Ghidul Bizcampus de Cariera Editia 4

se distribuie
GHIDUL
edi]ia toamn` 2008
gratuit
www.bizcampus.ro
DE CARIER~ PENTRU STUDEN}I ANTRENEAZ~-TE PENTRU O CARIER~ DE SUCCES
PUTEREA brandului personal. SUCCES. Stiluri de munc`. Workaholism. utea s` lucrez? EU |N CE ORA{ a[ p
ANTRENEAZ~-TE PENTRU O CARIER~ DE SUCCES
Ghidul BizCampus de carier` al studentului

DIRECTOR PROIECT Cezara Windrem Anca Matei MARKETING Tiberiu Iacomi PUBLICITATE Alina Anghel LAYOUT Liliana Bogdan FOTO (Vista Communications) Gabriela Matei - Coordonator Sorin Stana Aurel {erban Diana Tropoe PRODUC}IE Dan Mitroi DISTRIBU}IE George Moise O publica]ie S.C. BIZCAMPUS S.R.L. PUBLISHER Rachad El Jisr Central Business Park, Calea {erban Vod` 133, corp A, et.1, sector 4, Bucure[ti-Romnia Tel: 031.4252.711 Fax: 031.42.52.714 e-mail: marketing@bizcampus.ro www.BizCampus.ro
Articolele sunt preluate din revista Biz [i sunt copyright 2008 al Business Media Group. Reproducerea \n orice fel, \n \ntregime sau par]ial, f`r` acordul scris prealabil al Business Media Group [i al BizCampus este interzis`. Toate drepturile sunt rezervate.
CARIERA TA |NCEPE CU
A FI STUDENT ESTE O ADEV~RAT~ PROVOCARE. A FI STUDENT |NTR-O LUME ATT DE DINAMIC~ PRECUM CEA |N CARE TR~IM AST~ZI ESTE PROBABIL O PROVOCARE {I MAI MARE. ANII DE FACULTATE SE VOR TERMINA |N CURND... {I APOI CE URMEAZ~? DESIGUR |}I VEI DORI UN JOB STABIL CU POTEN}IAL DE CRE{TERE {I BANI MUL}I, |NTR-O COMPANIE DE PRESTIGIU. VISEZI DE FAPT LA O CARIER~. O CARIER~ DE SUCCES. - primul portal de business al Genera]iei 2.0 din Romnia, mpreun` cu Ghidul de Carier`, sunt al`turi de tine [i te sus]in n demersurile pentru ndeplinirea visului tù. Ghidul BizCampus de Carier`, ajuns la a patra edi]ie, este un instrument menit s` te aduc` mai aproape de cariera la care visezi. Cum s` l folose[ti pentru a-]i maximiza beneficiile? Cite[te, nva]` [i ac]ioneaz`! Define[te, planific` [i creeaz`-]i o strategie! nva]` s` te evaluezi mai nti pe tine citind despre cum s` ]i construie[ti un brand personal, creeaz`-]i network-ul, ncearc` s` ]i define[ti stilul de munc`, descoper` diferitele tipuri de corpora]ie, afl` ce poate nsemna pentru tine succesul, studiaz` cteva exemple de tineri care au reu[it [i... e[ti ceva mai aproape! n timp ce cite[ti, nu sc`pa din vedere anun]urile de joburi care apar pe tot parcursul ghidului [i, dac` e[ti preg`tit, aplic`. Locuri de munc` mai g`se[ti [i online, pe , la sec]iunea Carier`. Dac` nu e[ti preg`tit nc` pentru un job, evalueaz` ofertele asocia]iilor studen]e[ti. La sfr[itul acestui ghid vei g`si un dosar complet cu cele mai mari organiza]ii din ]ar`. Iar dac` vrei mai mult, intr` pe . Acolo vei g`si [i edi]iile anterioare ale Ghidului, n format downloadabil. Cariera ta ncepe aici! Cariera ta ncepe cu ! Cezara Windrem, Anca Matei
Ghidul BizCampus de carier` al studentului 1
1 EDITORIAL 8 PROFESIILE VIITORULUI

|n Romnia apari]ia de noi job-uri a avut loc odat` cu intrarea multina]ionalelor din domenii precum IT sau \n urma achizi]iilor din sectoare cum sunt domeniul bancar sau petrolier.
66 PUTEREA BRANDULUI PERSONAL

Scopul oric`rui produs este s` aib` succes [i s` devin` un brand cu impact \n mintea consumatorului.
74 ORA{E DE SUCCES |N ROMNIA

Al`turi de Bucure[ti, sunt cele mai importante zece ora[e ca dezvoltare, dar [i ca poten]ial de cre[tere. Sunt vrfurile de lance pentru pie]ele locale [i regionale din care fac parte [i totodat` driverii pentru cre[terea de ansamblu a economiei romne[ti.
26 CND CULTURA DEVINE CORPORATIST~

Diferen]ele dintre culturile corporatiste ale companiilor se reflect` nu numai \ntre companiile americane [i cele europene, ci [i la nivelul organiza]iilor din diferite ]`ri din Europa. Ce se poate a[tepta un angajat de la cele dou` tipuri de corpora]ie?
88 B~NCILE ALEARG~ DUP~ SPECIALI{TI

Goana dup` extinderea puternic` \n teritoriu a b`ncilor este urmat` de o criz` de personal specializat \n domeniu, dublat` de un grad foarte ridicat de migra]ie a angaja]ilor de la o banc` la alta.
36 CT VALOREAZ~ O DIPLOM~ ONLINE?

{i \n Romnia, s`lile tradi]ionale de cursuri au fost \nlocuite cu platforme de e-learning. Amploarea \nv`]`mntului online la noi este \nc` departe de ce se \ntmpl` \n SUA, unde s-au \nregistrat 3,5 milioane de cursan]i
94 REVOLU}IA INTERNET 2.0

Dac` \n urm` cu 8 ani subiectul fierbinte \n afacerile pe web era legat de dezvoltarea furnizorilor de Internet, ast`zi site-urile web 2.0 sunt pe cale s` devin` un business profitabil [i \n Romnia.
40 CUM MUNCESC ROMNII

Sunt romnii workaholici?
58 CUM V~D ROMNII SUCCESUL

Atingerea succesului este un deziderat care ne urm`re[te toat` via]a. Sunt pu]ini cei care [i-au dezvoltat re]ete care dau roade \n orice situa]ie.
104 DOSAR: CARIERA DE STUDENT |N ORGANIZA}II STUDEN}E{TI

Ghidul BizCampus de carier` al studentului este o colec]ie a celor mai valoroase materiale despre carier` care au ap`rut \n revista Biz \n ultimul an. Valabilitatea informa]iilor este garantat` [i limitat` la momentul apari]iei \n revist`.
60 GRE{ELI |N BUSINESS NETWORKING

Inspirat de motto-ul lui Leil Lowndes, specialist \n comunicarea interpersonal`, Biz a identificat gre[elile unui networking de afaceri.
4 www.BizCampus.ro
PROFESIILE VIITORULUI
Tehnologia [i-a pus puternic \n ultimul deceniu amprenta asupra pie]ei for]ei de munc`, astfel c` o parte dintre profesiile care \n urm` cu zece ani erau la mare cùtare, ast`zi aproape c` au disp`rut \n totalitate. Dac` la nivel interna]ional profesiile s-au schimbat \ntr-un ritm mai alert, \n Romnia apari]ia de noi job-uri a avut loc odat` cu intrarea multina]ionalelor din domenii precum IT sau \n urma achizi]iilor din sectoare cum sunt domeniul bancar sau petrolier. Revista Biz face o radiografie obiectiv` a schimb`rilor ap`rute \n ultimii ani pe pia]a for]ei de munc` interna]ionale dar [i pe cea din Romnia
DE ANDA DR~GAN, ALINA STANCA {I LOREDANA S~NDULESCU
BIZCAMPUS.RO |}I ADUCE |N PREMIER~ JOBURI SPECIALE PENTRU STUDEN}I {I PROASP~T ABSOLVEN}I |N COMPANII DE TOP. TOT CE TREBUIE S~ FACI ESTE S~ DAI PAGINA {I S~ ALEGI CE }I SE POTRIVE{TE.
8 www.BizCampus.ro
Cum te-ai sim]i dac` ai manifest` pe o perioad` vedea c` munca pe care ai scurt`, de c]iva ani, sau pe f`cut-o aproape toat` via]a perioade lungi, chiar mai sau \n care e[ti implicat de mari de 20 de ani. Ca [i vaani destul de buni ar lurile, tendin]ele schimb` disp`rea f`r` s` existe toate lucrurile cu care intr` m`car un semnal de averti\n contact. Iar dac` nu e[ti zare? Ce ar fi dac` ]i-ai preg`tit s` \ntmpini petrece c]iva ani \ntr-o famarele val, acesta te va cultate [i ]i-ai da seama c` lua prin surprindere [i te va pentru profesia \n care te-ai arunca \n vltoarea oceanupreg`tit nu mai exist` o lui pie]ei muncii. |ntr-o prim` cerere mare? Cum ai faz`, tendin]ele se putea s` [tii secretele manifest` la un nivel alegerii unei profesii foarte mic, astfel c` care s`-]i satisfac` mul]i dintre noi nu le obiectivele profesioobserv`m sau nu le nale dar care \n acord`m aten]ia acela[i timp va fi [i necesar`. |ns`, partea peste 20 de ani pe mai pu]in bun` este val? Sunt cteva dinc` tendin]ele evotre \ntreb`rile pe care GABRIEL G~TEJOIU lueaz` ca un bulg`re mul]i dintre noi ar tre- KEY ACCOUNT MANAGER de z`pad`, lund \n LA PROFESSIONAL bui s` ni le punem, timp din ce \n ce mai indiferent c` este vormult` amploare. Truba despre tinerii din Noua cul pentru a ne feri de efecGenera]ie sau despre cei tul lor negativ este s` le care au o vechime consideidentific`m chiar din morabil` \ntr-o anumit` spementul \n care acestea \ncep cializare. R`spunsul poate fi s`-[i fac` apari]ia, astfel g`sit \n tendin]ele care se \nct s` existe suficient timp manifest` la ora actual` pe la dispozi]ie pentru a ac]iona plan interna]ional [i care pot [i a ne schimba via]a profeafecta, cu un oarecare sional`. Iar cel mai bine ar fi, decalaj de timp [i pia]a desigur, s` avem capaciromneasc`. Ast`zi, numai tatea de a intui tendin]ele cei care vor \n]elege chiar \nainte ca acestea s` tendin]ele majore [i modul apar`. |n zilele noastre poate \n care acestea \[i vor pune c` tendin]a pregnant` la amprenta asupra vie]ii, care am asistat [i la care vor putea avea un rol activ \n asist`m \n continuare este planificarea [i orientarea inova]ia \n tehnologie. propriei cariere. Mai mult, Revolu]ia tehnologic` convor avea [anse mai mari s` tinu` s` determine \ntr-un anticipeze marile schimb`ri ritm rapid schimb`ri \nainte ca acestea s` se aproape neprev`zute \n cepetreac`. |n general, rerea de for]` de munc`. tendin]ele de care suntem Schimb`rile tehnologice pot interesa]i sunt cele care se face ca un job care ast`zi
este pe val, mine s` fie dep`[it. Slujbele pe care le f`ceau odat` operatorii telefonici, ze]arii, operatorii de telex sau de fax sunt \n declin accentuat sau chiar disp`rute \n totalitate, cel pu]in \n America de Nord si Europa. |ns` nu toate profesiile sau afacerile care exist` ast`zi sunt \n mod obligatoriu afectate negativ de progresul tehnologic. Business-uri precum restaurantele, s`lile de cinema, produc]ia cinematografic`, furnizarea de servicii, saloanele de \nfrumuse]are, magazinele de bijuterii sau service-urile auto se vor schimba cu siguran]` pe viitor, dar asta nu \nseamn` c` vor deveni desuete peste noapte. Tendin]ele iau na[tere \n general din necesitatea de a avea loc schimb`ri pe o pia]`, indiferent dac` este vorba despre una local`, regional` sau chiar o pia]` interna]ional`. Pentru a prezice sau a identifica o tendin]` nou` pe pia]a for]ei de munc`, speciali[tii sunt de p`rere c` trebuie luate \n calcul mai multe aspecte: nevoia societ`]ii din ziua de azi de a economisi timp, de a reduce costurile, de face lucrurile mai rapid, de a \mbun`t`]i fiabilitatea [i siguran]a, de a ]ine cont de impactul economiei asupra mediului, de a face ca lucrurile s` fie mai u[or de folosit precum [i nevoia de automatizare. Pn` acum nu am v`zut dect primul val de schimb`ri date de automatizare \n
10 www.BizCampus.ro
via]a noastr`, rezultatul de apari]ia pe pia]` a acestui fenomen fiind acela echipamentelor electrocasde a elimina profesiile care nice care ne fac via]a mai presupun sarcini repetitive u[oar`, cum sunt ma[inile de munc`. Cu alte cuvinte, de sp`lat vase [i haine. efectul net al automatiz`rii CE ESTE JOB-UL a fost reducerea semnificaVIITORULUI? tiv` a meseriilor necalificate. |n opinia lui Mihai Moghior, La scar` mare, automatiManaging Partner la zarea este rezultatul nevoii Brainspotting, viitorul nu de a reduce costurile, obiecexist` azi; el este doar o tiv determinat de necesiproiec]ie a ceea ce ne tatea companiilor de a dorim s` se \ntmple. deveni mai competiCel mai bun mod de tive, astfel \nct s`-[i a prevedea viitorul poat` cre[te cota de este s` ]i-l creezi. Astpia]` [i s` genereze fel, sunt lucruri pe venituri mai mari pencare trebuie s` le faci tru investitori. Practic, ast`zi pentru a putea automatizarea, una ajunge acolo unde \]i dintre primele metode dore[ti mine. Prin de reducere a cosMIHAI MOGHIOR MANAGING PARTNER urmare, job-ul turilor a reprezentat LA BRAINSPOTTING viitorului este de fapt un trend important job-ul prezentului, jum`tate de secol, este cel care face posibil` respectiv \ntre anii 1950 [i construirea viitorului, afirm` 2000. |n schimb, job-urile Mihai Moghior. Job-ul care nu au fost mecanizate viitorului trebuie v`zut \ns` [i u[or, cum ar fi cele din prin prisma faptului c` \n domeniul produc]iei, au fost ultimii ani s-a remarcat [i transferate \n ]`ri \n care s-a accentuat tendin]a de costurile cu for]a de munc` dinamizare din ce \n ce mai sunt mai mici. Majoritatea mare a activit`]ii organiacestor job-uri au fost reloza]iilor. Astfel, ritmul de cate \n Mexic, Taiwan, India derulare a activit`]ii cre[te, [i China. Iar speciali[tii preacesta reflectndu-se la vizioneaz` c`, \n zece ani de nivelul job-urilor \n dorin]a acum \ncolo pe m`sur` ce de a avea rezultate imediate. costurile cu for]a de munc` Cresc a[tept`rile, se limivor cre[te \n aceste ]`ri, teaz` perioada de adaptare relocarea s-ar putea face \n la noua organiza]ie. Iar din Africa sau Coreea de Nord. acest punct de vedere, Urm`toarea faz` a automaprimele tr`s`turi ale job-ului tiz`rii nu va mai ap`rea \n viitorului sunt con]inut inforfabrici, ci \n casele noastre, ma]ional din ce \n ce mai \n via]a noastr` [i \n inforcrescut, rapiditate, adaptama]iile pe care le folosim. bilitate foarte crescut` [i Ultimul val \n automatizarea dinamism, spune Gabriel locuin]elor a fost reprezentat
G`tejoiu, Key Account Manager la Professional. |n opinia sa, o alt` caracteristic` a jobului viitorului este o relativ` depersonalizare, astfel \nct cre[te ponderea procedurilor [i a standardelor \n activitatea economic`. |n plus, pe m`sur` ce volumul de informa]ie cu care trebuie s` oper`m cre[te, [i gestionarea acestuia devine din ce \n ce mai complex`, astfel c` multe dintre raport`rile la jobul viitorului sunt [i vor fi legate de domeniul informatic [i al interpret`rii [i gestion`rii informa]iilor. De asemenea, are loc [i o concentrare a aten]iei c`tre noi segmente de interes global, cum este protec]ia mediului, asigurarea calit`]ii produselor, ceea ce duce la crearea unor noi segmente profesionale. Dezvoltarea afacerilor, m`rirea ritmului de cre[tere a organiza]iilor, extinderea acestora pe diferite pie]e [i regiuni la nivel global, determin` necesitatea dezvolt`rii segmentelor de control mai sistematic al afacerii din perspective func]ionale [i financiare, mai spune Gabriel G`tejoiu. Dac` \n urm` cu zece ani auzeam din ce \n ce mai frecvent c` lucrul cel mai constant este schimbarea, ast`zi aceast` afirma]ie este un truism. Dinamica societ`]ii moderne a schimbat radical cìle de ac]iune pentru asigurarea succesului unei afaceri. Dac` \n urm` cu un deceniu un produs sau serviciu era foarte mult privit \n func]ie
12 www.BizCampus.ro
de criteriile [i capacitatea produc`torului, iar cei care \l consumau aveau de ales \ntre ofertele existente pe pia]`, mai mult sau mai pu]in limitate, ast`zi lucrurile stau foarte diferit. |n prezent, produsul este privit din perspectiva consumatorului, iar nevoia acestuia dicteaz` dac` un business mai rezist` pe pia]` sau nu. |n acest context, capacitatea de adaptare a juc`torilor pe pia]a pe care activeaz` este decisiv` pentru dezvoltarea [i succesul unei afaceri. Dup` epoca automatiz`rii proceselor industriale trìm \n prezent era automatiz`rii proceselor manageriale. Din ce \n ce mai multe procese de rutin` sunt procesate de sisteme de calcul, astfel \nct deciziile manageriale \n care sunt implica]i oamenii se mut` din ce \n ce mai mult \n zona strategic`. Managerii au la dispozi]ie, \n multe cazuri \n timp real, informa]ii legate de \ntregul business [i de reac]iile pie]ei, pe baza c`rora trebuie s` ia decizii foarte rapid, spune Mihai Moghior. De altfel, el mai precizeaz` c` o mare parte dintre cele mai noi tipuri de job-uri sunt \n strns` leg`tur` cu managementul schimb`rii [i cu transformarea organiza]iei, necesar` pentru a face fa]` ct mai bine competi]iei. Printre exemplele de transformare a organiza]iei se num`r` implementarea unui nou sistem informatic, l`rgirea sau restrngerea activit`]ii, reorganizarea
5 PROFESII NOI |N URM~TORII 20 DE ANI
firmei, relocarea opera]iunilor, fuziuni sau achizi]ii de firme, schimbarea culturii organiza]ionale sau chiar procesele de rebranding.
CE JOB-URI VOR SUPRAVIE}UI?

Specialist \n scanare genetic` O tendin]` nou` care a devenit evident` la nivel interna]ional cam prin anii '98 s-a manifestat \n cazul unor job-uri de entry level dar care necesitau un anumit nivel de cuno[tin]e, a[a cum este cazul programatorilor, al rela]iilor cu clien]ii, suportului tehnic [i contabilit`]ii. Acestea au fost transferate \n ]`ri \n care exist` for]` de munc` vorbitoare de limba englez` ieftin`. Interesant este c` aceast` tendin]` abia a \nceput s` se manifeste [i ar putea cuprinde ]`rile cu popula]ie vorbitoare de limba englez` din Europa [i America de Nord. Munca majorit`]ii programatorilor, personalului de suport, a creatorilor de baze de date [i contabililor face obiectul outsourcing-ului \n ]`ri precum India unde for]a de munc` este bine preg`tit` [i se vorbe[te fluent limba englez`. Chiar [i profesiile care \ncorporeaz` un grad foarte ridicat de tehnologie, cum ar fi de exemplu cazul designerilor de circuite integrate analogice au \nceput s` migreze c`tre ]`ri precum India [i China sau chiar Taiwan, unde exist` cteva laboratoare de acest gen. Mai mult dect att, chiar [i companii de pe Silicon Valey
Angajat la o fabric` de robo]i mecanici
Specialist \n holograme de film
Ghid turistic \n spa]iu
Manager de sta]ie de alimentare cu combustibil pe baz` de hidrogen
nu vor mai fi dispuse s` pl`teasc` salarii mari pentru speciali[tii americani, ci vor lua \n considerare utilizarea talentelor din China [i India atunci cnd este posibil acest lucru. De altfel, pn` cnd autorit`]ile nu vor interveni, angaja]ii din ]`rile \n care exist` for]` de munc` ieftin` [i vorbitoare de limba englez` vor c[tiga destul de bine dac` se se vor angaja \n afara Europei sau a Statelor Unite. Ce \nseamn` aceste lucruri \ns` pentru cei care \[i dezvolt` \n acest moment un plan de carier`? Creativitatea [i proximitatea sunt cuvintele cheie \n acest context. Ca atare, tinerii din ziua de ast`zi au dou` posibilit`]i. Prima se refer` la alegerea unei cariere care presupune un nivel ridicat de preg`tire [i creativitate, a[a cum este cazul profesiilor de genul designer, scriitor, muzician, inventator, strateg de marketing sau actor de film. Cea de-a doua op]iune presupune alegerea unei meserii care s` \nglobeze munc` manual`, a[a cum este cazul denti[tilor, stili[tilor, medicilor sau al asistentelor. Esen]ial \ns` este ca alegerea s` se bazeze pe prezen]a fizic` a angajatului [i pe faptul c` munca respectiv` nu poate fi f`cut` \n mod automat. Practic, combinnd proximitatea cu creativitatea \n carier` rezult` un grad mai mare de siguran]` pentru un angajat. |ns`, acest lucru \nseamn` c` ar trebui s`
14 www.BizCampus.ro
intr`m \n panic` [i s` nu ne mai angaj`m pe pozi]ii care includ un grad ridicat de tehnologie dar care sunt [i pl`tite pe m`sur`? Depinde. Trebuie ]inut cont de faptul c` primele proiecte pentru care sunt luate \n calcul strategii de outsourcing sunt cele simple, care au un nivel de risc destul de sc`zut. |n aceast` categorie se includ mici moderniz`ri ale unui produs sau copierea unui produs de la concuren]`. La polul opus, printre proiectele care vor putea fi dezvoltate \n continuare pe o pia]` local` se num`r` cele care trebuiesc f`cute foarte rapid, cele care sunt foarte complexe, cele care necesit` un grad mare de interac]iune direct` precum [i cele care sunt greu de definit sau foarte ambigue. |n contextul \n care vnz`rile online continu` s` \nregistreze cre[teri semnificative de la un an la altul, companiile de curierat rapid precum UPS sau Fedex se pot bucura v`zndu-[i afacerile \n cre[tere. Astfel, acestea se vor confrunta cu un nivel din ce \n ce mai mare de livr`ri la domiciliu, ceea ce \nseamn` c` [oferii, pilo]ii sau mecanicii de aeronave pot sta lini[ti]i \n urm`torii ani din punctul de vedere al siguran]ei job-ului. Mai mult dect att, cre[terea afacerilor din domeniul curieratului se va datora [i lipsei de timp a oamenilor care vor apela din ce \n ce mai des la serviciile de livrare la domiciliu. Speciali[tii sunt de p`rere c`
nici cei care lucreaz` \n domeniul divertismentului [i al gener`rii de con]inut nu ar trebui s`-[i fac` probleme \n leg`tur` cu viitorul propriului job. Diferen]ele culturale [i barierele legate de limb` ar trebui s` protejeze o mare parte din industria de divertisment de pericolul externaliz`rii. Mul]i simt \nc` nevoia s` scrie c`r]i, scenarii, s` creeze show-uri TV sau s` compun` muzic`. Ca atare, pozi]iile care solicit` un nivel ridicat de creativitate [i originalitate ar trebui s` fie \n continuare bine cotate ca valoare. |ns`, impactul simul`rii pe calculator a rolului unui actor reprezint` \nc` o necunoscut` [i ca atare prezint` anumite riscuri. Pe m`sur` ce puterea calculatoarelor cre[te \n urm`torii zece ani, abilitatea de a simula credibil rolul unui actor va fi disponibil` pe scar` larg`. Formatul de emisiune de tipul Reality Show va avea un impact minor asupra cererii pentru actori. |ns`, personalit`]ile unice precum [i cei talenta]i vor capta \ntotdeauna interesul [i vor fi \ntotdeauna la mare cùtare, cel pu]in pn` cnd devin foarte solicita]i. Unul dintre domeniile care vor cunoa[te un declin semnificativ este cel al retailului tradi]ional care va pierde teren pe m`sur` c` comer]ul online se va dezvolta [i mai mult. Asta nu \nseamn` \ns` c` vor disp`rea definitiv magazinele tradi]ionale, ci doar c` locurile de munc` \n acest
domeniu vor fi destul de pu]ine. Una dintre mi[c`rile interesante a fost f`cut` de Walmart care a adoptat o strategie de angajare aparte: a recrutat angaja]i \n vrst`, afla]i la vrsta pension`rii. Tot \n zona retailului, cererea pentru casieri se va reduce treptat pe m`sur` ce magazinele vor instala scannere de pre] cu utilizare individual`. Deja, la nivel interna]ional lan]ul de magazine Home Depot dar [i o serie de alte magazine din America au implementat un astfel de sistem \nc` din perioada anilor 2002-2003.
PROFESIILE DE TOP, |N PERICOL?

Desigur c` valul schimb`rilor pe pia]a for]ei de munc` va afecta [i pozi]iile de middle [i top management, nu numai pe cele care necesit` un nivel de preg`tire profesional` mai redus`. Accentuarea \ntr-o m`sur` [i mai mare a competi]iei pe pia]a global` sau pe pie]ele locale va determina companiile s` g`seasc` solu]ii tot mai bune pentru a-[i diferen]ia propriile produse [i servicii de cele ale concuren]ilor. |n aceste condi]ii, cererea pentru pozi]iile ocupate \n departamentul de marketing de exemplu, ar trebui \n principiu s` \nregistreze cre[teri, dar numai pentru cei mai bine preg`ti]i \n acest domeniu. Speciali[tii sunt de p`rere c` att \n prezent [i cu att mai mult \n viitor, marketingul este un domeniu \n care cei preg`ti]i la un
16 www.BizCampus.ro
nivel mediu nu vor putea supravie]ui. De asemenea, pozi]iile care se refer` la stabilirea unor strategii de marketing pentru companii vor deveni tot mai critice, pe m`sur` ce firmele \[i vor g`si noi resurse pentru a reu[i s` c[tige noi cote de pia]`. O profesie care s-ar putea ca pe termen mediu s` nu se mai bucure de succesul pe care \l are \n prezent este cea de avocat. Cu siguran]` c` [i pe viitor va fi nevoie de serviciile profesionale oferite de avoca]i, dar cu toate acestea, pe m`sur` ce oamenii vor observa c` vor cre[te costurile derul`rii afacerilor din cauza influen]ei avoca]ilor \n acest domeniu, este posibil s` asist`m la o diminuare a cererii pentru astfel de profesioni[ti. Cu toate acestea, exist` domenii de specialitate \n zona avocaturii, cum este cazul dreptului propriet`]ii intelectuale sau al avoca]ilor specializa]i pe tranzac]ii \n domeniul imobiliar sau fiscalitate, care se vor afla [i \n viitor pe o pant` ascendent`. |n general, exper]ii specializa]i pe un anumit sector de activitate, a[a cum este cazul biotehnologiei, legisla]iei fiscale, sau legisla]iei \n domeniul copyrighting-ului sunt \n primul rnd considera]i speciali[ti [i abia \n al doilea rnd avoca]i. |n aceste condi]ii, pentru cei care vor s` urmeze o carier` \n domeniul avocaturii, primul lucru de care trebuie s` ]in` cont este felul \n care ace[tia
5 PROFESII CARE NU VOR DISP~REA |N URM~TORII 20 DE ANI
vor aduce, prin profesia lor, o valoare adùgat` real`.
CE DETERMIN~ TRANFORNAREA JOB-URILOR?

