%02 6%"5 '
!
>
!
?
2
8
0
1!(%6205 "%06 6%54
'
5
>
15
?
2
1!!%1!05 16%(5 6%!3 '
!
>
(
?
3
8
3
1!(%6044 "%(4 6%46
'
16
>
3
8
2
1!!%6133 16%53 6%50 '
!
>
5
?
0
8
2
1!(%6(2" (%1! 6%"2
'
16
>
!
?8 1!!%63(1 11%31 6%(4 '
"
>
(
?8
0
1!(%63(! (%13 1%62
'
16
>
(
?
2
1!!%6"16 11%"4 6%"2 '
"
>
5
?
2
8
3
1!(%6"10 (%!1 6%4!
'
16
>
15
8 1!!%103" 11%1! 6%(" '
"
>
11
?
3
8
2
1!(%64!2 (%44 6%"(
'
16
>
21
? 1!!%1"(! 11%!2 6%"6 '
"
>
13
?
0
8 1!(%1651 4%2" 6%!6
'
11
>
(
8 1!!%605( 12%60 6%4" '
(
>?
0
8 1!(%61!1 5%1! 6%!(
'
11
>
5
? 1!!%6(3" 12%01 6%(1 '
(
>
5
8
0
1!(%6!61 (%4( 1%6(
'
11
>
23
1!!%1461 12%2" 6%"5 '
(
>
11
?8
3
1!(%6(35 4%20 6%56
'
12
>
11
1!!%64"1 13%10 6%(5 '
(
>
13
?
2
8
2
1!(%65(4 4%"1 6%(3
156 '
(
>
1!
?
3
8 1!(%121" 4%55 6%!"
'
!
>
0
?
2
8
0
1!"%61(1 "%35 6%54 '
(
>
1(
?
0
1!(%10!! 5%3" 6%35
'
!
>
"
?
3
8
3
1!"%6016 "%(" 6%46 '
4
>?
2
8
2
1!(%6634 5%!6 6%46
'
!
>
4
?
0
8
2
1!"%6"04 (%10 6%"2 '
4
>
3
?
3
8 1!(%62(( 5%44 6%"0
'
"
>
"
?8
0
1!"%625( (%12 1%62 '
4
>
!
?
0
1!(%6!1! 16%2! 6%04
'
"
>
4
?
2
8
3
1!"%6!3! (%05 6%4! '
4
>
13
8
3
1!(%64"! 4%5( 6%5"
'
"
>
16
?
3
8
2
1!"%6((0 (%4( 6%"( '
4
>
1!
?8
2
1!(%1163 5%3! 6%(5
'
"
>
12
?
0
8 1!"%1612 4%20 6%!6 '
4
>
1(
?
2
8 1!(%1302 5%(2 6%"2
'
(
>
4
8
0
1!"%6022 (%4! 1%6( '
4
>
15
?
3
1!(%1!46 16%65 6%0"
'
(
>
16
?8
3
1!"%6""1 4%22 6%56 '
5
>8
3
1!"%552! 5%4" 1%63
'
(
>
12
?
2
8
2
1!"%6455 4%"6 6%(3 '
5
>
3
?8
2
1!(%61"0 16%23 6%4(
'
(
>
10
?
3
8 1!"%1134 4%5( 6%!" '
5
>
!
?
2
8 1!(%6062 16%"1 6%(1
'
(
>
1"
?
0
1!"%13(( 5%3! 6%35 '
5
>
(
?
3
1!(%6"01 16%54 6%!!
'
4
>
2
?
3
8 1!"%6154 5%4" 6%"0 '
5
>
1(
8
2
1!(%1225 16%64 6%4"
'
4
>
0
?
0
1!"%603( 16%20 6%0( '
5
>
15
?8 1!(%10"( 16%0! 6%"5
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
'
5
>
21
?
2
1!(%1(6" 16%42 6%!3 159
1"3
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
'
16
>
!
8
2
1!(%6245 16%5" 6%50 '
!
>
(
?
2
8
0
1!5%606" "%03 6%54
'
16
>
(
?8 1!(%6!24 11%30 6%(4 '
!
>
5
?
3
8
3
1!5%6"00 "%41 6%46
'
16
>
5
?
2
1!(%6("( 11%(1 6%"3 '
!
>
11
?
0
8
2
1!5%6443 (%14 6%"3
'
16
>
21
8 1!(%1!53 11%14 6%(( '
"
>
5
?8
0
1!5%6!32 (%1( 1%62
'
16
>
23
? 1!(%1432 11%!" 6%"1 '
"
>
11
?
2
8
3
1!5%6((6 (%!0 6%4!
'
11
>
5
8 1!(%6"!3 12%6( 6%4" '
"
>
13
?
3
8
2
1!5%1665 (%51 6%"4
'
11
>
11
? 1!(%6452 12%00 6%(1 '
"
>
1!
?
0
8 1!5%120( 4%25 6%!1
'
12
>
13
1!(%1614 13%14 6%46 '
(
>?
3
8
2
1!5%66"5 4%46 6%(!
'
13
> 1!(%66(4 10%6" 6%51 '
(
>
3
?
0
8 1!5%6364 5%14 6%!4
158 '
(
>
11
8
0
1!5%6"!( (%56 1%6(
'
!
>
"
?
2
8
0
1!4%6324 "%02 6%54 '
(
>
13
?8
3
1!5%645" 4%2( 6%56
'
!
>
4
?
3
8
3
1!4%6!"" "%(5 6%46 '
(
>
1!
?
2
8
2
1!5%1130 4%"! 6%(3
'
!
>
16
?
0
8
2
1!4%646! (%1( 6%"3 '
(
>
1(
?
3
8 1!5%13(3 5%62 6%!"
'
"
>
4
?8
0
1!4%60!3 (%1! 1%62 '
(
>
15
?
0
1!5%1"11 5%35 6%06
'
"
>
16
?
2
8
3
1!4%6"52 (%!2 6%4! '
4
>?8
3
1!4%55!" 5%1" 6%5(
'
"
>
12
?
3
8
2
1!4%6536 (%56 6%"4 '
4
>
3
?
2
8
2
1!5%615! 5%!3 6%41
'
"
>
10
?
0
8 1!4%11"5 4%2( 6%!6 '
4
>
!
?
3
8 1!5%6033 5%51 6%"0
'
(
>
2
?
0
8 1!4%6225 5%1" 6%!4 '
4
>
(
?
0
1!5%6"(2 16%24 6%04
'
(
>
16
8
0
1!4%6!(5 (%44 1%6( '
4
>
1!
8
3
1!5%1621 5%66 6%5"
'
(
>
12
?8
3
1!4%641( 4%2" 6%56 '
4
>
1(
?8
2
1!5%12"6 5%34 6%(5
'
(
>
10
?
2
8
2
1!4%16!" 4%"3 6%(3 '
4
>
15
?
2
8 1!5%1054 5%(! 6%"3
'
(
>
1"
?
3
8 1!4%125! 5%66 6%!" '
4
>
21
?
3
1!5%1(3( 16%13 6%0"
'
(
>
14
?
0
1!4%1!33 5%34 6%06 '
5
>
3
8
3
1!5%6642 5%45 1%60
'
4
>
2
?
2
8
2
1!4%611" 5%!2 6%41 '
5
>
!
?8
2
1!5%6326 16%2( 6%4(
'
4
>
0
?
3
8 1!4%63!! 5%45 6%"0 '
5
>
(
?
2
8 1!5%6!!5 16%"0 6%(1
'
4
>
"
?
0
1!4%6!50 16%2( 6%04 '
5
>
5
?
3
1!5%6(54 11%61 6%!!
'
4
>
10
8
3
1!4%6503 4%55 6%5" '
5
>
15
8
2
1!5%134! 16%11 6%4"
'
4
>
1"
?8
2
1!4%1142 5%3" 6%(5 '
5
>
21
?8 1!5%1"20 16%04 6%(6
'
4
>
14
?
2
8 1!4%1026 5%(0 6%"3 '
16
>
(
8
2
1!5%600" 11%66 6%5!
'
4
>
26
?
3
1!4%1"!5 16%11 6%0" '
16
>
5
?8 1!5%6"40 11%3( 6%(5
'
5
>
2
8
3
1!4%6663 5%44 1%60 '
16
>
11
?
2
1!5%6523 11%(! 6%"3
'
5
>
0
?8
2
1!4%6202 16%2! 6%4( '
11
>
11
8 1!5%6416 12%16 6%4(
'
5
>
"
?
2
8 1!4%6046 16%"2 6%(1 '
11
>
13
? 1!5%1605 12%04 6%(1
'
5
>
4
?
3
1!4%6(15 11%66 6%!! '
12
>? 1!5%6165 13%3( 6%42
'
5
>
14
8
2
1!4%136( 16%65 6%4" '
12
>
1!
1!5%11(0 13%21 6%46
'
5
>
26
?8 1!4%1!0" 16%0( 6%"5 '
13
>
3
1!5%623! 10%16 6%52
'
5
>
22
?
2
1!4%1(40 16%40 6%!3 160
'
16
>
"
8
2
1!4%63"4 16%54 6%5! '
!
>
4
?
2
8
0
1"6%6040 "%0! 6%54
'
16
>
4
?8 1!4%6"6" 11%3" 6%(5 '
!
>
16
?
3
8
3
1"6%6(23 "%43 6%46
'
16
>
16
?
2
1!4%640! 11%(3 6%"3 '
!
>
12
?
0
8
2
1"6%65"1 (%26 6%"3
'
16
>
22
8 1!4%1"(1 11%26 6%(( '
"
>
16
?8
0
1"6%6"16 (%14 1%62
'
11
>
16
8 1!4%6(32 12%65 6%4( '
"
>
12
?
2
8
3
1"6%6404 (%!" 6%4!
'
11
>
12
? 1!4%65(6 12%0" 6%(1 '
"
>
10
?
3
8
2
1"6%164( (%53 6%"4
'
12
>
10
1!4%165" 13%15 6%46 '
"
>
1"
?
0
8 1"6%132! 4%31 6%!1
'
13
>
2
1!4%61!( 10%64 6%52 '
(
>
2
?
3
8
2
1"6%610( 4%42 6%(!
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
'
(
>
0
?
0
8 1"6%634" 5%15 6%!4 '
4
>
5
?
0
1"1%6425 16%32 6%04
'
(
>
12
8
0
1"6%6(3! (%51 1%6( '
4
>
1(
8
3
1"1%11(4 5%63 6%5"
'
(
>
10
?8
3
1"6%65(0 4%25 6%56 '
4
>
15
?8
2
1"1%101" 5%01 6%46
'
(
>
1"
?
2
8
2
1"6%1213 4%"" 6%(3 '
5
>
!
8
3
1"1%6234 5%52 1%60
'
(
>
14
?
3
8 1"6%10!1 5%60 6%!( '
5
>
(
?8
2
1"1%60(( 16%36 6%44
1"0
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
'
(
>
26
?
0
1"6%1"56 5%01 6%06 '
5
>
5
?
2
8 1"1%6(1! 16%"( 6%(2
'
4
>
2
?8
3
1"6%6630 5%14 6%5( '
5
>
11
?
3
1"1%65!0 11%6! 6%!"
'
4
>
0
?
2
8
2
1"6%62(3 5%!! 6%41 '
16
>
5
8
2
1"1%6"63 11%63 6%5!
'
4
>
"
?
3
8 1"6%6!11 5%52 6%"0 '
16
>
11
?8 1"1%6401 11%06 6%(5
'
4
>
4
?
0
1"6%6(!6 16%36 6%04 '
16
>
13
?
2
1"1%1646 11%(4 6%"3
'
4
>
1"
8
3
1"6%1166 5%62 6%5" '
11
>?
2
1"1%6106 12%"( 6%(0
'
4
>
14
?8
2
1"6%1334 5%35 6%(5 '
11
>
13
8 1"1%65"( 12%13 6%4(
'
4
>
26
?
2
8 1"6%1!(( 5%(( 6%"3 '
11
>
1!
? 1"1%126! 12%!1 6%(2
'
5
>
0
8
3
1"6%61"6 5%51 1%60 '
12
>8 1"1%662( 13%62 6%54
'
5
>
"
?8
2
1"6%6355 16%24 6%44 '
12
>
3
? 1"1%62"" 13%06 6%43
'
5
>
4
?
2
8 1"6%6"3( 16%"" 6%(1 '
12
>
1(
1"1%1331 13%20 6%41
'
5
>
16
?
3
1"6%64(" 11%63 6%!! '
13
>
!
1"1%6351 10%13 6%52
'
5
>
26
8
2
1"6%10"0 16%12 6%4" '
!
>
5
?
2
8
0
1"1%6!"3 "%0( 6%54
'
16
>
4
8
2
1"6%6!20 11%61 6%5! '
!
>
11
?
3
8
3
1"1%6461 "%40 6%46
'
16
>
16
?8 1"6%6("3 11%35 6%(5 '
!
>
13
?
0
8
2
1"1%1606 (%22 6%"3
'
16
>
12
?
2
1"6%1661 11%(" 6%"3 '
"
>?
0
8
2
1"1%6166 4%16 6%"5
'
11
>
12
8 1"6%6444 12%12 6%4( '
"
>
11
?8
0
1"1%6"44 (%26 1%63
'
11
>
10
? 1"6%112( 12%05 6%(2 '
"
>
13
?
2
8
3
1"1%652( (%!( 6%4!
'
12
>
2
? 1"6%614( 13%34 6%42 '
"
>
1!
?
3
8
2
1"1%11"! (%5! 6%"4
'
12
>
1"
1"6%12!3 13%22 6%46 '
"
>
1(
?
0
8 1"1%1060 4%32 6%!1
'
13
>
0
1"6%6313 10%11 6%52 '
(
>?
2
8
3
1"6%554( 4%0" 6%52
161 '
(
>
3
?
3
8
2
1"1%622" 4%40 6%(!
'
!
>
5
?
2
8
0
1"1%6!"3 "%0( 6%54 '
(
>
!
?
0
8 1"1%60"0 5%21 6%!4
'
!
>
11
?
3
8
3
1"1%6461 "%40 6%46 '
(
>
13
8
0
1"1%6410 (%53 1%64
'
!
>
13
?
0
8
2
1"1%1606 (%22 6%"3 '
(
>
1!
?8
3
1"1%16!2 4%36 6%56
'
"
>?
0
8
2
1"1%6166 4%16 6%"5 '
(
>
1(
?
2
8
2
1"1%1251 4%"4 6%(0
'
"
>
11
?8
0
1"1%6"44 (%26 1%63 '
(
>
15
?
3
8 1"1%1!25 5%6! 6%!(
'
"
>
13
?
2
8
3
1"1%652( (%!( 6%4! '
4
>8
0
1"6%54(0 4%42 1%10
'
"
>
1!
?
3
8
2
1"1%11"! (%5! 6%"4 '
4
>
3
?8
3
1"1%6113 5%15 6%54
'
"
>
1(
?
0
8 1"1%1060 4%32 6%!1 '
4
>
!
?
2
8
2
1"1%63!1 5%!( 6%41
'
(
>?
2
8
3
1"6%554( 4%0" 6%52 '
4
>
(
?
3
8 1"1%6!56 5%50 6%"!
'
(
>
3
?
3
8
2
1"1%622" 4%40 6%(! '
4
>
5
?
0
1"1%6425 16%32 6%04
'
(
>
!
?
0
8 1"1%60"0 5%21 6%!4 '
4
>
1(
8
3
1"1%11(4 5%63 6%5"
'
(
>
13
8
0
1"1%6410 (%53 1%64 '
4
>
15
?8
2
1"1%101" 5%01 6%46
'
(
>
1!
?8
3
1"1%16!2 4%36 6%56 '
5
>
!
8
3
1"1%6234 5%52 1%60
'
(
>
1(
?
2
8
2
1"1%1251 4%"4 6%(0 '
5
>
(
?8
2
1"1%60(( 16%36 6%44
'
(
>
15
?
3
8 1"1%1!25 5%6! 6%!( '
5
>
5
?
2
8 1"1%6(1! 16%"( 6%(2
'
4
>8
0
1"6%54(0 4%42 1%10 '
5
>
11
?
3
1"1%65!0 11%6! 6%!"
'
4
>
3
?8
3
1"1%6113 5%15 6%54 162
'
4
>
!
?
2
8
2
1"1%63!1 5%!( 6%41 '
!
>
16
?
2
8
0
1"2%6"01 "%04 6%54
'
4
>
(
?
3
8 1"1%6!56 5%50 6%"! '
!
>
12
?
3
8
3
1"2%64(5 "%4" 6%41
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
'
!
>
10
?
0
8
2
1"2%1114 (%23 6%"3 '
(
>
1(
?8
3
1"3%1265 4%30 6%51
'
"
>
2
?
0
8
2
1"2%61(4 4%12 6%"5 '
4
>
3
8
0
1"3%6631 4%4! 1%1!
'
"
>
12
?8
0
1"2%6("" (%21 1%63 '
4
>
!
?8
3
1"3%62"5 5%22 6%54
'
"
>
10
?
2
8
3
1"2%166! (%!5 6%4! '
4
>
(
?
2
8
2
1"3%6!64 5%"6 6%41
'
"
>
1"
?
3
8
2
1"2%1200 (%5" 6%"4 '
4
>
5
?
3
8 1"3%6(0" 5%5( 6%"!
'
"
>
14
?
0
8 1"2%1042 4%30 6%!1 '
4
>
11
?
0
1"3%654! 16%3! 6%05
'
(
>
2
?
2
8
3
1"2%66"! 4%04 6%52 '
5
>
(
8
3
1"3%635! 5%5" 1%60
'
(
>
0
?
3
8
2
1"2%6360 4%4! 6%(! '
5
>
5
?8
2
1"3%6"30 16%33 6%44
'
(
>
"
?
0
8 1"2%6!02 5%23 6%!4 '
5
>
11
?
2
8 1"3%64(2 16%(6 6%(2
1"!
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
'
(
>
10
8
0
1"2%6452 (%5! 1%64 '
5
>
13
?
3
1"3%1111 11%64 6%!"
'
(
>
1"
?8
3
1"2%1131 4%32 6%51 '
16
>?
3
1"3%61(1 11%5( 6%""
'
(
>
14
?
2
8
2
1"2%13"5 4%"5 6%(0 '
16
>
11
8
2
1"3%6(!5 11%6" 6%5!
'
4
>
2
8
0
1"1%55!3 4%43 1%1! '
16
>
13
?8 1"3%6554 11%00 6%46
'
4
>
0
?8
3
1"2%6151 5%21 6%54 '
16
>
1!
?
2
1"3%123" 11%41 6%"0
'
4
>
"
?
2
8
2
1"2%6025 5%!4 6%41 '
11
>?8 1"3%66!4 12%32 6%45
'
4
>
4
?
3
8 1"2%6""4 5%5" 6%"! '
11
>
3
?
2
1"3%625( 12%(6 6%(0
'
4
>
16
?
0
1"2%656( 16%33 6%04 '
11
>
1!
8 1"3%1123 12%1( 6%44
'
4
>
14
8
3
1"2%12!" 5%6! 6%5" '
11
>
1(
? 1"3%13"2 12%!0 6%(2
'
5
>
"
8
3
1"2%631( 5%50 1%60 '
12
>
3
8 1"3%6140 13%6! 6%54
'
5
>
4
?8
2
1"2%6!!! 16%31 6%44 '
12
>
!
? 1"3%6022 13%03 6%43
'
5
>
16
?
2
8 1"2%6(50 16%"5 6%(2 '
12
>
15
1"3%1044 13%2( 6%41
'
5
>
12
?
3
1"2%1632 11%6" 6%!" '
13
>
(
1"3%6!04 10%1" 6%53
'
16
>
16
8
2
1"2%6"41 11%60 6%5! 164
'
16
>
12
?8 1"2%6515 11%02 6%(5 '
!
>
12
?
2
8
0
1"0%6(5( "%!1 6%54
'
16
>
10
?
2
1"2%11!4 11%(5 6%"0 '
!
>
10
?
3
8
3
1"0%163" "%45 6%41
'
11
>
2
?
2
1"2%6214 12%"4 6%(0 '
!
>
1"
?
0
8
2
1"0%12(! (%2" 6%"3
'
11
>
10
8 1"2%160! 12%1! 6%4( '
"
>
2
?
3
8
3
1"0%665" (%(4 6%4(
'
11
>
1"
? 1"2%1240 12%!2 6%(2 '
"
>
0
?
0
8
2
1"0%633! 4%1! 6%(6
'
12
>
2
8 1"2%616" 13%60 6%54 '
"
>
10
?8
0
1"0%6523 (%2! 1%63
'
12
>
0
? 1"2%6300 13%01 6%43 '
"
>
1"
?
2
8
3
1"0%11"2 (%"2 6%4"
'
12
>
14
1"2%1065 13%2" 6%41 '
(
>
2
?8
0
1"3%5543 4%13 1%65
'
13
>
"
1"2%60(6 10%10 6%52 '
(
>
0
?
2
8
3
1"0%6222 4%!1 6%52
163 '
(
>
"
?
3
8
2
1"0%60"6 4%44 6%(!
'
!
>
11
?
2
8
0
1"3%6(15 "%!6 6%54 '
(
>
4
?
0
8 1"0%6"55 5%2" 6%!5
'
!
>
13
?
3
8
3
1"3%65!4 "%4( 6%41 '
(
>
1"
8
0
1"0%1605 (%54 1%64
'
!
>
1!
?
0
8
2
1"3%115" (%2! 6%"3 '
4
>
0
8
0
1"0%6165 4%4( 1%1!
'
"
>?
3
8
3
1"3%6614 (%(" 6%4( '
4
>
"
?8
3
1"0%6304 5%20 6%54
'
"
>
3
?
0
8
2
1"3%62!( 4%10 6%"5 '
4
>
4
?
2
8
2
1"0%6!4" 5%"1 6%41
'
"
>
13
?8
0
1"3%640! (%23 1%63 '
4
>
16
?
3
8 1"0%642! 5%55 6%"!
'
"
>
1!
?
2
8
3
1"3%1643 (%"6 6%4! '
4
>
12
?
0
1"0%16"3 16%3" 6%05
'
"
>
1(
?
3
8
2
1"3%1322 (%54 6%"4 '
5
>
4
8
3
1"0%60(3 5%5( 1%6!
'
(
>?8
0
1"2%556! 4%12 1%65 '
5
>
16
?8
2
1"0%6(12 16%3! 6%44
'
(
>
3
?
2
8
3
1"3%6100 4%05 6%52 '
5
>
12
?
2
8 1"0%65!6 16%(2 6%(2
'
(
>
!
?
3
8
2
1"3%6342 4%4( 6%(! '
5
>
10
?
3
1"0%1145 11%65 6%!"
'
(
>
(
?
0
8 1"3%6"21 5%20 6%!4 '
16
>
2
?
3
1"0%6205 11%54 6%""
'
(
>
1!
8
0
1"3%65(6 (%5" 1%64 '
16
>
12
8
2
1"0%643( 11%64 6%5"
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
'
16
>
10
?8 1"0%16(" 11%0! 6%46 166
'
16
>
1"
?
2
1"0%131! 11%43 6%"0 '
!
>
10
?
2
8
0
1""%65!0 "%!! 6%55
'
11
>
2
?8 1"0%613" 12%30 6%56 '
"
>
2
?
2
8
0
1""%6610 (%00 1%60
'
11
>
0
?
2
1"0%63(! 12%(1 6%(0 '
"
>
0
?
3
8
3
1""%62!3 (%41 6%4(
'
11
>
1"
8 1"0%1262 12%14 6%44 '
"
>
"
?
0
8
2
1""%6051 4%14 6%(6
'
11
>
14
? 1"0%1006 12%!" 6%(2 '
(
>
0
?8
0
1""%6106 4%1( 1%65
'
12
>
0
8 1"0%62"2 13%6( 6%54 '
(
>
"
?
2
8
3
1""%63(5 4%!0 6%52
'
12
>
"
? 1"0%6!61 13%0! 6%43 '
(
>
4
?
3
8
2
1""%6"1( 4%52 6%("
'
12
>
26
1"0%1!"" 13%25 6%41 '
(
>
16
?
0
8 1""%64!" 5%25 6%!5
'
13
>
4
1"0%6"2" 10%14 6%53 '
4
>
"
8
0
1""%62"" 4%56 1%1!
165 '
4
>
4
?8
3
1""%6!60 5%2( 6%54
'
!
>
13
?
2
8
0
1"!%64(" "%!3 6%54 '
4
>
16
?
2
8
2
1""%6(03 5%"! 6%42
'
!
>
1!
?
3
8
3
1"!%1110 "%51 6%41 '
4
>
12
?
3
8 1""%6541 16%62 6%"!
1""
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
'
"
>?
2
8
0
1"0%553" (%02 1%60 '
4
>
10
?
0
1""%1226 16%06 6%05
'
"
>
3
?
3
8
3
1"!%61(! (%(5 6%4( '
5
>
2
?
0
1""%6246 11%24 6%!4
'
"
>
!
?
0
8
2
1"!%6013 4%1( 6%(6 '
5
>
16
8
3
1""%6"36 16%66 1%6!
'
"
>
1!
?8
0
1"!%1661 (%2" 1%63 '
5
>
12
?8
2
1""%64"4 16%34 6%45
'
(
>
3
?8
0
1"!%66"2 4%1! 1%65 '
5
>
10
?
2
8 1""%116( 16%(! 6%(2
'
(
>
!
?
2
8
3
1"!%6366 4%!2 6%52 '
5
>
1"
?
3
1""%130" 11%13 6%!"
'
(
>
(
?
3
8
2
1"!%6!35 4%56 6%(! '
16
>
2
?
2
8 1""%61"( 11%"0 6%42
'
(
>
5
?
0
8 1"!%6((( 5%2( 6%!5 '
16
>
0
?
3
1""%606" 12%61 6%""
'
4
>
!
8
0
1"!%614( 4%44 1%1! '
16
>
10
8
2
1""%6550 11%11 6%5"
'
4
>
(
?8
3
1"!%602" 5%2" 6%54 '
16
>
1"
?8 1""%1233 11%04 6%46
'
4
>
5
?
2
8
2
1"!%6""0 5%"3 6%42 '
16
>
14
?
2
1""%10(1 11%4" 6%"0
'
4
>
11
?
3
8 1"!%6563 16%66 6%"! '
11
>
2
8
2
1""%66!0 12%66 1%6"
'
4
>
13
?
0
1"!%1102 16%34 6%05 '
11
>
0
?8 1""%6253 12%3( 6%56
'
5
>?
0
1"!%6262 11%2( 6%!4 '
11
>
"
?
2
1""%6!32 12%(! 6%(!
'
5
>
5
8
3
1"!%6!!2 5%55 1%6! '
11
>
14
8 1""%13!4 12%21 6%44
'
5
>
11
?8
2
1"!%6(56 16%3" 6%44 '
11
>
26
? 1""%1!5( 12%!5 6%(3
'
5
>
13
?
2
8 1"!%1625 16%(0 6%(2 '
12
>
"
8 1""%6015 13%16 6%55
'
5
>
1!
?
3
1"!%12"( 11%11 6%!" '
12
>
4
? 1""%6"!( 13%04 6%40
'
16
>?
2
8 1"!%6645 11%"2 6%42 '
12
>
22
1""%1(22 13%32 6%42
'
16
>
3
?
3
1"!%6324 12%66 6%"" '
13
>
16
1""%6(43 10%21 6%53
'
16
>
13
8
2
1"!%651" 11%65 6%5" 167
'
16
>
1!
?8 1"!%11!0 11%0( 6%46 '
"
>
3
?
2
8
0
1"(%6653 (%0! 1%60
'
16
>
1(
?
2
1"!%1353 11%40 6%"0 '
"
>
!
?
3
8
3
1"(%6331 (%43 6%4(
'
11
>8
2
1"0%55(" 11%54 1%6! '
"
>
(
?
0
8
2
1"(%6!(6 4%26 6%(6
'
11
>
3
?8 1"!%621! 12%3" 6%56 '
(
>
!
?8
0
1"(%6214 4%14 1%16
'
11
>
!
?
2
1"!%60!3 12%(3 6%(0 '
(
>
(
?
2
8
3
1"(%60!( 4%!" 6%53
'
11
>
1(
8 1"!%1246 12%26 6%44 '
(
>
5
?
3
8
2
1"(%6"5! 4%53 6%("
'
11
>
15
? 1"!%1!15 12%!( 6%(3 '
(
>
11
?
0
8 1"(%6530 5%31 6%!5
'
12
>
!
8 1"!%6306 13%65 6%55 '
4
>
(
8
0
1"(%6300 4%51 1%1!
'
12
>
(
? 1"!%6!(5 13%0" 6%40 '
4
>
5
?8
3
1"(%6!43 5%25 6%55
'
12
>
21
1"!%1"00 13%36 6%41 '
4
>
11
?
2
8
2
1"(%6421 5%"" 6%42
'
13
>
5
1"!%6(6! 10%15 6%53 '
4
>
13
?
3
8 1"(%16"6 16%60 6%""
'
4
>
1!
?
0
1"(%1254 16%01 6%05
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
'
5
>?
3
8 1"(%6126 16%53 6%(0 '
11
>
0
8
2
1"4%6211 12%63 1%6"
'
5
>
3
?
0
1"(%63!5 11%36 6%!4 '
11
>
"
?8 1"4%6005 12%06 6%56
'
5
>
11
8
3
1"(%6(64 16%62 1%6! '
11
>
4
?
2
1"4%6"44 12%(4 6%(!
'
5
>
13
?8
2
1"(%650( 16%35 6%45 '
11
>
26
8 1"4%1!1! 12%2! 6%45
'
5
>
1!
?
2
8 1"(%114! 16%(( 6%(3 '
11
>
22
? 1"4%1(!3 12%"2 6%(3
'
5
>
1(
?
3
1"(%1020 11%10 6%!( '
12
>
4
8 1"4%6!(! 13%13 6%55
'
16
>?8
2
1"(%666( 11%24 6%54 '
12
>
16
? 1"4%6410 13%!1 6%40
'
16
>
3
?
2
8 1"(%620" 11%"" 6%42 '
12
>
20
1"4%14(5 13%3! 6%42
'
16
>
!
?
3
1"(%6040 12%63 6%"" '
13
>
12
1"4%6535 10%20 6%50
'
16
>
1!
8
2
1"(%16(2 11%12 6%5" 169
'
16
>
1(
?8 1"(%1311 11%!6 6%46 '
"
>
!
?
2
8
0
1"5%6205 (%04 1%6!
'
16
>
15
?
2
1"(%1!05 11%4( 6%"! '
"
>
(
?
3
8
3
1"5%6044 (%4" 6%4(
'
11
>
3
8
2
1"(%6133 12%61 1%6" '
"
>
5
?
0
8
2
1"5%6(2" 4%23 6%(6
'
11
>
!
?8 1"(%63(1 12%35 6%56 '
(
>
(
?8
0
1"5%63(! 4%21 1%16
'
11
>
(
?
2
1"(%6"16 12%(" 6%(! '
(
>
5
?
2
8
3
1"5%6"10 4%!5 6%53
'
11
>
15
8 1"(%103" 12%23 6%44 '
(
>
11
?
3
8
2
1"5%64!2 4%5" 6%("
'
11
>
21
? 1"(%1"(! 12%"6 6%(3 '
(
>
13
?
0
8 1"5%1651 5%30 6%!5
1"(
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
'
12
>
(
8 1"(%605( 13%12 6%55 '
4
>?
0
8 1"5%61!1 16%23 6%"(
'
12
>
5
? 1"(%6(3" 13%05 6%40 '
4
>
5
8
0
1"5%6!61 4%5! 1%1"
'
12
>
23
1"(%1461 13%30 6%42 '
4
>
11
?8
3
1"5%6(35 5%32 6%55
'
13
>
11
1"(%64"1 10%22 6%50 '
4
>
13
?
2
8
2
1"5%65(4 5%"5 6%42
168 '
4
>
1!
?
3
8 1"5%121" 16%6( 6%""
'
"
>
0
?
2
8
0
1"4%61(1 (%0( 1%60 '
4
>
1(
?
0
1"5%10!! 16%00 6%!6
'
"
>
"
?
3
8
3
1"4%6016 (%40 6%4( '
5
>?
2
8
2
1"5%6634 16%!4 6%51
'
"
>
4
?
0
8
2
1"4%6"04 4%22 6%(6 '
5
>
3
?
3
8 1"5%62(( 16%5" 6%(!
'
(
>
"
?8
0
1"4%625( 4%26 1%16 '
5
>
!
?
0
1"5%6!1! 11%33 6%!5
'
(
>
4
?
2
8
3
1"4%6!3! 4%!( 6%53 '
5
>
13
8
3
1"5%64"! 16%6! 1%6!
'
(
>
16
?
3
8
2
1"4%6((0 4%5! 6%(" '
5
>
1!
?8
2
1"5%1163 16%03 6%45
'
(
>
12
?
0
8 1"4%1612 5%32 6%!5 '
5
>
1(
?
2
8 1"5%1302 16%46 6%(3
'
4
>
4
8
0
1"4%6022 4%53 1%1! '
5
>
15
?
3
1"5%1!46 11%1( 6%!(
'
4
>
16
?8
3
1"4%6""1 5%36 6%55 '
16
>8
3
1"4%552! 16%50 1%10
'
4
>
12
?
2
8
2
1"4%6455 5%"4 6%42 '
16
>
3
?8
2
1"5%61"0 11%31 6%54
'
4
>
10
?
3
8 1"4%1134 16%6! 6%"" '
16
>
!
?
2
8 1"5%6062 11%"5 6%42
'
4
>
1"
?
0
1"4%13(( 16%03 6%05 '
16
>
(
?
3
1"5%6"01 12%6" 6%"(
'
5
>
2
?
3
8 1"4%6154 16%50 6%(0 '
16
>
1(
8
2
1"5%1225 11%1" 6%5"
'
5
>
0
?
0
1"4%603( 11%32 6%!4 '
16
>
15
?8 1"5%10"( 11%!3 6%41
'
5
>
12
8
3
1"4%6(4" 16%60 1%6! '
16
>
21
?
2
1"5%1(6" 11%51 6%"!
'
5
>
10
?8
2
1"4%162! 16%01 6%45 '
11
>
!
8
2
1"5%6245 12%6! 1%6"
'
5
>
1"
?
2
8 1"4%12"0 16%(4 6%(3 '
11
>
(
?8 1"5%6!24 12%02 6%51
'
5
>
14
?
3
1"4%1!62 11%1" 6%!( '
11
>
5
?
2
1"5%6("( 12%(5 6%(!
'
16
>
2
?8
2
1"4%664! 11%36 6%54 '
11
>
21
8 1"5%1!53 12%2" 6%45
'
16
>
0
?
2
8 1"4%6320 11%"( 6%42 '
11
>
23
? 1"5%1432 12%"0 6%(3
'
16
>
"
?
3
1"4%6!"3 12%6! 6%"( '
12
>
5
8 1"5%6"!3 13%1! 1%66
'
16
>
1"
8
2
1"4%11!1 11%10 6%5" '
12
>
11
? 1"5%6452 13%!3 6%40
'
16
>
14
?8 1"4%1345 11%!2 6%46 '
12
>
2!
1"5%15!( 13%3( 6%42
'
16
>
26
?
2
1"4%1"24 11%45 6%"! '
13
>
13
1"5%1614 10%2" 6%50
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
'
10
> 1"5%66(4 1!%10 1%6( '
(
>
1!
?
0
8 1(1%120( 5%3( 6%"6
170 '
4
>?
3
8
2
1(1%66"5 5%44 6%40
'
"
>
"
?
2
8
0
1(6%6324 (%!6 1%6! '
4
>
3
?
0
8 1(1%6364 16%2" 6%"4
'
"
>
4
?
3
8
3
1(6%6!"" (%4( 6%4( '
4
>
11
8
0
1(1%6"!( 4%54 1%1"
'
"
>
16
?
0
8
2
1(6%646! 4%2! 6%(6 '
4
>
13
?8
3
1(1%645" 5%3! 6%55
'
(
>
4
?8
0
1(6%60!3 4%23 1%16 '
4
>
1!
?
2
8
2
1(1%1130 5%(3 6%43
'
(
>
16
?
2
8
3
1(6%6"52 4%"6 6%53 '
4
>
1(
?
3
8 1(1%13(3 16%16 6%""
'
(
>
12
?
3
8
2
1(6%6536 4%54 6%(" '
4
>
15
?
0
1(1%1"11 16%04 6%!6
'
(
>
10
?
0
8 1(6%11"5 5%3! 6%!5 '
5
>?8
3
1(6%55!" 16%20 1%6(
'
4
>
2
?
0
8 1(6%6225 16%20 6%"4 '
5
>
3
?
2
8
2
1(1%615! 16%"1 6%51
'
4
>
16
8
0
1(6%6!(5 4%5" 1%1" '
5
>
!
?
3
8 1(1%6033 16%55 6%(!
'
4
>
12
?8
3
1(6%641( 5%30 6%55 '
5
>
(
?
0
1(1%6"(2 11%3" 6%!5
'
4
>
10
?
2
8
2
1(6%16!" 5%(1 6%42 '
5
>
1!
8
3
1(1%1621 16%64 1%6"
'
4
>
1"
?
3
8 1(6%125! 16%64 6%"" '
5
>
1(
?8
2
1(1%12"6 16%0" 6%45
'
4
>
14
?
0
1(6%1!33 16%0" 6%!6 '
5
>
15
?
2
8 1(1%1054 16%43 6%(3
'
5
>
2
?
2
8
2
1(6%611" 16%"6 6%51 '
5
>
21
?
3
1(1%1(3( 11%21 6%!(
'
5
>
0
?
3
8 1(6%63!! 16%5( 6%(! '
16
>
3
8
3
1(1%6642 16%5( 1%10
'
5
>
"
?
0
1(6%6!50 11%3! 6%!5 '
16
>
!
?8
2
1(1%6326 11%3! 6%55
'
5
>
10
8
3
1(6%6503 16%6( 1%6" '
16
>
(
?
2
8 1(1%6!!5 11%(2 6%43
'
5
>
1"
?8
2
