ACADEMIA TEHNIC MILITAR

SURSA DE TENSIUNE REGLABILA STABILIZATA

Proiect de curs la disciplina DISPOZITIVE I CIRCUITE ELECTRONICE
Proiectant Stud. cap. Ursulescu Oana Grupa E -112B ndrum tor proiect Slt Digulescu Angela

Bucure ti 2011
1

Cuprins

Capitolul 1. Tema proiectului. Capitolul 2. Notuni introductive. Considera ii generale. Capitolul 3. Proiectarea sursei de tensiune Capitolul 4. Proiectarea i realizarea stabilizatorului Capitolul 5. Rezultate ob inute n simulare Capitolul 6. Rezultate ob inute n laborator Concluzii si observa ii Bibliografie Anexe

Capitolul 1. Tema proiectului.

TEMA DE PROIECT Nr. C8 LA CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE apar innd studentului ___________________________, grupa _________ S se proiecteze o surs de tensiune reglabil stabilizat cu CI. 1. CERIN E DE PROIECTARE: tensiunea de intrare variabil n intervalul Vin ! 15 z 20 [V ] tensiunea de ie ire reglabil n intervalul V0 ! 1 z 10 [V ] protec ie electronic la scurt-circuit, curentul maxim admis fiind de I max ! 300 [mA] coeficientul de stabilizare S 0 " 400 rezisten a de ie ire RO 2 [; ]

2. PRECIZ RI SUPLIMENTARE: se vor proiecta: transformatorul, puntea redresoare, filtrul i stabilizatorul se va realiza practic numai stabilizatorul tensiunea la intrarea stabilizatorului va fi aplicat printr-un micro-ntrerup tor i va fi semnalizat printr-un led rezisten a de sarcin reglabil se realizeaz printr-un poten iometru R pot ! 100 [; ]

3. PARTEA SCRIS VA CON INE: - scurt descriere teoretic - proiectarea conform cerin elor impuse - rezultatele ob inute n simulare - rezultate ob inute prin m sur tori n laborator - concluzii - Anexe: devizul de materiale (incluznd denumire, tip, valoare, toleran , pre estimativ), cablajul imprimat(realizat n ORCAD), etc.

DATA PRED RII PROIECTULUI: PERIOADA SUS INERII: 3

Capitolul 2. Notuni introductive. Considera ii generale.

1. INTRODUCERE

1.1. Sursa de tensiune

O sursa de tensiune este orice dispozitiv sau sistem care produce o for a electromotoare, intre terminalele sale sau deriva o tensiune secundara de la sursa primara a fortei electromotoare. O sursa de tensiune primara poate furniza (sau absorbi) energie la un circuit in timp ce o sursa de tensiune secundara a disipa energie din circuit. Un exemplu de sursa primara este o baterie n timp ce un exemplu de o sursa secundara este o sursa reglabila de tensiune. n teoria circuitelor electrice, o sursa de tensiune este omoloaga sursei de curent.

1.2. Sursa de tensiune ideala

In teoria circuitelor, o sursa ideala de tensiune este un element de circuit in care caderea de tensiune la bornele sale este independenta de curentul care trece prin ea. Ea exista doar in modele matematice de circuite. In cazul in care tensiunea la bornele unei surse ideale de tensiune poate fi specificata independent de orice alte variabile intr-un circuit, aceasta se numeste o sursa independenta de tensiune. Figura de mai jos(figura 1.1) arata simbolurile folosite in mod obisnuit pentru a indica sursele de tensiune in schemele circuitelor.

Fig 1.1 Simboluri surselor comune Rezistenta interna a unei surse ideale de tensiune este zero; acesta este capabila sa furnizeze sau sa absoarba orice cantitate de curent. Curentul care trece printr-o sursa ideala de tensiune este complet determinat de circuitul exterior. Cand este conectat la un circuit deschis, curentul este zero si astfel si puterea este zero. Cand este conectat la o rezitenta de sarcina, curentul care trece prin sursa se apropie de infinit atunci cand rezistenta de sarcina se apropie de zero (un scurtcircuit). Astfel, o sursa ideala de tensiune poate furniza o putere nelimintata.Nicio sursa de tensiune nu este ideala; toate au o rezistenta interna diferita de zero, si niciuna nu poate furniza un curent nelimitat. Cu toate acestea, rezistenta interna a unei surse reale de tensiune este modelata in mod eficient in analiza circuitului liniar prin combinarea in serie a unei rezitente diferita de zero cu o sursa ideala de tensiune.

1.3. Sursa de tensiune reala

1.3.1. Sursa de tensiune LED

Un LED in serie cu un rezistor poate fi utilizat pentru a face o sursa de tensiune cu o tensiune de iesire de aproximativ 1.5 4.0 V, in functie de trecerea curentului prin el si de tipul acestuia (culoare). Sarcina si redresarea liniara este corecta; acest circuit este asemanator cu stabilizatorul de diode Zener dar nici acesta nu redreseaza. Chiar daca sunt cerute tensiuni redresate mai mici

sau nivele mai ridicate de tensiune, o dioada comuna de siliciu (ca de exemplu 1N4148) sau un redresor (ca de exemplu 1N4001) poate fi inlocuit cu LED-uri. In acest caz, sunt produse tensiuni de aproximativ 0.6 0.7 V ce furnizeaza sarcini rezonabile si stabilizare liniara, dar o stabilizare saraca a temperaturii (-2 mV/C).

1.3.2. Sursa de tensiune Zener

Fig 1.2 Schema sursei de tensiune Zener

Figura 1.2 arata un circuit care poate fi folosit pentru a oferi o sursa de tensiune mai scazuta atunci cand este disponibila doar o tensiune ridicata. Aceasta abordare are avantajul unei mari simplitati. Diodele Zener sunt disponibile pana la 100V. Cu toate acestea, la tensiuni mai inalte, puterea de disipare reprezinta o provocare majora de proiectare, cu exceptia cazului in care doar o sarcina mica de curent este necesara. Impedanta de iesire este in general mult mai mica decat cea a divizorului potential datorita curentului care se pierde la trecerea prin dioda Zener. Imaginea arata o sursa de tensiune constanta folosind o dioda Zener (DZ). Acest circuit se comporta ca un regulator de tensiune, in sensul ca mentine o tensiune constanta de-a lungul sarcinii (R2) indiferent de valoarea sau de variatia VS . Acest circuit este de obicei folosit atunci cand sarcina curenta este foarte mica (sau R2 este mare) si nu variaza. Acesta apare in circuitele cu sursa constanta de curent. Odata ce curentul IR2 este cunoscut, rezistorul R1 poate fi calculat folosind relatia 1.1:

(1.1)

Formula de calcul al rezistorului R1

unde V este tensiunea Zener si IZ este curentul Zener. Acest circuit pierde putere prin disiparea wati. Pentru a ajunge la o buna stabilizare, trebuie sa fie relativ mare. Acest circuit este folosit in aplicatii in care variatia tensiunii la iesire este acceptabila. Un condensator cu filtru mare pus in paralel cu o dioda Zener (sau ) poate creste stabilatatea la iesire. Atunci cand este inlocuit cu emitatorul de baza al circuitului unui tranzistor, circuitul se comporta ca o sursa de tensiune pentru rezistorul emitor si ca o sursa de curent pentru rezistorul colector.

