seeing ae _ Lt A nte de infrastructuri realizate care dup armare se introduce dametre cuprinse intre 100 mm, si 300 mm, pun in ovidenft, prin cémparat (> 300 mm), 0 serie de avant Elaborat de: INSTITUTUL DE CERCETAR! IN CONSTRUC- JIT §t ECONOMIA CONSTRUCTIILOR — INCERC tm colaborare eu: INSTITUTUL DE CONSTRUCTII BUCURESTI AGISFOR — SRL ST120 ~ SA Aprobat de: MINISTERUL LUCRA- RILOR PUBLICE $1 AMENAJARIT TERITO- RIULUI 28 Ordinal ne. 16N din 22.04.1995 70execufie, capacitate portanta ridicata; pret de cost relativ re- dus, ete, G 1.2. Ciclul tehnologic de execufic a mi urmatoarele etape: 1.2.1. Executarea unei gduri in teren prin forare. Forarea se poate realiza in functie de natura $i caracteris le stratelor de pamint din amplasamente ca si de nivelul pinzei de ap& freatice, in urm&toarele moduri a) Forare in uscat, unor ‘stiate de fe “pe tntreaga Jungime a viitorului minipilot si al unui amp! nivelul apelor subterane se afla sub cota finalé a gaurii forate. +>) Forare sub protectia noroiului de bentoniti; - ¢) Forare in interiorul unui tub metalic de protectie recu- perabil. metalic recuperabil este obliga fille de la pet. a) nu sint indeplinite.. fl Forezele utilizate pot fi de tip foreze rotative (folosite curent la cercetarea terenului de fundare sau la executarea ancorajelor) “sau de tip foreze percutante. Alegerea tipului de forezi se face in funefie de natura si caracteristicile de pimint de pe ampla- sament. 1.2.2. Armarea mi — bare izolate — carcasa de armitura: = fevi metal: — profile metalice. Armatea se poate realiza, in funcfie de tchnologie, inainte ° sau dup betonare, cind armitura_ si (vezi pet. 1.2.3) sd se intreascd. tori de priza. 1.2.3. Betonarea toarele tipuri de materiale — beton fluid cu agr — mortar de ciment zi — mortare de ciment ‘si bentonit3. Prossplttummat, fnainte ea scésta eB fnceapl In aceast& situatie se folosesc aditivi intirz llotilor poate fi realizati cu urma- egate mici si confinut mare de ciment 80 lasament in cate */ introduce in materialul ? “ de bund calitate. Betonarea reprezinta, in cazul mi importanté a ciclului tehnologic. ; rincipalele tipuri de minipiloti fora ‘betonare sint urmatoarele: lot forat realizat prin betonare sub_p: 1.3.1. Mi sub_pre . a a gauill Torate oo me de> Dupé umplerea complet 'a géurif forate co mortar sau win betonare cu pompe de beton, la partea superioari a ‘aplicd, prin intermediul comprimat 0 ton minipilotului se presiune de cca. 5 atm Deficitul de material produs’ prin comprimare_la pa ari a minipilotului se completeaz’ ulterior. Fazcle tcl planga nr. 1 2. Minipilot forat redlizat prin betonare cu, pompa de coloane metalice de betonare dus pink la'talpa ferajului, u indu-se pompa de beton care asiguri o betonare continua Fazele, fehnologice de realizare sint acelea: ca-gi in cazul precedent, mai pufin faza de aplicare a_prosiu prin intermediul aerului comprimat. Prin betonarea cu pomy de beton efectul de indesare produs in terenul. in iL sini) otului este mai redus prin comparafie cu telmologia prev pet. 13.3 se Fealizeazi pri jecteazit de sus in mortar de ciment cu 0 tehnologie’ feava constituie $i arindtura minipilotu le specifice impuse itarea_deforma- i lina, tn Fnduri paralcle iiotilor sub radieru! sau in i I Sta habdeti obfinindu-se astfel ,grupa de minipi 6 — cd, 1043, eelofi se dispun vertical sau inclinat dup multiple: planuri orientate diferit care inglobeaz’ pimintul ce se giseste , Intre ele (fig. 1.1;,1.2). tn acest mod se obine ,rejeaua de mini- | lofi" care este alcatuitd din minipiloti si , pimint care prezint& caract dune decit initial datorit’ tratamentuh chiar in timpul executi ipil Partea superioari a dier rigid... ’ Refeaua de minipiloti combin’ capacitatea , de’ rezistent& caracteristic elementelor de fundare masive prin greutatea mie- zalui de pimint tratat cu capacitatea portant proprie a mii Pilotilor” ' 1.5. Domenii de utilizare a minipil i din pamintul cuprins ’] ci fizico-mecanice mi Ja care “a fost supu: i 2. Luerari de consolidare solidarea fundafiilor existente reprez 4 sebit de important in tea de salvare'a clidirilor vechi sau a ansamblurilor de construcfii considerate monumente is- * torice. Cauzele principale de deteriorare a acestora sint tastrile terenului de fundare si degradarea sau distrugerea materialelor | care formeaz’ corpul fundafiel. De asemenea, apare uneori nece- , sitatea consolidarii fundafiei unor ladiri ce pot suferi deterior&ri ca urmare a cresterii incircirilor odat’ cu lucririle de recons-° tructie, restaurafea sau reechiparea.cu utilaje tehnologice mai grele. La consolidarea fundafiilor existente cu minipilofi se pro- cedeazi, inaintea executiei acestora, la cimentarea corpului iu-zis al fundatiei si a golurilor care exist& intre fundagie fundafiilor existente 3. Lucriti de sustinere ‘ Lucririle de sustincre din rejele de minipilofi pot avea | caracter temporar sau permanent. Din