P. 1
SISTEMUL DIGESTIV - medicala

SISTEMUL DIGESTIV - medicala

|Views: 491|Likes:
Published by Cel Mare Kasandra

More info:

Published by: Cel Mare Kasandra on Jul 05, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/01/2013

pdf

text

original

SISTEMUL DIGESTIV

STOMATITELE

= inflamatia de la nivelul gurii, interesand mucoasa, mai rar tes moi subadiacente - apar localizate => denumiri corespunzatoare zone: Gingivita, Palatinita, Gnatita, Orofaringita, Glosita

Etiopatogeneza 1. Cauze predispozante - carentiale ( boli de nutritie) - boli cronice si organopatii: gastroenterite, nefrite cronice - act prin diminuarea reactivitatii bucale fata de diferite solicitari instalandu-se perturbari trofice si circulatorii = fondul pe care se dezvolta procesul inflamator 2. Factori ocazionali - act mecanica executata de copri straini , alimente dure, taierea coltilor la purcei, neregularitati de tocire si alte afectiuni dentare - act unor subst chimice : subst caustice, iritante, compusi chimici iritanti eliminati de org ex: amoniac ± uremie ³hidrargirism´ ± Hg intoxic ³ saturism´ ± Pb intoxic - reactii de ordin alergic : anazarca, fotodermatoza 3.Cauze determinante - virusuri: Febra aftoasa, Febra catarala maligna, Pesta bovina, Diareea virotica- boala mucoaselor, Exantem veziculos si boala veziculoasa a porcului , Stomatita veziculoasa contagioasa a bovinelor, Difterovariola la pasari - bacterii: Streptococi, Staphilocioci, bacil TBC, Actinobacilus - miceti: Candida, -paraziti: Histomonas Stomatita micotica cu Candida apare la purceii sugari sau intarcati precoce; daca intervine terapia bucala cu antibiotice Simptomatologie - difera in functie de intinderea inflamatiei in suprafata si profunzime - in profunzime simptomele generale se evidentiaza in stomatitele secundare unor boli: hepatice, renale, endocrine, ale org hematopoetice - dpdv functional stomatitele se caracterizeaza clinic prin disfagie bucala: pseudotrismus (inclestare), fascies ingrijorat, prehentiune cu diniti lungi, scaparea alimentelor, miscari superf ale mandibulei,jena in masticatie; salivatie

1. Stomatita catarala - mucoalele de pe zonele infl (gingi, marginea limbii) este inrosita, calda, dureroasa, uscata - intre molari si bucce =>´magazii´ de alimente -salivatia cu saliva umoasa - la cal: tumefactia muc palatine care ajunge la nivelul tablei dentare popular palatinita = ZAMBRE acest aspect se considera normal la tineret in timpul schimbarii dintilor si la anim foarte batrane 2. Stomatita aftoasa - simpt bucala este dedublata de modificari generale la niv pielii sau alte org=> eruptiile bucale sunt de ordin simptomatic in anumite boli - exista stomatite veziculoase simple la purceii carentati si iepurii de rasa pretentioasa - veziculele sunt de diferite dimensiuni ; exudat clar, incolor; apar grupate in anumite zone ale mucoasei bovine- muc bureletului iepure- buza, limba purcei- bucce, limba - sialoree prelungita + ³zgomot de sarut´ - veziculele se danteleaza, vf limbii apare sub forma de potcoava => normal 3. Stomatitele pseudoaftoase (papulo-ulceroase, ulcero-erozive) - apar in urma consumului de radacinoase alterate, nutret iritant, schimbari neadecvate a ratiilor - apar eruptii papuloase urmate de ulcere - epitelizarea sup alterata 4.Stomatitele pseudomembranoase Intalnite mai frecvent la sugarii si tineretul cu hipovitaminoza A, si hipovitaminozele din grupul B, la cei cu carnte proteice, anemie, sau hipotrepsie. Incidenta maxima a stomatitelor pseudomembr, se inregistreaza la purcei dpa cum urmeaza: Tineretul indeosebi primavara cand de regula imbraca caracter enzootic, apoi purceii sugari. Stomatitele psmembr se mai intalneste la miei, vitei, manji si iepurasi. In cadrul acestor stomatite se intalnesc sensibilitati morbide definitorii. A. Stomatita crupala a sugarilor: - Debuteaza cu sialoree, congestia si tumefactia mucoasei bucale. Dupa una doua zile se constata prezenta de false membrane cenusii-galbui sau alburii de consistenta redusa, cazeoase, localizate indeosebi pe mucoasa gingivala linguala si la comisurile labiale. Sub pesudomembrane se descopera mucoasa denudata, intens congestioantam sangeranda. In zilele urmatoare sialoreea se agraveaza, apare pseudotrismusul, mirosul fetid al cavitatii bucale si agravarea starii generale. B. Stomatita difteroida Se caracterizeaza prin necroza epiteliului bucal, urmata de formarea deasupra zonelor gangrenate a unor membrane pseudodifterice cu aspect galbui, adesea cu caracter proliferativ. Simptomatologia functionala: sialoreea pseudotrismusul si disfagia, cat si cea generala sunt mai grave decat in stomatitele prezentate anterior.

C. Stomatita micotica (candida albicans) Intalnita la purcei si la tineretul aviar. De cele mai multe ori apare in urma medi. Antiinfectioase abuzive. Se constata prezenta unor depozite necrotice bogate in levuri, stralucitoare alb-galbui. Cunoscuta popular sub denumirea de ³margaritarelul gurii´. Dupa indepartarea lor se evidentiaza mucoasa congestionata. Leziunile necrotice pot conflua in timp ocupand zone mai intinse pe mucoasa linguala sau perilinguala. Apoi prin continuitate, cuprinde si mucoasa faringelui, esofagului si(pasari) a gusii 5. Stomatita ulceroasa O eruptie ulcero-necrotica bucala ce apare in urma reducerii reactivitatii generale si/sau bucale de regula de ordin toxic sau carential, urmata adesea de invadarea mucoasei bucale de diferiti germeni de supuratie si necroza. Aspectul: mucoasa bucala este rosie violacee, tumefiata si apoi ulcerata. Miros fetid, saliva se scurge la exterior, continand striuri de sange sau chiar portiuni de tesut gangrenat. 6. Stomatita gangrenoasa (gangrena gurii, noma) Apare in urma infectiei mucoase bucale si a tesuturilor subiacente, de regula cu asociatii de anaerobi, se intalneste mai frecvent la carnivore, mai rar la purcei si vitei. Starea generala este grava, debutand initial cu febra; urmeaza o stare depresiva si in final forma comatoasa cu semnele asa numitului ³socului toxic´. Local: salivatie abundenta, saliva hemoragica si cu aspect murdar si miros fetid (inclusiv aerul respirat). Gangrena este cu aspect cianotic, apoi verzui sau gri-albicios, care in timp se elimina. Se localizeaza indeosebi la nivelul limbii la carnivore, sau in zonele invecinate limbii la vitei si purcei. Procesul gangrenos are evidenta tendinta de difuziune cuprinzand planseul gurii si chiar buzele. Prin deglutitia materialul gangrenos septic intervin frecvent complicatii gastrointestinale, iar prin aspirarea pe caile aerofore se induce gangrana pulmonara. DIAGNOSTICUL Sub aspect anatomoclinic acesta nu implica dificultati, bazandu-se pe disfagia bucala si pe leziunile ce se pot evidentia usor si in timpul vietii. Se impune totusi a se face diagnostic diferential fata de:
y y y

Bolile glandelor salivare Bolile faringelui si esofagului (disfagia este de alt tip[2]) Paralizia de trigemen (nu apar semne locale dar se vor constata imposibilitatea inchiderii gurii) Bolile dentare.

y

Odata stabilit diagnosticul clinic se va proceda la precizarea diag etiologic (examen de lab). Evolutia este de cele mai multe ori acuta, cu mentiunea ca stomatitele grave au deseori drept consecinte slabirea animalului, inducerea hipoglicemiei, scaderea reactivitatii generale a

borax. dezinfectii.organismului. Faringitele pot fi: . Antiinfectioasele administrate pe cale generala sunt justificate numai in cazul stomatitelor flegmotoase. C. pensulatii de 3 pana la 6 ori pe zi cu albastru de metilen 1-3% KMnO4 1-2 0/00. alphachemotripsina. complexul B ± doze de 5-10 ori mai mari decat dozele necesare). galactoterapie. decoct de scoarta de stejar]. vitaminizare (A. In stomatitele micotice sulfat de Cu o. flegmonoase si gangrenoase se indeparteaza tesuturile necrozate. cantastim. Tratamentul local ± spalaturi ale gurii cu infuzie de musetel. polidin. miscare in aer liber si cu expunere la soare. parenteral]. 4.5 o/oo in apa de baut la pui si/sau unguente cu micostatice sau sublimat corosiv 1 o/oo. preparate feruginoase. solutii izotonice glucozate sau camforate]. cabaline.1-0. stricnina. iar in asociatie cu ioduratele sunt recomandate in ³glosite actinobacilare´. insulina. apa otetita sau bicarbonat [dupa fiecare tain]. extracte tisulare. indepartarea falselor membrane cu ajutorul unor tampoane imbibate cu solutii bicarbonatate sau in solutii cu tripsina 1% sau cu perclorura de fier 5%. Implantoterapie: implant de os. apa la discretie (tratate cu sulfat de Cu 0. eupeptice. Tratament etiotrop ± se orienteaza de la caz la caz dupa stabilirea diagnosticului etiologic vizandu-se atat factorii determinanti cat si starile carentiale sau bolile primare ale altor organe. hormoni de tip corticoizi. rivanol 0. Igienic ± ameliorarea conditiilor de intretinere (curatenie. suspensie de organe in sange. alaun 2%. Tratamentul dietetic ± administrarea de nutreturi semilichide sau moi. a. cafeina. b. tamponamente ale zonelor lezate cu substante astringente [sucul de lamaie. glicerina iodata BOLILE FARINGELUI Faringitele Faringitele sunt mai frecvente la pasari. 5. preparate calcice. 3. Tratamentul stimulent ± stimularea reactivitatii de ansamblu al organismului. izolarea animalelor. In stomatitele ulceroase. mijloace eutrofice. si se dreneaza colectiile purulente dupa care se aplica repetat tampoane cu glicerina iodata sau cu solutie 3% de acid cromic. electuare cu antibiotice si sulfamide cu glicerina simpla sau glicerina iodata. Tratament 1. La purceii sugari administrarea de lapte indulcit cu glucoza (nu zahar). In stomatitele pseudomembranoase dau rezultate favorabile fibrinoliticele [tripsina.ACTH. implant de crenguta de salcam. PP. borax 4%. preparate arsenicale. Prognostic este de cele mai multe ori favorabil in cazul stomatitelor usoare. tratament care se practica in cazuri mai grave. igiena corporala) 2. Proteinoterapie: hemoterapia. sau sulfat de cupru. apa oxigenata 2-3%. Alimentatia artificiala (sonda gastrica) daca gravitatea bolii nu permite consumul nutretului. sau rezervat sau grav in cazul stomatitelor profunde.3 0/00 sau apa acidifiata cu otet sau apa bicarbonatata).3%. analeptice [alcool. carnivore.

