Analiza economico-financiara

Cap II Analiza activitatii de productie si comercializare

2.1. Analiza situatiei generale a activitatii de productie si comercializare pe baza
indicatorilor valorici.
Pentru caracterizarea activitatii de productie si comercializare se utilizeaza un sistem
de indicatori valorici, fiecare continuand o anumita informatie economica.
Primul indicator valoric - cifra de afaceri CA = suma veniturilor obtinute din
activitati comericale curente, intr-o anumita perioada de timp.
Al doilea productie marfa fabricata Qf = exprima valoarea productiei
facute, si a semifabricatelor destinate vanzarii
Al treilea productia exercitiului Qc = reflecat volumul total al productiei
obtinute si destinate vanzarii, mai exact cuprinde pe Qf si valoarea lucrarilor
executate si serviciilor prestate.
Al patrulea valoarea adaugata Qa = plusul de valoare obtinut in urma
activitatii firmei intr-o anumita perioada de timp
Qa = Qc M
M - ------------ intermediare respectiv cheltuieli cu materialele
Valoarea totala neta - este diferenta dintre valoarea adaugata neta si
amortizare Qa A = Qau
Pentru a caracteriza situatia generala a firmei pe baza indicatorilor valorici ai
productiei si comercializarii se pot folosi urmatoarele modalitati de analiza :
a) cu ajutorul indicilor indicatorilor valorici. In acest caz situatia firmelor se
aprecieaza comparand corelatiile dintre indicii indicatorilor valorici efectivi
(perioada 1) cu corelatiile normale care trebuie sa existe in cadrul unei firme.
Situatii normal e
1. ICA IQf = ca situatia aceasta este determinata de modificarea
stocurilor de produse finite.
- daca este mai mare are loc reducerea stocurilor de produse
finite
- daca este egal este o evolutie direct proportionala intre
vanzari si stocurile de produse finite.
- Daca este mai mic cresc stocurile nu este normal
2. IQf IQe
Aceasta inegalitate este determinata de reducerea stocurilor de produse in
curs de executie, dar pana la limita sestramarii normale a activitatii de
productie.
3. IQa IQe
Aceasta inegalitate este rezultatul diminuarii ponderii cheltuielilor cu mat.
4. Qau Qa (= nu exista cheltuieli cu mat) ( cresc chelt cu mat). Aceasta
inegalitate este rezultatul reducerii ponderii amortizarii si cresterii
valorii celorlalte elemente care comoun valoarea adaugata (= nu
exista amortizare; cresc cheltuielile cu amortizarea si scad celelalte)
b) Raportul static intre principalii indicatori valorici. Acest raport se determina pe
baza marimilor absolute ale indicatorilor valorici si reflecta evolutia
elementelor care diferentieaza cei doi termeni ai raportului.
Sit normale :
1

Qf
CA
Acest raport reflecta modificarea stocurilor de produse finite si a altor evnituri
exclusiv cele financiare si exceptionale
1

Qe
Qf
Acest raport reflecta evolutia stocurilor de productie neterminata
1

Qe
Qa
Elementul care diferentieaza termenii raportului este M
Daca M scade = M- nu exista M creste
1

Qa
Qau
In acest caz elementul care face diferentierea este Amortizarea, A.
c) Raportul dinamic dintre principalii indicatori valorici
Se stabileste pe baza indicilor indicatorilor valorici si caracterizeaza evolutia
comparativa in marimi relative a elementelor care diferentieaza cei doi termeni
luati in calcul fata de perioada precedenta.
1

Qf
CA
I
I
Caracterizeaza evolutia livrarilor comparativ cu productia fabricata
1

Qe
Qf
I
I
Caracterizeaza evolutia comparativa a dinamicii finalizarii prod. cu dinamica
volumului de activitate.
1

Qe
Qa
I
I
Caracterizeaza evolutia gradului de prelucrare a resurselor intrate din afara
intreprinderii (M)
1

a
au
IQ
IQ
Caracterizeaza evolutia comparativa a A si a celorlalte componente ale valorii
adaugate.
2.2. Analiza cifrei de afaceri
2.2.1 Aspecte conceptuale
CA Reprezinta veniturile rezultate din vanzarea de marfuri si din operatiunile
comericale curente intr-o anumita perioada.
Cifra de afaceri neta = se includ vanzari de marfuri si venituri din subventiile de
exploatare aferente vanzarilor
Cifra de afaceri minima =
Cv
Cf

medii variabile cheltuieli

fixe cheltuieli
CA eficienta reprezinta veniturile din vanzari care asigura acoperirea integrala a
cheltuielilor fixe totale si a cheltuielilor variabile medii
CA de relizat in cadrul unor restrictii = CAr
Restrictiv : capitalul social Ks
Rata dividendelor Rdv
Cota de repartizare a profitului net destinat autofinantarii CAf
Cota de impozit pe profit Ci
Rata rentabilitatii resurselor consumate R
RC
Pr net
CAr =
,
`

