Sunteți pe pagina 1din 17

1

Curs Lconom|e rof Ion ohoata



Curs I

Iactor|| crester|| econom|ce


1. naLura
2. ,unca
3. aplLalul
4. lLl facLorl (comporLamenLul uman callLaLea slsLemulul lnsLlLuLlonal
maLrlcea culLural callLaLea cllmaLulul pollLlc moral vocaLla penLru
munca incllnaLla penLru a economlsl sl lnvesLl)

rocesul de formare al caplLalulul esLe dlflcll sl pe dou cl
O flreasc snLoas e permlslblla aLuncl cnd se obLlne un excedenL de
producLle pesLe nlvelul de consum cesL excedenL acumulaL
(economlslL) devlne copltol
O mprumuLul

SemnlflcaLla

n sens aeneral copito/u/ desemneaz ansamblul de bunurl sl servlcll pe
care le poseda o naLlune LsLe slnonlm cu ovutie notiono/
n sens resLrns sLrlcL economlc se imparLe in
O bunurl de consum desLlnaLe consumulul efecLlv
O bunurl caplLale cu desLlnaLle producLlv (bunurlle sl servlcllle prln a
cror uLlllzare se obLln alLe bunurl sl servlcll de o valoare mal mare)
8ezulL c noLlunea de cap|ta| esLe leaaL de foloslrea cu proflL a banllor

laslflcare
uup form
O caplLal real are o form de exlsLanLa de slne sLLLoare foloslL
in mod dlrecL
O caplLal nomlnal nu are o form de exlsLenL de slne sLLLoare
se prezlnL sub form de inscrlsurl acLlunl obllaaLlunl depozlLe
normal sl snLos esLe c ceea ce numlm caplLal nomlnal s fle o oallnd un
reper al caplLalulul real
n msura in care inscrlsurlle nu au un comporLamenL in plan flzlc ele formeaz
caplLalul flcLlv

2

Curs II

n cadrul cap|ta|u|u| rea| prlnclpala componenL o reprezlnL caplLalul
Lehnlc cu desLlnaLle dlrecL producLlv
cesL caplLal Lehnlc dup modul in care se consuma sl isl LransmlLe
valoarea asupra nollor produse se imparLe in caplLal flx sl caplLal clrculanL
numlm copito/ fix acea parLe a caplLalulul Lehnlc care parLlclpa la mal
mulLe clclurl de producLle sl isl LransmlLe valoarea asupra produselor la a cror
reallzare parLlclpa in mod LrepLaL succeslv eLap cu eLap pe msura
consumrll sl uzurll
Lx maslnl cldlrl cu desLlnaLle producLlve Lerenurl aarlcole eLc
numlm copito/ circu/ont acea parLe a caplLalulul Lehnlc care isl LransmlLe
dlnLro daL inLrun slnaur clclu valoarea sa asupra bunurllor sau servlclllor la a
cror reallzare parLlclp
Lx maLerlale combusLlblll enerale ap deLeraenLl

ulsLlncLla dlnLre caplLalul flx sl cel clrculanL mal e operabll sl prln
llchldlLaLe sl moblllLaLe
Lichiditoteo capaclLaLea caplLalulul Lehnlc de a se Lransforma rapld dln
form flzlc in form llchld
Mobi/itoteo capaclLaLea caplLalulul Lehnlc de a prlml concomlLenL mal
mulLe inLrebulnLrl
n ansamblul caplLalulul Lehnlc componenLa sa flx deLlne un rol prlnclpal
lnLereseaz alcl aLL canLlLaLea ca aLare cL sl callLaLea lul deLermlnabll
prln plerderea prLll acLlve aradul de innolre producLlvlLaLea
rln foloslre in Llmp (sau nefoloslre) caplLalul flx se uzeaz
uzura poaLe fl de 2 felurl
O flzlcplerderea insuslrllor a parameLrllor LehnlcofuncLlonall ca
urmare a inLrebulnLrll caplLalulul flx sau a acLlunll aaenLllor naLurall
O moralplerderea de valoare pe care o inrealsLreaz caplLalul flx ca
urmare a proaresulul Lehnlc
de ar l plerderea de valoare se expllc prln aparlLla pe
plaL a unor maslnl sl uLlla[e cu acelasl parameLrl Lehnlco
funcLlonall dar mal lefLlne
de ar ll pe plaL apar maslnl sl uLlla[e de acelasl fel
sau mal scumpe dar cu un randamenL mulL mal mare
ulsLlncLla dlnLre uzura moral de ar l sl ar ll e necesar penLru sLablllrea
duraLel opLlme de funcLlonare sl amorLlzare a caplLalulul flx

ortitore procesul de LransmlLere sl recuperare LrepLaL pe calea
preLulul a valorll ml[loculul flx dar sl parLea Lransmls
3

