DISCIPLINA: P.T.D.S.

PROIECT

1. Protectia mediului in conceptia dezvoltarii durabile

Dezvoltarea durabila este o strategie prin care comunitaile caut ci de dezvoltare economica, beneficiind de asemenea de mediul nconjurtor local sau care sa aduc beneficii calitii vieii. A devenit un ghid important pentru multe comuniti care au descoperit ca modurile de interpretare tradiionale de planificare si dezvoltare creeaz, mai mult decat rezolva, probleme de mediu nconjurtor sau sociale. Acolo unde interpretrile tradiionale pot conduce la aglomerare,extindere, poluare si consumul excesiv de resurse, dezvoltarea durabila ofer soluii reale si de durata care ne consolideaz viitorul . Sistemul de Management al Mediului Legislaia joaca un rol important in controlul polurii. Totui, legislaia permite o uoara flexibilitate si se concentreaz ndeosebi asupra rspndirii regulate a polurii, dect asupra cauzelor care o determina. In Uniunea Europeana legislaia mediului nconjurtor este in cretere,acolo unde exista pericolul ca situaia sa devina critica, constrngerile in acest caz sunt foarte mari. nainte de punerea in aplicare a regulilor si dupa efectuarea constrngerilor,exista o mare problema, aceasta nu este singura cauza a legii si a regulilor care nu sunt bune,de aceea vom avea un efect duntor asupra mediului. Pentru a preveni aceasta situaia grava, trebuie gsite alte solutii cu privire la problemele mediului nconjurtor. SMM este unul din mecanismele de baza ale pieei care poate fi utilizat. Ideea folosirii SMM-ului este susinut din punct de vedere politic de Uniunea Europeana. Al cincilea Program de Aciune cu privire la reorganizarea legislaiei nu a putut soluiona toate problemele mediului si a celorlalte mecanisme, fiind nevoie de realizarea unei dezvoltri durabil. Acesta include instrumente de baza ale pieei precum inelegeri bilaterale: SMM, eco-auditul, si ecocaracterizarea se ncadreaz in aceasta categorie. Principalele scopuri ale SMM-urilor sunt:

Activitile de conducere pana la cele de organizaie, care pot avea un impact semnificativ asupra mediului nconjurtor. sa asigure perfecionarea continua a proceselor de management ale mediului nconjurtor.

Legislaia cu privire la mediul nconjurtor a cunoscut o cretere semnificativa in ultimele trei decenii. Aplicarea legislaiei necesita adesea mult timp, deoarece multe masuri asteapta sa fie ratificate pentru a putea fi finalizate de UE sau sunt nc in ateptare pentru a fi adoptate pe plan naional. Majoritatea companiilor sunt contiente ca legislaia asupra mediului nconjurtor va avea un impact puternic att asupra afacerilor lor, ct si asupra vieii. Extinderea semnificativ a legislaiei mediului nconjurtor va avea un impact puternic asupra tuturor afacerilor in special in cadrul domeniilor cum ar fi:energia, agricultura, transportul si turismul. Toate aceste schimbri, duc la creterea responsabilitii in cadrul companiilor si a echipelor manageriale asupra operaiunilor lor, care au impact asupra mediului nconjurtor.

