ACTELE DE DISPOZIIE ALE PRILOR N PROCESUL CIVIL Definitie Prin acte de dispozitie sunt desemnate acele manifestari de vointa

ale partilor din proces, cu privire la drepturile subiective (pretentiile deduse judecatii) sau la mijloacele procesuale prin care se pot recunoaste sau realiza aceste drepturi. Ele fac parte din continutul principiului disponibilitatii, Codul de procedura civila reglementnd trei categorii de asemenea acte: desistarea, achiesarea si tranzactia judiciara. I. Desistarea

Desistarea reclamantului se poate prezenta sub doua forme: renuntarea la actiune (reglementata de art. 246 C.proc.civ.); renuntarea la dreptul subiectiv dedus judecatii (art. 247 C.proc.civ.) 1. 1.1. Notiune Este un act procesual de dispozitie facu 19419j917t t de reclamant n scopul de a pune capat procesului civil nceput. Este un act individual si personal, astfel nct nu se poate face prin mandatar, nici chiar avocat dect cu procura speciala si autentica. Reclamantul trebuie sa aiba capacitatea de a dispune. 1.2. Procedura renuntarii la judecata Renuntarea la judecata poate fi facuta oricnd n cursul judecatii, fie verbal n sedinta de judecata, consemnndu-se ntr-un act de renuntare, fie prin cerere scrisa. n functie de momentul renuntarii, efectele acesteia sunt diferite. Astfel, daca renuntarea se face nainte de comunicarea cererii de chemare n judecata catre prt, reclamantul nu va datora cheltuieli de judecata. Daca renuntarea se face ntre momentul comunicarii cererii de chemare n judecata catre prt, dar mai nainte de a se intra n dezbateri, pentru renuntare nu este necesar consimtamntul prtului, dar reclamantul va datora, la cerere, cheltuieli de judecata. Renuntarea la actiune

Dupa intrarea n dezbaterea fondului, renuntarea la judecata nu se mai poate efectua dect cu consimtamntul prtului. Instanta, n situatia renuntarii are un rol diminuat, ea verificnd doar conditiile de valabilitate ale actului de renuntare (capacitate, consimtamnt, obiect si cauza), precum si mrejurarea daca prin renuntare nu se ncearca o frauda la lege sau eludarea unor dispozitii legale imperative. De asemenea, judecatorul are obligatia sa atraga atentia reclamantului asupra consecintelor juridice ale renuntarii. 1.3. Efectele renuntarii la judecata Instanta ia act de renuntare printr-o ncheiere, dispunnd nchiderea dosarului.ncheierea de renuntare la judecata poate fi atacata numai cu recurs. Daca dreptul dedus judecatii nu s-a prescris, reclamantul va putea introduce o noua cerere cu acelasi obiect, ncheierea de renuntare la judecata nebucurndu-se de autoritate de lucru judecat. Deoarece renuntarea la judecata este un act individual, renuntarea la judecata facuta de un reclamant, n cazul coparticiparii active, nu produce nici un efect fata de ceilalti reclamanti care doresc sa continue judecata; de asemenea renuntarea facuta fata de un prt, n cazul copartciparii procesuale pasive, nu produce nici un efect asupra celorlalti, fata de care procesul va continua. 2. 2.1. Notiune Este un act de dispozitie mai energic dect renuntarea la judeacta ntruct, prin renuntarea la nsusi dreptul subiectiv pretuins, reclamantul pierde posibilitatea de a se mai adresa instantei cu o noua cerere de chemare n judecata, prin care sa urmareasca valorificarea aceluiasi drept. Recamantul trebuie sa aiba capacitate de exercutiu si sa fie vorba de un drept cu privire la care se poate dispune. 1.2. Procedura Renuntarea la dreptul subiectiv se poate face oricnd n cursul judecatii (chiar n apel si recurs), fie verbal n fata instantei, fie prin nscris autentic. Nu este nevoie de consimtamntul prtului. Judecatorul are aceleasi obligatii ca si n cazul renuntarii la judecata. Renuntarea la dreptul subiectiv

1.3. Efecte Daca renuntarea la drept se face naintea primei instante, aceasta ia act de renuntare si pronunta o hotarre, susceptibila de recurs, prin care va respinge n fond cererea reclamantului. Daca prtul solicita, reclamantul este obligat la plata cheltuielilor de judecata. Hotarrea se bucura de autoritate de lucru judecat. Daca renuntarea se face n fata instantei de apel, hotarrea primei instante va fi anulata n tot sau nparte n masura renuntarii. Solutia este aceeasi si n cazul n care renuntarea se face n fata instantei de recurs. II. Achiesarea

Are, la rndul sau, doua forme: achiesarea prtului la pretentiile reclamantului; achiesarea partii care a pierdut procesul la hotarrea pronuntata.