Se impune diagnostic diferential fata de: . Delimitata pe zona restranse.A. . o Faringita cronica. apoi este rece si crepitanta la palpare.Paralizia faringiana. pe manifestarile fizice locale si eventual pe simptomatologia generala. B. cornaj. Simptomatice. La retragerea sondei faringiene. puncte fluctuante corespunzatoare colectiilor purulente. se desfasoara afebril. mai rar parazitar -> actiune locala a mustelor Columbace si lipitori). corpi straini. Secundare. La inspectia interna -> secretie purulenta. o Faringita gangrenoasa. Cu o simptamotologie generala si functionala grava: dispnee. ploi reci. tepoase. urmata de hipotermine cu stare depresiva grava. La inspectia interna -> depozite pseudo-membranoase. cu jetaj alimentar (apare doar discret sau din cand in cand). nutreturi inghetate sau fierbinti. Pb. ortopnee. saliva sau continutul alimentar regurgitat au miros respingator (de gangrana). se constata material hemoragico-purulent pe ea. aerul expirat. Patogeneza . miscarile de prehensiune si masticatie sunt mici.In general inflamatia faringiana declanseaza reflexe nocive prin care seexplica disfagia si durerea locala. inrosirea mucoasei. Se mai constata pseudotrismus la incercarea de deschidere a gurii si in principal durere faringiana exteriorizata la palpatia profunda a faringelui sau in urma presiunii realizate la baza urechii. curenti de aer. deglutitii in gol cu intinderea capului. Regiunea guturala este deformata in prima faza. C. Apar in unele boli: gurma. pete hemoragice. inflamatia limfonodulilor submandibulari si faringieni. La examenul regiunii guturale se releva: deformarea evidenta a organului. Starea generala este foarte grava. Durerea mai este provocata si la incercarea de introducere a sondei esofagiene. Apar prin difuziunea inflamatiilor din zonele invecinate. Febra este mare si de tip remitentm se constata anorexie. H2S. actinobaciloza. jetaj alimentar. praf. Hg. Initial febra. pesta. Diagnostic Se bazeaza pe disfagia de tip faringian. pseudopesta. respectiv cele retro-faringiene . o Faringita pseudo-membranoasa. difterovariola. Primare. jetaj. jetaj alimentar [dar in anumite perioade este purulent]. Acestea apar mai ales la animalele debilitate. rujet. sau cu febra intermitenta sau recurenta. Procesul inflamator se poate extinde direct pe organele digestive sau respiratorii. caldura durere. Jetajul. o Faringita flegmonoasa. . aparitia pe mucoasa de eroziuni. asupra carora intervin diversi factori ocazionali (frig. pete albicioase [catar purulent]. Bi. stahibotriotoxicoza si fusariotoxicoza. Aceasta evolueaza fara semne locale si fara a se constata contractarea faringiana la palparea interna.Debuteaza cu tulburari circulatorii trofice sau reflexe pe fondul carora poate actiona agravant flora bacteriana. Debuteaza cu o febra usoara.In anumite cazuri infectia difuzeaza pe cale limfatica la limfonodurile satelite sau pe cale sangvina (metastaze) la organele interne. sau cand animalul este apucat de urechi. La incercarea de adapare apa revine pe nari in amestec cu saliva astfel incat nivelul apei din galeata creste in loc sa scada. Se constata disfagie faringiana. NH3. glosAntrax. . sialoree. La inspectia interna a faringelui se constata: tumefactia mucoasei.Din punct de vedere al simptomatologiei intalnim mai multe tipuri: o Faringita catarala. TBC.

instilatii nazale cu fedrocaina sau oleum camforat. hematoame bulbare.Otite. In faringita flegmonoasa se recurge la terapie antiinfectioasa generala asociata cu mijloace de stimulare generala (tot medicamentoasa) si drenarea colectiilor perifaringiene prin incizie dupa introducerea sondei pentru a crea un plan bun. dependente de traumatisme compresiuni (abcese. pensulatii interne sau macar picurarea in gura de albastru de metilen sau pioctanina 2%. Exsita si o paralizie periferica a faringelui. . administrandu-se lichide si amestecuri nutritive pe sonda. .Bolile gurii si ale esofagului. . In faringita gangrenoasa in plus ser antigangrenos. La pasari se administreaza alimente medicamentate (iodurate. ferind animalele de locurile cu curenti de aer. mielite. . In faringita pseudomembranoasa se administreaza spasmolitice. inhalatii (tinctura de iod sau esenta de terebentina). Tratamentul medicamentos. respectiv asigurarea unui microclimat optim. tumori) sau dilatatii ale pungilor guturale (la cal). botulismului si in cazul unor micotoxicoze. Astfel de leziuni se pot produce in turbare. Tratament Tratamentul igienic.Sialoadenite. indepartarea tesuturilor gangrenate cu debridare larga pentru a nu . Diagnosticul etiologic este cel mai important.. si la nevoie traheostomie de urgenta. . administrarea apei si alimentelor la temperaturi corespunzatoare. unde disfagia este discreta iar deformarea se produce in dreptul glandelor interesate. encefalomielite. rara. boala lui Aujeski.Stenoza sau subobstructia faringiana. care este determinata de paralizia nervilor gloso faringieni cu ocazia unor flebite. de frig si de schimbari frecvente ale temperaturii mediului ambiant. Cand sondajul nu este posibil (din cauza reactiei animalului la incercare sondajului) se va recurge la rehidratari si administratie parenterala pana cand disfagia se reduce. calmante si inlaturarea flaselor membrane cu ajutorul unui tampon imbibat in solutie bicarbonatata ori cu perclorura de Fe 5%. fata de care difera tipul de disfagie si unde sunt alte date ce se obtin la inspectia interna. solutia Lugol. in cazul febrei vitulere. La cal suspendare alimentatiei pe cale obisnuita.Laringite. exprimand leziuni determinate la nivelul originii reale a nervilor care concura la inervatia motorie a faringelui. Aici apar cu totul alte semne la palpatie. aplicarea de derivative in regiunea guturala (vezicatoare sau pensulatii zilnice cu tinctura de iod). bulbara. linistitoare. Evolutia obisnuita este acuta [la cabaline apare o complicatie grava -> gangrena pulmonara care este declansata prin falsa ruta] Prognosticul este in mod obisnuit rezervat si grav in cazul faringitelor flegmonoase si gangrenoase. actinobacilare si micotoxice. cea mai mare importanta o au faringitele afrigore urmate de cele simptomatice. In formele cronice Paralizia faringelui Este de regula o paralizie centrala. cele gurumoase. Tratamentul dietetic. unde se constata o reactie prompta la presiunea bazei urechii + secretii auriculare. unde este prezenta tusea si lipseste disfagia.

Tratament Dietetic. leziuni proliferative ale peretelui faingian. B1. stenoze laringiene. B2. deshidratare. In paralizia faringelui se pot produce complicatii -> gangrena pulmonara. Finalul: fie regreseaza.Bolile gurii . salivatie si tuse grasa. B6.Simptomatologia. antiinfectioase. Disfagie de tip faringian = dificultatea deglutiei. Evoluia Acuta. Prognostic Initial este rezervat. Stricnoterapie. de gradul stramtarii faringelui Bolile esofagului si gusii la pasari .Reducerea lumenului faringian indusa de diferite formatiuni: boluri alimentare oprite la nivelul faringelui. masaje electrice. antitoxice. Evolutia si tratamentul sunt dependente de cauzele. compresiuni exercitate din limfonodurile perifaringiene marite. 3-4 zile. respectiv prezenta de tumori sau abcese perifaringiene sau in lumen.Faringite . Alimentarea cu sonda sau parenteral Medicamentos. tuse. slabire rapida. corpi straini. Stenoza si subobstructie faringelui . Diagnostic Se bazeaza pe disfagia de tip faringian si asociata cu lipsa inflamatiilor Diagnostic diferential fata de: .Fata de stenoza si obstructia partiala a faringelui. deformarea regiunii guturale Diagnostic diferential: faringite. vezicatori la ceafa si pe zona guturala. pungile guturale cu colectii purulente Simptomatologie -disfagie faringiana. fie paralizie progreseaza la centrii vitali => exitus. Daca dupa 3-4 zile de incercari terapeutice nu se observa ameliorarea se recomanda in cazul animalelor de interes economic sacrificarea de necesitate. Patognomonic lipsa contractiei faringelui la palpatia interna. diagnosticul se orienteaza in baza datelor de ordin local. ulterior poate deveni grav. consecutiv falsei deglutitii la cel.Bolile esofagului In toate aceste exista alt tip de disfagie . caderea bolului alimentar din gura.

Spasmul produce jena sau chiar sitarea tranzitului esofagian. . frica. Pentru instalarea SEP trebuie sa intervina o serie de factori primari precum: medicamente colinergice.Intreruprerea brusca a consumului de alimente. Spasmul esofagian simptomatic. Paralizia esofagului Apare in mod obisnuit concomitent cu paralizia faringelui avand etiologie comuna. Intalnit in principal la cabaline.Atropina si pilocarpina. anestezice. tetanos. intoxicatia cu neghina (Agrothema githago).Fads Tratament . de cele mai multe ori cu nutreturi voluminoase. insotit deseori de durere. 3.Accese de sialoree masiva. sonda miscandu-se cu usurinta ca intr-un tub necontractil cu diametru mare. epilepsie.Dureaza in mod obisnuit cateva minute sau zeci de minute. crizele putandu-se repeta. Simptomatologia: . fierbinti sau prea reci. consumul nutreturilor dure. Etiopatogeneza 1. Intervine in iritatii periesofagiene realizate prin iritatii mecanice si/sau inflamatorii. deglutitia unor corpi straini.Se constata deglutitii in gol. combelen sau/si clortelazina. Obstructia esofagului Reprezinta blocarea tranzitului la nivelul esofagului. Este de regula mascata de simptomatologia mai bine exprimmata a paralizei faringelui.Esofagospasmul Reprezinta o contractie sustinuta. Intalnit in turbare.Facies speriat. tetanii. intoxicatia cu stricnina. hipovitaminoza B1. bovine (urmare a instabilitatii tonusului neuro-vegetativ la aceasta specie). voluminoase. . la sondaj lipseste opozitia normala [de la acest nivel]. Spasmul esofagian secundar. . tonica a esofagului. Instalarea spasmului are in mod obisnuit un caracter temporar cu posibilitatea recidivei. . emotia 2. . Spasmul esofagian primar.Tuse grasa (cu expectoratie). . canide. Obstructia esofagului este un accident intalnit in marea majoirtate a cazurilor la taurinele adule. In paralizia esofagului. .

Diagnosticul de certitudine presupune un examen radiologic. sau examen biologic cu administrare de pranz baritat [cu sulfat de bariu]. La acest nivel. Principala consecinta in cazul obstructiilor totale este reprezentata de suprimarea tranzitului esofagian cu instalarea rapida a disfagiei totale precum si cu instalarea meteorismului ruminal secundar din cauza imposibilitatii de eructatie a gazelor normale de la nivelul rumenului.v. Asa se explica raritatea obstructiei esofagiene la grajd. 2. fragmente de os sau cartilagii la carnivore. vitei. rareori se poate vorbi de zile Prgonosticul: rezervat datorita complicatiilor care apar in urma obstructiei: esofagite. Se mai poate realiza esofagotomie in cazuri grave sau chiar ruminotomie pentru cele din apropierea orificiului cardia. esofagospasmului. In obstructiile esofagului de la nivelul toracelui se incearca respingerea cu sonda buco/naso-esofagiana prin presiuni moderate si repetate sau cu ajutorul extractorului sondei de tip Thygeshen . novalgin. carnivore. La taurine spasmolitice [procaina i. Tratament. iar examinatorul il extrage.La monogastrice: se constata vomitari false de continut salivar sau apa. simplu la animale mici. la nivelul jgheabului jugular stang se observa o deformare produsa de esofagul larg. cabaline. atropina sau blocada procainica paravertebrala C3-C6. 1. astfel ca animalul poate supravietui timp indelungat. . stenozei si dilatatiei esofagiene. cartofi. In obstructiile incomplete tranzitul poate fi partial mentinut pentru lichide si gaze. Simptomatologia .. diafragmei si cardiei. bronhopneumonie gangrenoasa prin falsa deglutiti [la cal] ± ruta falsa ±. gombelen. Se produce ca o manifestare a esofagitelor.rar la suine. in cazul obstructiei esofagului din zona cerivcala se intervine prin presiuni bimanuale si bilaterale. striuleti de porumb. paraliziei esofagiene. Apare la animalele flamande sau lacome. Obstructia esofagiana primara. deshidratare. Obstructia esofagiana secundara. Blocarea alimentelor se face la nivelul stricturilor fiziologice de la baza esofagului.La taurine: se constata incetarea consumului de alimente. Obstructia esofagiana se declanseaza in consum de sfecla netocata. Diagnosticul: se bazeaza pe disfagia esofagiana. tuse grasa insotita de eliminarea in principal pe gura a unei cantitati mari de saliva. Evolutia: este de cateva ore. la intrarea pieptului. Prin sondaj esofagian se poate preciza nu numai obstructia in sine ci si locul ei apreciat prin masurarea cu sonda la exterior dupa ce s-a marcat punctul in care s-a oprit avansarea ei la nivel narilor sau buzelor. mere. meteorism ruminal care se instaleaza in cateva ore. precum si de la nivelul cordului. impingand retrograd corpul obstruant pana la originea esofagului. un ajutor il fixeaza. Sub actiunea spasmoliticelor. perforari sau rupturi spontane sau chiar in urma sondajului. La monogastrice obstructiile partiale [de regula cu fragmente de oase] determina colici si vomitari reflaxe. pseudovomitare salivara. faciesul este ingrijorat. indeosebi atunci cand sunt alungate sau speriate cu brutalitate in timpul consumului la gramezile de furaj. pe baza datelor palpatiei si ale sondajului precum si pe baza instalarii meteorismului ruminal acut. la cabaline taitei de sfecla umezi.