1.4. Sursa de tensiune reglabila

O sursa de tensiune reglabila constituie un ansamblu de circuite electronice care interconectate permit obtinerea unor tensiuni bine stabilite la iesirea actestora.

1.5. Schema bloc a sursei de tensiune realizate in proiect

Prezentam in continuare(figura 1.3) schema bloc a unei surse diferentiale de tensiune care are la iesire o tensiune fixa de +10 V si -10 V si o parte reglabila a tensiunii continue in intervalul 3-15 V.Schema din figura 1 se compune din: y Transformator coborator de tensiune y Redresore de tensiune y Filtre y Stabilizatore de tensiune y Partea de sursa de tensiune reglabila

Transformator de retea 24V ~ Redresor 24V --Filtru 7

Stabilizator

Sursa de tensiune reglabila 5-12V Fig 1.3 Schema bloc a sursei de tensiune

2. PROIECTAREA SURSEI REGLABILE DE TENSIUNE

In ceea ce urmeaza voi prezenta fiecare ansamblu in parte utilizate in realizarea proiectului precum si formulele aplicate, graficele rezultate.

2.1. Transformatorul
Transformatorul este o ,,masina electrica a carei functionare are la baza principiul inductiei mutuale.De obicei, acesta consta dintr-un miez feromagnetic pe care sunt infasurate doua bobine cu numar de spire diferit.

Fig 2.1.1 Simbolul unui transformator Daca prima bobina (infasurarea primara) este parcursa de un curent electric alternativ, campul magnetic generat va fi variabil, iar prin circuitul celei de-a doua bobine (infasurarea secundara) va apara o variatie de flux. Acesta este un dispozitiv extrem de folositor. Cu ajutorul acestuia se pot foarte u or multiplica sau mp r i valorile tensiunilor i ale curen ilor n circuitele de curent continuu. Un transformator ce ridic nivelul tensiunii dinspre primar nspre secundar se nume te transformator ridic tor de tensiune, iar un transformator ce coboar nivelul tensiunii dinspre primare nspre secundar se nume te cobortor de tensiune.

Fig 2.1.2 Sectiunea unui transformator Transformatorul de mai sus (figura 2.1.2) este un transformator cobortor de tensiune datorit faptului c num rul spirelor din nf urarea primar este mai mare dect cel din nf urarea secundar . Prin urmare, acesta transform tensiunea ridicat i curentul sc zut din primar n tensiune sc zut i curent ridicat n secundar. Sec iunea mult mai mare a conductorului din secundar este necesar datorit cre terii curentului fa de nf urarea primar . Oricare transformator poate fi alimentat i invers, dinspre secundar spre primar, inversndu-se astfel i rolul acestuia: transformatorul cobortor de tensiune devine ridic tor de tensiune, i invers. Totu i, dup cum am precizat n sec iunea precedent , func ionare eficient a unui transformator se poate realiza doar prin proiectarea acestuia pentru anumite valori ale curen ilor i tensiunilor. Prin urmare, dac am fi s folosim un transformator invers, va trebui s respect m parametrii ini iali pentru tensiune i curent n cazul fiec rei nf ur ri, altfel, transformatorul s-ar putea dovedi extrem de ineficient, iar n cazuri extreme, operarea lui necorespunz toare poate duce la distrugerea acestuia datorit curen ilor sau tensiunilor n exces. n general, transformatoarele sunt astfel construite nct este imposibil de spus care este nf urarea primar i care cea secundar . O conven ie folosit n industrie este notarea cu H a nf ur rii cu tensiune mai nalt (primarul, ntr-un transformator cobortor; secundarul, ntr-un transformator ridic tor) i cu X a nf ur rii cu tensiune mai joas . Prin urmare, un transformator simplu ar trebui s aib nota iile , , i . Faptul c tensiunea i curentul sunt transformate n direc ii opuse nu ar trebui s ne mire. Puterea este egal cu produsul dintre tensiune i curent, iar transformatoarele nu pot produce putere, ci o pot doar converti.

Din moment ce ambele bobine sunt nf urate n jurul aceluia i material (pentru un cuplaj magnetic ct mai eficient ntre ele), singurul parametru care nu este comun ambelor nf ur ri este num rul spirelor din fiecare nf urare n parte. Din formula inductan ei, putem observa c aceasta este direct propor ional cu p tratul spirelor nf ur rii:

Fig 2.1.3 Transformatorul coborator de tensiune Astfel, putem deduce c cele dou nf ur ri din exemplul de mai sus, cu un raport al inductan elor de 100:1, ar trebui s aib un raport al nf ur rilor de 10:1 ( = 100). Acesta este exact raportul descoperit ntre valorile tensiunilor i ale curen ilor primare i secundare (10:1).

10

Putem spune prin urmare, c raportul de transformare al unui transformator este egal cu raportul dintre num rul spirelor nf ur rilor primare i secundare. Pentru realizarea sursei de tensiune se proiecteaza un transformator coborator de tensiune 220V-24V . Fig 2.1.4 Transformator cu priza mediana Prin proiectarea transformatorului se urmareste gasirea prin calcul a datelor necesare realizarii sale n practica, si anume: numarul de spire din primar; numarul de spire din secundarul k; diametrul sarmei de bobinaj din primar; diametrul sarmei de bobinaj din secundarul k;

De obicei, din proiectarea schemei electrice a unui produs electronic dotat n partea de alimentare cu transformator de retea, rezulta valorile eficace ele tensiunilor si curentilor necesare in secundar, U2 , respectiv I2 , precum si numarul de infasurari secundare, K. Se cunoaste, de asemenea, tensiunea eficace in primar, U1 = 220 V (tensiunea retelei monofazice de curent alternativ) precum si frecventa retelei, care este de 50 Hz. = 220 V ; = 24 V ; / = 15% ( 0,15); = 0,5 A

Se determina puterea aparenta necesara in secundar: =(1+



= (1+ 0,15) x 24 x 0,5 = 13,8 VA

11

Se determina raportul de transformare, care va fi: n= = = 9,17 , cu relatia:

