UNIUNEA NAIONAL A BAROURILOR DIN ROMNIA Institutul Naional Pentru Pregtirea i Perfecionarea Avocailor

Examenul de absolvire Anul de pregtire: 2010 Sesiunea noiembrie 2010

Dreptul familiei
S e ad g u a pt e r p

S r II e ia G U AIII R P

Prin sentina civil nr. x din 11 mai 2005, Judectoria sectorului 3 Bucureti a admis aciunea reclamantului M.D. mpotriva prtei M.Z., n contradictoriu cu Autoritatea Tutelar sector 3 Bucureti, a modificat msura ncredinrii minorului

dispus prin sentina civil nr. z din 13 mai 2003, n sensul c a rencredinat pe minorul M.D., nscut la 13 decembrie 2001, tatlui reclamant, spre cretere i educare, a obligat prta la plata unei pensii de ntreinere n favoarea minorului, corespunztor veniturilor realizate n SUA i depuse la dosar, n cuantum de 700 dolari SUA lunar, ncepnd cu data rmnerii definitive a prezentei sentine i pn la majorat, a luat act c reclamantul nu solicit cheltuieli de judecat. Prima instan a reinut c, n cauz, au intervenit schimbri vdite n ceea ce privete persoanele care, n prezent, au n ngrijire, cretere i educare copilul minor, mprejurare care contravine dispoziiei instanei de judecat cuprinse n sentina civil din 13 mai 2003. n drept, au fost avute n vedere dispoziiile art. 44 C. fam. Din coninutul declaraiilor testimoniale i referatele de anchet social a rezultat c mama, creia i-a fost ncredinat minorul, a plecat din ar n Statele Unite ale Americii, recstorindu-se n acelai an i, la scurt timp dup divor, minorul a rmas n ngrijirea bunicilor materni. Nemulumirile reclamantului cu privire la modalitatea de cretere i educare a fiului sunt reflectate att de corespondena e-mail cu fosta soie, ct i de declaraiile testimoniale administrate n cauz. Instana a apreciat c schimbrile intervenite n viaa copilului, de la separarea prinilor pn la plasarea acestuia n ngrijirea bunicilor, plecarea definitiv a mamei n SUA, sunt aspecte care au amprentat psihicul minorului, reflectndu-se ndeosebi n ngreunarea vieii normale i fireti pe care un copil de 3 ani i jumtate ar trebui s o aib. S-a apreciat c susinerea prtei, n sensul c actualul so este de acord ca, pe viitor, minorul s fie dus n SUA, nu este relevant n cauz, cererea de rencredinare avnd ca temeiuri alte considerente de fapt i de drept. Toate aceste aspecte de fapt, reinute din probele administrate n cauz i care ilustreaz schimbrile forate n modul de via i de ngrijire a minorului, impun msura de rencredinare a minorului ctre tat, acesta fiind singur, n msur i cu drepturi consfinite de lege, s contribuie la aspectele pozitive din viaa copilului minor. Referatul de anchet social efectuat n Bucureti constat c tatl are condiii materiale adecvate pentru creterea corespunztoare a copilului. Prin decizia civil din 27 septembrie 2006, Tribunalul Bucureti, secia a III-a civil a respins apelul prtei M.Z., ca nefondat, reinnd, n esen, aceleai considerente de fapt i de drept avute n vedere de prima instan. mpotriva deciziei instanei de apel a formulat cerere de recurs la data de 28 noiembrie 2006 prta M.Z. (fost M.), prin care a criticat-o pentru nelegalitate i netemeinice, sub urmtoarele aspecte: 1) Recurenta prt a fost citat prin mica publicitate, cu rea-credin, pn la

