Fontana di Trevi este o fntn artezian baroc din Roma, creat de arhitectul Gian Lorenzo Bernini.

Trevi Fountain
Fntna Trevi ( italian : Fontana di Trevi) este o fntn n Rione Trevi din Roma , Italia . n picioare 25.9 metri (85 picioare) de nalt i 19,8 metri (65 picioare), [larg necesit citare ], aceasta este cea mai mare baroc fantana in oras si una dintre cele mai renumite fantani din lume.

[ edit ]Pre-1629

istoria de apeduct i site-ul fntn

Fntna de la intersecia a trei drumuri (Tre VIE) [1] marcheaz punctul terminal [2] a "modern" Acqua Vergine , a renviat Aqua Fecioara , una dintre vechile apeducte c apa furnizat la Roma antic. n 19 .Hr., presupune cu ajutorul de o fecioar, tehnicieni Roman situat o sursa de apa pura aproximativ 13 km (8 mile) de la ora. (Aceast scen este prezentat pe faada fntna prezenta lui.) Cu toate acestea, eventuala cale indirect a apeductului a fcut o lungime de unele 22 km (14 mile). Acest Fecioara Aqua condus de ap n Bile de Agrippa . A servit la Roma pentru mai mult de patru sute de ani. [3] The lovitura de graie pentru viaa urban de la sfritul lui clasice Roma a venit atunci cnd asediatori goth n 537/38 spart apeducte. Romani medievale au fost reduse la desen de ap din fntnile sunt poluate i Tibru River, care a fost, de asemenea, utilizat ca un canal colector. Obiceiul roman de a construi o fantana frumos la punctul final al unui apeduct care a adus apa la Roma a fost renviat n secolul 15, cuRenasterii . n 1453, Papa Nicolae V terminat repararea Acqua Vergine apeduct i a construit un bazin simplu, proiectat de arhitectul umanistulLeon Battista Alberti , pentru a vesti sosirea apei. [4]

[ edit ]al

Comisiei, construcie i proiectare

n 1629 Papa Urban VIII , gsirea fantana mai devreme insuficient dramatice, a cerut Gian Lorenzo Bernini a schita renovri posibil, dar atunci cnd Papa a murit, proiectul a fost abandonat. Dei proiectul lui Bernini a fost rupt n jos pentru fntna lui Salvi, exist atinge multe Bernini n fntna cum a fost construit. O, izbitoare i influent model timpuriu de Pietro da Cortona , conservate n Albertina, Viena , de asemenea, exist, la fel ca diferite nceputul secolului al optsprezecelea schite, cele mai multe nesemnate, precum i un proiect atribuiteNicola Michetti [5] un atribuite Ferdinando Fuga [6] i un design francez de Edme Bouchardon . [7]

Competitii a devenit furie n timpul baroc era de a proiecta cldiri, fntni, i chiar Treptele Spaniole . n 1730 Papa Clement al XII- a organizat un concurs n care Nicola Salvi iniial a pierdut la Alessandro Galilei - dar din cauza protest de la Roma asupra faptului c a ctigat un florentin, Salvi a fost distins cu comisia oricum. [8] Lucrul a nceput n 1732, i fntna a fost finalizat n 1762, mult timp dup moartea lui Clement, atunci cnd Pietro Bracci 's Oceanus (zeul toate ap) a fost stabilit n ni central.

Salvi a murit n 1751, cu lucrarea pe jumtate terminat, dar nainte de a pleca el a fcut-v ncpnai lui frizer inestetice semna un nu ar strica ansamblul, ascunde n spatele unui vas sculptat, numit de romani asociaiile di Cupe "," Ace de cupe ". Fntna din Trevi a fost terminat n 1762 de ctre Giuseppe Pannini , care a nlocuit alegorii prezent pentru sculpturi planificate de Agripa i "Trivia", fecioara Roman.

[ edit ]Reabilitarea
Fntna a fost renovat n 1998; piatra a fost eliminat i fntna prevzute cu pompe de recirculare.