Se determina curentul efectiv din primar cauzat de = x = x 0,5 = 0,07 A

Determinam curentul total din primar avand o inductie magneticaB = 1T, cu relatia: = 1,6 x = 1,6 x 0,07 = 0,123 A

Puterea aparenta maxima din primarul transformatorului se determina cu relatia: =(1+



= (1+ 0,15 ) x 220 x 0,123 = 31,119 VA

Puterea medie de calcul a transformatorului este: P=

 

 

= 22,45 22 VA

Se determina sectiunea miezului cu relatia: S = (1,4 ... 1,9) Coeficientul factoruluiP este cuprins ntre 1,4 si 1,9, depinznd de solicit rile transformatorului. Am considerat o solicitare medie, pentru care am ales un coeficient de 1.6. n acest caz aria sectiunii coloanei centrale a miezului transformatorului va fi: S= 1,6 = 1,6 x = 7,58 8 cm

Se determina numarul de spire/volt in ambele infasurari, pentru inductia B= 1T, si frecventa retelei = 50Hz, cu relatia: =
 

 

= 6,25 spire/volt

Numarul de spire din primar este: = x = 6,25 x 220 = 1375 spire

Numarul de spire din secundar este: = x = 6,25 x 24 = 150 spire

12

Urmatorul pas este sa calculam diametrele conductoarelor pentru toate infasurarile. Pentru efectuarea acestui calcul trebuie s alegem o densitate de curent prin conductoare, care poate fi cuprinsa intre 2 A/mm2 si 8 A/mm2. Am optat pentru o densitate de curent de 3 A/mm2. Cu aceasta valoare temperatura infasurarilor va fi in limite normale. Se poate scrie:
 

= 3 A/mm2

unde: I = valoarea efectiv a curentului prin conductor, d= diametrul conductorului fara izolatie aria sectiunii conductorului

Efectuand calculele in relatia de mai sus, unde densitatea de curent este 3 A/mm2, se obtine: d = 0,65  = 0,65 x = 0,65 x = 0,23 mm = 0,65 x = 0,65 x = 0,46 mm Din calculele efectuate transformatorul proiectat de noi va avea urmatoarele elemente constructive: numarul de spire din primar : 1375 spire numarul de spire din secundar: 150 spire diametrul sarmei de bobinaj din primar : 0,23 mm diametrul sarmei de bobinaj din secundar : 0,46 mm sectiunea miezului transformatorului: 8 cm

2.2. Puntea redresoare

n figura 2.2.1 se prezint principial schema unei instala ii simple de redresare n care ntre sursa de tensiune alternativ (S) i receptorul (rezistiv R) este intercalat un redresor (D.R. dispozitiv de redresare). n figura 2.2.2 se arat calitativ forma de varia ie a tensiunii alternative furnizat de sursa S (sinusoidal ) i a curentului la redresarea unei singure alternan e sau a ambelor alternan e. Folosirea corect a diodelor redresoare implic respectarea unor valori limit (date de catalog) care nu trebuie dep ite, dintre care amintim: curentul direct continuu (IF), tensiunea invers continu (VR), curentul mediu redresat (Io), curentul direct de vrf repetitiv (IFRM), tensiunea invers de vrf de lucru (VRWM).

13

Fig 2.2.1 Schema simplificata a unei punti redresoare

Fig 2.2.2Forma de variatie a tensiune

Valoarea medie a curentului la redresarea unei singure alternan e este ob inut pe baza egalit tii ntre aria de sub curba curentului de valoare maxim i cu aria dreptunghiului de n l ime I i baz T = 2 :
0 max

(2.2.1) iar n cazul redres rii ambelor alternan e, se ob ine n mod similar:

(2.2.2) Se observ c semnalul redresat are numai un sens, dar este pulsatoriu. Dac se folosesc dispozitive de netezire, respectiv stabilizare, atunci se pot reduce mult aceste pulsa ii, semnalul apropiindu-se de unul continuu. In realizarea proiectului am utilizat o punte redresoare formata din 4 diode ca in figura 2.2.3 inglobate intr-o singura capsula prezentata in figura 2.2.4

14

Fig 2.2.3 Schema unei punti redresoare

Fig 2.2.4 Capsula unei punti redresoare incapsulate

2.3. Stabilizatorul de tensiune

Stabilizatoarele de tensiune sunt instalatii care asigura tensiuni de alimentare constante pentru echipamentele de telecomunicatii. Aceste instalatii se monteaza in general intre sursa de alimentare si sarcina, micsorand variatiile tensiunii de alimentare pana la limitele impuse de performantele aparatului comutator, cand variaza :
y y y y

tensiunea sursei de alimentare; frecventa retelei; sarcina; conditiile de mediu (temperatura, presiune).

Pentru alimentarea echipamentelor de telecomunicatii sunt necesare stabilizatoare de tensiune continua, cat si stabilizatoare de tensiune alternativa.Ele pot fi actionate mecanic, electric sau electromagnetic.

15

Analizand principiul de functionare al stabilizatoarelor, dupa metoda folosita pentru mentinerea constanta a tensiunii se deosebesc urmatoarele tipuri:
y y y

regulatore electromecanice; stabilizatoare parametrice; stabilizatoare comandate de un detector de eroare

2.4. Tipuri de stabilizatoare

1. REGULATOARELE ELECTROMECANICE :se utilizeaza, de obicei, pentru reglarea tensiunii alternative sau continue in dispozitivele de mare putere. 2. STABILIZATOARE PARAMETRICE folosesc in montaj o impedanta neliniara, care poate compensa variatia sarcinii sau pe cele ale tensiunii de alimentare. Acest tip de stabilizator foloseste ca impedanta neliniara, fie un element neliniar cu o comportare rezistiva (un tub cu gaz stabilizator de tensiune sau o dioda Zener), fie un element neliniar cu o comportare reactiva.Impedanta neliniara se pate monta in serie sau in derivatie.Deoarece impedanta neliniara consuma energie daca are caracter rezistiv sau acumuleaza energie, daca are un caracter reactiv, randamentul acestor stabilizatoare, in special pentru cele de curent continuu, este scazut. Stabilizatoare parametrice cu rezistenta neliniara. La stabilizatoarele parametrice de tensiune alternativa sau continua de puteri mici se folosesc elemente de circuit neliniare cu comportare rezistiva, cum ar fi : stabilitroane, tuburi stabilovolt, diode Zener. Stabilizatoare parametrice cu reactanta neliniara. In schema de stabilizatoare parametrice pot fi folosite reactante neliniare, ca: bobine cu miez de fier saturat sau condensatoare cu dielectric din sare Seignette. Bobinele cu miez de fier saturat au inductanta neliniara datorita variatiei permeabilitatii magnetice a miezului in functie de intensitatea campului magnetic. La sarea Seignette (titaniul de bariu), constanta dielectrica variaza in functie de intensitatea campului electric, iar condensatoarele care utilizeaza acest dielectric au o capacitate electrica neliniara.