Tendin]a la nivel interna]ional [i nu numai este de cre[tere a popula]iei \n vrst`, ceea ce determin` o sporire a cererii pentru produse [i servicii create special pentru aceast` categorie de consumatori. Astfel, serviciile de s`n`tate [i de \ngrijire la domiciliu sunt doar dou` dintre zonele de business cu poten]ial. Speciali[tii sunt de p`rere c` serviciile de s`n`tate vor \nregistra cre[teri semnificative \n urm`torii ani, de[i companiile de asigur`ri, politicienii [i avoca]ii vor continua s` aib` un impact negativ asupra acestui domeniu. Un alt factor care genereaz` schimb`ri \n ceea ce prive[te structura for]ei de munc` este internetul. F`cnd leg`tura direct` \ntre consumatori pe de o parte [i produc`tori [i furnizorii de servicii pe de alt` parte, \ntreaga infrastructur` dar [i canalele de vnz`ri s-au schimbat. Oricine opta pentru ideea de a fi intermediar, putea avea \n urm` cu c]iva ani [ansa s`-[i construiasc` o carier` sau s` devin` un expert \n domeniu care s` aduc` valoare adùgat`. Ast`zi \ns`, lucrurile nu mai stau a[a, mai ales c` pe viitor intermediarul va disp`rea treptat din multe dintre tranzac]iile de afaceri, \n mare parte din cauza pro-
Politician
Tax collector
Frizer
Artist
Soldat
gresului tehnologic [i al concuren]ei. |n condi]iile unei competi]ii crescute, nici produc`torul, nici consumatorul nu vor mai fi dispu[i s` pl`teasc` un cost suplimentar intermediarului, dect dac` acesta aduce o valoare adùgat` substan]ial`. Cine sunt \n fond ace[ti intermediari? |n general sunt oamenii de vnz`ri [i retailerii. Ca atare, dac` po]i s` cumperi o ma[in` direct de pe Internet, de ce s` apelezi la un consultant de vnz`ri? Sau dac` po]i s`-]i rezervi [i s`-]i cumperi biletul de avion tot online, direct de la reprezentantul liniei aeriene cu care vrei s` zbori, de ce ar fi mai bine s` te folose[ti de serviciile unui agent de turism? Dac` cineva vrea cu totdinadinsul s` devin` totu[i un intermediar \ntr-un anumit domeniu, atunci ar trebui s` [tie sigur \n ce mod va aduce valoare astfel \nct s` se diferen]ieze de competi]ie. Un aspect interesant de remarcat [i care influen]eaz` \ntr-o oarecare m`sur` dezvoltarea viitoare a profesiilor este reprezentat de tendin]a oamenilor de a sta mai mult \n locuri \nchise - propriile case, \n ma[in`, birouri sau comunit`]i - tocmai pentru c` aici se simt cel mai \n siguran]` \n raport cu lumea exterioar`. Oamenilor le este team` \n ziua de ast`zi s` mai ias` \n ora[ att de mult cum o f`ceau \nainte. Iar acest lucru se datoreaz` \n parte contribui]ei mass media care a creat o stare de amenin]are
continu` \n rndul oamenilor, ar`tndu-le o permanent` stare de pericol. De aceea, oamenii fac mult mai multe eforturi pentru a-[i moderniza [i reamenaja locuin]a, cheltuind \n acest scop mai mul]i bani pe sisteme home cinema sau obiecte de decor. Iar acest lucru \nseamn` c` va exista o cerere \n cre[tere pentru profesiile din acest domeniu. Fenomenul a fost descris pentru prima dat` de c`tre consultantul pe probleme de marketing Faith Popcorn, care a identificat acest proces ca fiind un element foarte important ce duce la cre[terea vnz`rilor de echipamente electronice. Cu to]ii suntem martorii cre[terii pre]ului energiei, mai ales pe pia]a american`. Acest lucru va schimba att infrastructura ct [i economia \n sine, astfel c`, pe m`sur` ce pre]ul energiei cre[te [i costul de fabrica]ie al produselor va cre[te. |n aceste condi]ii, reciclarea va fi o m`sur` eficient` mai mult din considerente economice dect de mediu. Astfel, vom asista la apari]ia unor produse care s` economiseasc` mai mult` energie, dar care s` fie mai complexe [i mai eficiente. Ca atare, formele alternative de energie precum [i conservarea acesteia vor crea noi industrii [i pe acest fond, noi profesii. Indiferent de domeniu, aproape toate profesiile vor cunoa[te \n urm`torii ani urcu[uri [i cobor[uri pe fondul
mi[c`rilor \nregistrate de economia global` dar [i al schimb`rilor tehnologice. Cheia pentru a supravie]ui [i mai mult, a reu[i \n carier` este, \n acest context, s` fii cel mai bun \n ceea ce faci. Chiar [i \n perioade dure, a[a cum este cea prin care trecem acum, cei care au reputa]ia de a fi cei mai buni \n domeniul lor, vor reu[i s` performeze [i mai mult. |ns`, cheia pentru a fi cel mai bun pe un anumit domeniu este s` faci acele lucruri de care e[ti cu adev`rat pasionat. Numai cei care au ambi]ia de a face lucrurile de care sunt pasiona]i ct mai bine, nu vor avea de ce s` se team` \n momentul \n care progresul tehnologic va veni ca un t`v`lug peste \ntreaga pia]` a for]ei de munc`.
CE SE |NTMPL~ |N ROMNIA
|n opinia lui Gabriel G`tejoiu, \n Ro-mnia primele job-uri noi au ap`rut odat` cu venirea pe pia]a local` a companiilor multina]ionale. Noutatea posturilor ap`rute a fost generat` de dou` nevoi principale: nevoia de expertiz` tehnic` \n domenii noi [i nevoia de experien]` [i expunere la noi tipologii de situa]ii. Practic au ap`rut pozi]ii noi cam \n toate domeniile. De altfel [i universit`]ile au creat noi domenii de studiu [i specializare precum cele din domeniul protec]iei mediului, asigurarea calit`]ii, domeniul bancar, marketing, construc]ii, etc,
spune reprezentantul Professional. El mai precizeaz` c` \n domeniul resurselor umane, apari]ia de noi joburi nu se refer` numai la posturi specifice pe recrutare [i selec]ie care sau segmentat. Este vorba [i despre posturi care au \mbinat segmentul de HR cu cel economic - a[a cum este cazul posturilor specializate pe Compens`ri [i Beneficii. La rndul sù, Mihai Moghior spune c` primele job-uri noi, care de altfel pot fi considerate profesii ale viitorului au ap`rut cu preponderen]` \n ultimii trei-patru ani. Acestea au fost generate de intrarea pe pia]` a marilor firme de IT care au creat \n Romnia centre interna]ionale de suport tehnic, de dezvoltare sau de testare software, a firmelor de consultan]` \n domeniul Business Process Outsourcing precum [i \n urma achizi]iilor, fuziunilor [i reorganiz`rilor din domeniul petrolier, bancar [i al telecomunica]iilor. Dezvoltarea companiilor locale a atras dup` sine [i nevoia de personal care s` identifice noi oportunit`]i de afaceri att pe plan local ct [i \n exterior. Aducerea sau dezvoltarea unui nou segment de business a f`cut s` apar` cerin]e la nivelul unor posturi care s` asigure tranzi]ia [i adaptarea afacerii la pia]a local`, spune Gabriel G`tejoiu. Mai mult, crearea de noi posturi a ap`rut [i pe fondul specializ`rii sau a cre[terii volumului de activitate \ntr-un anumit domeniu,
18 www.BizCampus.ro
iar printre domeniile \n care s-a manifestat aceast` tendin]` se num`r` sectorul financiar-contabil, HR, IT, produc]ie [i vnz`ri.
5 PROFESII CARE NU VOR MAI EXISTA PESTE 20 DE ANI
CT DE BINE SUNT PL~TITE PROFESIILE VIITORULUI?

|n opinia lui Gabriel G`tejoiu, crearea unui job nou nu implic` neap`rat c[tiguri financiare mai mari dect pentru posturile consacrate. Totu[i \n segmentele \n care num`rul de speciali[ti este foarte restrns, componenta financiar` poate fi considerabil`. De asemenea, nu putem trece cu vederea c` \n cazurile \n care pia]a de capital uman poate furniza speciali[tii de care o companie are nevoie, se opteaz` [i pentru varianta \n care aceasta investe[te \n preg`tirea viitorilor speciali[ti pe care \i formeaz`, mai spune reprezentantul Professional. |n opinia sa, se reg`sesc pozi]ii noi la toate nivelurile ierarhice, \ns` \n special \n rndul speciali[tilor pe un anumit segment. Din acest punct de vedere, o tendin]` din ce \n ce mai pregnant` este specializarea [i aprofundarea unui anumit segment profesional. |n plus, una dintre tendin]ele interesante care se va reg`si \n job-ul viitorului este regionalizarea, spune Gabriel G`tejoiu, adùgnd c` Professional particip` adesea la proiecte de staffing regionale. Dar cu toate c` profesiile viitorului sunt tot Casier de alimentar`
Angajat la magazin de filme foto
Miner
Muncitor constructor
Operator call center
mai numeroase [i \n Romnia, Mihai Moghior de la Brainspotting este de p`rere c` nu exist` \nc` o pia]` salarial` \n acest sens. Persoanele care ocup` astfel de pozi]ii sunt pl`tite \n func]ie de puterea financiar` a firmei care le angajeaz` [i de importan]a pe care o acord` firma respectiv` unor astfel de job-uri, spune Mihai Moghior. |n plus, \n Romnia nu exist` \nc` o modalitate prin care s` se cuantifice valoarea creat` \n urma unor transform`ri semnificative. Motivul este dat de faptul c` acestea sunt \nc` \n plin` derulare, foarte pu]ine sunt finalizate, iar multe dintre ele abia de acum \ncolo vor \ncepe. |n aceste condi]ii, este greu s` apreciezi valoarea adùgat` pe care o aduce un om care ocup` un job al viitorului, completeaz` reprezentantul Brainspotting. Un poten]ial titular al unui job al viitorului are \ns` a[tept`ri salariale sau \n termeni de beneficii mai mari, \n func]ie de specializarea [i competen]ele \n domeniu. Mai mult dect att, dac` posturile implic` expunere la nivel managerial sau o cre[tere a complexit`]ii prin prisma coordon`rii mai multor ]`ri, a[tept`rile \n termeni financiari cresc. Un alt factor care influen]eaz` puternic a[tept`rile salariale este dat de ct de mare este dezechilibrul dintre cererea [i oferta pentru acel job la un moment dat. Putem vorbi despre dou` categorii
majore: speciali[tii care se concentreaz` pe aprofundarea domeniilor [i pe cre[terea competen]elor ca [i plan de carier` [i cei care vizeaz` \n plus sau exclusiv, o ascensiune \n plan managerial, spune Gabriel G`tejoiu. |n general, astfel de pozi]ii necesit` pe de o parte ani de experien]` \ntr-unul sau mai multe domenii conexe sau de expunere la procese de transformare organiza]ional`, maturitate \n gndire, capacitate de luare a deciziilor \n condi]ii de incertitudine. Pe de alt` parte \ns`, este nevoie [i de curaj [i entuziasm, deschidere c`tre nou, c`tre a face mereu alte lucruri dect pn` \n acel moment. Din acest punct de vedere, nu cred c` exist` o re]et` cu privire la vrsta ideal`, \ns` probabil \n intervalul 30-45 de ani se g`sesc cei mai mul]i ocupan]i ai job-urilor viitorului, este de p`rere Mihai Moghior. El mai precizeaz` c` poten]ialii angaja]i pe o pozi]ie nou`, de viitor, trebuie s` fie talenta]i, cu o capacitate mare de comunicare [i de interrela]ionare, s` fie creativi, s` fie \nclina]i c`tre analiz` [i cercetare. |n plus trebuie s` aib` abilitatea de a-[i defini singuri, dac` este nevoie, anumite responsabilit`]i din descrierea postului, atunci cnd acestea lipsesc. |ns`, Moghior atrage aten]ia asupra faptului c` este foarte dificil, dac` nu aproape imposibil s` construie[ti astfel de speciali[ti
de la zero. |n acest caz, training-ul nu reprezint` panaceul universal de formare profesional`, acesta fiind eficient numai dac` poten]ialul angajat este ales bine, pe criterii clar stabilite.
CUM SE RECRUTEAZ~ |N JOBURILE VIITORULUI

|n cazul unor astfel de pozi]ii, ideal` ar fi recrutarea intern` prin intermediul c`reia cei mai talenta]i oameni din firm` s` fie promova]i prin programe de Talent Management [i planuri de succesiune. |n ceea ce prive[te recrutarea extern`, Mihai Moghior este de p`rere c`, indiferent c` se realizeaz` prin surse proprii sau prin firme de headhunting, aceasta trebuie s` pun` accentul pe abilit`]ile personale [i inter-personale ale candidatului. Recomand`rile angajatorilor preceden]i sau ale clien]ilor conteaz` foarte mult \ntr-o astfel de situa]ie, pentru c` \n anumite cazuri, CV-ul poate fi prea pu]in relevant \n raport cu calit`]ile pe care le cùt`m la astfel de persoane. Mai mult dect ce a f`cut omul \n trecut, conteaz` cum a f`cut [i ce valoare a adus, mai spune Mihai Moghior. |ns`, practica a demonstrat c` pentru atragerea de angaja]i pentru pozi]ii de viitor se apeleaz` de obicei la companiile de head-hunting sau executive search. Acestea au avantajul cunoa[terii mult mai bune a pie]ei for]ei de munc` dar
beneficiaz` [i de un networking [i o baz` de date bine dezvoltate. |n acest caz, procesul de identificare [i recrutare necesit` strategii bine puse la punct [i se poate derula pe o perioad` de cteva luni, spune Gabriel G`tejoiu de la Professional. |n opinia sa, sursele [i mai ales strategiile de recrutare sunt privite din cel pu]in dou` unghiuri diferite: abilit`]ile tehnice necesare [i competen]ele generale. Din punctul de vedere al competen]elor generale, \n func]ie de nevoile concrete, se poate opta pentru persoane care au experien]`, preg`tire sau studii \n domenii conexe, urmnd s` se investeasc` complementar \n preg`tirea lor, explic` G`tejoiu. |n plus, \n cazul posturilor \n care prioritare sunt competen]e legate de abilit`]ile personale, o solu]ie este identificarea [i atragerea poten]ialilor angaja]i din alte domenii. Exist` totu[i situa]ii \n care aceste nevoi sunt anticipate de companii, iar \n acest caz se identific` [i se preg`tesc din timp speciali[tii de care au nevoie. Nu este exclus` nici situa]ia atragerii de persoane \nc` de pe b`ncile facult`]ii. Speciali[tii sunt de p`rere c` la ora actual` pe pia]a romnesc`, cererea pentru pozi]ii noi este din ce \n ce mai mare. Astfel, de la firmele mici [i pn` la structurile guvernamentale, nevoia de job-uri noi, de viitor exist`, tocmai pentru c` este
nevoie de schimbare. Cu toate acestea, din p`cate, deocamdat` pu]ini con[tientizeaz` aceast` nevoie, prefernd s` fac` lucrurile la fel ca [i pn` acum. Probabil c` \n c]iva ani, dup` ce o mare parte dintre firmele mici sau medii, care \nc` merg dup` ureche, vor falimenta sau vor fi absorbite de firme mai mari, lucrurile se vor schimba. Gabriel G`tejoiu afirm` c` este \n cre[tere cererea pentru joburi noi, iar ca tendin]` atragerea de speciali[ti de pe alte pie]e sau regiuni se va accentua odat` cu cre[terea nevoilor pentru astfel de pozi]ii [i cu dezvoltarea economic`. Ct prive[te domeniile \n care se vor crea astfel de pozi]ii noi, acestea vor fi \n strns` leg`tur` att cu dezvoltarea economic` \nregistrat` nu numai la nivel na]ional ct [i pe plan interna]ional, ca urmare a tendin]ei tot mai puternice de globalizare. Vor ap`rea job-uri att la nivelul necesit`]ilor interne de dezvoltare sau adaptare la mediul economic al companiilor ct [i la nivelul general al industriilor sau domeniilor economice. Ca domenii, este vorba despre segmentele cu o dezvoltare accentuat` sau care sunt de interes pentru investitori, a[a cum este cazul IT&C, produc]ia, domeniul industrial [i \n general sectoarele care vor cunoa[te o tehnologizare pronun]at`, conchide Gabriel G`tejoiu.
(Articol ap`rut \n Biz - nr. 155)
20 www.BizCampus.ro
PROGRAMATOR PHP, IT, BIZCAMPUS

DETALII Dezvolt`-]i cariera la BizCampus! Aplic` acum! Dac` vrei s` fii \n rnd cu tendin]ele, al`tur`-te echipei noastre! Pentru c` aici, la BizCampus ne dezvolt`m permanent, am decis c` este momentul s` mai cre[tem echipa! OFERTA Posibilitatea de dezvoltare personal` \n cadrul unei echipe dinamice; Oportunit`]i de avansare; Evaluare profesional` la 6 luni; Pachet salarial atractiv. A[adar, acum este momentul tù! Trimite-ne un email cu CV-ul tù [i spune-ne de ce e[ti persoana potrivit` pentru echipa noastr`, la adresa razvan.iacob@bizcampus.ro sau aplic` direct prin www.bizcampus.ro. Dac` ne convingi, ne vedem la interviu! Pentru a vedea cerin]ele jobului, precum [i pentru a putea aplica la aceast` pozi]ie, intr` pe www.bizcampus.ro.
GRADUATE SOFTWARE ENGINEER, IT, ORACLE

DETALII Do you want to build a Software Engineer career and you don't know where to start? Here are some tips that might help you: First decision is about the technology: .net or Java , ie Microsoft or the rest of the world. Second decision is about the business area you want to enter: consumer or enterprise. Probably you are more exposed to the consumer market, because all the gadgets and software tools that you use, but the enterprise market is broader and can be a lot more exciting and challenging. Also, you need to think about the long term as well - if, in the future, you will want to move into a project or product management role, the enterprise market will give you more opportunities. Here in Oracle Romania we have a software development team that builds Java/J2EE software for Oracle's own business. If you think that's less exciting than building software for other customers, think twice. Oracle is one of the largest and most dynamic businesses in the world. We have a team of highly skilled engineers and product managers who are not only strong technically, but also have built a very good understanding of Oracle's business. We build software that solves complex, cuttingedge business problems about how to offer our software as a service (SaaS) to our customers in a highly scalable, secure and cost effective manner. Pentru a vedea cerin]ele jobului, precum [i pentru a putea aplica la aceast` pozi]ie, intr` pe www.bizcampus.ro.
ADVERTISING SALES REPRESENTATIVE, VNZ~RI, BIZCAMPUS

DETALII Dezvolt`-]i cariera \n vnz`ri la BizCampus! Aplic` acum! Dac` vrei s` fii \n rnd cu tendin]ele, al`tur`-te echipei noastre! Pentru c` aici, la BizCampus ne dezvolt`m permanent, am decis c` este momentul s` mai cre[tem echipa! CERIN}E Dac` e[ti tn`r, foarte comunicativ, plin de optimism, ambi]ie, perseveren]` [i motivat pentru a reu[i, esti persoana pe care o cùt`m. BizCampus.ro este primul proiect din Romania care aduce \mpreun` mediul profesional de afaceri cu cel academic, al tinerilor plini de aspira]ii, care ]intesc spre o carier` de succes, prin intermediul unei platforme unice, \n care spa]iul [i posibilit`]ile nu cunosc limite. Descriere job: vnzare publicitate \n cadrul revistei Ghidul BIZCAMPUS de Carier`, pe portalul www.bizcampus.ro [i \n cadrul evenimentelor organizate. OFERTA Salariu de baz` [i comision din vnz`ri. A[adar, acum este momentul tù! Trimite-ne un email cu CV-ul tù [i spune-ne de ce esti persoana potrivit` pentru echipa noastr`, la adresa alina.anghel@bizcampus.ro sau aplic` direct prin www.bizcampus.ro Dac` ne convingi, ne vedem la interviu! Pentru a putea aplica la aceast` pozi]ie, intr` pe www.bizcampus.ro.
INTERN IN LOGISTICS DEPARTMENT, PRODUCT SUPPLY, P&G

DETALII Jop Scope: To support logistic department to meet its external and internal customers needs by ensuring that available for shipment products are delivered to the right place at the right time with the most efficient and effective way. Responsibilities: * Data gathering: Collect data regarding: product flows in Balkan countries biggest importers in Balkans biggest exporters in Balkans biggest carriers in Balkans. * Provide Logistic data reporting: Issue reports regarding Balkans product flows Propose solutions to match P&G flows with the Balkan flows, offering transportation cost optimizations. CERIN}E Fluent English Computer skills (MS Office, Internet) Analytical Skills Ownership High self-organization Communication Skills (incl. written) OFERTA Employment with work contract for 3 months. Pentru a putea aplica la aceast` pozi]ie, intr` pe www.bizcampus.ro.
INTERN IN CONSUMER & MARKET KNOWLEDGE DEPARTMENT, MARKETING, P&G

DETALII Analyze Balkan markets on trends and identify opportunities for future marketing strategies. CERIN}E CMK needs leaders not just doers We need creative problem solvers and strong analytical thinkers; we want those who are leaders, who influence and persuade others through their initiative and excellent communication. Most importantly, we want individuals who have an inherent interest in people, and an intense curiosity to understand why people behave as they do. We need excellent communication, collaboration and English skills Pentru a vedea oferta [i pentru a putea aplica la aceast` pozi]ie, intr` pe www.bizcampus.ro.
22 www.BizCampus.ro
PROGRAM MANAGEMENT TRAINEE, TRAINEE, PORSCHE ROMANIA

DETALII Esti student \n an terminal sau proasp`t absolvent al unei facult`]i cu profil economic, inginerie economic`, marketing sau management? Te fascineaz` automobilele la fel ca pe noi? Vorbe[ti fluent germana [i engleza? E[ti dornic s` \nve]i [i s` te dezvol]i? E[ti mobil? Dac` ai r`spuns cu DA la \ntreb`rile de mai sus, e[ti omul nostru! Vino la noi, suntem gata s` investim \n TINE! Cum? Oferindu-]i oportunitatea de a te \nscrie \ntr-un program de management trainee \n cadrul firmei Porsche Romnia. Dac` am reu[it s`-]i trezim interesul, trimite cv-ul tù al`turi de o scrisoare de inten]ie la adresa resurse.umane@porsche.ro sau la fax 021.203.29.99. Mult succes! Pentru a putea aplica la aceast` pozi]ie, intr` pe www.bizcampus.ro.
ANALIST / PROGRAMATOR JAVA / J2EE, DEPARTAMENT IT, BRD

DETALII Modelarea p`r]ii aplicative \n func]ie de specificul de business Dezvoltarea [i men]inerea aplica]iilor Comunicarea cu serviciile helpdesk, integrare [i exploatare \n vederea identific`rii [i solu]ion`rii de probleme Implicarea activ` \n ameliorarea [i optimizarea continu` a sistemului informatic Oferirea de suport \n stabilirea estim`rilor de efort [i planului de activitate OFERTA Oportunitatea de a implementa [i dezvolta un proiect de anvergur`, Domeniu \ntr-o continu` expansiune, Pachet salarial competitiv. Pentru a vedea cerin]ele jobului, precum [i pentru a putea aplica la aceast` pozi]ie, intr` pe www.bizcampus.ro.
IT PLANT MANAGER, DEPARTAMENT IT, P&G

CERIN}E Excellent English command Client Management. Leadership and ability to influence others in a network. Strong collaboration and customer relationship skills Project Management Communication (written and oral). Able to work across multiple levels of management Ability to work independently, autonomous, self-directed Business Knowledge: Ability to acquire broad understanding of our supply chain People development / management skills Pentru a vedea descrierea jobului [i oferta, precum [i pentru a putea aplica la aceast` pozi]ie, intr` pe www.bizcampus.ro.
ORACLE UNIVERSITY EMEA: PL/SQL DEVELOPER, IT, ORACLE

DETALII Exciting Internship opportunity for students! Part-time/full-time, flexible hours, with view to permanency PURPOSE OF ROLE: An exciting opportunity for an experienced PL/SQL Developer - responsible for the development and maintenance of user-friendly dynamic web pages and sites promoting education offerings, and the production of regular reports related to the training cycle. Oracle University Employee & Partner Education team is responsible for the management of Partner and Employee training events taking place in the EMEA region. Pentru a vedea cerin]ele jobului, precum [i pentru a putea aplica la aceast` pozi]ie, intr` pe www.bizcampus.ro.
JD EDWARDS ENTERPRISEONE TECHNICAL & TOOLS SUPPORT (INTERNSHIP), IT, ORACLE

DETALII Exciting Internship opportunity for students! Part-time/full-time, flexible hours, with view to permanency This is an individual contributor position specifically for the JDEdwards EnterpriseOne applications support team within the Oracle Global Support Center. The individual selected will be responsible for: embracing the training given by the senior support analysts working under the guidance of the assigned mentor and follow the guidance and advices provided helping the team with day to day business activities The essential duties for this position include, but are not limited to: testing, solution searching, problem tracking, diagnosis, troubleshooting, etc.) CERIN}E Required Soft Skills Ability to communicate with others (verbal & in written) Effective management of workload. Strong initiative and ability to follow though on commitments Adaptability/Flexibility and a strong desire to embrace change. Displays good judgment in seeking advice and counsel Strong interpersonal skills - demonstrated ability to work with technical and non-technical personnel Pentru a putea aplica la aceast` pozi]ie, intr` pe www.bizcampus.ro.
TELECONSILIER, DEPARTAMENT TELEMARKETING, BRD

DETALII Principalele responsabilit`]i: derulezi activit`]i comerciale pentru fidelizarea clien]ilor, atragerea de poten]iali clien]i ct ]i promovarea unor produse [i servicii care fac parte din oferta b`ncii, propui solu]ii pentru \mbun`t`]irea rela]iilor cu clien]ii [i satisfacerea nevoilor acestora, colaborezi [i oferi asisten]` echipelor comerciale din re]eaua b`ncii \n vederea realiz`rii obiectivelor comerciale. CERIN}E studii superioare economice sau studen]i \n ani terminali (III [i IV) experien]` \n rela]ia cu clien]ii sau stagiile de practic` bancar` constituie un avantaj dorin]a de a \ncepe [i de a evolua \n domeniul bancar excelente abilit`]i de comunicare scris` [i oral` orientare c`tre client rezisten]` la stres flexibilitate [i adaptabilitate Pentru a putea aplica la aceast` pozi]ie, intr` pe www.bizcampus.ro.
24 www.BizCampus.ro
26 www.BizCampus.ro
C CU ND DE LTU CO VINE RA RP OR AT IST ~
D com ifere am pa n]e org eric niilo le di Ce aniz ane r se ntre cel se p a]iil [i ce refle cultu e d oa or le e ct` ou te a din uro nu rile c DE `t o AL ipu [tept difer pene num rpo INA ri d a u ite , ci ai rati ST AN e c n an ]`ri [i l \ntr ste CA orp ga di a n e co ale ora jat n E ive mp ]ie de uro lul an iile ? la pa .
Indiferent de domeniul de activitate, tipul de produse sau servicii oferite, num`rul de departamente sau complexitatea proceselor, cifra de afaceri sau stilul de conducere, un lucru r`mne comun tuturor companiilor: existen]a unei culturi organiza]ionale. Atitudinile, normele, convingerile [i valorile pe care membrii unei organiza]ii le \mp`rt`[esc formeaz` cultura organiza]ional`, care se traduce de fapt prin felul \n care se fac lucrurile \n compania respectiv`. Cultura corporatist` se na[te din interac]iuni repetate \ntre membrii companiei care duc \n scurt timp la consacrarea anumitor practici interne, norme de conduit`, aspira]ii [i credin]e comune [i specifice respectivei organiza]ii. Dar pentru c` orice companie are o via]` formal` [i una informal`, este necesar` [i distinc]ia \ntre cultura organiza]ional` formal` [i cea informal`. Prima func]ioneaz` potrivit regulilor, politicilor [i procedurilor existente \n cadrul organiza]iei, \n timp ce cultura informal` se dezvolt` spontan [i implic` interac]iuni care nu sunt prescrise \n mod oficial, avnd astfel un caracter mult mai dinamic.
Dar care este importan]a culturii corporatiste? R`spunsul Aurei Cadi[, consultant la firma Horvath & Partners, este unul tran[ant: Principalul motiv al succesului sau e[ecului unei afaceri este legat de gradul de implicare a oamenilor \n realizarea sarcinilor, deci de o component` a culturii organiza]ionale. Un alt aspect interesant este subliniat de Constantin Turmac, consultant \n management [i Managing Partner la Compass Consulting, care atrage aten]ia asupra caracterului mai mult sau mai pu]in con[tient al culturii orgaiza]ionale. Orice firm`, inclusiv un start-up, dispune de o cultur` organiza]ional`, diferen]a este \ns` dat` de nivelul de con[tientizare a elementelor componente, explic` Constantin Turmac. De aceea[i p`rere este [i Norbert Hckl, Partner la Link Management Consulting, care \n plus aduce \n discu]ie conceptul de cultur` corporatist`. Companiile mari [i foarte mari au cultura mult mai clar definit`, bazat` pe reguli interne clare, iar \n acest caz mult mai potrivit ar fi termenul de cultur` corporatist`, explic` Norbert Hckl.
AMERICA VS. EUROPA

Fiecare ]ar` are propriile valori [i simboluri pe care le promoveaz`, [i astfel de multe ori deosebirile sunt dictate de specificul na]ional, tradi]ii sau obiceiuri. A[a cum orientarea \nspre viitor variaz` \ntre ]`ri, \n acela[i mod [i cultura aceleia[i firme difer` de la o ]ar` la alta. Ea este puternic impregnat` de cultura local` [i de a[a-numita orientare spre viitor a angaja]ilor sì, explic` Aura Cadi[. Elve]ia [i Olanda, de exemplu, sunt ]`ri cu o cultur` corporatist` foarte orientat` spre viitor, \n timp ce ]`ri precum Rusia, Polonia sau Ungaria sunt mai pu]in orientate \n aceast` direc]ie. Un adev`rat lider nu va da niciodat` vina pe cultura local` pentru orice e[ec - cum se \ntmpl` deseori la firmele strìne care vin \n Romnia - ci mai degrab` va \ncerca s` adapteze ritmul de schimbare la specificul culturii locale, adaug` Aura Cadi[. La ora actual` sunt multe discu]ii contradictorii despre modelul american [i cel european, \n \ncercarea de a afla care dintre acestea este mai valoros pe termen scurt [i lung. Potrivit lui Dan Berteanu, General Manager la United Business Development (UBD), \n timp ce unele dintre aceste dezbateri trateaz` subiectul ra]ional [i dezbat s`n`tatea economiei [i a sistemelor, altele \l trateaz` emo]ional. |n acest din urm` caz intr` \n discu]ie calitatea vie]ii, s`n`tatea popula]iei [i a mediului. |ns`, indiferent de ce parte a baricadei ne-am afla, exist` diferen]e mari chiar [i \ntre ]`rile europene [i nu numai \ntre Europa [i America. De exemplu, performan]a economic` [i social` a ]`rilor scandinave este mult superioar` att majorit`]ii Europei ct [i Americii, spune Dan Berteanu. Prin urmare, ciocnirile \ntre culturile corporatiste au loc atunci cnd dou` sau mai multe companii fuzioneaz` sau atunci cnd o companie \[i deschide o
TIPURI DE CULTURI CORPORATISTE |N FUNC}IE DE COMPANIE COMPANII INDUSTRIALE MICI Este specific` cultura bazat` pe putere.
Compania este dominat` [i graviteaz` \n jurul unei persoane sau unui grup de persoane. Toate deciziile se iau la centru, convingerile [i felul de a lucra sunt puternic marcate de personalitatea celui care conduce. Exper]ii, \n general, sunt supraevalua]i sau sunt trata]i cu suspiciune.
B~NCI DE RETAIL Este specific` cultura bazat` pe roluri.

Compania se bazeaz` pe comitete, structuri, logic` [i analiz`. Exist` un grup restrns de manageri seniori care iau decizii, dar ace[tia se bazeaz` pe proceduri, sisteme [i reguli clare de comunicare. Aceast` cultur` poate fi privit` ca fiind birocratic`, dar este fundamentul unei companii pe care te po]i baza.
AGEN}II DE PUBLICITATE {I FIRME DE CONSULTAN}~ Este specific` cultura bazat` pe sarcini.