.
|
+
,
`

.
|

,
`

.
|

RC
s
R Ci CAf
Rdv
K
100
1
100
100
100
100
100
Dv
Pr brut
DV = suma dividendelor = Ks
100
Rdv
brut ofit net ofit
CAf
Dv Pr Pr
100
100

Pr brut = Dv x Pr net brut profit

Ci
x
100
100
Suma veniturilor care trebuie realizata de firma pentru a-si atinge
obiectivele
R
RC
= 100
Pr

C
b
C=

u
i
Ci qvi
1
C= cheltuieli
Cifra de afaceri sau veniturile sunt suma cont vanduta prt.
Cheltuieli aferente cifrei de afaceri : suma din cont vanduta ori costuri.
Cifra de afaceri marginala reprezinta venitul aferent unei unitati aditionale de
produs sau prestatiei vandute.
CAmarg =
0 1
0 1
i i
i i
qv qv
CA CA
qvi
CAi

CAi = cifra de afaceri pe unitatea de produs

Cifra de afaceri medie pe unitatea de produs CAi
CAi =
qvi
CAi
cantitate de prod vandute
2.2.2. Analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri
Dinamica vanzarilor se impune a fi studiata atat pe total intreprindere cat si pe
fiecare produs in parte. Cele doua procedee folosite in acest scop sunt :
a) modificarile absolute4 (p1-p0) = reprezinta diferenta dintre vanzarile dintr-un
anumit moment si vanzarile din baza de comparatie
100

ci qvi
P
R
rbrut RC
b) cu ajutorul indicilor indicatorilor

,
`

.
|
100
0
1
p
p
. Pentru o corecta apreciere a
evolutiei in dinamica, a performantelor comericale ale firmei se impune
operarea cu cifra de afaceri evaluata in preturi comparabile.
Se calculeaza:
pe produs CA = qv1 p0 (recalculata)
pe intreprindere CA =

u
i
i i
p qv
1
0 1
Structura cifrei de afaceri se studieaza folosind urmatoarele criterii de grupare a
vanzarilor :
- pe produse
- pe clienti
- pe piete de desfacere
- faze ale ciclului de viata a produsului
Se folosesc urmatoarele procedee :
1. Utilizarea ponderilor componentelor cifrei de afaceri
gi (componentele cifrei de afaceri) ponderea
gi =
100
CA
CAi
In acest caz se studieaza evolutia si stabilitatea unui fenomen al seriei luat in studiu.
(daca I = 10 avem 10 produse)
2. Coeficientul de concentrare a vanzarilor (G)
G =
1
1
1
2

n
gi u
u
i
u 2 obligatoriu
G [0,1)
Aprecierea valorii G de 0 semnifica o distributie relativ echilibrata a vanzarilor pe
elementele componente luate in calcul.
Daca G = 0 = elementele componente au aceasi pondere in cifra de afaceri totala
concentrarea fiind nula.
Daca G se apropie de 1, rezulta ca avem numar redus de elemente care contribuie in
cea mai mare masura la obtinerea cifrei de afaceri a intreprinderii.
3. Calcularea coeficientului HERTINDAL
H =

1
2
i
gi n H
]
]
]

1 ,
1
n
Daca H tinde catre
n
1
atunci avem o distributie relativ echilibrata a vanzarilor.
Daca H tinde catre 1 se atesta o concentrare a vanzarilor pe un numar redus de
componente ale seriei.
4. Metoda ABC
Se aplica in cazul unei clientele teoretice eterogene si din calcule ar rezulta
urmatoarea structura :
u = nr de termeni ai -------- luati in calcul (toate
produsele)
i fiecare produs in parte
A
1
A
0
B
1
B
0
C
0
C
1
Zona A - 10% din clienti contribuie cu 60% din CA
Zona B - 40% din clienti contribuie cu 30% din CA
Zona C - 50% din clienti contribuie cu 10% din CA
Studierea acestei distributii teoretice permite stabilirea unor concluzii utile in
fundamentarea deciziilor privind volumul de activitate in functie de rentabilitate si
risc astfel :
Zona A se caracterizeaza printr-o rentabilitate mare si risc mare
Zona B se caracterizeaza printr-o rentabilitate medie risc moderat
Zona C se caracterizeaza printr-o rentabilitate mica risc mic
Pentru reprezentarea curbei reale ABC s-au luat in calcul urmatoarele valori (valori
reiesite din calcul)
- zona A 10% din clienti contribuie cu 45% la CA
- zona B 40% din clienti contribuie cu 30% la CA curba reala (p1)
- zona C 50% din clienti contribuie cu 25% la CA
CA%
0 50 100 clienti
curba teoretica
curba reala
daca c.t este deasupra c.r.