3. STABILIZATOARE COMANDATE DE UN DETECTOR DE EROARE. Prin stabilizatoare comadate de un detector de eroare se inteleg, de obicei, stabilizatoare de tensiuni continue (sau curenti continui) cu tuburi electronice sau tranzistoare, la care elementul de reglaj este comandat de un semnal de eroare.

16

Stabilizatoarele electronice pot mentine tensiunea constanta cu o precizie foarte mare.Dupa modul in care se obtine semnalul de eroare care comanda elementul de reglaj, stabilizatoarele de tensiune electronice pot fi impartite in doua grupe :
y y

stabilizatoare de compensare stabilizatoare cu reactie.

La stabilizatoarele cu compensare semnalul de eroare se culege la intrarea sistemului, comparand permanent, cu un detector de eroare, tensiunea aplicata la intrare, cu tensiunea unui element de referinta. Dezavantajul acestui tip de stabilizator consta in faptul ca el nu este deloc eficace la variatiile rezistentei de sarcina. Stabilizatoarele de tensiune cu reactie contin in schema un circuit de reactie care comanda compensarea variatiilor de tensiune. La acest tip de stabilizatoare, tensiunea de iesire este comparata cu o tensiune etalon constanta, iar tensiunea de eroare rezultata, comanda prin intermediul unui amplificator un element de executie care readuce tensiunea de iesire la valoarea nominala. Un stabilizator de tensiune cu reactie este compus din :
y y y y y

un divizor de tensiune DT ; un etalon de referinta ER ; un detector de eroare DE ; un amplificator de eroare AE ; un element de reglare sau executie EE.

Pentru realizarea proiectului am utilizat un circuit cu componente discrete pentru a stabiliza tensiuni de intrare intre 10 si 60V la tensiuni de iesire intre 5 si 12V am utilizat urmatoarea schema de principiu

1K

Dz Figura 2.3.1

17

n timpul func ion rii normale, tranzistorul este blocat i, prin urmare, poate fi eliminat din analiza schemei. Atunci cnd curentul de sarcin este suficient de mare astfel nct s determine apari ia c deri de tensiune pe rezisten a superioare valorii de 0,5V, tranzistorul ncepe s se deschid , m rind curentul din rezisten a de 1 k i reducnd tensiunea din baza tranzistorului . Prin urmare, curentul emitor-colector al tranzistorului scade, iar tensiunea de ie ire scade astfel nct tensiunea baz -emitor a tranzistorului s r mn la valoarea de 0,65V. Totodat , tranzistorul intr n blocare, iar preia integral controlul asupra lui . Tranzistorul nu va permite cre terea tensiunii baz -emitor peste valoarea de 0,65V, astfel nct curentul de sarcin va avea valoarea limit maxim : = 0,65V/ In cazul stabilizatorului proiectat curentul de scurtcircuit este de 250mA Daca se alege valoarea potentiometrului conform cerintelor de proiectare se pot calcula rezistentele si in functie de valorile tensiunii de iesire minima si maxima si valoarea data a potentiometrului

Pentru ca sa ajunga la valoarea minima si maxima potentiometrul se va fixa pe rand la valoarea minima si maxima,de aici rezulta urmatorul sistem de ecuatii:    Unde este caderea de tensiune pe dioda zener si  caderea de tensiune intre baza si emitorului tranzistorului  va fi egal cu 2.7V deoarece am ales o dioda D02BZ2_7 iar caderea de tensiune pe tranzistor va fi de 0.65V prntru un tranzistor bipolar BC107A. De aici rezulta pentru rezistenta valoarea de 87 si pt 75. Pentru a afla valoarea rezistentei se ia cazul cel mai nefavorabil adica cel in care tensiunea de intrare este minim

18

3. REZULTATE OBTINUTE IN SIMULARE 3.1. Schema de principiu

Cu ajutorul analizei de tip dc sweep se vizualizeaza comportarea tensiunii de iesire in functie de tensiunea de intrare,astfel putandu-se determina factorul de stabilizare.Potentiometrul se fixeaza pe rand la valoare maxima si minima,variind parametrul set din ORCAD de la valoarea 0 la valoarea 1 pentru a vedea stabilizarea la 5v si la 12 volti,iar tensiunea de intrare se fixeaza intre 10 si 60V aceasta fiind gama in care stabilizatorul trebuie sa functioneze.

19

Pentru a vedea daca stabilizatorul functioneaza in parametrii doriti se calculeaza factorul de stabilizare

Vin Vo1 So1 Vo2 So2 19 5.15 333.3333 11.82 25

10 5.0199

11 12 13 14 15 16 17 18 5.0423 5.061 5.07 5.094 5.1 5.12 5.13 5.147 44.64286 53.47594 111.1111 41.66667 166.6667 50 100 58.82353 8.16 9.07 9.9 10.8 11.39 11.57 11.66 11.73 11.78 1.098901 1.204819 1.111111 1.694915 5.555556 11.11111 14.28571 20 21 22 23 24 25 26 5.18 5.19 5.2 5.21 5.22 5.23 100 100 100 100 100 100 11.9 11.93 11.96 11.99 12.02 12.05 25 33.33333 33.33333 33.33333 33.33333 33.33333 30 31 5.27 5.279 100 111.1111 12.152 12.17 40 55.55556 32 33 5.287 5.296 125 111.1111 12.19 12.22 50 33.33333 41 42 5.36 5.37 200 100 12.387 12.4 50 76.92308 50 51 34 5.3 250 12.24 50 43 5.37 #DIV/0! 12.42 50 52 35 5.31 100 12.26 50 44 5.38 100 12.44 50 53 27 5.24 100 12.07 50 36 5.32 100 12.28 50 45 5.39 100 12.46 50 54

20 5.17 50 11.86 25

28 29 5.25 5.26 100 100 12.1 12.127 33.33333 37.03704

37 38 39 40 5.33 5.34 5.346 5.355 100 100 166.6667 111.1111 12.3 12.327 12.347 12.367 50 37.03704 50 50 46 47 48 49

20

5.4 100 12.48 50

5.41 5.417 5.42 100 142.8571 333.3333 12.5 12.52 12.53 50 50 100

5.43 100 12.55 50

5.44 5.447 5.454 5.46 100 142.8571 142.8571 166.6667 12.57 12.6 12.61 12.62 50 33.33333 100 100

55 56 57 58 59 60 5.47 5.477 5.484 5.49 5.499 5.5 100 142.8571 142.8571 166.6667 111.1111 1000 12.64 12.66 12.681 12.69 12.716 12.73 50 50 47.61905 111.1111 38.46154 71.42857

Din tabel se poate observa ca pentru valoarea minima a tensiunii se respecta cerintele de proiectare dar pentru valoarea maxima nu se respecta.Acest lucru se intampla deoarece pentu a avea o tensiune de iesire de 12V valoarea minima de la intrare ar fi trebuit sa fie suma tensiunii de iesire si a caderii de tensiune dintre emitor si colector a tranzistorului BD135 ,avand in vedere ca iesirea e de 12 V si intrarea de 10 V nu ar fi fost posibil sa se ajunga decat la o tensiune de 9 volti in conditii ideale,de unde reiese si lipsa factorului de stabilizare cerut la iesire.