[ edit ]iconografie
Fondul pentru fantana este Poli Palazzo , avnd n vedere o faad nou, cu o ordine gigant de pilastri Corintcare se leag cele dou poveti principale. mblnzirea a apelor este tema sistemului gigantice care se prbuete nainte, de amestecare cu ap i rockwork, i umplere Piaa Mic. Tritons Oceanus "shell car ghid, imblanzi hippocamps . n centru un robust-modelat Arcul de Triumf este suprapus pe fatada Palazzo. Centrul de nisa sau Exedrancadrarea Oceanus are durat coloane libere pentru lumina maxima si umbra. n niele adiacente Oceanus,abundenta scurgeri de ap de la urn ei i Salubritate deine o ceac din care un arpe buturi. De mai sus,basoreliefuri ilustra originii romane a apeducte. Tritons i caii ofere un echilibru simetrice, cu contrast maxim n starea de spirit i reprezint (prin 1730, in stil rococo a fost deja n plin floare n Frana i Germania ).

[ edit ]Moneda

aruncarea

O legenda traditionala susine c n cazul n care vizitatorii arunca o moned n fntn, ele sunt asigurate o ntoarcere la Roma. [9] Printre cei care nu sunt contieni c "trei monede" de trei monede din Fantana au fost aruncate de trei persoane diferite, un interpretare a raportat curent este faptul c

dou monede va conduce la o nou poveste de dragoste i trei va asigura fie o cstorie sau divor. O alt versiune a raportat din aceast legend este faptul c este norocos s arunce trei monede, cu o parte de dreapta peste umr stng n Fntna din Trevi. De aproximativ 3.000 de euro sunt aruncate n fntn n fiecare zi. [10] bani a fost utilizat pentru a subveniona un supermarket pentru Roma nevoiai. [10] Cu toate acestea, exist ncercri regulate pentru a fura monede din fantana. [10] [11] [12]

[ edit ]n

cultura popular

Fantana Trevi este prezentat n Respighi 's simfonice imaginile Fontane di Roma , i a fost setarea pentru o scena iconic n Federico Fellini ", filmul lui La Dolce Vita ncearc Anita Ekberg si Marcello Mastroianni . Fntna a fost oprit i drapat n negru n onoarea de Mastroianni dup moartea actorului n 1996. Fantana este folosit pentru unele scene din film din 1953 Vacan la Roma , in care joaca Audrey Hepburn iGregory Peck . Parte din fantana este replicat la Pavilionul Italiei la Epcot n Walt Disney World , Statele Unite ale Americii .

[ edit ] A sevedea,
Lista de fntni n Roma

de asemenea,

[ edit ]Referine [ edit ]Bibliografie

Pinto, John A. (1986). Fntna din Trevi. New Haven: Yale University Press .

[ edit ]Note

1. 2.

^ Desi alte etimologii au fost sugerate, aceasta este modern etimologia simpl adoptat

de Pinto 1986 i altele. ^ italian termen tehnic pentru un astfel de "fantana terminal" este un Mostra ("display"):

Peter J. Aicher, "Display Terminal Fountains (" Mostre ") i apeducte a Romei antice" Phoenix 47 0.4 (iarna 1993: 339-352).

3. 4. 5.

^ Pintochs. I i II. ^ Hanns Gross, Roma, n epoca Luminilor: the-tridentin sindromul Post i ancien rgime

1990:28. (Cambridge University Press). ^ John A. Pinto, "Un proiect timpuriu de Michetti Nicola pentru Trevi Fountain" Revista

Burlington 119 Nr 897 (decembrie 1977:853-857).

6. 7. 8. 9. 10.
18.

^ Pinto, Ioan; Kieven Elisabeth (decembrie 1983). "Un proiect timpuriu de Ferdinando

Fuga pentru Fntna Trevi din Roma":. Burlington Magazine 125 746 - 749, 751. ^ Pinto 1986. desenul Bouchardon este conservat n Vivnal Muse, Compigne. ^ Gross, Hanns (1990):. Roma n epoca Iluminismului the-tridentin sindromul Post i

ancien regime. New York: Cambridge University Press. pp. 28. ISBN 0521372119 . ^ Hendrix, John (2003). Istorie i Cultur n Italia .Lanham, Maryland: University Press of

America. pp. 79.ISBN 0761826289 . ^ un b c "monede Trevi la fondul de alimente pentru sraci" News. BBC. . Adus de 2010-01-

11. 12.

^ "monede Trevi rnd re-suprafete" . BBC News. . Adus de 2010-01-18. ^ "" hoi fantana "copycat Trevi arestat" News. BBC. .Adus de 2010-01-18.