refele de minipilofi se / realizeaz’ Iucr&ri de sustinere cum sint: "| 3 — ziduri de sprijin' pentru asigurarea stabilitafii unei cons tructii in apropierea c&reia urmeazi a se ‘executa o excavatie deschisi (fig: 13). we y 5 82 0. ¢ -— ranforsajea pimintului dintre fandafiile unei construct existente si o lucrare subterank (tunel) ce urmeaz4 a se execut: pentru prevenirea destinderii laterale a'pimintului si imp! aparitia unor tasiri fn zona fundafiilor (fig. 1.4). < — consolidarea unor piminturi noi aflate deasupra un construcfii ingropate pentru a preveni aparitia unor deformat periculoase (fig. 1.5). - 5.4, Lucrari de stabilizare a versantilor Prin amplasarea unor retele de minipil alcdtuiri fn functie de profilele transversale sau caracterist geotehnice ale piminturilor se poate realiza sporirea stabilit&t} terenurilor in pant’. Astfel, lofi pot fi dispusi_grupat ig. taluzelor Fig. 1.7 Fig. 18 1.7. Egalonarea lucrdrilor realizate se {ack in flux conti lofi trebuie de executie sia spe | in baza prezentului indrumitor completat | i are ai cuprind’ condifiile tehnice speciale ii respective . | cit resPecuchii trebuie st asigure realizarea Yectului, tinind evidenta zilnicd — dup un grafic intro anumiti zon a sectiuni transversale a taluzului sau pe intreaga inSlfime a acestuia (fig. 1.7). 1,6. Lucririle realizate din loti forapi_ se execut’ numai pe baza de documentatie intocmiti de o unitate de pro- intocmai a, iectare, care trebuie si confini toate detaliile necesare exec , ‘ fi trecute inclusiv pentru lucririle iogieitoare si de organizare a santic- {| de lucru dinainte stabilit a tuturor-Iuer&rilor, care vor rului. in figele de 1 fanizatia de constructii este obligat& s& infiinteze un ihgtet pe guste pentru controlul permanent all calitafit rarilor {incerciri asupra norojului' dentonitic folésit Ja forare, sia probelor de beton-sau mortar ce se introduce fn gaura forat )- Executia minipilofilor trebuie efectuat& numai de unit specializate, cu personal cu pregitire corespuncitoare_ pent aceste lucr&ri si pentru buna exploatare a utilajelor gi instala- fiillor respective. 85 Bt e1 easci er ‘arilor pe santier si Tes Proiectului si a. indrumitorului, implutetnicit "lua smdstarily Corespunzatoare in caz de nerespectare’a acestora." Lil. La il i : 11. La llotilor ‘trebuie :respectate tuncii existente in construct ‘conform: prezentelot reco 2. DATE NECESARE PROIECTARI LI L REALIZATE DIN MINIPILOTI FORA ER EOR Date privind terenul de fundare. ; Pentru intocmirea i i ii proicctului lucririi_ reali HaPHOM ce Vor avea in vedere prevederie STAS lots) Bs Yor pe toarole date referitoare la:condl ~ ‘stratificagia terénului de fu i , ndare, cu Pective. Se va da o atentie deosebits ebjineri eristici la forfecare a strat + Incercdri in situ’ (prabe ad ut aparatul de forfecare cu palete) suprafatd (ata), nivel maxin gi my pelor subterane precum bile ale acestora pentru vistors) pelor subterane: , mea probabila de afuire (cind este cazul) 2.2 it re wat Pate cage Tezull& din incercarea in teren a minipil parametrilor ca- rilor de pimint 2.2.1. Incercarea in tere i na mini parte integrant% din programul d stabilit pentru lucrarea sespesticg, 2.2.2. Detaliile de executie ri in deosebita incercirile de proba vor fazele de ‘proiectare, anterioare det 86 Detaliile de executie se vor definitiva pe baza.re: Ir -inedrcSrilor de" pre 5372.24. Numirul minipilofilor de proba se stabileste ‘in functie de numirul total estimat al minipilofilor de pe amplasament, de complexitatea condifiilor geotehnice, de amplasamente inve- cinate, de tipul $i importanja constructiilor etc. Acest numar nu Va fi miai mic de 1% din num&rul total al minipilotilor. In functie de tipul si importnafa lucrarii, respectiv de do- i ilizeaz’ minipilofii, ca si de complexitatea lor geotehnice, acest -procent poate fi modificat, prin acordul partilor interesate (beneficiar, proiectant si constructor). 2.2.5. Programul minimal de incircdri de probé pe un am- plasament consti din fncercarea unui minipilot Ja_compresiune si smulgere. In cazul cind minipilofii sint supusi unor solicit&ri ofizontale importante (H> 0,05 V), se va efectua cel_putin incSrearea_umui ot Ta_savetia.orizontala cu respectares prevederilor STAS 2561/2—1981. . "Se recomanda ca minipilotul de prob& s& fie amplasat intre alfi cel putin 4 minipiloti, astfel tncit ameliorarca caracteris- ti mecanice ale terenului s& se reflecte in comportarea minipilotului. : rile pe minipilofit de verificare vor fi stabilite de proiectant. La aceasti categorie de lucriri, proiectantul poate renunta ‘ional la incircirile de “7 Ta constracfille Ta care este necesari limitarea defor- matiilor (orizontale si/sau verticale) incircérile de prob& se vor face .indiferent de um&rul minipilotilor din lucrare. Se recomand4 ca in aceasta situafie si se realizeze si cel putin o incircare de proba a unei grupe de minipilofi. * « : 1 87