4. REZULTATE OBTINUTE PRIN MASURATORI IN LABORATOR

La partea practica se activeaza protectia din cauza unei proste functionari a tranzistorului folosit in circuitul de protectie

5. CONCLUZII 6. BIBLIOGRAFIE 7. ANEXE

21

1. INTRODUCERE

1.1. Sursa de tensiune

O sursa de tensiune este orice dispozitiv sau sistem care produce o for a electromotoare, intre terminalele sale sau deriva o tensiune secundara de la sursa primara a fortei electromotoare. O sursa de tensiune primara poate furniza (sau absorbi) energie la un circuit in timp ce o sursa de tensiune secundara a disipa energie din circuit. Un exemplu de sursa primara este o baterie n timp ce un exemplu de o sursa secundara este o sursa reglabila de tensiune. n teoria circuitelor electrice, o sursa de tensiune este omoloaga sursei de curent.

1.2. Sursa de tensiune ideala

In teoria circuitelor, o sursa ideala de tensiune este un element de circuit in care caderea de tensiune la bornele sale este independenta de curentul care trece prin ea. Ea exista doar in modele matematice de circuite. In cazul in care tensiunea la bornele unei surse ideale de tensiune poate fi specificata independent de orice alte variabile intr-un circuit, aceasta se numeste o sursa independenta de tensiune. Figura de mai jos(figura 1.1) arata simbolurile folosite in mod obisnuit pentru a indica sursele de tensiune in schemele circuitelor.

Fig 1.1 Simboluri surselor comune Rezistenta interna a unei surse ideale de tensiune este zero; acesta este capabila sa furnizeze sau sa absoarba orice cantitate de curent. Curentul care trece printr-o sursa ideala de tensiune este complet determinat de circuitul exterior. Cand este conectat la un circuit deschis, curentul este zero si astfel si puterea este zero. Cand este conectat la o rezitenta de sarcina, curentul care trece prin sursa se apropie de infinit atunci cand rezistenta de sarcina se apropie de zero (un scurtcircuit). Astfel, o sursa ideala de tensiune poate furniza o putere nelimintata.Nicio sursa de tensiune nu este ideala; toate au o rezistenta interna diferita de zero, si niciuna nu poate furniza

22

un curent nelimitat. Cu toate acestea, rezistenta interna a unei surse reale de tensiune este modelata in mod eficient in analiza circuitului liniar prin combinarea in serie a unei rezitente diferita de zero cu o sursa ideala de tensiune.

1.3. Sursa de tensiune reala

1.3.1. Sursa de tensiune LED

Un LED in serie cu un rezistor poate fi utilizat pentru a face o sursa de tensiune cu o tensiune de iesire de aproximativ 1.5 4.0 V, in functie de trecerea curentului prin el si de tipul acestuia (culoare). Sarcina si redresarea liniara este corecta; acest circuit este asemanator cu stabilizatorul de diode Zener dar nici acesta nu redreseaza. Chiar daca sunt cerute tensiuni redresate mai mici sau nivele mai ridicate de tensiune, o dioada comuna de siliciu (ca de exemplu 1N4148) sau un redresor (ca de exemplu 1N4001) poate fi inlocuit cu LED-uri. In acest caz, sunt produse tensiuni de aproximativ 0.6 0.7 V ce furnizeaza sarcini rezonabile si stabilizare liniara, dar o stabilizare saraca a temperaturii (-2 mV/C).

1.3.2. Sursa de tensiune Zener

Fig 1.2 Schema sursei de tensiune Zener

Figura 1.2 arata un circuit care poate fi folosit pentru a oferi o sursa de tensiune mai scazuta atunci cand este disponibila doar o tensiune ridicata. Aceasta abordare are avantajul unei mari simplitati. Diodele Zener sunt disponibile pana la 100V. Cu toate acestea, la tensiuni mai inalte, puterea de disipare reprezinta o provocare majora de proiectare, cu exceptia cazului in care doar o sarcina mica de curent este necesara. Impedanta de iesire este in general mult mai mica decat cea a divizorului potential datorita curentului care se pierde la trecerea prin dioda Zener. Imaginea arata o sursa de tensiune constanta folosind o dioda Zener (DZ). Acest circuit se comporta ca un regulator de tensiune, in sensul ca mentine o tensiune constanta de-a lungul sarcinii (R2) indiferent de valoarea sau de variatia VS . Acest circuit este de obicei folosit atunci cand sarcina curenta este foarte mica (sau R2 este mare) si nu variaza. Acesta apare in circuitele cu sursa constanta de curent. Odata ce curentul IR2 este cunoscut, rezistorul R1 poate fi calculat folosind relatia 1.1:

23

(1.2)

Formula de calcul al rezistorului R1

unde V este tensiunea Zener si IZ este curentul Zener. Acest circuit pierde putere prin disiparea wati. Pentru a ajunge la o buna stabilizare, trebuie sa fie relativ mare. Acest circuit este folosit in aplicatii in care variatia tensiunii la iesire este acceptabila. Un condensator cu filtru mare pus in paralel cu o dioda Zener (sau ) poate creste stabilatatea la iesire. Atunci cand este inlocuit cu emitatorul de baza al circuitului unui tranzistor, circuitul se comporta ca o sursa de tensiune pentru rezistorul emitor si ca o sursa de curent pentru rezistorul colector.

1.4. Sursa de tensiune reglabila

O sursa de tensiune reglabila constituie un ansamblu de circuite electronice care interconectate permit obtinerea unor tensiuni bine stabilite la iesirea actestora.