[ edit ]Legturi

externe

Fontana di Trevi se alfa la Roma. Aceasta celebra fantana baroca, ridicata in 1732 de Nicolo Salvi (arhitectura) si Pietro Bracci (sculptura), este una din atractiile Orasului Etern. Intr-o firida, amenajata in fatada sub forma de arc de triumf, Neptun comanda apelor, inconjurat de divinitati marine si figuri alegorice. Turistii arunca monezi in apele fantanii si-si pun o dorinta. Mai putin monumentala, dar desavarsita prin gratia ei, este si Fantana Tritonului, din piata Barberini, cratia lui Gian Lorenzo Bernini.

Imprejurarile care favorizeaza nasterea si propagarea caracterelor artei baroce, adica cele care au contribuit la transformarea stilului Renasterii, pentru a-l face sa alunece la cel prin care se defineste barocul apartin la trei categorii deosebite. Unele sunt de ordin istoric, altele de ordin psihologic, cele de-al treilea de ordin estetic. ... Originea acestui stil, mai ales in ce priveste arhitectura, trebuie cautata insa in Renastere. De aici, din arta sec al XVI-lea tarziu s-au luat elementele care, modificate, prelucrate conform preferintelor oamenilor sec al XVII-lea au ajuns la acele forme, pe care le puteau considera ca perfect corespunzatoare estetice Barocului. Insa, desi punctul de plecare poate fi considerat in Renastere, ceea ce s-a imprumutat sec XVI-lea este asa de profund transformat, incat, in momentul in care Barocul ajunge la expresia lui suprema, formele de care se serveste vor fi nu numai deosebite ci uneori direct in opozitie cu cele ale Renasterii. Liniile unei cladiri, fiind ca am spus ca arhitectura este arta dominanta, adica conturirile ce o limiteaza, distributia volumelor, raportul maselor, asa de logice si de armonioase, prezentand in sec trecut o soliditate si un echilibru suveran, se vor complica pana la absurd, vor fi animate de un ritm sacadat, vor lua pozitii neasteptate, care par sa ameninte existenta chiar a cladirii. Artistii se vor stradui din toate puterile sa uimeasca, sa zapaceasca prin combinatiile cele mai bizare si mai