2. Poluarea mediului
Poluarea reprezint contaminarea mediului nconjurtor cu materiale care interfereaz cu sntatea uman, calitatea vieii sau funcia natural a ecosistemelor (organismele vii i mediul n care triesc). Chiar dac uneori poluarea mediului nconjurtor este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi erupiile vulcanice, cea mai mare parte a substanelor poluante provine din activitile umane. Sunt dou categorii de materiale poluante (poluani). Poluanii biodegradabili sunt substane, cum ar fi apa menajer, care se descompun rapid n proces natural. Aceti poluani devin o problem cnd se acumuleaz mai rapid dect pot s se descompun. Poluanii nondegradabili sunt materiale care nu se descompun sau se descompun foarte lent n mediul natural. Odat ce apare contaminarea, este dificil sau chiar imposibil s se ndeprteze aceti poluani din mediu. Poluarea solului: solul reprezint acel strat viu de la suprafaa litosferei care permite naterea ecosistemelor vegetale i face legtura ntre litosfer i biosfer. Solul este un sistem strategic al biosferei care, n limite foarte largi, contribuie la dezintoxicarea acesteia , prin sistemele de biodegradare foarte multiple pe care le pune la dispoziia ei. Capacitatea solului de a prelungi noxele societii umane este limitat, iar abuzurile creeaz dezechilibre i funcionalitatea este greu de reparat.Poluarea solului const n acele aciuni antropice care, de regul conduc la dereglarea funcionalitii normale a acestuia ca suport i mediu de via n cadrul diferitelor ecosisteme. Dereglrile solului se manifest diferit: - dereglri fizice: fenomene de compactare, generatoare, generate de lucrri ale solului, stricarea structurii solului . - dereglri chimice: sunt generate ndeosebi de poluarea solului cu metale grele, diferite pesticide i ngrminte, modificarea ph-ului solului. - dereglri biologice: generat de poluarea solului cu germeni de boli transmisibile plantelor i animalelor. - dereglri radioactive: solurile capteaz foarte uor poluarea radioactiv pe care le transmit cu uurin plantelor i animalelor pentru o perioad lung de timp. Poluarea apei - o dat cu prezena circuitului apei n natur, s-a artat i cantitatea de ap de care dispune planeta. Nu toat apa este disponibil utilitii umane i necesitii ecosistemului natural sau antropic. Am putea spune c, dei apa este o resurs regeneratoare, ea este insuficient planetei i devine din ce n ce mai restrictiv. Nu toat apa disponibil poate fi din cauza numeroaselor restricii, din care poluarea este una dintre ele. Exist mai multe feluri de poluare a apelor, n funcie de substanele dizolvate sau aflate n stare de dispunere. S nu uitm c apa este cel mai bun solvent i dispersat existent n natur. Din acest punct de vedere, distingem: - polare organic: atunci cnd apele au fost perturbate cu deversri de substane organice aparinnd dominant a cte 3 categorii i anume: glucide, proteine, lipide. Foarte poluant este, din acest punct de vedere, industria de celuloz, dar i marile orae, zootehnia i industria aluminiului. Att n staiile de epurare, ct i n emisfera natural substanele

organice sunt descompuse biologic pn la minerale, rezultnd substane simple , din care ele i pstreaz ef. toxic. Acestea sunt: - fenoli, amine, amoniac, etc. - poluarea anorganic apare ca rezultat al degradrii substane, care provine din poluarea organic, dar i ca urmare a deversrii unor industrii specifice ca fabricile de prelucrare anorganic(acid azotic, acid sulfuric, acid carbonic, sruri ale acestora) - poluarea biologic se datoreaz prezenei microorganismelor patogene, care gsesc condiii favorabile n apele calde sau n apele poluate cu materiale organice. Poluarea atmosferei - atmosfera , denumit adesea oceanul aerian, este un amestec de gaze, denumit aer. Prin sursele de poluare se neleg acele locuri de provenien a agenilor nocivi. Se deosebesc: - surse de poluare artificiale: care sunt cele mai numeroase : ntreprinderi industriale, mijloacele i cile de transport i sistemele de nclzire. Aceste surse de poluare reprezint cele mai importante surse de poluare. - surse de poluare naturale: sunt reprezentate de sol, de ctre emanaiile vulcanice, plante i unele fenomene ale naturii. Aceste surse de poluare sunt n general mai puin importante fie, din cauza raritii fenomenelor, fie datorit emanaiilor n cantiti reduse.