1.5. Schema bloc a sursei de tensiune realizate in proiect

Prezentam in continuare(figura 1.3) schema bloc a unei surse diferentiale de tensiune care are la iesire o tensiune fixa de +10 V si -10 V si o parte reglabila a tensiunii continue in intervalul 3-15 V.Schema din figura 1 se compune din: y Transformator coborator de tensiune y Redresore de tensiune y Filtre y Stabilizatore de tensiune y Partea de sursa de tensiune reglabila

24

Transformator de retea 24V ~ Redresor 24V --Filtru

Stabilizator

Sursa de tensiune reglabila 5-12V Fig 1.3 Schema bloc a sursei de tensiune

2. PROIECTAREA SURSEI REGLABILE DE TENSIUNE

In ceea ce urmeaza voi prezenta fiecare ansamblu in parte utilizate in realizarea proiectului precum si formulele aplicate, graficele rezultate.

2.1. Transformatorul
Transformatorul este o ,,masina electrica a carei functionare are la baza principiul inductiei mutuale.De obicei, acesta consta dintr-un miez feromagnetic pe care sunt infasurate doua bobine cu numar de spire diferit.

25

Fig 2.1.1 Simbolul unui transformator Daca prima bobina (infasurarea primara) este parcursa de un curent electric alternativ, campul magnetic generat va fi variabil, iar prin circuitul celei de-a doua bobine (infasurarea secundara) va apara o variatie de flux. Acesta este un dispozitiv extrem de folositor. Cu ajutorul acestuia se pot foarte u or multiplica sau mp r i valorile tensiunilor i ale curen ilor n circuitele de curent continuu. Un transformator ce ridic nivelul tensiunii dinspre primar nspre secundar se nume te transformator ridic tor de tensiune, iar un transformator ce coboar nivelul tensiunii dinspre primare nspre secundar se nume te cobortor de tensiune.

Fig 2.1.2 Sectiunea unui transformator Transformatorul de mai sus (figura 2.1.2) este un transformator cobortor de tensiune datorit faptului c num rul spirelor din nf urarea primar este mai mare dect cel din nf urarea secundar . Prin urmare, acesta transform tensiunea ridicat i curentul sc zut din primar n tensiune sc zut i curent ridicat n secundar. Sec iunea mult mai mare a conductorului din secundar este necesar datorit cre terii curentului fa de nf urarea primar . Oricare transformator poate fi alimentat i invers, dinspre secundar spre primar, inversndu-se astfel i rolul acestuia: transformatorul cobortor de tensiune devine ridic tor de tensiune, i invers. Totu i, dup cum am precizat n sec iunea precedent , func ionare eficient a unui transformator se poate realiza doar prin proiectarea acestuia pentru anumite valori ale curen ilor i tensiunilor. Prin urmare, dac am fi s folosim un transformator invers, va trebui s respect m parametrii ini iali pentru tensiune i curent n cazul fiec rei nf ur ri, altfel,

26

transformatorul s-ar putea dovedi extrem de ineficient, iar n cazuri extreme, operarea lui necorespunz toare poate duce la distrugerea acestuia datorit curen ilor sau tensiunilor n exces. n general, transformatoarele sunt astfel construite nct este imposibil de spus care este nf urarea primar i care cea secundar . O conven ie folosit n industrie este notarea cu H a nf ur rii cu tensiune mai nalt (primarul, ntr-un transformator cobortor; secundarul, ntr-un transformator ridic tor) i cu X a nf ur rii cu tensiune mai joas . Prin urmare, un transformator simplu ar trebui s aib nota iile , , i . Faptul c tensiunea i curentul sunt transformate n direc ii opuse nu ar trebui s ne mire. Puterea este egal cu produsul dintre tensiune i curent, iar transformatoarele nu pot produce putere, ci o pot doar converti.

Din moment ce ambele bobine sunt nf urate n jurul aceluia i material (pentru un cuplaj magnetic ct mai eficient ntre ele), singurul parametru care nu este comun ambelor nf ur ri este num rul spirelor din fiecare nf urare n parte. Din formula inductan ei, putem observa c aceasta este direct propor ional cu p tratul spirelor nf ur rii:

Fig 2.1.3 Transformatorul coborator de tensiune Astfel, putem deduce c cele dou nf ur ri din exemplul de mai sus, cu un raport al inductan elor de 100:1, ar trebui s aib un raport al nf ur rilor de 10:1 ( = 100). Acesta este exact raportul descoperit ntre valorile tensiunilor i ale curen ilor primare i secundare (10:1).

27

Putem spune prin urmare, c raportul de transformare al unui transformator este egal cu raportul dintre num rul spirelor nf ur rilor primare i secundare. Pentru realizarea sursei de tensiune se proiecteaza un transformator coborator de tensiune 220V-24V . Fig 2.1.4 Transformator cu priza mediana Prin proiectarea transformatorului se urmareste gasirea prin calcul a datelor necesare realizarii sale n practica, si anume: numarul de spire din primar; numarul de spire din secundarul k; diametrul sarmei de bobinaj din primar; diametrul sarmei de bobinaj din secundarul k;

De obicei, din proiectarea schemei electrice a unui produs electronic dotat n partea de alimentare cu transformator de retea, rezulta valorile eficace ele tensiunilor si curentilor necesare in secundar, U2 , respectiv I2 , precum si numarul de infasurari secundare, K. Se cunoaste, de asemenea, tensiunea eficace in primar, U1 = 220 V (tensiunea retelei monofazice de curent alternativ) precum si frecventa retelei, care este de 50 Hz. = 220 V ; = 24 V ; / = 15% ( 0,15); = 0,5 A

Se determina puterea aparenta necesara in secundar: =(1+



= (1+ 0,15) x 24 x 0,5 = 13,8 VA

28

Se determina raportul de transformare, care va fi: n= = = 9,17 , cu relatia:

Se determina curentul efectiv din primar cauzat de = x = x 0,5 = 0,07 A

Determinam curentul total din primar avand o inductie magneticaB = 1T, cu relatia: = 1,6 x = 1,6 x 0,07 = 0,123 A

Puterea aparenta maxima din primarul transformatorului se determina cu relatia: =(1+



= (1+ 0,15 ) x 220 x 0,123 = 31,119 VA

Puterea medie de calcul a transformatorului este: P=

 

 

= 22,45 22 VA

Se determina sectiunea miezului cu relatia: S = (1,4 ... 1,9) Coeficientul factoruluiP este cuprins ntre 1,4 si 1,9, depinznd de solicit rile transformatorului. Am considerat o solicitare medie, pentru care am ales un coeficient de 1.6. n acest caz aria sectiunii coloanei centrale a miezului transformatorului va fi: S= 1,6 = 1,6 x = 7,58 8 cm

Se determina numarul de spire/volt in ambele infasurari, pentru inductia B= 1T, si frecventa retelei = 50Hz, cu relatia: =
 

 