termenul de judecat din 9 martie 2005, cnd, aflnd ntmpltor de existena procesului, s-a prezentat personal. Excepia nulitii actelor de procedur a fost invocat la termenul din 9 martie 2005, dar a fost respins de instan prin ncheierea de edin din 6 aprilie 2005. Prin faptul c instana a respins cererea i a meninut toate actele de procedur efectuate n cauz, i-a vtmat dreptul la aprare al reclamantei, nclcndu-se implicit i principiul contradictorialitii procesului civil. Au fost meninute declaraiile martorilor prtului, declaraii care nu au fost luate n prezena prtei, fapt care contravine prevederilor art. 167 alin. (4) C. pr. civ. Vtmarea adus prtei este mai mult dect evident ntruct instana i-a ntemeiat hotrrea numai pe declaraiile martorilor reclamantului. n drept, au fost invocate dispoziiile art. 105 alin. (2), art. 95 alin. (4) C. pr. civ., art. 6 alin. (1) din Convenia european a drepturilor omului. 2) Hotrrea instanei a fost dat cu aplicarea greit a legii (art. 304 pct. 9 C. pr. civ.). Instana nu a manifestat obiectivitate n aprecierea ntregului material probator, au fost nlturate nentemeiat toate probele administrate de prt i luate n considerare numai probele propuse de reclamant; n plus, au fost apreciate ca probe anumite acte care nu sunt considerate mijloace de prob n procesul civil. Declaraiile martorilor reclamantului sunt dovezi indirecte ntruct acetia au recunoscut c nu l-au vzut pe minor, relatrile efectuate n faa instanei fiind consecina discuiilor purtate cu reclamantul. Declaraiile notariale ale mamei i surorii reclamantului nu pot fi considerate probe n procesul pendinte, fa de calitatea acestora de rude ale reclamantului. Instana a dispus audierea minorului n camera de consiliu fr s ntocmeasc niciun proces verbal de ascultare a minorului, dei n considerentele hotrrii se fac aprecieri cu privire la comportamentul copilului. Cuantumul sumei pensiei de ntreinere nu poate fi meninut ntruct, n prezent, recurenta nu mai realizeaz respectivele venituri. Aspectele reinute de instan n legtur cu starea precar de sntate nu corespund realitii. Fa de cele susinute anterior, recurenta prt a concluzionat n sensul c: a) Instanele nu au inut cont de interesele majore ale copilului n acest sens sunt invocate dispoziiile art. 42, art. 44 C. fam. i art. 3 pct. 1 din Convenia de la New York.

Actele depuse de prt la dosar relev c situaia acesteia, dup divor, s-a ameliorat i s-a stabilizat, astfel c, n prezent, i poate permite s ia copilul n SUA i s-i asigure toate condiiile materiale necesare. Actualul so al prtei este de acord ca minorul s triasc mpreun cu noua familie n SUA, s-i acorde afeciunea n ngrijirea unui printe, tergiversarea plecrii copilului datorndu-se doar faptului c formalitile i procedurile trebuie respectate ntocmai. Recurenta prt precizeaz c l-a vizitat pe minor de 3 ori ntr-un an, a pstrat o coresponden constant cu directoarea grdiniei, s-a interesat ndeaproape de educaia copilului. Reclamantul nu este n msur s ofere el nsui condiii optime pentru creterea i educarea minorului, ntruct are un program de lucru ncrcat la dou locuri de munc, care-i ocup tot timpul. b) Nu a avut loc o schimbare a mprejurrilor, de natur s justifice modificarea msurilor privitoare la drepturile i obligaiile personale sau patrimoniale ntre prinii divorai i copii. Minorul locuiete la bunicii materni cu caracter temporar, doar pn la ndeplinirea formalitilor necesare pentru plecarea acestuia n SUA. n prezent, copilul este bine dezvoltat, merge la grdini, este ataat de bunicii materni care-i asigur condiii optime de cretere i educare. Deplasarea acestuia la domiciliul bunicilor paterni cu care nu a stat i nu este obinuit l-ar pune pe minor ntr-o situaie intolerabil din punct de vedere afectiv. Actele medicale obinute de reclamant sunt rezultatul unor fraude, scopul urmrit de reclamant fiind acela de a-i lua copilul. La dosarul cauzei exist un certificat medical eliberat n aceeai perioad care atest c minorul nu sufer de nicio boal, c este clinic sntos. Cerine: 1). Redactai o cerere de ncredinare a minorului. 2). Artai dac Convenia cu privire la drepturile copilului adoptat n 1989 de O.N.U. este sau nu n conformitate cu legislaia intern. 3). Ce elemente trebuie avute n vedere pentru a se putea asigura respectarea principiului interesului superior al copilului? 4). Redactai motivat soluia la care trebuie s se opreasc instana de recurs. 1). Redactai o cerere de ncredinare a minorului. DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnata ....domiciliata in ...., in numele si ca reprezentanta a copilului meu minor ...., chem in judecata si personal la interogatoriu pe sotul parat ...., domiciliat in ..., pentru

INCREDINTAREA COPILULUI MINOR Urmand ca prin hotararea ce veti pronunta, sa-mi incredintati mie spre crestere si educare pe sus-numitul minor. Cer, de asemenea, ca paratul sa fie obligat sa contribuie la intretinerea minorului si sa-mi plateasca cheltuieli de judecata.