a nutreturilor tepoase. Mucoasa herniaza in afara peretilor forman o punga diverticulara de tipul asa numitului Äjabou esofagian´. Simptomatologia: La erbivore ejectia de boluri alimentare. Stenoza esofagului si dilatatiile se intalnesc rar. obligatoriu trebuie aplicata botnita. La rumegatoare meteorism ruminal recidivant. a unor aderente. Prin sondaj sau radiologic. Cauzele sunt primare [iritarea mucoasei prin diverse interventii a unor chimicale. Extragerea sub anestezie a corpului strain cu ajutorul unor pense lungi. candidoza. Idem ca stenoza esofagiana + disfagie Diagnosticul. in cadrul alterarii in gusa a Älaptelui´ la porumbei dupa indepartarea puilor]. Respingerea cu sonda nasoesofagiana cel mai bine sub anestezie.La cal se administreaza sedative. lipsa vitamine D si a vitaminei A. Dilatatiile apar in cazul stenozelor prelungite sau in cazul ulcerelor. gaini si porumbei. Evolutia. Cronica cu prognostic grav Tratamentul. Hipotonie ca urmare a paralizie a unor ramuri ale nervilor esofagieni. Staza alimentara dilatand treptat portiunea craniala fata de obstacol. acalazie [lipsa de relasare de la nivelul cardiei]. Etiopatogeneza. alimente lichide sau semilichide. prezenta unor paraziti. La carnivore si suine se pot administra vomitive. false vomitare cu eliminarea . limfadenomegalii ( externe. a unor papilomi. Simptomatologia. Secundar apare consecutiv faringitelor iar simptomatic apare in holera.. care actioneaza prin compresiune). Nevrostemice asociate cu interventii chirurgicale. Tratament: iodurate si antiinfectioase ± in cazul adenitelor mediastinale . Dilatatiile esofagului Pot interesa conductul esofagului . difterovariola. spasmolitice. Stenoza esofagului Intalnita la cabaline bovine si caine Stramtarea lumenului esofagian Etiologie. Se poate recurge la examenul rediologic. in caz de aseptiloza. Evolutia este progresiva. atunci vorbim de megaesofag sau ectaizie esofagiana.Cicatrici. Stenoza are efect asupra tranzitului favorizand obstructii alimentare ale esofagului prin actiunea promecanica. Simptomatologia.. agravarea starii generale a animalului se datoreaza obstructiilor esofagiene repetate. interventii cu sonde de marimi diferite cu scopul reducerii strciturilor. iar in cazuri mai grave esofagostomii sau gastrotomii. spasmolitice. pseudopesta. Dilatatia gusii prin continut moale sau prepitant. Ingluvita la pasari (gusa moale) Ingluvita este mai frecvent intalnita la curci. caini vomitare Sondarea esogagului cu sonde de diferite calibre.

supunerea animalelor la efort dupa consumul tainului .cauze: -> greselile de igiena alimentara ± schimbarea brusca a ratiei sau a unor sortimente . In cazuri sondarea. acid lactic. cu deformarea regiunii. puii de curca si la pasarile supuse ingrasarii. Consta in consumul prelungit de cantitati mari de nutreturi concentrate uscare.. autointoxicarea din . dupa consumul de alimente reci. iaurt Indigestia ingluviala [obstructia gusii. cu stare generala grava si emfizem subcutanat.nutreturi alterate sau inghetate . Complicatii: ruptura gusii [de ordin traumatic.la taurine sporadic . Diagnosticul.ratii dezechilibrate -> nutreturi necorespunzatoare dpdv calitativ ± grosiere cu resturi teroaze( cu pamant) . insecte. cu continut de substante vagolitice ( atropina). tahifage. sulfat de fier [toate 1%] o lingurita de 2-3 ori pe zi. guse marita si tozata (cazuta) atarnand ca un apendice diverticular prepectoral [gusa pendulanta]. Tratament: inmuieera alim din gusa cu . cartilaje. pompat ecu ajutorul unei sonde urmata de eliminarea continutului prin palpare. Administrarea de HCl. La palpare continutul este consistent si relativ uscat.adaparea insuficienta . urmare a fermentatiilor produse de sfecla Se constata abatere. radacinoase .la animalele lacome.exces de continut alimentar relativ nefermentescibil in rumen si de perturbarea de scurta durata a digestiei Etiopatogeneza .produsele indigeste sau corpi straini . De taratesi pleava.pascutul pe miristi si consum de pleava si spice ramasa dupa recoltare -> reducerea motilitatii ruminale in urma interventiilor unor factori stresanti. Palparea gusii in timp ce pasarea este contentionata cu capul injos [eliminandu-se continutul gusi]. jumulirea penelor. infometate . reziduri culinare de la abator sau cantina.. Evolutia este acuta Tratamentul consta in optimizarea ratiei prin inlaturarea furajelor alterata. ligamente.de continut alimentar sau mucozitati. gusa tare] Supraincarcarea gusii care este dilatata cu continut de consistenta densa sau dura. miscari de deglutitie in gol. acid salicilic.. BOLILE PRESTOMACELOR INDIGESTIA PRIN SUPRAINCARCARE A RUMENULUI . corpuri straine diverse. la pasari -> administrarea de medicamente prin cazul ratiei.indigestia acuta si nerecidivanta . deplumare. Se intalnieste mai frecvent la tineretul de gainia pentru carne.cantitati mari de furaj la animalele nesupravegheate care scapa la depozite de concentrate. carenta in piridoxina..

dislocatia stanga a cheagului ± deformarea flancului stang doar in desert.rezolvarea. pH concludent .obstructia foiosului .la exam transrectal . igienico-dietetic ± plimbari.lipsa/ reducerea misc peristaltice . masaj ruminal.combaterea deshidratarii 3.sabloza (geosedimentoza) insotita de parezie si durere ruminala.indigestia vagala.spontan prin descarcari diareice .durere la apasare cu pumnul . zgomot amfonic caracteristic . barbotaje cu act laxative.destinderea abdomenului .diagnostic diferential fata de : .la interventia factorilor se modifica pop microruminoreticulara si motilitatea ( reducerea acizilor = parezie) => reducerea digestiei + destinderea rumenului si actiunea mecanica asupra peretilor rumenului si org din jur Simptome .1-2 zile .parezia prestomacelor . medicamentos ± evacuarea continutului ruminal prin adm de vagomimetice si adm de purgative saline .5-5 l diluat cu apa calda .caz izolat . constipatie. inapetenta.> 3 zile -> starea de toxicoza Tratament 1. marirea in volum a abdomenului => deformarea flancului stang ventral . colici.balonare si in desertul stang si in partea ventrala a celui drept . elastic la palpatie.perceperea unei cant pastos . medicatia aritmicrob orala .la exam rumenului se obs: . adm cu sonda a apei usor sarate + zahar (20-40l) 2. extragerea de continut ruminal ( ruminotomie) cu ajutorul sondei sau simpla. scaderea lactatiei. sunet timpanic la percutie. dubla cu circuit si reansamantarea rumenului cu micropop corespunzatoare ± transplantarea de boluri de la an care rumega 2. suprimarea completa a alimentelor. reducerea/suspendarea rumegarii.meteorism ruminal acut= deformare rapida si grava a abdomenului. nu se deformeaza rumenul Evolutie .rumen dur si extins pana la intrarea in bazin si pe dreapta pana in plan median al abd= duritate maxima Diagnostic .perioada gestatiei. rumenul are consistenta elastica -consistenta rumenului e moale.anim abatute.

INDIGESTIA RUMINALA BIOCHIMICA SIMPLA = reducerea dig si a sintezei <= producerea dezechil microsimbianti ruminali fara interv unor fermenti anormali Etiopatogeneza 1.draojdie de bere. antibiotice .Cu.dismicrobismul ruminal + afectarea motilitatii = usor pareza * in acest caz nu apar leziuni ruminale Simptomatologie . ratii dezechil de tip carential.Z . gri cafeniu.confirmare ± examenul continutului ruminal => consistenta scazuta. micotoxine 2.zgomote de lichid la niv rumenului .hipogalaxie. apetit capricios. reducerea numarului de infuzori si modificari raportate intre diferentele categorice a acestora Evolutie -subacuta. deficenti de gen alimentar . pH neutru-> alcalin. glucidelor (sfecla.S.nutreturi taiate prea scurt . hidrocarbonate. melaza) si mineralelor din ratie .favorabil dpdv vital . microelemente: P. amoniac.flamanzirea animalelor pe intervale lungi .rezervat dpdv economic Tratament .resp necesarului sub raport cantitate si calitate al proteinelor. poluarea chimica a furajelor/ tratamente cu antiseptice. sarace in proteine.toti factori reduc/ modifica profilul pop de infuzori => perturba digestia ± metabolism plastic si energetic .foarte importante sunt dereglarile in sinteza acizilor grasi volatili esentiali in metabolismul general al rumegat .schimbarea brusca . pareza prezenta .examen clinic + furaje necorespunzatoare . rumizal . putresceina.la palpatie consistenta moale Diagnostic . <% lapte. Mg.adapare necorespunzatoare 3.Mo. cronica Prognostic .Mn.dezech resimtite de simbienti ruminali asupra carora actioneaza compusii nocivi din furaje: acizi.

caracterizata prin alcalinizarea continutului runino-reticular.proteic => dismicrobism ruminal. supliment in exces a ratiilor cu surse de N neproteic. sortimente bogate in ureeaza. 5-10g se asociaza cu glucoza.dezechilibru energo. pH 7.reansamantarea continutului ruminal cu boluri de la animal sanatos .imbunatatirea hranei cu fan de cea mai buna calitate. si cresterea amoniemiei Simptomatologie.reducerea productiei de lapte si % de grasime .tamponarea continutului ruminal. ratii bogate in celuloza greu digestibila .reducerea apetitului.5 miros de amoniac si reducerea numarului de infuzori) Evolutie -acuta.ALCALOZA RUMINALA = stare patologica complexa. etc . Strofanitina . acid acetic 40-80% ( 500ml). acid lactic ( 50-70 ml). sfecla de zahar 1-2 kg/zi.la nivelul prestomacelor intervine un anumit grad de parezie. verde negricioasa. alimente cu furaje concentrate bogate in proteine ( la masculi).modificari nervoase: decubit prelungit. consecinta finala= alcazolza metabolica ( actiune asupra intregului organism) Etiopatogeneza . antihistaminice. subacuta si cronica Tratament . maronie.5-8. a apei amoniacale. excesul germenilor coli si Proteus => inducerea unor fermenti aberanti -> NH3 in exces. mucilagiu de in ( 8-5l in apa).streptomicina ± terapia orala 2-3 zile. magnezinemiei. tetanii Diagnostic .ex coninutului ruminal prn sondaj/ ruminotomie ACIDOZA RUMINALA . melasa ( 200g/2X/zi) zahar( 1g/kg) .protidic => asigurarea unor ratii hiperazotate cu hidrocarbonate relativ scazute Ex.pe baza anchetei nutritionale + ex continutului ruminal ( culoare gri inchisa. rumegarii si a miscarii prestomacale . saruri amoniacale dar si scaderea sintezei de acizi grasi volatili => alcalinizarea excesiva a cantitatii ruminale + alcaloza metabolica a intregului organism .excesul salivar din perioada de infometare => dezechilibru energo. la nivelul general => efecte asupra SN ce induce dificultate de metabolizare celular tradusa dpdv paraclinic => modificari ale calcemiei. amine bazice.

hipogalaxie brusca. acest lucru se intampla de regula in ingrasatorii Toate aceste acauze determina reducerea sau chiar distrugerea protozoarelor din continutul ruminal precum si agermenilor celulozo-litici ceea ce favorizeaza dezvoltarea excesiva a bacteriilor G+ si a lactobacililor. oliguria sau chiar anuria. anorexie. meteorism ponderat si tendinta catre coprostaza.De cubitul devine permanent. La palpatie continutul ruminal initial este dur apoi moale. Drept consecinta apar tulburari metabolice grave. se adauga comp acizi deviati din metabolismul celui viciat Etiopatogeneza 1. mere] 4.in efectifele de rumegatoare cu expliatatie intensa 1. parezia prestomacelor. gemete.Dezechilibrul brusc energo-proteic al ratiei [cand trec la pascut pe porumbistii compromise de seceta si in care se gasesc stiuleti de porumb in faza de maturare lapte-ceara. cartofi. tremuraturi musculare.Schimbarile bruste de sortimente ale ratiei. cand se introduc brusc in ratie concentrate. Duba absorbtia acizilor grasi in exces se instituie acidoza metabolica. Alte consecinte sunt: coagularea difuza intravasculara. hipogalaxie. evidente la nivelul centrilor nervosi care pot progresa in forme grave de coma acidobazica. leziuni degenerative in organele parenchimatoase si leziuni degenerative in glandele endocrine. stare depresiva ..Ratii hiperprotidice 2. acird propionic. Prin concentratia excesiva de acid lactic creste de 3-4 ori fata de normal presiunea osmotica a continutului ruminal ceea ce conduce la atragerea de lichid si de electroliti din vase aparand hemoconcentratia.Anorexie. nesiguranta in mers. scrasniri din dinti. Trecerea brusca de la ratii bazate pe fibroase la cele bazate pe grosiere 3. abatere.Coma care se instaleaza in 24-72 de ore Forma grava acuta Apare la 12-24 de ore de la schimbarea ratiei . Acidoza acuta si supraacuta = A acidolactica = intoxicatia ruminala= intoxic cu concentrate sau sfecla 2. paine. sfecla. agravata si de acidul carbonic rezultat din disocierea crescuta a bicarbonatilor si de acidul lactic tisulat generat in exces datorita metabolismul de tip aerob. acid butiric]. polipnee. mai apoi. care ulterior se poate agrava prin aparitia de ulcere si infectii supraadaugate cu necrobacili care. Forma grava supraacuta Apare la 8 maxim 12 ore de la schimbarea ratiei. Scaderea pH-ului continutului ruminal se mai datoreaza si reducerii secretiei salivare ceea ce reduce astfel tamponarea acizilor din rumen de catre carbonatii fosfati continuti de saliva. pot determina prin metastazare prin circulatia porta abcese hepatice. colici. Este tradusa prin colici. Drept consecinta a acstrui tip de dismicrobism se modifica biochimismul ruminal si chiar starea fizica a continutului ruminal datorita excesului de acid lactic cu scaderea corespunzatoare a pH-ului si reducerii surselor ruminale de glicogeneza [acid acetic. deshidratarea. Acidoza cronica si latenta = A metabolica = corelata cu perturbarea sintezei de acizi grasi volatili in rumen. reudcerea reflexelor . impresia ca animalul este orb. gemete. furbura . fructe alterate. nesiguranta in mers. Deasemenea cresterea presiunii osmotice poate sa provoace ruminita prin iritatie biochimica.