1(6%1142 16%00 6%45 '
16
>
5
?
3
1(1%6(54 12%65 6%"(
'
5
>
14
?
2
8 1(6%1026 16%42 6%(3 '
16
>
15
8
2
1(1%134! 11%15 6%5(
1"4
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
'
5
>
26
?
3
1(6%1"!5 11%15 6%!( '
16
>
21
?8 1(1%1"20 11%!" 6%41
'
16
>
2
8
3
1(6%6663 16%5" 1%10 '
16
>
23
?
2
1(1%14"3 11%50 6%"!
'
16
>
0
?8
2
1(6%6202 11%33 6%54 '
11
>
(
8
2
1(1%600" 12%64 1%6(
'
16
>
"
?
2
8 1(6%6046 11%(6 6%43 '
11
>
5
?8 1(1%6"40 12%0! 6%51
'
16
>
4
?
3
1(6%6(15 12%64 6%"( '
11
>
11
?
2
1(1%6523 12%43 6%("
'
16
>
14
8
2
1(6%136( 11%1( 6%5( '
11
>
23
8 1(1%1(!6 12%25 6%45
'
16
>
26
?8 1(6%1!0" 11%!! 6%41 '
11
>
2!
? 1(1%1544 12%"( 6%(0
'
16
>
22
?
2
1(6%1(40 11%52 6%"! '
12
>
11
8 1(1%6416 13%14 1%66
'
11
>
"
8
2
1(6%63"4 12%6" 1%6" '
12
>
13
? 1(1%1605 13%!" 6%4!
'
11
>
4
?8 1(6%6"6" 12%00 6%51 '
13
>? 1(1%6165 10%0! 6%5(
'
11
>
16
?
2
1(6%640! 12%41 6%(! '
13
>
1!
1(1%11(0 10%25 6%5!
'
11
>
22
8 1(6%1"(1 12%24 6%45 '
10
>
3
1(1%623! 1!%14 1%6(
'
11
>
20
? 1(6%1516 12%"! 6%(0 172
'
12
>
16
8 1(6%6(32 13%1( 6%16 '
"
>
4
?
2
8
0
1(2%6040 (%!3 1%6!
'
12
>
12
? 1(6%65(6 13%!0 6%4! '
"
>
16
?
3
8
3
1(2%6(23 (%51 6%44
'
12
>
2"
1(6%263" 13%34 6%43 '
"
>
12
?
0
8
2
1(2%65"1 4%24 6%(1
'
13
>
10
1(6%165" 10%2( 6%50 '
(
>
16
?8
0
1(2%6"16 4%2" 1%16
'
10
>
2
1(6%61!( 1!%1" 1%6( '
(
>
12
?
2
8
3
1(2%6404 4%"0 6%53
171 '
(
>
10
?
3
8
2
1(2%164( 5%61 6%("
'
"
>
(
?
2
8
0
1(1%606" (%!2 1%6! '
(
>
1"
?
0
8 1(2%132! 5%35 6%"6
'
"
>
5
?
3
8
3
1(1%6"00 (%45 6%44 '
4
>
2
?
3
8
2
1(2%610( 5%56 6%40
'
"
>
11
?
0
8
2
1(1%6443 4%2" 6%(6 '
4
>
0
?
0
8 1(2%634" 16%2( 6%"4
'
(
>
5
?8
0
1(1%6!32 4%2! 1%16 '
4
>
12
8
0
1(2%6(3! 4%55 1%1"
'
(
>
11
?
2
8
3
1(1%6((6 4%"2 6%53 '
4
>
10
?8
3
1(2%65(0 5%3( 6%55
'
(
>
13
?
3
8
2
1(1%1665 5%66 6%(" '
4
>
1"
?
2
8
2
1(2%1213 5%(0 6%43
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
'
4
>
14
?
3
8 1(2%10!1 16%12 6%"" '
5
>
(
?
3
8 1(3%6!56 11%62 6%(!
'
4
>
26
?
0
1(2%1"56 16%05 6%!6 '
5
>
5
?
0
1(3%6425 11%06 6%!5
'
5
>
2
?8
3
1(2%6630 16%2" 1%6( '
5
>
1(
8
3
1(3%11(4 16%12 1%6"
'
5
>
0
?
2
8
2
1(2%62(3 16%"3 6%51 '
5
>
15
?8
2
1(3%101" 16%05 6%56
'
5
>
"
?
3
8 1(2%6!11 11%61 6%(! '
5
>
21
?
2
8 1(3%1"!! 16%4" 6%(0
'
5
>
4
?
0
1(2%6(!6 11%34 6%!5 '
5
>
23
?
3
1(3%1450 11%20 6%!4
'
5
>
1"
8
3
1(2%1166 16%16 1%6" '
16
>
!
8
3
1(3%6234 11%66 1%1!
'
5
>
14
?8
2
1(2%1334 16%0( 6%56 '
16
>
(
?8
2
1(3%60(( 11%34 6%55
'
5
>
26
?
2
8 1(2%1!(( 16%4! 6%(3 '
16
>
5
?
2
8 1(3%6(1! 11%(! 6%43
'
5
>
22
?
3
1(2%141! 11%22 6%!( '
16
>
11
?
3
1(3%65!0 12%13 6%"(
'
16
>
0
8
3
1(2%61"6 16%55 1%1! '
16
>
21
8
2
1(3%1!02 11%22 6%5(
'
16
>
"
?8
2
1(2%6355 11%3" 6%55 '
16
>
23
?8 1(3%1(41 11%"6 6%41
'
16
>
4
?
2
8 1(2%6"3( 11%(0 6%43 '
11
>
5
8
2
1(3%6"63 12%11 1%6(
'
16
>
16
?
3
1(2%64(" 12%11 6%"( '
11
>
11
?8 1(3%6401 12%04 6%51
'
16
>
26
8
2
1(2%10"0 11%26 6%5( '
11
>
13
?
2
1(3%1646 12%4" 6%("
'
16
>
22
?8 1(2%1(62 11%!4 6%41 '
12
>?
2
1(3%6106 13%(! 6%4(
'
16
>
20
?
2
1(2%1501 11%5! 6%"! '
12
>
13
8 1(3%65"( 13%21 1%66
'
11
>
4
8
2
1(2%6!20 12%65 1%6( '
12
>
1!
? 1(3%126! 13%!5 6%4!
'
11
>
16
?8 1(2%6("3 12%0( 6%51 '
13
>8 1(3%662( 10%16 1%12
'
11
>
12
?
2
1(2%1661 12%40 6%(" '
13
>
3
? 1(3%62"" 10%04 6%5(
'
11
>
20
8 1(2%1424 12%31 6%45 '
13
>
1(
1(3%1331 10%32 6%5!
'
12
>
12
8 1(2%6444 13%26 1%66 '
10
>
!
1(3%6351 1!%21 1%6(
'
12
>
10
? 1(2%112( 13%!( 6%4! 174
'
13
>
2
? 1(2%614( 10%0" 6%5( '
"
>
16
?
2
8
0
1(0%6"01 (%!" 1%6!
'
13
>
1"
1(2%12!3 10%36 6%5! '
"
>
12
?
3
8
3
1(0%64(5 (%50 6%44
1"5
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
'
10
>
0
1(2%6313 1!%15 1%6( '
"
>
10
?
0
8
2
1(0%1114 4%31 6%(1
173 '
(
>
2
?
0
8
2
1(0%61(4 5%26 6%(4
'
"
>
5
?
2
8
0
1(3%6!"3 (%!! 1%6! '
(
>
12
?8
0
1(0%6("" 4%25 1%16
'
"
>
11
?
3
8
2
1(3%6461 (%52 6%44 '
(
>
10
?
2
8
3
1(0%166! 4%"( 6%53
'
"
>
13
?
0
8
2
1(3%1606 4%36 6%(1 '
(
>
1"
?
3
8
2
1(0%1200 5%60 6%((
'
(
>?
0
8
2
1(3%6166 5%14 6%(4 '
(
>
14
?
0
8 1(0%1042 5%02 6%"6
'
(
>
11
?8
0
1(3%6"44 4%24 1%16 '
4
>
2
?
2
8
3
1(0%66"! 5%!" 1%61
'
(
>
13
?
2
8
3
1(3%652( 4%"! 6%53 '
4
>
0
?
3
8
2
1(0%6360 5%53 6%4!
'
(
>
1!
?
3
8
2
1(3%11"! 5%63 6%(( '
4
>
"
?
0
8 1(0%6!02 16%31 6%"4
'
(
>
1(
?
0
8 1(3%1060 5%06 6%"6 '
4
>
10
8
0
1(0%6452 5%63 1%1"
'
4
>?
2
8
3
1(3%554( 5%!0 1%61 '
4
>
1"
?8
3
1(0%1131 5%06 1%66
'
4
>
3
?
3
8
2
1(3%622" 5%52 6%40 '
4
>
14
?
2
8
2
1(0%13"5 5%(( 6%43
'
4
>
!
?
0
8 1(3%60"0 16%25 6%"4 '
4
>
26
?
3
8 1(0%1"64 16%1! 6%"(
'
4
>
13
8
0
1(3%6410 5%61 1%1" '
4
>
22
?
0
1(0%140" 16%!2 6%!6
'
4
>
1!
?8
3
1(3%16!2 5%34 6%55 '
5
>
2
8
0
1(3%55!3 5%51 1%20
'
4
>
1(
?
2
8
2
1(3%1251 5%(" 6%43 '
5
>
0
?8
3
1(0%6151 16%25 1%64
'
4
>
15
?
3
8 1(3%1!25 16%13 6%"" '
5
>
"
?
2
8
2
1(0%6025 16%"" 6%52
'
4
>
21
?
0
1(3%1("4 16%!1 6%!6 '
5
>
4
?
3
8 1(0%6""4 11%60 6%(!
'
5
>8
0
1(2%54(0 5%56 1%20 '
5
>
16
?
0
1(0%656( 11%01 6%"6
'
5
>
3
?8
3
1(3%6113 16%2( 1%64 '
5
>
14
8
3
1(0%12!" 16%13 1%6"
'
5
>
!
?
2
8
2
1(3%63!1 16%"! 6%51 '
5
>
26
?8
2
1(0%105! 16%!1 6%56
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
'
5
>
22
?
2
8 1(0%1(33 16%44 6%(0 '
11
>
11
8
2
1(!%6(!5 12%10 1%6(
'
16
>
"
8
3
1(0%631( 11%62 1%1! '
11
>
13
?8 1(!%6554 12%!2 6%52
'
16
>
4
?8
2
1(0%6!!! 11%35 6%55 '
11
>
1!
?
2
1(!%123" 12%45 6%((
'
16
>
16
?
2
8 1(0%6(50 11%(( 6%43 '
12
>?8 1(!%66!4 13%06 1%63
'
16
>
12
?
3
1(0%1632 12%10 6%"4 '
12
>
3
?
2
1(!%625( 13%(4 6%44
'
16
>
22
8
2
1(0%1"26 11%20 6%5( '
12
>
1!
8 1(!%1123 13%2! 1%61
'
11
>
16
8
2
1(0%6"41 12%13 1%6( '
12
>
1(
? 1(!%13"2 13%"2 6%4"
'
11
>
12
?8 1(0%6515 12%!6 6%52 '
13
>
3
8 1(!%6140 10%10 1%12
'
11
>
10
?
2
1(0%11!4 12%4( 6%(" '
13
>
!
? 1(!%6022 10%!1 6%54
'
12
>
2
?
2
1(0%6214 13%(" 6%44 '
13
>
15
1(!%1044 10%3! 6%5!
'
12
>
10
8 1(0%160! 13%23 1%61 '
10
>
(
1(!%6!04 1!%20 1%64
'
12
>
1"
? 1(0%1240 13%"1 6%4! 176
'
13
>
2
8 1(0%616" 10%12 1%12 '
"
>
12
?
2
8
0
1("%6(5( (%"6 1%6!
'
13
>
0
? 1(0%6300 10%05 6%5( '
"
>
10
?
3
8
3
1("%163" (%5( 6%44
'
13
>
14
1(0%1065 10%30 6%5! '
"
>
1"
?
0
8
2
1("%12(! 4%30 6%(1
'
10
>
"
1(0%60(6 1!%22 1%64 '
(
>
2
?
3
8
3
1("%665" 4%4" 6%5!
175 '
(
>
0
?
0
8
2
1("%633! 5%23 6%(4
'
"
>
11
?
2
8
0
1(!%6(15 (%!4 1%6! '
(
>
10
?8
0
1("%6523 4%33 1%11
'
"
>
13
?
3
8
3
1(!%65!4 (%5! 6%44 '
(
>
1"
?
2
8
3
1("%11"2 4%(6 6%50
'
"
>
1!
?
0
8
2
1(!%115" 4%33 6%(1 '
(
>
14
?
3
8
2
1("%1066 5%64 6%((
'
(
>?
3
8
3
1(!%6614 4%40 6%5! '
(
>
26
?
0
8 1("%1"35 5%0! 6%"6
'
(
>
3
?
0
8
2
1(!%62!( 5%22 6%(4 '
4
>
2
?8
0
1("%5543 5%22 1%14
'
(
>
13
?8
0
1(!%640! 4%31 1%11 '
4
>
0
?
2
8
3
1("%6222 5%!5 1%61
'
(
>
1!
?
2
8
3
1(!%1643 4%"4 6%50 '
4
>
"
?
3
8
2
1("%60"6 5%5" 6%4!
'
(
>
1(
?
3
8
2
1(!%1322 5%6" 6%(( '
4
>
4
?
0
8 1("%6"55 16%30 6%"5
'
(
>
15
?
0
8 1(!%1!"6 5%03 6%"6 '
4
>
1"
8
0
1("%1605 5%6" 1%1(
'
4
>?8
0
1(0%556! 5%26 1%14 '
4
>
14
?8
3
1("%124( 5%03 1%66
'
4
>
3
?
2
8
3
1(!%6100 5%!( 1%61 '
4
>
26
?
2
8
2
1("%1!2" 5%41 6%43
'
4
>
!
?
3
8
2
1(!%6324 5%5! 6%4! '
5
>
0
8
0
1("%6165 5%5! 1%20
1(6
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
'
4
>
(
?
0
8 1(!%6"21 16%32 6%"4 '
5
>
"
?8
3
1("%6340 16%32 1%64
'
4
>
1!
8
0
1(!%65(6 5%02 1%66 '
5
>
4
?
2
8
2
1("%6!4" 16%(6 6%52
'
4
>
1(
?8
3
1(!%1265 5%(5 6%43 '
5
>
16
?
3
8 1("%642! 11%6( 6%("
'
4
>
15
?
2
6
2
1(!%100( 16%1" 6%"( '
5
>
12
?
0
1("%16"3 11%00 6%"6
'
4
>
21
?
3
8 1(!%1"4" 5%60 1%1" '
5
>
26
8
3
1("%1013 16%1" 1%6(
'
5
>
3
8
0
1(!%6631 5%53 1%20 '
16
>
4
8
3
1("%60(3 11%6! 1%1!
'
5
>
!
?8
3
1(!%62"5 16%36 1%64 '
16
>
16
?8
2
1("%6(12 11%03 6%55
'
5
>
(
?
2
8
2
1(!%6!64 16%"4 6%52 '
16
>
12
?
2
8 1("%65!6 11%46 6%40
'
5
>
5
?
3
8 1(!%6(0" 11%6! 6%(" '
16
>
10
?
3
1("%1145 12%1( 6%"4
'
5
>
11
?
0
1(!%654! 11%03 6%"6 '
11
>
2
?
3
1("%6205 13%6" 6%(5
'
5
>
15
8
3
1(!%1330 16%1! 1%6" '
11
>
12
8
2
1("%643( 12%1" 1%64
'
5
>
21
?8
2
1(!%1!(3 16%!2 6%56 '
11
>
10
?8 1("%16(" 12%!3 6%52
'
16
>
(
8
3
1(!%635! 11%60 1%1! '
11
>
1"
?
2
1("%131! 12%51 6%((
'
16
>
5
?8
2
1(!%6"30 11%01 6%55 '
12
>
2
?8 1("%613" 13%02 1%63
'
16
>
11
?
2
8 1(!%64(2 11%(4 6%43 '
12
>
0
?
2
1("%63(! 13%(5 6%44
'
16
>
13
?
3
1(!%1111 12%1" 6%"4 '
12
>
1"
8 1("%1262 13%2" 1%61
'
11
>?
3
1(!%61(1 13%6! 6%(4 '
12
>
14
? 1("%1006 13%"0 6%4"
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
'
13
>
0
8 1("%62"2 10%1! 1%13 '
"
>
1"
?
3
8
3
1(4%1153 4%66 6%44
'
13
>
"
? 1("%6!61 10%!3 6%54 '
"
>
14
?
0
8
2
1(4%1031 4%34 6%(1
'
13
>
26
1("%1!"" 10%3( 6%5" '
(
>
2
?
2
8
0
1(4%6610 4%!2 1%12
'
10
>
4
1("%6"2" 1!%2" 1%64 '
(
>
0
?
3
8
3
1(4%62!3 4%45 6%5!
177 '
(
>
"
?
0
8
2
1(4%6051 5%2" 6%(5
'
"
>
13
?
2
8
0
1((%64(" (%"1 1%6" '
(
>
1"
?8
0
1(4%1646 4%3" 1%11
'
"
>
1!
?
3
8
3
1((%1110 (%55 6%44 '
(
>
14
?
2
8
3
1(4%1314 4%(3 6%50
'
"
>
1(
?
0
8
2
1((%13!3 4%3" 6%(1 '
4
>
0
?8
0
1(4%6106 5%2! 1%14
'
(
>?
2
8
0
1("%553" 4%!6 1%12 '
4
>
"
?
2
8
3
1(4%63(5 5%"2 1%62
'
(
>
3
?
3
8
3
1((%61(! 4%4( 6%5! '
4
>
4
?
3
8
2
1(4%6"1( 16%66 6%4!
'
(
>
!
?
0
8
2
1((%6013 5%2! 6%(4 '
4
>
16
?
0
8 1(4%64!" 16%3( 6%"5
'
(
>
1!
?8
0
1((%1661 4%30 1%11 '
4
>
14
8
0
1(4%126! 5%65 1%1(
'
(
>
1(
?
2
8
3
1((%1206 4%(2 6%50 '
5
>
"
8
0
1(4%62"" 5%54 1%2!
'
(
>
15
?
3
8
2
1((%10(4 5%65 6%(( '
5
>
4
?8
3
1(4%6!60 16%3! 1%64
'
4
>
3
?8
0
1((%66"2 5%23 1%14 '
5
>
16
?
2
8
2
1(4%6(03 16%(3 6%52
'
4
>
!
?
2
8
3
1((%6366 5%"1 1%61 '
5
>
12
?
3
8 1(4%6541 11%16 6%("
'
4
>
(
?
3
8
2
1((%6!35 5%54 6%4! '
5
>
10
?
0
1(4%1226 11%04 6%"6
'
4
>
5
?
0
8 1((%6((( 16%3! 6%"5 '
16
>
2
?
0
1(4%6246 12%3" 6%(6
'
4
>
1(
6
0
1((%112( 5%6( 1%1( '
16
>
16
8
3
1(4%6"36 11%64 1%1"
'
4
>
15
?8
3
1((%13"! 5%0! 1%66 '
16
>
12
?8
2
1(4%64"4 11%0" 1%66
'
5
>
!
8
0
1((%614( 5%5" 1%2! '
16
>
10
?
2
8 1(4%116( 11%43 6%40
'
5
>
(
?8
3
1((%602" 16%30 1%64 '
16
>
1"
?
3
1(4%130" 12%21 6%"4
'
5
>
5
?
2
8
2
1((%6""0 16%(1 6%52 '
11
>
2
?
2
8 1(4%61"( 12%(2 6%50
'
5
>
11
?
3
8 1((%6563 11%65 6%(" '
11
>
0
?
3
1(4%606" 13%16 6%(5
'
5
>
13
?
0
1((%1102 11%0" 6%"6 '
11
>
10
8
2
1(4%6550 12%15 1%64
'
16
>?
0
1((%6262 12%3! 6%(6 '
11
>
1"
?8 1(4%1233 12%!" 6%52
'
16
>
5
8
3
1((%6!!2 11%6( 1%1" '
11
>
14
?
2
1(4%10(1 12%50 6%((
'
16
>
11
?8
2
1((%6(56 11%00 1%66 '
12
>
2
8
2
1(4%66!0 13%64 1%15
'
16
>
13
?
2
8 1((%1625 11%42 6%40 '
12
>
0
?8 1(4%6253 13%0! 1%63
'
16
>
1!
?
3
1((%12"( 12%15 6%"4 '
12
>
"
?
2
1(4%6!32 13%43 6%44
'
11
>?
2
8 1((%6645 12%(1 6%50 '
12
>
14
8 1(4%13!4 13%25 1%61
'
11
>
3
?
3
1((%6324 13%64 6%(5 '
12
>
26
? 1(4%1!5( 13%"( 6%4"
'
11
>
13
8
2
1((%651" 12%1( 1%64 '
13
>
"
8 1(4%6015 10%14 1%13
1(1
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
'
11
>
1!
?8 1((%11!0 12%!! 6%52 '
13
>
4
? 1(4%6"!( 10%!" 6%54
'
11
>
1(
?
2
1((%1353 12%52 6%(( '
13
>
22
1(4%1(22 10%06 6%5"
'
12
>8
2
1("%55(" 13%6" 1%14 '
10
>
16
1(4%6(43 1!%25 1%65
'
12
>
3
?8 1((%621! 13%00 1%63 179
'
12
>
!
?
2
1((%60!3 13%41 6%44 '
"
>
1!
?
2
8
0
1(5%1632 (%"0 1%6"
'
12
>
1(
8 1((%1246 13%24 1%61 '
"
>
1(
?
3
8
3
1(5%12(1 4%62 6%45
'
12
>
15
? 1((%1!15 13%"! 6%4" '
(
>
3
?
2
8
0
1(5%6653 4%!3 1%12
'
13
>
!
8 1((%6306 10%1( 1%13 '
(
>
!
?
3
8
3
1(5%6331 4%51 6%5!
'
13
>
(
? 1((%6!(5 10%!0 6%54 '
(
>
(
?
0
8
2
1(5%6!(6 5%24 6%(5
'
13
>
21
1((%1"00 10%34 6%5" '
(
>
1(
?8
0
1(5%11!4 4%3( 1%11
'
10
>
5
1((%6(6! 1!%2( 1%64 '
4
>
!
?8
0
1(5%6214 5%2" 1%14
178 '
4
>
(
?
2
8
3
1(5%60!( 5%"0 1%62
'
"
>
10
?
2
8
0
1(4%65!0 (%"3 1%6" '
4
>
5
?
3
8
2
1(5%6"5! 16%61 6%4!
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
'
16
>
0
?
0
146%603( 12%06 6%(1 '
16
>
14
?
3
146%1!62 12%20 6%"5
'
16
>
12
8
3
146%6(4" 11%12 1%1" '
11
>
2
?8
2
146%664! 12%34 1%16
'
5
>
5
?8
3
1(5%6!43 16%3( 1%65 '
11
>
0
?
2
8 146%6320 12%(! 6%5!
'
5
>
11
?
2
8
2
1(5%6421 16%(0 6%52 '
11
>
"
?
3
146%6!"3 13%13 6%46
'
5
>
13
?
3
8 1(5%16"6 11%12 6%(" '
11
>
1"
8
2
146%11!1 12%22 1%64
'
5
>
1!
?
0
1(5%1254 11%05 6%"6 '
11
>
14
?8 146%1345 12%"6 6%53
'
16
>?
3
8 1(5%6126 12%61 6%4" '
11
>
26
?
2
146%1"24 12%5( 6%(4
'
16
>
3
?
0
1(5%63!5 12%34 6%(1 '
12
>
0
8
2
146%6211 13%11 1%15
'
16
>
11
8
3
1(5%6(64 11%16 1%1" '
12
>
"
?8 146%6005 13%04 1%60
'
16
>
13
?8
2
1(5%650( 11%0( 1%66 '
12
>
4
?
2
146%6"44 13%4" 6%45
'
16
>
1!
?
2
8 1(5%114! 11%4! 6%40 '
12
>
26
8 146%1!1! 13%33 1%62
'
16
>
1(
?
3
1(5%1020 12%22 6%"5 '
12
>
22
? 146%1(!3 13%(6 6%4(
'
11
>?8
2
1(5%666( 12%3" 1%16 '
13
>
4
8 146%6!(! 10%22 1%13
'
11
>
3
?
2
8 1(5%620" 12%(0 6%5! '
13
>
16
? 146%6410 10%!5 6%55
'
11
>
!
?
3
1(5%6040 13%11 6%(5 '
13
>
20
146%14(5 10%03 6%5(
'
11
>
1!
8
2
1(5%16(2 12%21 1%64 '
10
>
12
146%6535 1!%32 1%65
'
11
>
1(
?8 1(5%1311 12%!4 6%53 181
'
11
>
15
?
2
1(5%1!05 12%5! 6%(( '
(
>
!
?
2
8
0
141%6205 4%!" 1%13
'
12
>
3
8
2
1(5%6133 13%65 1%15 '
(
>
(
?
3
8
3
141%6044 4%50 6%5"
'
12
>
!
?8 1(5%63(1 13%0( 1%60 '
(
>
5
?
0
8
2
141%6(2" 5%31 6%(5
'
12
>
(
?
2
1(5%6"16 13%40 6%45 '
4
>
(
?8
0
141%63(! 5%36 1%15
'
12
>
15
8 1(5%103" 13%31 1%62 '
4
>
5
?
2
8
3
141%6"10 5%"( 1%62
'
12
>
21
? 1(5%1"(! 13%"5 6%4( '
4
>
11
?
3
8
2
141%64!2 16%60 6%4"
'
13
>
(
8 1(5%605( 10%26 1%13 '
4
>
13
?
0
8 141%1651 16%02 6%"5
'
13
>
5
? 1(5%6(3" 10%!( 6%55 '
5
>?
0
8 141%61!1 11%31 6%(4
'
13
>
23
1(5%1461 10%02 6%5" '
5
>
5
8
0
141%6!61 16%63 1%2!
'
10
>
11
1(5%64"1 1!%36 1%65 '
5
>
11
?8
3
141%6(35 16%06 1%65
180 '
5
>
13
?
2
8
2
141%65(4 16%(4 6%53
'
"
>
1"
?
2
8
0
146%1111 (%"" 1%6" '
5
>
1!
?
3
8 141%121" 11%1! 6%((
'
(
>
0
?
2
8
0
146%61(1 4%!! 1%12 '
5
>
1(
?
0
141%10!! 11%!2 6%"1
'
(
>
"
?
3
8
3
146%6016 4%52 6%5" '
16
>?
2
8
2
141%6634 11%"" 1%62
'
(
>
4
?
0
8
2
146%6"04 5%36 6%(5 '
16
>
3
?
3
8 141%62(( 12%60 6%4"
'
4
>
"
?8
0
146%625( 5%24 1%14 '
16
>
!
?
0
141%6!1! 12%01 6%(1
'
4
>
4
?
2
8
3
146%6!3! 5%"! 1%62 '
16
>
13
8
3
141%64"! 11%13 1%1"
'
4
>
16
?
3
8
2
146%6((0 16%63 6%4! '
16
>
1!
?8
2
141%1163 11%!1 1%66
'
4
>
12
?
0
8 146%1612 16%06 6%"5 '
16
>
1(
?
2
8 141%1302 11%44 6%4!
'
5
>
4
8
0
146%6022 16%61 1%2! '
16
>
15
?
3
141%1!46 12%2! 6%"5
1(2
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
'
5
>
16
?8
3
146%6""1 16%34 1%65 '
11
>8
3
146%552! 12%62 1%2"
'
5
>
12
?
2
8
2
146%6455 16%(" 6%53 '
11
>
3
?8
2
141%61"0 12%35 1%16
'
5
>
10
?
3
8 146%1134 11%13 6%(( '
11
>
!
?
2
8 141%6062 12%(( 6%5!
'
5
>
1"
?
0
146%13(( 11%!1 6%"1 '
11
>
(
?
3
141%6"01 13%10 6%46
'
16
>
2
?
3
8 146%6154 12%62 6%4" '
11
>
1(
8
2
141%1225 12%20 1%65
'
16
>
0
?
0
146%603( 12%06 6%(1 '
11
>
15
?8 141%10"( 12%"1 6%53
'
16
>
12
8
3
146%6(4" 11%12 1%1" '
11
>
21
?
2
141%1(6" 12%55 6%(4
'
16
>
10
?8
2
146%162! 11%05 1%66 '
12
>
!
8
2
141%6245 13%13 1%15
'
16
>
1"
?
2
8 146%12"0 11%4" 6%40 '
12
>
(
?8 141%6!24 13%!6 1%60
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
'
12
>
5
?
2
141%6("( 13%4( 6%45 183
'
12
>
21
8 141%1!53 13%30 1%62 '
(
>
(
?
2
8
0
143%606" 4%"6 1%13
'
12
>
23
? 141%1432 13%(2 6%4( '
(
>
5
?
3
8
3
143%6"00 4%5( 6%5"
'
13
>
5
8 141%6"!3 10%23 1%10 '
(
>
11
?
0
8
2
143%6443 5%30 6%(5
'
13
>
11
? 141%6452 10%"1 6%55 '
4
>
5
?8
0
143%6!32 5%33 1%15
'
13
>
2!
141%15!( 10%0! 6%5( '
4
>
11
?
2
8
3
143%6((6 5%(6 1%62
'
10
>
13
141%1614 1!%30 1%65 '
4
>
13
?
3
8
2
143%1665 16%64 6%4"
'
1!
> 141%66(4 1"%23 1%23 '
4
>
1!
?
0
8 143%120( 16%0! 6%(6
182 '
5
>?
3
8
2
143%66"5 16%5" 6%5!
'
(
>
"
?
2
8
0
142%6324 4%!4 1%13 '
5
>
3
?
0
8 143%6364 11%30 6%(5
'
(
>
4
?
3
8
3
142%6!"" 4%5! 6%5" '
5
>
11
8
0
143%6"!( 16%6" 1%2"
'
(
>
16
?
0
8
2
142%646! 5%33 6%(5 '
5
>
13
?8
3
143%645" 16%03 1%65
'
4
>
4
?8
0
142%60!3 5%31 1%15 '
5
>
1!
?
2
8
2
143%1130 16%41 6%53
'
4
>
16
?
2
8
3
142%6"52 5%"5 1%62 '
5
>
1(
?
3
8 143%13(3 11%14 6%((
'
4
>
12
?
3
8
2
142%6536 16%6" 6%4" '
5
>
15
?
0
143%1"11 11%!" 6%"1
'
4
>
10
?
0
8 142%11"5 16%03 6%(6 '
16
>?8
3
142%55!" 11%32 1%14
'
5
>
2
?
0
8 142%6225 11%32 6%(5 '
16
>
3
?
2
8
2
143%615! 11%(6 1%63
'
5
>
16
8
0
142%6!(5 16%60 1%2! '
16
>
!
?
3
8 143%6033 12%6( 6%4(
'
5
>
12
?8
3
142%641( 16%02 1%65 '
16
>
(
?
0
143%6"(2 12%00 6%(1
'
5
>
10
?
2
8
2
142%16!" 16%(5 6%53 '
16
>
1!
8
3
143%1621 11%1" 1%1(
'
5
>
1"
?
3
8 142%125! 11%1( 6%(( '
16
>
1(
?8
2
143%12"6 11%!0 1%61
'
5
>
14
?
0
142%1!33 10%!0 6%"1 '
16
>
15
?
2
8 143%1054 11%51 6%4!
'
16
>
2
?
2
8
2
142%611" 11%"4 1%62 '
16
>
21
?
3
143%1(3( 12%25 6%"5
'
16
>
0
?
3
8 142%63!! 12%6! 6%4( '
11
>
3
8
3
143%6642 12%6! 1%2"
'
16
>
"
?
0
142%6!50 12%03 6%(1 '
11
>
!
?8
2
143%6326 12%03 1%11
'
16
>
10
8
3
142%6503 11%1! 1%1" '
11
>
(
?
2
8 143%6!!5 12%46 6%5!
'
16
>
16
?8
2
142%1142 11%!2 1%61 '
11
>
5
?
3
143%6(54 13%14 6%46
'
16
>
14
?
2
8 142%1026 11%56 6%4! '
11
>
15
8
2
143%134! 12%2( 1%65
'
16
>
26
?
3
142%1"!5 12%2( 6%"5 '
11
>
21
?8 143%1"20 12%"0 6%53
'
11
>
2
8
3
142%6663 12%60 1%2" '
11
>
23
?
2
143%14"3 13%62 6%(4
'
11
>
0
?8
2
142%6202 12%01 1%11 '
12
>
(
8
2
143%600" 13%1" 1%26
'
11
>
"
?
2
8 142%6046 12%(5 6%5! '
12
>
5
?8 143%6"40 13%!3 1%6!
'
11
>
4
?
3
142%6(15 13%1" 6%46 '
12
>
11
?
2
143%6523 13%51 6%56
'
11
>
14
8
2
142%136( 12%2! 1%65 '
12
>
23
8 143%1(!6 13%3( 1%62
'
11
>
26
?8 142%1!0" 12%"3 6%53 '
12
>
2!
? 143%1544 13%(! 6%4(
'
11
>
22
?
2
142%1(40 13%66 6%(4 '
13
>
11
8 143%6416 10%2" 1%10
'
12
>
"
8
2
142%63"4 13%10 1%15 '
13
>
13
? 143%1605 10%"0 6%55
'
12
>
4
?8 142%6"6" 13%!2 1%60 '
13
>
2(
143%2110 10%04 6%5(
'
12
>
16
?
2
142%640! 13%45 6%45 '
10
>? 143%6165 1!%!3 1%12
'
12
>
22
8 142%1"(1 13%3" 1%62 '
10
>
1!
143%11(0 1!%3( 1%16
'
12
>
20
? 142%1516 13%(3 6%4( '
1!
>
3
143%623! 1"%2" 1%23
1(3
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
'
13
>
16
8 142%6(32 10%2! 1%10 184
'
13
>
12
? 142%65(6 10%"2 6%55 '
(
>
4
?
2
8
0
140%6040 4%"1 1%13
'
13
>
2"
142%263" 10%0" 6%5( '
(
>
16
?
3
8
3
140%6(23 4%55 6%5"
'
10
>
10
142%165" 1!%3! 1%16 '
(
>
12
?
0
8
2
140%65"1 5%3" 6%46
'
1!
>
2
142%61!( 1"%20 1%21 '
4
>
16
?8
0
140%6"16 5%30 1%15
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
'
4
>
12
?
2
8
3
140%6404 5%(2 1%63 '
5
>
3
?
3
8
2
14!%622! 11%66 6%5!
'
4
>
10
?
3
8
2
140%164( 16%65 6%4" '
5
>
!
?
0
8 14!%60"3 11%3( 6%(5
'
4
>
1"
?
0
8 140%132! 16%0( 6%(6 '
5
>
13
8
0
14!%6410 16%65 1%2"
'
5
>
2
?
3
8
2
140%610( 16%54 6%5! '
5
>
1!
?8
3
14!%16!2 16%0" 1%16
'
5
>
0
?
0
8 140%634" 11%3! 6%(5 '
5
>
1(
?
2
8
2
14!%1251 16%40 6%53
'
5
>
12
8
0
140%6(3! 16%6( 1%2" '
5
>
15
?
3
8 14!%1!24 11%21 6%((
'
5
>
10
?8
3
140%65(0 16%0! 1%65 '
5
>
21
?
0
14!%1("" 11%!5 6%"2
'
5
>
1"
?
2
8
2
140%1213 16%42 6%53 '
16
>8
0
140%54(! 16%54 1%3!
'
5
>
14
?
3
8 140%10!1 11%26 6%(( '
16
>
3
?8
3
14!%6113 11%3! 1%15
'
5
>
26
?
0
140%1"56 11%!( 6%"1 '
16
>
!
?
2
8
2
14!%63!1 11%(3 1%63
'
16
>
2
?8
3
140%6630 11%30 1%14 '
16
>
(
?
3
8 14!%6!56 12%16 6%4(
'
16
>
0
?
2
8
2
140%62(3 11%(1 1%63 '
16
>
5
?
0
14!%6425 12%04 6%(2
'
16
>
"
?
3
8 140%6!11 12%65 6%4( '
16
>
1(
8
3
14!%11(" 11%26 1%1(
'
16
>
4
?
0
140%6(!6 12%0" 6%(1 '