MOTIVELE ACTIUNII

In fapt, m-am casatorit cu paratul in anul ... iar din casatorie a rezultat minorul, nascut la data de .... Am locuit impreuna cu sotul meu in Bucuresti pana s-a nascut fiul nostru si de comun acord am stabilit sa stam pe perioada concediului de maternitate in provincie. Dupa terminarea concediului, am revenit in Bucuresti, ramanad ca eu sa fac naveta pana la rezolvarea situatiei locative. Mentionez ca in perioada concediului de crestere copil relatia noastra s-a deteriorat grav si iremediabil intrucat am fost supusa la un tratament violent ce a avut la baza consumul de alcool al sotului si lipsa unei ocupatii. In urma nenumaratelor batai si amenintari cu moartea, am hotarat sa nu ma mai intorc la domiciliul sotului,copilul ramanand in ingrijirea acestuia. Avand in vedere ca pana in prezent copilul a fost crescut de mine, din care cauza imi este puternic atasat sufleteste, varsta sa, imprejurarea ca nu ma pot ocupa personal de cresterea si educarea lui, ca am conditii materiale mai bune decat paratul, va rog sa-mi incredintati mie copilul spre crestere si educare. De asemenea, va rog ca paratul sa fie obligat la intretinerea minorului, in raport de veniturile pe care le realizeaza si de nevoile copilului, precum si la cheltuieli de judecata.

In drept, imi intemeiez actiunea pe dispozitiile art. 100 Codul familiei raportat la art. 42 din Codul familiei, care se aplica prin asemanare si pe dispozitiile art. 107, art. 86 si art. 94 Cod familiei cu privire la obligarea paratului la intretinere. In dovedirea actiunii inteleg sa ma servesc de interogatoriul paratului, de ancheta sociala pe care o va face Autoritatea tutelara si de declaratiile martorilor: ....., ..... Depun cererea de chemare in judecata in dublu exemplar, timbru fiscal in valoare de ...lei, si timbru judiciar in valoare de .... lei.

Anexez copia certificatului de casatorie si copia certificatului de nastere a copilului minor.

Data depunerii

Semnatura

DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI ............

2). Artai dac Convenia cu privire la drepturile copilului adoptat n 1989 de O.N.U. este sau nu n conformitate cu legislaia intern.

Conventia cu privire la drepturile copilului a fost adoptata in anul 1989, pe 20 noiembrie, de catre Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite si reprezinta un instrument cu caracter obligatoriu, fiind cel mai ratificat instrument international. Prin ratificarea Conventiei, la 28 septembrie 1990, Romania s-a angajat, ca si celelalte state semnatare, sa puna in practica toate prevederile sale, adoptand legislatia necesara, facand cunoscute drepturile copilului si militand pentru schimbarea mentalitatilor care ingreuneaza exercitarea efectiva a acestora. Aceasta Conventie a reprezentat fundatia tuturor reglementarilor din dreptul pozitiv intern privind protectia si promovarea drepturilor copilului. Astfel, desi Romania a ratificat inca din anul 1990 Conventia Natiunilor Unite, pana la adoptarea pachetului legislativ in anul 2004, nu a existat cadru legal comprehensiv si nici mecanismele concrete de verificare a implementarii acesteia si monitorizare a drepturilor copilului. Legislatia actuala privind promovarea si protectia copilului, care se aplica incepand cu anul 2005 cuprinde pachetul legislativ adoptat de Parlamentul Romaniei in iunie 2004, care cuprinde: Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului; Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei, cu modificarile si completarile ulterioare; Legea nr. 274/2004 privind infiintarea, organizarea si functionarea Oficiului Roman pentru Adoptii; Legea nr. 275/2004 privind modificarea OUG nr. 12/2001 privind infiintarea Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie.

Recunoscut ca atare si de vechea legislatie, principiul interesului superior al copilului recunoaste o noua abordare, fiind reglementat cu o mai mare acuitate, legea subliniind de o maniera clara, fara echivoc, faptul ca: orice alte reglementari adoptate in domeniul respectarii si promovarii drepturilor copilului, precum si orice act juridic emis sau, dupa caz, incheiat in acest domeniu se subordoneaza cu prioritate principiului interesului superior al copilului(art. 2 alin. (1) din Legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului) Tinand cont de reglementarile impuse prin actele normative amintite mai sus, ajungem la concluzia ca legislatia interna a achiesat legislatiei internationale.

