Sunteți pe pagina 1din 5

POLUAREA CHIMICA CU (Mn, Fe, Cu, Pb, Cd, Ni, Zn si Cr) A VEGETATIEI SI APELOR DIN ZONA COMBINATULUI SIDERURGIC

RESITA SI "SOCOMET"- OTELU ROSU


Ecologie

ALTE DOCUMENTE
DISPERSIA ATMOSFERICA A POLUANTILOR - Poluarea aerului Medicamente Terapia CATASTROFE ECOLOGICE POLUAREA AERULUI,A APEI SI A SOLULUI ROLUL PADURII - Tipuri de paduri Despaduririle si urmarile lor catastrofale Populatia ca sistem Energia si substantele in ecosistem BIOETICA SI CERCETAREA BIOMEDICALA EDUCATIA ECOLOGICA EDUCATIA PENTRU MEDIU

POLUAREA CHIMIC CU (Mn, Fe, Cu, Pb, Cd, Ni, Zn si Cr) A VEGETAIEI sI APELOR DIN ZONA COMBINATULUI SIDERURGIC REsIA sI "SOCOMET"- OELU ROsU

Cutare

(Autori: Cruciug Daniel, Iacob Bogdan, Marele Adrian, Sandu Cristian, Enache Luisa.)

1. Introducere
Cercetarile realizate de Rogobete si colab.,(2000) prezinta starea actuala de degradare a terenurilor din Banat si a fenomenelor de poluare cu dezvoltarea unui studiu de caz asupra municipiului Resita si teritoriului apartinator, municipiu n care dupa anul 1700 s-a dezvoltat o puternica industrie siderurgica. Ele au fost realizate n doua etape: etapa I din anul 1996 cnd s-a urmarit cunoasterea impactului activitatilor economice asupra apei si vegetatiei din exteriorul Combinatului Siderurgic, respectiv din perimetrul orasului si mprejurimi. Pentru aceasta s-au recoltat si analizat plante din 5 puncte, iar din 6 puncte probe de apa; n etapa a II-a din anul 1998 cercetarile s-au concentrat pe zona Combinatului Siderurgic Resita interior.

2. Poluarea vegetatiei
Daca vegetatia lemnoasa, dominata de fag n amestec cu carpen si brad, coboara n estul Resitei pna la marginea orasului, n schimb toti ceilalti versanti precum si platourile au un covor vegetal ierbos, alcatuit din asociatii de Festuca rubra cu Agrostis tenuis, dar si Poa, Trifollium, Nardusetc. n zona construita apar Onopondium, Atriplex si Lollium.

Tabelul 1. Chimismul plantelor, Resita-1996


(Rogobete et al.,2000) Element compus Ntotal,% P2O5 % K2O % Celuloza, %
Proteina bruta,%

erova, culme 1, fneata 0,56 0,14 1,62 34,0 3,3

erova, Resita, culme 2, fneata lucerna 0,61 2,40 0,14 6,28 1,47 3,16 35,0 32,6 3,8 14,9 Elemente majore

erova Halda 2,49 0,18 1,40 31,5 15,6

Doman fnete 1,24 0,14 2,08 30,7 7,8

Na% K% Ca% Mg% Mn Fe Cu Pb Cd Ni Zn Cr

0,04 0,7 0,5 0,09 83,1 298 96,6 15 5,5 20 96,6 21,5

0,02 0,03 0,4 1,9 0,4 1,9 0,06 0,20 Microelemente, ppm 18218v212s 285 95 182 206 96,6 96,6 15 15 4,4 5,5 24 20 72,5 121,0 21,5 28,7

0,02 0,5 1,0 0,13 83 470 82,8 15 6,5 20 96,5 21,5

0,03 1,0 1,5 0,14 59,4 320 82,8 15 5,5 17 64,5 21,5

Folosinta actuala a covorului vegetal ierbos este de pasuni si fnete astfel ca n cazul poluarii, traseul poluantilor are ca veriga animalele care consuma ierburile sau fnul si n final se afla omul, consumator al produselor animaliere. Din tabelul 2 care cuprinde datele analitice ale plantelor recoltate din zona limitrofa orasului se constata o serie de ncarcari deosebit de periculoase n plante. Ar fi de mentionat ncarcarea cadmiului, care atinge valori de 4,4-6,5 ppm fata de un acceptabil maxim de 1 ppm, cu efecte periculoase asupra organismelor, ncarcarea plumbului care fata de un acceptabil de 0,5-3 ppm se afla n cantitate de 15 ppm (deci de 5 ori mai mare) si n sfrsit a cuprului- care la un continut de peste 15 ppm da fenomene de fitotoxicitate, care n zona Resitei da ncarcari de 82-96 ppm(deci de 6 ori mai mare). Plantele dezvoltate pe halda de la erova contin foarte mult fier 470 ppm, si cantitatile cele mai ridicate de proteina bruta 15,6% si cel mai ridicat continut de azot total 2,49%