16
>
15
?8
2
14!%101" 11%!( 1%61
'
16
>
1"
8
3
140%1166 11%14 1%1( '
16
>
21
?
2
8 14!%1"!! 11%50 6%4!
'
16
>
14
?8
2
140%1334 11%!! 1%61 '
16
>
23
?
3
14!%1450 12%32 6%(6
'
16
>
26
?
2
8 140%1!(( 11%53 6%4! '
11
>
!
8
3
14!%6234 12%64 1%2(
'
16
>
22
?
3
140%141! 12%36 6%(6 '
11
>
(
?8
2
14!%60(( 12%0" 1%11
'
11
>
0
8
3
140%61"6 12%6( 1%2( '
11
>
5
?
2
8 14!%6(1! 12%43 6%5"
'
11
>
"
?8
2
140%6355 12%00 1%11 '
11
>
11
?
3
14!%65!0 13%21 6%41
'
11
>
4
?
2
8 140%6"3( 12%42 6%5" '
11
>
21
8
2
14!%1!02 12%36 1%65
'
11
>
16
?
3
140%64(" 13%15 6%46 '
11
>
23
?8 14!%1(41 12%"4 6%50
'
11
>
26
8
2
140%10"0 12%25 1%65 '
11
>
2!
?
2
14!%2615 13%6! 6%(5
'
11
>
22
?8 140%1(62 12%"" 6%50 '
12
>
5
8
2
14!%6"63 13%15 1%26
'
11
>
20
?
2
140%1501 13%63 6%(4 '
12
>
11
?8 14!%6401 13%!" 1%6!
'
12
>
4
8
2
140%6!20 13%1( 1%26 '
12
>
13
?
2
14!%1646 13%50 6%56
'
12
>
16
?8 140%6("3 13%!! 1%6! '
12
>
2!
8 14!%156" 13%01 1%63
'
12
>
12
?
2
140%1661 13%52 6%56 '
12
>
2(
? 14!%210! 13%(4 6%44
'
12
>
20
8 140%1424 13%35 1%63 '
13
>?
2
14!%6106 10%43 1%62
'
12
>
2"
? 140%26"( 13%(( 6%44 '
13
>
13
8 14!%65"( 10%36 1%1!
'
13
>
12
8 140%6444 10%24 1%10 '
13
>
1!
? 14!%126! 10%"( 1%66
'
13
>
10
? 140%112( 10%"! 1%66 '
10
>8 14!%662( 1!%14 1%2(
'
13
>
24
140%2152 10%!6 6%5( '
10
>
3
? 14!%62"" 1!%!" 1%13
'
10
>
2
? 140%614( 1!%!0 1%13 '
10
>
1(
14!%1331 1!%06 1%16
'
10
>
1"
140%12!3 1!%34 1%16 '
1!
>
!
14!%6351 1"%25 1%20
'
1!
>
0
140%6313 1"%2( 1%20 186
185 '
(
>
16
?
2
8
0
14"%6"01 4%"0 1%13
'
(
>
5
?
2
8
0
14!%6!"3 4%"3 1%13 '
(
>
12
?
3
8
3
14"%64(5 5%62 6%5(
'
(
>
11
?
3
8
3
14!%6461 5%66 6%5" '
(
>
10
?
0
8
2
14"%1114 5%35 6%46
'
(
>
13
?
0
8
2
14!%1606 5%34 6%46 '
4
>
2
?
0
8
2
14"%61(4 16%24 6%44
'
4
>?
0
8
2
14!%6166 16%2( 6%44 '
4
>
12
?8
0
14"%6("" 5%34 1%15
'
4
>
11
?8
0
14!%6"44 5%3" 1%15 '
4
>
10
?
2
8
3
14"%166! 5%(! 1%63
'
4
>
13
?
2
8
3
14!%652( 5%(3 1%63 '
4
>
1"
?
3
8
2
14"%1200 16%12 6%4"
'
4
>
1!
?
3
8
2
14!%11"! 16%11 6%4" '
4
>
14
?
0
8 14"%1042 16%!6 6%(6
'
4
>
1(
?
0
8 14!%1060 16%04 6%(6 '
5
>
2
?
2
8
3
14"%66"! 16%"0 1%11
1(0
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
'
5
>?
2
8
3
140%554( 16%"2 1%11 '
5
>
0
?
3
8
2
14"%6360 11%61 6%5!
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
'
5
>
"
?
0
8 14"%6!02 11%35 6%(5 '
5
>
(
?
0
8 14(%6"21 11%06 6%46
'
5
>
10
8
0
14"%6452 16%11 1%2" '
5
>
1!
8
0
14(%65(6 16%12 1%2"
'
5
>
1"
?8
3
14"%1131 16%04 1%16 '
5
>
1(
?8
3
14(%1265 16%!6 1%16
'
5
>
14
?
2
8
2
14"%13"5 16%4" 6%50 '
5
>
15
?
2
8
2
14(%100( 16%4( 6%50
'
5
>
26
?
3
8 14"%1"64 11%23 6%(4 '
5
>
21
?
3
8 14(%1"4" 11%2! 6%(4
'
5
>
22
?
0
14"%140" 11%"6 6%"2 '
5
>
23
?
0
14(%152! 11%"2 6%"2
'
16
>
2
8
0
14!%55!3 16%55 1%3! '
16
>
3
8
0
14(%6631 11%61 1%3!
'
16
>
0
?8
3
14"%6151 11%3( 1%15 '
16
>
!
?8
3
14(%62"5 11%35 1%15
'
16
>
"
?
2
8
2
14"%6025 11%(0 1%63 '
16
>
(
?
2
8
2
14(%6!64 11%(" 1%63
'
16
>
4
?
3
8 14"%6""( 12%12 6%4( '
16
>
5
?
3
8 14(%6(0" 12%13 6%44
'
16
>
16
?
0
14"%656( 12%05 6%(2 '
16
>
11
?
0
14(%6540 12%!1 6%(2
'
16
>
14
8
3
14"%12!" 11%21 1%1( '
16
>
15
8
3
14!%1330 11%23 1%1(
'
16
>
26
?8
2
14"%1050 11%!5 1%61 '
16
>
21
?8
2
14(%1!(3 11%"6 1%61
'
16
>
22
?
2
8 14"%1(32 11%5" 6%4" '
16
>
23
?
2
8 14(%1411 11%54 6%4"
'
16
>
20
?
3
14"%15(6 12%33 6%(6 '
16
>
2!
?
3
14(%26!6 12%3! 6%(6
'
11
>
"
8
3
14"%631( 12%16 1%2( '
11
>
(
8
3
14(%635! 12%12 1%2(
'
11
>
4
?8
2
14"%6!!! 12%0( 1%11 '
11
>
5
?8
2
14(%6"33 12%05 1%12
'
11
>
16
?
2
8 14"%6(50 12%4! 6%5" '
11
>
11
?
2
8 14(%64(2 12%4( 6%5"
'
11
>
12
?
3
14"%1632 13%22 6%41 '
11
>
13
?
3
14(%1111 13%20 6%41
'
11
>
22
8
2
14"%1"26 12%32 1%16 '
11
>
23
8
2
14(%1"54 12%33 1%16
'
11
>
20
?8 14"%14!5 12%"5 6%50 '
11
>
2!
?8 14(%153" 12%(1 6%50
'
11
>
2"
?
2
14"%2654 13%6( 6%(5 '
12
>?
3
14(%61(1 10%13 6%53
'
12
>
16
8
2
14"%6"41 13%21 1%26 '
12
>
11
8
2
14(%6(!5 13%22 1%26
'
12
>
12
?8 14"%6515 13%!4 1%6! '
12
>
13
?8 14(%6554 13%"6 1%6!
'
12
>
10
?
2
14"%11!4 13%5! 6%56 '
12
>
1!
?
2
14(%123" 13%5( 6%56
'
12
>
2"
8 14"%154! 13%02 1%63 '
13
>?8 14(%66!4 10%04 1%1(
'
13
>
2
?
2
14"%6214 10%40 1%62 '
13
>
3
?
2
14(%625( 10%4" 1%63
'
13
>
10
8 14"%160! 10%31 1%1! '
13
>
1!
8 14(%1123 10%33 1%1!
'
13
>
1"
? 14"%1240 10%"5 1%66 '
13
>
1(
? 14(%13"2 10%(6 1%66
'
10
>
2
8 14"%616" 1!%26 1%2( '
10
>
3
8 14(%6140 1!%22 1%24
'
10
>
0
? 14"%6300 1!%!( 1%13 '
10
>
!
? 14(%6022 1!%55 1%13
'
10
>
14
14"%1065 1!%02 1%11 '
10
>
15
14(%1044 1!%03 1%11
'
1!
>
"
14"%60(6 1"%31 1%20 '
1!
>
(
14(%6!04 1"%32 1%20
187 188
'
(
>
11
?
2
8
0
14(%6(15 4%"" 1%13 '
(
>
12
?
2
8
0
144%6(5( 4%"4 1%10
'
(
>
13
?
3
8
3
14(%65!4 5%63 6%5( '
(
>
10
?
3
8
3
144%163" 5%6! 6%5(
'
(
>
1!
?
0
8
2
14(%115" 5%01 6%46 '
(
>
1"
?
0
8
2
144%12(! 5%02 6%46
'
4
>?
3
8
3
14(%6614 5%52 1%60 '
4
>
2
?
3
8
3
144%665" 5%50 1%6!
'
4
>
3
?
0
8
2
14(%62!( 16%36 6%44 '
4
>
0
?
0
8
2
144%633! 16%31 6%44
'
4
>
13
?8
0
14(%640! 5%35 1%26 '
4
>
10
?8
0
144%6523 5%01 1%26
'
4
>
1!
?
2
8
3
14(%1643 5%(( 1%63 '
4
>
1"
?
2
8
3
144%11"2 5%(4 1%63
'
4
>
1(
?
3
8
2
14(%1322 16%10 6%4( '
4
>
14
?
3
8
2
144%1066 16%1" 6%4(
'
4
>
15
?
0
8 14(%1!"6 16%!1 6%(6 '
4
>
26
?
0
8 144%1"35 16%!3 6%(1
'
5
>?8
0
14"%556! 16%24 1%24 '
5
>
2
?8
0
14(%5543 16%36 1%24
'
5
>
3
?
2
8
3
14(%6100 16%"! 1%11 '
5
>
0
?
2
8
3
144%6222 16%"( 1%12
'
5
>
!
?
3
8
2
14(%6342 11%63 6%5! '
5
>
"
?
3
8
2
144%60"6 11%60 6%5"
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
'
5
>
4
?
0
8 144%6"55 11%02 6%46 '
5
>
1(
8
0
145%112( 16%1! 1%2"
1(!
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
'
5
>
1"
8
0
144%1605 16%10 1%2" '
5
>
15
?8
3
145%13"! 16%!3 1%16
'
5
>
14
?8
3
144%124( 16%!1 1%16 '
5
>
21
?
2
8
2
145%1"60 16%56 6%50
'
5
>
26
?
2
8
2
144%1!2" 16%45 6%50 '
5
>
23
?
3
8 145%1402 11%24 6%(4
'
5
>
22
?
3
8 144%1("0 11%2" 6%(4 '
16
>
!
8
0
145%614( 11%60 1%3!
'
5
>
20
?
0
144%2663 11%"0 6%"2 '
16
>
(
?8
3
145%602" 11%02 1%15
'
16
>
0
8
0
144%6165 11%63 1%3! '
16
>
5
?
2
8
2
145%6""0 11%(5 1%60
'
16
>
"
?8
3
144%6304 11%06 1%15 '
16
>
11
?
3
8 145%6563 12%1( 6%44
'
16
>
4
?
2
8
2
144%6!4" 11%(4 1%63 '
16
>
13
?
0
145%1102 12%!0 6%(2
'
16
>
16
?
3
8 144%642! 12%1! 6%44 '
16
>
21
8
3
145%1051 11%2" 1%14
'
16
>
12
?
0
144%16"3 12%!2 6%(2 '
16
>
23
?8
2
145%1(36 11%"3 1%62
'
16
>
26
8
3
144%1013 11%20 1%14 '
11
>?
0
145%6262 13%03 6%43
'
16
>
22
?8
2
144%1"!1 11%"2 1%62 '
11
>
5
8
3
145%6!!2 12%1! 1%24
'
16
>
20
?
2
8 144%1456 11%55 6%4" '
11
>
11
?8
2
145%6(56 12%!2 1%12
'
11
>
4
8
3
144%60(3 12%13 1%2( '
11
>
13
?
2
8 145%1625 12%56 6%5(
'
11
>
16
?8
2
144%6(12 12%!1 1%12 '
11
>
1!
?
3
145%12"( 13%2( 6%41
'
11
>
12
?
2
8 144%65!6 12%44 6%5" '
12
>?
2
8 145%6645 13%(5 1%64
'
11
>
10
?
3
144%1145 13%2" 6%41 '
12
>
3
?
3
145%6324 10%1" 6%53
'
11
>
20
8
2
144%1((( 12%3! 1%16 '
12
>
13
8
2
145%651" 13%2! 1%21
'
12
>
2
?
3
144%6205 10%10 6%53 '
12
>
1!
?8 145%11!0 13%"3 1%6"
'
12
>
12
8
2
144%643( 13%20 1%21 '
12
>
1(
?
2
145%1353 10%66 6%51
'
12
>
10
?8 144%16(" 13%"1 1%6" '
13
>8
2
144%55(" 10%10 1%33
'
12
>
1"
?
2
144%131! 13%55 6%51 '
13
>
3
?8 145%621! 10%!2 1%14
'
13
>
2
?8 144%631" 13%55 6%51 '
13
>
!
?
2
145%60!3 10%45 1%63
'
13
>
0
?
2
144%63(! 10%44 1%63 '
13
>
1(
8 145%1246 10%3" 1%1"
'
13
>
1"
8 144%1262 10%30 1%1! '
13
>
15
? 145%1!15 10%(3 1%61
'
13
>
14
? 144%1006 10%(2 16%1 '
10
>
!
8 145%6306 1!%2! 1%24
'
10
>
0
8 144%62"2 1!%23 1%24 '
10
>
(
? 145%6!(5 1!%"2 1%10
'
10
>
"
? 144%6!61 1!%"1 1%10 '
10
>
21
145%1"00 1!%0" 1%11
'
10
>
26
144%1!"" 1!%0! 1%11 '
1!
>
5
145%6(6! 1"%3! 1%2!
'
1!
>
4
144%6"2" 1"%30 1%2! 190
189 '
(
>
10
?
2
8
0
156%65!0 4%(1 1%10
'
(
>
13
?
2
8
0
145%64(" 4%"5 1%10 '
(
>
1"
?
3
8
3
156%1153 5%64 6%5(
'
(
>
1!
?
3
8
3
145%1110 5%6( 6%5( '
(
>
14
?
0
8
2
156%1031 5%0" 6%46
'
(
>
1(
?
0
8
2
145%13!3 5%00 6%46 '
4
>
2
?
2
8
0
156%6610 5%"6 1%21
'
4
>?
2
8
0
144%553" 5%!4 1%21 '
4
>
0
?
3
8
3
156%62!3 5%5( 1%6!
'
4
>
3
?
3
8
3
145%61(! 5%5! 1%6! '
4
>
"
?
0
8
2
156%6051 16%3! 6%45
'
4
>
!
?
0
8
2
145%6013 16%33 6%44 '
4
>
1"
?8
0
156%1646 5%00 1%26
'
4
>
1!
?8
0
145%1661 5%02 1%26 '
4
>
14
?
2
8
3
156%1314 5%41 1%63
'
4
>
1(
?
2
8
3
145%1206 5%46 1%63 '
4
>
26
?
3
8
2
156%1!!( 16%15 6%4(
'
4
>
15
?
3
8
2
145%10(4 16%1( 6%4( '
4
>
22
?
0
8 156%1(5! 16%!" 6%(1
'
4
>
21
?
0
8 145%1(1( 16%!! 6%(1 '
5
>
0
?8
0
156%6106 16%33 1%24
'
5
>
3
?8
0
145%66"2 16%31 1%24 '
5
>
"
?
2
8
3
156%63(5 16%(6 1%12
'
5
>
!
?
2
8
3
145%6366 16%"5 1%12 '
5
>
4
?
3
8
2
156%6"1( 11%64 6%5"
'
5
>
(
?
3
8
2
145%6!35 11%6" 6%5" '
5
>
16
?
0
8 156%64!" 11%0! 6%46
'
5
>
5
?
0
8 145%6((( 11%03 6%46 '
5
>
14
8
0
156%126! 16%1( 1%2(
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
'
5
>
26
?8
3
156%1000 16%!0 1%16 '
16
>
13
?
3
8 151%16"6 12%26 6%44
'
5
>
22
?
2
8
2
156%1"42 16%52 6%50 '
16
>
1!
?
0
151%1254 12%!( 6%(3
'
16
>
"
8
0
156%62"" 11%6" 1%3! '
11
>?
3
8 151%6126 13%65 6%55
'
16
>
4
?8
3
156%6!60 11%03 1%26 '
11
>
3
?
0
151%63!5 13%0" 6%40
'
16
>
16
?
2
8
2
156%6(03 11%41 1%63 '
11
>
11
8
3
151%6(64 12%14 1%24
1("
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
'
16
>
12
?
3
8 156%6541 12%14 6%44 '
11
>
13
?8
2
151%650( 12%!! 1%12
'
16
>
10
?
0
156%1226 12%!" 6%(3 '
11
>
1!
?
2
8 151%114! 12%53 6%5(
'
16
>
22
8
3
156%1!"5 11%24 1%14 '
11
>
1(
?
3
151%1020 13%36 6%42
'
11
>
2
?
0
156%6246 12%00 6%40 '
12
>?8
2
151%666( 13%00 1%23
'
11
>
16
8
3
156%6"36 12%1" 1%24 '
12
>
3
?
2
8 151%620" 13%42 1%64
'
11
>
12
?8
2
156%64"4 12%!0 1%12 '
12
>
!
?
3
151%6040 10%15 6%53
'
11
>
10
?
2
8 156%116( 12%51 6%5( '
12
>
1!
8
2
151%16(2 13%25 1%21
'
11
>
1"
?
3
156%130" 13%25 6%42 '
12
>
1(
?8 151%1311 13%"" 1%6"
'
12
>
2
?
2
8 156%61"( 13%46 1%64 '
12
>
15
?
2
151%1!05 10%63 6%51
'
12
>
0
?
3
156%606" 10%14 6%53 '
13
>
3
8
2
151%6133 10%1( 1%33
'
12
>
10
8
2
156%6550 13%2( 1%21 '
13
>
!
?8 151%63(1 10%!! 1%14
'
12
>
1"
?8 156%1233 13%"0 1%6" '
13
>
(
?
2
151%6"16 10%52 1%60
'
12
>
14
?
2
156%10(1 10%62 6%51 '
13
>
15
8 151%103" 10%35 1%1"
'
13
>
2
8
2
156%66!0 10%1" 1%33 '
13
>
21
? 151%1"(! 10%(( 1%61
'
13
>
0
?8 156%6253 10%!3 1%14 '
10
>
(
8 151%605( 1!%24 1%25
'
13
>
"
?
2
156%6!32 10%51 1%63 '
10
>
5
? 151%6(3" 1!%"! 1%10
'
13
>
14
8 156%13!4 10%34 1%1" '
10
>
23
151%1461 1!%!6 1%12
'
13
>
26
? 156%1!5( 10%(! 1%61 '
1!
>
11
151%64"1 1"%35 1%2!
'
10
>
"
8 156%6015 1!%2" 1%24 192
'
10
>
4
? 156%6"!( 1!%"0 1%10 '
(
>
1"
?
2
8
0
152%1111 4%(0 1%10
'
10
>
22
156%1(22 1!%04 1%12 '
(
>
14
?
3
8
3
152%1305 5%11 6%5(
'
1!
>
16
156%6(43 1"%3( 1%2! '
(
>
26
?
0
8
2
152%1!44 5%05 6%41
191 '
4
>
0
?
2
8
0
152%61(1 5%"3 1%22
'
(
>
1!
?
2
8
0
151%1632 4%(2 1%10 '
4
>
"
?
3
8
3
152%6016 16%66 1%6!
'
(
>
1(
?
3
8
3
151%12(1 5%16 6%5( '
4
>
4
?
0
8
2
152%6"04 16%35 6%45
'
(
>
15
?
0
8
2
151%1!65 5%0( 6%41 '
4
>
14
?8
0
152%123" 5%0( 1%26
'
4
>
3
?
2
8
0
151%6653 5%"1 1%22 '
4
>
26
?
2
8
3
152%10(! 5%4! 1%60
'
4
>
!
?
3
8
3
151%6331 5%55 1%6! '
5
>
"
?8
0
152%625( 16%3" 1%25
'
4
>
(
?
0
8
2
151%6!(6 16%3" 6%45 '
5
>
4
?
2
8
3
152%6!3! 16%(3 1%12
'
4
>
1(
?8
0
151%11!4 5%0" 1%26 '
5
>
16
?
3
8
2
152%6((0 11%11 6%5"
'
4
>
15
?
2
8
3
151%135" 5%43 1%60 '
5
>
12
?
0
8 152%1612 11%04 6%46
'
4
>
21
?
3
8
2
151%1"3! 16%26 6%4( '
5
>
26
8
0
152%13"2 16%26 1%2(
'
5
>
!
?8
0
151%6214 16%30 1%24 '
16
>
4
8
0
152%6022 11%65 1%3"
'
5
>
(
?
2
8
3
151%60!( 16%(2 1%12 '
16
>
16
?8
3
152%6""1 11%0( 1%26
'
5
>
5
?
3
8
2
151%6"5! 11%65 6%5" '
16
>
12
?
2
8
2
152%6455 11%40 1%60
'
5
>
11
?
0
8 151%6530 11%0( 6%46 '
16
>
10
?
3
8 152%1134 12%21 6%45
'
5
>
15
8
0
151%1240 16%15 1%2( '
16
>
1"
?
0
152%13(( 12%!5 6%(3
'
5
>
21
?8
3
151%1!22 16%!" 1%11 '
11
>
2
?
3
8 152%6154 13%16 6%55
'
16
>
(
8
0
151%6300 11%6( 1%3" '
11
>
0
?
0
152%603( 13%04 6%40
'
16
>
5
?8
3
151%6!43 11%0! 1%26 '
11
>
12
8
3
152%6(4" 12%26 1%24
'
16
>
11
?
2
8
2
151%6421 11%42 1%60 '
11
>
10
?8
2
152%162! 12%!( 1%13
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
'
11
>
1"
?
2
8 152%12"0 12%5! 6%5( '
12
>
15
?8 153%10"( 13%"5 1%6(
'
11
>
14
?
3
152%1!62 13%32 6%42 '
12
>
21
?
2
153%1(6" 10%6( 6%52
'
12
>
2
?8
2
152%664! 13%0" 1%20 '
13
>
!
8
2
153%6245 10%21 1%33
'
12
>
0
?
2
8 152%6320 13%43 1%65 '
13
>
(
?8 153%6!24 10%!4 1%15
'
12
>
"
?
3
152%6!"3 10%21 6%50 '
13
>
5
?
2
153%6("( 10%5" 1%60
'
12
>
1"
8
2
152%11!1 13%36 1%22 '
13
>
21
8 153%1!53 10%02 1%1"
'
12
>
14
?8 152%1345 13%"4 1%6" '
13
>
23
? 153%1432 10%46 1%62
'
12
>
26
?
2
152%1"24 10%6! 6%52 '
10
>
5
8 153%6"!3 1!%31 1%25
'
13
>
0
8
2
152%6211 10%15 1%33 '
10
>
11
? 153%6452 1!%"5 1%1!
1((
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
'
13
>
"
?8 152%6005 10%!" 1%14 '
10
>
2!
153%15!( 1!%!3 1%12
'
13
>
4
?
2
152%6"44 10%50 1%60 '
1!
>
13
153%1614 1"%02 1%2"
'
13
>
26
8 152%1!1! 10%01 1%1" '
1"
> 153%66(4 1(%31 1%06
'
13
>
22
? 152%1(!3 10%(4 1%62 194
'
10
>
4
8 152%6!(! 1!%36 1%25 '
(
>
14
?
2
8
0
150%12"( 4%(( 1%10
'
10
>
16
? 152%6410 1!%"( 1%1! '
4
>
"
?
2
8
0
150%6324 5%"" 1%22
'
10
>
20
152%14(5 1!%!1 1%12 '
4
>
4
?
3
8
3
150%6!"" 16%63 1%6"
'
1!
>
12
152%6535 1"%06 1%2" '
4
>
16
?
0
8
2
150%646! 16%01 6%45
193 '
5
>
4
?8
0
150%60!3 16%35 1%25
'
(
>
1(
?
2
8
0
153%1145 4%(" 1%10 '
5
>
16
?
2
8
3
150%6"52 16%(( 1%13
'
(
>
15
?
3
8
3
153%102( 5%13 6%54 '
5
>
12
?
3
8
2
150%6536 11%10 6%5(
'
4
>
!
?
2
8
0
153%6205 5%"0 1%22 '
5
>
10
?
0
8 150%11"5 11%!1 6%41
'
4
>
(
?
3
8
3
153%6044 16%62 1%6! '
16
>
2
?
0
8 150%6225 12%06 6%51
'
4
>
5
?
0
8
2
153%6(2" 16%35 6%45 '
16
>
16
8
0
150%6!(5 11%12 1%3"
'
4
>
15
?8
0
153%131! 5%05 1%26 '
16
>
12
?8
3
150%641( 11%!6 1%26
'
5
>
(
?8
0
153%63(! 16%34 1%25 '
16
>
10
?
2
8
2
150%16!" 11%4( 1%6!
'
5
>
5
?
2
8
3
153%6"10 16%(! 1%13 '
16
>
1"
?
3
8 150%125! 12%2! 6%45
'
5
>
11
?
3
8
2
153%64!2 11%12 6%5" '
16
>
14
?
0
150%1!33 12%"2 6%(0
'
5
>
13
?
0
8 153%1651 11%!6 6%41 '
11
>
2
?
2
8
2
150%611" 12%(" 1%1!
'
16
>?
0
8 153%61!1 12%35 6%51 '
11
>
0
?
3
8 150%63!! 13%13 1%66
'
16
>
5
8
0
153%6!61 11%11 1%3" '
11
>
"
?
0
150%6!50 13%!1 6%4!
'
16
>
11
?8
3
153%6(35 11%04 1%26 '
11
>
10
8
3
150%6503 12%23 1%24
'
16
>
13
?
2
8
2
153%65(4 11%4" 1%60 '
11
>
1"
?8
2
150%1142 12%"6 1%13
'
16
>
1!
?
3
8 153%121" 12%23 6%45 '
11
>
14
?
2
8 150%1026 12%54 6%54
'
16
>
1(
?
0
153%10!! 12%"6 6%(3 '
11
>
26
?
3
150%1"!5 13%3! 6%42
'
11
>?
2
8
2
153%6634 12%(0 1%1! '
12
>
2
8
3
150%6663 13%12 1%35
'
11
>
3
?
3
8 153%62(( 13%12 6%55 '
12
>
0
?8
2
150%6202 13%05 1%20
'
11
>
!
?
0
153%6!1! 13%05 6%40 '
12
>
"
?
2
8 150%6046 13%4( 1%65
'
11
>
13
8
3
153%64"! 12%21 1%24 '
12
>
4
?
3
150%6(15 10%20 6%50
'
11
>
1!
?8
2
153%1163 12%!5 1%13 '
12
>
14
8
2
150%136( 13%33 1%22
'
11
>
1(
?
2
8 153%1302 12%5" 6%5( '
12
>
26
?8 150%1!0" 13%(1 1%6(
'
11
>
15
?
3
153%1!46 13%30 6%42 '
12
>
22
?
2
150%1(40 10%64 6%52
'
12
>8
3
152%552! 13%16 1%35 '
13
>
"
8
2
150%63"4 10%22 1%30
'
12
>
3
?8
2
153%61"0 13%04 1%20 '
13
>
4
?8 150%6"6" 10%"6 1%15
'
12
>
!
?
2
8 153%6062 13%4! 1%65 '
13
>
16
?
2
150%640! 10%5( 1%60
'
12
>
(
?
3
153%6"01 10%22 6%50 '
13
>
22
8 150%1"(1 10%00 1%1(
'
12
>
1(
8
2
153%1225 13%32 1%22 '
13
>
20
? 150%1516 10%41 1%62
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
'
10
>
16
8 150%6(32 1!%33 1%25 196
'
10
>
12
? 150%65(6 1!%(6 1%1! '
4
>
4
?
2
8
0
15"%6040 5%"5 1%22
'
10
>
2"
150%263" 1!%!0 1%13 '
4
>
16
?
3
8
3
15"%6(23 16%6( 1%6"
'
1!
>
10
150%165" 1"%03 1%2" '
4
>
12
?
0
8
2
15"%65"1 16%00 6%56
'
1"
>
2
150%61!( 1(%32 1%01 '
5
>
16
?8
0
15"%6"16 16%02 1%25
195 '
5
>
12
?
2
8
3
15"%6404 16%46 1%13
'
4
>
(
?
2
8
0
15!%606" 5%"4 1%22 '
5
>
10
?
3
8
2
15"%164( 11%1( 6%5(
'
4
>
5
?
3
8
3
15!%6"00 16%6! 1%6" '
5
>
1"
?
0
8 15"%132! 11%!! 6%41
'
4
>
11
?
0
8
2
15!%6443 16%03 6%45 '
16
>
2
?
3
8
2
15"%610( 12%6" 1%6(
'
5
>
5
?8
0
15!%6!32 16%01 1%25 '
16
>
0
?
0
8 15"%634" 12%00 6%51
'
5
>
11
?
2
8
3
15!%6((6 16%(4 1%13 '
16
>
12
8
0
15"%6(3! 11%1! 1%3(
'
5
>
13
?
3
8
2
15!%1665 11%1" 6%5( '
16
>
10
?8
3
15"%65(0 11%!3 1%21
'
5
>
1!
?
0
8 15!%120( 11%!3 6%41 '
16
>
1"
?
2
8
2
15"%1213 11%56 1%6!
1(4
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
'
16
>?
3
8
2
15!%66"5 12%6! 1%6( '
16
>
14
?
3
8 15"%10!1 12%24 6%45
'
16
>
3
?
0
8 15!%6364 12%02 6%51 '
16
>
26
?
0
15"%1"56 12%"! 6%(0
'
16
>
11
8
0
15!%6"!( 11%10 1%3" '
11
>
2
?8
3
15"%6630 12%02 1%31
'
16
>
13
?8
3
15!%645" 11%!1 1%21 '
11
>
0
?
2
8
2
15"%62(3 12%(5 1%1!
'
16
>
1!
?
2
8
2
15!%1130 11%45 1%6! '
11
>
"
?
3
8 15"%6!11 13%1( 1%66
'
16
>
1(
?
3
8 15!%13(3 12%2" 6%45 '
11
>
4
?
0
15"%6(!6 13%!0 6%4!
'
16
>
15
?
0
15!%1"11 12%"0 6%(0 '
11
>
1"
8
3
15"%1166 12%2" 1%25
'
11
>?8
3
150%55!" 12%06 1%31 '
11
>
14
?8
2
15"%1334 12%"3 1%13
'
11
>
3
?
2
8
2
15!%615! 12%(4 1%1! '
11
>
26
?
2
8 15"%1!(( 13%61 6%54
'
11
>
!
?
3
8 15!%6033 13%1! 1%66 '
11
>
22
?
3
15"%141! 13%34 6%43
'
11
>
(
?
0
15!%6"(2 13%42 6%4! '
12
>
0
8
3
15"%61"6 13%1! 1%06
'
11
>
1!
8
3
15!%1621 12%20 1%25 '
12
>
"
?8
2
15"%6355 13%!2 1%20
'
11
>
1(
?8
2
15!%12"6 12%"2 1%13 '
12
>
4
?
2
8 15"%6"3( 13%56 1%65
'
11
>
15
?
2
8 15!%1054 12%55 6%54 '
12
>
16
?
3
15"%64(" 10%2( 6%5!
'
11
>
21
?
3
15!%1(3( 13%3( 6%43 '
12
>
26
8
2
15"%10"0 13%3( 1%22
'
12
>
3
8
3
15!%6642 13%13 1%35 '
12
>
22
?8 15"%1(62 13%(0 1%6(
'
12
>
!
?8
2
15!%6326 13%!1 1%20 '
12
>
20
?
2
15"%1501 10%11 6%52
'
12
>
(
?
2
8 15!%6!!5 13%44 1%65 '
13
>
4
8
2
15"%6!20 10%2! 1%30
'
12
>
5
?
3
15!%6(54 10%2" 6%50 '
13
>
16
?8 15"%6("3 10%"5 1%15
'
12
>
15
8
2
15!%134! 13%3! 1%22 '
13
>
12
?
2
15"%1661 1!%66 1%6!
'
12
>
21
?8 15!%1"20 13%(2 1%6( '
13
>
20
8 15"%1424 10%0( 1%1(
'
12
>
23
?
2
15!%14"3 10%16 6%52 '
13
>
2"
? 15"%26"( 10%4! 1%63
'
13
>
(
8
2
15!%600" 10%20 1%30 '
10
>
12
8 15"%6444 1!%3" 1%36
'
13
>
5
?8 15!%6"40 10%"1 1%15 '
10
>
10
? 15"%112( 1!%(3 1%1"
'
13
>
11
?
2
15!%6523 10%55 1%6! '
10
>
24
15"%2152 1!%!4 1%13
'
13
>
23
8 15!%1(!6 10%0" 1%1( '
1!
>
2
? 15"%614( 1"%"2 1%25
'
13
>
2!
? 15!%1544 10%43 1%62 '
1!
>
1"
15"%12!3 1"%0( 1%2(
'
10
>
11
8 15!%6416 1!%30 1%36 '
1"
>
0
15"%6313 1(%3! 1%01
'
10
>
13
? 15!%1605 1!%(2 1%1! 197
'
10
>
2(
15!%2110 1!%!" 1%13 '
4
>
5
?
2
8
0
15(%6!"3 5%(1 1%23
'
1!
>? 15!%6165 1"%"1 1%25 '
4
>
11
?
3
8
3
15(%6461 16%64 1%6"
'
1!
>
1!
15!%11(0 1"%0! 1%2( '
4
>
13
?
0
8
2
15(%1606 16%0" 6%56
'
1"
>
3
15!%623! 1(%30 1%01 '
5
>?
0
8
2
15(%6166 11%3! 6%55
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
'
5
>
11
?8
0
15(%6"44 16%00 1%25 '
5
>
12
?8
0
154%6("" 16%0" 1%36
'
5
>
13
?
2
8
3
15(%652( 16%41 1%13 '
5
>
10
?
2
8
3
154%166! 16%43 1%13
'
5
>
1!
?
3
8
2
15(%11"! 11%15 6%5( '
5
>
1"
?
3
8
2
154%1200 11%26 6%5(
'
5
>
1(
?
0
8 15(%1060 11%!" 6%41 '
5
>
14
?
0
8 154%1042 11%!4 6%42
'
16
>?
2
8
3
15"%554( 11%(6 1%23 '
16
>
2
?
2
8
3
154%66"! 11%(2 1%23
'