3. Principalele substante poluante

Substantele poluante din atmosfera sunt substante gazoase, lichide sau solide, care ii modifica compozitia. Gazul carbonic Gazul carbonic (CO2), numit stiintific dioxid de carbon, este cel mai important din ciclul carbonului este inofensiv si aduce clorul pentru fotosinteza. CO2, sub forma de vapori de apa, lasa sa treaca undele scurte ale radiatiei solare in atmosfera si absoarbe undele lungi ale radiatiilor Pamantului, ceea ce provoaca o reancalzire a aerului, efectul de sera. Pe Venus, intr-o atmosfera foarte bogata in CO2, temperatura atinge 470 C. Bioxidul de carbon intalnit in atmosfera in proportie de 0,03% nu produce tulburari manifestate decat in situatiile in care este impiedicata trecerea gazului din sangele venos in alveola pulmonara si eliminarea lui prin aerul expirat. De fapt fenomenele toxice apar in momentul in care presiunea partiala a CO 2 din aer creste atat de mult incat impiedica eliminarea acestui catabolit. Initial apare o crestere a CO 2 din sange (hipercapnie) mai putin datorita patrunderii lui din aerul exterior, cat datorita autointoxicarii organismului. Pe masura ce creste concentratia in aerul atmosferic, intervine si solubilizarea lui in plasma sanguina datorita presiunii partiale crescute; la autointoxicare se asociaza intoxicatia exogena. Primele tulburari apar in jurul concentratiei de 3% manifestata prin tulburari respiratorii (accelerarea respiratiei), apare apoi cianoza, urmata de tulburari respiratorii si circulatorii insotite de fenomene legate de dezechilibrul acido-bazic.

Praful, cenusa si fumul au o proportie destul de mare in totalitatea poluantilor care exista in atmosfera. Praful Praful provine din diviziunea materiei fine in particule aproape coloidale de 10-100 nm. Sursele generatoare de praf : Sursele artificiale generatoare de praf, cenusa si fum cuprind, in general, toate activitatile omenesti bazate pe arderea combustibililor lichizi, solizi sau gazosi. O importanta sursa industriala, in special de praf, o reprezinta industria materialelor de constructie, care are la baza prelucrarea unor roci naturale (silicati, argile, calcar, magnezit, ghips etc.). Din cadrul larg al industriei materialelor de constructii se detaseaza, sub aspectul impactului exercitat asupra mediului ambiant, industria cimentului . Materialele de baza, care intra in fabricarea cimentului, sunt piatra calcaroasa amestecata cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute si aplicate doua procedee de fabricare: procedeul uscat, in care materiile prime sunt deshidratate, faramitate in mori speciale si trecute apoi in cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi inalte procedeul umed, in care materiile prime se amesteca cu apa, apoi in stare umeda se macina in mori speciale, dupa care, partea rezultata este trecuta la randul ei in cuptoare rotative, unde procesul este acelasi ca la procedeul uscat

Temperaturile din cuptoare determina mai intai faramitarea materialului, cu formare de clincher iar apoi, prin macinare, se obtin particule foarte fine, care constituie cimentul propriu-zis. Procesele tehnologice descrise produc cantitati mari de praf, in toate verigile lantului tehnologic: uscatoare, mori de materii prime, cuptoare, procese intermediare. din uscatoare se elimina in atmosfera aproximativ 10% din cantitatea introdusa in mori, 1-3% din cantitatea prelucrata, in cuptoarele rotative, 10% in procesele intermediare, intre 2 si 4% In total se pierde intre 20 si 25% din materia prima prelucrata la procedeul uscat si 10-45% la procedeul umed.

Praful rezultat din industria cimentului este imprastiat pana la distanta de peste 3 km fata de sursa, concentratia acestuia in apropierea surselor, variind intre 500 si 2 000 t/km 2 /an. Fumul Fumul constituie partea invizibila a substantelor ce se elimina prin cosurile intreprinderilor industriale si este constituit din vapori de apa, gaze, produsi incomplet arsi (carbune, hidrocarburi, gudroane etc.) si alte impuritati inglobate si eliberate cu ocazia arderii. Fumul are o culoare albicioasa daca arderea este completa. Culoarea neagra indica o ardere incompleta, datorita lipsei de aer, precum si prezentei in cantitate mare a carbunelui si a funinginii.

 Culoarea fumului rar poate fi roscata, cenusie sau bruna, dupa cum carbunele contine fier, aluminiu sau mangan. Particulele de fum au dimensiuni submicronice (<0,075m). Cenusa Cenusa rezulta in exclusivitate din combustibili solizi. Proportia sa variaza intre: 5-15% la antracit (carbune superior, deci cu ardere mai completa) 40-50% la carbunii inferiori (lignit, turba, etc.) Cenusa se compune din :
compusi minerali puternic inglobati in masa carbunelui. In aceasta categorie sunt cuprinsi compusii de Si, Al, Fe, Ca, Mg si/sau S impuritati (cenusa mecanica) provenite din roca in care se afla inglobat zacamantul.