3. Poluarea apei

Principalul curs de apa care dreneaza arealul cercetat este rul Brzava, care fragmenteaza depresiunea Resitei n doua unitati distincte pna n dreptul localitatii Moniom. Apa freatica se afla la 8-10 m adncime n zona colinara, dar la 0,5-3 m n microlunci si vai de eroziune. Referitor la poluare este necesar sa se precizeze ca ntruct apa spre deosebire de sol si modifica rapid compozitia, datele analitice prezentate n tabelul 2 exprima situatia actuala, cnd dupa anul 1990 si mai ales dupa 1993 activitatea industriala a fost diminuata sau n unele sectoare puternic poluate chiar stopata. Se constata totusi un mare grad de suspensii n cazul apei de la Valea Domanului, n zona haldei de la erova si pe Brzava, n dreptul statiei PECO.
Tabelul 2. Chimismul apelor de la Resita, 1996 (mg.l-1) Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 erova, abator-halda 8,87 271 0,76 4,0 1,4 0,1 29,6 13,4 9,6 28,4 41,2 100,00 19,5 22,0 0,14 0,03 0,03 0,4 0,07 0,01 0,01 Mociur APM 7,05 196 0,01 2,0 1,4 0,2 26,8 9,4 3,6 35,5 49,0 102,5 17,0 4,0 0,07 0,02 0,02 1,0 0,08 0,02 0,01 Brzava PECO 7,18 223 0,72 4,0 0,9 0,1 34,8 4,1 3,0 35,5 55,9 96,4 14,5 7,0 0,01 0,00 0,17 0,2 Doman canal 7,46 646 1,89 4,0 1,4 0,2 108 43 7,2 35,5 110,7 148,2 12,0 10,0 0,44 0,03 0,01 1,1 0,05 0,01 0,01 Doman Minda apa Pru 7,42 650 1,33 4,0 3,5 0,1 78 43,2 9,0 39,0 78,4 178,7 14,0 11,0 0,13 0,01 0,02 0,3 0,08 0,01 Potabila 6,80 386 0,00 4,0 0,9 0,2 49,2 23,3 5,4 42,6 53,9 153,1 25,0 7,5 0,00 0,00 0,00 0,1 -

PH EC, S/cm Suspensii g/l P N-NO3 N-NH4 Ca2+ Mg2+ CO


23 -

Cl SO42HCO3Na Mn Cu Cr Ni Fe Zn
+

K+
2+ 2+

6+ 2+

2+ 2+ 2+

Pb

Continutul de azot si fosfor depaseste valoarea admisa n toate probele astfel ca se favorizeaza fenomenul deeutrofizare. n privinta metalelor grele, continutul care intra n domeniul poluarii apar la crom si fier la Doman si Mociur.

Tabelul 3. Continutul (ppm) de metale grele n speciile de mar Golden, M64 din zona Paltinis si Glimboca (Otelul Rosu) si n fnetele din zona Resita, jud. Caras-Severin (Voiculescu et al., 2000) Otelu Rosu Paltinis np mar
Mn Fe Cu

Resita erova2 Terova3 Doman

Otelu
Rosu Glimboca p mar Mn Fe Cu 74 419 25,5 Terova1

Resita Resita Lucerna Doman

fnete 83 182 82.8

halda 285 470 96.6

fnete 59.4 320 82.8

fnete 83,1 298 96.6

lucerna 95 206 96.6

trifoi 59,4 320 82.8

58 207,9 17

Zn Pb Cd Ni Cr

25 11,5 0,75 14,5 9,51

96.5 15 6.5 20 21.5

72.5 15 4.4 24 21.5

64.5 15 5.5 17 21.5

Zn Pb Cd Ni Cr

52,5 46,5 1,35 21,5 30,2

96.6 15 5.5 20 21.5

121 15 5.5 20 28.7

64.5 15 5.5 17 64.5

4. Concluzii

Activitatea industriala din municipiul Resita, centru siderurgic de peste 200 ani, a condus la modificarea radicala a mediului, prin schimbarea tuturor factorilor naturali, despadurirea terenurilor si declansarea unor eroziuni accelerate. ncarcarea solului cu unele metale grele este foarte puternica n incinta Combinatului Siderurgic Resita si evidenta pna la10 km de combinat. Continutul de azot si fosfor depaseste valoarea admisa n toate probele astfel ca se favorizeaza fenomenul de eutrofizare. Poluarea apelor a scazut ca urmare a ncetarii activitatii unor furnale si sectii industriale. Transportul eolian al gazelor de furnal si al prafului de la haldele de zgura a cauzat acumulari depasind de 2-5 orilimitele admise de metale grele n plante. Sunt necesare masuri urgente de stopare a poluarii si respectiv masuri de depoluare. BIBLIOGRAFIE
Bogdanovic D., Ubavic M., Hadzic V. (1997), Heavy metals in soil. Heavy metals in the environment, Novi Sad, 97-150. Imreh I.(1987) Geochimie. Ed. Dacia, Cluj-Napoca Rogobete Gh., arau D. (1997) Solurile si ameliorarea lor. Ed. Marineasa, Timisoara.