Sunteți pe pagina 1din 1

Data la care am nceput lectura: 29.03.

2011

Data la care am terminat lectura: 29.03.2011

Fisa de lectura
OPERA EPICA

Titlul operei literare: Amintiri din Copil rie (fragment) Autorul: Ion Creanga Opera face parte din volumul: Amintiri din Copil rie Editura: ALL Anul apari iei volumului: 1892 Date importante din via a si activitatea scriitorului: Ion Creang (n. 1 martie 1837, Humuleti; d. 31 decembrie 1889, Iai) a fost un scriitor romn. Recunoscut datorit m iestriei basmelor, povetilor i povestirilor sale, Ion Creang este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii romne mai ales datorit operei sale autobiografice, Amintiri din copil rie. n 1861 se nscrie la Facultatea de Teologie , pe care ns o abandoneaz dup scurt timp. 1864 ocup prin concurs postul de institutor la gcoala primar de la Trei Ierarhi. Viitorul scriitor va r mne credincios carierei didactice pn la sfritul vie ii. La 31 decembrie 1889 se stinge din via n urma unui atac cerebral. Alte opere ale autorului: Activitatea literara a lui Ion Creanga cuprinde povesti (Capra cu trei iezi, Fata babei si fata mosneagului, etc.), povestiri (Cinci pini, P cala, etc.) , nuvele (Mo Nichifor Cotcariul) si un basm (Harap-Alb). Genul literar: Epic Specia literara: Amintiri Opera e structurata in: 4 capitole Opera este scrisa in: Proza Locul desfasurarii actiunii: Satul Humulesti Timpul desfasurarii actiunii: Copilaria lui Nica (personajul-narator) Naratorul: Personaj-narator; narator subiectiv Personaje: Nica (principal; pozitiv; real), Smaranda -> Mama (secundar; pozitiv; real), Stefan Apetrei -> Tata (secundar; pozitiv; real), fratii si surorile lui Nica (colectiv; figurant; pozitiv; real) Idei principale: ncepe cu un monolog nostalgic, introdus prin celebrul pasaj: Nu tiu al ii cum sunt, dar eu, cnd m gndesc la locul naterii mele ( ) parc -mi salt i acum inima de bucurie! Textul continu cu o prezentare a supersti iilor mamei, pe care le mp rt ea i autorul. n urma indica iilor Smarandei, Nic nsui crede c b ie ii cu p rul b lai precum el pot invoca vremea frumoas dac se joac afar cnd plou , c unele pericole pot fi ndep rtate prin descntece, i c nsemnarea corpului uman cu leie sau noroi ofer protec ie mpotriva deochiului. Naratorul i exprim totodat i regretul de a nu-i fi ar tat mamei toat aprecierea lui, referindu-se la copil rie ca la vrsta cea fericit . Aceast introducere este urmat de o prezentare a interac iunilor ntre tat l lui Nic , ar tat drept un personaj distant i cu toane, dar adesea amuzat de poznele b iatului, i mam , care i supravegheaz n mod direct copiii i -l critic pe gtefan c nu o urmeaz n aceasta. Se evoca mediul familial ( cand m gandesc la locul nasterii mele, la casa parinteasca din Humulesti ), dndu-se cateva detalii semnificative precum stalpul hornului , prichiciul vetrei cel humuit , cuptiorul , etc. . Este descrisa casa parinteasca precum un spatiu ocrotitor, un imperiu al jocului si un loc de reuniune al familiei. Apoi, este relevat portretul mamei, vestita pentru nazdravaniile sale , care in ochii copilului facea miracole: alunga nourii cei negri ( ) si abatea grindina in alte parti , inchega apa numai cu doua picioare de vaca . Sentimentele autorului pentru cea care i-a dat viata si i-a indrumat primii pasi sunt prezente pe tot parcursul fragmentului, ele variind de la dragoste la veneratie si chiar idolatrizare. Naratorul reinvie universul copilariei, caracterizat prin joaca si lipsa de griji, prin nazdravaniile si poznele copiil or relatate de mama la venirea tatalui acasa, noaptea, inainte de culcare. Mijloace artistice: Caracteristice Amintirilor sunt umorul, oralitatea stilului si farmecul limbii. Vocabular: O varietate de cuvinte, expresii si zicatori populare sursa a umorului si oralitatii: benchi boget , ridicau casa in slava , de le mergea colbul , pughibale spurcate , va croiesc de va merg peticele , Pielea rea si r p noasa/ Ori o bate, ori o las . Moduri de expunere: Principalul mod de expunere este naratiunea, ce sse imbina cu dialogul si descrierea. Titlul operei: Este unul simplu, format din doua substantive si o prepozitie. Semnificatia sa nu este una foarte complicata si vizeaza subiectul operei. Impresii personale: Binen eles, Creanga reuseste sa descrie poznele caracteristice copilariei cu o maiestrie aparte, facand orice cititor sa se regaseasca in ele. Note de lectura: Opera mi-a trezit sentimente de amuzament. Ceea ce impresioneaza este maiestria prin care Creanga descrie copilaria sa. Am admirat fluenta limbajului destul de complicat, colorat cu arhaisme si regionalisme.