soutii bicarbonatate 2. hipogalaxie si scaderea procentului de grasime din lapte. In acidoza acuta usoara corectarea ratiei apeland la fan de buna calitate. Diagnosticul diferential fata de: indigestia prin supraincarcare a rumenului. vitamina B1 2-4g. gri sau negricios. . hipogalaxie. acesta sa nu fie tocat. reducerea ionilor de Na si K. reticulo peritonita traumatica. corelate cu datele anchetei nutritionale (schimbari bruste in ratie) si completate obligatoriu cel putin cu examenul continutului rumenal. glucocorticoizii.. Prelungirea suplimentarii in timp a ratiei cu bicarbonat de sodiu si in doze mai mari decat cele prezentate anterior declanseaza urolitiaza.5 cm. alcaline pe cale orala (carbonat de calciu 100-250g. antihistaminice de sinteza. Se pune pe baza manifestarilor clinice dar manifestari clinice de grup. Forma acuta usoara Trece deseori neobservata. scaderea hematocritului.7% i. Schimbarea sortimentelor din ratie necesita 1-2 saptamani timp de acomodare. solutii glucozate. Diagnostic. La examenul sangelui se constata hemoconcentratie.La examenul rumenului se constata rarirea sau lipsa zgomotelor de contractie. sau sarea Karsbald. carbune medicinal 500g). cu arsen. scaderea rezervei alcaline. febra vitulera. Pentru a evita sau anihila sursa de ruminotoxiemie se administreaza sulfata de sodiu sol 10-20% (0. Acidoza latenta si cronica Se constata scaderea sau lipsa intermitenta a apetitului. cu plumb. cresterea fosfaturiei si prezenta de leucocite sau chiar celule epiteliale. In acidoza grava acuta. osteopatii. Tratament. indepartarea continutului ruminal cu ajutorul unei sonde cu diametrul de 2. scaderea pH-ului sanguin. carbonat de Mg. Abatere tremuraturi. eozinocitopenie. abundenta bacteriilor G+. Pentru combaterea dismicrobismului ruminal: drojdie de bere 500-1000 g.v.5 si 5.5 g/kg). pHul intre 3. histaminemiei si a piruvicemiei. oxid de Mg 80-100g/animal maxim 3 zile. tulburari de reproductie. cu administrare continua de apa de la robinet urmata de sifonare. scaderea fosfatemiei. antibiotice pe cale orala (oxitetraciclina sau streptomicina 5-10g.6-2. lent 500-1000 mL. mirosul este acru. Tamponarea medicamentoasa a ratiei cu bicarbonat de sodiu in proportie de 1-2% fata de concentrate sau carbonat de calciu. intoxicatia cu nitriti. lipsa infuzorilor. Medicatie pe cale genrala cu solutii cloruro sodice. scaderea procentului de grasime din lapte. cetonurie. consistenta pastoasa si moale a continutului si zgomot de lichid la palpatia prin sucusiune. oxid de magneziu) asociate cu drojdie de bere. solutii electrolitice complexe. hipocalcemie si cresterea lactacidemiei. scaderea proteinemiei totale. bolile hepatice. usoara diaree. chiar penicilina 5-10 milioane UI in apa calduta). Este de ordin nutritional: evitarea schimbarilor bruste ale alimentatiei. scaderea sporului de crestere. La examenul urinii se constata reducerea pH-ului. proteinurie. Prognosticul este rezervat sau grav. calciterapie. Continutul este galbui. Profilaxia. metionina. sau paie de buna calitate si adminstrarea de antiacide (bicarbonat de sodiu. enteropatiile topografice. de la ratiile bogate la cele hiperglucidice(la rumegatoare fibroasele trebuie sa reprezinte 18-20% din ratie). cetoza.

Aceasta se datoreaza componentelor proprii ale plantelor timpanogene. ceea ce imprima continutului ruminal modificari de tensiune superficiala si implicit un dismicrobism. Toxiinfectii sau infectii de ordin general = antrax. Aceste nutreturi au un continut mare de apa.Meteorismul ruminal secundar. nutret fraged. Mai rar apare ca urmare a consumului de nutret verde palit (incins in gramezi).. zaharuri. Apare ca urmare a consumului de nutreturi ³timpanogene´ [nutretul verde. saponin si proteine usor digestibile si sunt sarace in fibre. Consum de orz verde.Meteorismul ruminal simptomatic. luxuriant. Mai rar MRA se produce prin acumularea de gaz. Continutul ce determina meteorismul ruminal acut este reprezentat de o spumozitate fina de fermentatie. consumate vara la pasune]. alcaloizi.Meteorismul ruminal primar. Jena eructatiei se realizeaza si datorita excesului de lichide si spumozitati generat de nutreturile timpanogene. Intalnit mai frecvent la taurine predispuse (gestante. Meteorismul ruminal acut are efecte asupra organismului in general. aceasta insuficienta de balast declanseaza meteorismul ruminal. Concomitent insa. Apare consecutiv intoxicatiilor cu plante ce contin nitrati. Ca urmare a intoxicatiilor industriale cu arsen. leguminoase. apare si un dismicrobism ruminal cu dezvoltarea in exces a germenilor mucinogeni in dauna celor mucinolitici. Se produce ca urmare a obstructiilor esofagiene. plouate sau cu roua. 3. tioglicozizi. Producerea excesiva a spumei ca efect al vascozitatii sau presiunii superficiale modificate se explica prin formarea in continutul ruminal de pectati si alte genuri spumigene. recent recoltat sau ca urmare a consumului de nutreturi prea marunt tocate sau granulate. Patogeneza In mecanismul inducerii meteorismului ruminal acut locul central il detine reducerea eructatiei (aceasta reprezinta principalul declansator al reflexului de eructatie) reprezentat in principal de balastul de eructatie care exercita o actiune mecanica asupra mucaosei din apropierea cardiei dar si asupra mucoasei. tetanos. nutreturi umede. uleiuri eterice. Bradsot.Meteorismul rumenal acut (indigestia spumoasa) Meteorismul ruminal acut reprezinta distensia rapida a rumenului prin continutul de fermentatie cu efecte exercitate prin actiunea mecanica asupra respiratiei si circulatiei. saponine. P. Spumozitatea este stabilizata ca atare si nu mai este capabila sa permita eliberarea gazelor de fermentatie. respectiv induce jena .. turbare. Lipsa gazelor si imposibilitatea formarii colectiilor unice de gaze face ca sa se relizeze o actiune mecanica reduse asupra mucoasei cardiei si rumenului explicand in acest fel producerea insuficienta a stimulilor care declanseaza reflexul de eructatie. Deasemenea jena eructatiei mai depinde si de reducerea motilitatii prestomacelor asa cum de altfel se intampla in numeroase alte stari patologice sau datorita frigului sau unor principii vagolitici prezente in planta. lacome) si mai ales la cele din rase perfectionate. respectiv a indigestiilor biochimice grave. situati in care poarta denumirea de indigestie gazoasa Etiologie Exista mai mutle tipuri: 1. 2. Pb.

plasarea cu picioarele posterioare intr-o groapa sau sant. Pentru a preveni meteorismul pe pasunile timpanogene animalele trebuei sa consume dimineaza fibroase sau grosiere uscate (1-2kg). dislocatia stanga a hiatului. incetarea consumului de nutret. udarea cu apa . semnele starii de soc. Diagnosticul Nu comporta dificultati. Tratament Favorizarea eliminarii de continut ruminal prin provocarea actului eructatiei = degajarea cardiei prin plasarea animalelor pe plan inclinat. trecerea fortata prin strunga. Se impune un diagnostic diferential fata de: supraincarcarea rumenului. colici. ridicarea de picioarele anterioare si strangerea abdomenului intre genunchi. in special al rumenului. respiratie bucala.. se vor evita plantele crescute luxuriant. hidropizia invelitorilor fetale. cu zonele ventrale mai destinse si totodata deformare mare in zona desertului flancului stang. Semne evidente: destinderea abdomenului. Deasemenea se constata ca zgomotele de contractie ruminala sunt absente percepandu-se zgomote de gaze care sunt tactil de tip suierator iar la ascultatie sunet crepitant.mecanica a miscarilor respiratorii si o redistribuire a masei de sange in urma hiperpresiunii intraabdominale. Tahipnee. Administrarea de antibiotice in sare de lins. pe pasunile timpanogene sau administrarea orala de grasimi diverse [50-100g/zi]. tentative de a se culca urmate apoi de ridicarea rapida din decubit. cianoza mucoaselor. Profilaxia Un instructaj atent al fermierilor si ingrijitorilor. deplasarea pe o panta. nesiguranta in mers. alergarea cu caini in susul pantelor. Simptomatologie La debut : stare de nelinistie. ortopnee. fara insa a constata o debalonare rapida [in cazul indigestiei spumoase] sau erup gaze cu debalonare instantanee [in cazul indigestiei gazoase]. dispnee.. plantele cu continut mare de apa sau roua. tahicardie. La examenul rumenului se constata consistenta elastica si sunetul clar in desertul stang [in cazul indigestiei gazoase] sau pe intregul flanc [ in indigestia spumoasa ]. Punctia rumenului este urmata de eliminarea pe canula a unei spumozitati albicioase. masajul porfund al abdomenului. Sondaj pe plan inclinat sau prin ruminocenteza Evolutia poate dura zeci de minute pana la maxim 2 ore in cazul indigestiei spumoase sau 12-24 in cazul indigestiei gazoase. indigestia vagala. Este interzis pasunatul dupa ploaie. prezentand la inspectia din spatele animalului profilul de mar. In toate aceste boli distensia flancului stang este mai putin evidenta. Utilizarea . strangerea abdomenului cu o franghie. Este de preferat ca pasunatul sa fie pe parcele bine delimitate. se vor evita pasunile cu peste 50% plante din familia Leguminoase (mai ales tinere).