3). Ce elemente trebuie avute n vedere pentru a se putea asigura respectarea principiului interesului superior al copilului?

Principiul interesului copilului este consacrat, in premiera in dreptul romanesc, prin dispozitia art. 2 din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, alaturi de alte principii fundamentale in materie. Norma amintita prevede ca : prezenta lege, orice alte reglementari adoptate in domeniul respectarii si promovarii drepturilor copilului, precum si orice act juridic emis sau, dupa caz, incheiat in acest domeniu se subordoneaza cu prioritate principiului interesului superior al copilului. Principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv in legatura cu drepturile si obligatiile ce revin parintilor copilului, altor reprezentanti legali ai sai, precum si oricaror persoane carora acesta le-a fost plasat in mod legal. Principiul interesului superior al copilului va prevala in toate demersurile si deciziile care privesc copiii, intreprinse de autoritatile publice si organismele private autorizate, precum si in cauzele solutionate de instantele judecatoresti. Dezvoltand acest principiu n materia divortului art. 42 alin. 1 C.fam. arata ca instanta judecatoreasca va hotari, odata cu pronuntarea divortului, caruia dintre parinti vor fi incredintati copiii minori tinnd seama de interesele acestora. Nerespectarea acestui principiu de catre instanta de judecata face ca hotarrea astfel pronuntata sa fie afectata de nelegalitate n conditiile art. 304 pct. 9 C.pr.civ. Cererile care au ca obiect rezolvarea raporturilor personale dintre parinti si copii minori sunt, prin insasi semnificatia lor particulara, cereri ce trebuie solutionate cu celeritate, dat fiind importanta conditiilor de crestere si educare a minorilor si necesitatea respectarii interesului superior al acestora. In speta de fata, pentru asigurarea respectarii principiului interesului superior al copilului, trebuie avute in vedere urmatoarele elemente: responsabilitatile parintesti.

Astfel, in cazul de fata, in ceea ce priveste obligatia de plata a pensiei de intretinere in favoarea minorului, consecinta a schimbarii masurii de incredintare a acestuia, Curtea va trebui sa o mentina cat timp probatiunea nu raspunde exigentelor art. 1169 C. civ. - probe concludente si pertinente, cu atat mai mult cu cat, pe de o parte, este vorba de o contributie la cresterea si educarea minorului iar, pe de alta parte, sustinerea apare ca fiind si contradictorie. Pe de alta parte, starea de pasivitate a reclamantei fata de obligatiile legale in privinta cresterii, educarii si supravegherii minorului poate duce la o urmare daunatoare pentru viata, dezvoltarea, intergritatea sau, dupa caz, sanatatea copilului in cauza. lipsirea de mediul familial

Astfel, Curtea nu trebuie sa conteste demersul efectiv al recurentei - parate pentru deplasarea minorului in SUA, nici macar acordul de principiu al reclamantului, insa ceea ce este important pentru situatia actuala a minorului este faptul ca trecerea timpului, in conditiile concrete - plecarea mamei in SUA si modalitatea evidentiata de probe in care bunicii materni substituie obligatia de crestere si educare - ar putea avea repercusiuni negative asupra cresterii, dezvoltarii fizice si psihice, educatiei minorului.
-

asigurarea stabilitatii si continuitatii in ingrijirea, cresterea si educarea ciopilului, tinand cont de originea sa etnica, religioasa, culturala si lingvistica.

In aprecierea acestui interes, este relevanta, date fiind dispozitiile art. 44 C. fam., situatia de fapt actuala a minorului, respectiv plecarea parintelui, caruia i s-a incredintat minorul, in alta tara, desi avea obligatia cresterii minorului si, corelativ, sesizarea indreptatita a celuilalt parinte ca minorul, aflat, in prezent, in grija bunicilor materni, nu are asigurate toate conditiile pentru o crestere, supraveghere, educatie corespunzatoare. Astfel, consideram ca este in interesul superior al copilului sa creasca in mod efectiv alaturi de unul dintre parinti, in conditii materiale si morale adecvate varstei, preocuparilor si doleantelor minorului.