Cenusa ramane in cea mai mare parte in focar si este indepartata prin procedee mecanice sau hidraulice. Restul este antrenat spre cos de catre puternicul curent de aer format in camera de ardere. In marile centrale termoelectrice, la trecerea prin cos, cenusa este captata aproape in totalitate. Monoxidul de carbon Monoxidul de carbon(CO)este un gaz foarte periculos, ce are o pondere din ce in ce mai mare printre poluantii devastatori. Toate materiile primare energetice folosite pentru combustie contin carbon sub forma de combinatii chimice, care se oxideaza, transformandu-se in gaz carbonic (CO 2 ) sau in oxid de carbon (CO) daca combustia este incompleta. Monoxidul de carbon se formeaza in mod natural in metabolismul microorganismelor si in cel al anumitor plante; este un compus al gazului natural. El se raspandeste in atmosfera sau se formeaza in stratosfera sub efectul razelor UV. CO este produs in lant de decompozitie troposferica a metanului prin intermediul radicalului OH. O cantitate echivalenta de CO se formeaza prin actiunea omului in momentul combustiei carbonului si hidrocarburilor. 67% din CO provine de la vehicule, combustia nefiind completa decat daca motoarele merg in plina viteza. Anumite plante cu flori, precum morcovul, pot fixa CO. Mari cantitati sunt fixate in sol si sunt degradate de microorganisme. Cantitatile reziduale se ridica in straturile mai inalte ale atmosferei. CO este un gaz toxic pentru oameni si animale. El patrunde in organism prin plamani si blocheaza fixarea oxigenului prin atomul central de Fe al hemoglobinei (HbCO): puterea sa de fixare este de 240 de ori mai important decat cel al oxigenului. Nivelul de otravire depinde de saturatia sanguina, de cantitatea de CO din aer si volumul respirat.

Dioxidul de Sulf Dioxidul de sulf (SO2), produs in principal de arderea carbunelui dar prezent si in emisiile motoarelor diesel, se combina cu apa din atmosfera si provoaca ploile acide care distrug vegetatia si cladirile. Azotul Compusii azotului contribuie constant la poluarea atmosferei, bioxidul de azot NO 2 este unul din cei mai periculosi poluanti. Sursa principala a acestui gaz o reprezinta motoarele cu ardere interna, in special a automobilelor. NO 2 se formeaza la temperatura ridicata din tevile de esapament. Cantitati importante de NO 2 dau nastere si la arderea carbunilor. In afara de faptul ca NO 2 este toxic ca atare la anumite concentratii, el contribuie nemijlocit la formarea smogului - fotochimic, un produs complex alcatuit din diversi compusi chimici si avand ca substrat fizic particule de aerosoli (suspensii solide sau lichide din atmosfera). Sub influenta razelor solare mai ales ultraviolete (UV) intre acesti compusi se produc reactii secundare si tertiare din care iau nastere alte substante, ca ozon, PAN, acroleina, formaldehida, peroxiacetilnitrati, etc. Dintre acestea PAN si ozonul au efecte toxice deosebit de puternice.

4. Poluarea in lume Poluarea ca problema globala este apanajul secolului nostru, mai precis al ultimelor trei decenii, timp in care populaia lumii a crescut de la 5 la 6 miliarde de locuitori. Problema care i-a preocupat pe specialiti de-a lungul timpului a fost, de fapt, aceea daca se poate asigura hrana suficienta populaiei si doar in ultimele decenii si-au ndreptat atenia asupra unui aspect care s-a dovedit a fi la fel de important : degradarea mediului ambiant prin poluare, eroziune si alte fenomene, datorate actiunii, voite sau nu, a omului, proces ce afecteaz nu numai posibilitile de procurare a hranei, ci si alte aspecte ale existentei umane, ncepnd cu sntatea. Nu ncape ndoial ca solul este capitalul cel mai preios de care omul dispune pentru satisfacerea nevoilor si ambiiilor sale. La urma urmelor, cel puin pana la inventarea fotosintezei artificiale, cu toii depindem de stratul subire si roditor de la suprafaa Pmntului, de unde se extrag totalitatea resurselor necesare vieii. Or, unul din marile paradoxuri este acela ca omul tinde sa-si pericliteze izvorul vieii si al forei din netiina, lcomie, neglijenta sau din alte cauze. Aa se face ca, in timp ce tehnicile moderne ii ngduie sa introduc in circuitul productiv milioane de hectare de teren, ce pana ieri erau socotite inerte pe vecie, in paralel alte milioane de hectare dintre cele aflate in producie devin improprii cultivrii, datorita tot aciunii omului. De cnd omul a nceput sa lupte mpotriva naturii, suprafaa deserturilor a crescut cu un miliard de hectare si procesul avanseaz intr-un ritm accelerat. n fiecare an, zeci de milioane de hectare de soluri productive sunt "devorate" de drumuri, de uzine si de orae, tot attea secvene ale duelului inegal dintre frunza verde si asfalt. In afara de protejarea solului, pdurea exercita cea mai puternica aciune purificatoare asupra aerului , absorbind bioxidul de carbon si restituindu-l sub forma att de necesarului oxigen.