Dupa inlaturarea meteorismului. Medicatia antifermentescibila sau/si spumoliticapentru a actiona asupra tensiunii superficiale a continutului ruminal. In alte cazuri laptele se revarsa direct in rumen in momentul consumului datorita lipsei de inchidere a jgheabului esogagian. Spre deosebire de MRA care obisnuit afecteaza mai multe animale din efectiv si este de regula o indigestie de tip spumos.Formol 40-50 mL / 1-2 L apa . . . se recomanda tratament dietetic timp de 2-3 zile respectiv fibroase uscate de buna calitate. Prezenta laptelui in rumen se explica prin refluxul abomasoruminal care se produce in cazul indigestiilor cu lapte. dupa care se plaseaza in plaga un tub oarecare pentru a limita cat mai mult eliberarea de continut ruminal in peritoneu si straturile musculare ale muschilor abdominali.Apa de var .Bors sau zeama de varza .Lapte 5-10 L . In lipsa unui trocar se poate pune problema inteparii rumenului cu un cutit sau bisturiu.Uleiuri vegetale .Amoniac 20-30 mL intr-un litru de apa .Ulei ars de masina .p.Benzoat de sodiu 50-70g .Penicilina. Inhibarea acestui reflex se produce prin stimuli emotionali .Petrol. MRR apare intotdeauna pe cazuri izolate si este produs exclusiv prin indigestie gazoasa.Ulei de ricin . dupa administrare sonda se lasa acolo pentur a favoriza eliminarea gazului. Etiopatogeneza In cazul meteorismului ruminal recurent apare foarte rar in corelatie cu consumul de nutreturi usor fermentescibile si asociat cu parezia discreta a prestomacelor. benzina .rece a animalelor sau introducerea in lacuri sau rauri reci.Tiosulfat de sodiu 80-100g . Toaleta locala.Otet (80-100g) . eritromicina. streptomicina. antibiotice i. oxitetraciclina cu sonda sau cu sticla odata cu o parte dintre spumantele de mai sus sau chiar injectabil In cazul meteorismului grav se recurge la ruminocenteza. detergenti 2-5g/100kg Acestea se administreaza cu un furtun cu diametrul de 2-4 cm. La vieti apare mai frecvente MRR ca o consecinta a fermentatiei de tip alcalin cu germeni gram negativi pe care le sufera laptele cand in loc sa fie supus digestie normale in cheag. fixarea unui calus de lemn in gura (zabala). acesta ajunge in rumen.Untura topita la temperatura corpului . METEORISMUL RUMINAL RECURENT (CRONIC) Este de fapt un sindrom caracterizat prin distentia relativ moderata si recidivanta a rumenului prin continut de fermentatie. cu ajutorul unui trocar corespunzator lasand pe loc canula pana la reluarea miscarilor ruminale. apoi treptat se trece la regimul alimentar obisnuit.HCl 1% 5-10L . .

intr-o infuzie sau in apa calduta]. stres climatic sau stres de grup. Meteorismul ruminal recurent simptomatic Apare in cazul bolilor trenante de la nivelul compartimentelor pregastrice [functionale sau organice]. stabulatiei fortate. anemie. [prezenta unor sortimente de furaje fermentescibile. In MRR al viteilor se mai poate recurge la sifonaj de continut ruminal pe sonda. carbonat de calciu. generand astfel meteorism. Diagnosticul Se bazeaza pe balonamentul . pareza prestomacelor.forme grave=> paralizia/ atonia = sindrom caracterizat prin reducerea/ suspendarea motilitatii compartimentelor prestomacale . Reducerea si rarirea zgomotelor de contracti ruminala. PAREZIA PRESTOMACELOR . respectarea orarului de alimentatie. Consta in destinderea relativ moderata si recidivanta a abdomenului dupa consumul tainului ceva mai evidenta in desertul flancului stang. Simptomatologia Apare in accese cu o durata de cateva ore. Accesele se repeta la mai multe zile cu ocazia interventiei unor factori ocazionali. urmat de adminstrarea de substante antiinfectioase contra G. bicarbonat de sodiu. Administrarea de eupeptice [sarea artificiala de Karlsbad]. Substratul alimentar neadecvat din rumen la vitei suporta fermentatia normala ca urmare a unu adevarat dismicrobism. nutret in cantitate mare. liniste in spatiul de cazare. carbune medicinal si corectarea pH-ului ruminal cu sol bicarbonatate sau acetice [pH intre 6 si 7]. drojdie de bere.si recidivant al rumenului Evolutia Progresiva. Accesele de meteorism cedeaza de cele mai multe ori spontan.apoi in zilele urmatoare dieta restrictiva [tainuri reduse si dese.. Tratament Vizeaza o alimentatie dietetica de calitate cu tainuri mici si dese. administrarea de Rumisan. in timp aparand slabire. se mai pot administra purgative in doze mici. Urmare a bolilor cronice ale peritoneului si /sau a altor organe abdominale. hipotoniei musculare generalizate. miodistrofiei nutrtionale. adaos de cheag (cateva picaturi) in galeata pentru a grabi coagularea laptelui dupa consum. antifermentative de tipul HCl 1%.. Meteorismul ruminal recurent secundar Este urmarea dificultatilor de tranzit de la nivelul esofagului sau intestinului.sau nereguli tehnologice. ingiena ustensilelor.

palpatie si asculatie ± rarire -> suprimarea a miscarilor de contractie ruminala . tremuraturi musculare discrete.Forma cronica.cateva saptamani . F acuta ± abatere. F cronica ± reducerea apetitului. meteorism. pofta de mancare. 10-15 zile( forma cronica .B prestomacelor 2.Etiopatogeneza .in paralel cu perturbatia sintezei proteice ce se percuteaza asupra nutritiei org .stimularea motilitatii prestomacale: plimbari.cand hipotania peretilor stomacali atinge o anume durata si grad => stagnarea si lipsa de omogenizare a contunutului stomacal => modificari ale micropopulatiei de simbianti ruminali. butiric. reducerea frecventei si a apmlitudinii miscarilor ruminale 2.sublinarea alimentatiei pt 2-3 zile. animalele percep durerea Diagnostic . reducerea apetitului/ rumegare. pica.parasimpaticomimetice: vasoperiferice INDIGESTIA VAGALA = SINDROMUL HOFLUND = . rumegarii -> progresiv ± agravarea starii generale.B peritoneului si alte org 3. accelerarea pulsului si miscarilor respiratorii.rezervat . etc .perturbata rumegarea -> sistarea acizilor => absorbtie redusa de principii nutritivi => denutritie si declansarea autointoxicatiei acetozice <= comutari metab energetic neoglicogeneza Simptomatologie 1. polipnee. intoxicatii .grav Tratament . zgomote de contractie ruminala rarite si slabe . disfunctii digestiva Prognostic . acetic) . reducerea productiei. Greseli de igiena alimentara 4.palpatia profunda ± continut pastos sau dur. alcool pe rumen.evolutie benigna. vicierea fermentatiei = > prod in exces de acizi organici ( lactic.stimularea micropopulatiei ruminale : otet (10-40ml) + ½ kg zahar + 2 l de apa . rumegare. masaje pe rumen 10-15 min/ 2x/zi.caracter intermitent -> vindecare ± normalizarea apetitului. durere. cedeaza dupa cateva zile 4( forma acuta).cauze numeroase si diverse: 1. se reintroduce treptat in consum nutret usor digestibil . Factori stresanti . Alimentatie necorespunzatoare 5.reinsamantarea continutului ruminal . surmenaj.frica.

se declanseaza obisnuit la vac in ultima a gestatiei = expresia in perceptia vag abd care se distribuie prestomacelor si stomacului. iar continutul intestinal se elim sub forma de fecale dure coafate. urmata la intervale dif de o noua recidiva Diagnostic: . dar cu slabirea zgomotelor de contractie dat fluidifierii cont din rumen 3)stenoza permanenta a pilorului > evolutie rapida.indigestie motorie depinzand de paralizia tr vagal ventral al abdomenului . distribuit prestomacelor si jgheabului esofagian ..lez de pleurita cronica .se realizeaza dat compresiunii filete vagale prin: . iar sacul rumenal dorsal apare elastic. ambele tr vagale .uneori la niv mare si mic epiplon . unele din ramurile vagale 2.omasal sau pilorului insotit de dischinezia jgheabului esofagian Etiopatogeneza . salivatie.sinchii/ abcese ( reticulo-peritonita) . cresterea ariei semiologice a foiosului si a cheagului care devine usor explorabil 4)stenoza recidivanta a pilorului > la fel ca la 3).ingreunarea/ suspendarea transitului digestiv prin acalazie cu acumularea de continut furajer.dilatatie esofagiana .intercepria vag. insa intermitent. tr vagal ventral 3.deplasarea cheagului . urmata de paralizia centrifuga a ramurilor => stenoza ( centracuta) functionala. cu vindecare aparenta dupa o descarcare diareica.limfodenomegalii abd/ mediastinale .clinic. -abd se deform progresiv si asimetric cu evidentierea neta a desertului stang si a partii ventrale a flancului drept -la exam ext al rumenului. echivaland cu o adevarata Ä sectionare functionala´ .interceptia poate interesa : 1. meteorism ruminal. cont apare moale sau fluctuant -ETR se simte rumenul mai destins. zgomot de clipocit la ascult rumenului. rumegarii.hernie transdiafragmatica .perturbarea tranzitului la niv ostiumului reticulo. chiar vomitare (la rumeg) 2)forma frecventa de stenoza reticulo-omasala > motilitate ruminala normala / exagerata. saliva si prod de fermentatie => inrautatirea starii generale prin fen de ruminotoxiemie Simptomatologie: -semnele clinice debuteaza brusc: reducerea/suprimarea apetitului. iar cel ventral are continut de consistenta cremoasa sau semilichid -rarirea contractiilor cardiace (bradicardie) 30 contractii/min dat iritatiei vagale de la locul interceptiei -alte manifestari diferite in fct de nivelul si tipul stenozei digestive: 1)forma rara a stenozei retea-foios > parezie ruminala. a orificiilor dintre retea si foios si a Pilor <= tonus de ordin orto simpatic nu mai este echilibrat de cel vagal . defecarii.

generand astfel si alte . amplasarea adaposturilor sau a pasunilor in preajma oraselor. indigestii. ace) pot migra la distanta. fie implantati in fagurele format din mucoasa retelei. rar la bubaline. trasporturi. imprejmuirea cu plase metalice a padocurilor. cu exceptia stenozei recidivante a pilorului Prognostic: grav Tratament: . Corpii metalici filiformi (sarme drepte. Etiologie: 1)factori predispozanti: specia (taurine ± dat simtului gustativ redus si dat superficialitatii primei masticatii. preocuparea redusa pt indepartarea reziduurilor metalice din adaposturi sau din aproprierea lor. corpii metalici pot perfora peretele retelei si chiar sa migreze la niv altor organe. Sunt inflamatii ale retelei si ale peritoneului det de migrarea corpilor straini metalici de la niv retelei. sau in cazul pervertirii gustului.acuta. fie liberi. In toate cazurile. portiunile de tabla ascutite. in cateva zile. utiliz sarmei pt fixarea lanturilor animalelor si usilor. corpii metalici deglutiti odata cu nutretul se plaseaza la niv retelei. declansand astfel doar reticulita sau reticulo-peritonita localizata. oi. capre).-usor de pus pe baza deformarii asimetrice a abd. Sub act factorilor ocazional. atelierelor mecanice. gestatii Patogeneza: avand o greutate specifica mare. Corpii ascutit la un singur cap (cuiele) perforeaza doar peretele retelei si tes din imediata apropiere. pe reducerea defecarii si pe cont ruminal moale intalnite mai ales la vacile in gestatie avansata > diagn simptomatologic -diagn topografic > nivelul stenozei . act traumatica este declansata de solicitari mecanice: eforturi.diagn etiologic Ultimile 2 nec laparotomie sau ruminotomie exploratorie care permit palpatia directa: -in stenoza ant: hipotonia ostiomului reticulo-omasal. actionand atat traumatic. cat si septic prin vehicularea de germeni din cont retelei. acele. cu tonus scazut -in stenoza pilorica: distensia cu cont digestiv a foiosului si a cheagului Evolutie: . sexul (masculii fac mai rar) 2)factorii ocazionali si determinanti: balotarea cu sarma a fanului si paielor. iar foiosul este marit in vol. indeosebi la vacile cu productii mari si crescute in cond de stabulatie. etc Corpii metalici care prod mai frecv traumatismele viscerale sunt sarmele sau cuiele.se impune la gestantele in stare avansata si la vacile de mare valoare -ruminotomie cu evacuarea a cat mai mult cont din rumen -explorare manuala atenta a cav si a organelor Reticulita si reticulopericardita traumatica Sunt metalopatii. uzinelor.