= 6,25 spire/volt

Numarul de spire din primar este: = x = 6,25 x 220 = 1375 spire

Numarul de spire din secundar este: = x = 6,25 x 24 = 150 spire

29

Urmatorul pas este sa calculam diametrele conductoarelor pentru toate infasurarile. Pentru efectuarea acestui calcul trebuie s alegem o densitate de curent prin conductoare, care poate fi cuprinsa intre 2 A/mm2 si 8 A/mm2. Am optat pentru o densitate de curent de 3 A/mm2. Cu aceasta valoare temperatura infasurarilor va fi in limite normale. Se poate scrie:
 

= 3 A/mm2

unde: I = valoarea efectiv a curentului prin conductor, d= diametrul conductorului fara izolatie aria sectiunii conductorului

Efectuand calculele in relatia de mai sus, unde densitatea de curent este 3 A/mm2, se obtine: d = 0,65  = 0,65 x = 0,65 x = 0,23 mm = 0,65 x = 0,65 x = 0,46 mm Din calculele efectuate transformatorul proiectat de noi va avea urmatoarele elemente constructive: numarul de spire din primar : 1375 spire numarul de spire din secundar: 150 spire diametrul sarmei de bobinaj din primar : 0,23 mm diametrul sarmei de bobinaj din secundar : 0,46 mm sectiunea miezului transformatorului: 8 cm

2.2. Puntea redresoare

n figura 2.2.1 se prezint principial schema unei instala ii simple de redresare n care ntre sursa de tensiune alternativ (S) i receptorul (rezistiv R) este intercalat un redresor (D.R. dispozitiv de redresare). n figura 2.2.2 se arat calitativ forma de varia ie a tensiunii alternative furnizat de sursa S (sinusoidal ) i a curentului la redresarea unei singure alternan e sau a ambelor alternan e. Folosirea corect a diodelor redresoare implic respectarea unor valori limit (date de catalog) care nu trebuie dep ite, dintre care amintim: curentul direct continuu (IF), tensiunea invers continu (VR), curentul mediu redresat (Io), curentul direct de vrf repetitiv (IFRM), tensiunea invers de vrf de lucru (VRWM).

30

Fig 2.2.1 Schema simplificata a unei punti redresoare

Fig 2.2.2Forma de variatie a tensiune

Valoarea medie a curentului la redresarea unei singure alternan e este ob inut pe baza egalit tii ntre aria de sub curba curentului de valoare maxim i cu aria dreptunghiului de n l ime I i baz T = 2 :
0 max

(2.2.1) iar n cazul redres rii ambelor alternan e, se ob ine n mod similar:

(2.2.2) Se observ c semnalul redresat are numai un sens, dar este pulsatoriu. Dac se folosesc dispozitive de netezire, respectiv stabilizare, atunci se pot reduce mult aceste pulsa ii, semnalul apropiindu-se de unul continuu. In realizarea proiectului am utilizat o punte redresoare formata din 4 diode ca in figura 2.2.3 inglobate intr-o singura capsula prezentata in figura 2.2.4

31

Fig 2.2.3 Schema unei punti redresoare

Fig 2.2.4 Capsula unei punti redresoare incapsulate

2.3. Stabilizatorul de tensiune

Stabilizatoarele de tensiune sunt instalatii care asigura tensiuni de alimentare constante pentru echipamentele de telecomunicatii. Aceste instalatii se monteaza in general intre sursa de alimentare si sarcina, micsorand variatiile tensiunii de alimentare pana la limitele impuse de performantele aparatului comutator, cand variaza :
y y y y

tensiunea sursei de alimentare; frecventa retelei; sarcina; conditiile de mediu (temperatura, presiune).

Pentru alimentarea echipamentelor de telecomunicatii sunt necesare stabilizatoare de tensiune continua, cat si stabilizatoare de tensiune alternativa.Ele pot fi actionate mecanic, electric sau electromagnetic.

32

Analizand principiul de functionare al stabilizatoarelor, dupa metoda folosita pentru mentinerea constanta a tensiunii se deosebesc urmatoarele tipuri:
y y y

regulatore electromecanice; stabilizatoare parametrice; stabilizatoare comandate de un detector de eroare

2.4. Tipuri de stabilizatoare

2. REGULATOARELE ELECTROMECANICE :se utilizeaza, de obicei, pentru reglarea tensiunii alternative sau continue in dispozitivele de mare putere. 3. STABILIZATOARE PARAMETRICE folosesc in montaj o impedanta neliniara, care poate compensa variatia sarcinii sau pe cele ale tensiunii de alimentare. Acest tip de stabilizator foloseste ca impedanta neliniara, fie un element neliniar cu o comportare rezistiva (un tub cu gaz stabilizator de tensiune sau o dioda Zener), fie un element neliniar cu o comportare reactiva.Impedanta neliniara se pate monta in serie sau in derivatie.Deoarece impedanta neliniara consuma energie daca are caracter rezistiv sau acumuleaza energie, daca are un caracter reactiv, randamentul acestor stabilizatoare, in special pentru cele de curent continuu, este scazut. Stabilizatoare parametrice cu rezistenta neliniara. La stabilizatoarele parametrice de tensiune alternativa sau continua de puteri mici se folosesc elemente de circuit neliniare cu comportare rezistiva, cum ar fi : stabilitroane, tuburi stabilovolt, diode Zener. Stabilizatoare parametrice cu reactanta neliniara. In schema de stabilizatoare parametrice pot fi folosite reactante neliniare, ca: bobine cu miez de fier saturat sau condensatoare cu dielectric din sare Seignette. Bobinele cu miez de fier saturat au inductanta neliniara datorita variatiei permeabilitatii magnetice a miezului in functie de intensitatea campului magnetic. La sarea Seignette (titaniul de bariu), constanta dielectrica variaza in functie de intensitatea campului electric, iar condensatoarele care utilizeaza acest dielectric au o capacitate electrica neliniara.

4. STABILIZATOARE COMANDATE DE UN DETECTOR DE EROARE. Prin stabilizatoare comadate de un detector de eroare se inteleg, de obicei, stabilizatoare de tensiuni continue (sau curenti continui) cu tuburi electronice sau tranzistoare, la care elementul de reglaj este comandat de un semnal de eroare.

33

Stabilizatoarele electronice pot mentine tensiunea constanta cu o precizie foarte mare.Dupa modul in care se obtine semnalul de eroare care comanda elementul de reglaj, stabilizatoarele de tensiune electronice pot fi impartite in doua grupe :
y y

stabilizatoare de compensare stabilizatoare cu reactie.