Din cele 14-16 miliarde de tone de bioxid de carbon lansate anual in atmosfera prin arderea combustibililor, plus cele provenite din respiratia oamenilor si animalelor, doua treimi sunt absorbite de paduri, acei "plamani verzi" ai Pamantului, carora le datoram atat de mult. Paleta surselor de degradare a solului este vasta, insa partea cea mai vizibila si aflata la indemana intelegerii oricui priveste acumularea unei enorme cantitati de reziduri de tot felul. Imaginea haldelor de deseuri din jurul uzinelor si impresionanta productie de gunoi din centrele urbane sunt numai doua din aspectele acestui fenomen nociv. Gunoi a existat dintotdeauna, dar notiunea aceasta, ca si atatea altele, si-a modificat serios continutul. Pentru gospodariile taranesti traditionale si deci pentru localitatile rurale, gunoiul insemna aproape exclusiv resturi vegetale nefolosite de animale, care putrezeau in cateva luni, pentru ca iarna sau primavara sa fie imprastiate pe camp pentru fertilizare. Exista practic o reciclare naturala completa ce se consuma aproape la fel si in perimetrul oraselor, ale caror periferii nu se deosebeau cine stie cat de felul de viata de la sate. Altfel stau lucrurile intr-o lume a industrializarii si urbanizarii vertiginoase , cnd doi din cinci locuitori ai globului traiesc deja in orase - fata de unul din sapte la inceputul secolului. n plus, prolifereaz orasele mari si foarte mari, ajungndu-se ca acela cu peste un milion de locuitori sa depaeasc 200. Dup calcule aproximative, fiecare locuitor din orasele europene "produce" mai bine de 1.5 Kg de gunoi pe zi, iar in S.U.A de vreo trei ori mai mult. De obicei, drumul gunoiului sfarseste la periferia orasului, in gropi existente sau pe locuri virane, unde se acumuleaza in gramezi imense, acceptate ca servituti inevitabile, uratind peisajul, polund solul, aerul si apele subterane.Si mai grav e ca o buna parte din aceste gunoaie, ndeosebi materialele plastice, sunt extrem de rezistente la actiunea bacterii-lor si, practic, nu se recicleaz pe cale naturala. 5. Poluarea in Romnia Anemii puternice, conjunctivite, boli respiratorii grave si afectiuni ale sistemului nervos - sunt doar cateva dintre efectele poluarii masive din Romnia asupra populatiei. Conform datelor oferite de specialistii din Ministerul Mediului, bucurestenii inhaleaza lunar 166 de mii de tone de substante nocive si 273 de tone de praf si au spatii verzi de 30 de ori mai mici decat locuitorii altor capitale europene. Orasele intoxicate, localitatile afectate grav de substantele toxice emise de unele societati comerciale sunt, potrivit Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor: Brasov, Bacau, Turda, Baia Mare, Craiova, Constanta, Cluj-Napoca, Pitesti, Targu Jiu, Braila, Galati, Copsa Mica, Targu Mures. In Capitala exista, potrivit ecologistilor din Asociatia Eco-Europa, mai multe zone cu poluare masiva: in apropierea aeroportului, in vecinatatea firmelor Automatica, Acumulatorul, Faur si Griro, precum si a Platformei chimice Dudesti, a Platformei industriale Pantelimon si a CET-urilor (Centrale Electrice de Termoficare). Populatia, pe locul 2 din punct de vedere al poluarii atmosferice, ecologistii au catalogat drept "zone critice" localitatile din apropierea intreprinderilor care nu dau doi bani pe sanatatea oamenilor si depasesc frecvent limitele de substante toxice emanate, cum ar fi: metale grele, dioxid de sulf si pulberi provenite din industria metalurgica neferoasa, oxizi de fier, metale neferoase si pulberi provenite din siderurgie, acid clorhidric, clor si gaze provenite din industria chimica si petrochimica, dioxid de sulf, sulfura de carbon si hidrogen sulfurat, din industria de celuloza, hartie si fibre sintetice, precum si amoniac si oxizi de azot proveniti din industria de ingrasaminte chimice. Romni prafuiti pe langa sulfuri, oxizi si alte substante toxice, romanii inhaleaza pe rupte si praful provenit de la fabricile de ciment. Materialele de baza care intra in fabricarea cimentului sunt piatra calcaroasa amestecata cu magme sau cu argile. Insa, in timpul fabricarii cimentului se pierde