n
v
l
/1

n
amorLlzarea anual
v
l
valoarea pe lnvenLar
1 perloada normaL (sLablllL prln carLea Lehnlc)


vnd in vedere exlsLenLa uzurll morale problema amorLlzrll devlne o
problem de opLlmlzare se cauLa acea coL de amorLlzare care in acelasl
Llmp aslaur o recuperare acceleraL a ml[loculul flx dar nu incarc exceslv
cosLurlle

e aceasL cale se aslaura reproducLla slmpl n acelasl Llmp fondul de
amorLlzare poaLe fl sursa a reproducerll lralLe(dezvolLrll) fapL ce rezulL dln
urmLoarele impre[urrl
A.fondul de amorLlzare odaL consLlLulL nu asLeapL Lermenul flnal de
scoaLere dln funcLlune a uLlla[ulul penLru a fl apol inLrebulnLaL
ulmpoLrlv pe parcurs el esLe lnvesLlL
B. u fondul de amorLlzare consLlLulL se poL achlzlLlona mal mulLe maslnl
dac inLre Llmp preLurlle scad pe fondul cresLerll producLlvlLLll
muncll
C. ondul de amorLlzare poaLe fl lnvesLlL in caplLal flx mal performanL

8lne inLreLlnuL sl reparaL la Llmp caplLalul flx mal poaLe funcLlona sl dup
amorLlzarea lul compleL
uln acel momenL sl dln puncL de vedere sLrlcL economlc el presLeaz
penLru proprleLarul su un servlclu araLulL

Curs III

5oc|etatea pe act|un|

apruL odaL cu economla modern dln raLlunea colecLrll caplLalulul
mlnlm necesar demarrll unel afacerl
CdaL consLlLulL acesL caplLal mlnlm se imparLe la un numr inLrea de
asa naLur incL rezulLaLul imprLlL s fle un numr inLrea (usurlnLa calculelor
conLablle)
cesL rezulLaL ca parLe a unul inLrea poarL numele de octiune lar
posesorul octionor
ueLlnerea de acLlunl lmpllca aLL drepLurl cL sl obllaaLll
4
osesorul esLe proprleLar a unor prLl proporLlonale dln caplLalul LoLal
ceasLa il permlLe s parLlclpe proporLlonal la acLul declzlonal (o acLlune
un voL)
oLa in mod proporLlonal proprleLarul parLlclp sl la imprLlrea
proflLulul arLea dln proflL care revlne unel acLlunl se numesLe dividend
uln cealalL perspecLlv a obllaaLlllor acLlonarul esLe rspunzLor
maLerlal penal penLru acoperlrea daunelor rezulLaLe dln proasLa aesLlonare a
flrmelor sl se inLeleae in caz de fallmenL
cLlunea se prezlnL sub forma unu LlLlu de valoare care poaLe face
oblecLul vanzrllcumprrll la bursa de valorl
uln aceasL impre[urare rezulL c acLlunea are o valoare nomlnal sl
una real (cea pe care lo confer plaLa prln vnzare cumparare la burs)
u cL afacerlle unel flrme mera mal blne cu aLL valoarea de plaL esLe
mal mare
uezvolLarea unel socleLLl pe acLlunl se poaLe reallza fle prln emlslunea
de nol acLlunl fle prln emlslunea de obllaaLlunl
rlma varlanL esLe permlslbll in condlLllle exlsLenLel unul proflL
subsLanLlal sl a volnLel de a economlsl sl de a invesLl
cesL surplus de proflL se acumuleaz sl se caplLallzeaz oferlnd suporL
maLerlal penLru nolle acLlunl emlse
n condlLllle in care proflLul llpsesLe sau dlmenslunea lul nu esLe pe
msura prolecLelor de dezvolLare a flrmel se recurae la emlslunea de
obllaaLlunl Lle sunL LlLlurl de valoare prln care flrma anaa[eaz un imprumuL pe
Lermen luna penLru a se dezvolLa cu banll alLora penLru c nu are banl proprll
n vlrLuLea acesLul proces posesorul de obllaaLlunl devlne un credlLor
penLru flrm cesLa se anaa[eaz s plLeasc deLlnLorllor o sum flx
calculaL in funcLle de dobnda zllel dln momenLul emlslunll
CbllaaLlunea se mal numesLe sl tit/u de vo/oore cu venit fix penLru c
spre deoseblre de acLlune venlLul obLlnuL de pe urma el nu are leaLur cu
mersul afacerllor