1. Achiesarea la pretentii 1.1. Notiune Este acel act de dispozitie al prtului, prin care acesta renunta, total sau partial, la mijloacele procesuale pe care legea i le pune la ndemna pentru a se apara. Este un act individual si personal, putnd fi facut doar oral n fata instantei sau prin nscris autentic. Prtul trebuie sa posede capacitate de exercitiu deplina. Achiesarea nu poate fi facuta prin mandatar, decat cu procura speciala si autentica n vederea achiesarii. Achesarea la pretentii poate fi totala sau partiala, n masura recunoasterii acestora. Codul de procedura civila regementeaza doar achiesarea partiala, n art. 270. 1.2. Procedura Achiesarea se poate face n fata primei instante pn la nchiderea dezbaterilor pe fondul cauzei. Instanta de judecata are aceleasi obligatii ca si n cazul renuntarii la judecata.

1.3. Efecte Lund act de achiesare, instanta va pronunta o hotarre nesusceptibila de apel, prin care va condamna prtul la ceea ce a solicitat reclamantul, fie n totalitate, fie n parte, n masura recunoasterii. Hotarrea se bucura de autoritate de lucru judecat. 2. Achiesarea partii la hotarrea pronuntata

Prin acest act de dispozitie parte care a pierdut procesul renunta la dreptul de a exercita caile de atac prevazute de lege. Achiesarea la hotarrea poate fi expresa sau tacita. Ea poate fi facuta oral n fata instantei, imediat dupa pronuntarea hotarrii, ulteriorn fata presedintelui instantei sau prin nscris autentic (art. 267 C.proc.civ.). Partea poate renunta la calea de atac si n cursul judecarii acesteia. Achiesarea tacita la hotarre rezulta din faptul ca parea executa de buna voie hotarrea, prezumndu-se ca ea a renuntat la atacarea hotarrii respective. III. 3.1. Notiune Tranzactia judiciara reprezinta contractul prin care partile sting un proces nceput, prin concesii recirpoce, constnd n renuntari reciproce la pretentii ori n prestatii noi savrsite sau promise de o parte n schimbul renuntarii de catre cealalta parte la dreptul litigios. Tranzactia judiciara este reglementata n art. 271-273 C.proc.civ. Pentru a putea ncheia valabil o tranzactie judiciara partile trebuie sa ndeplineasca toate condotiile pentru ncheierea valabila a oricarei conventii: capacitate, consimtamnt, obiect, cauza. Fiind un act de dispozitie, mandatarilor, pentru a tranzactiona,le este necesara o procura speciala si autentica. Instanta de judecata are aceleasi obligatii ca si n cazul renuntarii la judecata 3.2. Procedura Tranzactia judiciara

Partile care decid sa tranzactioneze se pot prezenta n acest scop la termenul de judecata, sens n care tranzactia va fi consemnata n fata instantei si poate fi primita de un singur judecator. Hotarrea se va pronunta de instanta n sedinta. Daca partile se prezinta pentru a tranzactiona n afara termenului de judecata,instanta va da hotarrea n camera de consiliu. Tranzactia partilor va constitui dispozitivul hotarrii. 3.3. Efecte Instanta ia act de tranzactie si pronunta o hotarre, numita hotarre de expedient, care va avea ca dispozitiv continutul tranzactiei partilor. Hotarrea de expedient este definitiva, putnd fi atacata numai cu recurs. Ca orice act juridic, ea poate fi atacata si pe calea unei actiuni n anulare. Daca una din parti nu si executa de buna voie obligatiile asumate prin hotarre, aceasta poate fi pusa n executare. Hotarrea se bucura de autoritate de lucru judecat. NTREBRI DE VERIFICARE 1. Definiti si enumerati actele de dispozitie? 2. Care sunt actele procesuale prin care se pronunta instanta n cazul actelor de dispozitie? 3. Care sunt efectele actelor de dispozitie? 4. Definiti tranzactia judiciara. Care este natura ei juridica? SPEE 1. Prin cererea formulata la data de 10.10.2000 R.C. l-a chemat n judecata pe R.V. pentru ca instanta sa-l oblige pe prt la plata sumei de 200.000.000 lei, suma mprumutata n anul 1996, 120.000.000 lei penalitati de ntrziere si actualizarea sumei mprumutate. Prtul, prin ntmpinare, recunaste ca a mpruumutat de la reclamant suma de bani,pe care trebuia sa o restituie n 1997.