Compania este orientat` spre a rezolva eficient sarcini [i proiecte. Activitatea se desf`[oar` \n echipe flexibile, interdisciplinare care abordeaz` imediat orice problem` care apare. Puterea se afl` \n echipe, ce pot con]ine [i exper]i care faciliteaz` deciziile grupului. Echipele de]in [i controlul, managementul companiei oferind doar un ghidaj orientativ.
reprezentan]` \ntr-o alt` ]ar` dect cea de origine. Primul caz, cel al fuziunii a dou` sau mai multor culturi, nu este deloc simplu de realizat, de aceea Aura Cadi[ subliniaz` faptul c` succesul unei achizi]ii nu depinde de bani ci de oameni. Este crucial pentru cump`r`tor s` evalueze \nainte de finalizarea achizi]iei diferen]ele [i similitudinile \ntre culturile celor dou` firme. Se va trece printr-un proces numit human due diligence condus de cump`r`tor. Noua cultur` va fi un mix \ntre cele dou` culturi ini]iale, precizeaz` Aura Cadi[. Norbert Hckl identific` mai multe scenarii posibile atunci cnd dou` companii fuzioneaz`. O fuziune \ntre companii care opereaz` \n ]`ri sau bran[e diferite poate duce la situa]ia \n care fiecare companie \[i p`streaz` propria cultur` corporatist`. Dac` o companie mare \nghite una mic`, atunci cultura companiei mai mari se va impune. {i bine\n]eles mai este [i cazul \n care din cele dou` culturi se na[te una nou`, dar este un proces care dureaz` destul de mult, explic` Norbert Hckl. }innd cont de aceste aspecte, am ales s` studiem diferen]ele [i asem`n`rile culturale dintre dou` companii ce vin nu numai din ]`ri, dar [i de pe continente diferite. Pe de o parte Citibank, banc` \nfiin]at` \n New York, Statele Unite ale Americii, [i pe de alt` parte, UniCredit }iriac Bank, care este rezultatul fuziunii a trei b`nci [i deci a trei culturi diferite: HVB Austria, }iriac Romnia [i UniCredit Italia. Cu toate c` vorbim despre companii din ]`ri diferite, observ`m c` diferen]ele ]in mai mult de nuan]` [i nu de substan]`. Acest lucru poate fi explicat [i prin prisma faptului c` anumite valori sunt universale, iar companiile care [i-au extins deja activitatea \n mai multe ]`ri au dezvoltat o cultur` global`, mult mai adaptabil` specificului unei loca]ii noi de pe harta lor de dezvoltare. Florin Petrescu, director resurse umane la Citibank Romnia, spune despre cultura corporatist` a companiei c` este una a performan]ei, a
28 www.BizCampus.ro
de valori declarate sau obiective urm`rite, deoarece orice fel de companie este orientat` \n primul rnd spre ob]inerea succesului \n domeniul \n care activeaz`. Iar aceasta este lec]ia pe care [i companiile autohtone trebuie s` o \nve]e. Cu siguran]`, diferen]ele dintre culturile organiza]ionale ale diferitelor ]`ri europene sau ale Europei fa]` de America se vor diminua [i vor tinde s` dispar` \n favoarea unei culturi corporatiste globale. Benchmarking-ul [i replicarea celor mai bune practici, \n afara sau \n interiorul industriei din care fac parte, este o metod` din ce \n ce mai folosit` de marile corpora]ii, rezultatul acestui demers fiind o form` de uniformizare cultural` pe care se vor grefa elementele specifice ale pie]ei locale, mai spune Dan Berteanu de la UBD.
apar]in unei organiza]ii puternice. Astfel, cultura corporatist` va deveni ghidul angaja]ilor \n luarea deciziilor acolo unde nu exist` orient`ri stabilite [i precise, un fel de lege nescris` a companiei dar care este unanim acceptat`.
CULTURA CORPORATIST~ {I MANAGEMENTUL DE TOP

De multe ori, persoanele aflate la conducerea companiei minimalizeaz` efectele culturii corporatiste, chiar dac` aceasta influen]eaz` puternic performan]ele economice ale organiza]iei. Performan]a nu este definit` doar de cifre, ci mai ales de convingerea angaja]ilor de a atinge acele cifre, explic` Aura Cadi[. Dar deseori cre[terea performan]ei \nseamn` schimbarea anumitor lucruri \n organiza]ie. Iar schimb`rile \n cultura organiza]ional` sunt eficiente atunci cnd persoanele afectate de aceste schimb`ri nu doar le cunosc, ci [i particip` activ la implementarea lor. Acest lucru se poate realiza doar cu ajutorul managementului de top care trebuie s`-[i adapteze modul de a face lucrurile la specificul cultural [i educa]ional al indivizilor din organiza]ie. Stilul de conducere contureaz` cultura dintr-o organiza]ie prin elemente precum modul de luare al deciziilor, tipul de comunicare, modul \n care sunt gestionate conflictele, sistemul de recompense [i penalita]i, tipul de putere etc., precizeaz` Constantin Turmac. La rndul lui, stilul de management ]ine cont [i de tipul de activitate pe care respectiva organiza]ie \l desf`[oar` [i astfel \ntre cultura corporatist` a unei b`nci [i cea a unei agen]ii de publicitate apar multe diferen]e. Dac`, \n primul caz, rigiditatea [i controlul extrem de strict sunt principalele griji ale managementului, \n cel de-al doilea caz, accentul este pus pe o atmosfer` ct mai relaxant`, pe lucrul \n echip` [i pe o mai mare libertate a deciziilor. (Articol ap`rut \n Biz - nr. 157)
ANGAJ~RI |N FUNC}IE DE CULTURA CORPORATIST~

Conducerea unei companii nu trebuie s` piard` din vedere problema compatibilit`]ii culturii individuale a angaja]ilor cu ceea ce numim cultura corporatist` format` deja \n respectiva companie. Din acest motiv, \nc` din momentul recrut`rii, candida]ii la posturile libere vor fi aprecia]i nu numai din punct de vedere profesional, dar [i din prisma valorilor, atitudinilor [i personalit`]ii lor. Aceste tr`s`turi trebuie s` fie aproape de ceea ce compania promoveaz` ca fiind dezirabil. Desigur c` nu este nevoie de o identificare perfect`, ci mai degrab` de o compatibilitate satisf`c`toare. |n caz contrar, pe termen lung, vom observa pierderi de ambele p`r]i: individul se va sim]i nemul]umit, iar compania va ob]ine o eficien]` sc`zut` din partea acestui individ \n care a investit. De multe ori alegerea unui loc de munc` nu se rezum` doar la renumele companiei, va conta cu siguran]` [i mediul de lucru, felul \n care compania \[i trateaz` angaja]ii, modul \n care \n]elege s`-i fidelizeze [i s` le dea sentimentul c`
implic`rii [i a deschiderii. Este o cultur` f`r` forme excesive de polite]e \ntre colegi indiferent de pozi]ia ocupat` [i \n care comunicarea este direct` [i concis`, adaug` Florin Petrescu. Alina Dr`gan, HR Development Manager la UniCredit }iriac Bank, atrage aten]ia asupra faptului c` specificul culturii corporatiste al companiei UniCredit este \nc` \n formare. Am cùtat s` valorific`m elementele pozitive din fiecare companie, iar rezultatul a fost formarea unei echipe caracterizate de mult dinamism [i flexibilitate, explic` Alina Dr`gan. |n linii generale UniCredit }iriac Bank are un set de valori asem`n`tor. Cartea de Integritate cuprinde 6 valori valabile pentru tot Grupul UniCredit: libertate, respect, transparen]`, corectitudine, \ncredere [i reciprocitate, arat` Alina Dr`gan. Cea mai vizibil` diferen]` \ntre culturile celor dou` companii este dat` de stilul de management adoptat.
|n Citibank managerii sunt foarte accesibili [i prezen]i \n mijlocul echipei lor. Este un stil de management care pune \n valoare echipa, bazat pe \ncredere, stimularea [i dezvoltarea calit`]ilor [i mai pu]in pe autoritatea formal` determinat` de pozi]ie. Un stil tipic american, arat` Florin Petrescu. Un stil de management ceva mai diferit [i specific Europei este cel \n care managerul \nseamn` \n primul rnd autoritate. Suntem \ncuraja]i de stilul de management s` abord`m cu rigoare [i responsabilitate sectorul bancar, explic` Alina Dr`gan. Se poate spune c` ceea ce numim cultur` corporatist` american` promoveaz` un mediu de lucru mai emo]ional [i orientat spre inova]ie, o cultur` bazat` pe lucrul \n echip`, comunicare facil`, deschidere [i implicare, \n timp ce cultura corporatist` european` este tributar` unui mediu de lucru mai ra]ional [i orientat spre proces. |n esen]` \ns`, deosebirile nu sunt la nivel
30 www.BizCampus.ro
CT VALOREAZ~ O DIPLOM~ ONLINE?
{I |N ROMNIA, S~LILE TRADI}IONALE DE CURSURI AU FOST |NLOCUITE CU PLATFORME DE E-LEARNING. AMPLOAREA |NV~}~MNTULUI ONLINE LA NOI ESTE |NC~ DEPARTE DE CE SE |NTMPL~ |N SUA, UNDE S-AU |NREGISTRAT 3,5 MILIOANE DE CURSAN}I
DE LOREDANA S~NDULESCU
Petrecem din ce \n ce mai mult timp online. Lucr`m, citim, ascult`m muzic` sau ne juc`m online, unii dintre noi chiar trìesc o a doua via]` online, de ce s` nu [i \nv`]`m online? |n SUA aproape trei milioane [i jum`tate de studen]i au urmat cel pu]in un curs online \n semestrul de toamn` \n 2006. A[a rezult` din cel de al cincilea raport anual al Funda]iei Alfred P. Sloan. Potrivit acestui studiu, alc`tuit \n baza r`spunsurilor furnizate de 2.500 de colegii [i universit`]i din SUA, \n ultimii ani ratele de \nscriere la cursuri online au crescut. Practic
\ntre 2002 [i 2006 num`rul de studen]i online s-a dublat. Num`rul de studen]i \nscri[i la cel pu]in un curs online a ajuns la 20% din num`rul total de persoane \nscrise la cursuri universitare. Acela[i studiu arat` c` mai mult de dou` treimi dintre institu]iile de educa]ie superioar` organizeaz` cursuri online [i majoritatea dintre acestea ofer` programe exclusiv online. Cre[terea num`rului de \nscrieri este evident`. Mai pu]in clare sunt totu[i motivele pentru care colegiile [i universit`]ile se \ndreapt` spre online. Cel mai des men]ionat obiectiv de c`tre responden]ii acestui studiu se refer` la \mbun`t`]irea accesului studen]ilor la cursuri [i programe de \nv`]`mnt, \n timp ce reducerea costurilor pare s` nu fie perceput` a fi un motiv important. Printre alte motive men]ionate se num`r` educa]ia permanent` [i profesional`, cre[terea ratei de finalizare a studiilor [i a diversit`]ii \n rndul studen]ilor. O \ntrebare frecvent \ntlnit` \n dezbaterile despre cursurile online este dac` diplomele online
sunt la fel de bune ca [i cele ob]inute \n \nv`]`mntul tradi]ional. Pe ansamblu, doar una din cinci institu]ii de \nv`]`mnt nu este de acord cu afirma]ia c` diplomele online sunt apreciate la fel ca [i cele tradi]ionale. Aproape jum`tate din responden]ii studiului manifest` o atitudine neutr` \n aceast` privin]`, \n timp ce 27% spun c` diplomele online au aceea[i valoare ca [i celelalte atest`ri. Cu ct institu]iile sunt mai implicate \n oferirea de cursuri online, cu att mai pozitiv` este atitudinea acestora fa]` de diplomele online. Cu toate acestea exist` [i unele bariere care stau \n calea unei mai mari extinderi a ofertei de cursuri online. Responden]ii studiului sunt de p`rere c` studen]ii au nevoie de un grad mai mare de disciplin` la cursurile online. |n plus, exist` institu]ii de \nv`]`mnt care nu accept` instruc]ia online. De asemenea, reten]ia cursurilor online prezint` rate sc`zute. O problem` major` este legat` de costurile mari pe care le implic` dezvoltarea [i
furnizarea de cursuri online de c`tre universit`]i. Nu \n ultimul rnd, mul]i angajatori manifest` reticen]` \n a accepta diplomele ob]inute online. A[adar, acceptarea la nivelul comun a diverselor tipuri de educa]ie [i formare online este \nc` este departe de a fi deplin` chiar [i \n SUA. Ct prive[te \nv`]`mntul online de la noi, acesta reprezint` deocamdat` o noutate \n grilele de [colarizare ale universit`]ilor. {coala Na]ional` de Studii Politice [i Administrative [i Academia de {tiin]e Economice sunt dou` dintre institu]iile de \nv`]`mnt superior din Bucure[ti care au \n programa lor cursuri de masterat online. Iar \n ceea ce prive[te impactul pe care astfel de diplome le au, este \nc` prematur a se trage cteva concluzii clare. La modul teoretic, managerii de resurse umane sau directorii de companii se declar` deschi[i fa]` de astfel de studii. La modul practic, pu]ini sunt cei care sus]in c` ar angaja absolven]i cu diplome online. (Articol ap`rut \n Biz - nr. 162)
CE CRED MANAGERII ROMNI DESPRE DIPLOMELE ONLINE

Am angaja un absolvent de studii online. Bazele teoretice ale unui economist se pot dezvolta online. Este foarte util ca un student s` desf`[oare o activitate practic` (cel pu]in part time) \ntr-o companie sau institu]ie financiar-bancar` pe timpul studiilor pentru a-[i dezvolta [i o experien]` practic`. VALENTIN CHIRC~, CEO, COMPANIA DE FACTORING Diplomele online aduc valoare [i consolideaz` experien]a profesional`. Recomand` un candidat tocmai prin faptul c` ob]inerea unei astfel de diplome implic` perseveren]`, consecven]`, disciplin` [i o bun` organizare a timpului. SIMONA POPOVICI, COUNTRY HR MANAGER, COCA-COLA HBC ROMNIA & MOLDOVA Trainingul online este o practic` \nc` imatur` la noi [i nu confer` o \ncredere deplin` din perspectiva rentabilit`]ii investi]iei. Avem o abordare riguroas` a procesului de recrutare. Analiz`m att comportamentul, ct [i expertiza candida]ilor. Suntem deschi[i c`tre orice metod` de \nv`]are. |n plus avem [i propria platform` de e-learning. ALEXANDRU ANDRIEF, HR BUSINESS PARTNER, ORANGE ROMNIA Criteriile de angajare pe care noi le utiliz`m se refer` strict la cuno[tin]e profesionale [i poten]ial. Terminarea unei facult`]i la zi nu \nseamn` neap`rat competen]e profesionale \nalte, a[a cum un absolvent al unei unit`]i de \nv`]`mnt la distan]` poate aduce un plus de valoare deosebit companiei angajatoare. ISABELLE IACOB, DIRECTOR GENERAL, HELP NET Nu maniera de ob]inere a diplomei este esen]ial`, ci cuno[tin]ele acumulate de candidat pn` \n momentul angaj`rii [i capacitatea lui de a ob]ine rezultate \n echip`. Deocamdat`, \n Romnia se prefer` diplomele clasice. Excep]ie fac cazurile speciali[tilor din domeniul IT. NICOLETA CRLUGEA, DIRECTOR RESURSE UMANE, GRUPUL }IRIAC
36 www.BizCampus.ro
CUM MUNCESC ROMNII

Sunt romnii workaholici? |n ce m`sur` au o astfel de atitudine la locul de munc`? Sunt doar cteva \ntreb`ri la care \mpreun` cu speciali[ti din domeniul resurselor umane am g`sit r`spunsurile
DE ANDA DR~GAN {I ALEXANDRU ARDELEAN
40 www.BizCampus.ro
Bun` ziua! Numele meu este Andrei P. [i sunt workaholic. S`pt`mna trecut` am lucrat 60 de ore, inclusiv \n weekend, [i m-a prins miezul nop]ii \n fa]a laptopului \n fiecare zi. Cu Cristina, prietena mea, nu am apucat s` m` v`d dect o or` ieri, iar de mine plec \ntr-o delega]ie de patru zile
Sun` cunoscut, nu? Pentru mul]i dintre noi aceast` declara]ie s-a potrivit cel pu]in o dat` de-a lungul carierei. Atta timp \ns` ct nu ne-am familiarizat cu un astfel de stil de via]`, lucrurile sunt ]inute sub control, iar atitudinea nu este una ie[it` din comun. De aceea[i p`rere sunt [i speciali[tii. Nu a[ putea spune c` am \ntlnit un workaholic pur, care s` adopte o astfel de atitudine o perioad` foarte lung` de timp. Exist` momente \n via]a profesional` cnd anumite persoane devin mai concentrate la locul de munc`, motivate de dorin]a de promovare sau confruntate fiind cu o criz` personal`, spune Lavinia }nculescu, Senior Consultant Human Capital la Deloitte Romnia. |n opinia sa, dintre persoanele care pot fi identificate ca implicndu-se mai mult \n munc` dect este necesar se diferen]iaz` dou` tipuri de comportament: persoanele care cred, \n mod fals, c` pentru a-[i construi o carier` trebuie s` petreac` mult timp la birou [i ca atare \[i concentreaz` toate eforturile \n aceast` direc]ie [i persoanele care devin dependente nu att de munca \n sine, ct de locul de munc`.
LAVINIA }NCULESCU, SENIOR CONSULTANT HUMAN CAPITAL LA DELOITTE ROMNIA
Nevoia de afiliere determin` oamenii s` se al`ture chiar [i unui spa]iu securizant, \n care sunt accepta]i [i primi]i f`r` s` fie judeca]i, mai spune Lavinia }nculescu. La rndul sù, Robert Z`nescu, Director of Operations CEU Business School, Bucharest Campus, \mparte angaja]ii, dup` timpul petrecut la munc`, \n dou` categorii: workaholicul autentic [i fariseul corporatist. Un workaholic autentic este un profesionist pasionat de ceea ce face, dar care [i-a dus pasiunea dincolo de limit`, c`tre viciu. Ob]inerea pl`cerii la locul de munc` ]ine de dorin]a angajatului de a se implica \n proiecte majore ale companiei la care lucreaz` [i s` se implice total, de dorin]a de a face totul mai bine, aproape perfect, indiferent dac` acest lucru implic` sacrificii extreme, explic` Robert Z`nescu. El mai precizeaz` c` un workaholic autentic \[i \ncepe cariera cu inten]ii bune [i \[i dep`[e[te rapid limitele. Dac` ar [ti cnd s` se opreasc` sau s` \ncetineasc` ritmul, atunci o astfel de persoan` ar putea fi cu adev`rat un asset pentru companie [i nu liability. Un workaholic autentic este \n opinia mea un \nger dec`zut - a f`cut lucruri bune pentru scopuri \nalte, \ns` a ars \ncet pn` la epuizarea total`, mai spune Robert Z`nescu. La polul opus, fariseul corporatist \[i petrece aproape la fel de mult timp \n companie ca un workaholic autentic, \ns` pentru scopuri diferite. El pozeaz` doar ca fiind o persoan` foarte ocupat`, care petrece foarte mult timp \n companie [i care ader` la valorile acesteia mai mult ca oricine. |n realitate \ns`, el este cel care produce dezechilibre, pentru c`, \n timp ce \[i petrece ore \n [ir \n companie mimnd excelent o intensitate a muncii f`r` egal, colegii sì sau subordona]ii primesc direct sau indirect [i partea sa de proiecte.
42 www.BizCampus.ro
WORKAHOLICI PE JUM~TATE
F`r` a generaliza, majoritatea speciali[tilor \n resurse umane sunt de p`rere c` romnii - cu studii superioare - au tendin]e spre workaholism. Motivul? Dezechilibrul profund \ntre via]a personal` [i cea profesional`. |ns` fenomenul nu este unul foarte r`spndit \n Romnia. Cei mai mul]i romni petrec \ntr-adev`r foarte mult timp la job, dar acesta nu este workaholism. Acest fenomen implic` un cult pentru munc`, pentru a munci din greu, a[a cum este Japonia, de exemplu. Or VIRGIL R|CU, majoritatea covr[itoare a romnilor PSIHOLOG nu par a avea acest cult. Romnii sunt mai degrab` adep]ii conceptului de work smart dect de work hard, afirm` psihologul Virgil R\cu. El mai spune c` a petrece mult timp la serviciu este deja un fenomen de mas` \n Romnia, care tinde s` se constituie \ntr-o mod`. D` bine s` spui c` e[ti ocupat. A fi ocupat este asociat adesea cu a fi important. Dar a petrece mult timp la serviciu nu \nseamn` neap`rat workaholism. Poate \nsemna ineficien]`, lipsa unei vie]i personale, lipsa unui sens \n via]` sau pur [i simplu lips` de imagina]ie, afirm` Virgil R\cu. A fi workaholic nu ]ine exclusiv de compania \n care lucrezi sau de comportamentul individual al unui angajat. Motivele care stau la baza unei astfel de atitudini sunt undeva la mijloc, ast-
fel c` vina nu poate c`dea doar \n gr`dina unei singure p`r]i a ecua]iei munc`. |n firmele \n care este \ncurajat workaholismul, acesta face parte din a[a-zisa cultur` de firm`. |n companiile multina]ionale \n care nu este \ncurajat, din dorin]a de a evolua rapid \n carier`, ca principal` motiva]ie, romnii sunt \n mare m`sur` workaholici. Ei consider` c` dac` lucreaz` mai mult dect colegii lor au [anse mai mari s` fie bine privi]i de c`tre managementul firmei [i s` fie promova]i mai rapid c`tre top management, este de p`rere Cosmin Jolde[, National Business Development Manager la AchieveGlobal. Un aspect interesant pe care \l remarc` Lavinia }nculescu este paralela dintre a face carier` [i workaholism. Dac` primul concept este privit dintr-un unghi pozitiv, ca fiind o atitudine care \n timp \i aduce beneficii individului, cel de-al doilea este pus \ntr-o lumin` negativ`. Practic, cele dou` atitudini sunt fa]ete ale aceleia[i monezi. A[a cum workaholismul implic` [i un revers al medaliei epuizarea emo]ional`, depresia etc. [i persoanele care aleg cariera pot pl`ti - unii cu familia, al]ii cu prietenii sau cu s`n`tatea, afirm` reprezentanta Deloitte Romnia. Ea mai precizeaz` faptul c` \n peisajul romnesc workaholismul este generat de faptul c` multe companii reu[esc s` creeze o puternic` leg`tur` \ntre brand [i angaja]i, ace[tia din urm` identificnd-se \ntr-o m`sur` foarte mare cu brandul companiei respective. Din punctul de vedere al organiza]iei, acest lucru este benefic, dar sunt foarte pu]ini angaja]i care reu[esc s` se implice pe termen lung la aceast` intensitate f`r` s` cad` \n patima workaholismului, respectiv s` pun` semnul de egalitate \ntre a sta mult timp la serviciu [i a aduce valoare afacerii, mai spune Lavinia }nculescu.
44 www.BizCampus.ro
CUM S~ PREVII WORKAHOLISMUL?

Cu siguran]` c` un workaholic are nevoie de sprijin din partea celor din jur pentru a putea con[tientiza faptul c` direc]ia c`tre care se \ndreapt` nu este cea corect`. |ns` angajatorii joac` un rol important \n acest sens. Astfel, ace[tia trebuie s` creeze [i s` implementeze politici care s` vizeze p`strarea echilibrului \ntre munc` [i timpul liber cuvenit angaja]ilor. |n plus, este necesar` acordarea de suport acelor angaja]i care au tendin]a de a nu lua \n considerare COSMIN JOLDE{, necesitatea timpului de refacere. Nu NATIONAL BUSI- este suficient ca angajatorul s`-l trimit` NESS DEVELOPpe angajat acas` dup` opt ore, dac` MENT MANAGER acesta se implic` dup` programul LA normal de lucru \n alte activit`]i ACHIEVEGLOBAL profesionale, spune Gina Dobric, General Manager la Human Capital Solutions. Potrivit unor studii realizate la nivel interna]ional, m`suri precum programul de lucru flexibil sau crearea \n cadrul companiei a unui centru de \ngrijire a angaja]ilor - \n care ace[tia s` se relaxeze - ar putea avea efecte pozitive. De asemenea, impulsionarea \ntr-o oarecare m`sur` a vie]ii de dup` serviciu, prin oferirea unor bilete la teatru sau a abonamentelor la s`li de sport, poate conduce la diminuarea workaholismului. Mai mult dect att, potrivit Laviniei }nculescu, reducerea workaholismului ar putea fi determinat` [i de implementarea sistemelor
moderne de management al resurselor umane \n organiza]ii. Motiva]ia, managementul performan]ei, planificarea carierei sau managementul talentelor conduc la diminuarea workaholismului, spune consultantul Deloitte. |n opinia sa, numai o planificare realist` a carierei, bazat` pe principii SMART - specific, m`surabil, posibil de atins, realist [i determinat \n timp - poate juca un astfel de rol pe pia]a for]ei de munc`. |n opinia lui Cosmin Jolde[, exist` mai multe politici prin care poate fi contracarat la ora actual` fenomenul workaholismului. Iar un prim pas \n acest sens este stabilirea unor obiective m`surabile, att cantitative ct [i calitative, \n func]ie de \ndeplinirea c`rora s` fie evaluat` performan]a managerilor [i a angaja]ilor. Ulterior, pentru c` de cele mai multe ori apar sarcini noi, cu sau f`r` leg`tur` cu obiectivele ini]iale, care se dore[te a fi f`cute concomitent, identificarea priorit`]ilor [i managementul acestora sunt mijloace care ar trebui s` contracareze workaholismul, spune Jolde[. De altfel, el atrage aten]ia asupra faptului c` specialistul \n HR al unei companii are un rol secundar \n combaterea workaholismului, rolul major revenind managerilor direc]i ai fiec`rui angajat. Tot \n categoria metodelor prin care workaholismului autentic poate fi contracarat, Virgil R\cu atrage aten]ia asupra a dou` direc]ii de interven]ie: organiza]ional [i individual. Din punct de vedere organiza]ional, companiile ar trebui s` \nceteze s` mai \ncurajeze workaholismul [i munca peste program, iar la nivel individual este necesar [i extrem de util un demers psihoterapeutic, spune R\cu.
UNDE SE NASC WORKAHOLICII?

Speciali[tii din domeniul resurselor umane afirm` la unison c` nu sunt anumite domenii \n care s` existe cu predilec]ie workaholici. Mai mult, fenomenul poate ap`rea att la nivelul angaja]ilor din companii ct [i al antreprenorilor care muncesc pentru a-[i dezvolta propria afacere. Nu cred c` putem vorbi despre domenii care atrag sau formeaz` workaholici. Putem vorbi cel mult de organiza]ii care \ncurajeaz`, apreciaz` sau chiar pretind atitudini workaholice, afirm` GINA DOBRIC, psihologul Virgil R\cu. Cu toate acestea, GENERAL este larg r`spndit` opinia potrivit MANAGER LA c`reia marile firme de audit [i consulHUMAN CAPITAL tan]` sunt acelea \n care se manifest` SOLUTIONS cel mai acut acest fenomen, de[i nu exist` niciun studiu \n acest sens pe pia]a din Romnia, afirm` Cosmin Jolde[. Nici \n ceea ce prive[te tipurile de companii nu exist` o regul` care s` arate c` dimensiunea acestora sau ac]ionariatul au o influen]` asupra apari]iei acestui fenomen. Workaholismul se manifest` \n orice companie care \ncurajeaz` ob]inerea de rezultate suplimentare f`r` a ]ine cont de ajustarea numeric` a capitalului uman care s` contribuie la ob]inerea acestor rezultate. Dac` o companie cultiv` o atmosfer` de blamare a celor care dup` opt ore de munc` pleac` acas` sau nu ia \n considerare, prin politicile [i procedurile sale, lucrul peste pro-
gram, atunci are toate [ansele s` fie perceput` ca fiind o companie de workaholici. Nu m`rimea sau natura capitalului social al unei companii genereaz` acest fenomen, ci mai degrab` valorile \n care cred indivizii din organiza]ie, explic` Gina Dobric. Referitor la pozi]iile la care se manifest` mai acut workaholismul, reprezentanta Human Capital Solutions spune c` \n rndul managerilor [i al antreprenorilor sunt mul]i workaholici. Fiind o problem` a individului \ns`, pe orice nivel ierarhic pot exista workaholici, atta timp ct indivizii nu reu[esc s` echilibreze balan]a \ntre timpul acordat muncii [i cel acordat relax`rii, afirm` Gina Dobric. |ns`, \n opinia lui Cosmin Jolde[, middle managementul unei firme este cel mai adesea victima workaholismului, pe motiv c` angaja]ii de pe acest nivel ierarhic sunt veriga care face leg`tura \ntre top management [i restul angaja]ilor. Middle managerii au sarcina de a direc]iona strategia firmei, stabilit` la nivel superior, c`tre nivelurile de baz` ale organiza]iei. Aici se d` b`t`lia pentru rezultate, fiecare bilan] fiind un bilet \n plus spre o pozi]ie \n managementul senior sau de top al firmei, spune reprezentantul AchieveGlobal. |n plus, el mai precizeaz` c` workaholismul autoimpus sau transmis echipelor coordonate, cu scopul de a prezenta ni[te rezultate ct mai bune superiorilor, este o practic` larg r`spndit` \n Romnia. Un alt aspect interesant este faptul c` de[i workaholismul se manifest` cu prec`dere la \nceputul carierei, nu este un fenomen valabil doar pentru anumite niveluri ierarhice. Am \ntlnit persoane cu tendin]e c`tre workaholism cam la toate nivelurile ierarhice, la toate vrstele, indiferent de nivelul angajamentului lor \n organiza]ie. Totul depinde de nivelul de maturitate personal` la care ajunge fiecare, spune }nculescu.
46 www.BizCampus.ro
PORTRET DE WORKAHOLIC
|n general, angaja]ii care vor s` dep`[easc` a[tept`rile \n ochii celorlal]i, tocmai pentru c` \n trecut nu li s-au recunoscut anumite merite, sunt posibilii candida]i la workaholism. De regul`, un workaholic lucreaz` peste programul standard, scopul sù principal fiind acela de a ob]ine rezultate peste a[tept`rile superiorilor. |n principiu, un workaholic autentic se caracterizeaz` prin perfec]ionism exagerat, scrupulozitate, punctualitate, con[tiinciozitate, valorizarea \nalt` ROBERT a regulilor [i procedurilor, accent Z~NESCU, deosebit pus pe detalii, inflexibilitate, DIRECTOR intoleran]` fa]` de compromisuri [i OF OPERATIONS erori precum [i standarde [i exigen]e CEU BUSINESS \nalte. Este un maniac al detaliilor, SCHOOL, ordinii [i corectitudinii. Dar dac` o perBUCHAREST soan` nu manifest` cel pu]in trei dinCAMPUS tre caracteristicile men]ionate, foarte probabil este un fals workaholic, afirm` psihologul Virgil R\cu. Un workaholic lucreaz` \n medie cu peste 50% mai mult fa]` de timpul standard, dar se poate ajunge [i pn` la 100%, respectiv 16 ore pe zi. |n aceste condi]ii se pune \ntrebarea fireasc`: pn` cnd sau ct va rezista un workaholic? Depinde de datele genetice ale fiec`rui individ [i de tipul de stres indus de munc`, afirm` Gina Dobric. |ns` mul]i dintre speciali[tii \n resurse umane sunt de p`rere c` un workaholic rezist` pn` \n momentul
\n care nu mai are puterea fizic` s` fac` acest lucru. Un workaholic rezist` atta timp ct este motivat s` fac` acest lucru [i poate din punct de vedere fizic. Demotivarea, ineficien]a [i extenuarea sunt printre primele efecte ale unui workaholism prelungit, spune Cosmin Jolde[. La rndul sù, Robert Z`nescu afirm` c` pragul de rezisten]` al unui workaholic este variabil de la un individ la altul. Ceea ce m` preocup` \ns` este nu ct rezist` un workaholic autentic, ci ct de repede reu[esc s` identific [i s` corectez comportamentul unui membru al echipei mele care are simptomele unui workaholic autentic, precizeaz` Robert Z`nescu. |n aceste condi]ii, \n ce m`sur` se poate spune despre un workaholic c` este eficient [i productiv? Pe o perioad` scurt` de timp acesta poate cre[te productivitatea. Pe termen scurt workaholismul poate da, punctual, rezultate bune. Pe termen lung \ns` poate duce la rezultate nedorite, astfel c` nu este productiv [i nici eficient s` fii workaholic, este de p`rere Cosmin Jolde[. |ns` interesant de re]inut este faptul c` orice organiza]ie are \n vedere realizarea unor performan]e pe termen lung. Nimeni nu \[i dore[te de la un angajat succes imediat, ci constant [i consistent, pe care s` se poat` baza. Atunci cnd un angajator vede c` un angajat are doar accidental performan]e, atunci \[i va pune cu siguran]` semne de \ntrebare. La polul opus, Virgil R\cu este de p`rere c` un workaholic autentic este foarte productiv [i adesea ob]ine apreciere precum [i alte avantaje ca urmare a eforturilor pe care le depune [i a con[tiinciozit`]ii de care d` dovad`. Problema este c` workaholicul folose[te aceste feedback-uri pozitive din partea superiorilor ierarhici pentru a-[i \nt`ri tendin]ele compulsive de a
munci din greu, afirm` R\cu. Ct despre influen]a unui astfel de angajat asupra colectivului \n care lucreaz`, \n func]ie de rolul pe care acesta \l are \n firm`, efectele pot fi diverse: \i poate molipsi pe ceilal]i, \i poate demotiva sau \i poate l`sa indiferen]i. |n schimb, \ntr-o firm` \n care majoritatea covr[itoare a angaja]ilor sunt workaholici, acest aspect este parte din cultura organiza]iei. Ca atare, dac` noii veni]i \n organiza]ie nu se adapteaz` la acest mod de lucru, nu se vor integra [i \n scurt timp vor pleca. Efectele pe care un workaholic le poate avea asupra colectivului pot fi \mp`r]ite [i \n func]ie de pozi]ia ierarhic` pe care o ocup`. Astfel, dac` se afl` pe o pozi]ie de conducere [i are un stil de leadership autoritar, pentru oamenii
UN WORKAHOLIC AUTENTIC
se caracterizeaz` prin perfec]ionism exagerat, scrupulozitate, punctualitate, con[tiinciozitate, valorizarea \nalt` a regulilor [i procedurilor, accent deosebit pus pe detalii, inflexibilitate, intoleran]` fa]` de compromisuri [i erori precum [i standarde [i exigen]e \nalte. Este un maniac al detaliilor, ordinii [i corectitudinii. Dar dac` o persoan` nu manifest` cel pu]in trei dintre caracteristicile men]ionate, foarte probabil este un fals workaholic.
din subordine este posibil s` se impun` un ritm mai alert de munc`. |n schimb, dac` este vorba despre un workaholic de pe aceea[i pozi]ie ierarhic` cu al]i angaja]i, atunci acesta strne[te o atitudine de mil` fa]` de colegii sì. |n plus, \ntr-o oarecare m`sur`, un workaholic poate avea un efect pozitiv asupra colectivului, \n sensul de a ambi]iona un coleg de pe aceea[i pozi]ie ierarhic`. Nu \n ultimul rnd, motiva]ia financiar` poate fi un factor care s` determine o atitudine workaholic`, \ns` doar \ntr-o oarecare m`sur`. Mai este mult pn` cnd romnii vor munci pentru a avea ce s` cheltuie \n vacan]e sau \n restul timpului liber. Pn` atunci, pe fondul dorin]ei de a progresa rapid \n carier` sau aceleia de a avea ct mai mul]i bani pe termen scurt, workaholismul va fi mult` vreme parte din obiceiurile de munc` ale majorit`]ii romnilor. Nu este un fenomen care caracterizeaz` doar Romnia, ci majoritatea ]`rilor din Europa Central` [i de Est, pie]ele emergente \n general, unde se pot ob]ine rezultate spectaculoase \ntr-un termen relativ scurt, spune Cosmin Jolde[. Ct despre viitor, speciali[tii \n resurse umane sunt de p`rere c` extinderea workaholismului \n Romnia depinde \ntr-o mare m`sur` de infuzia de cuno[tin]e tehnice care vine de la companiile care p`trund pe pia]a romneasc`. Acestea vor avea ca obiectiv principal performan]a ct mai mare din partea angaja]ilor. {i deci cerin]e mai multe de \ndeplinit.
48 www.BizCampus.ro
MANAGEMENTUL TIMPULUI
reflect` \ntr-un grad mare de birocra]ie [i o cultur` organiza]ional` ce promoveaz` paternalismul [efului [i iresponsabilitatea subalternilor. Acestora li se adaug` lipsa de resurse: oameni, resurse financiare, logistice, IT etc. Consultantul de la TMI apreciaz` c` fa]` de anii trecu]i sindromul s-a generalizat: mitul managerului care \[i sacrific` via]a personal` pe altarul companiei a devenit pentru mul]i un model de succes \n carier`. Aceast` disponibilitate privind investi]ia de timp aproape exclusiv \n munc` este \ncurajat`, \n unele companii, chiar de strategia top Pentru a da rezultatele cele mai bune, iar nivelul managementului. Se spune c` o performan]elor s` fie maxim, este nevoie de un organiza]ie este umbra prelungit` a management al timpului foarte bine pus la punct. liderului sù. Astfel, lipsa de viziune, de Programul prelungit [i suprasolicitarea reduc structur`, incoeren]a \n elaborarea semnificativ eficien]a unui angajat. Re]eta pentru strategiei combinate cu paradigma sacrificiului pentru interesele succes este echilibrul \ntre carier` businessului manifestate de c`tre top [i via]a personal` DE DANA TUDOR management se reflect` uneori dramatic CUM S~-}I GESTIONEZI TIMPUL \ntr-o presiune intens` pe middle management. |n lumea afacerilor nu prea mai exist` concepte Acesta, la rndul sù, propag` mai departe \n precum ore nepotrivite pentru \ntlniri sau companie acela[i tip de comportament discu]ii pe teme profesionale. Mai mult, teoriile dezadaptat [i contraperformant: iat` re]eta de conform c`rora \nceputul de an demareaz` mai succes pentru o cultur` organiza]ional` otr`vit`, greu ori vara este sezon mort sunt de mult cu oameni care devin treptat victime ale simple prejudec`]i. Lupta pentru succes organiza]iei din care fac parte. Iar ace[tia se echivaleaz` uneori cu o competi]ie asupra metamorfozeaz` apoi \n terori[ti num`rului de ore petrecute la birou, iar organiza]ionali, cei care r`spndesc \n antidotul acestei tendin]e sunt cursurile de companie emo]ii toxice: cinism, blazare, managementul timpului combinate cu voin]a sentiment de neputin]` [i dezadaptare, explic` personal` de a plusa la eficien]`, \n defavoarea Florin Enache. Cu toate acestea, este posibil [i unui program prelungit. realist ca un manager s` aib` un bun Analiznd fenomenul permanentei probleme a management al timpului, ]innd cont de lipsei timpului invocate de mul]i manageri, Florin realit`]ile mediului de afaceri din ]ara noastr` [i Enache, Senior Consultant \n cadrul TMI, arat` c` de cerin]ele angajatorilor. Dar nu este deloc u[or, acesta este un simptom \n spatele c`ruia se afl` \n opinia reprezentantului TMI. cauze dintre cele mai diverse: nu au tehnici solide de prioritizare, planificare [i organizare; au DIN WORKAHOLIC, UN BUN MANAGER AL TIMPULUI un volum prea mare de munc` din care deleag` Ce poate face un manager pentru a se prea pu]in; au principii de management gre[ite: transforma dintr-un workaholic \ntr-o persoan` sacrific` activit`]ile cu adev`rat importante [i cu un management al timpului? Florin Enache generatoare de progres, dar neurgente, \n spune c` \n primul rnd trebuie s`-[i reanalizeze favoarea presiunii opera]ionale [i a detaliilor ce priorit`]ile \n via]` \n general [i s` se pun` pe rezult` dintr-o rutin` a urgen]ei prost \n]eleas`; sine \n centrul preocup`rilor sale. |n al doilea au un stil defectuos de management ce se
SUNTEM UNICII RESPONSABILI PENTRU CUM NE GESTION~M TIMPUL DINTR-O ZI (LA SERVICIU {I |N VIA}A DE DUP~ SERVICIU). DAC~ AC}ION~M CU INTELIGEN}~, CURAJ {I INTEGRITATE |N A-L VALORIFICA LA MAXIMUM, AVEM {ANSE S~ ADUN~M DE-A LUNGUL ANILOR NU FRUSTR~RI {I RESENTIMENTE, CI SATISFAC}IILE UNUI TIMP BINE TR~IT {I SENTIMENTUL RECONFORTANT DE |MPLINIRE PERSONAL~.
rnd s`-[i negocieze inteligent [i responsabil criteriile de performan]` cu [eful direct. Ce urmeaz` firesc este s` dobndeasc` tehnicile necesare pentru prioritizare, planificare [i organizare [i s` le implementeze individual [i apoi \n echipa pe care o conduce, printr-un plan de ac]iune realist, dar [i stimulativ. La ora actual`, cursurile de managementul timpului sunt la mare cùtare. |n anul 2007, \n cazul TMI, num`rul de sesiuni de management al timpului s-a dublat fa]` de anul precedent, tendin]a cresc`toare men]inndu-se f`r` echivoc [i \n anul \n curs. Din ce \n ce mai multe companii, altele dect tradi]ionalele multina]ionale, recunosc nevoia pentru un astfel de training. Fa]` de anii preceden]i, se pune mai mult accent pe discu]iile detaliate privind modurile \n care creierul poate fi folosit ca un instrument valoros pentru performan]` [i gestionarea eficient` a [edin]elor. |n paralel cu managementul timpului sunt din ce \n ce mai cerute cursurile de management al stresului, tendin]` grìtoare \n leg`tur` cu efectele nocive ale workaholismului asupra managementului la orice nivel s-ar afla. Aceste cereri sunt combinate cu cele de management de proiect, care presupun organizarea colectiv` a timpului ca resurs` \n proiectele complexe derulate \n cadrul companiilor. |ns` participarea la aceste cursuri nu este suficient` pentru rezolvarea problemelor legate de timp. Din p`cate, nelund seama la sugestiile consultan]ilor, companiile trateaz` uneori dificult`]ile legate de timp ca pe o problem` strict tehnic` a unor angaja]i izola]i [i cer cursuri ca pe un plasture aplicat ici-colo \n companie, \n locul unor interven]ii chirurgicale pe zone extinse din organiza]ie, menite s` extirpe principiile maligne de management ce cuprind organiza]ia, arat` Florin Enache. Mai apare apoi nevoia oamenilor de pilule magice: e posibil ca f`r` a-mi asuma responsabilitatea personal` \n ce prive[te timpul meu [i - \n cele din urm` propria-mi via]`, suportnd consecin]ele alegerilor mele, s` particip \n schimb la un curs de dou` zile (dac` se poate chiar de numai o zi condensat`) care s`-mi rezolve toate problemele legate de timp? Pn` la urm`, rezolvarea problemei timpului este o alegere personal`. Dac` \n]elegem c` finalmente suntem unicii responsabili pentru cum ne gestion`m timpul dintr-o zi (la serviciu [i \n via]a de dup` serviciu) [i ac]ion`m cu inteligen]`, curaj [i integritate \n a-l valorifica la maximum, avem [anse s` adun`m de-a lungul anilor nu frustr`ri [i resentimente, ci satisfac]iile unui timp bine trìt [i sentimentul reconfortant de \mplinire personal`.
50 www.BizCampus.ro
CUM S~-}I FACI T UN TO DO LIST COREC