5
Curs IV
r|nc|pa|e|e forme de
organ|zare econom|cosoc|a|e

cesLea sunL
O economla naLural
O economla de schlmb (de plaL)
O economla de comand

conoio de piot se bazeaz sl se inLemelaz pe mecanlsme oblecLlve
ce pun in valoare forLele pleLel
ceasLa rsplLesLe sau sancLloneaz munca depus in LoaLe secLoarele de
acLlvlLaLe
rlLerllle cu care opereaz alcl sunL cele ale eflclenLel sl concordanLel
acLlvlLLll cu nevolle omenesLl
enLru a supravleLul inLrun asemenea medlu e nevole de recepLlvlLaLe
splrlL creaLor sl lnovaLor
1rsLurlle economlel de plaL isl asesc penLru prlma daL prezenLarea
expllclL in decursul economlc llberal claslc sa cum rezulL dln lucrrlle acesLor
auLorl (u 8lcardo SmlLh !ohn SLuarL ,lll !ean Sav) LrsLurlle economlel de
plaL pe scurL inseamn

1. ,oLorul acLlvlLLll economlce esLe llberLaLea sl nu realemenLarea in forma el
lndlvldual sl sponLan lndlvldul esLe sLpn pe persoana sl munca sa llber
s produc sl s vnd ce vrea cul vrea sl cL vrea in lnLerlor sau exLerlor
2. Laolsmul esLe o vlrLuLe el deLermlna lmplacabll pe flecare lndlvld ssl
urmreasc lnLeresul proprlu urmrlrea lnLeresulul proprlu in condlLll de
respecLare a reaulllor esLe calea cea mal bun spre proares sl armonle
soclal
3. alculul permanenL inLre blne sl ru inLre csLla sl plerdere (pr hedonlsLlc)
4. SublecLul acLlvlLLll economlce esLe esenLlalmenLe lndlvldul e vorba de un
lndlvld dezbrcaL" de LoL ceea ce lar face slab in lupLa de concurenL un
homoeconomlcus lucld sl rece lmoral la nevole oporLunlsL enLlLaLe
absLracL rupL de medlul in care a crescuL sl sa formaL penLru a fl plasaL
inLrun alL medlu al concurenLel sl anlmaL de maxlmlzarea proflLulul
5. roprleLaLea prlvaL esLe baza slsLemulul lnsLlLuLlonal La realemenLeaz
raporLurlle conLracLuale dlnLre lndlvlzl ca prlnclpale cenLre de declzle
6
6. SLaLul cu LoL ce e leaaL de el [oac un rol mlnlm ,enlrea lul e de a aslaura
cadrul [urldlc lealslaLlv in care vlaLa economlc s se deruleze llber sl de a
veahea ca acLorll s respecLe reaullle
7. laLa rmne lnsLlLuLla chele in care LoaLe prlnd vlaLa sl alLurl de
proprleLaLea prlvaL cea dea doua componenLa de baz a slsLemulul
lnsLlLuLlonal
8. urmrlrea lnLeresulul personal sub paLrona[ul mlnll lnvlzlblle" duce la
proares numal in condlLllle llberel concurenLe L necesar dln urmLoarele
conslderenLe
a) sursa boaLlel orlunde neam afla o reprezlnL munca
numal acel slsLem care d maxlm de enerale are sansa de a imboaLl
Crl cea care oblla la munc Lemelnlc e vlaLa concurenLlal
b) orlce socleLaLe clvlllzaL esLe sLraLlflcaLa oamenll nu se nasc eaall sl
nlcl nu rmn eaall penLru c nu ofer in acelasl cuanLum flzlc sl
lnLelecLual socleLLll Crdlnea sl armonla soclal presupun ca flecare s
ocupe locul pe carel merlL cesL lucru se reallzeaz pe plaLa
concurenLlal La aslaur ascenslunea celor doLaLl sl harnlcl dup cum
soluLloneaz lenea sl esecul CraLle el se lmpun adevraLele valorl sl
LoL daLorlL el se aslaur dlnamlca valorllor enLru c ceea ce azl poaLe
fl bun sl consonanL mlne poaLe fl depslL
c) e plaLa concurenLlal se confrunL cererea cu oferLa urmarea
esLe un preL de echlllbru care il impac a s se inLmple asa e nevole
de deplasarea facLorllor de producLle dln zonele cu exces inspre cele cu
deflclL
n felul acesLa munca sl producLla sunL orlenLaLe spre ceea ce
corespunde in planul nevollor


Curs V


Cost


nsamblul chelLulelllor care ocazloneaz conceperea producerea sl
desfacerea unul bun su servlclu se numesLe cost