16
>
3
?
3
8
2
15(%622" 12%64 1%6( '
16
>
0
?
3
8
2
154%6360 12%65 1%6(
'
16
>
!
?
0
8 15(%60"0 12%0! 6%51 '
16
>
"
?
0
8 154%6!02 12%0( 6%52
'
16
>
13
8
0
15(%6410 11%1( 1%3( '
16
>
10
8
0
154%6452 11%15 1%3(
'
16
>
1!
?8
3
15(%16!2 11%!! 1%21 '
16
>
1"
?8
3
154%1131 11%!" 1%21
'
16
>
1(
?
2
8
2
15(%1251 11%52 1%6! '
16
>
14
?
2
8
2
154%13"5 11%50 1%6!
'
16
>
15
?
3
8 15(%1!25 12%25 6%56 '
16
>
26
?
3
8 154%1"64 12%31 6%56
'
16
>
21
?
0
15(%1("4 12%"( 6%(0 '
16
>
22
?
0
154%140" 12%"4 6%(0
'
11
>8
0
15"%54(0 12%6" 1%0" '
11
>
2
8
0
15(%55!3 12%64 1%0(
'
11
>
3
?8
3
15(%6113 12%03 1%31 '
11
>
0
?8
3
154%6151 12%0! 1%31
'
11
>
!
?
2
8
2
15(%63!1 12%41 1%1" '
11
>
"
?
2
8
2
154%6025 12%42 1%1"
'
11
>
(
?
3
8 15(%6!56 13%14 1%66 '
11
>
4
?
3
8 154%6""4 13%25 1%61
'
11
>
5
?
0
15(%6425 13%!" 6%4! '
11
>
16
?
0
154%656( 13%!( 6%4!
1(5
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
'
11
>
1(
8
3
15(%11(4 12%24 1%25 '
11
>
14
8
3
154%12!" 12%25 1%25
'
11
>
15
?8
2
15(%101" 12%"! 1%10 '
11
>
26
?8
2
154%105! 12%"( 1%10
'
11
>
21
?
2
8 15(%1"!! 13%63 6%54 '
11
>
22
?
2
8 154%1(33 13%60 6%55
'
11
>
23
?
3
15(%1450 13%06 6%43 '
11
>
20
?
3
154%15(2 13%02 6%43
'
12
>
!
8
3
15(%6234 13%1" 1%06 '
12
>
"
8
3
154%631( 13%14 1%06
'
12
>
(
?8
2
15(%60(( 13%!0 1%2! '
12
>
4
?8
2
154%6!!! 13%!" 1%2!
'
12
>
5
?
2
8 15(%6(1! 13%51 1%16 '
12
>
16
?
2
8 154%6(50 13%53 1%16
'
12
>
11
?
3
15(%65!0 10%25 6%5! '
12
>
12
?
3
154%1632 10%36 6%5!
'
12
>
21
8
2
15(%1!02 13%34 1%23 '
12
>
22
8
2
154%1"26 13%06 1%23
'
12
>
23
?8 15(%1(41 13(" 1%64 '
12
>
20
?8 154%14!5 13%(( 1%64
'
12
>
2!
?
2
15(%2615 10%13 6%53 '
12
>
2"
?
2
154%2654 10%1! 6%53
'
13
>
5
8
2
15(%6"63 10%2( 1%30 '
13
>
16
8
2
154%6"41 10%25 1%3!
'
13
>
11
?8 15(%6401 10%"0 1%26 '
13
>
12
?8 154%6515 10%"" 1%26
'
13
>
13
?
2
15(%1646 1!%62 1%6! '
13
>
10
?
2
154%11!4 1!%60 1%6!
'
13
>
2!
8 15(%156" 10%05 1%1( '
13
>
2"
8 154%154! 10%!6 1%14
'
13
>
2(
? 15(%210! 10%4" 1%63 '
13
>
24
? 154%2223 10%44 1%63
'
10
>?
2
15(%6160 1!%51 1%14 '
10
>
2
?
2
154%6214 1!%52 1%14
'
10
>
13
8 15(%65"( 1!%34 1%36 '
10
>
10
8 154%160! 1!%35 1%36
'
10
>
1!
? 15(%126! 1!%(! 1%1" '
10
>
1"
? 154%1240 1!%(( 1%1"
'
10
>
25
15(%22(6 1!%!5 1%13 '
10
>
36
154%2305 1!%"1 1%10
'
1!
>8 15(%662( 1"%2" 1%00 '
1!
>
2
8 154%616" 1"%24 1%00
'
1!
>
3
? 15(%62"" 1"%"0 1%36 '
1!
>
0
? 154%6300 1"%"! 1%36
'
1!
>
1(
15(%1331 1"%04 1%2( '
1!
>
14
154%1065 1"%!6 1%2(
'
1"
>
!
15(%6351 1(%3( 1%02 '
1"
>
"
154%60(6 1(%35 1%02
198 199
'
4
>
16
?
2
8
0
154%6"01 5%(2 1%23 '
4
>
11
?
2
8
0
155%6(15 5%(0 1%23
'
4
>
12
?
3
8
3
154%64(5 16%16 1%6" '
4
>
13
?
3
8
3
155%65!4 16%11 1%6"
'
4
>
10
?
0
8
2
154%1114 16%0( 6%56 '
4
>
1!
?
0
8
2
155%115" 16%05 6%56
'
5
>
2
?
0
8 154%61(4 11%3" 6%55 '
5
>?
3
8
3
155%6614 11%66 1%1!
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
'
5
>
3
?
0
8
2
155%62!( 11%34 6%55 '
4
>
10
?
3
8
3
266%163" 16%13 1%6(
'
5
>
13
?8
0
155%640! 16%0( 1%36 '
4
>
1"
?
0
8
2
266%12(! 16%!1 6%56
'
5
>
1!
?
2
8
3
155%1643 16%4! 1%10 '
5
>
2
?
3
8
3
266%665" 11%62 1%1!
'
5
>
1(
?
3
8
2
155%1322 11%22 6%54 '
5
>
0
?
0
8
2
266%633! 11%35 6%55
'
5
>
15
?
0
8 155%1!"6 11%!5 6%42 '
5
>
10
?8
0
266%6523 16%05 1%36
'
16
>?8
0
154%556! 11%3" 1%35 '
5
>
1"
?
2
8
3
266%11"2 16%4" 1%10
'
16
>
3
?
2
8
3
155%6100 11%(3 1%23 '
5
>
14
?
3
8
2
266%1066 11%20 6%54
'
16
>
!
?
3
8
2
155%6342 12%11 1%6( '
5
>
26
?
0
8 266%1"35 11%"1 6%42
'
16
>
(
?
0
8 155%6"21 12%04 6%52 '
16
>
2
?8
0
155%5543 11%34 1%35
'
16
>
1!
8
0
155%65(6 11%26 1%3( '
16
>
0
?
2
8
3
266%6222 11%(! 1%23
'
16
>
1(
?8
3
155%1265 11%!4 1%21 '
16
>
"
?
3
8
2
266%60"6 12%13 1%64
'
16
>
15
?
2
8
2
155%100( 11%5! 1%61 '
16
>
4
?
0
8 266%6"55 12%!6 6%52
'
16
>
21
?
3
8 155%1"4" 12%33 6%56 '
16
>
1"
8
0
266%1605 11%22 1%3(
'
16
>
23
?
0
155%152! 12%(6 6%(! '
16
>
14
?8
3
266%124( 11%!5 1%21
'
11
>
3
8
0
155%6631 12%65 1%0( '
16
>
26
?
2
8
2
266%1!2" 11%5( 1%6"
'
11
>
!
?8
3
155%62"5 12%0( 1%31 '
16
>
22
?
3
8 266%1("0 12%30 6%56
'
11
>
(
?
2
8
2
155%6!64 12%40 1%1" '
16
>
20
?
0
266%2663 12%(2 6%(!
'
11
>
5
?
3
8 155%6(0" 13%21 1%61 '
11
>
0
8
0
266%6165 12%11 T1%0(
'
11
>
11
?
0
155%654! 13%!5 6%4" '
11
>
"
?8
3
266%6304 12%04 1%32
'
11
>
15
8
3
155%1330 12%31 1%25 '
11
>
4
?
2
8
2
266%6!4" 12%4" 1%1"
'
11
>
21
?8
2
155%1!(3 12%"4 1%10 '
11
>
16
?
3
8 266%642! 13%23 1%61
146
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
'
11
>
23
?
2
8 155%1411 13%6" 6%55 '
11
>
12
?
0
266%16"3 13%"6 6%4"
'
11
>
2!
?
3
155%26!6 13%03 6%40 '
11
>
26
8
3
266%1013 T12%32 1%36
'
12
>
(
8
3
155%635! 13%26 1%06 '
11
>
22
?8
2
266%1"!1 12%(6 1%10
'
12
>
5
?8
2
155%6"30 13%!( 1%2! '
11
>
20
?
2
8 266%1456 13%6( 6%55
'
12
>
11
?
2
8 155%64(2 13%5! 1%16 '
11
>
2"
?
3
266%2125 13%0! 6%40
'
12
>
13
?
3
155%1111 10%32 6%5! '
12
>
4
8
3
266%60(3 13%21 1%06
'
12
>
23
8
2
155%1"55 13%01 1%23 '
12
>
16
?8
2
266%6(12 13%!5 1%2!
'
12
>
2!
?8 155%153( 13%(5 1%64 '
12
>
12
?
2
8 266%65!6 13%5" 1%16
'
12
>
2(
?
2
155%21(" 10%1" 6%53 '
12
>
10
?
3
266%1145 13%30 6%5"
'
13
>?
3
155%61(1 1!%21 1%64 '
12
>
20
8
2
266%1((( 13%03 1%23
'
13
>
11
8
2
155%6(!5 10%36 1%3! '
12
>
2"
?8 266%261! 13%46 1%64
'
13
>
13
?8 155%6554 10%"4 1%26 '
12
>
24
?
2
266%22!0 10%14 6%53
'
13
>
1!
?
2
155%123" 1!%6! 1%6" '
13
>
2
?
3
266%6205 1!%22 1%64
'
13
>
2(
8 155%26"3 10%!2 1%14 '
13
>
12
8
2
266%643( 10%32 1%3!
'
13
>
25
? 155%2361 10%45 1%63 '
13
>
10
?8 266%16(" 10%"5 1%24
'
10
>?8 155%66!4 1!%!( 1%33 '
13
>
1"
?
2
266%131! 1!%6( 1%6"
'
10
>
3
?
2
155%625( 1!%50 1%15 '
13
>
24
8 266%2101 1!%!0 1%14
'
10
>
1!
8 155%1123 1!%01 1%31 '
10
>
2
?8 266%613" 1!%!4 1%33
'
10
>
1(
? 155%13"2 1!%(4 1%1" '
10
>
0
?
2
266%63(! 1!%5" 1%15
'
1!
>
3
8 155%6140 1"%36 1%00 '
10
>
1"
8 266%1262 1!%02 1%31
'
1!
>
!
? 155%6022 1"%"( 1%36 '
10
>
14
? 266%1006 1!%46 1%1(
'
1!
>
15
155%1044 1"%!1 1%24 '
1!
>
0
8 266%62"2 1"%31 1%00
'
1"
>
(
155%6!04 1(%06 1%02 '
1!
>
"
? 266%6!61 1"%"5 1%36
200 '
1!
>
26
266%1!"" 1"%!3 1%24
'
4
>
12
?
2
8
0
266%6(5( 5%(" 1%23 '
1"
>
4
266%6"2" 1(%02 1%02
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
201 '
1!
>
!
8 261%6306 1"%33 1%0!
'
4
>
13
?
2
8
0
261%64(" 5%(( 1%23 '
1!
>
(
? 261%6!(5 1"%(6 1%31
'
4
>
1!
?
3
8
3
261%1110 16%1! 1%6( '
1!
>
21
261%1"00 1"%!! 1%24
'
4
>
1(
?
0
8
2
261%13!3 16%!2 6%56 '
1"
>
5
261%6(6! 1(%03 1%03
'
5
>?
2
8
0
266%553" 16%"" 1%32 202
'
5
>
3
?
3
8
3
261%61(! 11%60 1%1" '
4
>
10
?
2
8
0
262%65!0 5%(5 1%23
'
5
>
!
?
0
8
2
261%6013 11%01 1%66 '
4
>
1"
?
3
8
3
262%1153 16%1" 1%6(
'
5
>
1!
?8
0
261%1661 16%!6 1%36 '
4
>
14
?
0
8
2
262%1031 16%!0 6%51
'
5
>
1(
?
2
8
3
261%1206 16%44 1%10 '
5
>
2
?
2
8
0
262%6610 16%"4 1%32
'
5
>
15
?
3
8
2
261%10(4 11%2! 6%54 '
5
>
0
?
3
8
3
262%62!3 11%6! 1%1"
'
5
>
21
?
0
8 261%1(1( 11%"3 6%42 '
5
>
"
?
0
8
2
262%6051 11%03 1%66
'
16
>
3
?8
0
261%66"2 11%35 1%35 '
5
>
1"
?8
0
262%1646 16%!2 1%36
'
16
>
!
?
2
8
3
261%6366 11%(( 1%23 '
5
>
14
?
2
8
3
262%1314 16%45 1%10
'
16
>
(
?
3
8
2
261%6!35 12%10 1%64 '
5
>
26
?
3
8
2
262%1!!( 11%2( 6%54
'
16
>
5
?
0
8 261%6((( 12%!2 6%52 '
5
>
22
?
0
8 262%1(5! 11%"0 6%42
'
16
>
1(
8
0
261%112( 11%23 1%3( '
16
>
0
?8
0
262%6106 11%01 1%35
'
16
>
15
?8
3
261%13"! 11%"1 1%22 '
16
>
"
?
2
8
3
262%63(5 11%(4 1%20
'
16
>
21
?
2
8
2
261%1"60 11%54 1%6" '
16
>
4
?
3
8
2
262%6"1( 12%1" 1%64
'
16
>
23
?
3
8 261%1402 12%3" 6%56 '
16
>
16
?
0
8 262%64!" 12%!3 6%52
'
16
>
2!
?
0
261%2641 12%(3 6%(! '
16
>
14
8
0
262%126! 11%2! 1%34
'
11
>
!
8
0
261%614( 12%12 1%0( '
16
>
26
?8
3
262%1000 11%"3 1%22
'
11
>
(
?8
3
261%602" 12%!6 1%32 '
16
>
22
?
2
8
2
262%1"42 12%66 1%6"
'
11
>
5
?
2
8
2
261%6""0 12%4( 1%1" '
16
>
20
?
3
8 262%1521 12%3( 6%51
'
11
>
11
?
3
8 261%6563 13%2! 1%61 '
16
>
2"
?
0
262%21"6 12%(! 6%(!
'
11
>
13
?
0
261%1102 13%"2 6%4" '
11
>
"
8
0
262%62"" 12%10 1%0(
141
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
'
11
>
21
8
3
261%1051 12%30 1%36 '
11
>
4
?8
3
262%6!60 12%!1 1%32
'
11
>
23
?8
2
261%1(36 12%(1 1%10 '
11
>
16
?
2
8
2
262%6(03 12%45 1%1(
'
11
>
2!
?
2
8 261%15"4 13%65 6%55 '
11
>
12
?
3
8 262%6541 13%2" 1%61
'
11
>
2(
?
3
261%226( 13%0" 6%40 '
11
>
10
?
0
262%1226 13%"0 6%4"
'
12
>?
0
261%6262 10%!1 6%54 '
11
>
22
8
3
262%1!"5 12%3" 1%36
'
12
>
5
8
3
261%6!!2 13%23 1%01 '
11
>
20
?8
2
262%1464 12%(3 1%1!
'
12
>
11
?8
2
261%6(56 13%"6 1%2" '
11
>
2"
?
2
8 262%260" 13%11 6%55
'
12
>
13
?
2
8 261%1625 13%54 1%11 '
12
>
2
?
0
262%6246 10%!3 6%54
'
12
>
1!
?
3
261%12"( 10%3! 6%5" '
12
>
16
8
3
262%6"36 13%2! 1%01
'
12
>
2!
8
2
261%14!! 13%0! 1%23 '
12
>
12
?8
2
262%64"4 13%"2 1%2"
'
12
>
2(
?8 261%2650 13%42 1%64 '
12
>
10
?
2
8 262%116( 13%55 1%11
'
13
>?
2
8 261%6645 10%4( 1%23 '
12
>
1"
?
3
262%130" 10%3( 6%5"
'
13
>
3
?
3
261%6324 1!%20 1%64 '
12
>
2"
8
2
262%1530 13%0" 1%20
'
13
>
13
8
2
261%651" 10%33 1%3! '
13
>
2
?
2
8 262%61"( 10%44 1%23
'
13
>
1!
?8 261%11!0 10%(1 1%21 '
13
>
0
?
3
262%606" 1!%2" 1%65
'
13
>
1(
?
2
261%1353 1!%64 1%6" '
13
>
10
8
2
262%6550 10%3! 1%3!
'
10
>8
2
266%55(" 1!%22 1%04 '
13
>
1"
?8 262%1233 10%(2 1%21
'
10
>
3
?8 261%621! 1!%"6 1%33 '
13
>
14
?
2
262%10(1 1!%16 1%6"
'
10
>
!
?
2
261%60!3 1!%5( 1%15 '
10
>
2
8
2
262%66!0 1!%20 1%04
'
10
>
1(
8 261%1246 1!%00 1%31 '
10
>
0
?8 262%6253 1!%"1 1%30
'
10
>
15
? 261%1!15 1!%41 1%1( '
10
>
"
?
2
262%6!32 1!%55 1%15
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
'
10
>
14
8 262%13!4 1!%0" 1%31 '
10
>
(
?
2
263%6"16 1"%66 1%26
'
10
>
26
? 262%1!5( 1!%43 1%1( '
10
>
15
8 263%103" 1!%0( 1%32
'
1!
>
"
8 262%6015 1"%30 1%0! '
10
>
21
? 263%1"(! 1!%4! 1%1(
'
1!
>
4
? 262%6"!( 1"%(2 1%31 '
1!
>
(
8 263%605( 1"%3" 1%0!
'
1!
>
22
262%1(22 1"%!" 1%24 '
1!
>
5
? 263%6(3" 1"%(3 1%31
'
1"
>
16
262%6(43 1(%0! 1%30 '
1!
>
23
263%1461 1"%!4 1%25
203 '
1"
>
11
263%64"1 1(%0( 1%03
'
4
>
1!
?
2
8
0
263%1632 5%46 1%23 204
'
4
>
1(
?
3
8
3
263%12(1 16%14 1%6( '
4
>
1"
?
2
8
0
260%1111 5%42 1%20
'
4
>
15
?
0
8
2
263%1!65 16%!! 6%51 '
4
>
14
?
3
8
3
260%1305 16%15 1%6(
'
5
>
3
?
2
8
0
263%6653 16%"5 1%32 '
4
>
26
?
0
8
2
260%1!44 16%!( 6%51
'
5
>
!
?
3
8
3
263%6331 11%6( 1%1" '
5
>
0
?
2
8
0
260%61(1 16%(1 1%32
'
5
>
(
?
0
8
2
263%6!(6 11%00 1%66 '
5
>
"
?
3
8
3
260%6016 11%64 1%1"
'
5
>
1(
?8
0
263%11!4 16%!0 1%36 '
5
>
4
?
0
8
2
260%6"04 11%0" 1%66
'
5
>
15
?
2
8
3
263%13"5 16%51 1%10 '
5
>
14
?8
0
260%123" 16%!! 1%31
'
5
>
21
?
3
8
2
263%1"3! 11%24 6%54 '
5
>
26
?
2
8
3
260%10(! 16%53 1%10
'
5
>
23
?
0
8 263%14(3 11%"" 6%42 '
5
>
22
?
3
8
2
260%1(13 11%36 6%54
'
16
>
!
?8
0
263%6214 11%02 1%06 '
5
>
20
?
0
8 260%15!2 11%"( 6%43
'
16
>
(
?
2
8
3
263%60!( 11%46 1%20 '
16
>
"
?8
0
260%625( 11%00 1%06
'
16
>
5
?
3
8
2
263%6"5! 12%1( 1%64 '
16
>
4
?
2
8
3
260%6!3! 11%41 1%20
'
16
>
11
?
0
8 263%6530 12%!! 6%53 '
16
>
16
?
3
8
2
260%6((0 12%15 1%64
'
16
>
15
8
0
263%1240 11%2( 1%34 '
16
>
12
?
0
8 260%1612 12%!" 6%53
'
16
>
21
?8
3
263%1!22 11%"0 1%22 '
16
>
26
8
0
260%13"2 11%24 1%34
'
16
>
23
?
2
8
2
263%1("1 12%62 1%6" '
16
>
22
?8
3
260%1"66 11%"" 1%22
'
16
>
2!
?
3
8 263%1555 12%35 6%51 '
16
>
20
?
2
8
2
260%1435 12%63 1%6"
'
11
>
(
8
0
263%6300 12%1" 1%04 '
11
>
4
8
0
260%6022 12%1( 1%04
'
11
>
5
?8
3
263%6!43 12%!3 1%32 '
11
>
16
?8
3
260%6""1 12%!! 1%32
'
11
>
11
?
2
8
2
263%6421 12%56 1%1( '
11
>
12
?
2
8
2
260%6455 12%52 1%1(
'
11
>
13
?
3
8 263%16"6 13%24 1%62 '
11
>
10
?
3
8 260%1134 13%25 1%62
142
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
'
11
>
1!
?
0
263%1254 13%"! 6%4" '
11
>
1"
?
0
260%13(( 13%"( 6%4(
'
11
>
23
8
3
263%1"04 12%3( 1%36 '
11
>
20
8
3
260%1(2" 12%35 1%36
'
11
>
2!
?8
2
263%144" 12%(! 1%1! '
12
>
2
?
3
8 260%6154 10%14 1%13
'
12
>?
3
8 263%6126 10%1( 1%13 '
12
>
0
?
0
260%603( 10%!" 6%55
'
12
>
3
?
0
263%63!5 10%!0 6%54 '
12
>
12
8
3
260%6(4" 13%24 1%01
'
12
>
11
8
3
263%6(64 13%2" 1%01 '
12
>
10
?8
2
260%162! 13%"! 1%2"
'
12
>
13
?8
2
263%650( 13%"0 1%2" '
12
>
1"
?
2
8 260%12"0 10%63 1%11
'
12
>
1!
?
2
8 263%114! 10%61 1%11 '
12
>
14
?
3
260%1!62 10%06 6%5"
'
12
>
1(
?
3
263%1020 10%34 6%5" '
13
>
2
?8
2
260%664! 10%!0 1%34
'
13
>?8
2
263%666( 10%!2 1%34 '
13
>
0
?
2
8 260%6320 10%51 1%20
'
13
>
3
?
2
8 263%620" 10%56 1%23 '
13
>
"
?
3
260%6!"3 1!%25 1%65
'
13
>
!
?
3
263%6040 1!%2( 1%65 '
13
>
1"
8
2
260%11!1 10%34 1%3"
'
13
>
1!
8
2
263%16(2 10%3( 1%3" '
13
>
14
?8 260%1345 10%(" 1%21
'
13
>
1(
?8 263%1311 10%(0 1%21 '
13
>
26
?
2
260%1"24 1!%13 1%6(
'
13
>
15
?
2
263%1!05 1!%12 1%6" '
10
>
0
8
2
260%6211 1!%2( 1%05
'
10
>
3
8
2
263%6133 1!%2" 1%04 '
10
>
"
?8 260%6005 1!%"! 1%30
'
10
>
!
?8 263%63(1 1!%"3 1%30 '
10
>
4
?
2
260%6"44 1"%62 1%26
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
'
10
>
26
8 260%1!1! 1!%05 1%32 '
10
>
23
? 26!%1432 1!%44 1%14
'
10
>
22
? 260%1(!3 1!%4" 1%14 '
1!
>
5
8 26!%6"!3 1"%35 1%0"
'
1!
>
4
8 260%6!(! 1"%34 1%0! '
1!
>
11
? 26!%6452 1"%(( 1%32
'
1!
>
16
? 260%6410 1"%(! 1%31 '
1!
>
2!
26!%15!( 1"%"1 1%25
'
1!
>
20
260%14(5 1"%!5 1%25 '
1"
>
13
26!%1614 1(%!6 1%00
'
1"
>
12
260%6535 1(%04 1%03 '
1(
> 26!%66(4 14%35 1%!5
205 206
'
4
>
1(
?
2
8
0
26!%1145 5%40 1%20 '
4
>
14
?
2
8
0
26"%12"( 5%4! 1%20
'
4
>
15
?
3
8
3
26!%102( 16%21 1%6( '
4
>
26
?
3
8
3
26"%1!6" 16%23 1%64
'
4
>
21
?
0
8
2
26!%1""" 16%!5 6%51 '
4
>
22
?
0
8
2
26"%1(00 16%"6 6%51
'
5
>
!
?
2
8
0
26!%6205 16%(3 1%32 '
5
>
"
?
2
8
0
26"%6324 16%(0 1%32
'
5
>
(
?
3
8
3
26!%6044 11%16 1%1" '
5
>
4
?
3
8
3
26"%6!"" 11%12 1%1"
'
5
>
5
?
0
8
2
26!%6(2" 11%0( 1%66 '
5
>
16
?
0
8
2
26"%646! 11%05 1%61
'
5
>
15
?8
0
26!%131! 16%!( 1%31 '
5
>
26
?8
0
26"%1353 16%!4 1%31
'
5
>
21
?
2
8
3
26!%1!!3 16%50 1%1! '
5
>
22
?
2
8
3
26"%1"31 16%5" 1%1!
'
5
>
23
?
3
8
2
26!%1(51 11%32 6%55 '
16
>
4
?8
0
26"%60!3 11%0( 1%06
'
16
>
(
?8
0
26!%63(! 11%0" 1%06 '
16
>
16
?
2
8
3
26"%6"52 11%4! 1%20
'
16
>
5
?
2
8
3
26!%6"10 11%43 1%20 '
16
>
12
?
3
8
2
26"%6536 12%22 1%65
'
16
>
11
?
3
8
2
26!%64!2 12%21 1%65 '
16
>
10
?
0
8 26"%11"5 12%"6 6%53
'
16
>
13
?
0
8 26!%1651 12%!4 6%53 '
16
>
22
8
0
26"%1!14 11%31 1%34
'
16
>
21
8
0
26!%1006 11%36 1%34 '
11
>
2
?
0
8 26"%6225 13%04 1%60
'
16
>
23
?8
3
26!%1"(5 11%"( 1%22 '
11
>
16
8
0
26"%6!(5 12%26 1%04
'
11
>?
0
8 26!%61!1 13%0( 1%60 '
11
>
12
?8
3
26"%641( 12%!4 1%33
'
11
>
5
8
0
26!%6!61 12%15 1%04 '
11
>
10
?
2
8
2
26"%16!" 12%5! 1%1(
'
11
>
11
?8
3
26!%6(35 12%!" 1%33 '
11
>
1"
?
3
8 26"%125! 13%33 1%62
'
11
>
13
?
2
8
2
26!%65(4 12%50 1%1( '
11
>
14
?
0
26"%1!33 13%(6 6%4(
'
11
>
1!
?
3
8 26!%121" 13%31 1%62 '
12
>
2
?
2
8
2
26"%611" 13%40 1%25
'
11
>
1(
?
0
26!%10!! 13%"4 6%4( '
12
>
0
?
3
8 26"%63!! 10%22 1%10
'
12
>?
2
8
2
26!%6634 13%42 1%25 '
12
>
"
?
0
26"%6!50 10%!5 6%55
'
12
>
3
?
3
8 26!%62(( 10%26 1%10 '
12
>
10
8
3
26"%6503 13%31 1%02
'
12
>
!
?
0
26!%6!1! 10%!( 6%55 '
12
>
1"
?8
2
26"%1142 13%"4 1%2(
'
12
>
13
8
3
26!%64"! 13%25 1%01 '
12
>
14
?
2
8 26"%1026 10%6" 1%12
'
12
>
1!
?8
2
26!%1163 13%"( 1%2" '
12
>
26
?
3
26"%1"!5 10%03 6%5(
143
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
'
12
>
1(
?
2
8 26!%1302 10%60 1%11 '
13
>
2
8
3
26"%6663 10%26 1%!3
'
12
>
15
?
3
26!%1!46 10%02 6%5( '
13
>
0
?8
2
26"%6202 10%!( 1%35
'
13
>8
3
260%552! 10%14 1%!3 '
13
>
"
?
2
8 26"%6046 10%5! 1%20
'
13
>
3
?8
2
26!%61"0 10%!" 1%34 '
13
>
4
?
3
26"%6(15 1!%32 1%16
'
13
>
!
?
2
8 26!%6062 10%53 1%20 '
13
>
14
8
2
26"%136( 10%01 1%3"
'
13
>
(
?
3
26!%6"01 1!%36 1%65 '
13
>
26
?8 26"%1!0" 10%(5 1%22
'
13
>
1(
8
2
26!%1225 10%06 1%3" '
13
>
22
?
2
26"%1(40 1!%1" 1%6(
'
13
>
15
?8 26!%10"( 10%(( 1%21 '
10
>
"
8
2
26"%63"4 1!%36 1%05
'
13
>
21
?
2
26!%1(6" 1!%1! 1%6( '
10
>
4
?8 26"%6"6" 1!%"4 1%3!
'
10
>
!
8
2
26!%6245 1!%25 1%05 '
10
>
16
?
2
26"%640! 1"%6! 1%21
'
10
>
(
?8 26!%6!24 1!%"" 1%30 '
10
>
22
8 26"%1"(1 1!%!2 1%32
'
10
>
5
?
2
26!%6("( 1"%60 1%26 '
10
>
20
? 26"%1516 1!%45 1%14
'
10
>
21
8 26!%1!53 1!%!6 1%32 '
1!
>
16
8 26"%6(32 1"%01 1%0"
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
'
1!
>
12
? 26"%65(6 1"%(4 1%32 '
1"
>
1!
26(%11(0 1(%!3 1%00
'
1!
>
2"
26"%263" 1"%"3 1%25 '
1(
>
3
26(%623! 14%02 1%"6
'
1"
>
10
26"%165" 1(%!1 1%00 208
'
1(
>
2
26"%61!( 14%06 1%!5 '
4
>
26
?
2
8
0
264%1020 5%44 1%20
207 '
5
>
4
?
2
8
0
264%6040 16%(( 1%33
'
4
>
15
?
2
8
0
26(%130! 5%4( 1%20 '
5
>
16
?
3
8
3
264%6(23 11%1! 1%1(
'
4
>
21
?
3
8
3
26(%1!40 16%20 1%64 '
5
>
12
?
0
8
2
264%65"1 11%!2 1%61
'
5
>
(
?
2
8
0
26(%606" 16%(" 1%33 '
16
>
16
?8
0
264%6"16 11%!6 1%06
'
5
>
5
?
3
8
3
26(%6"00 11%13 1%1( '
16
>
12
?
2
8
3
264%6404 11%44 1%2!
'
5
>
11
?
0
8
2
26(%6443 11%!1 1%61 '
16
>
10
?
3
8
2
264%164( 12%2! 1%65
'
5
>
21
?8
0
26(%10(1 16%"6 1%31 '
16
>
1"
?
0
8 264%132! 12%"3 6%50
'
16
>
5
?8
0
26(%6!32 11%05 1%06 '
11
>
2
?
3
8
2
264%610( 13%10 1%26
'
16
>
11
?
2
8
3
26(%6((6 11%4" 1%2! '
11
>
0
?
0
8 264%634" 13%!2 1%6!
'
16
>
13
?
3
8
2
26(%1665 12%20 1%65 '
11
>
12
8
0
264%6(3! 12%20 1%05
'
16
>
1!
?
0
8 26(%120( 12%"1 6%53 '
11
>
10
?8
3
264%65(0 12%"1 1%33
'
11
>?
3
8
2
26(%66"5 13%13 1%26 '
11
>
1"
?
2
8
2
264%1213 12%54 1%14
'
11
>
3
?
0
8 26(%6364 13%!6 1%60 '
11
>
14
?
3
8 264%10!1 13%3" 1%63
'
11
>
11
8
0
26(%6"!( 12%22 1%04 '
11
>
26
?
0
264%1"56 13%(3 6%44
'
11
>
13
?8
3
26(%645" 12%!5 1%33 '
12
>
2
?8
3
264%6630 13%!6 1%00
'
11
>
1!
?
2
8
2
26(%1130 12%5( 1%14 '
12
>
0
?
2
8
2
264%62(3 13%4( 1%25
'
11
>
1(
?
3
8 26(%13(3 13%30 1%62 '
12
>
"
?
3
8 264%6!11 10%2! 1%10
'
11
>
15
?
0
26(%1"11 13%(2 6%4( '
12
>
4
?
0
264%6(!6 10%"2 1%66
'
12
>?8
3
26"%55!" 13%04 1%00 '
12
>
1"
8
3
264%1166 13%30 1%02
'
12
>
3
?
2
8
2
26(%615! 13%4" 1%25 '
12
>
14
?8
2
264%1334 13%(2 1%2(
'
12
>
!
?
3
8 26(%6033 10%23 1%10 '
12
>
26
?
2
8 264%1!(( 10%65 1%12
'
12
>
(
?
0
26(%6"(2 10%"1 6%55 '
12
>
22
?
3
264%141! 10%0" 6%5(
'
12
>
1!
8
3
26(%1621 13%33 1%02 '
13
>
0
8
3
264%61"6 10%23 1%!0
'
12
>
1(
?8
2
26(%12"6 13%(6 1%2( '
13
>
"
?8
2
264%6355 10%"6 1%35
'
12
>
15
?
2
8 26(%1054 10%6( 1%12 '
13
>
4
?
2
8 264%6"3( 10%54 1%20
'
12
>
21
?
3
26(%1(3( 10%0! 6%5( '
13
>
16
?
3
264%64(" 1!%3! 1%16
'
13
>
3
8
3
26(%6642 10%21 1%!0 '
13
>
26
8
2
264%10"0 10%0! 1%3(
'
13
>
!
?8
2
26(%6326 10%!5 1%35 '
13
>
22
?8 264%1(62 10%42 1%22
'
13
>
(
?
2
8 26(%6!!5 10%5" 1%20 '
13
>
20
?
2
264%1501 1!%26 1%64
'
13
>
5
?
3
26(%6(54 1!%30 1%16 '
10
>
4
8
2
264%6!20 1!%30 1%!6
'
13
>
15
8
2
26(%134! 10%03 1%3( '
10
>
16
?8 264%6("3 1!%(1 1%3!
'
13
>
21
?8 26(%1"20 10%46 1%22 '
10
>
12
?
2
264%1661 1"%64 1%21
'
13
>
23
?
2
26(%14"3 1!%14 1%6( '
10
>
20
8 264%1424 1!%!! 1%33
140
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
'
10
>
(
8
2
26(%600" 1!%32 1%05 '
10
>
2"
? 264%26"( 1!%53 1%15
'
10
>
5
?8 26(%6"40 1!%"5 1%3! '
1!
>
12
8 264%6444 1"%00 1%0"
'
10
>
11