unc` pe care \l ai [i de ]i cople[it de volumul de m Te sim ? Uneori ui]i s` faci ceva line-urile care te preseaz` dead i sau tea sunt simptomele lipse arte important? Toate aces fo neadecvat. existen]ei unui to do list liste cu ajutorul c`rora \]i prioritizezi toate
e ente reprezint` ni[te tiv`. |ntotdeauna, obiectivel |n esen]`, aceste instrum de \ndeplinit \n ziua respec ante, la sfr[itul acesteia. [i obiectivele pe care le ai sarcinile mai pu]in import e \n fruntea listei, iar cele prioritare sunt pozi]ionat T
RELAXARE VS PROFESIE
UI TO DO LIST EFICIEN PRACTIC, EXISTEN}A UN TEA PERSONAL~ {I PAS C~TRE PRODUCTIVITA ESTE PRIMUL I. plu, este MANAGEMENTUL TIMPULU ` un instrument foarte sim
rezint nal`, ct |n timp ce un to do list rep metod` de organizare perso at` foarte puternic, att ca totod esul. [i ca o cale de a reduce str ti un to do list, c` atunci cnd \]i stabile[ Interesant de re]inut este eplinit sunt complexe, este dac` ]ia \n care obiectivele de \nd \n situa elemente componente. Iar acestea s` fie \mp`r]ite \n esen]ial ca \nc` o dat`. lexe, mai trebuie divizate care le \n acest caz \nc` sunt comp [i nd lista]i toate lucrurile pe ` ru trebuie repetat pn` c Acest luc v` iau mai mult de una-dou [i pn` cnd sarcinile nu ce]i prin ave]i de f`cut ce a]i f`cut acest lucru, tre de la ca s` le \ndeplini]i. Odat` ore respectiv` [i prioritiza]i-le tivele stabilite pentru ziua l toate obiec l F (neimportant). |n cazu important) pn` la nivelu , trece]i nivelul A (foarte lificativul foarte important re prea multe sarcini au ca \n ca c]ie de ]i din nou obiectivele \n fun din nou prin list` [i clasifica priorit`]i. rescrie]i lista \n func]ie de importan]`. Dup` aceea,
dect att, timpul liber poate avea o influen]` benefic` asupra carierei [i din perspectiva de networking, thinking out of the box, deta[are pentru a privi situa]ia din afar`. F`r` acestea, managerii sunt confrunta]i cu problema de a reduce rolul lor \n companie la cel al unor executan]i. Pierderea \n detalii poate duce la decizii gre[ite, influen]ate de ce se \ntmpl` \n cutiu]a \n care ne petrecem timpul zilnic. De anul trecut, pn` [i marile companii au \nceput s` \[i adapteze programul la aceast` nevoie de timp liber, arat` Mihai St`nescu, Executive Coach la firma Timpul liber este esen]ial pentru o carier` de RoCoach. El spune c` principala succes, \ns` modul \n care fiecare acord` activitate c`tre care se \ndreapt` importan]` acestuia difer` \n func]ie de etapa interesul managerilor pentru timpul liber de via]` \n care ne afl`m. Timp liber \nseamn` este sportul, poate la fel de important ca \ns` via]a dup` birou de calitate, chiar un stil [i petrecerea timpului liber cu familia de via]`. |n aceste condi]ii, ct [i mai ales cum sau cu prietenii. Mihai St`nescu vorbe[te aloc`m timp liber de calitate? DE DANA TUDOR despre trei mari cauze care \i impulsioneaz` pe unii manageri s` \[i CUM {I CE FACEM CU TIMPUL LIBER aloce \n agend` [i activit`]i pentru timp liber: au Chiar dac` \nc` timid`, consultan]ii remarc` o [i alte roluri sociale de \ndeplinit (p`rin]i, cre[tere a interesului managerilor fa]` de timpul noduri de re]ele sociale etc.); \n Romnia a liber. Ceva pare s` fi declan[at un semnal de \nceput orientarea deschis` c`tre subiectul alarm` \n cadrul comunit`]ii de manageri preferat al coaching-ului, echilibrarea vie]ii romni, care a fost puternic impresionat` la profesionale cu cea personal`; managerii au auzirea consecin]elor pe care le-a avut asupra \nceput s` beneficieze de suficiente resurse unor colegi de-ai lor faptul c` nu au [tiut unde [i astfel \nct s` reu[easc` s` se desprind` de cum s` se opreasc` din munc`. dorin]a puternic` de a acumula fie bani, fie Timp liber nu \nseamn` nici pe departe propriet`]i [i/sau alte forme de asigurare a respectarea unui program fix, \n urma c`ruia viitorului. Efortul depus pentru a avea timp liber petreci un num`r de ore standard la birou. Dimdifer` \n func]ie de etapa de via]` \n care ne potriv`, a avea timp liber \nseamn` [i a [ti cum afl`m, consider` Monica Grigoriu, director s`-l folose[ti. |n lumea oamenilor de afaceri [i a general al firmei Metasysteme Coaching. Pn` managerilor, timpul liber este asociat cu un stil la 30-33 de ani, suntem mai pu]in dispu[i s` ne de via]`, \n care cultivarea unor pasiuni sau lu`m \n serios nevoia de timp liber, mai ales c`l`toriile sunt cteva dintre coordonate. Nu \n cnd ne afl`m \ntr-o pozi]ie managerial`, cu mari ultimul rnd, timp liber \nseamn` good life, posibilit`]i de afirmare [i de c[tig material. Apoi adic` tot ceea ce aduce un plus de valoare vie]ii ne trezim dureros \n fa]a unui program cu o via]` cotidiene [i nu numai. |n plus, \n lumea de ast`zi, proprie, care ne fug`re[te zilele, [i alegem s` a avea timp liber \nseamn` dezvoltarea individu- facem o schimbare, un salt de maturitate de la al` pe mai multe planuri, \n afar` de cele profemanagerul implicat \n toate, f`r` de care nu se sionale. Iar toate acestea nu fac dect s` creasc` poate, la omul care are [i alte priorit`]i dect productivitatea pe termen lung a angajatului dar munca. Modul \n care ne negociem priorit`]ile \n [i s` contribuie la echilibrarea balan]ei dintre preajma acestei vrste ne afecteaz` \nc` 11-12 via]a personal` [i cea profesional`. Mai mult ani de via]`.
52 www.BizCampus.ro
TIMPUL LIBER {I SUCCESUL |N CARIER~

Timpul liber se dovede[te a fi important [i din perspectiva succesului \n carier`. Am \ntlnit mul]i manageri care \mi m`rturisesc c` nu mai au timp s` se gndeasc` la priorit`]ile carierei lor. |n dezvoltarea unei cariere de admirat, cred c` timpul liber este o cheie fundamental`. Cu ct \]i propui s` devii mai eficient, cu att timpul liber cre[te. Implicit, po]i sesiza \n mediul \nconjur`tor mai multe posibilit`]i de evolu]ie profesional`, pe care le po]i MIHAI \ntmpina cu o eficien]` crescut`. ST~NESCU, Astfel se creeaz` o spiral` de EXECUTIVE dezvoltare, cu rezultate aproape COACH LA FIRMA imediate, arat` Mihai St`nescu. ROCOACH Majoritatea oamenilor de afaceri alearg` ast`zi dup` timp de parc` ar fi o resurs` extern`. |n aceste condi]ii, primul lucru de schimbat este percep]ia asupra duratei, nu a timpului \n general. De exemplu, cu unul dintre clien]ii mei - COO \n cadrul unei companii multina]ionale - am delimitat \nc` din prima [edin]` un spa]iu de timp \n cadrul programului, altul dect cel de la \nceputul zilei, pentru a rearanja activit`]ile \n ordinea priorit`]ii. Aproape imediat, acele 10 minute s-au transformat \n spa]iu de reflec]ie activ` asupra \mbun`t`]irii proceselor [i opera]iilor companiei. De aici, lucrurile au \nceput s` se schimbe notabil, managerul devenind o
persoan` admirat` [i chiar invidiat` pentru ritmul \n care lucreaz`. Un alt exemplu este cel al unei directoare financiare cu care am lucrat mai bine de un an. Unul dintre simptomele lipsei de performan]` era c` \[i petrecea la birou cel pu]in 12 ore \n fiecare zi. Bine\n]eles, ]inea cu succes locul \ntregului departament financiar-contabil. Prima \ntrebare la care a fost nevoit` s` \[i r`spund` a fost Ct timp mai am de gnd s` pl`tesc salarii unor persoane care nu fac altceva dect s` m` delege pe mine, de[i \mi sunt subalterni?. O a doua mare schimbare a survenit la cteva s`pt`mni, cnd managerul [i-a luat pentru prima dat` \n opt ani concediu de odihn`. |ntre timp, procesele de delegare \ncepuser` s` func]ioneze [i practic, spune St`nescu.
UN PAS C~TRE TIMP LIBER

Mihai St`nescu sugereaz` \n mod orientativ o serie de \ntreb`ri pe care un manager [i le poate pune atunci cnd nu reu[e[te s` \[i fac` loc \n agenda sa pentru timp liber. Cum a[ putea practic s` scad timpul de stat la birou cu 1% pe zi, \n urm`toarele 30 de zile? Care sunt perioadele din zi \n care sunt cel mai eficient [i cum a[ putea s` scurtez timpii de execu]ie \n acele perioade? Care sunt primele 3 modalit`]i practice de a delega \nc` X% din ce am de f`cut? Care este pre]ul meu pe or` actual? Cum \l pot cre[te? Cine \mi \ncarc` agenda constant? Ce schimb`ri trebuie f`cute rapid \n acea rela]ie? Desigur c` decizia de a aloca o importan]` mai mare sau mai mic` timpului liber este una personal` [i oarecum subiectiv`. |ns` nu trebuie pierdut din vedere faptul c` eficien]a vine \n mare parte din \nc`rcarea bateriilor \n afara spa]iului numit birou.
54 www.BizCampus.ro
Sacrificiu pe altarul carierei?

GHIDUL PRACTIC AL WORKAHOLICULUI NOTORIU Cnd ajungi primul [i pleci ultimul de la birou, cnd ie[irile n ora[ [i plimb`rile n parc sunt extrem de rare sau chiar lipsesc cu des`vr[ire [i cnd prietenii ncep s` se r`reasc`, fiind plictisi]i s` le tot poveste[ti de jobul tù [i de sarcinile pe care trebuie s` le ndepline[ti, atunci este clar... e[ti workaholic.
mai u[oare sau cele care nu sunt att de importante. Dac` timpul de care ai nevoie pentru a face taskurile este mai mare dect cel pe care l ai la dispozi]ie, nu ncepe s` te plngi. ncearc` la nceput, timp de o lun`, s` iu]e[ti ritmul. Te va ajuta [i pe tine s` cre[ti [i te va l`muri dac` po]i sau nu s` faci fa]` la ce ]i se cere. Dac` dup` aceast` lun` tot nu vei reu[i s` termini treaba la timp, atunci este cazul s` ceri ajutor. Prezint`-i superiorului tù listele pe care le-ai f`cut n fiecare diminea]` [i rezultatele de la sfr[itul zilei [i explic`-i situa]ia ct mai clar posibil. {eful tù va aprecia astfel efortul pe care l-ai depus pentru a duce la bun sfr[it treaba pe care o ai de f`cut [i va n]elege mai bine c` ai nevoie de un ajutor. Abia acum vei putea fi ndrept`]it s` ]i renegociezi sarcinile sau termenele de predare, astfel nct s` le po]i termina n timp util.
SUCCES VS WORKAHOLISM
ANDREI MOCANU, REDACTOR {EF BIZCAMPUS.RO
Suprasolicitarea, motiv de ngrijorare Primul motiv de ngrijorare este suprasolicitarea. n momentul n care organismul este obosit din cauza orelor nesfr[ite petrecute n mijlocul sarcinilor de serviciu, ncepe s` nu mai func]ioneze corect, ducnd la epuizare fizic` [i intelectual`, n cele din urm`. {i psihicul are de suferit, dar mai ales via]a social` a persoanei respective. Cum po]i sc`pa de obsesia pentru job? Simplu... rezolv`-]i taskurile la timp, astfel ca, la ora termin`rii programului, s` po]i pleca lini[tit acas`.
Evit` brfa Orict de mult ai avea de lucru, evit` s` faci caz despre asta n fa]a colegilor. ntotdeauna va exista unul care va avea grij` s` i transmit` [efului tù c` strici atmosfera din echip`. Este cu siguran]` ultimul lucru pe care l-ai vrea. Dac` ai ncercat toate variantele dar [eful tù te las` n continuare s` te descurci singur, poate c` este cazul s` ]i cau]i un loc de munc` unde s` fii n]eles [i sprijinit. n orice companie ai lucra, nu uita cel mai important lucru: s`n`tatea ta. Weekend-urile trebuie s` fie libere, ie[irile cu prietenii obligatorii iar plimb`rile [i dezvoltarea unor hobby-uri, vitale. Nu pune cariera naintea vie]ii personale... nu merit`!
Organizeaz`-]i timpul Noteaz`-]i n fiecare diminea]` taskurile pe care le ai de f`cut [i scrie n dreptul fiec`ruia timpul estimativ n care l po]i duce la bun sfr[it. Prioritizeaz` taskurile astfel nct, spre finalul zilei, s` ]i r`mn` doar cele
succesul profesional consolidat, acesta se ob]ine din echilibrul \ntre via]a personal` [i cea profesional`, \n timp ce din perspectiva organiza]ional` mecanic` este o alt` ecua]ie simpl`: cu ct se presteaz` mai multe ore de munc`, cu att mai mare este produc]ia. Companiile din Romnia \ncurajeaz` workaholismul din mai multe motive. Andy Szekely consider` c` se \ntmpl` acest lucru pentru c` e profitabil. Pe de alt` parte Alexandra Georgescu consider` c` \nclina]ia companiilor spre \ncurajarea workaholismului este determinat` \n mare m`sur` de presiunile din mediul Workaholismul nu \nseamn` succes. Din dorin]a exterior [i rata de schimbare foarte ridide avea succes \n plan profesional, mul]i ajung cat`. Ace[ti factori genereaz` mai s` se \ntreac` \n num`rul orelor petrecute la departe presiune pe nivelul de efort locul de munc`. Mul]i pun semnul de egalitate impus fiec`rui angajat, determin` o doz` \ntre a fi workaholic [i a avea o carier` reu[it`. mare de reactivitate [i \mpiedic` indivizii [i organiza]iile s` mai g`seasc` timp [i |ns` altele sunt elementele care contribuie energie pentru eforturi proactive de la atingerea unui succes \n munc`, sustenabil pe termen lung DE LOREDANA S~NDULESCU anticipare [i gndire pe termen lung. A[a se poate \ntmpla \ntr-un departaMult` lume asociaz` ideea de succes \n carier` ment de HR care din cauza fluctua]iei mari de cu workaholismul. |ntr-o oarecare m`sur`, o anu- personal se ocup` prea mult cu recrutarea, neglimit` doz` de workaholism ajut` la consolidarea jnd dezvoltarea echipei. unei pozi]ii bune, \ns` pentru a avea succes cu FACTORII CARE DUC LA PERCEP}IA adev`rat este nevoie de mult mai multe eleSUCCES = WORKAHOLISM mente. Este nevoie \n primul rnd de pasiune, viziune [i capacitatea de a-]i stabili obiective pe PRESIUNEA GRUPULUI: o cultur` organiza]ional` care \ncurajeaz` workaholismul termen lung. Este nevoie de asumarea unor [i condi]ionarea evolu]iei de ni[te rezultate ce riscuri. |n caz contrar, teama de riscuri nu este dect o cale sigur` de a r`mne \n mediocritate. implic` eforturi mari \n timp [i energie MODELELE SOCIALE: oamenii de succes care Pentru a avea succes este nevoie de mult` perseveren]`. Iar pentru a fi perseverent este nevoie apar \n media [i valorizeaz` acest stil de via]` de disciplin` pentru a [ti care sunt priorit`]ile, de sau modelele de succes din imediata apropiere DORIN}A DE AFIRMARE: nivelul aspira]iilor, mentori, oameni de la care s` \nve]i [i oameni bine preg`ti]i cu care s` colaborezi. Nu \n ultimul m`sura \n care cineva este dispus s` investeasc` timp \n job \n detrimentul altor aspecte precum rnd, succesul \n carier` depinde de seriozitate, prietenii, familia, o rela]ie, hobby-uri perseveren]` [i creativitate. ATITUDINEA HIPERPERFEC}IONIST~: atunci Chiar dac` dependen]a de munc` atrage succecnd se consider` c` niciodat` nu este destul, sul ini]ial, este un trg care pur [i simplu nu trebuie s` se fac` mai mult merit` f`cut deoarece conexiunea dintre workaholism [i succes \n carier` este nociv` pe termen INCAPACITATEA DE A SPUNE SPUNE NU: atunci cnd \i pui pe al]ii pe primul plan [i pe tine pe ultimul lung. Din perspectiva unui angajat, succesul \n LIPSA UNEI MISIUNI |N VIA}~: dac` nu ai placarier` este o rela]ie \ntre nivelul a[tept`rilor nul tù, altcineva te va include \n planul sù. personale [i m`sura \n care acestea sunt \mpli(Articol ap`rut \n Biz - nr. 158) nite \n fiecare moment. |n ceea ce prive[te
56 www.BizCampus.ro
CUM V~D ROMNII SUCCESUL

Atingerea succesului este un deziderat care ne urm`re[te toat` via]a. Sunt pu]ini cei care [i-au dezvoltat re]ete care dau roade \n orice situa]ie
DE ALEXANDRU ARDELEAN
M`sura oric`rui proiect, fie el profesional sau personal, este dat` de reu[itele acestuia, de atingerea celor mai bune rezultate, cu alte cuvinte de succesul respectivului proiect. |n general, succesul este perceput la nivel individual, ca rezultat pozitiv \n cazul propriilor planuri, dar [i la nivel colectiv, ca m`sur` a gndirii unei societ`]i. Potrivit studiului Cum este ast`zi perceput succesul de c`tre romni?, realizat de Synovate Romnia, fa]` de anii trecu]i romnii au \nceput s` \[i schimbe mentalitatea \n ceea ce prive[te succesul [i modul \n care \l percep. |n ceilal]i ani, succesul era garantat doar prin prisma de a avea ct mai mul]i bani [i de a ap`rea ct mai des \n media - notorietate mare. |n schimb, studiul din 2007 arat` faptul c` un om de succes ast`zi \nseamn` s` fi
muncit pentru a ajunge sus, s` fi construit continuu, s` se dezvolte [i s` lupte pentru statutul la care aspir` pentru a fi un om cu adev`rat valoros. De asemenea, studiul arat` c` nu exist` o defini]ie unic` a succesului, ci diferite tipuri de modele de succes. Astfel, sunt patru modele de succes: personalit`]ile/ vedetele, care au totalizat 31% din op]iunile intervieva]ilor, cel care trece dincolo de limite, cu un total de 25%, expertul/profesionistul - 24% [i carismaticul/popularul - 20%. Mai mult dect att, succesul este definit de romnii pe mai multe niveluri. Un prim mod de a ajunge la succes este s` devii apreciat de al]ii prin respectarea regulilor comunit`]ii. Pe de alt` parte, succesul a fost definit [i ca atingerea celui mai \nalt grad de profesionalism \n aria \n care activeaz` fiecare. Pe ultimul loc \n definirea succesului s-a plasat afirma]ia potrivit c`reia cineva puternic [i influent este un model. Cercetarea Synovate a mai relevat faptul c` succesul nu mai este o valoare unic`, ci este \nso]it` de un set de alte valori conectate cu acesta. Respectul [i bun`tatea sunt printre valorile culturale generice care vin s` completeze celelalte valori individuale, diferite, \n func]ie de fiecare \n parte, precum pasiune, motiva]ie, \ncredere, perseveren]`. Romnii nu mai consider` frumuse]ea sau influen]a ca metode de a atinge succesul, ci acesta poate fi c[tigat prin motiva]ie individual` [i curaj. |n general, calit`]ile personale care duc la succes sunt curajul, \ncrederea, ambi]ia, inteligen]a sau optimismul. Conform rezultatelor
Modele de succes
PERSONALIT~}ILE/VEDETELE CEL CARE TRECE DINCOLO DE LIMITE EXPERTUL/PROFESIONISTUL CARISMATICUL/POPULARUL studiului, a avea (bani sau alte obiecte valoroase) - verb extrem de percutant \n anii preceden]i \n ceea ce prive[te succesul, r`mne acum o condi]ie necesar` dar nu [i suficient` pentru a fi un om de succes. Subiec]ii spun c` \ntr-adev`r conteaz` s` [i ai, dar este extrem de important modul \n care ai ob]inut ceea ce ai. Studiul Synovate a mai relevat c` pentru romni, un om de succes trebuie s` aib` [i un anumit stil de via]`, pe m`sur`. 51% dintre cei intervieva]i plaseaz` nevoia de a avea hobby-uri pe primul loc, hobby-uri \n sensul de preocup`ri care fac din individul respectiv o persoan` activ`, care [tie exact ce \i place [i care se respect` pe sine, dnd fru liber pasiunilor. Pe de alt` parte, 44% dintre subiec]i consider` c` un om de succes trebuie s` duc` o via]` activ` din punctul de vedere al \ncerc`rii de lucruri noi, al curiozit`]ii care s` \l ajute s` evolueze. Un alt aspect al studiului se leag` de domeniile [i personalit`]ile pe care romnii intervieva]i le-au indentificat ca fiind catalizatoare ale succesului. B`ncile [i domeniul financiar sunt categoriile de profesii unde romnii consider` c` se reg`sesc cei mai mul]i oameni de succes (32%). Categoria Business ocup` locul 2 \n ceea ce prive[te profesiile cu cei mai mul]i oameni de succes, cu un procentaj de 30%. Studiul a fost realizat \n luna noiembrie a anului trecut pe un e[antion reprezentantiv la nivel na]ional pentru mediul urban, format din 600 de responden]i. Ace[tia au un grad de educa]ie medie [i superioar` [i au vrste cuprinse \ntre 18 [i 64 de ani. (Articol ap`rut \n Biz - nr. 155) 31% 25% 24% 20%
A AVEA R~MNE ACUM O CONDI}IE NECESAR~ DAR NU {I SUFICIENT~ PENTRU A FI UN OM DE SUCCES.
58 www.BizCampus.ro
GRE{ELI |N BUSINESS NETWORKING

|n lumea afacerilor exist` oamenii care intr` \ntr-o camer` [i spun: Am sosit! [i cei care sunt \ntmpina]i cu ner`bdare: Ai sosit!. Inspirat de motto-ul lui Leil Lowndes, specialist \n comunicarea interpersonal`, Biz a identificat gre[elile unui networking de afaceri
DE DANA TUDOR
|n urm` cu pu]in timp, un om de vnz`ri cu o experien]` destul de mare (s`-i spunem Vnz`tor), care vinde un produs rar pe pia]`, pentru o ni[` de clien]i foarte exclusivi[ti, este abordat de un client vechi, s`-i spunem Client Vechi. Acesta \l roag` pe Vnz`tor s` accepte s` se \ntlneasc` cu prietenul sù (Prieten) [i s` discute despre cum ar putea firma la care lucreaz` acesta s` beneficieze de acel produs foarte rar. Vnz`tor accept` \ntlnirea. |ntr-un acces de m`rinimie, el \i promite acel produs foarte rar \n acelea[i condi]ii \n care le prime[te [i Client Vechi,
60 www.BizCampus.ro
10 GRE{ELI
|N BUSINESS NETWORKING
1 NUfi CERE |NAINTE DE A DA CEVA. Cre[ti astfel [ansele de a ajutat.