neprevazute. Totul va avea aerul unui decor de opera, a unor combinatii provizorii, asemenea atator scenografii in teatru, care devenise unul din genurile predilecte ale modei timpului, in general se poate spune ca asistam la domnia tiranica a liniilor curbe si frante. Se intalnesc fel de fel de combinatii contrastante, menite sa se contrabalanseze unele prin altele. Astlfel, daca intr-o parte a cladirii aparea o linie curbata intr-un sens ori un unghi intrat, in partea opusa era o linie curbata in sens contrar, un plan sau un unghi iesit in afara. Articulatiile unui monument care asa de lamurit si de cu franchete erau puse in evidenta in Renastere, acum vor fi ascunse, vor fi mascate de o imbracaminte exterioara. Pana si regulile constructiei vor fi modificate, in sensul ca suprafata cladirilor, zidite dintr-un material mai ordinar, va fi captusita cu un material mai pretios si mai pitoresc la infatisare. Blocurile de piatra, exact prinse impreuna si aparente pana atunci, rareori se vor mai vedea asa de clar intr-o constructie. Sculptura si pictura ajung din nou ajutatoarele arhitecturii, sunt coborate la rolul secundar de arte decorative. Tendinta de a creea iluzii, de a mistifica pe privitorim, devine o norma generala. Cele doua nobile arte, carora Renasterea le datora mare parte din prestigiul sau, adesea nu vor avea alt scop decat de a contribui la aceste mistificari. De multe ori de pilda un decor este executat jumatate sculptat, cealalta jumatate fiind pictata. Niciodata un artist al Renasterii nu s-ar fi coborat la un procedeu atat de suspect. Insfarsit pictura mai are de multe ori menirea sa ne dea impresia ca spatiul decorat cu ea si inchis intre peretii unei cladiri se sparge, ca pe acolo se vede cerul, de unde se coboara cine stie ce coruri ingeresti, sau unde se indeplineste un miracol ce insoteste triumful vietii vreunui sfant. Correggio nu este strain de aceasta preferinta a oamenilor Barocului pentru perspectivele infinite, obtinute prin ajutorul picturii de pe plafoane. Subiectele tratate de artisti , mai ales de pictori si de scultori la maniera lor ramanem uimiti de intensitatea sentimentului lor, de patosul pe care-l pun in executie, de ardoarea credintei, care imbraca uneori forme ciudata, mergand pana la un misticism care nu intotdeauna stie sa se opreasca acolo unde incepe dezechilibrul mintal. Gesticulare exagerata, poze si atitudini violent-extatice, ori teatral-dramatice, languare, manierism, tot atatea trasaturi care contrasteaza cu linistea nobila, cu stapanirea de sine, cu armonia din operele create de Renastere, cu exceptia poate a celor imaginate de Michelangelo care, dupa cum stim trece drept unul din initiatorii Barocului sau de Tintoretto, si el un alt initiator. In sfarsit, irealismul se opune in Baroc rationalismului si naturalismului de la baza conceptiilor din vremea Renasterii. De aceea, poate, artistii Barocului vad totul in mare, construiesc monumente de dimensiuni colosale, se lasa dominati de optica scenei. Intocmai ca in decorurile de teatru (este de remarcat de altfel dragostea oamenilor sec XVII pentru acest gen literar) ei planuiesc monumente despartite in mai multe corpuri care se succed in spatiu, in planuri adesea la nivele diferite si care comunica intre ele prin poduri suspendate, prin arcade, prin galerii aeriene. Planul general al unui ansamblu de constructii este de mutle ori radiant, pornind de la o cladire centrala sau de la o piata, in mijlocul careia se inalta o fantana de mari proportii, un obelisc, o statueta colosala. Uneori in nevoia de grandios, arhitectul nu se opreste la zidurile exterioare ale constructiei, ci o imagineaza ca facand parte dintr-un ansamblu de sistematizare mult mai intins, in care intra tot terenul inconjurator, adica parcurile, lacurile, padurea si pajistile din jurul ei. Imaginatia de vizionar a unui Piranesi, in aqua-fortele sale, nu este decat in forma paroxistica si de o inalta putere sugestiva, imbracata in arta unui gravor de geniu, a unor insusiri destul de generale printre oamenii barocului. Pentru a intelege ce inseamna un ansamblu arhitectural al Barocului un exemplu edificator este Piata Sf. Petru din Roma. Vorbind de rolul Iezuitilor in crearea stilului Baroc exemplificam Biserica din Roma construita de acest ordin, ea fiind printre primele cladiri in care ne intampina tendintele stilului si a fost ridicata intre 1568-1576, dupa planul lui Giacomo Vignola, elev a lui Michelangelo, arhitect si teoretician al Barocului. Cu cat inaintam spre mijlocul sec XVII cu atat detaliile caracteristice stilului Baroc se inmultesc si se accentueaza. Borromini (1599-1667), elev al lui Maderna este poate arhitectul care a contribuit mai mult la progresele formelor noi, lui datoranduse intre alte multe constructii frumoasa biserica Santa Agnes din piata Navonna. Pietro de Cortona, pictor si arhitect (1596-1669) merge si mai departe cu inovatiile in frumoasa fatada a Sf. Maria della Pace.

S-ta Maria della Salute este opera arhitectului Baldassare Longhena (1604-1682). Una din numeroasele fantani decorative este Fontana di Trevi executata de Niccolo Salvi in ce priveste arhitectura si de Pietro Bracci in ce priveste sculptura, in prima jumatate a sec XVIII. Mai putin monumentala, insa desavarsita prin proportiile si gratia ei, este fantana Tritonului, opera lui Bernini, in piata Barberini. Cum am amintit si la inceput, in Baroc sculptura si pictura devin din nou auxiliarele arhitecturii. Arhitectii decid de cele mai multe ori despre locul si forma pe care decoratiile, plastice sau in culori le vor ocupa in fatada sau in interiorul unei cladiri. In realitate situatia este ceva mai complexa si mai nuantata, astfel ca multi dintre arhitectii insemnati, sunt in acelasi timp sculptori sau pictori decoratori de plafoane. In aceasta dubla calitate ei isi determina uneori singuri rolul pe care-l vor indeplini in celelalte domenii, partea de contributie pe care o vor aduce intr-o constructie insemnata. Asa incat, nu se poate pretinde ca in toate imprejurarile arhitectul comanda sculptorului ci mai degraba ii cere, cand este vorba de o personalitate de mare importanta, o colaborare foarte stransa. Asa s-a intamplat cu Geovanni Lorenzo familiar numit Gianlorenzo-Bernini. E una din figurile cu adevarat stralucite ale acestei epoci, iar opera sa bogata, variata, personala, in transformarile ce le sufera, se confunda cu o evolutie insasi a sculpturii baroce. Una dintre operele capitale ale artei italiene este colonada Sf. Petru realizare grandioasa ce se poate masura cu oricare alta, oricat de faimoasa din sec al XVIII-lea, autoru fiind Gianlorenzo-Bernini. Ca sculptor se poate afirma fara exagerare ca el este cel dintai artist al vremii sale. Se naste la Napoli dar e de origine toscana, ceea ce nu trebuie pierdut din vedere cand ii analizam maniera. Cea mai mare parte a activitatii sale o petrece insa la Roman in serviciul Papilor. Se poate vorbi deci de dansul ca de un reprezentant, aproape ca de un sef al Scolii Romane in sec al XVII-lea. Traieste de la 15981680. Viata sa, ca alta data cea a lui Michel-Angelo umple aproape un secol. El a inceput sa produca inca de la varsta de 15ani, si a continuat sa lucreze pana la sfarsitul vietii sale, perioada sa de activitate intensa trecand de 65ani. Bernini a trait astfel imprimand pecetea puternicii sale naturi, celei mai stralucite perioade a Barocului.