?
2
26(%6523 1"%6( 1%21 '
1!
>
10
? 264%112( 1"%41 1%33
'
10
>
23
8 26(%1(!6 1!%!0 1%33 '
1!
>
24
264%2152 1"%"" 1%36
'
10
>
2!
? 26(%1544 1!%51 1%14 '
1"
>
2
? 264%614( 1(%(6 1%0(
'
1!
>
11
8 26(%6416 1"%02 1%0" '
1"
>
1"
264%12!3 1(%!! 1%0!
'
1!
>
13
? 26(%1605 1"%46 1%32 '
1(
>
0
264%6313 14%03 1%"6
'
1!
>
2(
26(%2110 1"%"0 1%36 209
'
1"
>? 26(%6165 1(%"5 1%0( '
5
>
5
?
2
8
0
265%6!"3 16%(5 1%33
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
'
5
>
11
?
3
8
3
265%6461 11%1" 1%1( '
5
>
12
?
3
8
3
216%64(5 11%14 1%1(
'
5
>
13
?
0
8
2
265%1606 11%!0 1%61 '
5
>
10
?
0
8
2
216%1114 11%!! 1%61
'
16
>?
0
8
2
265%6166 12%03 1%11 '
16
>
2
?
0
8
2
216%61(4 12%00 1%11
'
16
>
11
?8
0
265%6"44 11%!2 1%01 '
16
>
12
?8
0
216%6("" 11%!0 1%01
'
16
>
13
?
2
8
3
265%652( 11%45 1%2! '
16
>
10
?
2
8
3
216%166! 11%51 1%2!
'
16
>
1!
?
3
8
2
265%11"! 12%2( 1%65 '
16
>
1"
?
3
8
2
216%1200 12%25 1%65
'
16
>
1(
?
0
8 265%1060 12%"0 6%50 '
16
>
14
?
0
8 216%1042 12%"" 6%50
'
11
>?
2
8
3
264%554( 12%(4 1%3! '
11
>
2
?
2
8
3
216%66"! 12%46 1%3!
'
11
>
3
?
3
8
2
265%622" 13%1" 1%26 '
11
>
0
?
3
8
2
216%6360 13%1( 1%26
'
11
>
!
?
0
8 265%60"0 13%!3 1%6! '
11
>
"
?
0
8 216%6!02 13%!! 1%6!
'
11
>
13
8
0
265%6410 12%2! 1%05 '
11
>
10
8
0
216%6452 12%2( 1%05
'
11
>
1!
?8
3
265%16!2 12%"3 1%33 '
11
>
1"
?8
3
216%1131 12%"0 1%30
'
11
>
1(
?
2
8
2
265%1251 13%66 1%14 '
11
>
14
?
2
8
2
216%13"5 13%62 1%14
'
11
>
15
?
3
8 265%1!25 13%3( 1%63 '
11
>
26
?
3
8 216%1"64 13%35 1%63
'
11
>
21
?
0
265%1("4 13%(! 6%44 '
11
>
22
?
0
216%140" 13%(" 6%44
'
12
>8
0
264%54(0 13%10 1%"6 '
12
>
2
8
0
265%55!3 13%1" 1%"6
'
12
>
3
?8
3
265%6113 13%!1 1%00 '
12
>
0
?8
3
216%6151 13%!3 1%0!
'
12
>
!
?
2
8
2
265%63!1 13%45 1%25 '
12
>
"
?
2
8
2
216%6025 13%56 1%36
'
12
>
(
?
3
8 265%6!56 10%2" 1%1! '
12
>
4
?
3
8 216%6""4 10%24 1%1!
'
12
>
5
?
0
265%6425 10%"0 1%66 '
12
>
16
?
0
216%656( 10%"! 1%66
'
12
>
1(
8
3
265%11(4 13%3" 1%02 '
12
>
14
8
3
21612!"% 13%3( 1%03
'
12
>
15
?8
2
265%101" 13%(3 1%2( '
12
>
26
?8
2
216%105! 13%(! 1%24
'
12
>
21
?
2
8 265%1"!! 10%11 1%12 '
12
>
22
?
2
8 216%1(33 10%12 1%13
'
12
>
23
?
3
265%1450 10%04 6%54 '
12
>
20
?
3
216%15(2 10%!6 6%54
'
13
>
!
8
3
265%6234 10%2! 1%!0 '
13
>
"
8
3
216%631( 10%2" 1%!0
'
13
>
(
?8
2
265%60(( 10%"2 1%35 '
13
>
4
?8
2
216%6!!! 10%"0 1%06
'
13
>
5
?
2
8 265%6(1! 10%55 1%2! '
13
>
16
?
2
8 216%6(50 1!%61 1%2!
'
13
>
11
?
3
265%65!0 1!%3( 1%16 '
13
>
12
?
3
216%1632 1!%34 1%11
'
13
>
21
8
2
265%1!02 10%0" 1%3( '
13
>
22
8
2
216%1"26 10%04 1%3(
'
13
>
23
?8 265%1(41 10%40 1%22 '
13
>
20
?8 216%14!5 10%4! 1%23
'
13
>
2!
?
2
265%2615 1!%21 1%64 '
13
>
2"
?
2
216%2654 1!%23 1%64
'
10
>
5
8
2
265%6"63 1!%3! 1%!6 '
10
>
16
8
2
216%6"41 1!%3( 1%!6
'
10
>
11
?8 265%6401 1!%(3 1%3! '
10
>
12
?8 216%6515 1!%(0 1%3"
'
10
>
13
?
2
265%1646 1"%16 1%21 '
10
>
10
?
2
216%11!4 1"%12 1%22
'
10
>
2!
8 265%156" 1!%!( 1%33 '
10
>
2"
8 216%154! 1!%!4 1%33
'
10
>
2(
? 265%210! 1!%50 1%15 '
10
>
24
? 216%2223 1!%5" 1%15
'
1!
>?
2
265%6106 1"%55 1%3! '
1!
>
2
?
2
216%6214 1(%66 1%3"
'
1!
>
13
8 265%65"( 1"%0" 1%0( '
1!
>
10
8 216%160! 1"%0( 1%0(
'
1!
>
1!
? 265%126! 1"%43 1%33 '
1!
>
1"
? 216%1240 1"%4! 1%33
'
1!
>
25
265%22(6 1"%"( 1%36 '
1!
>
36
216%2305 1"%"5 1%31
'
1"
>8 265%662( 1(%3! 1%"1 '
1"
>
2
8 216%616" 1(%3" 1%"1
14!
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
'
1"
>
3
? 265%62"" 1(%(2 1%04 '
1"
>
0
? 216%6300 1(%(0 1%04
'
1"
>
1(
265%1331 1(%!" 1%0! '
1"
>
14
216%1065 1(%!4 1%0!
'
1(
>
!
265%6351 14%0! 1%"6 '
1(
>
"
216%60(6 14%0( 1%"1
210 211
'
5
>
16
?
2
8
0
216%6"01 16%41 1%33 '
5
>
11
?
2
8
0
211%6(15 16%42 1%33
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
'
5
>
13
?
3
8
3
211%65!4 11%26 1%1( '
1"
>
15
211%1044 1(%!5 1%0!
'
5
>
1!
?
0
8
2
211%115" 11%!( 1%61 '
1(
>
(
211%6!04 14%04 1%"1
'
16
>?
3
8
3
211%6614 12%64 1%2( 212
'
16
>
3
?
0
8
2
211%62!( 12%0" 1%12 '
5
>
12
?
2
8
0
212%6(5( 16%40 1%30
'
16
>
13
?8
0
211%640! 11%!! 1%01 '
5
>
10
?
3
8
3
212%163" 11%21 1%14
'
16
>
1!
?
2
8
3
211%1643 11%53 1%2! '
5
>
1"
?
0
8
2
212%12(! 11%!5 1%62
'
16
>
1(
?
3
8
2
211%1322 12%36 1%16 '
16
>
2
?
3
8
3
212%665" 12%16 1%2(
'
16
>
15
?
0
8 211%1!"6 12%"4 6%50 '
16
>
0
?
0
8
2
212%633! 12%0( 1%12
'
11
>?8
0
216%556! 12%00 1%!1 '
16
>
10
?8
0
212%6523 11%!( 1%01
'
11
>
3
?
2
8
3
211%6100 12%42 1%3" '
16
>
1"
?
2
8
3
212%11"2 11%50 1%2!
'
11
>
!
?
3
8
2
211%6342 13%15 1%26 '
16
>
14
?
3
8
2
212%1066 12%32 1%16
'
11
>
(
?
0
8 211%6"21 13%!" 1%6! '
16
>
26
?
0
8 212%1"35 12%"5 6%50
'
11
>
1!
8
0
211%65(6 12%24 1%05 '
11
>
2
?8
0
211%5543 12%0" 1%!1
'
11
>
1(
?8
3
211%1265 12%"" 1%30 '
11
>
0
?
2
8
3
212%6222 12%43 1%3"
'
11
>
15
?
2
8
2
211%100( 13%63 1%14 '
11
>
"
?
3
8
2
212%60"6 13%21 1%21
'
11
>
21
?
3
8 211%1"4" 13%01 1%63 '
11
>
4
?
0
8 212%6"55 13%!4 1%6"
'
11
>
23
?
0
211%152! 13%(4 6%44 '
11
>
1"
8
0
212%1605 12%36 1%05
'
12
>
3
8
0
211%6631 13%1( 1%"6 '
11
>
14
?8
3
212%124( 12%"( 1%30
'
12
>
!
?8
3
211%62"5 13%!! 1%0! '
11
>
26
?
2
8
2
212%1!2" 13%6! 1%15
'
12
>
(
?
2
8
2
211%6!64 13%52 1%36 '
11
>
22
?
3
8 212%1("0 13%02 1%63
'
12
>
5
?
3
8 211%6(0" 10%36 1%1! '
11
>
20
?
0
212%2663 13%46 6%44
'
12
>
11
?
0
211%654! 10%"( 1%"6 '
12
>
0
8
0
212%6165 13%16 1%"6
'
12
>
15
8
3
211%1330 13%35 1%03 '
12
>
"
?8
3
212%6304 13%!" 1%0!
'
12
>
21
?8
2
211%1!(3 13%(" 1%24 '
12
>
4
?
2
8
2
212%6!4" 13%50 1%36
'
12
>
23
?
2
8 211%1411 10%10 1%13 '
12
>
16
?
3
8 212%642! 10%31 1%1!
'
12
>
2!
?
3
211%26!6 10%!1 6%54 '
12
>
12
?
0
212%16"3 10%"5 1%61
'
13
>
(
8
3
211%635! 10%24 1%!0 '
12
>
26
8
3
212%1013 13%01 1%03
'
13
>
5
?8
2
211%6"30 10%"! 1%06 '
12
>
22
?8
2
212%1"!1 13%(4 1%24
'
13
>
11
?
2
8 211%64(2 1!%63 1%2! '
12
>
20
?
2
8 212%1456 10%1! 1%13
'
13
>
13
?
3
211%1111 1!%06 1%11 '
12
>
2"
?
3
212%2125 10%!3 6%54
'
13
>
23
8
2
211%1"55 10%05 1%34 '
13
>
4
8
3
212%60(3 10%25 1%!!
'
13
>
2!
?8 211%153( 10%4( 1%23 '
13
>
16
?8
2
212%6(12 10%"( 1%06
'
13
>
2(
?
2
211%21(" 1!%20 1%64 '
13
>
12
?
2
8 212%65!6 1!%60 1%2!
'
10
>?
3
211%61(1 1"%25 1%20 '
13
>
10
?
3
212%1145 1!%02 1%11
'
10
>
11
8
2
211%6(!5 1!%34 1%!6 '
13
>
20
8
2
212%1((( 10%!1 1%34
'
10
>
13
?8 211%6554 1!%(" 1%3" '
13
>
2"
?8 212%261! 10%44 1%23
'
10
>
1!
?
2
211%123" 1"%13 1%22 '
13
>
24
?
2
212%22!0 1!%2" 1%65
'
10
>
2(
8 211%26"3 1!%"6 1%30 '
10
>
2
?
3
212%6205 1"%31 1%2!
'
10
>
25
? 211%2361 1!%5( 1%15 '
10
>
12
8
2
212%643( 1!%06 1%!6
'
1!
>?8 211%66!4 1"%"! 1%!6 '
10
>
10
?8 212%16(" 1!%(( 1%3"
'
1!
>
3
?
2
211%625( 1(%62 1%3" '
10
>
1"
?
2
212%131! 1"%1! 1%22
'
1!
>
1!
8 211%1123 1"%05 1%0( '
10
>
24
8 212%2101 1!%"2 1%30
'
1!
>
1(
? 211%13"2 1"%4" 1%33 '
10
>
36
? 212%2346 1!%55 1%26
'
1!
>
31
211%202( 1"%(1 1%31 '
1!
>
2
?8 212%613" 1"%"" 1%!6
'
1"
>
3
8 211%6140 1(%34 1%"2 '
1!
>
0
?
2
212%63(! 1(%60 1%3"
14"
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
'
1"
>
!
? 211%6022 1(%(! 1%04 '
1!
>
1"
8 212%1262 1"%!6 1%0(
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
'
1!
>
14
? 212%1006 1"%44 1%30 '
10
>
1!
?8 213%11!0 1!%(5 1%3"
'
1!
>
32
212%2!6! 1"%(2 1%31 '
10
>
1(
?
2
213%1353 1"%1" 1%22
'
1"
>
0
8 212%62"2 1(%35 1%"2 '
10
>
25
8 213%2215 1!%"3 1%30
'
1"
>
"
? 212%6!61 1(%(( 1%04 '
10
>
31
? 213%20!4 1"%61 1%26
'
1"
>
26
212%1!"" 1(%"1 1%0" '
1!
>8
2
212%55(" 1"%36 1%"0
'
1(
>
4
212%6"2" 14%!6 1%"1 '
1!
>
3
?8 213%621! 1"%"4 1%!6
213 '
1!
>
!
?
2
213%60!3 1(%6! 1%3"
'
5
>
13
?
2
8
0
213%64(" 16%4" 1%30 '
1!
>
1(
8 213%1246 1"%!2 1%04
'
5
>
1!
?
3
8
3
213%1110 11%23 1%14 '
1!
>
15
? 213%1!15 1"%56 1%30
'
5
>
1(
?
0
8
2
213%13!3 11%"6 1%62 '
1"
>
!
8 213%6306 1(%01 1%"2
'
16
>?
2
8
0
212%553" 11%(0 1%03 '
1"
>
(
? 213%6!(5 1(%(4 1%05
'
16
>
3
?
3
8
3
213%61(! 12%12 1%2( '
1"
>
21
213%1"00 1(%"3 1%0"
'
16
>
!
?
0
8
2
213%6013 12%05 1%12 '
1(
>
5
213%6(6! 14%!1 1%"1
'
16
>
1!
?8
0
213%1661 11%!4 1%01 214
'
16
>
1(
?
2
8
3
213%1206 11%5" 1%2" '
5
>
10
?
2
8
0
210%65!0 16%4( 1%30
'
16
>
15
?
3
8
2
213%10(4 12%33 1%16 '
5
>
1"
?
3
8
3
210%1153 11%20 1%14
'
16
>
21
?
0
8 213%1(1( 12%(1 6%5! '
5
>
14
?
0
8
2
210%1031 11%"2 1%62
'
11
>
3
?8
0
213%66"2 12%0( 1%!1 '
16
>
2
?
2
8
0
210%6610 11%(" 1%03
'
11
>
!
?
2
8
3
213%6366 12%4! 1%3" '
16
>
0
?
3
8
3
210%62!3 12%13 1%24
'
11
>
(
?
3
8
2
213%6!35 13%22 1%21 '
16
>
"
?
0
8
2
210%6051 12%!1 1%12
'
11
>
5
?
0
8 213%6((( 13%"6 1%6" '
16
>
1"
?8
0
210%1646 11%"6 1%02
'
11
>
1(
8
0
213%112( 12%32 1%!6 '
16
>
14
?
2
8
3
210%1314 11%5( 1%2"
'
11
>
15
?8
3
213%13"! 12%"5 1%30 '
16
>
26
?
3
8
2
210%1!!( 12%3! 1%16
'
11
>
21
?
2
8
2
213%1"60 13%6" 1%15 '
16
>
22
?
0
8 210%1(5! 12%(2 6%5!
'
11
>
23
?
3
8 213%1402 13%00 1%60 '
11
>
0
?8
0
210%6106 12%05 1%!2
'
11
>
2!
?
0
213%2641 13%41 6%45 '
11
>
"
?
2
8
3
210%63(5 12%4" 1%3"
'
12
>
!
8
0
213%614( 13%26 1%"6 '
11
>
4
?
3
8
2
210%6"1( 13%20 1%21
'
12
>
(
?8
3
213%602" 13%!4 1%0! '
11
>
16
?
0
8 210%64!" 13%"1 1%6"
'
12
>
5
?
2
8
2
213%6""0 13%5! 1%36 '
11
>
14
8
0
210%126! 12%33 1%!6
'
12
>
11
?
3
8 213%6563 10%33 1%1! '
11
>
26
?8
3
210%1000 12%(1 1%30
'
12
>
13
?
0
213%1102 10%(6 1%61 '
11
>
22
?
2
8
2
210%1"42 13%64 1%15
'
12
>
21
8
3
213%1051 13%02 1%03 '
11
>
20
?
3
8 210%1521 13%0! 1%60
'
12
>
23
?8
2
213%1(36 13%46 1%24 '
11
>
2"
?
0
210%21"6 13%43 6%45
'
12
>
2!
?
2
8 213%15"4 10%1( 1%13 '
12
>
"
8
0
210%62"" 13%22 1%"1
'
12
>
2(
?
3
213%226( 10%!0 6%55 '
12
>
4
?8
3
210%6!60 13%!5 1%0!
'
13
>?
0
213%6262 1!%!5 1%10 '
12
>
16
?
2
8
2
210%6(03 13%5( 1%31
'
13
>
5
8
3
213%6!!2 10%31 1%!! '
12
>
12
?
3
8 210%6541 10%30 1%1"
'
13
>
11
?8
2
213%6(56 10%"4 1%06 '
12
>
10
?
0
210%1226 10%(2 1%61
'
13
>
13
?
2
8 213%1625 1!%6" 1%2" '
12
>
22
8
3
210%1!"5 13%00 1%03
'
13
>
1!
?
3
213%12"( 1!%03 1%11 '
12
>
20
?8
2
210%1464 13%41 1%24
'
13
>
2!
8
2
213%14!! 10%!3 1%34 '
12
>
2"
?
2
8 210%260" 10%15 1%10
'
13
>
2(
?8 213%2650 10%56 1%23 '
12
>
24
?
3
210%224! 10%!" 6%55
'
13
>
25
?
2
213%2332 1!%24 1%65 '
13
>
2
?
0
210%6246 1!%"1 1%10
'
10
>?
2
8 213%6645 1!%5! 1%35 '
13
>
16
8
3
210%6"36 10%33 1%!!
'
10
>
3
?
3
213%6324 1"%32 1%2! '
13
>
12
?8
2
210%64!5 10%(6 1%06
'
10
>
13
8
2
213%651" 1!%02 1%!1 '
13
>
10
?
2
8 210%116( 1!%6( 1%2"
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
'
13
>
1"
?
3
210%130! 1!%0! 1%12 '
12
>
2(
?
2
8 21!%212! 10%26 1%10
14(
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
'
13
>
2"
8
2
210%1530 10%!0 1%34 '
12
>
25
?
3
21!%23"3 10%!4 6%55
'
13
>
24
?8 210%21(2 10%52 1%20 '
13
>?
3
8 21!%6126 1!%2! 1%24
'
13
>
36
?
2
210%2011 1!%25 1%65 '
13
>
3
?
0
21!%63!5 1!%"2 1%10
'
10
>
2
?
2
8 210%61"( 1!%5" 1%35 '
13
>
11
8
3
21!%6(64 10%30 1%!!
'
10
>
0
?
3
210%606" 1"%30 1%2! '
13
>
13
?8
2
21!%650( 10%(2 1%01
'
10
>
10
8
2
210%6550 1!%03 1%!1 '
13
>
1!
?
2
8 21!%114! 1!%65 1%2"
'
10
>
1"
?8 210%1233 1!%41 1%3( '
13
>
1(
?
3
21!%1020 1!%0" 1%12
'
10
>
14
?
2
210%10(1 1"%14 1%23 '
13
>
2(
8
2
21!%2612 10%!" 1%34
'
10
>
36
8 210%2254 1!%"! 1%30 '
13
>
25
?8 21!%22!6 10%53 1%20
'
1!
>
2
8
2
210%66!0 1"%32 1%"0 '
10
>?8
2
21!%666( 1!%"6 1%!0
'
1!
>
0
?8 210%6253 1"%"5 1%!1 '
10
>
3
?
2
8 21!%620" 1!%54 1%35
'
1!
>
"
?
2
210%6!32 1(%6( 1%3( '
10
>
!
?
3
21!%6040 1"%3! 1%2!
'
1!
>
14
8 210%13!4 1"%!0 1%04 '
10
>
1!
8
2
21!%16(2 1!%0! 1%!1
'
1!
>
26
? 210%1!5( 1"%51 1%30 '
10
>
1(
?8 21!%1311 1!%42 1%3(
'
1"
>
"
8 210%6015 1(%03 1%"3 '
10
>
15
?
2
21!%1!05 1"%26 1%23
'
1"
>
4
? 210%6"!( 1(%46 1%05 '
1!
>
3
8
2
21!%6133 1"%30 1%"!
'
1"
>
22
210%1(22 1(%"0 1%0" '
1!
>
!
?8 21!%63(1 1"%(1 1%!1
'
1(
>
16
210%6(43 14%!3 1%"2 '
1!
>
(
?
2
21!%6"16 1(%64 1%3(
215 '
1!
>
15
8 21!%103" 1"%!! 1%04
'
5
>
1!
?
2
8
0
21!%1632 16%45 1%30 '
1!
>
21
? 21!%1"(! 1"%53 1%30
'
5
>
1(
?
3
8
3
21!%12(1 11%2" 1%14 '
1"
>
(
8 21!%605( 1(%00 1%"3
'
5
>
15
?
0
8
2
21!%1!65 11%"3 1%62 '
1"
>
5
? 21!%6(3" 1(%42 1%05
'
16
>
3
?
2
8
0
21!%6653 11%(( 1%00 '
1"
>
23
21!%1461 1(%"" 1%0(
'
16
>
!
?
3
8
3
21!%6331 12%1! 1%24 '
1(
>
11
21!%64"1 14%!! 1%"2
'
16
>
(
?
0
8
2
21!%6!(6 12%!2 1%12 216
'
16
>
1(
?8
0
21!%11!4 11%"2 1%02 '
5
>
1"
?
2
8
0
21"%1111 16%56 1%30
'
16
>
15
?
2
8
3
21!%135" 11%55 1%2" '
5
>
14
?
3
8
3
21"%1305 11%24 1%14
'
16
>
21
?
3
8
2
21!%1"3! 12%3( 1%16 '
5
>
26
?
0
8
2
21"%1!44 11%"! 1%62
'
16
>
23
?
0
8 21!%14(3 12%(0 6%5! '
16
>
0
?
2
8
0
21"%61(1 11%(5 1%00
'
11
>
!
?8
0
21!%6214 12%!6 1%!2 '
16
>
"
?
3
8
3
21"%6016 12%1" 1%24
'
11
>
(
?
2
8
3
21!%60!( 12%44 1%3( '
16
>
4
?
0
8
2
21"%6"04 12%!0 1%13
'
11
>
5
?
3
8
2
21!%6"5! 13%2! 1%21 '
16
>
14
?8
0
21"%123" 11%"3 1%02
'
11
>
11
?
0
8 21!%6530 13%"3 1%6" '
16
>
26
?
2
8
3
21"%10(! 12%61 1%2"
'
11
>
15
8
0
21!%1240 12%3! 1%!6 '
16
>
22
?
3
8
2
21"%1(13 12%34 1%11
'
11
>
21
?8
3
21!%1!22 12%(2 1%3! '
16
>
20
?
0
8 21"%15!2 12%(" 6%5!
'
11
>
23
?
2
8
2
21!%1("1 13%16 1%15 '
11
>
"
?8
0
21"%625( 12%!2 1%!2
'
11
>
2!
?
3
8 21!%1555 13%0( 1%60 '
11
>
4
?
2
8
3
21"%6!3! 12%56 1%3(
'
11
>
2(
?
0
21!%2234 13%40 6%45 '
11
>
16
?
3
8
2
21"%6((0 13%2( 1%21
'
12
>
(
8
0
21!%6300 13%20 1%"1 '
11
>
12
?
0
8 21"%1612 13%"0 1%6"
'
12
>
5
?8
3
21!%6!43 13%"1 1%0" '
11
>
26
8
0
21"%13"2 12%3" 1%!6
'
12
>
11
?
2
8
2
21!%6421 13%54 1%31 '
11
>
22
?8
3
21"%1"66 12%(0 1%3!
'
12
>
13
?
3
8 21!%16"6 10%3" 1%1" '
11
>
20
?
2
8
2
21"%1435 13%11 1%15
'
12
>
1!
?
0
21!%1254 10%(3 1%61 '
11
>
2"
?
3
8 21"%26(( 13%05 1%60
'
12
>
23
8
3
21!%1"04 13%0! 1%00 '
11
>
24
?
0
21"%231" 13%4" 6%45
'
12
>
2!
?8
2
21!%144" 13%43 1%25 '
12
>
4
8
0
21"%6022 13%2! 1%"1
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
'
12
>
16
?8
3
21"%6""1 13%"3 1%0" '
12
>
5
8
0
21(%6!61 13%2( 1%"1
'
12
>
12
?
2
8
2
21"%6455 10%66 1%30 '
12
>
11
?8
3
21(%6(35 13%"0 1%0"
'
12
>
10
?
3
8 21"%1134 10%34 1%1" '
12
>
13
?
2
8
2
21(%65(4 10%62 1%31
'
12
>
1"
?
0
21"%13(( 10%(! 1%61 '
12
>
1!
?
3
8 21(%121" 10%35 1%1"
'
12
>
20
8
3
21"%1(2" 13%0( 1%00 '
12
>
1(
?
0
21(%10!! 10%(( 1%62
144
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
'
12
>
2"
?8
2
21"%15"! 13%40 1%25 '
12
>
2!
8
3
21(%1460 13%05 1%00
'
12
>
24
?
2
8 21"%2263 10%22 1%10 '
12
>
2(
?8
2
21(%2603 13%4" 1%25
'
13
>
2
?
3
8 21"%6154 1!%2" 1%25 '
13
>?
2
8
2
21(%6634 10%"1 1%03
'
13
>
0
?
0
21"%603( 1!%"0 1%10 '
13
>
3
?
3
8 21(%62(( 1!%24 1%25
'
13
>
12
8
3
21"%6(4" 10%3" 1%!" '
13
>
!
?
0
21(%6!1! 1!%"! 1%1!
'
13
>
10
?8
2
21"%162! 10%(3 1%01 '
13
>
13
8
3
21(%64"! 10%3( 1%!"
'
13
>
1"
?
2
8 21"%12"0 1!%11 1%2" '
13
>
1!
?8
2
21(%1163 10%(! 1%01
'
13
>
14
?
3
21"%1!62 1!%04 1%12 '
13
>
1(
?
2
8 21(%1302 1!%12 1%2(
'
13
>
24
8
2
21"%2656 10%!( 1%35 '
13
>
15
?
3
21(%1!46 1!%!6 1%12
'
10
>
2
?8
2
21"%664! 1!%"2 1%!0 '
10
>8
3
21"%552! 1!%2" 1%"4
'
10
>
0
?
2
8 21"%6320 1!%55 1%06 '
10
>
3
?8
2
21(%61"0 1!%"0 1%!0
'
10
>
"
?
3
21"%6!"3 1"%3( 1%2" '
10
>
!
?
2
8 21(%6062 1"%61 1%06
'
10
>
1"
8
2
21"%11!1 1!%0" 1%!1 '
10
>
(
?
3
21(%6"01 1"%35 1%2"
'
10
>
14
?8 21"%1345 1!%40 1%3( '
10
>
1(
8
2
21(%1225 1!%04 1%!2
'
10
>
26
?
2
21"%1"24 1"%21 1%23 '
10
>
15
?8 21(%10"( 1!%!4 1%3(
'
1!
>
0
8
2
21"%6211 1"%3! 1%"! '
10
>
21
?
2
21(%1(6" 1"%23 1%23
'
1!
>
"
?8 21"%6005 1"%(3 1%!1 '
1!
>
!
8
2
21(%6245 1"%3( 1%"!
'
1"
>
4
8 21"%6!(! 1(%0" 1%"3 '
1!
>
(
?8 21(%6!24 1"%(0 1%!1
'
1"
>
16
? 21"%6410 1(%43 1%!6 '
1!
>
5
?
2
21(%6("( 1(%12 1%34
'
1"
>
20
21"%14(5 1(%"( 1%0( '
1!
>
21
8 21(%1!53 1"%!4 1%05
'
1(
>
12
21"%6666 14%!" 1%"2 '
1!
>
23
? 21(%1432 1"%5" 1%3!
217 '
1"
>
5
8 21(%6"!3 1(%0( 1%"3
'
5
>
1(
?
2
8
0
21(%1145 16%52 1%30 '
1"
>
11
? 21(%6452 1(%4! 1%!6
'
5
>
15
?
3
8
3
21(%102( 11%52 1%14 '
1"
>
2!
21(%15!( 1(%"5 1%0(
'
5
>
21
?
0
8
2
21(%1""" 11%"( 1%63 '
1(
>
13
21(%1614 14%!4 1%"3
'
16
>
!
?
2
8
0
21(%6205 11%41 1%00 '
14
> 21(%66(4 15%0( 1%(5
'
16
>
(
?
3
8
3
21(%6044 12%14 1%24 218
'
16
>
5
?
0
8
2
21(%6(2" 12%!! 1%13 '
5
>
14
?
2
8
0
214%12"( 16%53 1%3!
'
16
>
15
?8
0
21(%131! 11%"! 1%02 '
5
>
26
?
3
8
3
214%1!6" 11%31 1%15
'
16
>
21
?
2
8
3
21(%1!!3 12%62 1%2" '
5
>
22
?
0
8
2
214%1(00 11%"4 1%63
'
16
>
23
?
3
8
2
21(%1(51 12%06 1%11 '
16
>
"
?
2
8
0
214%6324 11%42 1%00
'
16
>
2!
?
0
8 21(%2636 12%(( 6%5! '
16
>
4
?
3
8
3
214%6!"" 12%26 1%24
'
11
>
(
?8
0
21(%63(! 12%!0 1%!2 '
16
>
16
?
0
8
2
214%646! 12%!( 1%13
'
11
>
5
?
2
8
3
21(%6"10 12%51 1%3( '
16
>
26
?8
0
214%1353 11%"" 1%02
'
11
>
11
?
3
8
2
21(%64!2 13%25 1%22 '
16
>
22
?
2
8
3
214%1"31 12%60 1%2(
'
11
>
13
?
0
8 21(%1651 13%"" 1%6( '
16
>
20
?
3
8
2
214%14(6 12%01 1%11
'
11
>
21
8
0
21(%1006 12%34 1%!6 '
16
>
2"
?
0
8 214%2164 12%(5 6%5"
'
11
>
23
?8
3
21(%1"(5 12%(! 1%3! '
11
>
4
?8
0
214%60!3 12%!! 1%!2
'
11
>
2!
?
2
8
2
21(%151( 13%13 1%26 '
11
>
16
?
2
8
3
214%6"52 12%53 1%3(
'
11
>
2(
?
3
8 21(%21!" 13%!6 1%6! '
11
>
12
?
3
8
2
214%6536 13%36 1%22
'
12
>?
0
8 21(%61!1 10%!! 1%15 '
11
>
10
?
0
8 214%11"5 13%"4 1%6(
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
'
11
>
22
8
0
214%1!14 12%06 1%!1 '
11
>
13
?
3
8
2
215%1665 13%32 1%22
'
11
>
20
?8
3
214%1(!( 12%(( 1%3! '
11
>
1!
?
0
8 215%120( 13%"5 1%6(
'
11
>
2"
?
2
8
2
214%155" 13%10 1%26 '
11
>
23
8
0
215%1!5( 12%01 1%!1
'
12
>
2
?
0
8 214%6225 10%!" 1%15 '
11
>
2!
?8
3
215%143! 12%(5 1%3!
'
12
>
16
8
0
214%6!(5 13%24 1%"1 '
12
>?
3
8
2
215%66"5 10%21 1%30
'
12
>
12
?8
3
214%641( 13%"" 1%0" '
12
>
3
?
0
8 215%6364 10%!4 1%15
'
12
>
10
?
2
8
2
214%16!" 10%63 1%31 '
12
>
11
8
0
215%6"!( 13%36 1%"2
'
12
>
1"
?
3
8 214%125! 10%01 1%1( '
12
>
13
?8
3
215%645" 13%"( 1%0(
'
12
>
14
?
0
214%1!33 10%(4 1%62 '
12
>
1!
?
2
8
2
215%1130 10%6! 1%32
145
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
'
12
>
2"
8
3
214%1443 13%!6 1%00 '
12
>
1(
?
3
8 215%13(3 10%02 1%1(
'
13
>
2
?
2
8
2
214%611" 13%52 1%00 '
12
>
15
?
0
215%1"11 10%46 1%62
'
13
>
0
?
3
8 214%63!! 1!%36 1%25 '
13
>?8
3
214%55!" 10%!" 1%!5
'
13
>
"
?
0
214%6!50 1!%"( 1%1! '
13
>
3
?
2
8
2
215%615! 10%50 1%00
'
13
>
10
8
3
214%6503 10%35 1%!" '
13
>
!
?
3
8 215%6033 1!%31 1%25
'
13
>
1"
?8
2
214%1142 10%(" 1%01 '
13
>
(
?
0
215%6"(2 1!%"5 1%1!
'
13
>
14
?
2
8 214%1026 1!%10 1%2( '
13
>
1!
8
3
215%1621 10%01 1%!"
'
13
>
26
?
3
214%1"!5 1!%!1 1%13 '
13
>
1(
?8
2
215%12"6 10%(4 1%02
'
10
>
2
8
3
214%6663 1!%24 1%"5 '
13
>
15
?
2
8 215%1054 1!%1! 1%2(
'
10
>
0
?8
2
214%6202 1!%"! 1%!0 '
13
>
21
?
3
215%1(3( 1!%!3 1%13
'
10
>
"
?
2
8 214%6046 1"%63 1%06 '
10
>
3
8
3
215%6642 1!%25 1%"5
'
10
>
4
?
3
214%6(15 1"%06 1%2" '
10
>
!
?8
2
215%6326 1!%"( 1%!!
'
10
>
14
8
2
214%136( 1!%!6 1%!2 '
10
>
(
?
2
8 215%6!!5 1"%60 1%06
'
10
>
26
?8 214%1!0" 1!%4( 1%34 '
10
>
5
?
3
215%6(54 1"%02 1%2"
'
10
>
22
?
2
214%1(40 1"%20 1%20 '
10
>
15
8
2
215%134! 1!%!1 1%!2
'
1!
>
"
8
2
214%63"4 1"%34 1%"" '
10
>
21
?8 215%1"20 1!%45 1%34
'
1!
>
4
?8 214%6"6" 1"%(" 1%!2 '
10
>
23
?
2
215%14"3 1"%2" 1%20