INSISTA. |n cazul 2 NUnucel`lalt nus`-l ba]i\nla care te poate ajuta, are rost cap. Ri[ti s` pierzi mai mult. CONSIDERA C~, 3 NUPRIMIT SPRIJINULDAC~ AI SOLICITAT, RELA}IA CU CEL CARE }I-A OFERIT AJUTORUL S-A |NCHEIAT. Continu`. Comunic` mai departe, po]i s` mai ob]ii ajutor [i \n lunile care urmeaz`. {i consolidezi astfel rela]ia.
4 NU CONSIDERA C~, ODAT~ SOLICITAT, CEL~LALT VA L~SA TOTUL

BALT~ S~ TE AJUTE PE TINE. Pentru tine ajutorul pe care \l vei primi poate fi vital. Pentru cel`lalt, e posibil s` fie de o importan]` minor`. Respect` priorit`]ile celuilalt. UTILIZA INFORMA}II 5 NURUGATC~RORA AI ASUPRA FOST S~ P~STREZI CONFIDEN}IALITATEA. Este evident motivul, este evident ce ri[ti: pierderea rela]iei cu noul client sub auspiciile ne\ncrederii.
respectiv cu circa 40% sub pre]ul de list`. Prieten discut` cu [efii sì, \ncntat de ceea ce a ob]inut. Trei luni mai trziu, compania lui Prieten solicit` o \ntlnire cu Vnz`tor, pentru a discuta condi]iile de livrare a produsului. Prea sigur pe el, Vnz`tor a uitat \ns`, din lipsa unei agende bine ]inute, ce condi]ii a promis. {i, la \ntlnire, \ncepe s` justifice pre]ul de list`, refuznd s` fac` vreun discount. Evident, nu s-a semnat niciun acord. Rela]iile s-au tensionat \ntre [efi [i Prieten, apoi \ntre Prieten [i Client Vechi, \ntre Client Vechi [i Vnz`tor, iar rela]ia dintre ace[tia a fost la un pas s` se rup`. Evocat de c`tre Iulian Dr`ghicescu, director general al companiei de training [i consultan]` Media Mic Consulting, acest incident arat` cum o gre[eal` simpl` de vnzare poate avea consecin]e greu de reparat asupra rela]iilor de business \ntre trei companii. Dac` poate la nivel de nume networkingul este un concept relativ nou, ca fenomen el este un rezultat firesc al naturii umane. Dana Burghel, director executiv al firmei de training Learning About [i membr` a organiza]iei de networking Business Networking International, spune c` de fiecare dat` ideea de socializare a fost [i a r`mas mai puternic` dect activitatea de baz` care a generat-o. Timizi sau foarte \ndr`zne]i, cu abilit`]i de socializare sau f`r`, to]i ne dorim de fapt s` intr`m \n contact cu ceilal]i. Iulian Dr`ghicescu \mparte networkingul \n dou` categorii: personal [i cel de business. Mai mult, networkingul de business poate fi internpersonal, tradus prin cum s` m` simt mai bine \n cadrul companiei, sau extern-profesional, respectiv cum s`-mi \ndeplinesc sarcinile de serviciu mai bine, mai eficient. P`strnd aceast` rigoare, delimit`m \n cadrul networkingului de business trei departamente care trebuie s` aplice tehnici de networking extern: Marketing & PR, Resurse Umane [i Vnz`ri, spune Iulian Dr`ghicescu. Dac` \n cazul primului departament motto-ul este Cum s` ob]in` compania sau produsul nostru mai mult` vizibilitate, \n situa]ia celui de HR acesta devine Cum s` g`sim mai mul]i candida]i la posturile vacante din companie. Ct despre motto-ul departamentului de vnz`ri, acesta se concretizeaz` \n jurul ideii de Cum s` g`sim mai mul]i clien]i. |ns` anumite tehnici [i
lucruri care ]in de etichet` sunt similare \n toate tipurile de networking.
NETWORKINGUL PE INTERNET
Calculatoarele au devenit parte din via]a noastr` din ce \n ce mai mult. Dac` nu [tim foarte bine semnifica]ia unui cuvnt, nu mai cùt`m \n DEX, ci \n dexonline. Dac` vrem s` afl`m ultimele [tiri, nu cump`r`m ziarul din col], ci a[tept`m s` primim la birou ultimele [tiri pe e-mail. {i argumentele pot continua. Dana Burghel accept` importan]a Internetului ca mediu de stabilire [i men]inere a rela]iilor, \ns` cnd acestea sunt unele de business, nu este \ntotdeauna suficient: Stabilirea unor rela]ii cu ajutorul calculatorului sunt extrem de utile pentru cei care nu se pot deplasa, sunt destul de utile pentru cei cu hobby-uri comune, dar de aici [i pn` la a face business networking este cale foarte, foarte lung`!. Networkingul de afaceri are ca principal scop atingerea unui target de business, cel de ob]inere a unei anumite cote de pia]` fiind un exemplu \n acest sens. Orict de multe am \mp`rt`[i pe diversele site-uri, bloguri sau forumuri, \ntlnirea fa]` \n fa]`, \n care po]i s` observi [i gesturi, [i tonalit`]i ale vocii, mimica [i tot ceea ce reprezint` de fapt persoana din fa]a ta, r`mne chintesen]a business networkingului. Ceea ce spunem pe bloguri, forumuri etc. reprezint` doar 7% din ceea ce conteaz` atunci cnd transmitem ceva, restul de 93% reprezint` tonalitatea [i limbajul trupului, care se pun \n valoare numai la \ntlnirile fa]` \n fa]`, spune Dana Burghel.
6 NU INVENTA INFORMA}II PENTRU A |NT~RI RELA}IILE CU OAMENI DE LA

CARE A{TEP}I AJUTORUL. Orice neadev`r d`rm` tot e[afodajul construit. |n networking e vorba de \ncredere mai mult dect de orice altceva. S~ 7 NU TE TEMEE{ECURILE.de RECUNO{TI Recunoa[te-le chiar [i fa]` cel`lalt. Sunt o dovad` c` ]i le-ai asumat, le-ai analizat [i ai \nv`]at ceva din ele. DENIGRA 8 NU-}Iastfel \]i vei cre[te ]ie ADVERSARII. Nici dac` speri c` [ansele de a fi ajutat. S~ 9 NU UITAPRIMIT. E o MUL}UME{TI PENTRU AJUTORUL regul` de bun sim]!
10 NU-}I ASUMA TOATE ai MERITELE. Dac` tocmai ai vndut unui client la care
intrat datorit` unei referin]e, o bun` parte din vnzare a f`cut-o cel care ]i-a oferit referin]a.
DE DRAGUL PREZEN}EI
Tot din categoria sugestiilor a[a nu, recomandate de Dana Burghel, fac parte [i acele \ntlniri sau conferin]e la care mergem s` socializ`m \n primul rnd [i mai apoi ca s`-i ascult`m pe vorbitori. Un alt aspect interesant \ntr-un networking de business de succes este acela de a evita ipostaza de a fi prezent peste tot [i de a fi specialist \n orice. |ns` Dana Burghel atrage aten]ia asupra faptului c` de[i este bine s` cùt`m oportunit`]ile \n care ne putem face vizibili \n mod natural, [i nu s` ne facem remarca]i doar de dragul de a ie[i \n fa]`, trebuie s` fim creativi, s` gndim altfel, dar s` r`mnem noi \n[ine. Astfel de ini]iative pot avea
62 www.BizCampus.ro
SURSA: MEDIA MIC CONSULTING
5 PA{I
PENTRU NETWORKINGUL DE AFACERI
UN NETWORKING REAL DE BUSINESS ESTE ATUNCI CND: exist` \ntlnirea fa]` \n fa]` [i schimbul evident de c`r]i de vizit`; ne intereseaz` \n mod sincer afacerea celui din fa]a noastr`, produsele [i serviciile lui, cteva aspecte ale vie]ii lui personale; ascult`m mai mult dect vorbim, iar atunci cnd vorbim mai mult punem \ntreb`ri pentru a afla mai multe despre cel`lalt; oferim suportul nostru dac` observ`m c` partenerul dore[te o recomandare \ntr-un anumit domeniu. Nu v` gndi]i la Ce e pe aici pentru mine? Ce afacere \mi mai iese ast`zi?, ci \n primul rnd \ntreba]i: Cum a[ putea s` v` ofer suport pentru afacerea dumneavostr`? ne interes`m \n cadrul unui follow-up de ceea ce s-a \ntmplat cu recomandarea f`cut`.
\ns` un revers, atunci cnd devii prea vizibil, prezent la ct mai multe evenimente, fie c` sunt sau nu din zona \n care \]i desf`[ori afacerea. |n opinia lui Iulian Dr`ghicescu, \n momentul \n care te pricepi la tot te expui la trei tipuri de riscuri: cel profesional - caz \n care te po]i \ntlni cu un specialist real \n domeniul respectiv, iar imaginea ta poate fi influen]at` negativ; cel rela]ional - \n care pur [i simplu ui]i cu cine ai intrat \n contact [i riscul combinat profesional-rela]ional.
CE VOI PRIMI |N SCHIMBUL ACESTUI SERVICIU?

Nu trebuie s` gndim \n maniera: Am f`cut asta pentru tine, tu ce ai de gnd s` faci pentru mine?, ci trebuie s` ne gndim Am f`cut asta pentru tine fiindc` la un moment dat, cu siguran]` se va \ntoarce la mine \nzecit. |ntotdeauna \n networking func]ioneaz` legea reciprocit`]ii: fiecare trebuie s` dea [i s` primeasc` deopotriv`. Altfel, dac` tu vei fi mereu cel care prime[te, la un moment dat rela]ia aceea va \nceta s` mai existe. Networkingul trebuie cultivat, trebuie s` ne ar`tam interesul pentru celalalt, s` facem follow-up-uri, s` \l recomand`m pe cel`lalt cu cel mai mare profesionalism. Numai atunci vom avea [i noi de c[tigat. |n networking trebuie s` avem atitudine de fermier, nu de vn`tor, spune Dana Burghel.
NU TE LIMITA LA DOMENIUL |N CARE ACTIVEZI

Lipsa timpului \l poate tenta pe un antreprenor sau pe un manager s` \[i concentreze interesul exclusiv asupra domeniului \n care activeaz`. Dana Burghel consider` c`, pe lng` cei din aceea[i categorie cu noi, cu acelea[i interese sau cu clien]i comuni, ar trebui s` \ncerc`m s` ne integr`m [i \n alte grupuri de networking care nu au nicio leg`tur` cu noi. Diversitatea va duce la un moment dat la cre[terea afacerii noastre. Trebuie, m`car din cnd \n cnd, s` ie[im din cutia business-ului nostru [i s` mai tragem cu ochiul [i la alte domenii, chiar dac` nu sunt deloc compatibile cu ceea ce facem noi. Nu se [tie niciodat` ce idee ne vine, spune Dana Burghel. Nu \n ultimul rnd cel mai important lucru \ntr-o rela]ie de afaceri este \ncrederea, iar aceasta se cl`de[te \n timp. (Articol ap`rut \n Biz - nr. 161)
64 www.BizCampus.ro
PUTEREA BRANDULUI PERSONAL

Scopul oric`rui produs este s` aib` succes [i s` devin` un brand cu impact \n mintea consumatorului. |n carier` sau \n afaceri, obiectivul principal pentru mul]i este s` devin` lideri de opinie, ceea ce \nseamn` s` de]in` un brand personal
DE ANDA DR~GAN {I LOREDANA S~NDULESCU
66 www.BizCampus.ro
Ast`zi mai mult ca niciodat` suntem \nconjura]i de branduri de toate felurile, din toate domeniile, mai puternice sau mai pu]in puternice. Branduri care ne fac s` le devenim fideli, s` d`m orict pentru a le putea avea, s` intr`m \n cluburi de posesori ai brandului X. Nu putem s` nu accept`m ideea c` \n via]a de zi cu zi suntem obi[nui]i s` purt`m branduri - de la tricouri [i pn` la pantofi, gen]i sau alte accesorii. Suntem brandui]i, brandui]i, brandui]i, a[a cum spune Tom Peters, celebrul guru \n management al momentului. Multe companii interna]ionale de renume se asociaz` ast`zi cu personalit`]i pe m`sur`. David Beckham a fost imaginea Gillette, Ronaldinho s-a asociat cu chipsurile Lay's, iar cnd spui Bill Gates spui \ntreaga industrie IT. Toate acestea nu fac dect s` ne duc` cu gndul la faptul c` brand la brand trage Aici intr` \n joc rolul brandului personal. Beckham, Ronaldinho sau Bill Gates nu sunt altceva dect branduri personale. Iar evolu]ia [i cre[terea lor \n timp este destul de asem`n`toare cu aceea a unor branduri de produse [i servicii. Conceptul de personal branding \i este atribuit tot lui Tom Peters, care a adus acest concept \n mod pragmatic pe buzele oamenilor de afaceri. |n anul 1997 Peters a publicat \n revista american` Fast Company un articol - The Brand Called You - \n care explic` [i define[te ideea de brand personal. Brandul personal este un fenomen care a existat dintotdeauna, \nainte s` i se g`seasc` un nume sofisticat [i s` devin` capitol \n c`r]ile de PR. El este construit din modul nostru de a fi, de a ne comporta, din lucrurile pe care le spunem [i rezultatele noastre. Este un proces continuu, care ne influen]eaz` cariera, rela]iile [i via]a. A-]i construi brandul personal nu \nseamn` altceva dect a prelua controlul asupra unui proces care se \ntmpl` oricum. Practic, brandul personal reprezint` promisiunea pe care tu o faci celorlal]i, prin care le ar`]i ce po]i oferi [i care te diferen]iaz` fa]` de competi]ia ta, explic` Ioana M`noiu, Managing Partner la GMP PR. Cu to]ii suntem purt`tori de branduri personale, dar, la fel ca \n via]a comercial`, nu toat` lumea [tie s` \[i cultive brandul. De aceea, nu to]i avem branduri, ci doar nume, serie de buletin sau cod numeric personal. Brandul personal este definit de pozi]ia pe care o ocup`m \n grupurile din care facem parte, sau altfel spus \n compania \n care lucr`m [i apoi \n sectorul nostru de activitate. Din alt punct de vedere, brandul personal este v`zut ca o m`sur` a eficien]ei planului personal de dezvoltare, spune Cristian Manafu, Partner la firma Evensys, creatorul blogului www.manafu.ro [i fondatorul companiei Manafu Media. El mai precizeaz` c` devenim branduri odat` cu primii pa[i \n carier`. |n opinia lui Viorel Panaite, Managing Partner la Human Invest, a[a cum pentru o companie brandul reprezint` percep]ia [i asocierile pe care diferi]i indivizi sau comunit`]i le fac cu compania sau produsul respectiv, brandul personal este acela[i lucru - este povestea public` [i cunoscut` a unui individ, ceea ce al]i oameni [tiu s` spun` despre el. A[a cum compania Nike are un brand de inovator, clubul Ajax Amsterdam un brand de pepinier` de calitate pentru fotbali[ti sau ma[inile Volvo sunt recunoscute pentru siguran]a lor, oamenii au [i ei reputa]ia lor, brandul lor personal, spune Viorel Panaite.
BRANDUL PERSONAL SE CONSTRUIE{TE

Potrivit lui Cristian Manafu, brandul unei persoane are acelea[i caracteristici ca unul de produs. Are o personalitate, are caracter (este de \ncredere [i sincer sau predispus s` \n[ele a[tept`rile celorlal]i), [i-a creat o imagine (este v`zut \ntr-un anumit fel \n comunitate), are un sistem de valori bine definit [i transmite o emo]ie celor din jur. El \ns` atrage aten]ia asupra unui aspect foarte interesant, legat de momentul \n care \ntr-adev`r ai un brand personal. Dincolo de tot felul de defini]ii, [tii c` ai un brand personal atunci cnd e[ti aclamat de majoritatea celor din bran[a ta, cnd e[ti o voce
68 www.BizCampus.ro
de referin]` \n industrie [i \n media sau cnd e[ti asociat cu performan]e sau capacit`]i unice [i de invidiat. Speciali[tii \n branding afirm` la unison c` un brand personal se construie[te [i nu poate fi descoperit. Po]i descoperi talente, indivizi hot`r]i, cu valori [i principii s`n`toase, pe care apoi s`-i aju]i s` se fac` mai bine cunoscu]i, dar nu branduri. Cei care au valori clare [i convingeri puternice, completate [i de curajul [i abilitatea de a le comunica disciplinat, clar [i cu coeren]` \[i construiesc singuri [i \n mod natural branduri personale s`n`toase [i autentice, afirm` Viorel Panaite. El extinde ideea lui David Aaker, p`rintele CUM S~ AI UN BRAND PERSONAL DE SUCCES conceptului de brand, referitoare la Talent unic + valori [i convingeri clare + curaj faptul c` la baza credibilit`]ii [i disciplin` \n comunicarea lor S` fii consecvent brandului adev`ratelor branduri st` un leadership tù, dar s` [tii s` te reinventezi. {i brandurile personale, ca de excep]ie [i la nivelul brandului toate celelalte, au cicluri de via]`, se lanseaz`, se dezvolt` [i personal. Cred c` acest principiu se se maturizeaz`. Nu te opri cnd ]i-ai construit brandul aplic` la companii [i la oameni personal. Analizeaz`-]i rezultatele. Urm`re[te trendurile. deopotriv`. Calitatea leadership-ului Actualizeaz`-te. unui individ determin` autenticitatea [i nivelul atractivit`]ii brandului sù personal, precizeaz` Viorel Panaite. Un brand \n general poate fi construit deopotriv` de companii - iar acest lucru se \ntmpl` \n majoritatea cazurilor - dar sunt [i situa]ii \n care publicul larg contribuie semnificativ la succesul acestuia. |ns`, \n cazul brandului personal, lucrurile stau pu]in diferit, \n sensul c` majoritatea acestora sunt construite de persoana \ns`[i sau de o echip` din spatele ei. Atta timp cnd \n lumea de azi a afacerilor cariera reprezint` o prioritate personal`, indiferent de pozi]ia pe care o ocupi, construirea unui brand personal \i va separa pe cei care reu[esc \n carier` de cei care nu reu[esc, indiferent de nivelul competen]elor profesionale. Viorel Panaite \l citeaz` pe economistul Michael Goldhaber, care clarific` esen]a [i ADN-ul conceptului de brand personal astfel: Dac` nu exist` nimic special \n munca ta, indiferent ct de mult te str`duie[ti, nu vei fi observat! Iar asta \nseamn` [i c` nici nu vei fi pl`tit mai mult!. Sunt \ns` anumi]i oameni predispu[i la a asimila mai repede ingredientele brandingului personal? Cu siguran]`. E la fel ca \n sport, art` sau orice alt domeniu, afirm` categoric Cristian Manafu. La rndul sù, Ioana M`noiu spune c` de[i \n aparen]` brandul personal este orientat c`tre exterior, este esen]ial ca el s` fie reprezentativ pentru cine suntem noi cu adev`rat, cum suntem \n rela]iile profesionale, dar [i \n via]a privat`. |n construirea brandului personal trebuie s` fim noi \n[ine, precizeaz` Ioana M`noiu.
CT ATRN~ BRANDUL PERSONAL |N AFACERI

Potrivit Ioanei M`noiu de la GMP PR, studiile arat` c` la ora actual` 50% din reputa]ia unei companii pe pia]` \n general este dat` de reputa]ia celui care ocup` pozi]ia de CEO. Ceea ce \nseamn` c` \n acest caz, un CEO nu-[i poate permite s` ignore brandul sù personal, care, dup` cum arat` studiile, contribuie destul de mult la succesul unei afaceri. Pe de alt` parte, Viorel Panaite de la Human Invest este de p`rere c` re]etele de succes la care se \ncearc` s` se ajung` \n lumea brandingului, acolo unde se decide c` o astfel de strategie este profitabil`, includ o sus]inere reciproc` [i o \mbinare \ntre brandul personal [i brandul companiei. Microsoft este Bill Gates [i invers, Steve Jobs este Apple [i invers. Profesioni[tii din domeniu jongleaz` cu ecua]ia dintre brandul personal [i cel al companiei \n func]ie de capitalul de valoare pe care fiecare dintre ele \l au la un moment dat. Exist` momente cnd valoarea brandului Ronaldinho \nt`re[te valoarea brandului echipei Barcelona [i momente \n care valoarea brandului echipei
70 www.BizCampus.ro
cre[te valoarea brandului Ronaldinho, explic` Viorel Panaite. El mai precizeaz` faptul c` cele dou` tipuri de brand, personal [i de companie, reprezint` o ecua]ie delicat`, instabil` [i dinamic`. La scar` mare, sunt investite resurse financiare mari, de energie [i de timp pentru a produce cel mai profitabil echilibru \ntre individ [i companie. Unele \ncerc`ri sunt succese r`sun`toare, altele sunt e[ecuri nea[teptate, completeaz` reprezentantul Human Invest. Brandul personal \ns` poate s` determine succesul unei afaceri [i prin aceea c` \ncrederea pe care o inspir` celor din jur [i performan]ele atinse sau capacit`]ile de]inute au un rol important \n crearea unei pove[ti de succes. |ntr-o companie, un brand poate deveni un model pentru ceilal]i sau poate fi un element motiva]ional important. Vedem de multe ori oameni care r`mn \ntr-o companie doar pentru c` vor s` lucreze cu o anumit` persoan` sau o urmeaz` pe aceasta cnd decide s` plece. Dou` exemple ar fi de dat \n acest sens: echipele redac]ionale ale cotidienelor Adev`rul [i ProSport, care [i-au urmat liderii, ei \n[i[i branduri \n domeniul lor, spre alte proiecte noi - Gndul [i Gazeta Sporturilor, spune Cristian Manafu. |n opinia sa, \n rela]iile de afaceri, brandul unei persoane dintr-o companie, de obicei al liderului, are o importan]` mai mare. Iar acest lucru este valabil pentru c` pe de o parte brandul personal poate fi un magnet pentru atragerea de noi oportunit`]i de afaceri, iar pe de alt` parte, prin \ncrederea \n de]in`torul brandului personal se poate ob]ine sus]inere \n proiecte noi, doar pe baza renumelui. Ct despre importan]a brandului personal \n momentul vnz`rii unei afaceri, acesta conteaz` \n m`sura \n care cump`r`torul \i cere brandului s` r`mn` \n companie [i s` fie un magnet de business sau un lider de echip`. |n general \n tranzac]ii se pune mai mult accentul pe afacerea \n sine, care ar trebui s` func]ioneze [i f`r` brandul din fruntea sa [i s` confirme butada Nimeni nu este de ne\nlocuit, mai spune Cristian Manafu.
5 PA{I
PENTRU CREAREA BRANDULUI PERSONAL
Similitudinea dintre brandul personal [i brandul unui produs este foarte mare mai ales prin prisma faptului c`, a[a cum un brand puternic ajut` un produs sau o categorie de produse s` \[i sporeasc` vnz`rile, tot a[a [i brandul personal ajut` un individ s` urce \n carier` sau \n domeniul afacerilor. |n lumea brandurilor personale este la fel ca \n lumea comercial`. A[a cum produsele f`r` nume, f`r` reputa]ie, dar care poate c` chiar \[i fac bine treaba, sunt mai \nghesuite, prezente \n spa]iile m`rgina[e [i mai pu]in vizitate, tot a[a, ca individ po]i avea via]a similar` unui produs anonim dintr-un magazin. De aceea este important` preocuparea pentru brandul tù personal, \n construirea c`ruia trebuie s` ]ii cont de mai mul]i pa[i.
1. STABILE{TE-}I OBIECTIVUL.
Proiecteaz`-te \n viitor. Imagineaz`-]i un titlu de articol despre tine, care va ap`rea peste trei ani. |n ce ziar va fi publicat articolul [i ce spune el? |n tot ceea ce vei face \n urm`torii trei ani trebuie s` ai acest articol \n minte.
2. CUNOA{TE-TE. F~ O ANALIZ~, VEZI CARE SUNT CALIT~}ILE {I DEFECTELE TALE, VALORILE {I PASIUNILE.
Alege calit`]ile relevante pentru \ndeplinirea obiectivului. Lucreaz`-]i sl`biciunile numai \n m`sura \n care \]i afecteaz` atingerea obiectivelor. Cheia \n branding personal const` \n maximizarea punctelor forte. Trebuie s` g`se[ti cuvintele cheie cu care te-ar descrie cei din jur. Apoi po]i \ncepe s` cau]i tipare [i s` re]ii 4-5 cuvinte comune. A[a vei afla cine e[ti [i te va face con[tient de brandul tù.
CUM ST~M LA BRAND PERSONAL

La ora actual` \n Romnia conceptul de brand personal este relativ nou [i, dup` cum afirm` Ioana M`noiu, de multe ori gre[it \n]eles. |n Romnia sunt foarte pu]ini cei care \[i construiesc brandul personal \ntr-un mod organizat. Sunt multe cazuri de manageri foarte mediatiza]i, care las` impresia c` au o armat` de consilieri de branding personal \n spate, dar care au ajuns a[a din \ntmplare, fiindc` au fost mereu deschi[i \n rela]ia cu presa, pentru c` sunt carismatici [i au lucruri interesante de spus, spune Ioana M`noiu. Ea mai precizeaz` c` principala barier` \n construirea unui brand personal este timpul, pentru c` sunt necesare \ntlniri cu presa, particip`ri la conferin]e, redactare de articole sau pur [i simplu networking. Ct despre poten]ialul de dezvoltare a consultan]ei \n domeniul brandingului personal, lucrurile sunt destul de pozitive, atta vreme ct acesta poate fi unul dintre instrumentele [i ingredientele unei strategii comerciale, de pozi]ionare [i de vnzare a unui produs sau serviciu, sau a unei strategii de afaceri \n general. Cu toate acestea \ns`, \n prezent sunt pu]ine cazuri \n Romnia \n care o companie de consultan]` s` dezvolte un plan strategic \n care s` combine coerent [i disciplinat pozi]ionarea brandului unor produse cu brandul unei persoane. Dac` este sau nu poten]ial, cred c` acest lucru ]ine doar de competen]ele profesionale [i de vnzare ale agen]iilor specializate, spune Viorel Panaite. |n schimb, Ioana M`noiu de la GMP PR este ceva mai optimist` \n ceea ce prive[te poten]ialul de dezvoltare a brandului personal, numai [i dac` se ia \n calcul fenomenul bloggingului din ultima vreme din Romnia. |n ultimii doi ani, branduri lansate online au devenit lideri de opinie [i \n zona offline, participnd la conferin]e, fiind invita]i la evenimente sau cita]i \n articole. Ei sunt un exemplu de poveste de succes care cu siguran]` \i va inspira [i pe ceilal]i, afirm` Ioana M`noiu. (Articol ap`rut \n Biz - nr. 154)
3. IDENTIFIC~ PUBLICUL-}INT~.
Cine sunt cei care te pot ajuta s`-]i \ndepline[ti obiectivul? Ce \i intereseaz` pe ei? Tot aici este potrivit s` g`se[ti r`spunsul la \ntrebarea: Pentru ce vreau s` fiu recunoscut \n acest grup, comunitate sau organiza]ie?. Practic aici este momentul \n care se poate vedea diferen]a prezent-viitor: Cine sunt? - Pentru ce vreau s` fiu recunoscut?
4. COMUNIC~ PRIN CANALELE CARE AJUNG LA OAMENII CARE TE INTERESEAZ~.