1lpurl
1. ,oneLar suma preLurllor bunurllor sl servlclllor nececare reallzrll unul
bun su servlclu
2. lzlc suma bunurllor sl servlclllor in expresle flzlc necesar unul alL bun
7
3. slholoalc oporLunlLaLe percepuL in sensul unul sacrlflclu sau al unel
plerderl ce rezulL dln abandonarea unel uLlllLLl prezenLe in favoarea
unel uLlllLLl vllLoare mal mare
4. Clobal suma chelLulelllor necesare penLru reallzarea unul bun n
lnLerlorul cosLulul alobal sunL
osLurl flxe nlvelul lor esLe lndependenL de volumul LoLal al
producLlel
Lx inclzlrea
osLurl varlablle nlvelul lor varlaz dlrecL proporLlonal cu
volumul bunurllor sl servlclllor efecLuaLe
3 ,aralnal plusul de chelLulal anLrenaL de cresLerea cu o unlLaLe a
volumulul de bunurl sl servlcll
n pracLlc noLlunea de cost esLe subsLlLulLa cu cea de chelLulal
uln perspecLlv aceasLa avem chelLulell ellalblle recunoscuLe ca fllnd
leaal consLlLulLe sl neellalblle

laslflcarea chelLulelllor
1) uup naLura lor avem
O ,aLerll prlme
O ,aLerlale
O ombusLlblll
O Lnerale
O p
O Salarll
O onsLrlbuLll asupra salarlllor
O morLlzarea caplLalulul flx
O uobnzl
O lLe chelLulell
2) uup modul in care poL fl lndlvlduallzaLe in noul bun su servlclu
O helLulell dlrecLe lndlsolubll leaaLe de reallzarea noulul produs su
servlclu sl poslbll in mod dlrecL a fl lndlvlduallzaLe
O helLulell lndlrecLe nelndlvlduallzablle in mod dlrecL in noul bun su
servlclu
3) n funcLle de momenLul efecLurll sl lncluderll lor in cosLul noulul produs
O helLulell curenLe efecLuaLe in perloada curenL sl lncluse in cosLurl
in perloada curenL
O helLulell anLlclpaLe efecLuaLe in perloada curenL dar prlmesc
producLll vllLoare in ale cror cosLurl se vor lnclude LrepLaL
O helLulell prellmlnaLe urmeaz a fl efecLuaLe in perloada urmLoare
dar sunL lncluse in cosLurlle prezenLe penLru a nu incrca exaaeraL pe
cele vllLoare
8

5a|ar|||e
nLro lume clvlllzaL salarlul are o sLrucLur sLraLlflcaLa precum
O lmporLanL economlc sl soclal a muncll
O omplexlLaLea
O ondlLllle
O 8ezulLaLele muncll

n dlmenslunea salarlulul ca aLare o pollLlc salarlal pleac de la
urmLoarele Lrel lpoLeze
1) salarlul Lrebule s aslaure acoperlrea nevollor omenesLl la nlvelul
mlnlmel decenLe
2) s permlL mlnlmlzarea cosLurllor
3) masa fondulul de salarll Lrebule s aslaure concomlLenL ocuparea
cL mal deplln a forLel de munc sl evlLarea lnflaLlel
Salarlul mal poaLe fl prlvlL ca
salarlu nomlnal
salarlu real

olotlol oomlool esLe suma de banl pe care o prlmesLe flecare penLru
munca depus
,rlmea lul deplnde de
O valoarea forLel de munc sLablllL de plaL
O evoluLla slsLemulul economlc (in fazele de boom economlc
salarlul esLe mal mare)
O pollLlca naLlonal de salarlzare care la rndul poaLe fl
nlvelul de dezvolLare economlc al Lrll
naLura acLlvlLLll desfsuraLe
zona
form de oraanlzare
sex
conslderenLe naLlonale

olotlol teol esLe canLlLaLea de bunurl sl servlcll care se poaLe
procura cu a[uLorul salarlulul nomlnal
,rlmea lul deplnde de
O nlvelul salarlulul nomlnal
O nlvelul preLulul (lnvers proporLlonal)
O puLerea de cumprare(dlrecL proporLlonal)

9
uependenLa salarlulul real de nlvelul preLulul lmpllca sLablllrea unel
scrl moblle a salarlllor prln procedeul numlL indexore
resLerea cosLulul pleLll nu lmpllc sl o cresLere de 100 a salarlulul
nomlnal prln lndexare ceasLa deoarece salarlul reprezlnL doar o componenL
prlnclpal a venlLurllor pe care le prlmesLe o persoan
e lna salarlu dln caLeaorla venlLurllor mal fac parLe a[uLoarele
lndemnlzaLllle bursele sl alLe venlLurl prln care sLaLul lnLervlne penLur asl
susLlne sl moLlva pollLlc in domenlul salarlzrll in aeneral