intre 10 si 45 la suta din materia prima, iar praful rezultat, care este imprastiat pe o raza de peste 3 km, ajunge in plamanii romanilor. Fara spatii verzi tot ecologistii precizeaza ca in ultimii 15 ani, din bucuresti au disparut 20 milioane de metri patrati de spatii verzi. astfel, unui bucurestean sufocat de praf, de poluarea industriala si a automobilelor ii revin, in medie, 2,5 mp de spatiu verde, fata de 12 mp - norma acceptata la nivel international. Pe pielea noastra substantele emise de intreprinderi si autovehicule imbolnavesc romanii incet, dar sigur, fara a tine cont de varsta si sex. cei mai afectati sunt, insa, copiii, care se "pricopsesc din senin" cu anemii si boli respiratorii acute si cronice. specialistii considera ca bolile care apar frecvent din cauza poluarii sunt infectiile respiratorii acute, alergiile pielii si conjunctivitele, dar si rahitismul, anemia si problemele psihice.

6. Reglementari privind protectia transportului si depozitarii substantelor chimice poluante

Este un domeniu in care crearea cadrului institutional si legislativ este in plina desfasurare. - prin OUG 200/2000 aprobata prin legea 451/2001 s-a infintat in subordinea MIR, Agentia Nationala pentru Substante Chimice Periculoase (ANSPCP). In luna mai 2002 a fost aprobata Hotararea de Guvern privind organizarea si functionarea ANSPCP. ANSPCP, din subordinea MIR - institutia responsabila cu implementarea prevederilor Directivei 67/548/CEE privind aproximarea legilor, a regulamentelor si a masurilor administrative privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase si a directivei 88/379/CEE privind clasificarea, ambalarea si etichetarea preparatelor periculoase. ANSPCP - responsabila cu notificarea noilor substante si cu evaluarea riscului pentru om si mediu a noilor substante notificate precum si pentru introducerea pe piata a unor substante si preparate chimice noi. Colaborarea intre DGDSCP din cadrul MAPM si ANSPCP din subordinea MIR se va realiza in baza unui protocol a carui termeni privind colaborarea sunt in curs de stabilire. - Hotararea de Guvern 490/2002 (M.OF. 356/28 mai 2002 ) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatele chimice periculoase - care transpune partial Directiva nr. 67/548 EEC privind aproximarea legilor, reglementarilor si prevederilor administrative referitoare la clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor chimice periculoase si Directiva 88/379/EEC privind clasificarea, etichetarea si ambalarea preparatelor . In cadrul Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, la nivelul directiei de specialitate din minister, sunt finalizate doua proiecte de HG privind: - prevenirea si controlul poluarii mediului cu azbest - restrictionarea comercializarii si utilizarii anumitor substante si preparate chimice periculoase, care vor fi promovate pana la sfarsitul anului 2002. - anul acesta se va adopta legea pentru ratificarea Conventiei de la Rotterdam privind procedura de informare prealabila in cunostinta de cauza aplicabila unor produse chimice si pesticide periculoase care fac obiectul comertului international.