4. Redactai motivat soluia la care trebuie s se opreasc instana de recurs. Apreciez ca instanta de recurs ar trebui sa respinga recursul ca nefondat pentru considerentele ce urmeaza: In ceea ce priveste nelegalitatea, dat fiind caracterul recursului de cale extraordinara de atac, criticile ce pot fi sustinute si analizate de instanta sunt numai cele referitoare la nelegalitatea hotararii atacate.

Asadar, nu pot fi invocate motive de netemeinicie - aprecierea eronata a probelor administrate in cauza - intrucat acestea exced dispozitiilor art. 304 C. pr. civ. (cauza recursului). Din perspectiva exigentelor dispozitiilor art. 304 C. pr. civ., vor fi analizate pe fond criticile formulate de recurenta - parata M.Z. De asemenea, Curtea trebuie sa aiba in vedere, ca element foarte important in analiza si aprecierea asupra criticilor de nelegalitate, imprejurarea ca obiectul cererii de chemare in judecata este reprezentat de o situatie de fapt valorificata de reclamant din perspectiva dispozitiilor art. 44 Codul familiei - schimbarea imprejurarilor avute in vedere la momentul incredintarii minorului catre mama. Exceptia nulitatii actelor de procedura efectuate pana la termenul de judecata din 9 martie 2005 - prima critica de nelegalitate a recurentei - parate intemeiate pe dispozitiile art. 105 alin. (2) C. pr. civ., coroborate cu art. 95 alin. (4), respectiv art. 304 pct. 5 C. pr. civ. - nu poate fi retinuta pentru urmatoarele considerente: Nulitatea unui act de procedura poate interveni doar in situatia indeplinirii cumulative a urmatoarelor conditii: (1) nesocotirea dispozitiilor legale privitoare la desfasurarea procesului civil; (2) producerea unei vatamari; (3) vatamarea sa nu poata fi inlaturata in alt mod decat prin anularea actului (actelor). Din aceasta perspectiva nu se poate retine argumentul de text al recurentei parate conform caruia art. 105 alin. (2) C. pr. civ. consacra in mod imperativ sanctiunea nulitatii pentru citarea cu rea-credinta a paratei prin mica publicitate. Recurenta - parata isi motiveaza vatamarea prin faptul ca i-a fost nesocotit dreptul la aparare si respectiv, dreptul la contradictorialitate in desfasurarea procesului civil. Hotararea primei instante s-a intemeiat, in acceptiunea recurentei - parate, in mare parte pe declaratiile martorilor propusi de reclamant, martori audiati cu lipsa de procedura . Din probele administrate in cauza reiese, intr-adevar, ca reclamantul avea posibilitatea sa indice domiciliul actual al paratei si, chiar, s-o instiinteze pe aceasta despre promovarea unei actiuni in justitie cu privire la minorul M.D. Atitudinea reclamantului poate fi apreciata ca fiind un exercitiu abuziv al drepturilor procesuale insa consecintele nu sunt cele prevazute de art. 95 alin. (4) C. pr. civ. - anularea actelor de procedura, amenda judiciara, plata de despagubiri, fata de specificul nulitatilor procedurale aratat anterior. Instanta de judecata a acoperit vatamarea pricinuita paratei prin incuviintarea probei cu inscrisuri si martori pe aceleasi aspecte de fapt - invoiala parintilor ca minorul sa fie ingrijit de bunicii materni si pe schimbarea imprejurarilor avute in