Canalele prin care \]i prezin]i brandul pot fi articole, conferin]e, particip`ri la evenimente, c`r]i [i, cel mai important, mediul online, reprezentat de bloguri sau comentarii pe bloguri. Nu trebuie s` omi]i faptul c` este bine s` fii constant \n comunicare, s` fii prezent mereu, fiindc` oamenii uit`. Practic trebuie s`-]i dezvol]i capacitatea de a comunica [i de a-]i crea experien]ele [i momentele personale astfel \nct s`-]i faci cunoscute valorile [i talentul pe baza acestora [i nu pe pove[ti inventate. Abilitatea de a povesti, de a-i face pe al]ii s` povesteasc` despre felul \n care [i-au exprimat valorile [i talentul este crucial` \ntr-un proces s`n`tos de branding personal, este de p`rere Viorel Panaite.
5. EVALUEAZ~-}I BRANDUL.
Google yourself! Mul]i oameni se feresc s` se caute pe Google sau s` admit` c` o fac, de teama de a nu fi considera]i narcisi[ti. Acest lucru este \ns` mandatoriu \n construc]ia brandului personal, fiindc` to]i \n jurul tù o vor face. Posibilii angajatori sau viitorii subalterni, partenerii de afaceri, clien]ii, oamenii care vor intra \n contact cu tine la un moment dat vor dori s` afle mai multe, dnd cùtare pe Google cu numele tù. De aceea este important s` ai control asupra informa]iei ap`rute despre tine.
72 www.BizCampus.ro
ORA{E
DE SUCCES
|N ROMNIA
Al`turi de Bucure[ti, sunt cele mai importante zece ora[e ca dezvoltare, dar [i ca poten]ial de cre[tere. Sunt vrfurile de lance pentru pie]ele locale [i regionale din care fac parte [i totodat` driverii pentru cre[terea de ansamblu a economiei romne[ti. De asemenea, au atras cei mai mul]i investitori sau sunt pe cale s` \i atrag`, pe fondul dezvolt`rii unor linii importante de business pe plan local. De[i pentru unele dintre cele zece ora[e oportunit`]ile de afaceri sunt din ce \n ce mai pu]ine, datorit` maturiz`rii pie]ei locale, cre[terea viitoare va veni din deficitul de infrastructur` pe care Romnia \l are la nivel na]ional
DE ANDA DR~GAN {I ALEXANDRU ARDELEAN
74 www.BizCampus.ro
BUCURE{TI
INVESTI}II CAPITALE DE TOP
Pe viitor, oportunit`]ile de dezvoltare a Bucure[tiului precum [i cele de cre[tere ale afacerilor ar putea ap`rea doar \n m`sura \n care ora[ul \[i va extinde aria metropolitan`, prin integrarea zonelor limitrofe DE LOREDANA S~NDULESCU
Regiunea Bucure[ti - Ilfov reprezint` la ora actual` retail, Bucure[tiul \nregistreaz` cre[teri spectacucea mai dezvoltat` zon` a ]`rii din punct de vedere loase. Pentru anul acesta este anun]at` deschieconomic, reunind cel mai mare num`r de firme cu derea a peste 20 de mall-uri ce vor \nsuma o participare strìn` precum [i cea mai mare pondere suprafa]` \nchiriabil` de 800.000 de metri p`tra]i, cu investi]ii totale anun]ate a se a capitalului social subscris (50%). ridica la aproximativ 1,3 miliarde De altfel, dintre toate celelalte cade euro. Potrivit unei cercet`ri pitale europene, cel pu]in pe domerealizate de Cushman & Wakefield niul imobiliar, Bucure[tiul pare s` \n asociere cu International Coun\nregistreze cel mai dinamic ritm cil of Shopping Centres [i Real de cre[tere. Potrivit unui studiu Estate Publishers, Bucure[tiul se efectuat de compania de consiliere afl` pe locul 7 \n preferin]a lor penimobiliar` Jones Lang LaSalle, tru expansiune \n urm`torii cinci referitor la Indicele European de ani, \n urcare cu dou` locuri fa]` Cre[tere Economic` Regional`, de anul trecut. dintre toate capitalele europene, Bucure[tiul se confrunt` \ns` cu o Bucure[tiul va cunoa[te cea mai serie de probleme. Capitala r`mare dezvoltare \n domeniul imomne deficitar` la capitolul invesbiliar \ntre anii 2006 [i 2010. De la ti]ii \n infrastructur`. De asemenea, \nceputul anilor '90, \n Bucure[ti SALARIU POZI}II ENTRY LEVEL* Minim: 250-300 euro problema for]ei de munc` din s-au adunat numeroase nume mari Mediu: 350-450 euro punctul de vedere al costurilor \n din mediul de afaceri interna]ional, Maxim: 450-550 euro cre[tere, dar [i al crizei de oameni din absolut toate domeniile de califica]i - \ncepe s` exercite o preactivitate. Practic, \n multe privin- SALARIU POZI}II MIDDLE MANAGEMENT* siune puternic` asupra tuturor ]e, Capitala alearg` mai repede Minim: 600 - 750 euro companiilor, indiferent de domedect celelalte ora[e \n sectoare Mediu: 800 - 1.200 euro niu, explic` George Mucibabici. precum finan]ele, domeniul imobil- Maxim: 1.300 - 2000 euro Dintre domeniile cu investi]ii pe iar, tehnologia informa]iei, logistic` DOMENII DISPONIBILE PENTRU minus la momentul actual, dar sau alte tipuri de servicii, este de AFACERI care au poten]ial de cre[tere sunt p`rere George Mucibabici, Chair- |n func]ie de viziunea de afaceri proiectele de infrastructur`, proman la Deloitte Romnia. Pentru a investitorilor iectele de dezvoltare turistic` \n Bucure[ti, avantajele decurg \n primul rnd din statutul sù de capital`, cu toate sensul c` Bucure[tiul nu este \nc` o destina]ie atributele ce \i revin - centru administrativ, econom- turistic` la modul clasic, de[i are o mo[tenire culic [i politic. |n plus, existen]a a numeroase institu]ii tural` extraordinar`, precum [i proiectele de ecolode \nv`]`mnt superior reprezint` o surs` impor- gizare [i management al de[eurilor. |n acest dometant` de for]` de munc` pentru companii, cel pu]in niu, unul dintre cele mai recente proiecte anun]ate la nivel cantitativ. De asemenea, pozi]ia geografic` este cel al dezvoltatorului imobiliar cu capital ameravantajoas` a Bucure[tiului ajut` companiile s` \[i ican Mega Company, care peste un an va \ncepe organizeze mai bine opera]iunile la nivel na]ional [i, construc]ia unei fabrici de tratare a de[eurilor, cu o unde este cazul, chiar [i \n regiune. Pe domeniul investi]ie de 19 mil. euro.
SURSA: * PROFFESSIONAL
TIMI{OARA
EXCELEN}~ |N AFACERI
Dup` ce ini]ial a fost leag`nul antreprenoriatului [i al dezvolt`rilor de investi]ii strìne, \n prezent Timi[oara \nregistreaz` un ritm mai lent de dezvoltare, pe fondul maturiz`rii pie]ei DE ANDA DR~GAN {I LOREDANA S~NDULESCU
Pentru Romnia, Timi[oara poate fi considerat` tic` specific` zonei, ci mai degrab` ca o tendin]` pe bun` dreptate ora[ul care a dat tonul \n afa- general` a economiei romne[ti. La o trecere \n ceri. De la companiile care s-au dezvoltat aici, revist` se observ` faptul c` de[i Timi[oara este \n rapiditatea cu care business-urile au crescut [i continuare unul dintre performerii economiei locale, ritmul sù de cre[tere este pn` la numele grele \n materie ceva mai mic dect cel \nregistrat de investitori strìni pe care le-a pn` \n urm` cu c]iva ani. Lucru atras, Timi[oara este ora[ul care ct se poate de normal avnd \n a dat startul \n afaceri \n econovedere c` \n urm` cu zece ani mia local`. Timi[oara a trecut \n Timi[oara a \nregistrat o adevùrm` cu 8-9 ani prin etape de dezrat` explozie din punctul de voltare pe care alte ora[e ale ]`rii vedere al dezvolt`rii sale. |n plus, abia acum le traverseaz`, afirm` salariile au crescut destul de mult, Daniela Strusevici, Senior Manaceea ce reprezint` un dezavantaj ger la KPMG Timi[oara. Pe fondul pentru investitori. Printre cei mai pozi]iei geografice, de adev`rat` importan]i investitori se num`r` punte \ntre Est [i Occident, grupul german Continental, FlexTimi[oara a atras un num`r semtronics (350 milioane dolari), nificativ de investitori, prepondeCarpatair, Alcatel, Linde, Zoppas rent din Germania [i Italia. Timi- SALARIU POZI}II ENTRY LEVEL* Minim: 180-250 euro etc. Ca [i oportunit`]i de afaceri [oara a fost \ntotdeauna copilul Mediu: 300-350 euro ce mai pot fi fructificate la ora precoce al Romniei. Din punct de Maxim: 400-500 euro actual` \n Timi[oara, ni[ele vedere economic, pentru c` a r`mase neacoperite de compa\nceput cel mai devreme, a cunos- SALARIU POZI}II MIDDLE MANAGEMENT* niile multina]ionale pot fi acopecut o dezvoltare mult mai rapid` Minim: 700-800 euro rite de IMM-uri [i juc`torii locali. dect a altor ora[e. Ca domenii de Mediu: 900-1.000 euro |n plus, Daniela Strusevici de la activitate, \n mod tradi]ional, aici Maxim: 1.100-2.000 euro KPMG Timi[oara afirm` c` \n au venit \nc` de la \nceput investiDOMENII DISPONIBILE PENTRU condi]iile \n care \n Timi[oara tori din industria IT [i auto, atra[i AFACERI exist` multe fabrici vechi care de calit`]ile for]ei de munc` [i \n Imobiliar, servicii, IMM-uri, retail, \ncearc` \n prezent s` se relogeneral de costurile reduse, care construc]ii cheze \n afara ora[ului, \n parcuri f`ceau produc]ia \n lohn \n Romnia foarte competitiv`, precum [i de pozi]ia industriale, \n acest fel se face loc pentru ingeografic` care faciliteaz` logistica cu Uniunea vesti]ii \n parcuri reziden]iale. European`, spune Alina Rafail`, Senior Manager, Totodat`, dezvoltarea serviciilor este un domeTax - Business Development la compania de con- niu \n care mai este loc de investi]ii, mai spune reprezentanta KPMG. Ct despre domeniile care sultan]` PricewaterhouseCoopers. Printre domeniile care s-au dezvoltat cel mai pu- vor cunoa[te dezvolt`ri semnificative \n viitor, ternic \n Timi[oara, al`turi de IT [i auto se num`- Strusevici afirm` c` printre acestea se num`r` r` domeniul imobiliar, comer]ul [i serviciile. \n continuare sectorul imobiliar, construc]iile Aceast` dezvoltare nu apare \ns` ca o caracteris- [i retailul.
76 www.BizCampus.ro
CLUJ-NAPOCA
AFACERI |N VITEZ~
Clujul continu` s` fie un magnet pentru investitori. Companiile interna]ionale mari bifeaz` pe harta lor acest ora[ [i atrag la rndul lor al]i juc`tori care \[i deschid linii de business conexe \n regiune DE ANDA DR~GAN
Pentru Cluj-Napoca domeniile care s-au dezvoltat situeaz` pe locul doi \n ierarhia na]ional` ca cel mai bine \n ultimii ani sunt sectorul financiar- poten]ial de polarizare, dup` Bucure[ti, spune bancar [i nebancar, parcurile industriale, dome- Aura Giurc`neanu, Audit Partner la compania de niul IT [i activit`]ile conexe acestuia, domeniul consultan]` KPMG. Potrivit statisticilor, la ora actual` Clujul se pozi]ioneaz` pe imobiliar, precum [i industria prelocul trei la nivel na]ional cu un lucr`toare, care cuprinde o comnum`r de aproape 5.000 de component` important` de valoare panii. Aceasta reprezint` aproadùgat`. La polul opus, agriculximativ 4% din totalul companiilor tura [i turismul sunt domeniile strìne \nregistrate \n Romnia. deficitare ale ora[ului, de[i ambeMai mult dect att, din cele peste le au un poten]ial ridicat de dez80 de ]`ri care au investit la Cluj, voltare \n regiune. Cluj-Napoca cifrele arat` c` aproximativ 60% este de asemenea [i un punct de din capitalul strìn investit apar]ine atrac]ie pentru fondurile de firmelor strìne din primele zece investi]ii interesate s` fac` infuzii ]`ri, ca valoare a investi]iei. |ntre de capital. Un exemplu \n acest primele ]`ri surs` de investi]ii \n sens sunt fondurile de investi]ii Cluj-Napoca se num`r` Germania, strìne, interesate de devoltarea Finlanda, Italia, Ungaria, Luxemde proiecte pe domeniul rezi- SALARIU POZI}II ENTRY LEVEL* Minim: 150-200 euro burg, Suedia, Belgia, Austria, India, den]ial. |n ceea ce prive[te dez- Mediu: 250-300 euro SUA [i Olanda, spune Aura Giurvoltarea retailului, potrivit specia- Maxim: 400-450 euro c`neanu. Ea mai precizeaz` c` li[tilor, Cluj-Napoca va \nregistra printre oportunit`]ile de afaceri pe cea mai important` dinamic` a SALARIU POZI}II MIDDLE MANAGEMENT* care le ofer` la ora actual` Clujconstruc]iilor de tip mall din Minim: 500 euro Napoca se num`r` parteneriatele provincie. Num`rul mare de afa- Mediu: 700-800 euro public-private, dezvoltarea zonei ceri dezvoltate \n Cluj-Napoca a Maxim: 1.200 euro metropolitane, crearea de centre f`cut ca o serie de companii de DOMENII DISPONIBILE PENTRU mari de afaceri, dezvoltarea de servicii profesionale specializate AFACERI business-uri \n domeniul servicicare \[i desf`[oar` opera]iunile \n Servicii, comer] electronic, ilor, utilizarea pe scar` larg` a leg`tur` direct` cu juc`torii pre- imobiliare [i construc]ii tehnologiilor avansate precum [i zen]i aici s`-[i deschid` birouri locale. Un exemplu \n acest sens este casa de avo- crearea de produse de calitate marca Cluj-Napoca. catur` }uca, Zbrcea [i Asocia]ii, care [i-a De altfel, ora[ul va \nregistra o cre[tere semnificadeschis anul trecut un birou la Cluj-Napoca. |n tiv` dup` ce Nokia a decis s` investeasc` \ntr-o faplus, de ani buni compania de audit [i consultan]` bric` la Jucu. Totodat`, printre domeniile care vor financiar` KPMG are un birou deschis la Cluj- cre[te \n viitor se num`r` sectoarele cu valoare Napoca. Dezvoltarea ora[ului Cluj a venit ca o adùgat` mare, comer]ul electronic, serviciile consecin]` a faptului c` \ntreaga regiune a financiare, construc]iile, retailul, consultan]a de Ardealului a cunoscut \n ultimii ani cre[teri semni- afaceri precum [i \ntreprinderile mici [i mijlocii, ficative. Mai mult dect att, Cluj-Napoca se mai spune Aura Giurc`neanu.
PLOIE{TI
AFACERI CU AUR NEGRU
Din ce \n ce mai mult o anex` a Bucure[tiului, Ploie[tiul a reu[it s` atrag` numero[i investitori, \ns` \ntmpin` \n prezent un obstacol \n dezvoltarea altor afaceri: lipsa terenurilor [i a for]ei de munc` specializat` DE ANDA DR~GAN
Atunci cnd spui Ploie[ti, inevitabil spui industria 2006, a unui call-center Vodafone \n acest ora[. petrolier`, domeniul fiind unul de referin]` att |ns` [i inten]iile de investi]ii sunt considerabile. pentru investitorii romni ct [i pentru cei strìni. Anul trecut, Calsonic Kansei anun]a c` va construi Anul 2007 \ns` a adus pentru Ploie[ti investi]ii pri- o fabric` de componente auto la Ploie[ti, printr-o investi]ie de 100 milioane de euro vate care \n marea lor parte au \n urm`torii cinci ani [i genernd fost orientate c`tre modernizarea nu mai pu]in de 1.000 de locuri de unor entit`]i din industria petromunc`. Cu toate acestea \ns`, chimic`, respectiv la Petrobrazi, Ploie[tiul nu atrage [i al]i investiLukOil [i rafin`ria Rompetrol Vetori strìni, motivele fiind legate de ga. Investi]iile greenfield au fost lipsa terenurilor unde se pot con\ns` extrem de pu]ine. |n plus, a strui facilit`]i de produc]ie, prefost extins` [i capacitatea fabricii cum [i a for]ei de munc`. De ce Unilever, \n urma mut`rii pro\ns` o avalan[` de companii care duc]iei din Bulgaria la Ploie[ti. |n fac din Ploie[ti unul dintre cele mai ceea ce prive[te investi]iile pudezvoltate ora[e? Pe lng` poziblice, focusul a fost pe infrastruc]ia geografic` avantajoas`, Plotura de transport, spune George ie[tiul se bucur` \n plus de intereMucibabici, Chairman la Deloitte sul [i poten]ialul turistic. Iar odat` Romania. |n Ploie[ti, o serie de SALARIU POZI}II ENTRY LEVEL* Minim: 140-160 euro cu inaugurarea autostr`zii Bucuinvestitori importan]i au venit Mediu: 200-250 euro re[ti-Bra[ov, care va include pe odat` cu deschiderea parcului Maxim: 300-350 euro traseu [i ora[ul Ploie[ti, potenindustrial Ploie[ti, printre ace[tia ]ialul zonei va cre[te semnificativ, num`rndu-se compania nipon` SALARIU POZI}II MIDDLE MANAGEMENT* este de p`rere George Mucibabici. Yazaki Romania, Kaufland, Bau- Minim: 350-400 euro El mai precizeaz` faptul c` \n meister sau Baumix. Mai mult Mediu: 500-600 euro Ploie[ti, la fel ca \n Bucure[ti de dect att, o serie de branduri Maxim: 650-800 euro altfel, oportunit`]i de afaceri vor interna]ionale [i-au transferat la DOMENII DISPONIBILE PENTRU exista \ntotdeauna, indiferent de Ploie[ti o parte din activitatea de AFACERI domeniul de activitate. Totul produc]ie. Printre acestea se Servicii, proiecte de infrastructur`, depinde de viziunea investitorilor num`r` Coca-Cola, British Ame- de ecologizare [i management al sau a antreprenorilor locali, aprerican Tobacco, Alexandrion Group de[eurilor precum [i proiecte de dezvoltare turistic` ciaz` reprezentantul Deloitte sau Unilever South-Central EuroRomania. |n opinia sa, pentru compe. |n plus, [i cteva dintre companiile romne[ti importante [i-au deschis linii de paniile cu putere financiar` mai mic`, a[a cum business la Ploie[ti, a[a cum este cazul Cris Tim este cazul \ntreprinderilor mici [i mijlocii, accentul va c`dea pe servicii. De asemenea, domeniile cu de exemplu. Mai mult, Mobexpert [i Altex au anun]at recent c` investi]ii pe minus vor fi [i ele vizate - proiecte de vor construi un centru de retail la Ploie[ti. Nu \n infrastructur`, de ecologizare [i management al ultimul rnd, serviciile reprezint` o zon` cu de[eurilor precum [i proiecte de dezvoltare turispoten]ial de cre[tere, dovad` fiind deschiderea, \n tic`, mai spune Mucibabici.
78 www.BizCampus.ro
BRA{OV
BRA{OVUL, CENTRU INDUSTRIAL
Cu siguran]` economia ora[ului Bra[ov are un pronun]at caracter industrial, dar pe lng` acest segment, proiectele imobiliare [i cele de retail s-au dezvoltat [i continu` s` creasc` \ntr-un ritm alert DE ALINA STANCA
Bra[ovul nu este doar un punct de atrac]ie pe serviciilor. Referitor la domeniul imobiliar, printre harta turistic` a Romniei, ci este ora[ul care la juc`torii a[tepta]i se afl` [i dezvoltatorul imobiliar \nceputul anilor '50 era cunoscut ca unul dintre Adama (de]inut \n parte de fondul american Tiger cele mai industrializate din ]ar`. Nume precum Global [i \n parte de fondul austriac de investi]ii Immoeast), care are la Bra[ov, \n Tractorul, fabrica de avioane IAR stadii incipiente de dezvoltare, sau cea de autobuze, autoutilitare trei proiecte reziden]iale cu o va[i autocamioane Roman au repreloare de aproximativ 150 de mizentat baza necesar` atragerii lioane de euro. investitorilor \n zona industrial`. |n urm`torii doi ani \[i vor face Primele prezen]e importante au apari]ia [i apartamentele construap`rut \n anii '90, atunci cnd ite de compania Romland Devecompania american` Colgate-Pallopment (Anglia) cu o investi]ie de molive a preluat fabrica Norvea 100 milioane de euro, al`turi de (fost` Nivea). De[i pn` la sfr[itul SALARIU POZI}II ENTRY LEVEL* BSR Europe (Israel) care anun]` anului 2008 compania inten]ionea- Minim: 140-170 euro construc]ia a peste 3.000 de z` s` relocheze produc]ia \n Polo- Mediu: 220-250 euro Maxim: 300-350 euro apartamente cu o investi]ie de nia, proiectul f`cnd parte dintr-o 150 de milioane de euro. restructurare mai ampl` la nivelul SALARIU POZI}II MIDDLE Flavus Investi]ii, cump`r`torul \ntregii Europe, Colgate Palmolive MANAGEMENT* activelor platformei Tractorul, a dat tonul afacerilor \n Bra[ov. Tot Minim: 400-500 euro vizeaz` atragerea de investi]ii \n \n anii '90, Kraft Foods a intrat pe Mediu: 500-650 euro Maxim: 700-900 euro valoare de 800 de milioane de pia]a romneasc` prin achizi]ioeuro pentru \nfiin]area unui nou narea fabricii Poiana Produse DOMENII DISPONIBILE PENTRU centru urban care va cuprinde Zaharoase. {i exemplele nu se AFACERI Domenii disponibile pentru afaceri cl`diri de birouri, locuin]e, spa]ii opresc aici. comerciale [i de agrement. Un alt A[adar, \n timp ce juc`torii strìni Imobiliare, retail, servicii, turism juc`tor a[teptat la platforma \[i consolideaz` pozi]iile pe pia]a local` al`turi de companiile cu capital privat Tractorul este o companie american` de IT care romnesc, o serie de noi investitori strìni \[i va ocupa o suprafa]` de 4.000 de metri p`tra]i [i declar` inten]ia de a dezvolta afaceri \n Bra[ov. va investi aproximativ 700.000 de euro. Halele Potrivit Oficiului Na]ional al Registrului Comer- fostei fabrici Tractorul sunt cùtate [i de pro]ului, totalul investi]iilor strìne \n jude]ul Bra[ov duc`torul auto american Ford. s-a ridicat \n 2007 la 1,4 miliarde de lei, \n cre[tere Al`turi de cele trei parcuri industriale pe care Bra[ovul le are \n prezent (Tractorul, Roman [i Rulcu 11,5% fa]` de anul 2006. Printre investitorii din Bra[ov cu o pondere impor- mentul), grupul de firme ICCO va dezvolta pn` \n tant` \n aceast` zon` se num`r` Germania, Italia, 2012 unsprezece hale de produc]ie [i trei cl`diri de Anglia sau Fran]a. Domeniile care au cunoscut birouri cu o suprafa]` total` de 140.000 de metri cea mai semnificativ` dezvoltare \n ultimii ani \n p`tra]i, iar spaniolii de la Graells & Llonch Bra[ov se num`r` segmentul imobiliar, domeniul investesc 300 de milioane de euro \ntr-un alt parc construc]iilor, industria u[oar` sau segmentul industrial pn` la sfr[itul anului 2008.
80 www.BizCampus.ro
IA{I
PE URMELE VESTULUI
|ntr-o zon` a Romniei \n care dezvoltarea economic` are loc mai lent, Ia[iul se deta[eaz` ca oportunit`]i de afaceri precum [i ca nume grele de investitori strìni care bifeaz` ora[ul pe harta lor DE ANDA DR~GAN
Ia[iul este unul dintre ora[ele care vin puternic din Ia[i se num`r` Ceramica Ia[i, care va investi peste urm` prin prisma investi]iilor strìne care au 20 milioane de euro \n triplarea capacit`]ilor de \nceput s` se realizeze acolo dar [i prin anvergu- produc]ie pn` la \nceputul anului viitor; Iulius Mall, ra proiectelor de afaceri din mai toate domeniile Antibiotice Ia[i, Casa Auto, Avicola Ia[i, Ness Romnia, Siemens, Mark Pharmade activitate. Capul de afi[ \n ceea ceutics, Kosarom, Polirom. ce prive[te sectoarele cu cele mai Domeniul imobiliar \nregistreaz` o mari cre[teri este ]inut de domecre[tere semnificativ` [i \n Ia[i, niul IT, reprezentat de dezvoltaunde, pe toate segmentele au loc torii de software, care au fost dezvolt`ri de numeroase proiecte. atra[i de faptul c` Ia[iul este un Un exemplu \n acest sens este centru universitar puternic. proiectul de retail Felicia Shopping De asemenea, dezvolt`ri semniCenter, care a fost achizi]ionat \n ficative au cunoscut [i industriile vara anului trecut de c`tre ING tradi]ionale, dintre care se deta- SALARIU POZI}II ENTRY LEVEL* Real Estate pentru 40 milioane de [eaz` industria textil` [i cea far- Minim: 150-200 euro euro, sau firma de construc]ii Art maceutic`. Aceasta din urm` a Mediu: 300-350 euro Maxim: 400-450 euro Instal, care va investi \ntre 4 [i 6 intrat \n aten]ia investitorilor, mai mil. euro \ntr-un proiect reziden]ial ales prin prisma faptului c` SALARIU POZI}II MIDDLE cu 64 de apartamente, \n timp ce Antibiotice Ia[i urmeaz` s` fie pri- MANAGEMENT* Egnatia Bank a anun]at anul trecut vatizat`. De altfel, compania a Minim: 500-600 euro c` va finan]a un proiect reziden]ial cunoscut cre[teri ale cifrelor de Mediu: 700-800 euro Maxim: 900-1.200 euro dezvoltat \n centrul Ia[iului de afaceri semnificative de la un an c`tre Hatzlacha, o companie cu la altul, \n 2006 \nregistrnd o DOMENII DISPONIBILE PENTRU ac]ionariat israelian. |n plus, este \n cifr` de afaceri de aproape 200 AFACERI IT, call-center-uri, imobiliare, derulare proiectul imobiliar Palas milioane de lei. care presupune o investi]ie de De asemenea, este de a[teptat ca turism, servicii peste 200 milioane de euro. Ct odat` cu intrarea Delphi Packard, s` asist`m [i \n Ia[i la o dezvoltare similar` cu cea despre domeniile care ar putea oferi oportunit`]i de \nregistrat` de Pite[ti dup` venirea Renault precum afaceri \n Ia[i, Alina Rafail` spune c` ora[ul r`mne [i cu cea a[teptat` de la Craiova de pe urma intr`rii atractiv pentru dezvoltatorii de centre de servicii. Ford. Produc`torul american de componente auto Ea mai adaug` faptul c` \n urm`torii trei ani, pe fonDelphi va \ncepe la sfr[itul acestui an activitatea, dul trendului ascendent al economiei locale, Ia[iul \n urma unei investi]ii de tip brownfield. Ia[iul ar putea \nregistra o cre[tere a produsului intern poate fi v`zut ca un centru regional pentru Moldova brut pe cap de locuitor de la 3.690 euro \n prezent, [i bine\n]eles ca un cap de pod pentru cei care vor la 5.400 euro. Printre alte oportunit`]i de afaceri pe s` stabileasc` leg`turi de afaceri cu Republica care Ia[iul le poate oferi pe viitor se num`r` dezMoldova, Ucraina sau alte ]`ri din fosta Uniune voltarea sectorului turistic, a serviciilor (transport, Sovietic`, spune Alina Rafail`, Senior Manager - depozitare, distribu]ie aferente sudului Ucrainei [i Tax Business Development la Pricewa- Republicii Moldova), precum [i oportunit`]i \n terhouseCoopers. Printre companiile prezente \n domeniul industriei textile, alimentare.
SIBIU
MIX DE CULTUR~ {I AFACERI
Cu importante prezen]e \n domeniul industriei de componente auto, investi]ii viitoare importante \n retail, imobiliare [i parcuri industriale, Sibiul este cu siguran]` un punct important pe harta oric`rui investitor DE ALINA STANCA
De[i este un ora[ mic, Sibiul este ast`zi unul din- Pentru acest proiect au fost investi]i 150 de mitre cele mai prospere ora[e din Romnia [i are lioane de euro, iar brandul cultural astfel construuna dintre cele mai mari rate de investi]ii strìne. it a atras dup` sine intensificarea traficului turisCei mai mul]i investitori provin din Germania, tic, care a \nregistrat \n 2007 o cifr` record de peste 800.000 de turi[ti. |n conItalia [i Austria, dar au ap`rut [i secin]`, [ase noi hoteluri de 3 [i 4 firme din Africa de Sud, Finlanda, stele sunt anun]ate pn` \n 2009, Polonia sau Tunisia. Cele mai vicu investi]ii de aproximativ 20 de zibile domenii de dezvoltare sunt milioane de euro. |n ceea ce prilegate de industriile clasice ale ve[te dezvoltarea retailului, Sibiul ora[ului, precum industria comare deja prezen]e notabile \n ponentelor auto, reprezentat` de domeniu [i atrage noi juc`tori. compania ThyssenKrupp Bilstein Dac` \n prezent exist` un singur Compa, produc`torul japonez de mall, pentru urm`torii ani al]i [ase airbaguri Takata Petri, compania SALARIU POZI}II ENTRY LEVEL* investitori [i-au anun]at planuri de Marquardt Schaltsysteme sau Minim: 150-200 euro retail \n Sibiu. Re]eaua Tiago, produc`torul german Brandl, in- Mediu: 250-300 euro Maxim: 350-400 euro mall-ul Polus [i compania CA dustria confec]iilor, cu nume preImmo International sunt doar cum Mondex [i Mondostar, sau SALARIU POZI}II MIDDLE cteva din numele interesate de industria alimentar`, sus]inut` de MANAGEMENT* investi]ii \n Sibiu. Pe partea de compania Scandia. Industria de Minim: 550-600 euro comer] modern, \n prezent ora[ul componente electrice [i electroni- Mediu: 650-750 euro Maxim: 800-1.000 euro a atras [apte retaileri interna]ioce de]ine juc`tori precum Continali: Metro, Real, Kaufland, Billa, nental AG sau Kuhnke Automation DOMENII DISPONIBILE PENTRU Interex, Plus Discount [i, Penny [i nu trebuie uitat` nici fabrica de AFACERI Turism, imobiliar, servicii Market. O alt` prezen]` a[teptat` rulmen]i SNR Rulmen]i. este Carrefour, care va deschide |n Sibiu procesul de privatizare este complet \ncheiat, capitalul privat investit \n un magazin \n 2009. Unul dintre domeniile dezon` reprezentnd peste 90% din totalul investit. ficitare ale Sibiului este infrastructura rutier`, \n Sunt autorizate dou` parcuri industriale [i mai momentul de fa]` centura ora[ului fiind \n consmult de 14% dintre companiile \nregistrate au truc]ie, iar aeroportul func]ionnd \n pierdere. capital strìn. Exist` for]` de munc` calificat` Minusurile Sibiului sunt identice cu ale oric`rui pentru domeniul industrial [i pentru cel al servici- ora[ sufocat de propria dezvoltare galopant`, explic` Viorel Andrievici, consultant \n manageilor [i sunt prezente dou` universit`]i. Totodat`, Sibiul se afl` pe traseul principalelor cì ment la compania Rubinian din Sibiu. El mai prede leg`tur` dintre Marea Neagr` [i Europa [i cizeaz` c` noi oportunit`]i de afaceri pot fi \nc` de]ine un aeroport interna]ional. Domeniul imobi- identificate \n toate domeniile, mai pu]in cel al liar este strns legat de sectorul turistic [i de retailului. Urm`torii trei ani nu vor fi spectaculo[i avntul pe care Sibiul l-a \nregistrat \n 2007 cnd din punctul de vedere al dezvolt`rii, rezultate poa fost desemnat, al`turi de Luxembourg, Capitala zitive putnd fi v`zute abia \n perioada 20102015, men]ioneaz` Viorel Andrievici. European` a Culturii.
82 www.BizCampus.ro
CRAIOVA
TOATE DRUMURILE DUC LA FORD
Existen]a unui puternic centru universitar precum [i intrarea produc`torului american auto Ford pot face pe termen mediu din Craiova unul dintre cele mai importante centre de afaceri la nivel na]ional DE ANDA DR~GAN
Craiova face parte din liga ora[elor care promit pe care ora[ul \l are. Odat` cu atingerea obiectivumult pe viitor, tocmai prin prisma faptului c` lui investi]ional anun]at de Ford, un procent cuprins intrarea Ford pe pia]a romneasc` atrage dup` \ntre 7,5 [i 10% din for]a de munc` a Craiovei va sine o serie de al]i investitori strìni, fie din zona lucra numai la aceast` uzin`, mai spune Ionu] Simion. De altfel, compania de conex` industriei auto, fie din alte recrutare [i selec]ie de personal industrii. Ford a preluat un pachet Manpower Romnia a decis s` de 72,4% din ac]iunile Automobile deschid` un birou [i la Craiova, pe Craiova pentru 57 mil. euro, urlng` Sibiu, Pite[ti [i Ploie[ti. mnd s` pl`teasc` o sum` adiReprezentantul PwC enumer` ]ional` de 27 mil. euro, repreprintre punctele tari ale ora[ului zentnd ajutor de stat din partea faptul c` este al cincilea centru de autorit`]ilor romne care trebuie \nv`]`mnt din ]ar`. |ns` poreturnat. Produc]ia va fi demarat` ten]ialul acestui aspect este foar\n prima parte a anului viitor, iar SALARIU POZI}II ENTRY LEVEL* te pu]in utilizat, avnd \n vedere procesul de modernizare a fabricii Minim: 140-200 euro c` majoritatea studen]ilor se va \ncepe chiar \n aceast` lun`. De Mediu: 250-300 euro Maxim: 350-400 euro \ndreapt` c`tre alte centre univeraltfel, t`v`lugul pe care l-a lansat sitare cum sunt Timi[oara, Ia[i, venirea Ford \ncepe s` se con- SALARIU POZI}II MIDDLE Cluj sau Bucure[ti. Dar odat` cu tureze tot mai mult. Deja o serie de MANAGEMENT* cre[terea poten]ialului industrial companii din domeniul auto [i-au Minim: 450-500 euro [i economic al Craiovei, mul]i vor anun]at inten]iile de a intra pe Mediu: 550-650 euro Maxim: 700-1.000 euro vrea s` se stabileasc` aici, mai pia]a local`, prin stabilirea unei linii spune Ionu] Simion. El mai de business la Craiova. Astfel, DOMENII DISPONIBILE PENTRU adaug` faptul c` minusul cel mai compania spaniol` Bamesa inten- AFACERI ]ioneaz` s` construiasc` o fabric` Industria auto, logistic`, distribu]ie, mare pe care \l are Craiova \n acest moment este lipsa infrade produse siderurgice pentru servicii structurii. Ora[ul \ns` duce lips` uzina Ford, grupul american Johnson Controls vrea s` deschid` \n zona Craiova o de investitori strìni, astfel c` lista companiilor fabric` de scaune [i tapi]erie. |n momentul de fa]` mari din Craiova este destul de scurt`. Astfel, Craiova este cu mult sub poten]ialul pe care \l are, Electroputere Craiova, Avioane Craiova, producpentru c` industria are \n prezent o pondere de `torul de prefabricate din beton Elpreco (vndut` 38% fa]` de 70% \nainte de 1989, spune Ionu] companiei irlandeze de construc]ii CRH), Hella Simion, partener la PricewaterhouseCoopers KgaA, produc`torul german de componente penRomnia. El mai precizeaz` c` fenomenul care se tru faruri auto, MAT Craiova sunt numele care va produce la Craiova este similar cu ceea ce s-a reprezint` la ora actual` Craiova din punctul de \ntmplat la Pite[ti odat` cu venirea Renault, vedere al afacerilor. respectiv o dezvoltare puternic` a ora[ului, prin Ionu] Simion spune c` printre oportunit`]ile de prisma privatiz`rii Automobile Craiova. |n plus, afaceri pe care le ofer` la ora actual` Craiova se venirea Ford nu face dect s` fixeze economia [i num`r` cele din industria auto, din domeniul s`-i dea posibilitatea s` se dezvolte la poten]ialul logisticii [i distribu]iei precum [i serviciile.
84 www.BizCampus.ro
CONSTAN}A
PE VALUL CRE{TERII
Ora[ul iese \n eviden]` prin explozia puternic` \nregistrat` de domeniul imobiliar, \n special pe segmentul reziden]ial. Portul \ns` are nevoie de o modernizare pentru a fi folosit la poten]ialul maxim DE ANDA DR~GAN
Constan]a mizeaz` pe un avantaj foarte puter- locuitori. Printre ansamblurile reziden]iale connic: portul. De altfel, existen]a acestuia a f`cut struite sau aflate \n construc]ie se num`r` Maca \n ultimii ani natura domeniilor care s-au dez- maia Summerland, Spectrum Residences, Mamvoltat puternic aici precum [i a investitorilor care aia Beach Residential, Tomis Plus Residences, Neocity Residences, Flamenco au decis s` injecteze capital \n Residences, Sunrise Residences, acest ora[ s` fie strns legat` de Solaris Tower, Central Apartactivitatea maritim`. ments. Poten]ialul ora[ului Cons|n opinia lui Daniel Anghel, Tax tan]a este dat [i de existen]a Director la PricewaterhouseCoozonei libere, care ofer` anumite pers, sectoarele bine dezvoltate facilit`]i [i permite crearea unor sunt cele legate de prelucrarea [i adev`rate centre logistice [i de rafinarea produselor energetice, distribu]ie. Acestea permit pracindustria petrochimic`, industria tic crearea de stocuri f`r` plata grea, construc]ii [i repara]ii SALARIU POZI}II ENTRY LEVEL* taxelor vamale [i f`r` aplicarea nave, precum [i produc]ia [i dis- Minim: 200-230 euro Mediu: 300-350 euro de m`suri comerciale. De asemetribu]ia de energie electric`. Maxim: 400-450 euro nea, scutirea de TVA de care De asemenea, platformele logisbeneficiaz` m`rfurile introduse tice, depozitele [i silozurile de ce- SALARIU POZI}II MIDDLE sau comercializate \n zona liber` reale reprezint` alte domenii care MANAGEMENT* reprezint` un alt argument \n au cunoscut o cre[tere impor- Minim: 600-650 euro Mediu: 700-800 euro favoarea dezvolt`rii zonei, apretant` \n ultimii ani \n Constan]a. Maxim: 900-1.400 euro ciaz` Daniel Anghel. |n plus, o mare parte dintre imporPrintre cele mai importante comturile [i exporturile de materii DOMENII DISPONIBILE PENTRU panii prezente \n Constan]a se prime destinate produc]iei din AFACERI num`r` Rompetrol Rafinare, Oil ]ar` se deruleaz` prin Constan]a. Investi]ii \n centre de afaceri, La polul opus, un domeniu defici- centre [i platforme logistice, turism Terminal, Daewoo Heavy Industries Mangalia, Dobrogea SA, tar al ora[ului este cel al construc]iei de ma[ini, \n timp ce sectorul imobiliar produc`torul de ulei alimentar Argus, operatorii \nregistreaz` un adev`rat boom \n Constan]a. Iar portuari Socep [i Convex, Dubai Port, Eon poten]ialul acestui din urm` sector este foarte [i Enel. mare, de vreme ce, potrivit lui Daniel Anghel, nu Dac` pentru investitori principalele avantaje ale sunt suficiente centre de afaceri de tip A, cu Constan]ei se refer` la pozi]ia geografic`, positoate c` acestea au \nceput s` se dezvolte mai bilitatea de a exploata gazul natural \n platformele maritime precum [i poten]ialul viticol mult \n ultimii doi ani. De altfel, imobiliarele reprezint` vedeta \n mare, minusurile ]in de lipsa unui parc industrimaterie de dezvoltare \n Constan]a. Dovad` st` al, extinderea zonei libere precum [i moderfaptul c` \n 2006, potrivit companiei poloneze de nizarea [i dezvoltarea portului. Printre oportuconsultan]` imobiliar` Reas, ritmul construc]iilor nit`]ile de afaceri pe care Constan]a le ofer` se de locuin]e a fost de trei ori mai ridicat dect \n num`r` investi]iile \n centre de afaceri, platBucure[ti, volumul fiind raportat la num`rul de forme logistice, precum [i turismul.
ORADEA
UN ORA{ CARE PROMITE MULT
Pe fondul faptului c` este cel mai pu]in industrializat ora[ din regiunea de vest, Oradea ar putea atrage investitori strategici care s` fac` investi]ii semnificative \n domenii precum IT, imobiliare [i retail DE ANDA DR~GAN
De[i la ora actual` Oradea e un ora[ \n care cel mai nificative, realizate de c`tre investitori strategici, dezvoltat domeniu este cel al industriei u[oare - de exemplu \n domeniul IT; investi]ii imobiliare \n produc]ia de produse textile - ora[ul este demn de construc]ii de locuin]e [i spa]ii comerciale [i de luat \n considerare prin prisma poten]ialului de birouri; dezvolt`ri pe domeniul retailului. |n acest sens, Tiago Mall-Mivan urm`re[te dezvoltare pe care \l are \n viitor. construirea unui mall de 25.000 Industria constructoare de ma[ini, metri p`tra]i \n Oradea, printr-o unde investi]iile \n fabrici pentru investi]ie de 70 mil. euro. De altproduc]ia de componente auto fel, pe partea de retail, \n Oradea sunt aproape inexistente, precum sunt prezen]i Metro [i Selgros cu [i domeniul imobiliar reprezint` cte o loca]ie, pe partea de cash & domeniile deficitare \n acest mocarry, hipermarketul Real, dou` ment pentru Oradea, dar totodat` supermarketuri Artima, precum [i [i oportunit`]i pentru investitorii un magazin de tip discount, Profi. strìni. Iar acest lucru este cu att SALARIU POZI}II ENTRY LEVEL* |n plus, pe partea de centre commai important cu ct, potrivit lui Minim: 150-200 euro erciale exist` un singur magazin Sorin Mociofan, Manager Indirect Mediu: 250-350 euro Maxim: 400-450 euro de acest gen, respectiv Lotus MarTax, responsabil pentru Timi[oara, ket. |n plus, poten]ialul Oradei \n Cluj, Arad [i Oradea la Pricewa- SALARIU POZI}II MIDDLE ceea ce prive[te dezvoltarea afacterhouseCoopers, Oradea duce \n MANAGEMENT* erilor poate fi demonstrat [i de momentul de fa]` lips` de investi- Minim: 550-650 euro faptul c` Eximbank a decis s` tori strategici [i investi]ii semni- Mediu: 700-800 euro Maxim: 1.000-1.200 euro deschid` o sucursal` la Oradea, ficative. Cu toate acestea, exist` iar compania Calipso, care acti\ns` c]iva investitori strìni care DOMENII DISPONIBILE PENTRU veaz` \n domeniul alimenta]iei dau putere ora[ului. Este vorba AFACERI publice, a decis s` construiasc` despre Celestica, firm` care a Imobiliar, IT, industria auto, retail un hotel de cinci stele \n acest f`cut investi]ii \n produc]ia de componente IT, la Bor[; Hanil Electronics, specia- ora[, printr-o investi]ie de 10 milioane de euro. lizat` \n produc]ia [i asamblarea de monitoare Ct despre viitor, Sorin Mociofan apreciaz` c` LCD Samsung, [i F'lli Gallasini, care \[i desf`[oar` Oradea este un ora[ care probabil se va cristaliza activitatea \n zona de transport [i logistic`. Dac` \ntr-o zon` investi]ional` interesant` pentru printre avantajele pe care le ofer` Oradea investi- investitorii strìni, completat` de investi]ii imobitorilor se num`r` imediata vecin`tate cu Ungaria, liare semnificative att \n sectorul comercial ct [i [omajul \nc` la cote destul de atr`g`toare pentru pentru sectorul reziden]ial. De asemenea, cel mai investitori, precum [i existen]a unui centru univer- probabil va exista o competi]ie \ntre investitorii sitar, exist` [i dezavantaje: inexisten]a unui parc strìni pentru a derula proiecte de investi]ii mari \n industrial precum [i faptul c` este cel mai pu]in Oradea [i \n loca]iile apropiate. El mai adaug` industrializat ora[ din vestul ]`rii. |n acest context, faptul c` printre domeniile cheie care ar putea Sorin Mociofan identific` o serie de oportunit`]i atrage investitori \n viitor \n Oradea se num`r` de afaceri ce pot fi dezvoltate \n acest ora[. |n industria auto [i IT-ul. opinia sa, acestea se refer` la investi]ii mai sem- (Articol ap`rut \n Biz - nr. 157)
86 www.BizCampus.ro
Goana dup` extinderea puternic` \n teritoriu a b`ncilor este urmat` de o criz` de personal specializat \n domeniu, dublat` de un grad foarte ridicat de migra]ie a angaja]ilor de la o banc` la alta
DE ANDA DR~GAN
B~NCILE ALEARG~ DUP~ SPECIALI{TI
88 www.BizCampus.ro
|N ROMNIA, FLUCTUA}IA MARE DE PE PIA}A MUNCII ESTE REZULTATUL UNUI CUMUL DE FACTORI, PRINTRE CARE SE NUM~R~ ECHILIBRAREA RAPORTULUI DE FOR}E DINTRE ANGAJAT {I ANGAJATOR, GNDIREA PE TERMEN SCURT A ANGAJATORILOR, CU REPERCUSIUNI SEVERE ASUPRA LOIALIT~}II ANGAJA}ILOR {I A CARIEREI ACESTORA, POSIBILIT~}ILE OFERITE DE ALTE PIE}E DE MUNC~ DIN EUROPA, PRECUM {I SCHIMBAREA ATITUDINII ANGAJA}ILOR FA}~ DE RAPORTUL DINTRE SLUJB~ {I VIA}A PERSONAL~ MANUELA DRAGOMIR, DIRECTOR DE RESURSE UMANE LA ING BANK ROMANIA
Odat` cu \nceperea cursei pentru extinderea \n teritoriu a majorit`]ii b`ncilor de pe pia]a local`, indiferent dac` este vorba despre b`ncile mari sau cele din e[alonul secund, s-a dat [i startul luptei pentru speciali[ti \n domeniul bancar. La ora actual`, la fel ca \n multe sectoare ale economiei locale, [i pia]a bancar` trece printr-o criz` de personal, la toate nivelurile ierarhice. |ns` aceast` criz` devine din ce \n ce mai acut` pe m`sur` ce deschiderea de noi sucursale devine obiectivul num`rul unu pentru juc`tori. Astfel, anul trecut au fost deschise \n jur de 1.000 de unit`]i bancare, ceea ce a f`cut ca [i angaj`rile de personal specializat \n sectorul bancar f`cute \n 2007 s` ajung` de ordinul ctorva mii. Din punctul de vedere al extinderii teritoriale, numai BCR [i BRD - Groupe Socit Gnrale au deschis \mpreun` peste 300 de unit`]i (92 de unit`]i BCR [i respectiv 206 BRD). Sfr[itul anului trecut aducea pe pia]a bancar` din Romnia nu mai pu]in de aproape 5.500 de unit`]i bancare. Crizei de personal specializat din industria bancar` \ns` i se adaug` [i un grad de fluctua]ie destul de ridicat, acesta ajungnd la 45-50%, dup` cum afirm` Oana Anton, consultant la compania de recrutare Hudson. |n Romnia, fluctua]ia mare de pe pia]a muncii este rezultatul unui cumul de factori, printre care se num`r` echilibrarea raportului de for]e dintre angajat [i angajator, gndirea pe termen scurt a angajatorilor, cu repercusiuni severe asupra loialit`]ii angaja]ilor [i a carierei acestora, posibilit`]ile oferite de alte pie]e de munc` din Europa, precum [i schimbarea atitudinii angaja]ilor fa]` de raportul dintre slujb` [i via]a personal`,
spune Manuela Dragomir, director de resurse umane la ING Bank Romania. Reprezentanta ING este ceva mai optimist` \n ceea ce prive[te fluctua]ia de personal \n domeniul bancar, anticipnd-o la peste 30%. Fenomenul migr`rilor masive de personal din industria bancar` este pus \ns` de speciali[tii \n resurse umane [i pe seama competi]iei crescute prin apari]ia a tot mai mul]i juc`tori puternici care intr` pe pia]a de profil urmnd politici agresive de marketing [i resurse umane. Un aspect interesant de remarcat este acela c` partea financiar` este cea mai des invocat` \n situa]ia de a p`r`si un loc de munc` din domeniul bancar, dar nu numai. La aceasta se adaug` [i politicile de resurse umane [i nivelul de comunicare existent \n cadrul companiei legate de fidelizarea angaja]ilor. |n procesul deciziei de a alege un angajator sunt foarte importante perspectivele de dezvoltare profesional` pe care acesta le ofer`, crede Oana Anton. Iar \n aceast` categorie se include deopotriv` promovarea angaja]ilor dup` criterii obiective [i autentice ct [i asigurarea unui mediu de lucru care s` ofere constant noi provoc`ri profesionale. De asemenea, transparen]a \n ceea ce prive[te oportunit`]ile de carier` existente \n cadrul companiei [i o bun` comunicare pe toate nivelurile ierarhice sunt elemente cheie pentru fidelizarea angaja]ilor, mai spune Oana Anton. Ea precizeaz` faptul c` actuala criz` de personal specializat \n domeniul bancar este [i o consecin]` a faptului c` ne afl`m \n fa]a unui al doilea r`zboi al talentelor. Sc`derea ofertei for]ei de munc` din punct de vedere demografic face ca primul r`zboi
pentru talente s` par` o irita]ie minor` [i temporar`. Continuarea sc`derii for]ei de munc` este un lucru dovedit statistic, iar aceast` tendin]` \nt`re[te ideea c` atragerea, selec]ia, dezvoltarea [i reten]ia talentelor in-house este o nevoie stringent`, mai ales \n sistemul bancar, afirm` Oana Anton. |n acest sens, b`ncile trebuie s` acorde o aten]ie sporit` politicilor [i strategiilor de resurse umane pe termen lung pentru a c[tiga aceast` lupt`. Trebuie s` se acorde o aten]ie mai mare atrac]iei [i reten]iei propriului capital uman [i s` se dezvolte poten]ialul uman intern, \n locul cump`r`rii acestuia din exteriorul companiei. Astfel, tot mai multe organiza]ii vor fi nevoite s` pun` la punct programe de management al poten]ialului \nalt prin intermediul c`rora identificarea [i dezvoltarea angaja]ilor cu un asemenea poten]ial s` fie asigurate, conchide Oana Anton.
FLUCTUA}IE DE PERSONAL LA TOATE NIVELURILE