Proc inflamtor acut infl organismul si prin febra si actiunea septica (leucocitoza. scaderea brusca a prod de lapte. sau declansate prin probele pt evidentierea durerii reticulo-peritoneale. indeosebi ca urmare a fatarii: anorexie. In cazul reticulitei si reticuloperitonitei acute proc inflamator isi exercita pe de o parte efectul patogen prin durere locala si iradiata (reflectata). tremuraturi. Difuziunea infectiei pe cale limfatica sau sg explica starile de piosepticemie (puroi in sg) cu degenerarea princ org parenchimatoase si form de focare purulente metastatice. neutrofilie. Durerea locala are importanta deosebita pt reducerea sau suspendarea reflexa a contractiilor prestomacale manifestata prin parezia prestamacala.cardie si ±pnee -indepartarea olecranului stang -paraclinic: neutrofilie. cresterea eozinofilelor . leucocitoza. cu progresiune rapida spre stare comatoasa si soc *forma cronica: -slabire. meteorism ruminal recurent. plierea pielii de pe greban) tendinta la constipatie. colici. Simptomatologie: *forma acuta: -debuteaza adesea brusc. proba Kalchschmidt. uscata. mai ales pe stanga.metalopatii: peritonita traumatica. paralizie cronica. Durerea iradiata sau reflectata la distanta contribuie la inrautatirea starii generale > gemete. fibroase in fecale -abdomen contractat -sunet timpanic in reg paraombilicala. fara modif la niv ap resp pt a o explica -injectarea mucoaselor (conjunctiva sclerala) -tahi.si a-dipsie. deshidratare si slabire -atitudini rigide cu evitarea deplasarii -tremuraturi la niv musc anconati -cifoza -horipilatie dorsala -facies ingrijorat. hipogalaxie. abcese hepatice. sub influenta factorilor ocazionali. tuse. si este discreta in cazul reticulitei simple in care nu este lezat peritoneul. Durerea apare evidenta mai ales cand este prins si peritoneul parietal. hipo. proba planului inclinat. neutrofilie) Infectia reticulo-peritoneala poate difuza prin continuitate generand peritonita difuza sau generalizata. modif ale proteinemiei si ale fractiunilor proteice -complicarea proc inflam sub forma unei peritonite difuze > marcata de agravarea starii generale si de atonie completa a rumenului. sindrom Hoflund -monocitoza. lipsa rumegarii. iar in cazuri grave sunetul difuz si pe dreapta sau se poate extinde de la xifoid in reg mamara -durere la mulsul sfarcurilor anterioare -tuse unica repetata la intervale mari de timp. indeosebi in momentul defecarii si a urinarii -colici -gemete spontane (dupa consum de apa sau nutret) sau provocate (percutia cu pumnul a ariei retelei. proba bastonului.

urmand generalizarea peritonitei sau migrarea in continuare a corpului metalic > complicatii (chiar la 1-2 ani dupa episodul primar) Prognostic: rezervat sau grav Profilaxie: -evitarea contactului cu corpii straini metalici -strangerea cu grija a sarmelor rezultate de la baloti si depozitarea lor cat mai departe de adaposturi sau de zone de acces a taurinelor -interzicerea sarmei pt fixarea usilor. dupa care se adm fibroase in cant redusa alaturi de alim lich sau semilich timp de 1-2sapt -adm eupeptice pt stim apetitului si rumegarii -medicatie pt proc inflamator de la niv peritoneului -antibiotice. sulfmetazina 33% 120ml+penicil 2-3mil UI. antibiotice local si general+tonice cardiace . Pt a evita plasarea in rumen. cat un deget de mare) liberi sau incastrati intr-un material plastic. tocatoarelor si la benzile transportoare -imobilizarea metalelor in retea cu magneti remanenti (cilindroizi. se adm dupa o infometare de 12h cu un aruncator de boluri sau prin introducerea cu mana pana in faringe.Diagnostic : -se bazeaza pe modif starii generale odata cu parezia prestomacelor. chimioterapice intraperitoneal: penicilina 2mil UI+strept 1g. trenul post sa fie cu 30cm mai jos decat cel ant -suspendarea alimentatiei pt 2-3 zile. Controlul plasarii se face cu metalodetector sau cu o busola.i. etc in adaposturi si in padocuri -indepartarea oricaror resturi metalice dupa repararea sau contruirea adaposturilor sau padocurilor -controlul zilnic al jgheaburilor pt indentif corpurilor metalice -interzicerea ingradirii cu sarma a padocurilor pt bovine -amplasarea atelierelor de intretinere si a sectorului mecanic al fermelor cat mai departe de adaposturi -evitarea pasunatului langa sosele sau in zona depozitarii gunoaielor -plasarea de electromagneti la jgheaburile morilor. a. -extragerea periodica a corpilor straini din retea cu sonda magnetica sau prin ruminotomie Tratament : -repaus cat mai complet -declivoterapie: asezarea anim pe un pat inclinat. Sub act dif solicitanti favorizanti incapsularea poate ceda. odata cu semnele durerii parareticulare si cu modif formulei leucocitare -se poate recurge la punctia exploratoare a abd (punctie alba) in urma careia se va exprima un lich roscat (se intervine chirurgical) sau puroi cu miros ihoros (se sacrifica) -metalodetectoare -exam radiologic Evolutia : poate interveni vindecarea clinica prin inchistarea granulom de corpªsecretiilor si a corpului strain in tes conjunctiv strain.

Dpdv histologic: cornificare incompleta a cel si pastrarea nucleilor chiar si in straturile superficiale ale muc (paracherat) sau ingrosarea stratului cornos cu cel complet cornificate (hipercherat) Diagnostic: pe baza exam necropsic.si para-cheratoza ruminala. Cand irit muc sunt de intensitate <. Este o afectiune caracterizata prin ingrosarea mucoasei dat unui excedent de celule nucleate. disorexie. la vacile de lapte. colici. Dpdv morfopat se constata ingrosarea. nutr tocate si nutr granulate sau cand concentratele din ratie acopera in proportie exagerata necesarul nutritional al ratiei. Aceste nutr au putere < de abraziune la stratul cornos al muc ruminale. Datorita metastazarii apar pododermatite si semnele clinice ale abceselor hepatice. alcaline si ruminative. indurarea si aspectul negricios al muc ruminale cu papile marite de consistenta crescuta si aderente unele de altele. Cheratinizarea in exces contribuie la vicierea biochimismului ruminal si la modificari nutritionale ale intregului organism prin limitarea absorbtiei si a digestiei. In forma grava tratam este cel de la acidoza ruminala. Simptomatologie: *forma usoara (paracheratoza necomplicata): reducerea sporului de ingrasare sau a % de grasime in lapte. . insa se exercita timp indelungat. deshidratare. meteorism cronic. Iritatiile det o inflam a muc ruminale prin care se poate favoriza dezv infectiei locale supraadaugate cu necrobacili si piociani care pot sa produca complicatii metastatice pulmonare si hepatice. favorizand astfel hiper. Paracheratoza se mai numeste Äboala de concentrate´ Mai rar. semnele clinice ale rumino-reticulitei si ale acidozei ruminale. Tratament: in forma usoara se corecteaza ratia si se adm drojdie de bere. apare dupa consumul unor nutr de consistenta < (frunze de sfecla) care ar putea reprez sortiment de baza pt un timp >. reducerea ca intens si freccv a zgomotelor de contractie ruminala aparand zgomotul de clipocit *forma graza (cu complicatii septice ruminale): abateri. insuficient cornificate.-interventie chirurgicala Paracheratoza ruminala Are incidenta de 30-40% in efectivele de taurine din ingrasatorii. Etiopatogeneza: se intalneste frecv la tineretul rumegator din ingrasatorie care este furajat in exclusivitate cu sroturi. duc la ingros stratului cornos al muc (hipercheratoza) in paralel cu hipertrofia si hiperplazia stratului malpighian (hiperacantoza) si cu cheratinizarea incompleta a stratului cornos evidentiata prin persistenta nucleilor celulari si cu un continut ridicat de celule (paracheratoza). Ele irita mucoasa prin fixarea intre papile asemanator cu aristele sau cu firele de par inghitite.

Tratament: apa la discretie. abatere evidenta. durere. parezia prestomacelor. Simptomatologie: *forma usoara: necaracteristica. sau chiar fortat sa bea. reducerea poftei de mancare. cord pocnitor. alaturi de modif de tonus si motilitate a peretilor foiosului. reducerea cant de lapte. Etiopatogeneza: *obstructia primara: in urma consumului de furaje taiate prea scurt. constipatie insotita de semnul bratului. gemete. in stabulatie). lolium) in verile ploioase cand creste luxuriant. In consumul de masa verde (lucerna. fapt ce explica si destinderea organului. boli acute hepato-biliare. enteropatii topografice *simptomatica: in febra catarala. Colicile Denumirea vine de la dolor coli = durere ale colonului Este un sindrom = apare in mai multe afectiuni . cu vindecari spontane sau insanatosire progresiva sau poate ajunge la stare comatoasa in urma toxicozei digestive sau a necrozei peretelui foiosului.Obstructia/parezia foiosului Este o indigestie caracteriz prin uscarea si impastarea continutului din foios acumulat in exces. pe aria de explorare semiologica a foiosului (partea mediana dintre coastele 7-9 pe dreapta) se pot sesiza modificari (intinderea matitatii. lignificate. in 8-10 L mucilagii). tahicardie. determinand in timp congestie. determinand initial spasm. parafina lichida (1-2 L. tahipnee. destinderea rumenului (are continut pastos) si se poate atinge foiosul dilatat (in mod normal nu se poate). Uscarea continutului se prod prin continuarea absorbtiei apei din continut. muc are leziuni de dif gravitati. intox cu Pb si in botulism. Dpdv anatopat: destinderea foiosului cu cont alimentar uscat si indurat. apare abatere. necroza Evo este de 1 sapt. 2-3 zile). purgative saline (150-300g. *secundar: dupa reticulo-pericardita. Patogeneza: continutul alim in cant marita act mecanic. reducerea rumegarii. La ETR se constata cant redusa de fecale uscate si gleroase. pesta bovina. Apare si dupa consumul de otava si dupa pasunatul pe iarba frageda. apoi parezie si atonie a peretilor foiosului. destinderea foiosului. uscate. edem. senzatia de contrasoc la palpatia prin izbire retrohipocondrala) *forma grava: debut brusc. disorexie. hemosporidioze. colici. alterate sau toxice (mai ales iarna. a rumegarii si a defecarii si reducerea misc rumenului. Se evidentiaza clar forma foiosului. modif distrofice si inflamatorii profunde. Continutul indurat act mecanic si asupra muc.

iar in sens mai larg indica dureri la toate org int. pozitia de caine sezand. privire ingrijorata. misc convulsive ale buzelor. leziuni inflamatorii. rezultand o seama de perturbari gastro-intest sau la niv altor organe. de existenta anevrismelor (tromboarterite mezenterice) 2)cauze ocazionale: a)factori alimentari: infometarea sau adm ratiei in tainuri prea distantate. intestinul este lung si cu lumen inegal al diferitelor anse si nu este suspendat prin mezou in unele portiuni) b)predispozitia individuala: caii care au predispozitie sn colicari. sistem biliar. compresie pe org vecine. uter. Presupune interventia factorilor ocazionali pe fondul predispus. in urma stresului. colica indica manifest ale durerilor de la niv viscerelor abdominala. de existenta neregularitatilor dentare. realiz unor enteropatii topografice. de lacomie. nutreturi mucegaite. Este depeneanta de dif boli cronice gastro-intestinale. autoascultia abdomenului. Exista 2 tipuri de colici: adevarate (exprima dureri de la niv gastro-intest) si false (dureri de la niv altor organe: peritoneu. cu pamant. edem. consum de nutret dupa oprirea sau inaintea supunerii la efort. miscari de aprobare sau de rasucire si scuturare . tractiuni. inghetate sau cu componenti toxici) b)factori de ordin meteoro-patologic: modif temperaturii. umiditarii. graunte recoltate recent. clipiri dese. spasm. Apare spasm. ficat. ischemie. 1)parte mimata (manifestari mimetice) 2)parte audibila 3)parte cifrata 1)se refera la exterioriz durerii viscerale prin misc si atitudini fortate in statiune si in mers: campare. facies contractat. inervatia segmentara a tubului gastro-intest. deplasarea cu pasi scurti si cu picioarele usor flexate dand senzatia de trantire. oboselii. trantiri brutale de la inaltimea picioarelor Mimica faciala se traduce prin cascat. volumul mic al stomacului. in anazarca. misc de scurmare cu picioarele. rostogoliri. etc Patogeneza: complexa. esofag. alterate.In sens restrans. Asemenea perturbari induc pe langa durere si o adevarata nevroza vegetativa cu dezechilibru al tonusului vago-simpatic. ceea ce explica geneza durerii. congestie. introducerea brusca in consum a unor sortimente cu care animalul nu este obisnuit (paine. presiunii si incarcaturii electrice atmosferice 3)alte cauze: in intox acute. pleura. durere. paralizie. lipsa adaparii la timp. agitatia urechilor. Simptomatologie: mai bine exprimata la cai. rinichi si cai urinare. lovirea cu piciorul al abdomenului. schimbarea brusca a ratiei. de parazitismul gastro-intest. tulb de tranzit. traume prin corpi straini. verdeata tocata. existenta in zona cardiei a cravatei elvetiene dat careia nu se poate prod regurgitarea de continut gastric. etc) Etiologie: 1)cauze predispozante: a)specia: calul prezinta cel mai frecvent colici datorita unor particularitati morfofunctionale (labilitatea relativa a tonusului neuro-vegetativ. Apar tulb secretorii gastro-intest si mai ales tulb motorii reprez de distensia in staza si fermentatie a anselor intestinale imediat urmatoare.