'
1!
>
16
?
2
214%640! 1(%13 1%34 '
1!
>
(
8
2
215%600" 1"%06 1%""
'
1!
>
22
8 214%1"(1 1"%"6 1%05 '
1!
>
5
?8 215%6"40 1"%(( 1%!2
'
1!
>
20
? 214%1516 1"%54 1%3! '
1!
>
11
?
2
215%6523 1(%1! 1%34
'
1"
>
16
8 214%6(32 1(%05 1%"0 '
1!
>
23
8 215%1(!6 1"%"2 1%05
'
1"
>
12
? 214%65(6 1(%4" 1%!6 '
1!
>
2!
? 215%1544 1"%55 1%3"
'
1"
>
2"
214%263" 1(%(1 1%0( '
1"
>
11
8 215%6416 1(%!1 1%"0
'
1(
>
10
214%165" 14%!5 1%"3 '
1"
>
13
? 215%1605 1(%44 1%!6
'
14
>
2
214%61!( 15%04 1%(5 '
1"
>
2(
215%2110 1(%(2 1%04
219 '
1(
>? 215%6165 14%(( 1%""
'
5
>
15
?
2
8
0
215%130! 16%5! 1%3! '
1(
>
1!
215%11(0 14%"1 1%"3
'
5
>
21
?
3
8
3
215%1!40 11%32 1%15 '
14
>
3
215%623! 15%!6 1%46
'
5
>
23
?
0
8
2
215%1422 11%(6 1%63 220
'
16
>
(
?
2
8
0
215%606" 11%40 1%00 '
5
>
26
?
2
8
0
226%1020 16%5( 1%3!
'
16
>
5
?
3
8
3
215%6"00 12%21 1%25 '
5
>
22
?
3
8
3
226%1""2 11%30 1%15
'
16
>
11
?
0
8
2
215%6443 12%!5 1%13 '
5
>
20
?
0
8
2
226%1561 11%(1 1%63
'
16
>
21
?8
0
215%10(1 11%"4 1%02 '
16
>
4
?
2
8
0
226%6040 11%4! 1%00
'
16
>
23
?
2
8
3
215%1(16 12%6! 1%2( '
16
>
16
?
3
8
3
226%6(23 12%23 1%25
'
16
>
2!
?
3
8
2
215%1504 12%03 1%11 '
16
>
12
?
0
8
2
226%65"1 12%"6 1%13
'
11
>
5
?8
0
215%6!32 12%!( 1%!3 '
16
>
22
?8
0
226%1!05 11%(6 1%03
'
11
>
11
?
2
8
3
215%6((6 12%50 1%3( '
16
>
20
?
2
8
3
226%1(44 12%6( 1%2(
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
'
11
>
16
?8
0
226%6"16 12%!4 1%!3 '
11
>
11
?8
0
221%6"44 12%"6 1%!3
'
11
>
12
?
2
8
3
226%6404 12%5" 1%34 '
11
>
13
?
2
8
3
221%652( 12%54 1%34
'
11
>
10
?
3
8
2
226%164( 13%33 1%22 '
11
>
1!
?
3
8
2
221%11"! 13%3! 1%23
'
11
>
1"
?
0
8 226%132! 13%(1 1%6( '
11
>
1(
?
0
8 221%1060 13%(2 1%64
'
11
>
20
8
0
226%1"(! 12%03 1%!1 '
12
>?
2
8
3
226%554( 13%4" 1%05
'
12
>
2
?
3
8
2
226%610( 10%22 1%30 '
12
>
3
?
3
8
2
221%622" 10%20 1%30
'
12
>
0
?
0
8 226%634" 10%"6 1%15 '
12
>
!
?
0
8 221%60"0 10%"1 1%26
'
12
>
12
8
0
226%6(3! 13%32 1%"2 '
12
>
13
8
0
221%6410 13%33 1%"2
'
12
>
10
?8
3
226%65(0 13%"5 1%0( '
12
>
1!
?8
3
221%16!2 13%(1 1%0(
'
12
>
1"
?
2
8
2
226%1213 10%6" 1%32 '
12
>
1(
?
2
8
2
221%1251 10%64 1%32
'
12
>
14
?
3
8 226%10!1 10%00 1%1( '
12
>
15
?
3
8 221%1!25 10%0" 1%1(
'
12
>
26
?
0
226%1"56 10%41 1%62 '
12
>
21
?
0
221%1("4 10%43 1%63
'
13
>
2
?8
3
226%6630 10%!4 1%!5 '
13
>8
0
226%54(0 10%22 1%(0
156
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
'
13
>
0
?
2
8
2
226%62(3 10%5! 1%00 '
13
>
3
?8
3
221%6113 10%"6 1%!5
'
13
>
"
?
3
8 226%6!11 1!%33 1%36 '
13
>
!
?
2
8
2
221%63!1 10%5( 1%00
'
13
>
4
?
0
226%6(!6 1!%(6 1%1! '
13
>
(
?
3
8 221%6!56 1!%30 1%36
'
13
>
1"
8
3
226%1166 10%02 1%!( '
13
>
5
?
0
221%6425 1!%(2 1%1"
'
13
>
14
?8
2
226%1334 10%46 1%02 '
13
>
1(
8
3
221%11(4 10%00 1%!(
'
13
>
26
?
2
8 226%1!(( 1!%1( 1%2( '
13
>
15
?8
2
221%101" 10%41 1%02
'
13
>
22
?
3
226%141! 1!%!0 1%13 '
13
>
21
?
2
8 221%1"!! 1!%15 1%24
'
10
>
0
8
3
226%61"6 1!%31 1%"5 '
13
>
23
?
3
221%1450 1!%!" 1%13
'
10
>
"
?8
2
226%6355 1!%"4 1%!! '
10
>
!
8
3
221%6234 1!%33 1%"5
'
10
>
4
?
2
8 226%6"3( 1"%6" 1%01 '
10
>
(
?8
2
221%60(( 1!%(6 1%!!
'
10
>
16
?
3
226%64(" 1"%03 1%2( '
10
>
5
?
2
8 221%6(1! 1"%6( 1%01
'
10
>
26
8
2
226%10"0 1!%!3 1%!2 '
10
>
11
?
3
221%65!0 1"%0! 1%2(
'
10
>
22
?8 226%1(62 1!%56 1%34 '
10
>
21
8
2
221%1!02 1!%!0 1%!3
'
10
>
20
?
2
226%1501 1"%24 1%20 '
10
>
23
?8 221%1(41 1!%52 1%34
'
1!
>
4
8
2
226%6!20 1"%02 1%"" '
10
>
2!
?
2
221%2615 1"%25 1%20
'
1!
>
16
?8 226%6("3 1"%(5 1%!2 '
1!
>
5
8
2
221%6"63 1"%03 1%""
'
1!
>
12
?
2
226%1661 1(%1" 1%34 '
1!
>
11
?8 221%6401 1"%41 1%!2
'
1!
>
20
8 226%1424 1"%"3 1%!6 '
1!
>
13
?
2
221%1646 1(%14 1%35
'
1!
>
2"
? 226%26"( 1(%61 1%3" '
1!
>
2!
8 221%156" 1"%"! 1%!6
'
1"
>
12
8 226%6444 1(%!2 1%"0 '
1!
>
2(
? 221%210! 1(%62 1%3"
'
1"
>
10
? 226%112( 1(%56 1%!1 '
1"
>?
2
221%6106 14%6( 1%!0
'
1"
>
24
226%2152 1(%(0 1%04 '
1"
>
13
8 221%65"( 1(%!0 1%"0
'
1(
>
2
? 226%614( 14%(4 1%"" '
1"
>
1!
? 221%126! 1(%51 1%!1
'
1(
>
1"
226%12!3 14%"3 1%"0 '
1"
>
25
221%22(6 1(%(! 1%04
'
14
>
0
226%6313 15%!2 1%46 '
1(
>8 221%662( 14%03 1%46
221 '
1(
>
3
? 221%62"" 14%46 1%"(
'
5
>
21
?
2
8
0
221%1!62 16%54 1%3! '
14
>
!
221%6351 15%!3 1%46
'
5
>
23
?
3
8
3
221%1(01 11%3" 1%15 222
'
16
>
5
?
2
8
0
221%6!"3 11%4( 1%0! '
5
>
22
?
2
8
0
222%1!46 11%66 1%3!
'
16
>
11
?
3
8
3
221%6461 12%20 1%25 '
16
>
16
?
2
8
0
222%6"01 11%45 1%0!
'
16
>
13
?
0
8
2
221%1606 12%"2 1%10 '
16
>
12
?
3
8
3
222%64(5 12%2" 1%25
'
16
>
23
?8
0
221%1"24 11%(1 1%03 '
16
>
10
?
0
8
2
222%1114 12%"3 1%10
'
11
>?
0
8
2
221%6166 13%!1 1%2! '
11
>
2
?
0
8
2
222%61(4 13%!2 1%2!
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
'
11
>
12
?8
0
222%6("" 12%"2 1%!3 '
11
>
3
?
0
8
2
223%62!( 13%!0 1%2!
'
11
>
10
?
2
8
3
222%166! 12%55 1%34 '
11
>
13
?8
0
223%640! 12%"3 1%!3
'
11
>
1"
?
3
8
2
222%1200 13%3( 1%23 '
11
>
1!
?
2
8
3
223%1643 13%61 1%34
'
11
>
14
?
0
8 222%1042 13%(0 1%64 '
11
>
1(
?
3
8
2
223%1322 13%34 1%23
'
12
>
2
?
2
8
3
222%66"! 13%44 1%05 '
11
>
15
?
0
8 223%1!"6 13%(" 1%64
'
12
>
0
?
3
8
2
222%6360 10%2! 1%30 '
12
>?8
0
222%556! 13%!2 1%"!
'
12
>
"
?
0
8 222%6!02 10%"3 1%26 '
12
>
3
?
2
8
3
223%6100 13%56 1%!6
'
12
>
10
8
0
222%6452 13%3! 1%"2 '
12
>
!
?
3
8
2
223%6342 10%2( 1%3!
'
12
>
1"
?8
3
222%1131 13%(2 1%0( '
12
>
(
?
0
8 223%6"21 10%"0 1%26
'
12
>
14
?
2
8
2
222%13"5 10%16 1%32 '
12
>
1!
8
0
223%65(6 13%3" 1%"2
'
12
>
26
?
3
8 222%1"64 10%0( 1%14 '
12
>
1(
?8
3
223%1265 13%(0 1%0(
'
12
>
22
?
0
222%140" 10%4! 1%63 '
12
>
15
?
2
8
2
223%100( 10%11 1%33
'
13
>
2
8
0
221%55!3 10%20 1%(0 '
12
>
21
?
3
8 223%1"4" 10%05 1%14
'
13
>
0
?8
3
222%6151 10%"1 1%!5 '
12
>
23
?
0
223%152! 10%4" 1%63
'
13
>
"
?
2
8
2
222%6025 10%55 1%0! '
13
>
3
8
0
223%6631 10%2! 1%(0
'
13
>
4
?
3
8 222%6""4 1!%3" 1%36 '
13
>
!
?8
3
223%62"5 10%"3 1%!5
'
13
>
16
?
0
222%656( 1!%(3 1%1" '
13
>
(
?
2
8
2
223%6!64 1!%66 1%0!
151
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
'
13
>
14
8
3
222%12!" 10%0! 1%!( '
13
>
5
?
3
8 223%6(0" 1!%34 1%36
'
13
>
26
?8
2
222%105! 10%43 1%02 '
13
>
11
?
0
223%654! 1!%(! 1%2"
'
13
>
22
?
2
8 222%1(33 1!%26 1%24 '
13
>
15
8
3
223%1330 10%0( 1%!(
'
13
>
20
?
3
222%15(2 1!%!4 1%10 '
13
>
21
?8
2
223%1!(3 10%40 1%03
'
10
>
"
8
3
222%631( 1!%30 1%(6 '
13
>
23
?
2
8 223%1411 1!%22 1%24
'
10
>
4
?8
2
222%6!!! 1!%(2 1%!! '
13
>
2!
?
3
223%26!6 1!%!5 1%10
'
10
>
16
?
2
8 222%6(50 1"%65 1%01 '
10
>
(
8
3
223%635! 1!%3" 1%(6
'
10
>
12
?
3
222%1632 1"%0( 1%2( '
10
>
5
?8
2
223%6"30 1!%(3 1%!"
'
10
>
22
8
2
222%1"26 1!%!" 1%!3 '
10
>
11
?
2
8 223%64(2 1"%11 1%01
'
10
>
20
?8 222%14!5 1!%53 1%35 '
10
>
13
?
3
223%1111 1"%04 1%2(
'
10
>
2"
?
2
222%2654 1"%31 1%2! '
10
>
23
8
2
223%1"55 1!%!4 1%!3
'
1!
>
16
8
2
222%6"41 1"%0! 1%"( '
10
>
2!
?8 223%153( 1!%5! 1%35
'
1!
>
12
?8 222%6515 1"%42 1%!3 '
10
>
2(
?
2
223%21(" 1"%32 1%2!
'
1!
>
10
?
2
222%11!4 1(%26 1%35 '
1!
>?
3
223%61(1 1(%3( 1%02
'
1!
>
2"
8 222%154! 1"%"" 1%!6 '
1!
>
11
8
2
223%6(!5 1"%0" 1%"(
'
1!
>
24
? 222%2223 1(%60 1%3" '
1!
>
13
?8 223%6554 1"%40 1%!3
'
1"
>
2
?
2
222%6214 14%65 1%!0 '
1!
>
1!
?
2
223%123" 1(%21 1%35
'
1"
>
10
8 222%160! 1(%!! 1%"! '
1!
>
2(
8 223%26"3 1"%"4 1%!6
'
1"
>
1"
? 222%1240 1(%53 1%!1 '
1!
>
25
? 223%2361 1(%6" 1%3(
'
1"
>
36
222%2305 1(%(( 1%05 '
1"
>?8 223%66!4 1(%(3 1%"4
'
1(
>
2
8 222%616" 14%00 1%46 '
1"
>
3
?
2
223%625( 14%16 1%!0
'
1(
>
0
? 222%6300 14%42 1%"( '
1"
>
1!
8 223%1123 1(%!( 1%"!
'
1(
>
14
222%1065 14%"" 1%"0 '
1"
>
1(
? 223%13"2 1(%50 1%!2
'
14
>
"
222%60(6 15%!! 1%41 '
1"
>
31
223%202( 1(%(5 1%05
223 '
1(
>
3
8 223%6140 14%0" 1%46
'
16
>
11
?
2
8
0
223%6(15 11%56 1%0! '
1(
>
!
? 223%6022 14%43 1%"(
'
16
>
13
?
3
8
3
223%65!4 12%24 1%25 '
1(
>
15
223%1044 14%"( 1%"0
'
16
>
1!
?
0
8
2
223%115" 12%"! 1%10 '
14
>
(
223%6!04 15%!" 1%41
'
11
>?
3
8
3
223%6614 13%1" 1%06
)ormula -asa -D1 -D2 )ormula -asa -D1 -D2
224 '
12
>
22
?
3
8 220%1("0 10%!6 1%14
'
16
>
12
?
2
8
0
220%6(5( 11%52 1%0! '
12
>
20
?
0
220%2663 10%44 1%63
'
16
>
10
?
3
8
3
220%163" 12%25 1%36 '
13
>
0
8
0
220%6165 10%2( 1%(0
'
16
>
1"
?
0
8
2
220%12(! 12%"( 1%10 '
13
>
"
?8
3
220%6304 10%"0 1%"6
'
11
>
2
?
3
8
3
220%665" 13%14 1%06 '
13
>
4
?
2
8
2
220%6!4" 1!%62 1%0!
'
11
>
0
?
0
8
2
220%633! 13%!" 1%2! '
13
>
16
?
3
8 220%642! 1!%35 1%31
'
11
>
10
?8
0
220%6523 12%"! 1%!0 '
13
>
12
?
0
220%16"3 1!%(( 1%1"
'
11
>
1"
?
2
8
3
220%11"2 13%62 1%34 '
13
>
26
8
3
220%1013 10%05 1%!(
'
11
>
14
?
3
8
2
220%1066 13%06 1%23 '
13
>
22
?8
2
220%1"!1 10%4" 1%03
'
11
>
26
?
0
8 220%1"35 13%(( 1%64 '
13
>
20
?
2
8 220%1456 1!%23 1%24
'
12
>
2
?8
0
223%5543 13%!0 1%"! '
13
>
2"
?
3
220%2125 1!%"1 1%10
'
12
>
0
?
2
8
3
220%6222 13%51 1%!6 '
10
>
4
8
3
220%60(3 1!%3( 1%(6
'
12
>
"
?
3
8
2
220%60"6 10%25 1%3! '
10
>
16
?8
2
220%6(12 1!%(! 1%!"
'
12
>
4
?
0
8 220%6"55 10%"" 1%26 '
10
>
12
?
2
8 220%65!6 1"%12 1%02
'
12
>
1"
8
0
220%1605 13%34 1%"3 '
10
>
10
?
3
220%1145 1"%!6 1%24
'
12
>
14
?8
3
220%124( 13%(! 1%04 '
10
>
20
8
2
220%1((( 1!%!5 1%!3
152
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
ANEXA NR. 2
Izotopii elementelor chimice aranjate în ordine alfabeticà
W Simol -asa
nominală
G G rel. -asa izotopică -asa chimică
0( .g 16(
165
!1%435
04%1"1
166
50%56
16"%56! 652
164%560 (!(
16(%4"4
13 .l 2( 166 166 2"%541 !35 2"%541!
14 .r 3"
34
06
6%33(
6%6"3
55%"66
6%334
6%6"33
166
3!%5"( !0!
3(%5"2 (32
35%5"2 340
35%504
33 .s (! 166 166 (0%521 !50
(5 .u 15( 166 166 15"%5"" !03 15"%5"(
! / 16
11
15%5
46%1
20%40
166
16%612 53(
11%665 36!
16%411
!" /a 136
132
130
13!
13"
13(
134
1%161
6%65(
2%02
"%!5
(%41
11%32
(1%""
1%!3"
6%13!
3%((
5%2
16%5
1!%4
166
125%56" 240
131%56! 60!
133%560 053
130%56! "(1
13!%560 !!5
13"%56! 41!
13(%56! 23!
13(%30
0 /e 5 166 166 5%612142 5%612142
43 /i 265 166 166 264%546 3(0 264%546
3! /r (5
41
!6%"5
05%31
166
5(%24
(4%514 33"
46%51" 245
(5%560
" ' 12
13
54%56
1%16
166
1%112
12%666 666
13%663 3!!
12%611
26 'a 06
02
03
00
0"
04
5"%501
6%"0(
6%13!
2%64"
6%660
6%14(
166
6%""(02
6%135
2%1!2
6%660
6%153
35%5"2 !51
01%5!4 "14
02%5!4 (""
03%5!! 046
0!%5!3 "45
0(%5!2 !33
06%6(4
04 'd 16"
164
116
111
112
113
110
11"
1%2!
6%45
12%05
12%46
20%13
12%22
24%(3
(%05
0%3!
3%16
03%0(
00%!!
43%55
02%!3
166
2"%6(
16!%56" 0"1
16(%560 1("
165%563 66!
116%560 142
111%562 (!4
112%560 066
113%563 3!(
11!%560 (!0
112%011
1( 'l 3!
3(
(!%((
20%23
166
31%54
30%5"4 4!2
3"%5"! 563
3!%0!3
2( 'o !5 166 166 !4%533 154 !4%5332
20 'r !6
!2
0%30!
43%(5
!%14!
166
05%50" 60"
!1%506 !65
!1%55"1
153
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
!3
!0
5%!6
2%3"!
11%30
2%42
!2%506 "!1
!3%534 442
!! 's 133 166 166 132%56! 025 132%56!
25 'u "3
"!
"5%1(
36%43
166
00%!(
"2%525 !54
"0%52( ("!
"3%!0"
5 ) 15 166 166 14%554 063 14%5540
2" )e !0
!"
!(
!4
!%5
51%(2
2%1
6%24
"%03
166
2%25
6%36!
!3%535 "12
!!%530 535
!"%53! 35"
!(%533 2((
!!%40(
31 <a "5
(1
"6%164
35%452
166
""%3(
"4%52! !46
(6%520 (66
"5%(23
32 <e (6
(2
(3
(0
("
26%!
2(%0
(%4
3"%!
(%4
!"%1"
(!%6(
21%3(
166
21%3(
"5%520 2!6
(1%522 6(5
(2%523 0"3
(3%521 1((
(!%521 061
(2%"1
1 >
+
1
2
55%54!
6%61!1
166
6%61!1
1%66( 42!
2%610
1%66(50
2 >e 3
0
6%66613(
166
6%66613(
166
3%61" 636
0%662 "6
0%662"
(2 >f 1(0
1("
1((
1(4
1(5
146
6%1"2
!%26"
14%"6"
2(%25(
13%"25
3!%166
6%0"
10%43
!3%61
((%((
34%43
166
1(3%506 600
1(!%501 06"
1("%503 21(
1((%503 "5"
1(4%50! 412
1(5%50" !0!
1(4%05
46 >g 15"
154
155
266
261
262
260
6%1!
16%6
1"%5
23%1
13%2
25%4
"%4!
6%!6
33%!"
!"%(1
((%!2
00%36
166
22%55
15!%5"! 46(
15(%5"" (03
154%5"4 2!0
155%5"4 366
266%5(6 2((
261%5(6 "1(
263%5(3 0"(
266%!5
!3 I 12( 166 166 12"%560 0(" 12"%560!
05 In 113
11!
0%3
5!%(
0%05
166
112%560 6"1
110%563 446
110%42
(( Ir 151
153
3(%3
"2%(
!5%05
166
156%5"6 !40
152%5"2 51(
152%22
15 K 35
06
01
53%2!41
6%611(
"%(362
166
6%612!
(%22
34%5"3 (6(
35%5"3 555
06%5"1 42!
35%6543
3" Kr (4
46
42
43
40
4"
6%3!
2%2!
11%"
11%!
!(%6
1(%3
6%"10
3%50(
26%3!
26%1(!
166
36%3!
((%526 061
(5%51" 346
41%513 042
42%510 13!
43%511 !6(
4!%516 "16
43%46
!( 1a 134
135
6%656
55%51
6%65
166
13(%56( 11
134%56" 30(
134%51
150
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
3 1i "
(
(%!
52%!
4%6164
166
"%61! 121
(%61" 663
"%501
12 -g 20
2!
2"
(4%55
16%66
11%61
166
12%""
13%50
23%54! 602
20%54! 43(
2!%542 !53
20%36!6
2! -n !! 166 166 !0%534 60" !0%5346
02 -o 52
50
5!
5"
5(
54
166
10%40
5%2!
1!%52
1"%"4
5%!!
20%13
5%"3
"1%!6
34%33
"!%54
"5%13
35%!4
166
35%51
51%56" 464
53%56! 64!
50%56! 406
5!%560 "(4
5"%56" 626
5(%56! 06"
55%56( 0((
5!%50
( ? 10
1!
55%"3
6%3(
166
6%3(
10%663 6(0
1!%666 164
10%66"(0
11 ?a 23 166 166 22%545 ("4 22%5454
01 ? 53 166 166 52%56" 3(( 52%56"
16 ?e 26
21
22
56%04
6%2(
5%2!
166
6%254
16%22
15%552 03!
26%553 403
21%551 2"0
26%1(5(
24 ?i !4
"6
"1
"2
"0
"4%2(
2"%16
1%13
3%!5
6%51
166
34%23
1%""
!%2"
1%33
!(%53! 30"
!5%536 (44
"6%531 6!4
"1%524 30"
"3%52( 5"4
!4%"530
4 8 1"
1(
14
55%("
6%60
6%26
166
6%60
6%26
1!%550 51!
1"%555 133
1(%555 1"6
1!%5550
(" 8s 140
14"
14(
144
145
156
152
6%62
1%!4
1%"
13%3
1"%1
2"%0
01%6
6%6!
3%4!
3%56
32%00
35%2(
"0%35
166
143%5!2 044
14!%5!3 436
14"%5!! (01
14(%5!! 4"6
144%5!4 13(
145%5!4 03"
151%5"1 0"(
156%2
1! P 31 166 166 36%5(3 ("2 36%5(34
42 P 260 1%0 2%"( 263%5(3 626 26(%2
26" 20%1 0!%55 26!%5(0 006
26(
264
22%1
!2%0
02%14
166
26"%5(! 4(2
26(%5(" "2(
0" Pd 162
160
16!
16"
164
116
1%62
11%10
22%33
2(%33
2"%0"
11%(2
3%(3
06%("
41%(1
166
5"%42
02%44
161%56! "30
163%560 625
160%56! 6(5
16!%563 0(4
16(%563 45!
165%56! 1"(
16"%02
(4 Pt 156
152
150
15!
15"
6%61
6%(5
32%5
33%4
2!%3
6%63
2%30
5(%30
166
(0%4!
145%5!5 51(
151%5"1 615
153%5"2 "!!
150%5"0 (""
15!%5"0 52"
15!%64
15!
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
154 (%2 21%36 15(%5"( 4"5
3( : 4!
4(
(2%1(
2(%43
166
34%!"2
40%511 (50
4"%565 14(
4!%0"(4
(! :e 14!
14(
3(%06
"2%"6
!5%(0
166
140%5!2 5!1
14"%5!! (00
14"%26(
0! :h 163 166 166 162%56! !66 162%56!
00 :u 5"
54
55
166
161
162
160
!%!0
1%4"
12%(
12%"
1(%1
31%"
14%"
1(%!3
!%45
06%15
34%4(
!0%11
166
!4%4"
5!%56( !55
5(%56! 2"(
54%56! 535
55%560 215
166%56! !42
161%560 304
163%56! 020
161%6(
1" S 32
33
30
3"
5!%63
6%(!
0%22
6%62
166
6%(45
0%00
6%621
31%5(2 6(6
32%5(1 0!"
33%5"( 4""
3!%5"( 646
32%6""
!1 S 121
123
!(%0
02%"
166
(0%22
126%563 421
122%560 21"
121%(!2
21 Sc 0! 166 166 00%5!! 511 00%5!"
30 Se (0
("
((
(4
46
42
6%5
5%1
(%"
23%"
05%5
4%5
1%46
14%20
1!%23
0(%25
166
1(%40
(3%522 0(!
(!%515 212
("%515 512
((%51( 365
(5%51" !26
41%51" "54
(4%5"
10 Si 24
25
36
52%21
0%"(
3%16
166
!%6"!
3%33"
2(%5(" 52(
24%5(" 05!
25%5(3 ((6
24%64!!
!6 Sn 112
110
11!
11"
11(
114
115
126
122
120
6%5(
6%"!
6%3"
10%!3
(%"4
20%22
4%!4
32%!5
0%"3
!%(5
2%54
1%55
1%16
03%!4
23%!(
(3%32
2"%33
166
10%21
1(%((
111%560 42"
113%562 (40
110%563 304
11!%561 (0(
11"%562 5!"
11(%561 "65
114%563 316
115%562 266
121%563 006
123%56! 2(0
114%(16
34 Sr 40
4"
4(
44
6%!"
5%4"
(%66
42%!4
6%"4
11%50
4%!
166
43%513 031
4!%565 2"(
4"%564 440
4(%56! "15
4(%"2
(3 3a 146
141
6%612
55%544
6%612
166
1(5%50( 0"2
146%50( 552
146%504
03 3c 166
!2 3e 126
122
123
120
12!
12"
6%65!
2%!5
6%56!
0%(5
(%12
14%53
6%24
(%"!
2%"(
10%10
21%62
!!%45
115%560 604
121%563 6!0
122%560 2(1
123%562 423
120%560 033
12!%563 310
12(%"6
15"
Izotopii elementelor chimice aran*aBi &n ordine alfa!eticC
124
136
31%(6
33%4(
53%!5
166
12(%560 0"3
125%56" 225
56 3h 232 166 166 232%634 6!0 232%634
22 3i 0"
0(
04
05
!6
4%66
(%3
(3%4
!%!1
!%0
16%40
5%452
166
(%0""
(%31(
0!%5!2 "25
0"%5!1 ("0
0(%50( 50(
04%50( 4(1
05%500 (52
0(%44
41 3l 263
26!
25%!20
(6%0("
01%45
166
262%5(2 326
260%5(0 061
260%343
52 U 230
23!
234
6%66!!
6%(26
55%2(0!
6%66!!
6%(2!
166
230%606 50"
23!%603 520
234%6!6 (40
234%63
23 @ !6
!1
6%2!
55%(!
6%2!1
166
05%50( 1"1
!6%503 5"2
!6%501!
(0 I 146
142
143
140
14"
6%12
2"%3
10%24
36%(
24%"
6%35
4!%"(
0"%!1
166
53%1"
1(5%50" (61
141%504 262
142%5!6 226
143%5!6 524
14!%5!0 3!(
143%4!
!0 Qe 120
12"
124
125
136
131
132
130
13"
6%16
6%65
1%51
2"%0
0%1
21%2
2"%5
16%0
4%5
6%3(
6%33
(%16
54%10
1!%20
(4%41
166
34%4""
33%65
123%56! 450
12!%560 241
12(%563 !31
124%560 (46
125%563 !65
136%56! 6(2
131%560 100
133%56! 35!
13!%56( 210
131%25
35 Y 45 166 166 44%56! 405 44%56"
36 Wn "0
""
"(
"4
(6
04%"
2(%5
0%1
14%4
6%"
166
!(%01
4%00
34%"4
1%23
"3%525 10!
"!%52" 630
""%52( 125
"(%520 40"
"5%52! 32!
"!%35
06 Wr 56
51
52
50
5"
!1%0!
11%22
1(%1!
1(%34
2%46
166
21%(3
33%33
33%(4
!%00
45%560 (63
56%56! "03
51%56! 635
53%56" 310
5!%564 2(!
51%220
15(
2!undenBele izotopice pentru diverse com!inaBii &ntre atomi de clor Qi !rom
ANEXA NR. 3
Abunden(ele izotopice pentru diverse combina(ii între atomi de clor yi brom
>alogen -asă .unden*ă
relativă
>alogen -asă .unden*ă
relativă
>alogen -asă .unden*ă
relativă
'l1 3! 166 /r0 31" 1(%06 'l2/r1 105 "1%3!
3( 31%54 314 "4%65 1!1 166
326 166 1!3 0!%"(
'l2 (6 166 322 "!%2" 1!! "%34
(2 "3%5" 320 1!%5"
(0 16%23 'l2/r2 224 34%3!
/r! 35! 16%03 236 166
'l3 16! 166 35( !1%65 232 45%"3
16( 5!%53 355 166 230 31%45
165 36%"( 061 5(%50 23" 3%56
111 3%2( 063 0(%45
06! 5%34 'l2/r3 36( 26%05
'l0 106 ((%5" 365 (3%34
102 166 /r" 0(0 !%32 311 166
100 0(%42 0(" 31%2" 313 "3%(4
10" 16%15 0(4 ("%"2 31! 14%(1
104 6%42 046 166 31( 2%63
042 (3%34
'l! 1(! "2%!3 040 24%(3 'l2/r0 34" 11%52
1(( 166 04" 0%"4 344 !0%3"
1(5 "3%50 356 166
141 26%0! 'l1/r1 110 ("%(6 352 50%63
143 3%24 11" 166 350 0(%21
14! 6%21 114 20%0" 35" 11%42
'l1/r2 153 03%43 354 1%1!
'l" 216 !2%12 15! 166 34! 0(%31
212 166 15( "5%43 34( 10%63
210 (5%5! 155 13%"" 345 2%22
21" 30%64 'l1/r3 2(2 2"%1! 351 6%13
214 4%21 2(0 4!%22
226 1%6! 2(" 166 'l!/r1 2!0 3(%"6
222 6%6" 2(4 04%56 2!" 54%11
246 (%4" 2!4 166
/r1 (5 166 'l1/r0 3!1 10%2" 2"6 !2%14
41 5(%44 3!3 "6%01 2"2 10%45
3!! 166 2"0 2%22
/r2 1!4 !1%65 3!( (5%53 2"" 6%12
1"6 166 3!5 36%35
1"2 04%53 3"1 0%2! 'l3/r1 140 !1%12
'l1/r! 036 4%62 14" 166
/r3 23( 30%6! 032 01%4! 144 "!%22
235 166 030 45%!6 156 1(%(3
201 5(%45 03" 166 152 1%(0
203 31%50 034 "1%16
006 15%12
002 2%3!
154
2!undenBele izotopice pentru diverse com!inaBii &ntre atomi de clor Qi !rom
>alogen -asă .unden*ă
relativă
>alogen -asă .unden*ă
relativă
'l3/r2 2"3 31%3! 'l0/r2 254 20%10
2"! 52%61 366 (4%"3
2"( 166 362 166
2"5 !6%61 360 "3%!0
2(1 11%(6 36" 21%!0
2(3 1%63 364 3%(3
316 6%2"
'l3/r3 302 1"%!6
300 "0%!4 'l0/r3 3(( 13%"3
30" 166 3(5 !(%(4
304 ((%(4 341 166
3!6 31%56 343 51%15
3!2 "%!4
3!0 6%!0 'l!/r2 333 15%15
33! "4%4!
'l0/r1 215 03%(5 33( 166
221 166 335 ("%!"
223 43%4" 301 33%"0
22! 33%02 303 4%!"
22( "%53 30! 1%1(
225 6%04 30( 6%6"
155
1ra#mente ionice caracteristice pentru compu+ii or#anici uzuali
ANEXA NR. 4
Fragmente ionice caracteristice pentru compuyii organici uzuali
-asa )ormula proailă )ragment caracteristic pentruC
12
'
D