vedere la data incredintarii initiale a minorului catre mama. Dreptul la aparare, in acceptiunea stricta de conferire a unei posibilitati reale paratei de formulare si administrare de probe in aparare, a fost asigurat in ceea ce o priveste pe parata prin interventia instantei. Contradictorialitatea a fost asigurata paratei prin faptul ca aceasta si-a putut expune punctul de vedere cu privire la cererea reclamantului, inclusiv cu privire la declaratiile testimoniale. De altfel, existenta unei judecati si in fata instantei de apel, intr-o cale de atac devolutiva, a oferit posibilitatea concreta paratei sa-si consolideze apararea prin probe pertinente si concludente. Incalcarea dispozitiilor art. 167 alin. (4) C. pr. civ. nu poate fi retinuta intrucat premisa avuta in vedere de norma de drept invocata este "cand dovada cu martori a fost incuviintata in conditiile art. 138, (...)", ceea ce nu este cazul in speta de fata. In ceea ce priveste dreptul la un proces echitabil, invocat din perspectiva continutului art. 6 parag. (1) din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, Curtea l-a avut in vedere in acceptiunea concreta si efectiva de drept de a avea acces la o instanta de judecata, care inseamna, in fapt, prerogativa de a avea acces la toate dovezile din dosar, posibilitatea rezonabila de a-si expune cauza in fata instantei in conditii care sa nu o dezavantajeze in mod semnificativ in raport cu partea adversa, acordarea posibilitatii de a combate argumentele invocate de partea adversa. Recurenta - parata a luat cunostinta de procesul intentat de intimatul - reclamant la data de 9 martie 2005, intr-adevar dupa administrarea probei testimoniale si depunerea inscrisurilor, insa instanta i-a dat posibilitatea reala de a administra probe in contraprestatie si de a-si formula propriul punct de vedere asupra pretentiei si sustinerilor de fapt ale reclamantului. Dupa momentul luarii la cunostinta de proces, parata si-a putut dezvolta propria argumentatie in conditii de contradictorialitate, atat in fata primei instante, cat si in apel (cale de atac devolutiva). Contradictorialitate inseamna, asadar, posibilitatea reala ce trebuie oferita partii ca toate elementele susceptibile sa influenteze pe fond litigiul, sa faca obiectul unei dezbateri in contradictoriu. Criticile referitoare la fondul raportului juridic litigios nu pot fi retinute pentru considerentele ce urmeaza: Astfel, toate sustinerile recurentei - parate care vizeaza aspecte de netemeinicie, referitoare la aprecierea eronata a probelor administrate in cauza - declaratiile testimoniale - nu pot fi analizate in cale de atac extraordinara a recursului intrucat exced dispozitiilor art. 304 pct. 9 C. pr. civ..

Instantele de fond au retinut in mod corect tot ceea ce este relevant in probatiune sub aspectul imprejurarilor de fapt referitoare la cresterea si educarea copilului minor. Cat timp exista posibilitatea coroborarii probelor administrate in cauza pentru a fi relevata adevarata realitate a raporturilor partilor cu copilul minor, nu se poate specula unul sau altul din elementele declaratiei testimoniale in favoarea uneia din parti (dovezi indirecte). Declaratiile testimoniale au fost valorificate de instantele de fond numai pe aspecte corelative, aspectele importante si relevante cauzei fiind retinute din corespondenta e-mail a partilor, inscrisurile referitoare la starea de sanatate a minorului. Probele incuviintate reclamantului au fost avute in vedere de instantele de fond, in special corespondenta e-mail a partilor, foarte relevanta din punct de vedere al situatiei concrete a copilului si a ingrijorarilor reclamantului - intrucat erau pertinente si concludente cauzei (au avut legatura cu obiectul procesului si au relevat imprejurari de natura sa conduca la rezolvarea cauzei). Recurenta - parata sustine ca poate oferi conditii de crestere si educare in SUA dar nu poate suporta plata unei pensii de intretinere pentru minor in situatia schimbarii masurii de incredintare. Situatia de fapt relevata de probele administrate in cauza, asa cum a fost retinuta de instantele de fond, fundamenteaza hotararile pronuntate pe aspectul reincredintarii minorului. Asadar, este in interesul superior al acestuia sa creasca in mod efectiv alaturi de unul dintre parinti, in conditii materiale si morale adecvate varstei, preocuparilor si doleantelor minorului. Pentru cauza de fata este importanta si totodata relevanta, dat fiind dispozitiile art. 44 C. fam., situatia de fapt actuala a minorului, respectiv: (1) plecarea mamei in SUA, desi avea obligatia cresterii minorului si, corelativ, (2) sesizarea indreptatita a celuilalt parinte ca minorul nu are asigurate toate conditiile pentru o crestere, supraveghere, educatie corespunzatoare. Indeplinirea cumulativa a celor doua aspecte de fapt indrituiesc instanta de judecata, la solicitarea celuilalt parinte, sa indrepte masura de incredintare luata initial cu privire la minor. Important este si faptul ca, la inceput, relatiile dintre parintii minorului au fost cordiale, pe multe din aspectele vietii sociale, ceea ce face a se presupune ca si in viitor, interesul pentru viata copilului lor sa prevaleze, cu consecinte in planul imbunatatirii relatiilor personale dintre parinti si copilul minor (chiar si pe aspectul invederat de parata - deplasarea minorului in SUA). Astfel, apreciez ca pentru considerentele de fapt si de drept prezentate anterior,

in conformitate cu art. 304 pct. 5, 9 C. pr. civ., Curtea va respinge recursul ca nefondat.