- Trevi Fountain u vei gsi orice alt loc din lume care celebreaz-mutant i incredibil de putere vreodat de ap ca Roma este. Trevi Fountain o oper de art fantastic, care este mult mai mult dect o simpl sculptur. Acest exemplu triumftoare de arta baroca cu ei, natural liniile moi i creaturi fantastice intruchipeaza micare ca suflet al lumii. Fantana este o adevarata minune, o bijuterie de ap i piatr, care este amplasat ntre palate din centrul istoric al orasului . utei auzi deja prezena pe strzile din apropiere. ntr-adevr, pe msur ce se apropie de sunet nete apelor sale creste in mod constant mai intens,atingnd un crescendo n pia, unde vei gsi cele mai uluitoare vedere.Dintr-o dat, spaiul pare s deschid i vei sta naintea o reprezentare simbolic a acestui mare for a naturii, un izvor tumultoasa care pare s curg din sol.

fectele de lumin i umbr pe marmur face vnt par s mai jos, prin draperii i blocheaz de statui, agitndu-se valurile, crend o scen extraordinar de intens i spectaculoase. n aceast creaie baroc, arhitectura n sine pare a veni n via cu actuale a apelor revitalizare. hiar n palatul mbin perfect cu fundal compoziia i jocul de spaiu i ofer o mas de aer de micare la statuia intreaga. Caracteristica central a monumentului este un car n form de coaj, trase de cai de mare cu Triton ca ghid lor. nainte de ni central enorm standuri Oceanus. Pentru a laterale sunt statui de abundenta i Salubritate. Tot n jurul, formele naturale i artificiale merge mpreun ntr-o reprezentare de roci i vegetaie pietrificat care se execut de-a lungul temelia a palatului i n jurul granielor de piscina, care reprezinta marea. ceast statuie unic are o istorie veche. Originile sale se ntoarc n perioadaroman i a fost punctul terminal al Aqua Virgo apeduct comandat deAugustus, care a fost folosit pentru a furniza apa pentru bile termale. Apa care curge aici are doua nume: Virgin Waters i Trevi. Primul se refer la o veche legend despre un roman tanara care a aratat sursa de primvar la nite soldai sete; ntruct Trevi provine de la numele vechi pentru zona,care a fost numit iniial Trebium. peductul a continuat s funcioneze, chiar dac a fost necesar s ateptai pn cnd secolul al optsprezecelea, cnd Papa Clement al XII-lea a decis s restaureze districtul Trevi i a nceput s lucreze la fantana tim astzi. A fost nevoie de trei secole pentru a finaliza i este adesea atribuite Bernini, dar pentru cea mai mare parte este opera arhitectului roman, Nicola Salvi, care a luat douazeci de ani de le completeze. ceast oper de art este atat de faimos c, chiar i cinematografia a comemorat-o pe mai mult de o ocazie. Toata lumea isi aminteste scena din film italian de renume, "La Dolce Vita" de Fellini, pe o noapte linitit ntr-un ireal Roma aproape, o ademenitoare Anita Ekberg sare n fntna Trevi cu hainele pe ei i invit Marcello Mastroianni s adere la ea. Exist, de asemenea, un alt tradiie curios cu privire la Fntna din Trevi. Se spune c, dac ai arunca o moned peste umr n ap, vei fi sigur c s se ntoarc la Roma.