13 '>
D
10
'>
2
D

% ?
D
% ?
2
DD
% '8
DD
1! '>
3
D
1"
8
D

% 8
2
DD
nitroderiva*i% sulfone% epo2izi% ?7o2izi
?>
2
D
% amine primare% caro2amide% sulfonamide
1( >8
D
% acizi #în special aromatici&% nitroderiva*i% alcooli ter*iari%
sulfo2izi% ?7o2izi% hidro2ilamine
?>
3
D

amine primare
14
>
2
8
D

% ?>
0
D
dovadà nespecificà pentru OE abundentE alcooli%
aldehide% cetone% lactone% eteri ciclici% acizi
15 >
3
8
D
% )
D
dovadà pentru FE deriva*i fluorura*i
26
>)
D

dovadà pentru FE deriva*i flourura*i
21 '
2
>
2
8
DD
22 '8
2
DD
23
?a
D

20
'
2
D

2! '
2
>
D
acetilene terminale
2"
'
2
>
2
D

hidrocaruri aromatice
'?
D
nitrili
2( '
2
>
3
D
grupe vinil terminale% unii esteri etilici şi ?7etil7amide%
fosfa*i de etil
>'?
D

azot aromatic% nitrili
24
'
2
>
0
D

nespecific; abundent; ciclohe2ene% esteri etilici%
propil7cetone aromatice% aromatice propil7sustituite
'8
D

8 aromatic% chinone% lactone% lactame% cetone ciclice
nesaturate% aldehide alilice
?
2
D

diazo7compuşi
>'?>
D
25
'
2
>
!
D

nespecificE abundentE etil
'>8
D
fenoli% furani% aldehide
36
'
2
>
"
D

etilalcani% compuşi polimetila*i
'>
2
8
D

eteri ciclici% lactone% alcooli primari
?8
D
dovadà pentru N; nitro7 şi nitrozo7deriva*i
'>
2
?>
2
D

amine primare
/)
D

?
2
>
2
D

31 '>
3
8
D
% dovadà pentru O; eteri şi esteri metilici%alcooli primariE
'>
3
?>
2
D

?7metil7amine
266
1ra#mente ionice caracteristice pentru compu+ii or#anici uzuali
?
2
>
3
D
hidrazide
')
D
32
'>
3
8>
D

dovadà pentru OE eteri şi esteri metilici
S
D

sulfuri
8
2
D

pero2izi ciclici
?
2
>
0
D

33 '>
3
8>
2
D
% dovadà pentru OE nespecific
S>
D
dovadà pentru SE nespecific
'>
2
)
D
fluorometil
30
S>
2
D

dovadà pentru S; nespecificE mercaptani
3! 8> D >
2
8 dovadà pentru 2 x OE nitro7deriva*i
'l
D
cloruri
S>
3
D
3"
>'l
D

cloruri
>
2
8 D >
2
8 dovadà pentru 2 x O; nitro7deriva*i
'
3
D
3( '
3
>
D
34
'
3
>
2
D