Prevederile Regulamentului CEE 2455/1992 privind importul si exportul anumitor chimicale periculoase se vor transpune printr-o hotarare de Guvern privind importul si exportul produselor chimice periculoase, in anul 2003. Regimul substanelor i preparatelor chimice periculoase din punct de vedere al protectiei factorilor de mediu si al sanatatii populatiei este reglementat in Ordonanta de urgenta nr. 91/2002 pentru modificarea si completarea Legea 137/1995 a protectiei mediului, astfel: - activitile privind fabricarea, introducerea pe pia, utilizarea, depozitarea temporar sau definitiv, transportul intern, eliminarea, manipularea, precum i introducerea i scoaterea din ar a substanelor i preparatelor chimice periculoase sunt supuse unui regim special de gestionare si sunt permise numai n baza acordului i/sau a autorizaiei de mediu." Persoanele fizice i juridice care gestioneaz substane i preparate chimice periculoase au urmtoarele obligaii: - s solicite i s obin acordul i/sau autorizaia de mediu i s aplice reglementrile legale privind substanele i preparatele chimice periculoase; - s in evidena strict - cantitate, caracteristici, mijloace de asigurare - a substanelor i preparatelor chimice periculoase, inclusiv a recipientelor i ambalajelor acestora, care intr n sfera lor de activitate, i s furnizeze informaiile i datele cerute de autoritile competente pentru protecia mediului; - s elimine n totalitate i n condiii de siguran pentru sntatea populaiei i pentru mediu substanele i preparatele chimice periculoase care au devenit deeuri i sunt reglementate n conformitate cu legislaia specific; - s asigure prin sisteme proprii supravegherea mediului, n conformitate cu prevederile cuprinse n autorizaia de mediu, s identifice i s previn riscurile pe care substanele i preparatele chimice periculoase le pot reprezenta asupra sntii populaiei i mediului, s in evidena rezultatelor aciunilor de supraveghere i s anune iminena producerii unor descrcri neprevzute sau a accidentelor autoritilor competente pentru protecia mediului i de aprare civil; - s nu produc i s nu importe pentru introducerea pe pia, sub nici un motiv, substane i preparate chimice periculoase pentru sntatea populaiei i pentru mediu, a cror utilizare este interzis prin lege; - s nlocuiasc, acolo unde tehnic este posibil, substanele i preparatele chimice periculoase cu substane i preparate chimice mai puin periculoase sau nepericuloase."

7. Proiectarea unui filtru de vid cu tambur pentru separarea unui precipitat uscat de hidroxid de nichel CALCULUL UNUI FILTRU DE VID CU TAMBUR

Sa se calculeze un filtru de vid cu tambur cu o capacitate de prelucrare de 2,8 t/24 ore de precipitat uscat de hidroxid de nichel pentru urmatoarele conditii: 1) vidul 53,5.103 Pa (400 mm Hg);

2) rezistenta specifica medie a precipitatului r = 43,21.10 10 m/kg precipitat uscat; 3) rezistenta specifica a panzei de filtrare rp = 11,43.1010 m/m2; 4) masa de substanta solida care se depune pe filtru la 1 m 3 filtrat c = 207,5 kg/m3; 5) grosimea stratului de precipitat admisa = 5 mm (la precipitatele amorfe; la cele cristaline grosimea stratului este 15 - 20 mm); 6) volumul precipitatului umed obtinut la trecerea prin filtru a 1 m 2 filtrat 0,686 m3/m3; 7) densitatea precipitatului umed 1220 kg/m3 (la umiditatea 75,2%); densitatea filtratului 1110 kg/m3; 8) numarul total de celule de filtrare z = 24 (prin analogie cu filtrele cu tambur folosite); 9) vascozitatea filtratului (la temperatura t = 500C) = 1,51.10-3 Pa.s; 10) durata de uscare a precipitatului pe filtru 11) concentratia suspensiei initiale - 10,377%.
u

=1,5 min;

Calculul unui filtru de vid cu tambur se refera la determinarea suprafetei de filtrare si la alegerea filtrului din catalog. Suprafata de filtrare S (in m2) se poate determina cu expresia:
S= Vtot V'

in care:

Vtot este debitul de filtrat al filtrului, in m3/h;