|n opinia Andreei Voinea, director executiv Direc]ia Resurse Umane la BCR, dezvoltarea sistemului bancar din ultimii ani, concetrat` pe cele dou` direc]ii - extinderea re]elelor de unit`]i [i diversificarea produselor [i serviciilor bancare oferite - a constituit un context favorabil pentru cre[terea fluctua]iei de personal, \n special la nivelul personalului de execu]ie [i middle management. Cele mai mari fluctua]ii de personal se \nregistreaz` \n activitatea de retail care este caracterizat` [i de cel mai ridicat ritm de cre[tere. P`trunderea pe pia]` a unor societ`]i bancare noi a determinat o adev`rat` foame de personal
specializat, bine preg`tit [i cu experien]` de c]iva ani \n domeniul bancar, care s` reprezinte scheletul \n jurul c`ruia s` se formeze echipe noi de tineri profesioni[ti. Ca urmare, o bun` parte dintre salaria]ii care corespund acestui profil au \n]eles s` valorifice aceast` oportunitate oferit` de pia]` [i s` accead` spre pozi]ii de management, mai spune Andreea Voinea. Fluctua]ia de personal \ns` trebuie privit` prin prisma unor factori distinc]i care determin` acest fenomen \n etape diferite ale carierei. Astfel, dac` \n stadiul de entry-level dorin]a de c[tig material imediat, lipsa de maturitate \n gestionarea propriei cariere [i ata[amentul sc`zut fa]` de angajator sunt factori care determin` o mobilitate mai mare a tinerilor, cu ct se urc` \n scara ierarhic`, cu att situa]ia este diferit`. |n schimb, fluctua]ia la nivel de middle management este cauzat` \n cea mai mare parte de cultura organiza]ional`, spune Manuela Dragomir de la ING Bank Romania. Privind din punctul de vedere al pozi]iilor, Oana Anton afirm` c` fluctua]ia de personal a crescut cu cel pu]in 10%, \n special pentru anumite func]ii foarte cùtate la ora actual` pe pia]`, cum este cazul celor din departamentul financiar sau contabil. |ns` b`ncile par s` nu fie speriate de faptul c` extinderea teritorial` \nghite tot mai mul]i speciali[ti din domeniul financiar, tocmai pentru c` extinderea teritorial` este un indicator de cre[tere [i ca atare este firesc s` fie asociat` cu cre[terea nevoii de personal. Ca atare, oamenii de HR din b`nci v`d ritmul alert de dezvoltare \nregistrat \n ultima perioad` ca o provocare
90 www.BizCampus.ro
DUP~ SUCCESUL |NREGISTRAT DE SITE-URI NOU AP~RUTE, CA ALTERNATIV~ LA CLASICELE METODE DE RECRUTARE ONLINE, ANUL 2008 AR PUTEA DEVENI CEL AL RECRUT~RILOR PRIN INTERMEDIUL TELEFONULUI MOBIL OANA ANTON, CONSULTANT LA COMPANIA DE RECRUTARE HUDSON Ea d` exemplul BNP Paribas, una dintre principalele b`nci ale Fran]ei, care mizeaz` deja pe acest canal pentru a atrage noi candida]i
bancar`, ceea ce poate atenua deficitul de for]` de munc`. |ns`, referitor la fluctua]ie, cred c` totu[i, \n cel mult doi ani de acum \nainte, lucrurile vor \ncepe s` arate altfel, completeaz` Manuela Dragomir.
CE |I VA RE}INE PE ANGAJA}I
Este evident c` \n contextul \n care fluctua]ia de personal este tot mai mare, obiectivul tuturor b`ncilor este acela de a dezvolta metode ct mai eficiente de reten]ie a angaja]ilor. Provocarea pentru oamenii de resurse umane este \ns` destul de mare, avnd \n vedere concuren]a foarte mare \ntre b`nci. |n plus fa]` de mijloacele de reten]ie a angaja]ilor, un rol important \n strategia de resurse umane \l are [i crearea [i men]inerea unui plan de succesiune pentru func]iile de management, precum [i reducerea costurilor de recrutare sau cre[terea mobilit`]ii interne a personalului. |n cazul BCR de exemplu, Andreea Voinea spune c`, pentru a contracara efectele fluctua]iei de personal, banca investe[te \n programe de dezvoltare a angaja]ilor cum sunt cele de management trainees. |n plus, implicarea managerilor direc]i \n fidelizarea [i dezvoltarea angaja]ilor proprii prin fixarea de obiective clare \n acest sens reprezint` o alt` m`sur` prin care banca dore[te s`-[i p`streze [i s`-[i dezvolte angaja]ii, afirm` reprezentanta BCR. La rndul sù, Manuela Dragomir spune c` \n cazul ING Bank fluctua]ia la nivel de senior management a fost de 0%, iar la nivel de middle management, de sub 1%. ING Bank a f`cut anul trecut peste 300 de angaj`ri att
pentru fiecare angajator. Acum, mai mult ca oricnd, brandul de angajator este important, iar valorile [i cultura organiza]ional` conteaz`. Avnd posibilitatea de a alege [i evalua, angajatul \ncepe s` se maturizeze [i valorific` aspecte mai rafinate dect cele primare, cum sunt beneficiile pecuniare. Pericolul major pentru angajatori \n conjunctura planurilor ambi]ioase de business [i a pie]ei actuale a for]ei de munc` \l reprezint` favorizarea cantit`]ii \n recrutarea de personal, \n detrimentul calit`]ii, spune Manuela Dragomir
de la ING Bank. Mai mult dect att, Andreea Voinea de la BCR afirm` c` pe lng` cre[terea num`rului de job-uri \n sectorul bancar, vom asista \n continuare la o adncire a deficitului de for]` de munc` [i la cre[terea fluctua]iei de personal. Astfel, angaja]ii vor migra de la o banc` la alta \n vederea ob]inerii unor cre[teri salariale semnificative dar [i pentru a promova \n func]ii de conducere. Pe de alt` parte, oportunit`]ile create \n sistem pentru dezvoltarea carierei vor canaliza o parte a tinerilor absolven]i spre o carier` financiar-
pentru agen]iile din Bucure[ti [i din ]ar` ct [i pentru departamentele centrale care au avut nevoie de resurse pentru a sprijini expansiunea: pozi]ii opera]ional bancare [i tehnice, pozi]ii de specialitate \n vnz`ri, marketing [i analiz` de credit. Num`rul proiectelor de recrutare a fost destul de mare, cu o medie de peste 15 proiecte pe lun`. Posturile disponibile au fost att \n zona de wholesale banking ct [i \n cea de retail banking. Cele mai multe dintre acestea au fost determinate \n primul rnd de expansiunea aflat` \n derulare \n ambele zone de business, spune Manuela Dragomir. Ea \ns` atrage aten]ia asupra faptului c` fluctua]ia de personal nu trebuie privit` neap`rat ca avnd conota]ii negative. Exist` [i cazuri \n care fluctua]ia de personal poate fi un semn de maturizare a angajatorilor care \ncep s` pun` accentul mai mult pe calitate dect pe cantitate, precizeaz` reprezentanta ING Bank. |n ceea ce prive[te recrutarea, Oana Anton de la Hudson este de p`rere c` de[i nu se va renun]a la metodele clasice, este evident c` propor]ia \n care acestea sunt folosite este din ce \n ce mai redus` comparativ cu gradul de folosire a unor metode tot mai originale de recrutare. Dup` succesul \nregistrat de site-uri nou ap`rute, ca alternativ` la clasicele metode de recrutare online, speciali[tii \n domeniu consider` c` anul 2008 ar putea deveni cel al recrut`rilor prin intermediul telefonului mobil, spune Oana Anton. Ea d` exemplul BNP Paribas, una dintre principalele b`nci ale Fran]ei, care mizeaz` deja pe acest canal pentru a atrage noi candida]i. (Articol ap`rut \n Biz - nr. 156)
92 www.BizCampus.ro
REVOLU}IA INTERNET 2.0

Dac` \n urm` cu 8 ani subiectul fierbinte \n afacerile pe web era legat de dezvoltarea furnizorilor de Internet, ast`zi site-urile web 2.0 sunt pe cale s` devin` un business profitabil [i \n Romnia. Biz v` propune o incursiune \n lumea web 2.0 [i v` prezint` cele mai inedite 20 de site-uri ale momentului, cei mai prolifici antreprenori din domeniu [i cum a evoluat Internetul \n ultimii ani
DE ALEXANDRU ARDELEAN
11 Minutes. Nu, nu este vorba de romanul lui Paulo Coelho, ci despre competi]ia dedicat` start-up-urilor din domeniul online, lansat` \n noiembrie anul trecut la Zilele Biz [i c[tigat` de Vladimir Oane cu Big Bang Project, o platform` web ce permite publicarea de con]inut pe diverse site-uri web 2.0, precum Blogger.com, Picasa sau YouTube, [i urm`rirea reac]iilor ap`rute de la utilizatori. La acea dat` proiectul era doar consemnat pe hrtie. Vladimir, un tn`r \n vrst` de 25 de ani, este probabil revela]ia anului 2007 \n rndul antreprenorilor din new media. La dou` s`pt`mni dup` 11 Minutes, se \nscrie [i \n competi]ia Net Start-Up, unde concureaz` cu alte 19 proiecte [i \i ]ine piept unuia dintre cei mai buni oameni de afaceri romni, Marius Ghenea. De[i nu este el dezvoltatorul proiectului, Oane crede foarte mult \n CaptainGo.com, un site de rezerv`ri turistice online, [i r`spunde cu \ncredere \n sine \ntreb`rilor capcan` lansate de Ghenea. |n final, este declarat c[tig`torul competi]iei. Anul acesta, proiectul Big Bang a prins via]` [i a c`p`tat un nume: UberVU.com. Mai mult, Vladimir [i partenerul sù Drago[ Ilinca s-au \nscris la The Next Web, un mare eveniment adresat dezvoltatorilor de site-uri web 2.0, pentru a prezenta ideea \n fa]a a 1.000 de oameni. Motivul particip`rii? S` primim feedback [i s` leg`m conexiuni cu antreprenori [i investitori. Vroiam s` vedem cum ne compar`m cu start-up-urile din afar` [i s` afl`m ce cred ei despre noi. {i apoi s` ne facem contacte printre investitori, spune Oane. Ca multe alte proiecte web 2.0, UberVU are [anse foarte mici s` prind` la publicul din Romnia, acesta fiind [i unul dintre motivele pentru care Oane & Co. au participat la Amsterdam la o conferin]` care s` le ofere deschidere pe plan interna]ional, pentru proiectul lor. Noile afaceri pe Internet transcend grani]ele unei ]`ri, succesul lor m`surndu-se [i prin penetrarea la nivel mondial. A[a au reu[it proiecte precum Flickr, YouTube sau LinkedIn, site-uri cu un target global. Exist` de asemenea [i proiecte care prind mai mult \n anumite regiuni sau ]`ri, cum ar fi cazul Hi5.com, un site de socializare foarte popular \n Romnia, sau Bebo.com, un alt proiect similar foarte apreciat \n Anglia. Am amintit de YouTube, am repetat termenul web 2.0 [i am pus accent pe social networking. Cum traducem \ns` toate aceste cuvinte pe care le \ntlnim acum pe buzele tuturor
VLADIMIR OANE {I DRAGO{ ILINCA, FONDATORII UberVU.com, CAUT~ O PRIM~ FINAN}ARE DE 300.000 DE EURO PENTRU DEZVOLTAREA SITE-ULUI
94 www.BizCampus.ro
juc`torilor din mediul online? Lumea Internetului fream`t` acum cuprins` de fenomenul web 2.0, un concept lansat de Tim O'Reilly, un publisher american [i sus]in`tor al mi[c`rii Open Source, \n urm` cu aproape 4 ani, care pare s` defineasc` o nou` er` pentru world wide web. Web 2.0 este ast`zi un termen-umbrel`, avnd multiple interpret`ri, \ns` cel mai adesea \l \ntlnim atunci cnd se fac referiri la con]inutul generat de utilizatori (user generated content), socializare online (social networking) sau aplica]ii diverse ce combin` con]inut din diverse surse (mashups).
dezvoltat cu resursele pe care le-am avut. Am cheltuit banii pe care i-am f`cut cu agen]ia Metromind [i cea mai mare parte din munc` am depus-o \mpreun` cu ac]ionarii ei, spune Vladimir Oane. Multe idei r`mn \ns` \n sertare, c`ci au nevoie de o brum` de bani pentru pornire. Mai ales pe pia]a local`. {i de[i febra web 2.0 a cuprins [i mediul online local, ap`rnd s`pt`mnal cel pu]in un proiect de acest gen, ai nevoie doar de cteva mini pentru a num`ra pe degete proiectele web 2.0 de la noi. Cred c` problema principal` sunt banii. Pentru a \ncepe [i men]ine un proiect web 2.0 \]i trebuie resurse [i bani PRIMUL NUM~R INCURSIUNE pentru a finan]a proiectul pn` devine AL REVISTEI Biz, |N LUMEA WEB 2.0 profitabil. |n Romnia exist` din AP~RUT |N FEBRUARIE La numai 22 de ani, Emanuel Gal are 2000, A DEDICAT p`cate foarte pu]ini bani pentru propria sa firm` de dezvoltare web, dezvoltarea de site-uri, iar investitorii PRINCIPALUL ARTICOL Brainient, o televiziune online, Brain sunt aproape inexisten]i, spune Emi INTERNETULUI {I TV, [i acum pune um`rul la Gal. Pe pie]ele evoluate se ROMNILOR CARE AU dezvoltarea celui mai ambi]ios vehiculeaz` foarte u[or investi]ii de F~CUT PIONIERT |N proiect local al momentului - eOK.ro cteva milioane de dolari \n idei care ACEST DOMENIU al`turi de Florin Grozea, component ar putea da lovitura. To]i antreprenorii al forma]iei HI-Q [i unul dintre cei mai promi]`tori \[i doresc s` aib` succesul YouTube sau Facebook antreprenori online de la noi. Emi, cum \i spun [i s` vnd` site-urile cu cteva zeci de milioane de prietenii, are deja experien]` \n zona web 2.0 cu dolari bune sau chiar cu sute de milioane. Chiar Brain TV [i Vertimo, un motor de cùtare pe Vladimir admite c` [i-ar dori s` vnd` UberVU vertical`, specializat pe domenii, cu care s-a c`tre Google, Yahoo sau Microsoft, dar nu acum, ci calificat \n finala Net Start-Up. Dar poate cea mai doar atunci cnd proiectul \[i va demonstra important` realizare a sa este Skimbit.com, un poten]ialul de business [i valoarea sa va cre[te. proiect dezvoltat pentru un client strìn care [i-a P?n` atunci Oane caut` o prim` finan]are de dorit un site care s` str?ng` \ntr-un singur loc 300.000 de euro pentru dezvoltarea echipei [i a recomand`ri utile \nainte de a lua o decizie de facilit`]ilor site-ului. cump`rare. Practic, dac` vrei s` cumperi un ISTORIC DE BUSINESS ONLINE televizor, pe Skimbit vei g`si recomand`ri pentru Primul num`r al revistei Biz a ap`rut \n februarie cele mai bune modele. Gal are [i el partea lui din 2000 [i \l avea pe copert` pe Mihai B`trneanu, acest site lansat cu un buget de 100.000 de euro, omul din spatele afacerii PCNet [i al portalului ce urmeaz` s` primeasc` o finan]are de 300.000 ROL.ro, [i punea \n centrul sù probabil cel mai de euro \n curnd. Vertimo este un site ce va fi lansat \n luna mai, cnd va fi anun]at [i finan]atorul complex articol dedicat Internetului \n presa romneasc` de pn` atunci. Dosarul, c`ci era mai din spatele proiectului, un om foarte cunoscut pe plan local. |n aceast` lume web 2.0, \n care oricine mult dect un articol, vorbea despre cre[terea poate deveni dezvoltator [i lansa un site, proiectele web-ului ca model de business \n lume [i aborda comer]ul online [i afacerea furnizorilor de Internet pornesc uneori de la investi]ii minime, ba chiar (ISP). De altfel, preocuparea major` \n Romnia la inexistente, dar se dezvolt` doar cu o finan]are solid`. Am lucrat cam cinci luni \n total la UberVU, sfr[itul anilor '90 era legat` de dezvoltarea furnizorilor de Internet [i r`spndirea domeniilor ca s` avem versiunea beta de acum. L-am
SERGIU BIRI{, FONDATORUL trilulilu.ro, SITE-UL ESTIMAT LA UN MILION DE EURO, CEL MAI MARE SUCCES AL MOMENTULUI PE PLAN LOCAL
96 www.BizCampus.ro
.ro. {i de[i primul portal local, Kappa.ro, data din 1995, interesul pentru dezvoltarea afacerilor online prin con]inut [i servicii web s-a accentuat \ncepnd cu anul 2000. |n acea perioad`, la putere pe Internetul romnesc erau portalurile de]inute de ISP, precum Kappa.ro, Home.ro sau ROL.ro, site-ul cotidianului Evenimentul Zilei (evz.ro) [i directorul web Ziare.com. Tot atunci se dezvoltau [i ini]iativele primilor antreprenori online. Era o perioad` \n care se vorbea mult de nevoia de con]inut original, penetrarea Internetului [i num`rul de calculatoare la mia de locuitori. Dac` st`m pu]in [i ne gndim, aceste subiecte nu au disp`rut ast`zi, numai c` nu mai sunt arz`toare. Era vremea \n care o serie de tineri se aruncau cu capul \nainte [i f`ceau o investi]ie riscant` [i pe termen lung. O vedeam ca o promisiune a ce urmeaz` s` fie, nu trìam \n prezent, ci \n viitor, spune C`lin Fusu, directorul general al Neogen. S` lansezi \n anul 2000 un business pe Internet era privit drept un act de curaj. Erau foarte pu]ini antreprenori cnd am \nceput eu pe Internet. Practic erau patru-cinci juc`tori. Nebuni pe vremea aia. Pentru c`, nu \mi dau seama, cred c` doar pasiunea pentru tehnologie ne ]inea, nu [tiu dac` vedea vreunul att de clar ce o s` se \ntmple cu Internetul `sta, \[i aminte[te Vlad Stan, Managing Partener
la Navidoo [i ac]ionar la Vodanet, unul dintre primii publisheri locali. Trebuia s` fii pasionat de tehnologie [i s` prive[ti \n viitor. Trebuia s` fii preg`tit s` pierzi la \nceput. |mi aduc aminte c` to]i cunoscu]ii mei \mi spuneau: Vlad, [tii \n ce te bagi? La[i bursa - c`ci eu eram broker - pentru asta? E[ti dus?!. |n timp s-a dovedit a fi un pariu bun. Dar au urmat patru ani de suferin]` continu`. Ideea e c` te motiva, te hr`nea tehnologia, satisfac]ia de a face ceva, mai spune Stan. |ncet, \ncet, pia]a a \nceput s` se mi[te. Bugetele de reclam` pe Internet au \nceput s` creasc`, ceea ce a permis publisherilor s` lanseze noi site-uri, Bumerang.ro, BizCity.ro, Eva.ro., Acasa.ro [i Ele.ro fiind unele dintre primele branduri ap`rute din rndul antreprenorilor. Dar nu numai proiectele sus]inute de publicitate se dezvoltau atunci. Zona serviciilor online pl`tite avea \n BestJobs.ro un bun exemplu, site-ul \nregistrnd vnz`ri \nc` de la \nceputul anului 2001. Apoi, comer]ul pe web atingea primele succese prin Emania.ro, un supermarket online, [i rate.ro, un retailer de electronice [i electrocasnice, cu toate c` sistemul de plat` era rudimentar: cump`r`torul achita la primirea produsului, costurile de livrare fiind suportate tot de site. {i nu \n ultimul rnd, se fac primele \ncerc`ri de monetizare a unor aplica]ii exclusiv utilizate pe Internet. BizCity.ro, produs al
FLORIN GROZEA {I EMANUEL GAL, FONDATORII eOK.ro, PROIECT CARE |N ACEST MOMENT VALOREAZ~ PESTE 400.000 DE EURO
NU TOATE PROIECTELE WEB 2.0 AU SUCCES