calculoza. In colicile false zgomotele active intestinale se percep nemodificate. term. la bovine cailor biliare. dilat acute ale stomacului. dupa gravitate. uterine. zgomote gazoase la niv carjei cecale si la niv ansei 2 a colonului. complicatii: enteropatii topografice. trantiri mai putin grave sub forma de crize de cateva minute cu perioade re repaus. colici din torsiunea uterina. mai ales dupa simptomatologia mimata exista 3 tipuri de colici: -dramatice -grave -usoare Cele dramatice se intalnesc in crize vasculare abdominale. vaginale. rare zgomote cu timbru amforic > tacere abdominala ± pt colici abdominala. iar cea caudala la partea intestinala Mimica caudala si genitala: camparea inapoi. termic. lipsa defecarii. uneori apare Ätorace si abdomen in butoi´ca urmare a dilatatiei gastrice. defecarii si a zgomotelor intestinale Colici false: la cai > colici vezicale. erectie la masculi. luand aspect de gemete. litiaza urinara. pneumotorax *topografic: are drept obiectiv diferentierea gastropatiilor de enteropatii La cal gastropatiile se caracteriz prin colici grave. Cele usoare ± in indig prin supraincarcare a intest si in faza finala a enteropatiilor topografice > mimica discreta. Gravitatea colicii nu are importanta prognostica indiscutabila. inflam¢peritoneale. tahi-cardie si ± pnee. soc toxic. Diagnostic in colici: *simptomatic: nu comportaa dificultati. misc de scurmare si de loviri ale abd cu picioarele La porc si la carniv colicile sunt rare. In cazul enteropatiilor . etc). urmarindu-se a se face distinctia dintre colicile adevarate si cele false bazata pe prezenta in cele false a apetitului. agitatie. Adesea boli exprimate prin colici grave se vindeva ~ usor si invers dat complicatiilor ce pot interveni. misc ale vulvei si clitorisului la femele. urinarii. muscular. renale. culcari si sculari frecvente. trantiri brutale sugerand pierderea instinctului de conservare Cele grave se intalnesc in spasm intestinal si in prima faza a enteropatiilor topografice si se caracteriz prin neliniste. paralizie solara consecutiv rupturii stomacului in timpul trantirilor La bovine colicile sunt mai sterse constand in facies speriat. tinerea in pozitie semiridicata sau in S a cozii. scuturari ale capului si cozii. agitatie frecventa a cozii si proiectarea vf cozii spre abdomen 2)consta in lipsa borborismelor (suspendarea misc peristaltice). Mimica faciala se refera la durerile tubului dig ant (stomac). flatularii. apar simptome evidente in urma sondajului gastric si sunt reduse in intens la explorarilor rectale. torsiunea transversala a colonului > agitatie continua a anim. abatere sau agresivitate. pozitie de urinare fara urinare. injectarea muc aparente. sudoral) ± se inreg pe dermatomerele org int afectate (proiectia cutanata a organelor pe supraf corpului prezinta semne resp. sta pe suprafete reci cu abdomenul. temperatura este normala cu exceptia colicilor simptomatice (antrax. clavir ecvin a lui Roger (respirator. retrageri in locuri ferite.frecventa a capului. musc si sudoral daca organul respectiv este afectat). 3)include parametrii masurabili: lipsa consumului de alimente si a adaparii. stari de soc. anim putand fi oprit sa se tranteasca daca este plimbat sau usor batut. cu reflectivitate (clavirul lui Roger) pe dermatomerele anterioare. modificari nete cardio-pulmonare. cu mimica faciala bine exprimata. pielonefrita. desfredelirea cozii. La cai.

tincutura eterata de valeriana 15-20 ml in 200-300ml apa cu sonda..v.v. Se stabileste boala in cauza fi factorii care au produs-o.v. procaina 0. la celelalte specii > evolutie scurta. iar deznodamantul se produce independent de colica in sine. 15-30ml.Gastropatii functionale a)gastralgia b)dispepsiile gastrice secretorii c)dispepsiile gastrice motorii (dilatatiile stomacului) 2. Operatia de spalare se repeta pana cand apa revine fara continut alimentar -exploratie rectala prin care pe cale reflexa se stim peristaltismul intest / clisme -in meteorism intestinal care nu cedeaza la calmante sau la anestezice se intervine prin punctia cecumului sau chiar a colonulu Se poate face un tratam al intox si a starii de soc si sustinerea marilor fct prin solutii polielectrolitice. manifestari cardio-resp discrete. dilatatie hipogastrica (in flancuri).apare mimica genitala si caudala mai evidenta.si entero-patii. solutii clorurosodice. calmarea animalului: -venisectie larga la niv venei jugulare -adm de formol 20 ml la cai 10% i. ulei camforat 5-10 ml injectat lent sau alcool 33% pe sonda sau i. -evacuarea cont dig prin adm prin palnie de cant < de apa calduta + sifonarea continutului. tonice cardiace si analeptice Timp de 1-2 zile de la vindecare se admit in alimentatie doar fibroase de buna calitate dupa care se reintroduc progresiv grauntele. algocalmin / novalgin / combelen.12g/100kg asociat cu atropina 5-7mg/100kg i. apare clavirul lui Roger pe zone posterioare corespunzatoare intestinelor.v. 20-50ml . Gastropatii 1. cel mai bun este cloramhidrad sol 10% i. *etiologic: se face dupa distinctia dintre gastro. Repaus obligatoriu. sondaj gastric obligatoriu indiferent de sediul bolii.Gastropatii organice a)gastrite b)gastropatiile prin corp strain c)gastropatia ulceroasa d)gastropatia neoplazica e)gastropatia hemoragica . mortalitate de 30-40% cu tratament Tratament: plimbarea anim la pas pt a evita trantirile. pozitia si durerea anselor intestinale ce pot fi explorate manual.v. sol glucozate cu adaos de vit C si B1. . date clare obtinute la ETR privind tensiunea. sulfat de Mg i. data fiind importanta mult mai redusa a mecanismului patogenetic reflex Prognostic: cai > rezervat sau grav. bu umari pe abd cu somoioage de paie. Evo: la cai > cateva ore. si repetat la 30 min .

crampa gastrica.3. eructarii cu miros intepator. mai cu seama in privinta continutului in acid clorhidric a sucului gastric 1)dispepsii hiperclorhidrice 2)dispepsii hipoclorhidrice Mai frecv la cai. colica de foame Este o gastropatie functionala caracterizata prin durere si contractura a stomacului. usoara abatere.Gastropatii topografice a)torsiunea stomacului b)deplasarea cheagului Gastralgia Se mai numeste: gastropatia senzitiva. uscarea gurii. unele medicamente *secundare: apar consecutiv bolilor dentare. procaina-atropina. de glucoza. Etiopatogeneza: durerea stomacala si contractura consecutiva a musc gastrice poate fi determ de iritatiile care survin dat supraincarcarii stomacului cu continut alimentar sau din cauza foamei. Stimulii durerosi declanseaza o vagotonie locala Peste o anumita intensitate se difuzeaza si la viscerele vecine sau chiar la scoarta cerebrala Simptomatologie: la debut ± colici usoare de tip gastric. a actiunii unor corpi straini. renale si circulatorii. Tratament: adm de vagolitice sau calmante ale muc gastrice (atropina. tendinta la diaree cu multe resturi de alim nedigerate . apa cloroformata) Dispepsiile gastrice secretorii Sunt perturbari ale digestiei dependente de modificarile cant si calit ale secretiei gastrice. nutreturi necoresp dpdv calitativ. gastritelor Simptomatologie: -usoara modif a starii generale (discomfort) -pronuntarea mimicii faciale si a raspunsului reflex pe dermatomerele coresp stomacului 1)in dispepsia hipoclorhidrica: astenie.v. parazitism gastrointestinal. a paraz sau a unor subst chim. mimica faciala si clavir ecvin (Roger) pe mastoidohumeralui stang (zona dermatomerica ce corespunde stomacului). hepatice. stresul provocat de exploatarea irationala a anim. exagerarea borborismelor. reducerea poftei de mancare. carniv si la tineretul celorlalte specii Etiopatogeneza: *dispepsii primare: Cauze: nereguli de igiena alimentara. bicarbonat de Na. tendinta de bradicardie si vomitare (semne ale vagotomiei) Cand crampa stomacala este declansata de foame anim se repede la alimentele ce i se ofera si se reduce la adm i.

constipatie. nutreturi necorespunzatoare si cu pamant. tahipnee. tainuri voluminoase adm la intervale mari de timp. sare artificiala de Karlsbald.2)hiperclorhidrica: polidipsie si salivatie. indigestia vagala. Dispepsiile gastrice motorii (dilatatiile stomacului) Indigestia gastrica acuta Este o gastropatie functionala caracteriz prin disfunctie secreto-motorie cu acumul in exces de cont in stomac Etiopatogeneza: *Dilat primare: schimb brusca a ratiilor. urmata de moarte in cateva minute) . adm abuziva de medicam per os Apar ca urmare a areactivitatii de gestatie. imp starea cu fibroase (fitobezoare).0050. antihelmintice In hipoclor se asigura sarea sub forma de bulgari de lins sau saramurand usor fibroasele cu HCl 10-15g/zi in apa de baut sau adm cu sticla. pepsina 0. rujet. tahicardie. dilat epigastrica (> torace si abdomen in butoi). rabotaj al danturii. mimica faciala si reflectivitate crescuta pe dermatoidul corespunzator. vomitare (semnul rupturii stomacului la cabaline. Cand vomitarea se repeta det alcaloza dat pierderilor de HCl cu exprimarea clinica sub forma de convulsii Simptomatologie: *La cal: colica grava la 1-2h de la consumul tainului. tahifagia. stabulatia prelungita. parazitism gastro-intest. colica ce apare la 3-4h de la consumul tainului Tratament: imbunatatirea alimentatiei. exces de grasimi in ratie. alaptarea la galeata sau cu biberon cu tetina larga. pansamente gastrice. acido-peps (produs comercial). pesta. acid citric In hiperclor: tainuri dese. in hipocalcemie. inlocuitori de lapte neigienici. adm de bicarbonat de Na. consum de fibroase. etc Patogeneza: perturbarea digestiei gastrice > continutul alimentar se poate aglomera sub forma unui cheag masiv dupa consum de lapte la tineret (indigestie laptoasa) sau se realizeaza o supraincarcare alimentara a stomacului. tumori. arbusti sau rumegus din asternut. rumisan. intox cu sare la porci. Continutul nedigerat din stomac si surplusul de continut poate fi evacuat prin vomitare sau prin descarcare directa. intarcarea necoresp. paie sau nutr grosiere tocate. Fermentatiile anormale exagereaza destinderea stomacului in continut gazos si spumos generand durere si perturbari resp si circ de dif gravitati Indig laptoasa la vitei det si refularea in prestomace si indigestia putrida. torsiunea stomacului. congestia si inject muc aparente.5 la anim mici asociata cu HCl 5-10 picaturi la o lingura de apa. abcese prin corp strain. ulcer gastric. pica. eupeptice.

15-0.La sondaj gastric se elimina gaze si cont stomacal fetid in cant redusa *La vitei si miei: gemete. hidratare parenterala. iar dupa debalonare se continua cu sondaj gastric aspirand cat mai mult continut dupa care se adauga alcaline si antifermentescibile Pt toate speciile: dupa inlaturarea indigestiei este nec o alim dietetica 1-3 zile cu tainuri putin voluminoase. convulsii. tahicardie. defecarile se raresc. tetanie (semnele alcalozei). dupa incetarea colicii se instaleaza furbura . oxid de Mg. laxative. colici. colici usoare. evacuarea cont stomacal prin sondaj. adm de infuzii sarate si glucozate 2-5L/zi Contraindicat zaharul. Lipsa vomitarii reprez un pronostic defavorabil. spasmolitice in caz de colici. Fe si Cu.B. gastrocenteza transabdominala. calmante. tahipnee. Deformarea regiunii hipocondrale si a flancului drept. ecografic. tremuraturi. vitaminizarea A. destindere abd. adm de premix de interventie care contine Co. pe dilat abd si pe semnele clinice prezentate Confirmare prin exam radiologic. prin sondaj se elim gaze urat mirositoare si cheaguri de lapte In indig laptoasa: vomitarea de lapte inchegat sau declansarea unei descarcari diareice laptoase sunt semne importante pt diagn *La taurinele adulte: anorexie. HCl. fecalele devin negricioase si fetide. la palparea cheagului se prod senzatia de val. vomituritii si vomitari. abatere. colinergice in solutii hidroelectrolitice *La porc si caine: vomitive. Cand intervine toxicoza sau alcalinizarea peste normal al cont ruminal se adm per os tetraciclina sau streptomicina. zgomot de clipocit la palpatia prin izbire a cheagului sau o arie cu sunet timpanic corespunzator cheagului si care adesea se intinde si pe zona invecinata de matitate hepatica normala *La porc si caine: gemete. prin sondaj. mimica faciala evidenta cu injectarea mucoaselor.C. eupeptice. revenirea la ratia obisnuita se face treptat Dilatatia idiopatica a stomacului la cal (gastrita hemoragica) Este o gastropatie functionala acuta sau supraacuta caracteriz prin gastrectazie si acumul in exces in stomac al unui continut lich brun-roscat sau galben-roscat Cauzele bolii nu se cunosc cu siguranta Cercetarile experimentale au relevat inhibitia vagala pe sectorul gastric concomitent cu un exces de histamina Simptomatologie: colica brutala de tip gastric cu dilat epigastrica si Ätorace si abd in butoi´. urmata de reinsamantarea cu cont ruminal. eupeptice. Diagnostic: se bazeaza pe colici. gastrocenteza (eruptie pe ac de gaze urat mirositoare cu pH < 4). sifonand cat mai mult din continutul gastric folosind apa calduta si sarata.30g *La vitei: suspendarea alaptarii. laxative *La taurinele adulte: miscare in libertate. parezia prestomacelor si meteor ruminal redus. retragerea anim pe locuri reci. laparatomie exploratorie. purgative saline *La purcei: procaina intra-peritoneal 0. colica. Prognostic: vindecare sau moarte prin soc reflex sau toxic Tratament: *La cal: venisectie. cu alimente usor digestibile. sondaj cu anim culcat pe stanga. Se poate adm si carbune. La anim care supravietuiesc.