V' - debitul de filtrat obtinut pe 1 m2 suprafata de filtrare, egal cu vn, in m3/m2 . h; v - debitul de filtrat pe 1 m2 si o rotatie, in m3/m2 . rot; n - turatia filtrului, in rot/h. Se determina debitul de filtrat al filtrului. Capacitatea de prelucrare a filtrului in precipitat uscat trebuie sa fie 2,8 t/24 ore, respectiv 117 kg/h, sau in precipitat umed (umiditatea 75,2%)

1 7 1 0 1 0 =4 2 k / h 7 m 2 ,8 4

Cantitatea de suspensie care intra la filtrare cu concentratia de 10,67% reprezinta: 117x100/ 10,377 kg/h Atunci, cantitatea de filtrat care iese este 1128 - 472 = 656 kg/h sau, la densitatea filtratului de 1110 kg/m3, Prin urmare: Vtot = 0,59 m3/h Pentru determinarea lui V' trebuie sa se afle debitul filtrului pe 1 m 3 si o rotatie, adica in timpul de trecere a zonei de filtrare si numarul de rotatii pe ora ale filtrului. Se stie ca volumul precipitatului umed, care se depune pe filtru la trecerea a 1 m3 filtrat este egal cu 0,686 m3/m3. La grosimea admisa a stratului de precipitat de 5 mm, suprafata necesara de filtrare pentru zona de filtrare la 1 m3 filtrat este de
0,6 6 8 =1 7 ,5m 2 3 0,0 5 0 m3

656 = 0,59 m 3 1110

, adica 14,1 m3 in 24 ore.

Desigur, prin zona de filtrare de 1 m3 trece volumul de filtrat:

1 v= =0,0 7 8 02 1,3 5 7 m3 / m 2

Pentru determinarea numarului de rotatii ale filtrului trebuie sa se cunoasca durata de filtrare (durata in care se formeaza stratul de precipitat cu grosimea de 5 mm). Pentru aceasta se foloseste ecuatia fundamentala a filtrarii (3-13): V2+2CV=K in care V = 7,28.10-3 m3/m3. Constanta K se determina din ecuatia
K = 2 p = cr 1,5 1 1 0
3

2 5 3 0 30 2 7 ,5 4 ,2 1 10 0 3 1 0

in care: p= 53300 Pa = 400 mm Hg;

 = 1,51 . 10-3 Pa.s c = 207,5 kg/m3 ; Constanta C se determina din ecuatia : r = 43,21 . 1010 m/kg

C =

rp rc

11,43 10 10 =1,28 10 3 m 3 / m 2 43 ,21 10 10 207 ,5

Atunci:

7,28 2 1 0

+2 7,2 1 8 0 0,7 1 6 9 0

1.2 1 8 0

=9 s =1,5 m . 1 2 in

Pentru determinarea numarului de rotatii ale tamburului este necesar sa se afle viteza unghiulara de rotatie a filtrului cu formula:
=
360 ' u

in care:.. = 1,52 min este durata filtrarii; u= 1,5 min - durata uscarii precipitatului; = unghiul cuprins intre zona de indepartare a precipitatului si zona moarta (inactiva); se admite egal cu 1,23 rad sau 700 (pe baza datelor practice). Atunci:

2 ,2 1 3 = ,6 ra / m 1 7 d in 3,0 2

sau
=
3 0 7 6 0 =9 ,2 g d / m 6 r in 3,0 2

Durata totala a ciclului de lucru sau durata unei rotatii a tobei este:
rot =
2 30 6 = 3,8 m in 1,6 7 9 ,2 6

Numarul de rotatii pe ora ale filtrului este:

n =

6 0 =1 ,8r t / h 5 o 3,8

Durata de uscare, de indepartare a precipitatului si de trecere in zonele moarte este: u = 3,8 - 1,52 = 2,28 min Numarul de celule care se afla in acelasi timp in zona de uscare, de indepartare a precipitatului si in zonele moarte este:
z = 2,28 24 14 3,8

In zona de filtrare se afla 10 celule Suprafata necesara a filtrului este:

V 0,5 9 S = tot = =5,1 m 2 3 v n 0,0 7 8 1 ,8 02 5

Se alege un filtru de vid cu suprafata de filtrare egala cu 5 m2

8. Bibliografie
http://www.protectia-mediului.ro/ http://www.ecomagazin.ro/ http://ro.wikipedia.org/ http://www.realitatea.net/