care \[i propusese s` furnizeze con]inut local dedicat. Ea a fost lansat` de Lee Wilkins la 16 septembrie 2007. Dezvoltarea MyKinda a \nceput \n Romnia \n iunie 2006 [i ulterior s-a lucrat la extinderea ei \n celelalte trei ]`ri din regiune. MyKinda a fost un proiect-pilot, o faz` de explorare a acestui concept [i a gradului \n care ECE este preg`tit` s`-l adopte. Din acest punct de vedere, a fost un real succes. Produsul a fost primit surprinz`tor de bine. Doresc s` adaug c` \nchiderea MyKinda este una temporar`. Din acest proces, am \nv`]at mult, iar experien]a acumulat` va fi aplicat` \n construirea unui model de business menit s` sus]in` relansarea [i dezvoltarea re]elei. Cu toate acestea, un model de business sus]inut exclusiv prin publicitate online nu este, \n prezent, unul viabil \n ECE, spune Lee Wilkins. De[i pia]a se dezvolt` \n aceast` direc]ie, iar bugetele sunt din ce \n ce mai mari, ele nu constituie singura surs` de finan]are a unui concept de acest gen. Cre[terile medii \nregistrate lunar de MyKinda au fost de 40% pentru vizitatori unici [i 35% pentru vizitatori, adunnd, \n acela[i timp, aproape un sfert de milion de afi[`ri \n fiecare lun`.
Re]eaua MyKinda a fost \nchis` temporar la sfr[itul lunii februarie, \n toate ]`rile \n care activa (Romnia, Rusia, Bulgaria [i Ucraina). MyKinda era prima re]ea de bloguri multina]ionale pentru Europa Central` [i de Est (ECE),
98 www.BizCampus.ro
Imedia Network, propunea un sitebuilder online, prin care firmele mici [i mijlocii \[i puteau construi, \n c]iva pa[i simpli, propriul site. Aceste idei erau animate, dup` cum spune C`lin Fusu, de dorin]a antreprenorilor de a avea succes [i de a face o gr`mad` de bani. |n plus, erau suficient de nebuni \nct s` nu [tie cte probleme vor fi \n calea ini]iativelor lor. Nu eram prea interesat cnd va ap`rea succesul, eram \n schimb sigur c` se va \ntmpla, pentru c` Romnia urma s` parcurg` acelea[i etape ca [i ]`rile mai avansate economic, \[i aminte[te Fusu. R`bdarea [i experimentele antreprenorilor au dat \n cele din urm` roade. Pe m`sur` ce au \nceput s` creasc` veniturile, au putut s` se extind`, ba chiar s` cumpere alte mici afaceri cu poten]ial din jurul lor. Acesta a fost un alt capitol \n dezvoltarea Internetului \n Romnia. La \nceputul lui 2000, urma s` fac o firm` de telefonie mobil` prin Internet, acesta era planul. Pn` la urm` a devenit cu totul altceva. Am lansat un magazin online de c`r]i, care avea [i un serviciu de [tiri. Aveam o baz` de date de cteva mii de c`r]i, dar nu cred c` am vndut o carte sau dou`. Mi-am dat seama \ns` c` [tirile au mult mai mult succes [i atunci mi-am zis c` poate sunt pe o direc]ie care nu merge, \[i aminte[te Stan. {i a[a a ajuns s` cumpere Acas`.ro [i Ele.ro. A urmat o perioad` \n
care publisherii care au cump`rat juc`tori mai mici au fost implica]i \n tranzac]ii la rndul lor. Era [i momentul \n care nebunia lor devenea o afacere serioas` [i aveau confirmarea c` merg \n direc]ia bun`. Am avut dou` momente cnd am [tiut c` sunt pe drumul cel bun. Primul a fost cnd NCH a investit \n Vodanet cteva sute de mii de dolari [i atunci mi-am dat seama c` exist` un interes [i nu e numai nebunia mea, ci [i o confirmare a valorii muncii mele de pn` atunci. {i al doilea, tot la fel, cnd am primit ofert` de 10 milioane de euro pentru Vodanet. Mi-am zis: {tii ce? Nu am pierdut vremea degeaba at]ia ani!, poveste[te Vlad Stan.
DE 15 ANI ROMNIA NAVIGHEAZ~ PE INTERNET SUB PAVILION PROPRIU!

Recent s-au \mplinit 15 ani de la momentul (26 februarie 1993) cnd IANA - Internet Assignment Numbers Authority -, singura autoritate interna]ional` abilitat` s` reglementeze regimul de utilizare a numelor de domenii \n Internet, a admis dreptul Romniei de a \nscrie domeniul de nivel \nalt \n Internet .ro. Rememornd, trebuie s` men]ionez c` demersurile \ncepuser` din mai 1992, cnd colectivul de re]ele de la ICI a f`cut interven]ia la RIPE - Reseaux IP Europeens - pentru \nregistrarea domeniului .ro, pas esen]ial \n asigurarea accesului normal la Internet. Momentul venea dup` o serie de \nceputuri, adev`rate evenimente de pionierat: instalarea primului nod Internet la ICI \n decembrie 1992 (legat pe linie \nchiriat` la 9,6 kbps cu Universitatea din Viena, cu protocoale NJE pentru acces la EARN [i TCP/IP pentru acces la Internet), conectarea primelor noduri la nodul ICI (este vorba de nodurile de la Palatul Copiilor Bucure[ti, IFA, Universitatea Politehnic` Bucure[ti, Universitatea Tehnic` Timi[oara, CEPES, IMAR), constituirea unor grupuri de lucru tehnologice care au promovat pentru prima dat` Internetul la nivel de mii [i zeci de mii de utilizatori: PCNET, Funda]ia Soros (DNT), Kappa, Starnets, Eunet, FXInternet. De asemenea, un rol esen]ial \n dezvoltarea Internetului \n Romnia l-a avut grupul utilizatorilor romni de UNIX. Putem considera anii '91-'92 ca ani precursori ai Internetului \n Romnia. Atunci, mai multe colective au abordat acest nou domeniu de activitate. Accesul la Internet era foarte rudimentar \n compara]ie cu ce este ast`zi, sunnd pe un telefon din Romnia la un punct de acces dial-up din Austria, Germania sau Olanda, folosind modemuri care rareori atingeau 9,6 kbps (compara]i cu ce [ti]i ast`zi), adresele de e-mail se terminau cu .at, .de sau .nl, \n func]ie de punctul de acces din strìn`tate. De men]ionat c` pn` \n anul 1995, serviciul de \nregistrare nume de domenii .ro a fost oferit \n mod gratuit. |n cei 15 ani de zile de la momentul ini]ial de \nregistrare a domeniilor sub .ro s-au \ntmplat foarte multe evenimente \n domeniul comunica]iilor electronice [i al Internetului. Ast`zi, peste 1.700 de companii sunt \nregistrate la Autoritatea Na]ional` de Reglement`ri \n Comunica]ii [i Tehnologia Informa]iilor ca furnizori de servicii de Internet, alte sute de companii dezvolt` aplica]ii [i furnizeaz` servicii bazate pe Internet (\n special web) [i alte zeci de mii de companii sunt utilizatori consecven]i de Internet. De asemenea, peste 30% din romni utilizeaz` Internetul. V` mai pute]i imagina ast`zi lumea f`r` po[ta electronic`, browser, messenger, blog sau forumuri? (Mihai B`trneanu)
TOTUL ESTE DE VNZARE

Dorin]a de a face o gr`mad` de bani, fire[te, nu apar]ine exclusiv antreprenorilor din online vechi sau noi. E poate cea mai puternic` motiva]ie a celor care decid s` porneasc` pe cont propriu. Dac` \n urm` cu opt ani oamenii de ini]iativ` nu se gndeau prea mult la momentul fructific`rii muncii lor, acum asist`m parc` la o goan` dup` bani. Exist` chiar conceptul de a vinde proiectul din stadiul de idee [i nu pe bani pu]ini. Dar noii antreprenori au \nv`]at [i o lec]ie din experien]a interna]ional`: s` nu se gr`beasc` s` vnd`. Probabil aceast` lec]ie l-a determinat pe Sergiu
MIHAI B~TRNEANU PRE{EDINTELE ASOCIA}IEI NA}IONALE A INTERNET SERVICES PROVIDERILOR DIN ROMNIA
BLOGGERII, NOUL VAL DE CREATORI DE CON}INUT ONLINE

Dac` web 2.0 este acum termenul de ordine \n afacerile pe Internet, blogurile reprezint` fenomenul momentului \n comunicare. Vorbim de un mediu care cre[te \n fiecare zi [i cu voce ce se aude din ce \n ce mai tare avnd efecte att \n rndul massmedia [i \n zona comercial`, ct [i \n zona social` [i politic`. |n lume sunt ast`zi peste 100 de milioane de bloguri [i se estimeaz` c` \n Romnia sunt ast`zi \n jur de 15.000 de bloguri active, cele mai multe (peste 50%) ini]iate de tineri cu vrste \ntre 21 [i 30 de ani, \ns` \ntlnim [i mul]i seniori de 60 de ani cu un jurnal online sau copii care abia au intrat pe b`ncile [colii, a[a cum este Iulia Toma, o feti]` de 7 ani, care posteaz` pe blogul Iulia [i Irinuca Toma. Utile pentru p`rin]i [i copii. Iulia [i-a lansat blogul \n iulie 2007, dup` ce a trebuit s` se roage de p`rin]ii ei [i de prietenii acestora, care aveau [i ei bloguri, s` \i fac` [i ei unul. {tiam s` scriu [i s` citesc de la vrsta de cinci ani. Iar pe calculator, lucrez de cnd m` [tiu, nici nu mai \mi aduc aminte de cnd. Tìam poze cu programul Irfanview, f`ceam foldere, desenam \n paint. {i de aceea nu \n]elegeam de ce p`rin]ii mei nu voiau s` \mi fac` [i mie un blog. |mi spuneau: E[ti prea mic`. S` mai cre[ti. Dar nu m-am l`sat. I-am b`tut la cap pn` cnd mi-au f`cut. A fost cea mai minunat` zi din via]a mea. Parc` era ziua mea de na[tere. Am ales unul roz. Unul bun s` scriu despre copii. S` fac [i eu ceva util. S` fiu ca o revist`, \[i aminte[te Iulia. De[i nu are dect 7 ani, [i-a luat misiunea \n serios. Scrie lucruri serioase, att pentru copii, ct [i pentru oameni mari, care nu au timp s` se informeze [i vor s` afle [tiri interesante.
100 www.BizCampus.ro
Biri[, fondatorul Trilulilu.ro, s` refuze oferta de 80.000 de euro venit` din partea Neogen pentru site-ul sù de video sharing. Dac` Oane a fost revela]ia anului 2007 \n rndul antreprenorilor online, Trilulilu.ro este cu siguran]` site-ul cu cel mai mare succes al momentului pe plan local. Merge pe re]eta YouTube, distribu]ia online de con]inut video, la care a adùgat [i \nregistr`ri audio [i imagini. A ap`rut din senin [i \n mai pu]in de un an s-a instalat \ntre site-urile cu cel mai mare trafic \n Romnia. La jum`tate de an dup` ce a refuzat oferta lui C`lin Fusu, [eful Neogen, Biri[ a venit cu o veste: Trilulilu a vndut unui investitor francez 10% din companie pentru 100.000 de euro, ceea ce i-a determinat pe mul]i s` aprecieze valoarea site-ului la un milion de euro. Trilulilu a dat o lec]ie valoroas` celor care se lanseaz` \n afacerile web 2.0: Nu te gr`bi s` vinzi, dac` ai un produs bun, vor veni mai mul]i bani. Florin Grozea pare s` asculte aceast` lec]ie. A relansat \n urm` cu o lun` eOK.ro [i de atunci se bucur` de un succes nesperat. Cu toate c` este disponibil doar pe baz` de invita]ie, siteul a fost foarte bine primit \nc` de la anun]are. Peste 100 de bloguri au scris despre proiect [i aproape 10.000 de cereri de testare a serviciului au fost primite \n prima s`pt`mn`. eOK a pornit \n 2006 ca o platform` de promovare a muzicii romne[ti. Acum este un site de socializare pentru iubitorii de muzic`, fie c` sunt simpli ascult`tori, fie c` sunt produc`tori sau arti[ti \nc` nedescoperi]i, fiind totodat` sus]inut de cea mai mare colec]ie legal` de muzic` romneasc` disponibil` online spre ascultare sub forma unui web radio. |ntrebat ct estimeaz` c` valoreaz` eOK \n acest moment, Florin Grozea a r`spuns: Cred c` face peste 400.000 de euro, dar e devreme s` discut`m vnzarea lui. |n vara anului trecut s-a consemnat tranzac]ia cu cel mai mare r`sunet din Internetul romnesc odat` cu preluarea unor participa]ii la Neogen [i eJobs de c`tre fondul american de investi]ii Tiger Global Management [i fondul olandez Wouwer, pentru 10 milioane de euro. Acest anun] i-a f`cut pe unii juc`tori online s` cread` [i mai mult c` Internetul poate fi o adev`rat` min` de aur. {i probabil de atunci multe socoteli au fost ref`cute. Exemplele Neogen - eJobs [i Trilulilu par s` fie modelele de finan]are ideale pentru
antreprenorii locali. Se a[teapt` a[adar apari]ia unor noi fonduri de investi]ii sau a unor persoane particulare cu viziune. Acela[i investitor care a luat o parte din Trilulilu, Alexis Bonte, este [i omul care a investit anul trecut \n eRepublik.com, un alt proiect web 2.0 local, suma de 200.000 de euro. Mai mult, pe site-ul TechCrunch.com, cea mai important` surs` de informa]ii despre start-up-urile web 2.0, Alexis Bonte anun]a recent c` a atras o nou` investi]ie, de data aceasta \n valoare de 550.000 de euro. eRepublik este un joc online de strategie \ntr-o lume virtual` condus` dup` legi proprii, asemuit de unii cu fenomenul Second Life, [i a fost dezvoltat de George Lemnaru, CEO la Tevin Solutions. Ce urmeaz`? Juc`torii online se a[teapt` la cre[terea ini]iativelor web 2.0 ca o completare a site-urilor de con]inut clasice [i la intrarea unor noi investitori \n arena Internetului.
CUM S~ NU E{UEZI LAMENTABIL ONLINE

Pentru a nu e[ua \ntr-o afacere pornit` \n mediul online este nevoie de stabilirea unui plan \n nou` pa[i care te ajut` s` evi]i cele mai dese gre[eli \ntlnite printr-o serie de solu]ii menite s` le dep`[esc` DE DRAGO{ M~NAC
PLANUL DE AFACERI Online [i offline, afacerile pornesc f`r` un plan. Da, to]i urm s` facem planuri de afaceri. Ruineaz` inspira]ia de moment, avntul creativ, dorin]a de munc`. F`r` un calcul ini]ial, ai impresia c` ideile tale valoreaz` foarte mult adunate. Rezolvarea? |nainte de a te apuca de orice proiect pune pe o foaie toate sumele de care ai nevoie pentru a-l porni [i sus]ine 6 luni, al`turi de ce \ncas`ri crezi c` vei avea (variante: oribil, decent, beton). Ia o pauz` [i caut` ni[te modele de planuri de afaceri. Vei descoperi costuri noi. Modific`-]i planul, f`-i un update. Las` cteva ore/zile s` treac` [i gnde[te-te ce alte noi costuri vei mai avea. Dac` te str`duie[ti, vei reu[i s` g`se[ti cteva. F` un ultim update [i ia de bun 75% din \ncas`rile considerate la varianta decent`. Sigur vrei s` continui? PARTENERII Cnd porne[ti la drum o faci al`turi de prieteni, cuno[tin]e. Deseori prietenia e transplantat` la lucru. Rezultatul? Dup` o vreme observi c` unii trag mai mult pentru proiect/firm`, al]ii mai pu]in. Implicit va exista o ruptur` la un moment dat. Rezolvarea? Nu lucra \ntr-un sistem al prieteniei. Alege-]i oamenii de care ai nevoie, implic`-i [i motiveaz`-i, dar nu \mp`r]ind tot proiectul prietene[te. Dac` vine vorba de partenerii de afaceri, ]ine minte c` ai nevoie de ei [i c` te vor ajuta, ct` vreme \i aju]i [i tu pe ei. }ine-te de cuvnt, pl`te[te la timp, leag` [i \ntre]ine rela]ia de business. Nu vei avea succes f`r` ei, a[a c` alege-i [i p`streaz`-i bine. TEHNICA {I TEHNICUL Un business online se bazeaz` pe tehnologie [i pe oameni tehnici. Alegerile de aici determin` succesul sau e[ecul unui proiect. O tehnologie scump` sau nepotrivit`, oameni preg`ti]i slab/mediocru vor determina o explozie a cheltuielilor inutile. Rezolvarea? Aten]ie la selec]ia platformelor software folosite. Costurile, scalabilitatea, disponibilitatea, viteza de lucru/dezvoltare trebuie luate \n calcul pentru a face o alegere pertinent`. Ct despre oamenii angaja]i, te po]i a[tepta la pove[ti horror, deoarece sunt scumpi [i fac lucruri pe care tu nu le \n]elegi. Le va fi mereu u[or s` bage gunoiul sub pre[, iar tu vei pl`ti pentru cur`]enie. Solu]ia e s` fii consecvent \n alegerea tehnologiei [i s` ai un sistem de supervizare [i evaluare. CONSULTAN}A Sun` scump. Te gnde[ti la un tip \n costum care-]i spune lucruri de care nu ai nevoie sau pe care le [tii, pentru mul]i bani. A[a se \ntmpl` doar atunci cnd nu [tii s`-]i alegi partenerii. Consultan]a e esen]ial`, altfel ajungi s` \nve]i din gre[eli, proces ce te \ncetine[te teribil [i te poate omor\ pe drum. Solu]ia? |nve]i, studiezi, cumperi c`r]ile cele mai relevante din domeniu. |]i g`se[ti consultan]i printre prieteni sau oameni care au reu[it. Important e s` \ntrebi, s` ceri ajutor. |l vei ob]ine, f`r` s` fii nevoit s` pl`te[ti. Dar, cnd e cazul, banii sunt solu]ia. COMUNICAREA Prezentarea, vnzarea, ofertarea, publicitatea, rela]ionarea, interac]iunea cu poten]ialii clien]i, toate acestea sunt comunicare. Mul]i aleg limbajul sforìtor de lemn corporatist. Al]ii se multumesc cu un om de PR mediocru. Rezultatul? Nu e[ti credibil, nu e[ti accesibil, nu e[ti memorabil, nu e[ti interesant. Sfatul meu e simplu: verde \n fa]`. Spune tot pe bune, direct, chiar dac` nu sun` superprofesionist. Oamenii apreciaz` asta mai mult dect lec]iile pedante de publicitate [i comunicare corporatist`. Ia clientul de guler [i vorbe[te cu el! RESURSELE Dac` treaba merge, ct de ct, cheltuie[ti. Dac` merge foarte bine, cu siguran]` cheltuie[ti mult. Nu am auzit vreodat` de bugete pentru start-up respectate. Mereu e nevoie de mai mul]i bani. Solu]ia? C[tig` mai mul]i bani sau atrage investitori. Calculeaz`-]i munca investit` ca [i resurs`, pune pre] pe ea. Dac` spui c` ai reu[it cu 3.000 $, f`r` s` iei \n calcul lunile de munc`, \nseamn` c` habar nu ai ct valoreaz` munca ta sau a altora. SUCCESUL Ai succes. Totul merge. Niciodat` ca \n filme, mereu cu mai mult efort dect te-ai a[teptat. E ceea ce ]i-ai dorit? Ce faci mai departe? Te mul]ume[te rezultatul? Seam`n` cu ce-]i imaginai la \nceput? Succesul e o stare periculoas`. Te face s` stai lini[tit, iar lini[tea lucreaz` \mpotriva ta (ca [i agita]ia extrem`). Trebuie s` rafinezi, evoluezi, cre[ti, adaptezi sau chiar vinzi. Preg`te[te-te pentru succes! Doar preg`tit \i vei putea face fa]`. FOCUSAREA Lucrurile \ncep s` mearg` sau dau semne de ratare. Ce faci? Te apuci de alt proiect. Unul singur? Nu, mai multe, ct mai multe. De idei bune nu ducem lips` (serios!). Nu ideea face diferen]a de obicei, ci execu]ia. Focusarea e cheia. |nainte s` renun]i, \ncearc` tot ce po]i. Fiecare nou proiect \nseamn` [anse multiple de a realiza nimic. Rezolvarea? Insist`, iar cnd renun]i, renun]` de tot, asum`]i e[ecul! Altfel, boal` lung`, moarte sigur` ([i trist`). SFATURILE E bine s` ascul]i sfaturile. Nu e bine s` iei totul, f`r` filtre. Chiar dac` au cele mai bune inten]ii, cei care te sf`tuiesc nu-]i cunosc particularit`]ile de business. Din acest motiv pn` [i sfaturile bune, aplicate bine, pot avea rezultate proaste. |n plus, oamenii care te sf`tuiesc sunt suma/ rezultatul sfaturilor lor. Dac` aplici fix ce spun ei, o s` ajungi fix ca ei. Sigur vrei asta? DRAGO{ M~NAC a \nfiin]at System & Network Solutions, una dintre primele [i pu]inele companii locale dedicate administr`rii, dezvolt`rii [i promov`rii Linux/ Open Source Software. |n paralel, scrie \n diverse publica]ii [i ofer` consultan]` IT. Drago[ a primit recent premiul pentru cel mai bun blog de business (Manac.ro)
EVOLU}IA SERVICIILOR DE INTERNET

Potrivit informa]iilor furnizate de Resicom, studiu sindicalizat \n domeniul IT&C, realizat de Mercury Research, \n prezent procentul utilizatorilor de Internet a ajuns la 36%. |n prezent, una din patru case are acces la Internet, ceea ce \nseamn` o rat` de penetrare de 25%, comparativ cu 12% la \nceputul lui 2006. |n mediul urban penetrarea serviciului de Internet este mai mare dect \n mediul rural, 38% dintre gospod`rii folosind o conexiune la Internet. |n paralel cu cre[terea ratei de penetrare a Internetului s-a diversificat [i universul tehnologiilor folosite pentru conexiunea la Internet. |n urm` cu doi ani disputa se d`dea \ntre dial-up [i broadband, tehnologii cunoscute [i sub denumirea de Internet prin telefon versus Internet prin cablu. Posibilitatea de a folosi telefonul \n timpul conexiunii la Internet, dar mai ales viteza de transfer sporit` au f`cut ca sectorul Internetului de mare vitez` s` ajung` lider pe pia]a comunica]iilor electronice din Romnia, crescnd \n ianuarie 2007 la 82% din totalul gospod`riilor cu Internet. |n prezent exist` trei operatori importan]i care asigur` aproximativ 67% dintre conexiunile la Internet. Celelalte conexiuni sunt asigurate de mici furnizori locali, cunoscu]i sub denumirea de re]ele de cartier. (Articol ap`rut \n Biz - nr. 159)
DOSAR: CARIERA DE STUDENT |N ORGANIZA}II STUDEN}E{TI
Dezvolt`m 1.000 de Leaderi E[ti printre ei?
Vom dezvolta \n urm`torii 10 ani o comunitate de Alpha Leaderi de minim 1.000 de membri care vor promova valorile autentice, profesionalismul [i integrarea \n societate.
Funda]ia Alpha Leadership are ca misiune s` identifice, dezvolte [i s` sprijine formarea de leaderi din rndul tinerilor \ntre 18 [i 25 de ani
A - utentic L - iber P - rofesionist H - ot`rt A - liniat
Al`tur`-te celor 50 de Alpha Leaderi din primele 2 genera]ii! Vino la: Alpha Leadership Boot Camp 09 www.bootcamp.ro
Contacteaz`-ne! Subscrie-te la newsletter [i la comunitatea de Alpha Leadership *****www.alphaleaders.ro ***** www.andyszekely.ro*****
CND E AL~TURI DE TINE...

...TU E{TI DE FIECARE DAT~ C{TIG~TORUL. PENTRU C~ |}I OFER~:
Comunitate
Cea mai mare comunitate pentru tineri 100% romneasc`. Pagina ta proprie cu profil [i blog, albume foto, mesagerie, evenimente, prieteni.
Te invit`m s` ne cunoa[tem mai bine
Consiliere
Cel mai complet set de tool-uri din domeniul training-ului [i coaching-ului - materiale din partea exper]ilor romni [i interna]ionali, noul tip de CV, exemple de practic` organiza]ional`, modele de leadership.
Voluntariat
Cel mai amplu dosar [i cea mai extins` re]ea online de organiza]ii non-guvernamentale prin intermediul c`rora vei dobndi att experien]a profesional` a startului de carier` ct [i [ansa de a-]i mplini toate proiectele [i idealurile civice.
PRIMUL PORTAL DE BUSINESS AL GENERA}IEI 2.0 DIN ROMNIA
Companii de TOP
Cele mai importante companii din mediul de business romnesc te-au ales pe TINE ca reprezentant al viitorului [i performan]ei lor! Cite[te pove[tile lor de succes, sfaturile lor de carier [i al`tur`-te noilor echipe!
Timp Liber
O lume ntreag` de cultur` [i distrac]ie se deschide n fa]a TA - recomand`rile de filme, c`r]i, piese de teatru, interviurile cu vedete, reportajele de la cele mai tari concerte precum [i cele mai inovative concursuri pentru tineri ]i vor defini stilul performant, nu workaholic!
Alege ! PRIMUL PORTAL DE BUSINESS AL GENERA}IEI 2.0 DIN ROMNIA

Ghidul Bizcampus de Cariera Editia 4

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghidul Bizcampus de Cariera Editia 4

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

se distribuie

edi]ia toamn` 2008

ANTRENEAZ~-TE PENTRU O CARIER~ DE SUCCES

Ghidul BizCampus de carier` al studentului

1 EDITORIAL 8 PROFESIILE VIITORULUI

66 PUTEREA BRANDULUI PERSONAL

74 ORA{E DE SUCCES |N ROMNIA

26 CND CULTURA DEVINE CORPORATIST~

88 B~NCILE ALEARG~ DUP~ SPECIALI{TI

36 CT VALOREAZ~ O DIPLOM~ ONLINE?

94 REVOLU}IA INTERNET 2.0

40 CUM MUNCESC ROMNII

58 CUM V~D ROMNII SUCCESUL

104 DOSAR: CARIERA DE STUDENT |N ORGANIZA}II STUDEN}E{TI

60 GRE{ELI |N BUSINESS NETWORKING

Ghidul BizCampus de carier` al studentului 5

Ghidul BizCampus de carier` al studentului 9

5 PROFESII NOI |N URM~TORII 20 DE ANI

CE JOB-URI VOR SUPRAVIE}UI?

Angajat la o fabric` de robo]i mecanici

Specialist \n holograme de film

Ghid turistic \n spa]iu

Manager de sta]ie de alimentare cu combustibil pe baz` de hidrogen

PROFESIILE DE TOP, |N PERICOL?

5 PROFESII CARE NU VOR DISP~REA |N URM~TORII 20 DE ANI

vor aduce, prin profesia lor, o valoare ad`ugat` real`.

CE DETERMIN~ TRANFORNAREA JOB-URILOR?

Ghidul BizCampus de carier` al studentului 19

5 PROFESII CARE NU VOR MAI EXISTA PESTE 20 DE ANI

CT DE BINE SUNT PL~TITE PROFESIILE VIITORULUI?

Angajat la magazin de filme foto

Operator call center

CUM SE RECRUTEAZ~ |N JOBURILE VIITORULUI

Ghidul BizCampus de carier` al studentului 21

PROGRAMATOR PHP, IT, BIZCAMPUS

GRADUATE SOFTWARE ENGINEER, IT, ORACLE

ADVERTISING SALES REPRESENTATIVE, VNZ~RI, BIZCAMPUS

INTERN IN LOGISTICS DEPARTMENT, PRODUCT SUPPLY, P&G

INTERN IN CONSUMER & MARKET KNOWLEDGE DEPARTMENT, MARKETING, P&G

Ghidul BizCampus de carier` al studentului 23

PROGRAM MANAGEMENT TRAINEE, TRAINEE, PORSCHE ROMANIA

ANALIST / PROGRAMATOR JAVA / J2EE, DEPARTAMENT IT, BRD

IT PLANT MANAGER, DEPARTAMENT IT, P&G

ORACLE UNIVERSITY EMEA: PL/SQL DEVELOPER, IT, ORACLE

JD EDWARDS ENTERPRISEONE TECHNICAL & TOOLS SUPPORT (INTERNSHIP), IT, ORACLE

TELECONSILIER, DEPARTAMENT TELEMARKETING, BRD

Ghidul BizCampus de carier` al studentului 25

C CU ND DE LTU CO VINE RA RP OR AT IST ~

AMERICA VS. EUROPA

B~NCI DE RETAIL Este specific` cultura bazat` pe roluri.

AGEN}II DE PUBLICITATE {I FIRME DE CONSULTAN}~ Este specific` cultura bazat` pe sarcini.

Ghidul BizCampus de carier` al studentului 29

CULTURA CORPORATIST~ {I MANAGEMENTUL DE TOP

ANGAJ~RI |N FUNC}IE DE CULTURA CORPORATIST~

Ghidul BizCampus de carier` al studentului 31

CT VALOREAZ~ O DIPLOM~ ONLINE?

CE CRED MANAGERII ROMNI DESPRE DIPLOMELE ONLINE

Ghidul BizCampus de carier` al studentului 37

CUM MUNCESC ROMNII

Ghidul BizCampus de carier` al studentului 41

LAVINIA }NCULESCU, SENIOR CONSULTANT HUMAN CAPITAL LA DELOITTE ROMNIA

CUM S~ PREVII WORKAHOLISMUL?

UNDE SE NASC WORKAHOLICII?

Ghidul BizCampus de carier` al studentului 47

Contacteaz`-ne! Subscrie-te la newsletter [i la comunitatea de Alpha Leadership ***www.alphaleaders.ro * www.andyszekely.ro***