orelaLla dlnLre mrlmea salarlulul sl rezulLaLele muncll presLaLe se
aslaura cu a[uLorul formelor de salarlzare
Se cunosc Lrel asemenea forme
a) Salarlzarea in reale (pe unlLaLe de Llmp)
nd plaLa se face in funcLle de Llmpul lucraL
Se apllc acolo unde rezulLaLele muncll nu sunL pe deplln
msurablle
Lx [usLlLle invLmnL slsLem bancar pollLle
-) Salarlzarea in acord (cu bucaL)
8emunerarea se face in funcLle de canLlLaLea efecLlv de bunurl
sl servlcll efecLuaLe
Se apllc acolo unde rezulLaLele muncll sunL msurablle
La rndul acordul poaLe fl
O ulrecL plaLa se sLabllesLe dup un Larlf pe produs care rmne
consLanL lndlferenL de volumul producLlel reallzaLe
Oroareslv de la un anumlL nlvel al producLlel Larlful cresLe
proareslv
OClobal se sLabllesLe o sum LoLal penLur o lucrare complex
umand ca plaL lndlvldual s se fac in funcLle de acordul flecrula in
cadrul arupulul
.) Salarlzarea in remlz (coLa procenLuala)
Se reallzeaz in baza unul procenL apllcaL in baza volumulul sau
valorll reallzaLe (in comerL)










10





Curs VI

Ven|tu| net s| forme|e sa|e


Ven|tu| net
parLea dln valoare nou creaLa pesLe produsul necesar se numesLe
se deLermlna ca dlferenLa lnLre valoarea marfurllor ( clfra de afacerl) sl
cosL

, C+s+p 5 + chelLulell cu munca vle ln aeneral ( val nou creaLa )
C+5 cosL

, valoarea marfurllor (clfra de afacerl)
chelLulell cu munca LrecuLa ( ml[loace de producLle consumaLe )
S chelLulell cu munca vle penLru slne ( salarll)
chelLulell cu munca vle penLru socleLaLe ( venlL neL)

, (C+5)

Ven|tu| net
la dlspozlLla sLaLulul
4 lmpozlLe
dlrecLe
lndlrecLe
4 Laxe
la dlspozlLla aaenLllor economlcl
4 proflL
4 dobanda
4 renLa
Iorme|e ven|tu|u| net

I rof|tu|
se deLermlna (conLablllcesLe) ca dlferenLa lnLre volumul lncasarllor sl cosLurlle
ln mod leaal recunoscuLe (ellalblle)
ceea ce se obLlne se numesLe prof|t brut rln lmpozlLare se obLlne prof|tu|
net
11
nlvelul ca aLare al proflLulul se afla sub lncldenLa urmaLorllor facLorl
a. volumul lncasarllor ( deplnde de preL) cu care se afla ln relaLle dlrecL
proporLlonala
-. nlvelul cosLurllor relaLle lnvers proporLlonala
.. volumul producLlel relaLle dlrecL proporLlonala
/. sLrucLura producLlel conLeaza ponderea produselor a caror reallzare
comporLa un lnalL nlvel de renLablllLaLe
0. vlLeza de roLaLle a caplLalulul (k) dlrecL proporLlonal

Iunct|||e prof|tu|u|

orlenLare aenerala a acLlvlLaLll economlce aLuncl cand se prezlnLa ca un
lndlcaLor slnLeLlc al callLaLll acesLel acLlvlLaLl cu respecLarea a doua condlLll
4 cosLurlle sa fle corecL calculaLe
4 preLurlle sa reflecLe ln mod fldel raporLul cerereoferLa
sursa de auLoflnanLare
sLlmulenL economlc ( parLlclparea la obLlnerea proflLulul sl lmparLlrea de
dlvldende)

Iorme a|e prof|tu|u|

A ln funcLle de domenlu
a bancar
b lndusLrlal
c flnanclar
d comerclal
ln funcLle de modul ln care se raporLeaza la leae
a normal (lealLlm)
b supraproflL (nelealLlm )
C uln puncL de vedere sLaLlsLlc
a masa proflLulul dlmenslunea calculaLa la modul absoluL
b raLa proflLulul calculaLaLa la modul relaLlv ln raporL cu sursa lul
l raLa la clfra de afacerl (proflL/clfra de afacerl) * 100
ll raLa la cosLurlle LoLale caplLal consumaL (proflL/k consumaL )
*100 raLa renLablllLaLll
lll raLa la caplLal avansaL (proflL/caplLal) *100


II Dobanda

LsLe pretu| pe care o persoana flzlca sau [urldlca ll plaLesLe bancll penLru servlclul de a
l fl lmprumuLaL banl a sl proflLul se calculeaza ln doua felurl
, a modu| abso|ut
12
O 1ermen ma| m|c sau ega| cu 1 an uobanda se deLermlna ca produs
lnLre marlmea credlLulul () raLa dobanzll (r) sl Llmpul penLru care se
lmprumuLa
u x r x L
Lx 2mll Luro r 3 L23 zlle
u 2mll x 3/100 x 23/360
O erloada ma| mare de un an se calculeaza mal lnLal 5n ca fllnd suma ce
se obLlne ln vllLor prln depunerea la banca a unel sume (cec) penLru o
perloada de n anl

