Sunteți pe pagina 1din 15

TEMA DE PROIECT

Sa se analizeze parametrii tehnologici din fazele secundare ale unei linii tehnologice de imbuteliere Date de intrare: Tipul buteliei: Naville Transport cu placi: Tip: DDP 5 Viteza: vtr = 0,562 m/s Puterea: P1 = 0,75 KW

1. TEHNOLOGIA GENERALA DE IMBUTELIERE

A PRODUSELOR ALIMENTARE
TERMINOLOGIE
Imbutelierea este un proces de ambalare a produselor lichide in butelii, cuprinzand totalitatea operatiilor si proceselor in succesiune stabilita prin care se realizeaza ambalajul unitar ca un compus functional intre produsul ambalat si ambalaj. Schema tehnologica cea mai generala a unui proces de imbuteliere este reprezentata in fig. 1. Linia de imbuteliere cuprinde totalitatea utilajelor cu functionare corelata pentru imbutelierea diferitelor produse incepand de regula cu introducerea pe linie a buteliilor goale din depozitele de produse finite a produselor gata ambalate. Liniile de imbuteliere pot fi - dupa modul de efectuare a operatiilor: o semimecanizate; o mecanizate; o semiautomatizate; o automatizate; - dupa capacitatea de lucru: o mica capacitate Q 3000 but/h o mijlocie 3000 Q<1200 but/h o mare 12000 Q<36000 but/h o foarte mare Q>36000 but/h o Utilajul este masina, dispozitivul sau alta componenta a unei linii tehnologice destinat executarii unei anumite operatii din linia tehnologica. Operatia de imbuteliere reprezinta actiunea componmenta a procesului de imbuteliere. Operatiile pot fi: - specifice: concura la realizarea procesului de imbuteliere sub forma de ambalaj unitar indivizibil de desfacere si prezentare, cuprinzand spalarea buteliilor, umplerea, inchiderea, sigilarea si etichetarea buteliilor - principale: se asigura, fizica, cerintele primare de ordin cantitativ si calitativ - auxiliare: pregatitoare intermediare de inchidere alte actiuni Transportul interoperational organizeaza transmiterea materialului, buteliilor,, navetelor, paletelor de la o masina la alta corespunzator succesiunii operatiilor din fluxul tehnologic.

2. TIPURI DE BUTELII DIN STICLA


GENERALITATI
Buteliile tip Naville au capacitatea nominala de 1000 si 500 ml sunt fabricate din sticla tip Naville si se executa conform STAS 11598-80. Notarea se face astfel: Buteliile Naville 500 STAS 10315-82

3. FORMA SI DIMENSIUNI

Capacitate nominala: 500 si 1000 ml Capacitate: 500 10 si 1000 20 ml Masa, g: 400 si 630 D: 69 ,5 si 87 1,5 d: 26; 26 mm D1: 68; 85 mm d1: 36; 44 mm d2: 30; 36 mm H: 254 2 si 322 2 mm h1: 144; 175 mm r7: 69; 87 mm h2: 35; 45 mm

h3: 18; 22 mm h4: 40; 63 mm h5: 11; 12 mm h6: 16; 20 mm r1: 151; 215 r2: 48; 48 r3: 52; 52 r4: 5; 7 r5: 4,5; 43,5 mm r6: 5; 6 mm S: 4; 6 mm

4. MASINA DE CAPSULAT SOMES 6 DIN LINIA DE IMBUTELIERE


SCHEMA CINEMATICA, CALCULUL SCHEMEI CINEMATICE
Schema generala cinematica a masinii de imbuteliere I capsare este prezenta in figura. Masina cuprinde: - mecanismul de dirijare a buteliilor spre zona de alimentare a masinii; - mecanismul de actionare a rotii stelate de alimentare; - mecanismul de actionare a rotii stelate de evacuare; - mecanismul de rotire a caruselului cu talere; - mecanismul de actionare a capului de inchidere. Actionarea mecanismelor se realizeaza de la acelasi motor electric asincron trifazat cu rotor in scurtcircuit cu putere P=3KW si turatia n= 1000rot/min. Fluxul de putere se transmite de la motorul electric prin intermediul unui variator de turatie cu raportul de transmitere maxim imax 1/3, la melcul Z1 al angrenajului melcat situat pe arborele II de unde, prin intermediul rotii melcate Z2 (aolidara cu arborele III), este pus in miscare arborele III pe care se afla roata centrala Z3. Aceasta angreneaza simultan rotile Z8 si Z9 care pun in miscare stelele de alimentare si evacuare. Pe arborele IX, pe langa roata Z10 se afla roata Z11 care angreneaza cu roata Z12 aflata pe acelasi arbore pe care se afla roata Z13 si care impreuna cu roata conica Z14 (identica cu Z13) printr-un raport de transmitere i= 1/1 si o schimbare de directia la 90, asigura turatia melcului de distantare a buteliilor. Miscarea caruselului este asigurata cu ajutorul rotilor Z4,Z5,Z6, roata Z4 fiind solidara cu arborele principal III. Odata cu rotirea caruselului prin intermediul Z15 (coroana dintata interioara), Z16, Z17 si Z18 se pune in vedere capul de inchidere a buteliei. Rapoartele de transmitere, turatiile, vitezele unghiulare se stabilesc in concordanta cu schema cinematica. Gama de reglaj a variatorului se poate stabili pe baza diametrelor rotilor de curea:

Se poate stabili gama de reglaj a variatorului:

Calculul turatiilor la arbori


Z1 Z2 Z3 Z4 Date de intrare: numarul de dinti a rotilor dintate participante la transmisie =2 Z5 = 28 Z9 = 70 Z13 = 20 = 56 Z6 = 18 Z10 = 22 Z14 = 20 = 70 Z7 = 70 Z11 = 28 = 86 Z8 = 70 Z12 = 20

Pe baza raportului de transmitere se poate stabili turatia la arborele II: n1 n1 1000 = = 250 rot / min iI II max = n2min = n 2 min iI IImax 4 n1 1000 n1 iI II min = n2max = iI IImin = 1,45 = 689 ,65 rot / min n 2 max

n2 = n2 min = 250 rot/min

iII III =

Z 2 n2 = Z 1 n3

n3 =

n2 iII
III

250 = 8,92 rot / min 28

Z9 =1 n8 = n3 = 8,92 rot / min Z3 Z8 iIII XII = =1 n12 = n3 = 8,92 rot / min Z3 n8 8,92 Z 10 n8 = = 28 ,8rot / min = n9 = iVIII IX = iVIII IX 0,31 Z9 n9 n9 28 ,8 Z 12 n9 = iIX X = n10 = iIX X = 0,71 = 40 ,56 rot / min Z 11 n10 Z9 =1 n8 = n3 = 8,92 rot / min iIII VIII = Z3 Z 14 =1 n11 = n10 = 40 ,56 rot / min iX XI = Z 13 Z 5 Z 7 n3 n 4 n3 8,92 = = 7,07 rot / min - turatia caruselului = n5 = iIII V = iIII V 1,26 Z 4 Z 6 n 4 n5 n3 8,92 Z 5 n3 = = 27 ,87 rot / min = n4 = iIII IV = iIII IV 0,32 Z 4 n4

iIII VIII =

Turatia arborilor in rot/min


n1 = 1000 n2 = 250 n3 = 8,92 n4 = 27,87 n5 = 7,07 n8 = 8,92 n9 = 28,8 n10 = 40,56 n11 = 40,56 n12 = 8,92

Calculul vitezelor unghiulare


Relatia generala de calcul a vitezei unghiulare:

Se obtin astfel vitezele unghiulare in rad/s pentru toti arborii din componenta schemei cinematice a masinii:

1= 30

n1

1000

30

= 104 ,7

s-1

2= 4= 5=

n2

30
n 4 n5

250

30

= 26 ,16 =

s-1
= 0,93

3= 8= 12=
30 =

n3

8,932

27 ,87 7,07

30

30

s-1

30

= 2,91

s-1

= = 0,73 s-1 30 30 n 9 28 ,8 9= 30 = 30 = 3,01 s-1 n10 40 ,56 10= 11= 30 = 30 = 4,24

s-1

PARAMETRII PROCESULUI TEHNOLOGIC DE IMBUTELIERE


- viteza de transport la transportul cu placi Vtr= 0,562 m/s - viteza melcului de distanare a buteliilor nmd = 40,56 rot/min - turatia rotii stelate de alimentare a caruselului nsa = 8,92 rot/min - turatia caruselului nc = 7.07 rot/mint - turatia rotii stelate de evacuare nsc = 8,92 rot/mint - turatia celor sase capuri de inchidere ce se roteste cu caruselul in jurul axei proprii. Miscarile de mai sus sunt realizate prin transmisii mecanice simple cu actionare de la acelasi motor electric, exceptie facand transportoarele cu placi care au motor propriu. Miscarile trebuiesc corelate astfel incat: - sa se ecite aglomerarea cu butelii in zona de alimentatie; - sa fie posibila preluarea corecta de fiecare platou pentru evitarea spargerilor; - sa faca posibila evacuarea corecta a buteliilor din masina; - sa faca posibila coaxilitatea dintre platourile de asezare a buteliilor, buteliile propriuzise si capurile de inchidere corespunzatoare; - sa realizeze o forta de apasare pe coloana astfel incat sa nu fie nici prea mare pentru sparge buteliile, dar nici prea mica pentru o capsulare necorespunzatoare.

CINEMATICA MELCULUI DE DISTANTARE


Pana in zona apropiata a melcului de distanare a buteliilor, acestea au o miscare dezordonata pe transporor. In raza de actiune a melcului, acestea se ordoneaza la o distanta egala cu lungimea pasului melcului, ele putand fi prealuate corect de roata stelata de alimentare. Spatiul parcurs de un punct P in directie axiala si intr-un timp t, din P in P (distanta care coincide cu pasul melcului) trebuie sa fie egal cu spatiul parcurs in acelasi interval de timp t. Pentru o roata stelata cu patru zone de preluare acest spatiu este egal cu un sfert din lungimea cercului de raza R. Viteza periferica vp roata stelata trebuie sa fie egala cu viteza de avans va pe melcul de distantare.

unde : R= 120 mm

Pasul melcului se poate calcula cu o patrime din lungimea cercului exterior al rotii stelate.