Fata de aceasta mprejurare, la termenul de judecata din 09.11.2000, reclamantul a solicitat instantei sa pronunte o hotarre chiar la acel termen, prin care satl oblige pe prt la plata sumei recunoscute de aceta prin ntmpinare. Cerinte:
1. 2. 3. Ce se ntelege prin achiesare? Ce ar trebui sa decida instanta asupra cererii reclamantului? Ce alte probleme de drept procesual civil ridica speta?

2.Reclamantul R.M. a chemat n judecata pe prtul A.C., pentru ca instanta sa dispuna rezilierea contractului de vnzare-cumparare cu clauza de ntretinere si repunerea partilor n situatia anterioara. La terenul din 10.05.2005 au avut loc dezbaterile, instanta amnnd pronuntarea pentru data de 17.05 2005, n vederea depunerii de concluzii scrise. Avocatul reclamantului depune prin registratura o cerere semnata de el, n numele reclamantului, prin care acesta din urma renunta la judecata. Fata de aceasta cerere, instanta repune cauza pe rol, n temeiul art. 151 C.proc.civ. si fixeaza termen la 21.06.2005. La acest termen se prezinta numai aparatorul reclamantului. Instanta constata ca procedura este ndeplinita ntruct anterior iesirii n pronuntare ambele parti au avut termen n cunostinta. Instanta da cuvntul aparatorlui reclamantului cu privire la renuntare si ramne n pronuntare. Instanta pronunta o sentinta prin care respinge cererea reclamantului ca nefondata. Cerinte: 1. Ce se ntelege prin renuntare la judecata? 2. care sunt conditiile procedurale n care aceatsa poate opera? 3. Evidentiati si comentati eventualele greseli savrsite de instanta. 3. Prin cererea formulata A.C. a solicitat instantei partajarea bunurilor comune dobndite n timpul casatoriei (cerere facuta n timpul casatoriei) motivat de faptul ca doreste sa constituie o societate comerciala care sa aiba ca obiect turismul si, prin urmare, o parte din bunurile dobndite de soti i sunt necesare pentru participarea la capitalul social.

La primul termen de judecata ambii soti prezinta o tranzactie judiciara prin care, prtul A.M. recunoaste contributia majoritara a sotiei la dobndirea bunurilorsi solicita atribuirea catre aceasta a apartamentului bun comun, cu obligarea reclamantei la plata unei sulte modice. Instanta, prin hotarre, consfinteste nvoiala partilor. Paarchetul declara apel, aratnd ca instanta a pronuntat hotarrea cu superficialitate, ntruct sotul A.M este urmarit penal pentru fals material si gestiune frauduloasa ca urmare a activitatilor desfasurate la societatea SC V SRL, pe care a adus-o n stare de faliment. Cerinte: 1. Care sunt conditiile procedurale prin care se poate realiza o tranzactie n fata instantei de judecata? 2. Cum poate fi desfiintata o hotarre prin care se consfinteste nvoiala partilor? 3. Ce ar trebui sa decida instanta de apel?Cum si va motiva solutia? BIBLIOGRAFIE : 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.
V.M.CIOBANU Tratat teoretic si practic de procedura civila, vol.II Teoria generala, Editura National, Bucuresti, 1999, p. ; I.LEs Tratat de drept procesual civil, Editura All Beck, 2001, p. ; FL. MGUREANU - Drept procesual civil, Editura AllBeck, editia a VII-a, p.; I. DELEANU Tratat de procedura civila, vol.II, Editura Servo-Sat, Arad, 2000, p. ; G.BOROI, D.RDESCU Codul de procedura civila comentat si adnotat, Editura All, editia aII-a, Bucuresti, 1996,p.; D.RADU, GHE.DURAC Drept procesual civil, Editura Junimea, Iasi, 2001, p.; M.TBRC Drept procesual civil, vol.I, Editura Global Lex, Bucuresti, 2004; p. 7-32; V.M.CIOBANU Drept procesual civil. Curs selectiv. Teste grila,Editura All Beck, editia a II-a, Bucuresti, 2003, p. 298-303.

http://www.cartidownload.ro/Diverse/487067/Girlshare_ro_drept_Procesual_Civil_Note_ de_Curs_I