La stabilizatoarele cu compensare semnalul de eroare se culege la intrarea sistemului, comparand permanent, cu un detector de eroare, tensiunea aplicata la intrare, cu tensiunea unui element de referinta. Dezavantajul acestui tip de stabilizator consta in faptul ca el nu este deloc eficace la variatiile rezistentei de sarcina. Stabilizatoarele de tensiune cu reactie contin in schema un circuit de reactie care comanda compensarea variatiilor de tensiune. La acest tip de stabilizatoare, tensiunea de iesire este comparata cu o tensiune etalon constanta, iar tensiunea de eroare rezultata, comanda prin intermediul unui amplificator un element de executie care readuce tensiunea de iesire la valoarea nominala. Un stabilizator de tensiune cu reactie este compus din :
y y y y y

un divizor de tensiune DT ; un etalon de referinta ER ; un detector de eroare DE ; un amplificator de eroare AE ; un element de reglare sau executie EE.

Pentru realizarea proiectului am utilizat un circuit cu componente discrete pentru a stabiliza tensiuni de intrare intre 10 si 60V la tensiuni de iesire intre 5 si 12V am utilizat urmatoarea schema de principiu

1K

Dz Figura 2.3.1

34

n timpul func ion rii normale, tranzistorul este blocat i, prin urmare, poate fi eliminat din analiza schemei. Atunci cnd curentul de sarcin este suficient de mare astfel nct s determine apari ia c deri de tensiune pe rezisten a superioare valorii de 0,5V, tranzistorul ncepe s se deschid , m rind curentul din rezisten a de 1 k i reducnd tensiunea din baza tranzistorului . Prin urmare, curentul emitor-colector al tranzistorului scade, iar tensiunea de ie ire scade astfel nct tensiunea baz -emitor a tranzistorului s r mn la valoarea de 0,65V. Totodat , tranzistorul intr n blocare, iar preia integral controlul asupra lui . Tranzistorul nu va permite cre terea tensiunii baz -emitor peste valoarea de 0,65V, astfel nct curentul de sarcin va avea valoarea limit maxim : = 0,65V/ In cazul stabilizatorului proiectat curentul de scurtcircuit este de 250mA Daca se alege valoarea potentiometrului conform cerintelor de proiectare se pot calcula rezistentele si in functie de valorile tensiunii de iesire minima si maxima si valoarea data a potentiometrului

Pentru ca sa ajunga la valoarea minima si maxima potentiometrul se va fixa pe rand la valoarea minima si maxima,de aici rezulta urmatorul sistem de ecuatii:    Unde este caderea de tensiune pe dioda zener si  caderea de tensiune intre baza si emitorului tranzistorului  va fi egal cu 2.7V deoarece am ales o dioda D02BZ2_7 iar caderea de tensiune pe tranzistor va fi de 0.65V prntru un tranzistor bipolar BC107A. De aici rezulta pentru rezistenta valoarea de 87 si pt 75. Pentru a afla valoarea rezistentei se ia cazul cel mai nefavorabil adica cel in care tensiunea de intrare este minim

35

3. REZULTATE OBTINUTE IN SIMULARE 3.1. Schema de principiu

Cu ajutorul analizei de tip dc sweep se vizualizeaza comportarea tensiunii de iesire in functie de tensiunea de intrare,astfel putandu-se determina factorul de stabilizare.Potentiometrul se fixeaza pe rand la valoare maxima si minima,variind parametrul set din ORCAD de la valoarea 0 la valoarea 1 pentru a vedea stabilizarea la 5v si la 12 volti,iar tensiunea de intrare se fixeaza intre 10 si 60V aceasta fiind gama in care stabilizatorul trebuie sa functioneze.

36

Pentru a vedea daca stabilizatorul functioneaza in parametrii doriti se calculeaza factorul de stabilizare

Vin Vo1 So1 Vo2 So2 19 5.15 333.3333 11.82 25

10 5.0199

11 12 13 14 15 16 17 18 5.0423 5.061 5.07 5.094 5.1 5.12 5.13 5.147 44.64286 53.47594 111.1111 41.66667 166.6667 50 100 58.82353 8.16 9.07 9.9 10.8 11.39 11.57 11.66 11.73 11.78 1.098901 1.204819 1.111111 1.694915 5.555556 11.11111 14.28571 20 21 22 23 24 25 26 5.18 5.19 5.2 5.21 5.22 5.23 100 100 100 100 100 100 11.9 11.93 11.96 11.99 12.02 12.05 25 33.33333 33.33333 33.33333 33.33333 33.33333 30 31 5.27 5.279 100 111.1111 12.152 12.17 40 55.55556 32 33 5.287 5.296 125 111.1111 12.19 12.22 50 33.33333 41 42 5.36 5.37 200 100 12.387 12.4 50 76.92308 50 51 34 5.3 250 12.24 50 43 5.37 #DIV/0! 12.42 50 52 35 5.31 100 12.26 50 44 5.38 100 12.44 50 53 27 5.24 100 12.07 50 36 5.32 100 12.28 50 45 5.39 100 12.46 50 54

20 5.17 50 11.86 25

28 29 5.25 5.26 100 100 12.1 12.127 33.33333 37.03704

37 38 39 40 5.33 5.34 5.346 5.355 100 100 166.6667 111.1111 12.3 12.327 12.347 12.367 50 37.03704 50 50 46 47 48 49

37

5.4 100 12.48 50

5.41 5.417 5.42 100 142.8571 333.3333 12.5 12.52 12.53 50 50 100

5.43 100 12.55 50

5.44 5.447 5.454 5.46 100 142.8571 142.8571 166.6667 12.57 12.6 12.61 12.62 50 33.33333 100 100

55 56 57 58 59 60 5.47 5.477 5.484 5.49 5.499 5.5 100 142.8571 142.8571 166.6667 111.1111 1000 12.64 12.66 12.681 12.69 12.716 12.73 50 50 47.61905 111.1111 38.46154 71.42857

Din tabel se poate observa ca pentru valoarea minima a tensiunii se respecta cerintele de proiectare dar pentru valoarea maxima nu se respecta.Acest lucru se intampla deoarece pentu a avea o tensiune de iesire de 12V valoarea minima de la intrare ar fi trebuit sa fie suma tensiunii de iesire si a caderii de tensiune dintre emitor si colector a tranzistorului BD135 ,avand in vedere ca iesirea e de 12 V si intrarea de 10 V nu ar fi fost posibil sa se ajunga decat la o tensiune de 9 volti in conditii ideale,de unde reiese si lipsa factorului de stabilizare cerut la iesire.

4. REZULTATE OBTINUTE PRIN MASURATORI IN LABORATOR

La partea practica se activeaza protectia din cauza unei proste functionari a tranzistorului folosit in circuitul de protectie

5. CONCLUZII 6. BIBLIOGRAFIE 7. ANEXE

38