Pentru evitarea aglomerarii cu sticle in zona de prelucrare a melcului distantier se impune ca viteza transportorului cu placi sa fie cu putin mai mica fata de viteza de avand pe melc va. Pentru a nu se crea goluri sau discontinuitati in procesul de lucru se adopta viteza transportorului vtr mai mare decat va , aspectul precendent fiind rezolvat cu ajutorul unor ghidaje care dirijeaza sticlele una cate suna spre melc. In practica, punerea in concordanta a celor trei miscari se realizeaza prin incercari practice.

5. NOTIUNE GENERAL LEGATE DE CAPACITATEA LINIILOR DE IMBUTELIERE

DOMENIUL DE REGLARE A CAPACITATII, RQ


a. In cazul reglarii continue, domeniul de reglaj a capacitatii cuprinde toate valorile posibile incepand cu valoarea minima pana, inclusiv cu valoare maxima a capacitatii de reglare. Indicarea domeniului de utilizare de reglaj, in acest caz, se face mentionand: RQ =QRmin QRmax [but/h], [navete/h] b. In cazul reglarii in trepte, indicarea se face mentionand treptele de reglaj ale capacitatii: QR1n=[but/h], [navete/h] n - numarul de trepte. In acest acaz, diferitele capacitati nominale trebuiesc corelate cu treptele de reglaj, dupa o relatie de forma: QNi QRi: in care: i = numarul de ordine al treptei si capacitatii nominale.

CAPACITATEA REGLATA, QR
Capacitatea reglata a unui utilaj este in stransa legatura cu viteza de lucru. Aceasta se calculeaza in functie de tipul consecutiv al masinii si de numarul efectiv al posturilor de lucru. a. In cazul masinii de tip carusel cu miscare continua, capacitate reglata: QR = (nr. de posturi/rotatie) / (secunde/rotatie) x 3600 [but/h] b. In cazul masinii cu miscari rectilinii continue: QR = (nr. de posturi/dist. de depl.) / (secunde/dist. de deplasare) x 36000 [but/h] c. In cazul masinii cu miscari intermitente QR = (nr. de posturi/ciclu) / (secunde/ciclu) x 36000 [but/h] Ea arata capacitatea orara care ar putea fi atinsa cu viteza de lucru reglata, la o functionare continua lipsita de deranjamente. 5.3. CAPACITATEA NOMINALA, QN Capacitatea nominala, QN, arata capacitatea orara pentru care a fost calculat utilajul. QN = nr. ambalaje unitare / ora [but/h] [navete/h] In functie de ambalaj ea potea fi dependenta si de ambalajul unitar, dar si de produsul ambalat. Rezulta ca un utilaj poate avea mai multe capacitati normale. Din acest motiv este necesara indicarea de fiecare data a circumstantelor de functionare.

CAPACITATEA EFECTIVA, QEF

Capacitatea efectiva QEF , indica numarul de ambalaje unitare furnizate e utilaj sau linie in medie orara, efectiv in cursul timpului de lucru. QEF = nr. ambalaje unitare / timp de functionare [but/s]

CAPACITATEA MEDIE, QM
Capacitatea medie, QM , indica numarul de ambalaje unitare furnizate de utilaj in medie orara in cursul timpului de lucru (schimb,zi , etc). QM = nr. ambalaje unitare/ timp de lucru [but/h]

6. INDICATORI DE CONTROL
COEFICIENT DE EXPLOATARE,

= (QEF / QR) x 100

[%]

Acest indicator nu da o concluzie directa asupra defectibilitatii.

RANDAMENT,

= (Q

EF

/ QR) x 100 [%]

In acest caz, de presupune ca materialele sunt asigurate in cantitati corespunzatoare capacitati nominale.

FACTOR DE INCARCARE, f

f =Q

/ QN

Este un indicator important deoarece, daca valoarea lui scade sub 1, capacitacitatea nominala nu mai poate fi atinsa.

COEFICIENT DE UTILIZARE,

= (Q

/ QN) x 100

[%]

Acest coeficienjt da o imagine generata asupra modului de lucru si de utilizare a utiliajului sau liniei de lucru deoarece sunt luati in considerare toti timpii de oprire, indiferent de cauzele din care provin.

COEFICIENT DE PRODUCTIVITATE, q

q = (Q

/ n ) , n = 1 pentru utilaj

In cazul liniei de imbuteliere se considera numarul total al personalului de deservire incepand cu primul pana la ultimul utilaj din linie la care se adauga personalul de intretinere (mecanici si electricieni). In cazul in care acest personal de deservire participa si la intretinerea altor linii, el va fi luat in calcul cu o cota aparte.