Sn (1+r)
n
x DSn

- a modu| re|at|v ca raLa a dobanzll
kata dobanz|| preLul lmprumuLulul a 100 unlLaLl moneLare pe Llmp de 1 an
oaLe fl
1. ca rezu|tanta a derularll acLlvlLaLll economlce pe un anumlL faaas
(model) lcl ea deplnde de
a.preferlnLa penLru llchldlLaLe (arl[a penLru llchldlLaLe)
-.canLlLaLea de banl dln economle (relaLle lnvers proporLlonala)
..raporLul dlnLre cerere sl oferLa la caplLalul de lmprumuL
2. ca |nstrument de pollLlca economlca cu o marlme a prlorl sLablllLa
(dlnalnLe) ln scopul de a lnfluenLa evoluLla vleLll economlce lnLrun sens
dorlL uln acesL puncL de vedere se poaLe pracLlca o raLa mare/mlca a
dobanzll flecare cu avanLa[e sau dezavanLa[e

rata mare a dobanz||

Avanta[e
a[uLa la combaLerea lnflaLlel
a[uLa la revlLallzarea economlel pe calea concurenLel
Dezavanta[
nu a[uLa demara[ul economlc

rata m|ca a dobanz||

Avanta[ face lmprumuLul facll a[uLa la demara[ul economlc
Dezavanta[ esLe lnflaLlonlsLa prln naLura sa
13


Curs VII

Cred|tu|

lncrederea pe care o persoana flzlca numlLa cred|tor o acorda alLel persoana
numlLa deb|tor carela ll da ln prezenL cu lmprumuL banl sau alLe valorl cu
condlLla de a le resLlLul mal Lazluln valorl echlvalenLe + un aalo (adaos)
dobanda sl la o daLa deLermlnaLa numlL scadent

5urse de formare

1 depoz|te bancare consLlLulLe ca urmare a ellberarll Lemporare de caplLal
banesc ln procesul de producLle Cauze|e ellberarll Lemporare de caplLa banesc
Lln de urmaLoarele lmpre[urarl
a modu| de c|rcu|at|e a cap|ta|u|u| f|x (kf) ln lnLervalul de Llmp de la
uzura parLlala a kf sl pana la lnloculrea lul depllna sumele consLlLulLe sub
forma de amorLlzare poL fl sursa de lmprumuL
b d|ferenta in Llmp inLre momenLul vnzarll produselor sl cel al cumpararll
maLerlllor prlme sau plLll salarlllor
c rezervarea unel parLl dln proflL penLru acumulare

ven|tur||e rent|er||or
3 ven|tur||e s| econom|||e popu|at|e| cenLrallzaLe prln slsLemul bancar sau L
4 em|s|unea monetara a bancll naLlonale

Iorme a|e cred|tu|u|

1 Cred|t comerc|a| cel pe care sll acorda reclproc aaenLll comerclall aLuncl cand
recura la amanarea plaLllor lnsLrumenLele [urldlce pe care le folosesc sunL
camb|||e
2 Cred|t bancar apare ca un slsLem de relaLll lnLre banclle comerclale sl aaenLll
economlcl ln cadrul carora ml[loacele banesLl Lemporar dlsponlblle lmpreuna
cu dlsponlblllLaLlle slsLemulul flnanclar bancar sunL oferlLe spre credlLare
3 Cred|t de consum vanzarea cu plaLa ln raLe caLre populaLle a unor bunurl de
foloslnLa lndelunaaLa (leaslna)
4 Cred|t pub||c prln care sLaLul se lmprumuLa de la populaLle / LerLe persoane
penLru a acoperl deflclLe buaeLare
Dupa ob|ect|vu| cred|tat
4 credlL de producLle
4 credlL de consum
4 credlL de nevol personale
Dupa natura garant|e|
4 credlLe reale aaranLaLe cu valorl maLerlale reale
14
4 credlLe lpoLecare aaranLaLe cu lpoLeca asupra unor bunurl lmoblle
4 credlL personal ln baza bonlLLll (incredere) de care se bucur
deblLorul
Dupa termenu| de rambursare
a Lermen scurL ( 1 an)
b Lermen ml[loclu (13 anl)
c Lermen luna ( 3 anl)




Curs VIII

an||


Iorme|e s| funct|||e ban||or

1 an|| ca masura a va|or|| prlma sl cea mal lmporaLnLa funcLle a banllor n
fapL banll au apruL Locmal penLru a exprlma valoarea bunurllor sl servlclllor
8eallzarea acesLel funcLll se face la modul absLracL ldeal nu esLe nevole de prezenLa
flzlca a banllor alLurl de marfa a crel valoare o exprlm
and masuram valoarea unul bun Lransformam ldeaLlc cu a[uLorul unel unlLaLl
de masura numlLa eLalon va|oarea |n pret
uln acesL puncL de vedere preLul reprezlnLa expresla ln banl a valorll lxarea
um a eLalonulul Llne ln prlnclpal de parLlcularlLaLlle Larll sl oblecLlvele sale pollLlco
economlce
In |stor|e sau cunoscuL
eLalonul marfa
eLalonul meLal
eLalonul valuLar( dolar llra franc venn)
eLalonul uS1 ( urepLurl Speclale de 1raaere)

