Sunteți pe pagina 1din 3

Tehnici pentru o facilitare efectiva in cadrul discutiilor in grup

Sa se asigure ca membrii grupului au un set de reguli acceptate de exemplu, nu se vorbeste in acelasi timp cu un alt membru al grupului; Sa se asigure ca studentii stiu exact ce li se cere; Cand profesorul pune o intrebare, nu trebuie sa raspunda singur la ea sau sa incerce sa o reformuleze; Profesorul trebuie sa se uite in jur la grup si cand vorbeste el si cand vorbeste un student, astfel studentii inteleg ca se adreseaza grupului si nu doar profesorului; astfel profesorul poate observa studentii care vor sa vorbeasca dar sunt putin timizi sa o faca.

1. Grup rotund Fiecare persoana are la dispozitie o scurta perioada de timp sa zicem 20 de secunde sau un minut pentru a spune ceva in cadrul grupului. Directia in acest grup poate fi decisa de catre prima persoana sau membrii grupului pot sa raspunda in mod aleatoriu. In cazul in care prima persoana decide cine va fi cel de-al doilea , a doua persoana decide cine va fi al treilea si asa mai departe, se va genera in mod obisnuit mai multa energie si mai mult interes. Un grup rotund este util in mod special la inceputul unei intalniri astfel incat toti participantii sa fie implicati inca de la inceput.

2. Grupuri buzz In cazul grupurilor mari este necesara si luarea unei pauze: -Pentru a pune la dispozitie o schimbare stimulativa in ceea ce priveste atentia. -Pentru ca profesorul sa isi faca o idee despre ceea ce stiu studentii la acel moment. -Pentru ca studentii sa isi verifice capacitatea de intelegere. In timpul unei discutii studentii pot fi rugati sa se intoarca spre vecinii lor si sa discute cateva minute orice dificultati in intelegere, pentru a raspunde la o intrebare pregatita sau pentru a specula ceea ce cred ei ca se va intampla in continuare. Grupurile buzz permit studentilor sa isi exprime dificultatile pe care in mod obisnuit nu doresc sa le recunoasca in fata intregii clase.

3. Grupuri bulgare de zapada Grupurile bulgare de zapada (sau piramida) sunt o extensie a grupurilor buzz. Perechi se unesc pentru a forma grupuri de patru , grupurile de patru se unesc pentru a forma grupuri de opt. Aceste grupuri de opt raporteaza intregului grup. Acest model de dezvoltare in interactiunea grupurilor poate asigura o participare cuprinzatoare, in special in momentul in care debuteaza cu indivizi de isi scriu ideile inainte de a le impartasi celorlalti. Pentru a evita ca studentii sa se plictiseasca cu discutii repetate ale acelorasi subiecte este o idee buna utilizarea de taskuri tot mai sofisticate pe masura ce grupurile devin mai mari.

4. Grupuri acvariu Configuratia acvariu detine un grup interior ce discuta o problema sau un topic in timp ce un alt grup exterior asculta, cautand teme si tipare, sau utilizeaza o lista de verificare pentru comportamentul grupului pentru a da feedback acestuia in ceea ce priveste functionarea sa. Rolurile pot fi apoi schimbate intre cele doua grupuri.

5. Grupuri incrucisate Studentii sunt impartiti in subgrupuri ce sunt apoi impartite pentru a forma noi grupuri intr-o asemenea maniera incat sa maximizeze incrucisarea informatiei. O codificare prin culoare sau numar in prima grupare determina o relocare simpla spre exemplu de la trei grupuri a cate patru studenti la patru grupuri a cate trei studenti, cu fiecare grup in cea de-a doua configuratie avand una din fiecare culoare a grupului initial de patru persoane.

6. Adresarea circulara de intrebari In adresarea circulara de intrebari fiecare membru al grupului adreseaza o intrebare la randul sau. In cea mai simpla versiune a sa un membru al grupului fomuleaza o intrebare relevanta temei sau problemei si o adreseaza persoanei opuse care are alocat un anumit timp (sa zicem unul sau doua minute) pentru a raspunde la aceasta. Urmatoarele intrebari pot fi adresate daca timpul permite. Intrebarile si raspunsurile continua in sensul acelor de ceas pana in momentul in care toata lumea a fost implicata, moment in care poate avea loc o revizuire a intrebarilor si raspunsurilor. Ca alternativa profesorul sau studentii pot pregati intrebari pe cartonase. Profesorul poate deasemenea amesteca cele mai bune intrebari ale studentilor cu intrebarile proprii.

7. Grupurile potcoava Aceasta metoda permite profesorului sa alterneze intre expunere si formatele de discutie, o practica intalnita in cadrul workshop-urilor. Grupurile sunt aranjate in jurul meselor , fiecare grup in forma de potcoava cu zona de deschidere spre partea din fata a salii. Raportarea secventiala din partea fiecarui grup poate introduce plictiseala. Pentru a evita acest pericol, profesorul poate inmana spre circulare rapoarte scrise in vederea comentarii. Profesorul poate pune grupurile in situatia de a se intervieva reciproc in mod public sau poate ruga grupurile sa realizeze si sa prezinte postere. Deasemenea poate ruga persoanele care raporteaza in fiecare din aceste grupuri sa formeze un grup intern intr-o formatie acvariu sau sa utilizeze metoda incrucisata pentru a permuta studentii in aceste grupuri.