35 '
3
>
3
D
compuşi aromatici
06
'
3
>
0
D

'>
2
'?
D
cianometil
.r
D

01 '
3
>
!
D
compuşi polialiciclici% alchene
'>
3
'?
D

compuşi 27metil7?7aromatici% ?7metil7aniline
02
'
3
>
"
D

nespecificE abundentE esteri propilici% util7cetone%
comp. arom. util7sustitui*i% metil7ciclohe2ene
'
2
>
2
8
D

aceta*i% enol7aceta*i% acetamideE ciclohe2anone% cetone
α %β 7nesaturate
'
2
>
0
?
D
'8?
D
%
03 '
3
>
(
D
nespecificE abundentE propil% cicloalcani% cicloalcanone%
cicloalchilamine% cicloalcanoli% comp. arom. util7
sustitui*i
'
2
>
3
8
D
metil7cetone% aceta*i% eteri metilici aromatici
'8?>
D

00
'
3
>
4
D

propil7alcaniE
'
2
>
0
8
D

cicloalcanoli% eteri ciclici
'
2
>
"
?
D
?%?7dimetilamine% ?7etilamine
'8
2
D

anhidride% lactone% acizi caro2ilici
0! '
2
>
!
8
D
% dovadà pentru OE eteri şi esteri etilici% lactone% etil7
sulfona*i% etil7sulfone
'
2
>
(
?
D

?%?7dimetilamine% ?7etilamine
'>8
2
D
acizi caro2ilici
'>S
D
dobadà pentru SE compuşi cu sulf
0"
'
2
>
!
8>
D

#sau >
2
8 D
'
2
>
0
sau
eteri şi esteri etilici% etil7sulfona*i
alcooli primari
261
1ra#mente ionice caracteristice pentru compu+ii or#anici uzuali
>
2
8 D '8&
D

acizi caro2ilici
?8
2
D
nitro7deriva*i
0( '>
3
S
D
dovadà pentru S, 2xO, PE sulfuri de metilE
''l
D
'
2
>
!
8>
2
D
'>#8>&
2
D
04
'>
3
S>
D

metil7sulfuri
S8
D

sulfo2izi% sulfone% sulfona*i
'>'l
D

05 '>
2
'l
D
% clorometil
'>
3
S>
2
D

!6
')
2
D

aromatice trifluoro7metilate% aliciclice perfluorurate
'
0
>
2
D

'>
3
'l
D

!1 '
0
>
3
D
% '>)
2
D
!2
'
0
>
0
D

!3 '
0
>
!
D
!0
'
0
>
"
D

ciclohe2ene
'
2
>
0
'? cianoetil
!! '
0
>
(
D
% nespecificE abundentE cicloalcani% util esteri% ?7
utilamide
'
3
>
3
8
D
!"
'
0
>
4
D

utilesteri% ?7utilamide% pentilcetone%ciclohe2ene
tetraline% pentilaromatice
'
3
>
0
8
D

metilciclohe2enone% β 7tetralone
!( '
0
>
5
D
nespecific;
'
3
>
!
8
D
etilcetone
'
3
>
2
)l
!4
'
0
>
16
D

dovadà pentru N yi O; alcani
'
3
>
"
8
D

metilcetone% izopropilidenglicoli
'
3
>
4
?
D
!5 '
3
>
(
8
D
dovadà pentru O; propil7eteri şi esteri%
'
2
>
3
8
2
D
metil7esteri
'
3
>
5
?
D

amine% amide
'
2
>
!
?8
D

"6
'
2
>
0
8
2
D

% '>
2
?8
2
D
%
'
2
>
"
?8
D
dovadà pentru O; propil7esteri% propil7eteri
aceta*i
"1 '
2
>
!
8
2
D
dovadà pentru S yi 2 x OE glicoli% etilencetali
'
2
>
!
S
D
etilsulfuri
"2
'
2
>
"
8
2
D

meto2imetileteri% etilenglicoli% etilencetali
'
2
>
3
'l
D

etilsulfuri
"3 '
2
>
0
'l
D
cloroetil
'8'l
D
cloruri acide
'
!
>
3
D
"0
S8
2
D

sulfone% sulfona*i
S
2
D

disulfuri
262
1ra#mente ionice caracteristice pentru compu+ii or#anici uzuali
'
!
>
0
D

"!
S
2
>
D

disulfuri
'
!
>
!
D
""
'
!
>
"
D

ciclopentene
"( '
0
>
3
8
D
furil7cetone
'
!
>
(
D
"4
'
!
>
4
D

ciclohe2ene% tetraline
'
0
>
0
8
D

ciclohe2enone% β 7tetralone
'
3
>
"
'?
D
"5 '
!
>
5
D
aliciclice% alchene
')
3
D
trifluorometil
'
0
>
!
8
D
'
3
>8
2
D
(6
'
0
>
"
8
D

'
"
>
16
D

'
0
>
4
?
D
alcani% alchene% cicloalcani cicloalcanone
pirolidine
(1 '
!
>
11
D
'
0
>
(
8
D
alcani% grupe alchil superioare
alcanone% alcanali% tetrahidrofurani
(2
'
0
>
4
8
D

'
0
>
16
?
D
'
"
D
dovadà pentru OE alcanone% alcanali
dovadà pentru NE amine alifatice
enzeni perhalogena*i
(3 '
0
>
5
8
D
'
3
>
!
8
2
D
'
3
>
5
Si
D
dovadà pentru OE alcooli% eteri% esteri
acizi% esteri% lactone
trimetilsilil deriva*i
(0
'
0
>
16
8
D

'
3
>
"
8
2
D

eteri
esteri metilici ai acizilor caro2ilici% acizi α 7metil7
caro2ilici
(! '
3
>
(
8
2
D
'
3
>
(
S
D
'
2
>
(
Si8
D
dovadà pentru 2 x OE metilacetali% glicoli
dovadà pentru S; sulfuri% tioli
deriva*i trimetilo2isilo2il
("
'
"
>
0
D

aromatice
(( '
"
>
!
D
'
3
>
"
'l
D
aromatice
cloruri
(4
'
"
>
"
D

'
!
>
0
?
D
'
3
>
(
'l
D

aromatice
piridine
cloruri
(5 '
"
>
(
D
'
!
>
!
?
D

/r
D
aromatice cu sustituen*i hidrogena*i
piridine% piroli
romuri
46
'
"
>
4
D

ciclohe2ene% policicluri alifatice
'
!
>
0
8
D

ciclopentenone
>/r
D

romuri
'
!
>
"
?
D
piroli% piridine
41 '
"
>
5
D
'
!
>
!
8
D
ciclohe2ani% ciclohe2enil% diene
furani% pirani
42
'
"
>
16
D

ciclohe2ani
263
1ra#mente ionice caracteristice pentru compu+ii or#anici uzuali
'
!
>
"
8
D

ciclopentenone% dihidropirani
'
!
>
4
?
D
tetrahidropiridine
'
0
>
"
?
2
D

pirazoli% imidazoli
43 '
"
>
11
D
alchene% cicloalcani% alcani monosustitui*i
'
!
>
(
8
D
cicloalcanone
40 '
!
>
16
?
D
piperidine% ?7metilpirolidine
4! '
"
>
13
D
alcani
'
!
>
5
8
D
alcanone% alcanali% tetrahidropirani% deriva*i ai acizilor
graşi
4"
'
!
>
16
8
D

alcanone% alcanali
'
!
>
12
?
D
dovadà pentru NE amine alifatice
4( '
!
>
11
8
D
dovadà pentru OE alcooli% eteri% esteri
'
0
>
(
8
2
D
esteri% acizi
44
'
0
>
4
8
2
D

esteri etilici% α 7metilesteri
45 '
0
>
5
8
2
D
dovadà pentru 2 x OE dioli% glicol7eteri
'
0
>
5
S
D
sulfuri
56
'
(
>
"
D

aromatice disustituite
51 '
(
>
(
D
aromatice
'
0
>
4
'l
D
cloruri de alchil
52
'
(
>
4
D

alchilenzeni
'
"
>
"
?
D
alchilpiridine
53 '
"
>
!
8
D
fenoli şi deriva*i fenolici
'
"
>
(
?
D

aniline
'>
2
/r
D
romuri
50
'
"
>
"
8
D

esteri fenolici% eteri fenolici
'
!
>
0
?8
D
piril7cetone% deriva*i de piridonă
5! '
!
>
3
8
2
D
furil7cetone
5"
'
(
>
12
D

compuşi aliciclici
5( '
(
>
13
D
cicloalcani% alchene
'
"
>
5
8
D
cicloalcanone
'
!
>
!
S
D
alchiltiofeni
54 '
"
>
12
?
D
?7alchilpiperidine
55 '
(
>
1!
D
alcani
'
"
>
11
8
D
alcanone
'
!
>
(
8
2
D
etilen7cetali
>
0
P8
0
D
fosfa*i de alchil
160
'
4
>
4
D

tetraline% deriva*i de feniletil
'
(
>
0
8
D

α 7ceto7enzenidisustitui*i
16! '
4
>
5
D
aromatice alchilate
'
(
>
!
8
D
deriva*i enzoila*i
'
"
>
!
?
2
D
diazoderiva*i aromatici
111 '
!
>
3
8S
D
aciltiofeni
11! '
5
>
(
D
aromatice
'
"
>
11
8
2
D
esteri
'
!
>
(
8
3
D
diesteri
115 '
5
>
11
D
aromatice alchilate
260
1ra#mente ionice caracteristice pentru compu+ii or#anici uzuali
'
4
>
(
8
D
tolil cetone
'
2
)
!
D
perfluoroetil deriva*i
'
(
>
!
?8
D

fenilcarama*i
126
'
(
>
0
8
2
D

γ 7enzopirone% deriva*i de acid salicilic
'
4
>
16
?
D
piridine% aniline
121 '
4
>
5
8
D
deriva*i de hidro2ienzeni
'
(
>
!
8
2
D
deriva*i de hidro2ienzeni
12( '
16
>
(
D
naftaline
'
"
>
(
8
3
D
diesteri nesatura*i
'
"
>
"
?'l
D

deriva*i clorura*i ?7aromatici
I
D
ioduri
124
'
16
>
4
D

naftaline
'
"
>
!
8'l
D

deriva*i clorura*i ai hidro2ienzenilor
>I
D

ioduri
136 '
5
>
4
?
D
chinoline% indoli
'
5
>
"
8
D

naftochinone
131 '
16
>
11
D
tetraline
'
!
>
(
S
2
D
tioetilencetali
'
3
)
!
D
deriva*i perfluoroalchila*i
13! '
0
>
4
/r
D
romuri de alchi
101 '
11
>
5
D
naftaline
102 '
16
>
4
?
D
chinoline
105 '
4
>
!
8
3
D
ftala*i
1!2 '
12
>
4
D
difenilderiva*i
1"! '
13
>
5
D
deriva*i difenilmetanici
1"( '
4
>
(
8
0
D
ftala*i
26! '
12
>
13
8
3
D
ftala*i
223 '
12
>
1!
8
0
D
ftala*i
26!
1ra#mente neutre ce &nso6esc fra#mentările compu+ilor or#anici &n spectrometrul de masă
ANEXA NR. 5.
Fragmente neutre ce înso(esc fragmentàrile compuyilor organici în
spectrometrul de masà
-asa
fragment )ragment scindat
1
>


2
>


1!
'>
3


1"
8 #.r?8
2
% amin7o2izi% sulfo2izi&E


?>
2
#caro2amide% sulfonamide&
1(
>8


14 >
2
8 #alcooli% aldehide% cetone&
15
)


26 >)
2"
>'≡ '>%

'≡ ?
2(
'>
2
F'>


% >'≡ ?
24 '>
2
F'>
2
% '8 #chinone& #>'? D >&
25
'>
3
'>
2



#etil7cetone% .r'>
2
'>
2
'>
3
&%


'>8
36
?>
2
'>
2

% '>
2
8 #.r8'>
3
&% ?8 #.r?8
2
&% '
2
>
"
31


8'>
3
#esteri metilici&%

'>
2
8>% '>
3
?>
2
32 '>
3
8>% S
33
>S

#tioli&% #

'>
3
D >
2
8&
30 >
2
S #tioli&
3!
'l

3" >'l
3( >
2
'l #sau >'l D >&
34 '
3
>
2
% '
2
?% )
2
35 '
3
>
3
% >'
2
?
06
'>
3
'≡ '>
01
'>
2
F'>'>
2


02 '>
2
'>'>
3
% '>
2
F'F8% ?'8% ?'?>
2

03
'
3
>
(


#propil7cetone% .r'>
2
7'
3
>
(
&% '>
3
7'8

#metil7cetone% '>
3
'8<% unde
< F diferite grupări func*ionale&% '>
2
F'>78

% #'>
3



şi '>
2
F'>
2
&% >'?8
00 '>
2
F'>8>% '8
2
#esteri% anhidride&% ?
2
8% '8?>
2
% ?>'>
2
'>
3
0!
'>
3
'>8>% '>
3
'>
2
8

% #esteri etilici&% '8
2
>% '>
3
'>
2
?>
2
0"
#>
2
8 şi '>
2
F'>
2
&% '>
3
'>
2
8>%

?8
2
#.r?8
2
&
0(
'>
3
S

04 '>
3
S>% S8 #sulfo2izi&% 8
3
05


'>
2
'l
!1


'>)
2
!2 '
0
>
0
% '
2
?
2
26"
1ra#mente neutre ce &nso6esc fra#mentările compu+ilor or#anici &n spectrometrul de masă
!3 '
0
>
!
!0 '>
2
F'>7'>F'>
2
!! '>
2
F'>7'>F'>
2
!" '>
2
F'>'>
2
'>
3
% '>
3
'>F'>'>
3
% 2'8
!(
'
0
>
5


#util7cetone&% '
2
>
!
'8

#etil7cetone% $t'F8<% < F diverse unită*i
structurale&
!4

?'S% #?8 D '8&% '>
3
'8'>
3
% '
0
>
16
!5
'>
3
8'8

%
'>
3
'8?>
2
%
"6 '
3
>
(
8>% '>
2
F'#8>&
2
#esteri ai acidului acetic&
"1 '>
3
'>
2
S

%
"2 #>
2
S şi '>
2
F'>
2
&
"3


'>
2
'>
2
'l
"0 '
!
>
0
% S
2
% S8
2
"4 '>
2
F'#'>
3
&7'>F'>
2
"5
')
3


%'
!
>
5


(1
'
!
>
11


(3
'>
3
'>
2
8'8


(0 '
0
>
5
8>
(! '
"
>
3
(" '
"
>
0
% 'S
2
(( '
"
>
!
% 'S
2
>
(4 '
"
>
"
% 'S
2
>
2
% '
!
>
0
?
(5
/r


% '
!
>
!
?
46 >/r
4!


''l)
2
166 ')
2
F')
2
115
')
3
7 ')
2


122 '
"
>
!
'88>
12(
I


124 >I
26(
)onstante fizice fundamentale
ANEXA NR 6
Constante fizice fundamentale
'onstanta Simol @aloare Unitate măsură
viteza luminii în vid c 255(520!4 ms
71
accelera*ie gravita*ională < "%"(2!5 16
711
m
3
Lg
71
s
72
constanta lui PlancL h "%"2"6(!! 16
730
Hs
sarcina elementară e 1%"621((33 16
75
'
masa electronului m
e
5%165345( 16
731
Lg
masa protonului m
p
1%"(2"231 16
72(
Lg
masa neutronului m
n
1%"(0524" 16
72(
Lg
unitate atomică de masă u.a.m. 1%""6!062 16
72(
Lg
constanta lui /olzman L 1%346"!4 16
723
HK
71
1%"621((33 16
715
H
electron7volt e@ 23%64 Lcal=mol
5"%613 LH=mol
constanta lui .vogadro ?
.
"%62213"( 16
23
mol
71
constanta molară a gazelor : 4%310!16 Hmol
71
K
71
264
)onstante fizice fundamentale
Semnifica(ia principalelor prescurtàri utilizate în text
.PI .tmospheric Pressure Ionization P+ Plasma +esorption
.P'I .tmospheric Pressure 'hemical Ionization
VUIS38: Vuadrupole Ion Store
/ intensitatea cBmpului magnetic
SI- Selected Ion -onitoring
'.+ 'ollision .ctivated +ecomposition SI-S Secondar, Ions -ass Spectrometr,
')7)./ 'ontinous )loJ7)./ S:- Selected :eaction -onitoring
'I 'hemical Ionization
'I+ 'ollision Induced +ecomposition 38) 3ime of )light
':) 'harge :emote )ragmentation 3SP 3hermospra,
+'I +esorption 'hemical Ionization u.a.m. unitate atomică de masă
+1I +irect 1i9uid Introduction
$ intensitatea cBmpului electric
$I $lectron Impact Ionization
$S% $SI $lectrospra,% $lectrospra, ionization
e@ electron7volt
)./ )ast .tom /omardment
)+ )ield +esorption
)I )ield Ionization
)37-S )ourier 3ransform -ass Spectrometr,
)37I': )ourier 3ransform Ion ',clotron :esonance
<' <as 'hromatograph
<'-S <as 'hromatograph, -ass Spectrometr,
>P1' >igh Performance 1i9uid 'hromatograph,
>:-S >igh :esolution -ass Spectrometer
I'P Inductivel, 'oupled Plasma
I': Ion ',clotron :esonance
IP Ionization Potential
ISP Ionspra,
1' 1i9uid 'hromatograph
1'-S 1i9uid 'hromatograph, -ass Spectrometr,
1+ 1aser +esorption
1I-. 1aser Ionization -ass .nal,sis
1I-S 1aser Ionization -ass Spectrometr,
1SI-S 1i9uid Secondar, Ions -ass Spectrometr,
-.1+ -atri2 .ssisted 1aser +esorption
-.1+I -atri2 .ssisted 1aser +esorption Ionization
-S -ass Spectrometer
-S=-S 3andem -ass Spectrometr,
m=e raport masă=sarcină
Pa Pascal
P/ Particle /eam
265
Inde4 alfa!etic
Index alfabetic
aunden*e izotopice% 02 utilamină% !!% 125 dodecanonă% 13(
27acetilpirol% 101 di7util7cetonă% 4( drum lier mediu% 4
acetofenonă% 45%132% 13" di7n7utileter% 125 dulă focalizare% 22
acetonă% 13( sec7util7eter% ((
acid 27util7etil7eter% !! efect orto% (0% 43% 56% 52
utiric% 133 t7util7etil7eter% !! electron7volt% 21!
57octadecenoic% 11! p7t7utilfenol% 35 electrospra/% 1(
147metilnonadecanoic% 110 di7n7utilsulfură% 136 esteri% "6
107metilhe2adecanoic% 110 utirofenonă% 132 tri7etanolamină% 10
nicotinic% 1! utirolactonă% 53 etilamină% 13(
oleic% 11" etilenzen% 12!%13(
117octadecenoic% 11! cameră de ionizare% " etil7dimetil7amina% 06
palmitic% 56% 11( capcană de ioni% 2! 37etilhe2an% "0
stearic% 110% 11" captură de electroni len*i% "2 etil7metil7cetonă% 02% !4
acizi graşi% 113 cation 27etil707metilfenol% ("
.+'% 36 enzil% "4 37etil737metil7pentan% 123
aduc*i% 12 ciclopentadienil% (5
alcool cBmp )./% 13
enzilic% (0 electric% 22 filtru de masă 9uadripolar% 2!
o7hidro2ienzilic% (0 magnetic% 26 focalizare
m7nitroenzilic% 10 ')7)./% 33 de directie% 21% 23
aldehidă 1%3%!7tricloroenzen% (2 în energie% 23
enzoică% 4( 07cloroenzofenona% (3 formulă moleculară% 02
utirică% 4"% 136% 13( 17cloroutan% 12" fragmentare retro7+iels7.lder% !"
izoutirică% 136 cloro7trifluorometan% 101 fragmente neutre% !3
propionică% 4" ciclohe2an% ""% 134 )37-S% 2(
amide% 53 ciclohe2anol% (!% 13(
amoniac% 16 ciclohe2anonă% 44 gaz cromatograf% 32
analizor ciclohe2ena% !( gaze rare% 11
ciclotronic% 2" ciclopentanonă% 44 <'=-S% 32
cu timp de zor% 20 ciclotron% 2" glicerină% 10
electrostatic% 22 cilindri )arada,% 24 grăsimi% 11!
magnetic% 26 constanta lui
9uadripolar% 20 /oltzman% 21! heliu% 2!
anisol% (5 .vogadro% 21! 27heptenă% 120
.P'I% 3! PlancL% 21! n7he2adecan% "!
argon% 13 gravita*ională% 21! he2anoat de
.rra, detectors% 25 cupla; cromatografic% 32 etil% 130
metil% 51
aleia;% 3( dau#hter 17he2enă% 120
fragmente ionice% 34 ion% 0( 37he2enă% 123
fragmente neutre scindate% 34 scan% 34 di7n7he2il7eter% "1
ioni precursori% 34 derivatizare% "%56 hidrocaruri perfuorurate% (6
enzamidă% 50 detectarea >:-S% 20
enzen% 12" ionilor selectiona*i% 3(
ilioteci de spectre% 01 reac*iilor selectionate% 3( I':% 2(
iomolecule% 54 detectoare impact electronic% "
iopolimeri% 54 cu microcanale% 25% insulină% 55
17romoutan% 12( multiplicatoare de electroni% 24 interfată
1%07diromoutan% 12( multiplicatoare de fotoni% 36 moving elt% 33%
romură de fenacil% 131 dispersie <'=-S% 32
n7utan% 101 energetică% 22 electrospra,% 3"
utantiol% !! unghiulară% 22 ionspra,% 33% 3"
17utenă% 13( dodecan% 13( Particle /eam% 33
thermospra,% 33% 3! nesaturare echivalentă% !3 săruri iliare% 11(
216
Inde4 alfa!etic
introducere neutral loss scan% 34 scan% 3(
directă a proei% ! nicotinamidă% "3 scindări
indirectă a proei% ! nitroenzen% 43 cu rearan;are% !"
Ion )/clotron Kesonance, 2( nitrometan% 43 directe% !0
ioni o#p&7nitrotoluen% 43 induse% !0
aminotropiliu% 42 nomogramă% !6 simple% !0
enzoil% 50 norornan% !(% "" selected ion monitoring% 3(
cu număr impar de electroni% !1 norornenă% !( selected reaction monitoring%% 3(
cu număr par de electroni% !1 normalizarea spectrului% 06 sulf% 00
fiică% 0( nucleozide% 16( surse de ioni% "
hidro2itropiliu% ("
izocinetici% 22 octan% 126% 122 teoromină% 05
metastaili% 0( octanoat de metil% 52% 130 termospra,% 1!% 3!
moleculari% 0! oligonucleotide% 16" tetraclorură de caron% (2
negativi% "2 oligozaharide% 164 tetrahidrofuran% (4
părinte% 1 o2id de caron% 11% 126 tetralină% !(% 13(
pseudomoleculari% 16 tiofen% 5"
9uasi7moleculari% 16 parent ion, tioglicerină% 10
selec*iona*i% 3( parent scan, 34 38)% 20
tropiliu% "4% (2% 4( particle eam% toluidină% 42% 125
ionizare P/% 30 transmisie% 15
chimică% ( pentanoli% (!%124 trigliceride% 11!
la presiune atmosferică% 3! di7n7pentilsulfură% 4! 3SP% 3!
prin impact electronic% " peptide% 54
Ionization 9otential% !6 pic 2enon% 11% 13
izoutan% 16 de ază% 06
izoutil7metil7cetonă% !4% 131 izotopic% 02
izopropilenzen% 13( metastail% 0(
izotopi% 02 piridină% 5"
pirol% 5"
limită de detec*ie% 15 plăci fotografice% 24
l,zozim% 14 plasmă de ionizare% 4
potential
-.1+I% 1! de apari*ie% !6
matrice% 1! potential de ionizare% !6% "6
microcanale% 25 procese de fragmentare% 04
β 7mircen% "(
n7propilenzen% "5% 13(
metan% 5% 121 n7propilciclohe2an% 121
2%2%0%07tetrametilutan% 123 07propilfenol% 124
1%07dimetilciclohe2enă% 120 proteine% 54
0%!7dimetilciclohe2enă% 120
17#07metilfenil&etanol% 12( 9uadripol% 20
2%"7dimetilheptenă72% 12! Nuadrupole 0ass 1ilter% 2!
07metil727he2anol% 124 Nuoadrupole Ion Stora#e% 2!
?7metil7?7izopropil7utilamină% 46
27metilpentan% 2% 126% 123 reac*ii
!7metilpentadecan% "! de fragmentare%
27metilpirol% 101 ioni7molecule% "3
?7metilpirolidină% 41 selec*ionate% 3(
2%27dimetilpropan% 121 rearan;area -c1affert,% !4
07metiltiazol% 5" regula azotului% 0(
movin# !elt% 33 regula Stevenson% !0
-S=-S% 34 rezolutie% 15
multiplicator de electroni% 24 înaltă% 26
;oasă% 15
naftalină% 12" unitară% 15
neon% 13 rezonan*a ionilor în ciclotron% 2(
211
Inde4 alfa!etic
BIBLIOGRAFIE
1. /acaloglu :.% 'sunderliL '.% 'otarcă 1. şi <latt >.>.% Structura +i proprietă6ile compu+ilor
or#anici% $ditura 3ehnică% /ucureşti% 154!
2. /alaan ..3.% /anciu -. şi Pogan, I.% 2plica6ii ale metodelor fizice &n chimia or#anică, $ditura
Ptiin*ifică şi $nciclopedică% /ucureşti% 1543
3. 'ornu .. şi cola.% 9rRcis de spectromRtrie de mass anal/ti.ue% Presses universitaires de
<renole% <renole% 15(!
0. 'ort 1...% 2n Introduction to Spectroscopic 0ethods for the Identification of Ir#anic
)ompounds, vol II. $ditat de Scheinmann ).% Pergamon Press% 82ford% 15(3
!. >esse -.% -eier >. şi Weeh /.% SpeDtrosDopische 0ethoden in der Ir#anischen )hemie, <eorg
3hieme @erlag% Stuttgart% ?eJ YorL% 154(
". >offmann $.% 'harette H.% şi Strooant @.% SpectromRtrie de masse% -asson% Paris% 1550
(. Kemp I.% Ir#anic Spectroscop/% $di*ia a 37a% I.>. )reeman and 'ompan,% ?eJ YorL% 1551
4. 1amert H./.% Shurvell >.).% 1ightner +. şi 'ooLs <.% Introduction to Ir#anic Spectroscop/.
-acmillan Pulishing 'ompan,% ?eJ YorL% 154(
5. -ager S.% 2naliză structurală or#anică% $ditura Ptiin*ifică şi $nciclopedică% /ucureşti% 15(5
16. -c1affert, ).I.% Spectro#raphie de masse% $discience% Paris 15"5
11. ?eni*escu '.+.% )himie or#anică. $ditura +idactică şi Pedagogică% /ucureşti 1546
12. 8prean I.% Spectrometria de masă a compu+ilor or#anic%. $ditura +acia% 'lu;% 15(2
13. Pogan, I. şi /anciu -.% 0etode fizice &n chimia or#anică% $ditura Ptiin*ifică% /ucureşti% 15(2
10. Pretsch $.% Simon I.% Seil H. şi 'lerc 3.% ?a!les (ata for Structure (etermination of Ir#anic
)ompounds, $di*ia a 27a% Springer @erlag% /erlin% 1545
1!. Purdelea + şi cola.% Eomenclatura )himiei Ir#anice% $ditura .cademiei :S:% /ucureşti 154"
1". Silverstein :.-.% /assler <.'. şi. -orril 3.'. Spectrometric Identification of Ir#anic
compounds%. $di*ia a !7a% Hohn Iile, and Sons% ?eJ YorL% 1551
1(. Scutaru +.% 0etode spectrale utilizate &n analiza structurală or#anică% Universitatea 3ehnică
R<h. .sachiR Iaşi% 1550
212

2

Introducere

CUPRINS CAPITOLUL 1 Introducere 1.1. Principii fundamentale 1.2. Utilizarea spectroscopiei de masă în chimia organică 1.3. Scurt istoric şi perspective CAPITOLUL 2 Aparatura 2.1. 2.2. 2.2.1. 2.2.2. 2.2.2.1. 2.2.2.2. 2.2.2.3. 2.2.3. 2.2.3.1. 2.2.3.2. 2.2.4. 2.2.5. 2.2.6. 2.2.7. 2.2.8. 2.2.9. 2.3. 2.3.1. 2.3.2. 2.3.3. 2.3.4. 2.3.4.1. 2.3.4.2. 2.3.4.3. 2.3.5. 2.3.6. 2.3.7. 2.4. 2.4. 2.5. Introducerea probei Surse de ioni şi tehnici de ionizare Ionizare prin impact electronic (Electronic Impact, EI) Ionizarea chimică (Chemical Ionization, CI) Ionizarea chimică prin transfer de sarcină Formarea de aducţi Ionizarea chimică prin desorbţie (Desorption Chemical Ionization, DCI) Ionizarea prin bombardament cu ioni sau cu atomi rapizi Spectrometria de masă a ionilor secundari (Secondary Ion Mass Spectrometry, SIMS) Ionizarea prin bombardare cu atomi rapizi (Fast Atom Bombardment, FAB) Ionizarea cu laser (Laser Ionization Mass Analysis, LIMA) MALDI (Matrix Assisted Laser Desorption Ionization) Ionizarea cu termospray (TSP) Ionizarea cu electrospray (ES sau ESI) Ionizarea la presiune atmosferică (Atmospheric Pressure Ionization, API Ionizarea cu surse cu plasmă cuplată inductiv (Inductively Coupled Plasma, ICI) Analizoare Clasificarea spectrometrelor de masă Analizorul magnetic Analizorul electrostatic Spectrometre de masă cu dublă focalizare Dispersie şi rezoluţie Focalizarea de direcţie Focalizarea în energie Analizorul cu timp de zbor (time-of-flight, TOF) Analizoare quadripolare Rezonanţa ciclotronică Detectoare Sisteme de înregistrare Prelucrarea datelor 5 6 6 7 11 12 13 13 13 13 15 15 15 17 18 18 19 20 21 22 22 22 23 23 24 24 26 28 30 30 1 3 3

CAPITOLUL 3 CUPLAJE ÎNTRE TEHNICILE CROMATOGRAFICE ŞI SPECTROMETRIA DE MASĂ 3.1. Cuplajul gaz-cromatograf-spectrometru de masă (GC/MS) 32 3.2. Cuplajul HPLC - spectrometru de masă (HPLC/MS) 33 3.2.1. Cuplaj cu interfaţă moving belt 33

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->