Lx ln cazul eLalonulul aur unlLaLea moneLara era daLa de canLlLaLea de aur flxaLa
prln declzla auLorlLaLll publlce
In anu| 19 aurul a fosL demonet|zat sla inceLaL funcLla bneasc
devenlnd o marf uln acel momenL moneda nu se mal raporLeaz la aur puterea e|
de cumparare fllnd ln relaLle dlrecL proporLlonala cu callLaLea sl canLlLaLea bunurllor sl
servlclllor de pe plaLa sl lnvers proporLlonala cu numarul el ln clrculaLle
1oL de aLuncl sa modlflcaL sl sensul noLlunll de convert|b|||tate ceasLa nu mal
are percepLla raporLarll banllor la aur sl a schlmbarll ln aur n nolle condlLll
convert|b|||tatea lnseamna insuslrea leaal a unel monede de a se schlmba pe o alLa in
mod llber pe plaL prln vnzarecumprare ln sensul c nu exlsL nlclo resLrlcLle cu
prlvlre la
O suma de preschlmbaL
15
O scopul schlmbulul
O callLaLea celul care efecLueaza schlmbul


8especLarea LuLuror celor Lrel condlLll conduce la converLlblllLaLe LoLala uaca
macar o condlLle dln cele 3 nu se respecLa avem dea face cu o converLlblllLaLe
parLlala

Convert|b|||tatea monede| nat|ona|e e de dorlL lnLrucaL pe o aLare cale cursul
valuLar sl valoarea monedel sunL puse pe o baza economlca ue asemenea economla
se deschlde extetlotolol lar preLurlle dobandesc o baza rea|a prln fapLul ca produsele
Larll se afla ln concurenLa dlrecLa cu produsele slmllare sLralne

an|| de cred|t au aparuL ca urmare a mulLlpllcarll operaLlunllor de schlmb
8epeLablllLaLea acLelor de comerL lnLre acelasl parLenerl a condus flnalmenLe la
un cllmaL de lncredere bazaL pe bonlLaLea verlflcaLa a parLenerllor sl care a facuL ca
schlmbul s fle permlslbll nu in formula claslc marf conLra banl cl marfa contra
|ncredere
updv [urldlc lncrederea se Lraduce inLrun anaa[amenL scrls dln parLea
cumprLorulul c la daLa x prln banca ? il va plLl suma Z

nscrlsul se numesLe camb|e/trat (inalnLe se numea pollL)
osesorul unel cambll( vnzLorul) are la dlspozlLle 3 varlanLe de acLlunl
sLeapL scadenLa cnd se prezlnL la banca plLlLoare sl incaseaz o
suma eaal cu valoarea nomlnal a camblel
SconLeaza cambla nu asLeapL scadenLa se prezlnL inalnLe de Lermen la
banca plLlLoare sl prlmesLe o sum mal mlc decaL valoare nomlnal a
camblel cu o dlferenL calculaL in funcLle de raLa la zl a dobnzll ( taxa
scontu|u|) ca un fel de penallzare penLru Llmpul neasLepLaL
ndoseaz cambla isl scrle numele pe verso anaa[nduse dln parLea sa
faL de un alL aaenL economlc vnzLor faL de care el esLe acum
cumprLor sl penLru care nu are banl de plaL deoarece la randul nu a
fosL plLlL cu banl Sl clclul conLlnua pn cnd apare crahu| burs|er


3 an|| ca m|[|oc de c|rcu|at|e
lnlLlal funcLla de ml[loc de clrculaLle au indepllnlLo banll adevraLl banll aur
uepreclerea uzura exodul furLul sau subLlllzarea au facuL ca ulLerlor el sa fle
inloculLl cu banl dln meLal ordlnar Creu de LransporLaL acesLla au fosL inloculLl cu banl
slmbol banll hrLle
8anll de hrLle aveau la incepuL inscrls pe el valoarea aurulul pe care il
reprezenLau ( in condlLllle converlblllLLll aurulul)

eonetitoreo ouru/ui a facuL ca banll de harLle sa clrcule nu in baza aurulul
cl in baza cursu|u| fortat CbllaaLla lmpusp publlculul de cLre auLorlLaLea
16
auvernamenLal pollLlc prln 8anca enLral de Lmlslune de a prlmlL blleLul de banc
(bancnota) fara nlcl o resLrlcLle sl fr preLenLla de a fl preschlmbaL in aur