durere la palparea stomacului. Hipermotilitatea peretelui stomacului contribuie la expulzarea continutului prin vomitare sau pe cale intestinala Simptomatologie: 1. baze. a bolilor prestomacelor. ca urmare a enteritelor. contractii spasmodice si hipotonie. etc Actionand adesea prin iritatie locala pe filiera neurovegetativa sau circ. apoi voma gleroasa.Simptomatice: apar in: -la bovine: in boala mucoaselor ± diareea virotica a bovinelor. Cand nu se intervine prin sondaj finalul este nefavorabil dat socului prin paralizie solara det de ruptura stomacului Tratament: evacuarea de cont gastric prin sondaj.Gastrita catarala acuta: abatere.Primare: mai ales la monogastrice. porc. polidipsie. infiltratie. in pesta bovina. factorii etiologici provoaca la niv mucoasei congestie. vomitari alimentare. astenie. limba slabire. leptospiroza -alte specii: in gastrofiloza. retragere pe locuri reci. diaree sau diaree¢incarcata. prin parul deglutit. dupa care se revine treptat la ratia obisnuita Dilatatia cronica a stomacului Rara. eructatii cu miros aliaceu (de ceapa). prin pamantul din nutreturi. dischinezii. chimice ind. candidoza. spalari repetate ale stomacului cu apa sarata si calduta pana ce aceasta devine limpede si colica se reduce. disapetenta.Secundare: apar consecutiv celorlalte gastropatii prezentate. diaree. iar odata cu eliminarea inceteaza colica. actinobaciloza -la porc: in gastroenterita transmisibila. Evolutia este de ordinul minutelor. rujet. pasteureloza. Se caracteriz prin hipotonie relativ ireversibila a musc gastrice Gastrita Este inflam stomacului Etiologie: 1. Sonda se lasa pe loc pana la vindecarea aparenta totala Utiliz medicatiei calmante nu are efect fara sondaj gastric Dupa calmarea prin sondaj. La suine si la omnivore > debuteaza cu stare de neliniste. leziuni profunde sau leziuni de scleroza Odata cu fenom inflam se prod perturbari ale secretiei.Diagnostic: se confirma prin sondaj pe baza elim de continut lich roscat si urat mirositor in cant mare. salmoneloza. etc -iritatii det de nutr alterate sau mucegaite 2. la cal. pesta clasica si africana. colibaciloza. etc -iritatii chimice: acizi. La rumeg adulte alternand cu constipatie. a bolilor hepatice. a faringitelor. cardio-vasculare si pulmonare 3. anim va fi tinut la dieta cu o cant redusa de fibroase de buna calitate cel putin 12h. TBC. in special la carnivore Cauza o reprez: -iritatia mecanica prin corpi straini. mucorbicoza. rar de 1h. durere in hipocondrul drept. renale. crize tetaniforme sau . caine.

social si alimentar > supraaglomerarea. gemete. vomitari alimentare sau gleroase.c. tanalbina.c. etc) Apare astenie.. apa cu mustar. Secundara si simptomatice: apar in boli infectioase. suprasolicitarile in transport. Debuteaza brusc.. tumori. descarcari diareice cu melena. 3. lapte iaurt. pilocarpina 0. biscuiti Daca vomitarile persista se suspenda complet alimentatia pt 12-24h. infometare. slabire progresiva. intest. durere gastrica. vomitari repetate de continut hemoragic.5-1ml -la caine: apomorfina 1-5mg sol 1% s. La sondaj se declanseaza durerea. saruri de bismut.Gastrita catarala cronica: mai frecv la caine. cardiace. E si C. abuzuri de reziduuri in alimentatie. date de ordin general Evo poate fi scurata (cateva min sau ore) ducand adesea prin moarte prin soc Tratament: *in gastrita catarala acuta > semiinfometare de 1-2 zile cu cant reduse de alimente usor digestibile adm in tainuri mici si mai dese. Vasoperif 0. renale. fan de buna calitate.Gastrita corosiva (gastrita toxica): la porc si carnivore. Fenobarbital.Gastropatia ulceroasa primara (gastropatia ulceroasa idiopatica / esentiala): se identifica 2 tipuri de cauze: a)nutritionala: furaje alterate. iar pe sonda se extrag sfacele de muc si cuoaguli de sg. apa rece sau cuburi de gheata Laxativele se pot adm doar in faza initiala si doar 1 data si doar la cai *in gastrita corosiva: -la porc: spalatura gastrica. parazitare.06 g/100 Kg s. vaccinare.c. anemie.. oxid de Mg. Emetiral. pilocarpina s. boli cronice bucale. uneori cu sfacele de mucoasa. intoxicatii. Clordelazin. hiposelenoza asociata cu excesul de acizi grasi nesaturati in ratie b)factori ocazionali: stres fizic. constipatie. infuzie de menta. hipertermie. consum de nutr grosiere de catre anim recent intarcate. Poate fi continuarea gastritei catarale acute sau urmare a unor factori care actioneaza discret dar continuu (paraziti. Daca se identifica subst chimica se poate folosi antidotul specific Gastropatia ulceroasa (ulcerul gastric) Se caracteriz dpdv morfopatologic prin existenta unor solutii de continuitate superficiale sau profunde la niv stomacului. tanin. apa cloroformata. Etiologie: 1. Romergan. asigurandu-se hidratarea cu apa rece (carbogazoasa). lotizare. leucocitopenie Diagnostic: bazat pe vomitare.Gastro-duodenita calului: stare de subicter.epileptiforme 2. apetit capricios. cu sete exagerata. barbotaje bicarbonatate. boli micotice . sulfat de Cu sol 1% in apa indulcita (se adm repetat cu lingurita pana cand porcul vomita). apa sarata (4 lingurite de sare intr-un pahar de apa). colici urmare a spasmului piloric. hipovit A. Pot aparea arsuri sau ulcere buco-faringiene. ingestia de corpi straini = ulcere traumatice 2. decocturi de in sau ovaz Se combate gastralgia prin adm de bicarbonat de Na. graunte prajite. paine prajita. urmare a act corosive exercitate de subst chimice concentrate La rumeg apare si parezia prestomacelor si meteorismul 4. hepatice.

de profunzimi diferite Localizari: -porc: in apropierea cardiei -celelalte specii: zona fundica sau pilorica Simptomatologie: anemie. soia). Este un diagn prezumptiv pt ca se confunda cu gastralgia Tratament: alcaline. carente in vit A. sau consum de plante toxice. fecale de culoare inchisa (hematemesa sau melena).Pe dreapta: intre ficat si perete abd 3. stresul de intarcare. dar si in perioada de varf a lactatiei. cauze toxice sau parazitare. hematemesei. La porc apare ulcerul esofago-gastric al porcului intre varstele de 4-7 luni. prezenta in ratie a nitratilor si micotoxinelor. ratii inalt energerice. deshidratare Diagnostic: intampina dificultati in forma ce dureaza mai multe zile sau sapt. insuficienta sortimentelor cu rol protector in ratie (orz.Deplas anterioara: intre retea si diafragma . mai frecvent la intarcare. tulb circ sau tulb inflamatorii proprii ale bolii primare care o produce care justifica distrofia de la niv muc Se constata efecte locale care se traduc prin: tulb de secr si dischinezie (hipotonie/hipertonie. Cauza = macinarea prea fina a nutr. pansamente gastrice. interventie chirurgicala Deplasarea cheagului Gastropatie topografica ± dislocarea cheagului urmarea a dilatatiei acestuia de dif grade 1. a transporturilor sau a lotizarilor La vitei apare in primele 3 luni de viata. E asociata cu carenta in Se. in urma vaccinarii. Se pune pe baza melenei. exces de porumb in ratie. durere. astringente. urmare a consumului de ariste Patogeneza: *ulcerul primar: patogeneza nelamurita. ce declans aproape instantaneu soc prin paralizie solara Modificari anatomopatologice: ulcere stomacale de tipul: -ulceratii superficiale -ulcere Ärombe´ cu margini indurate ce nu se pot apropia.3. consum de furaj de pe terenuri fertilizate cu ingrasaminte azotoase. La pasari excesul de porumb sau de faina de peste in ratie. secundar sau simptomatic: prod prin traumatismul. spasm piloric) Ulcerele profunde pot ferfora peretele stomacului ducand la peritonita cu raspandirea cont gastric in peritoneu. Poate fi vorba de un dezechilibru neuro-endocrin asociat cu tulb circ ce provoaca autodigestie La om este implicat germenul Helicobacter pilori care poate determina ulcerul *ulcerul traumatic. mai ales la primipare. medicatie tranchilizanta. Este urmarea interventiei factorilor stresanti si a insuficientelor alimentare La vaci apare la fatare. cu hipermotilitate.Deplasarea pe stanga (incidenta 80%) intre rumen si peretele toraco-abd 2. ovaz. Are drept cauza schimbari in ratie. Ulcere cu etiologie particulara: legata de categoria de anim ce fac cel mai des ulcer. C.

In deplasarea spre stanga: bombare de tip gazos a desertului stang cu zgomote cardiace in scobitura flancului si neperceperea zgomotelor ruminale normale. scaderea brusca a lactatiei. Bruna si Baltata Rom crescute in sistem intensiv. fatare cu 6 sapt inainte. producandu-se distopii (pertulb ale pozitiei) celorlalte prestom. Prin ETR se poate identifica cheagul de forma unui balon voluminos si elastic. La percutie sunet timpanic. . calciterapie. eventual insetare.1 Tratamentul: rehidratare. infometare 2 zile.Etiopatogeneza: se incadreaza in bolile de adaptare. Pt dislocarea stanga se intervine chirurgical de urgenta. La ETR se percepe rumenul deplasat spre planul median al cav abd In deplas spre dreapta: sunet timpanic sau zgomot amforic la percutie si ascult la niv desertului drept si pe spatiile intercostale. corticoterapie. spasmolitice. cu etiologie plurifactoriala. se contentioneaza in pozitie dorsala cu sprijin pe dreapta. tip de furajare). resalinizare per os sau parenteral. se scot platlonjele si se lasa anim sa se ridice singur > pt disloc dreapta). se rostogoleste lent in 3 min spre stanga. duodenului si cecumului. Deplasarea cheagului este conditionata de hipotonia / dilatarea premergatoare a cheagului. Deplas cheag infl tranzitul intestinal. Cheagul deplasat afecteaza si organele invecinate. zgomot amforic caracteristic Pt clarificarea diagn se poate recurge la punctie exploratoare a cheagului in zona stabilita prin palpatie si percutie > pozitiv la pH < 4. se ajunge in decubit lateral stang. pe drumuri cu denivelari si cu manevre brutale ale vehiculelor. Deplas cheagului apare sub interv unor factori ocazionali: dupa fatare (in urmatoarele 6 sapt). pica. miros de acetona a aerului expirat si reactii pozitive pt prezenta corpilor cetonici in lapte si urina. rostogolirea anim pt favoriz repunerii in pozitie normala a cheagului cu eventuala repetare in caz de recidiva in 4 zile (se tranteste anim. ficatului. Mai ales la Holstein. transport in conditii necoresp. Simptomatologie: disorepsie cu apetit intermitent. in partea ventr a desertului stang si la penultimele spatii intercostale se aude un clinchet asemanator celui produs Äcaderii unei pietre intr-o fantana´. Diagnostic: pe semne fiz locale + elem de ordin epizootologic (morbiditate in efectiv. gemete. in supraalimentatie. scaderea rapida a greut corp cu evidentierea proeminentelor osoase. perturb tranzit. La ascultatie.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->