Cant|tatea tota|a de banl necesar clrculaLlel inLro economle (k) esLe in relaLle
dlrecL proporLlonal cu volumul bunurllor sl servlclllor (C) cu preLul (p) sl in relaLle de
lnvers proporLlonallLaLe cu vlLeza (medle) de clrculaLle a banllor

k (C x p ) / v

4 an|| de cont (moneda scrlpLural)

operaLlunl fr numerar doar in scrlpLe ( acLe) sau efecLuaL inc dln cele mal
vechl Llmpurl penLru ca asLzl banll de conL exlsLenLl doar pe hrLle s deLln
ponderea in ansamblul masel moneLare
Lxp||cat|a Llne de opetotlvltoteo pe care el o aslaur LranzacLlllor enLru ca
acesL lucru s se produc Lrebule ca cel ce deLlne o sum de banl s o depun la
banc care deschlde un conL Lrecnd suma respecLlv in credlLul acesLula
uac LlLularul reLraae LoLal /parLlal suma banca consemneaz operaLlunea in
deblLul conLulul supra sumel depuse LlLularul poaLe dlspune in orlcare momenL daca
depozlLul esLe |a vedere sl numal dup explrarea unel perloade deLermlnaLe daca
depozlLul esLe |a termen

5t|ngerea pe aceasL cale a obllaaLlllor de plaL prln Lrecerea sumelor dlnLrun
conL in alLul se numesLe vlramenL 1ehnlca vlramenLulul recurae la urmaLoarele 4
lnsLrumenLe

a) rd|nu| de p|at ( de vlramenL) esLe un inscrls sl are menlrea de a
declansa operaLlunea de Lransfer a unel sume deLermlnaLe dln conLul LlLularulul
la ordlnul acesLula in alL conL
b) Cecu| esLe un inscrls prln care LlLularul unul conL numlL trgtor" d
ordln unel bncl numlL tras" s plLeasc o sum oarecare fle in moned fle
prln inscrlerea sumel in alL conL
uncLlonarea ceculul lmpllca anumlLe rlscurl leaaLe de plerdere fals sau
lnexlsLenLa unul sold pozlLlv la banca Lras de unde lmposlblllLaLea onorrll cec
ulul
e aLarl conslderenLe se crede sl se susLlne c funcLlonarea ceculul lmpllc
un anumlL cllmaL in economle la lnsLalarea crula o conLrlbuLle de subsLanL o
are slsLemul lealslaLlv
c) Av|zu| de pre|evare un lnsLrumenL uLlllzaL de cLre acel credlLorl care
incaseaz perlodlc dar cu caracLer reaulaL sume de la dlversl deblLorl cu acordul
prealabll al acesLora de asl deblLa conLurlle in funcLle de mrlmea obllaaLlllor de
plaL
Se recurae la acesL lnsLrumenL de oblcel penLru plaLa unor facLurl aaz
enerale elecLrlc Lelefon
17
d) Compensat|a mod de a sLlnae o obllaaLle dlnLre dou prLl care sunL in
acelasl Llmp deblLorul sl credlLorul celullalL

an|| ca m|[|oc de tezaur|zare s| rezerv

1ezaur|zarea are sens deplln sl moLlvaLle in condlLllle banllor aur care odaLa cu
Lrecerea Llmpulul isl conserv sau chlar isl mresc valoarea ( valorl refualu)
n cu LoLul alLl Lermenl se pune problema in condlLllle banllor de hrLle lcl
Lezaurlzarea nu are sens enLru a aduce prof|t el Lrebule s fle rulaLl lnvesLlLl mereu
Llpsa converLlblllLLll banllor in aur nu mal aLraae obllaaLla 8ncll enLrale de a
consLlLul o rezerv in aur u LoaLe acesLea 8anclle enLrale deLln in Lezaur aur penLru
nevol deoseblLe slLuaLll llmlL sl elemenL al increderll faL de poLenLlalll lnvesLlLorl
sLrlnl n acelasl Llmp bnclle au obllaaLla de a consLlLul o rezerv bneasc necesar
penLru a aslaura f|u|d|tatea sch|mbur||or

an|| un|versa|| in afar de funcLllle lnLerne banll servesc sl penLru
sLlnaerea obllaaLlllor de plaL pe plan lnLernaLlonal LsLe vorba de banl cu recunoasLere
unlversal euro dolar llra ven
ue cele mal mulLe orl in aLarl slLuaLll e nevole de prezenLa flzlc a banllor un
ml[loc la care se recurae penLru sLlnaerea obllaaLlllor lnLernaLlonale c|ear|ngu| o
compensare alobal cenLrallzaL a LuLuror anaa[amenLelor sl creanLelor ale unel Lrl
faL de o alLa sau alLele





















Copyright 8ezerahlanu ndreea, Ciu-otaru Lu.a. 2010