Vulcanii - Topirea parial a rocilor din manta d natere magmei, care urc la suprafa.

Cel mai frecvent, magma se acumuleaz ntr-o cavitate situat la o adncime de 10 30 km i avnd un volum de mai muli kilometri cubi. n acest rezervor, numit focar magmatic, magma poate rmne secole n ir. Vulcanii - Atunci cnd n crusta de deasupra focarului magmatic se produce o fisur, sau cnd presiunea devine suficient de mare, din cauza gazelor prezente, are loc o erupie exploziv. Dup modul n care acetia erup, exist mai multe tipuri de vulcani:

1. Vulcani de tip hawaian: lava este foarte fluid, curge repede i nu provoac niciodat explozii. Uneori, lava rmne nchis n crater i formeaz un lac de unde se poate revrsa, poate curge prin bree pe versanii vulcanului sau se poate solidifica. 2. Vulcani de tip strombolian: erupiile acestui tip de vulcani sunt fie efuzive, fie explozive. n cursul anumitor erupii, lavele semivscoase curg lent, construind un con vulcanic precum cel al Vezuviului (Stromboli, Italia) sau Fuji-Yama (Japonia). Aceti vulcani degaj i materii solide, de forme i dimensiuni diferite: cele mai mari sunt bombele vulcanice, blocuri de lav mai mult sau mai puin solidificate, iar cele mai mici sunt cenuile. Aceste materii acoper lava, nainte de a fi acoperite, la rndul lor, de o alt scurgere. 3. Vulcani de tip vulcanian sunt mult mai explozivi dect tipul anterior. n timpul unei erupii, lava vscoas i rocile din co sunt pulverizate: o tromb imens de cenui volatile se nal pn la o altitudine de zeci de kilometri. Aa s-a ntmplat n cazul erupiei vulcanului Pinatubo (Filipine), n anul 1991, dup ce acesta fusese inactiv timp de ase secole. 4. Vulcanii de tip peleean se caracterizeaz prin explozii extrem de violente. Ajunse la suprafa, lavele prea vscoase nu pot curge. Ele formeaz un vrf boltit sau ascuit, care astup coul. Gazele se comprim pn cnd explodeaz. Lava nete aruncnd vrful de deasupra sau, cel mai adesea, crend fisuri pe versanii vulcanului. Un amestec de gaze fierbini, de buci de magm solidificat i de cenui coboar pe pantele vulcanului: acesta este norul arztor. Erupiil i magma

Existena unor noi tipuri diferite de erupii vulcanice se explic prin natura magmei. Cu ct se formeaz mai n adncime, magma este mai cald, mai srac n siliciu, deci mai fluid. O magm fluid urc repede, nu are timp s se solidifice i poate curge la suprafa, ceea ce reprezint o erupie efuziv. Format mai la suprafa, magma este mai bogat n siliciu. Cu ct magma este mai bogat n siliciu, cu att are o vscozitate mai mare. Ea urc lent i are timp s se rceasc, formnd un dop. Alimentarea permanent cu magm i degajarea de gaz n focar determin creterea presiunii, deoarece gazele nu pot fi eliberate. Atunci se produce o explozie uria: aceasta este o erupie exploziv. Vulcanii si seismele - Pe fundul rifturilor oceanice i n anumii vulcani, precum cei din Hawaii, ies n permanena lav i gaze foarte fierbini(a cror temperatur poate depai 1,200C).Dar cea mai mare parte a vulcanilor aezai la marginea plcilor funcioneaz cu intermitene.Vulcanii si seismele Vulcanii si seismele - Lava rct astup craterul;gazele i rocile topite se acumuleaz dedesubt;presiunea crete puin cte puin i, n cele din urm, reuete s mpinga afar dopul. n acest caz vulcanul se trezete dintr-o dat, proiectndu-i uneori cenua pn la 10.000 de metri altitudine, aruncnd n jur buci de lav foarte fierbinte, vomitnd ruri lungi de materie pstoasa. Ca regul general, un vulcan este att mai violent, i deci mai periculos, cu c-t se trezete mai rar.Erupuia risc s devin atunci deosebit de puternic, fiindc energia mult timp acumulat se elibereaz dintr-o dat.De asemea, dac nu exist nici un vulcan la orizont este foarte improbabil s se nasc deoadat unul.ntr-adevar, cel mai adesea lavele nu urc dect pr canale foarte precise,acolo unde scoara terestr este spart sau crpat. Aceeai regul se aplic i seismelor.n locurile unde au avut loc cutremure de pmnt, acestea se vor repeta i vor avea, ntr-un moment sau altul, aceeai intensitate.De ce?Pentru c seismele afecteaz regiunile supuse micrilor provocate de deplasarea plcilor.Aceste micri sunt suficient de puternice ca s nale munii, s lase n jos gropile oceanice, s antreneze o plac sub alta...Evident, materialele care cinstituie scoara terestr opun o puternic rezisten acestui gigantic bra de fier . Dar atunci cnd energia care apas rocile se acumuleaz dincolo de gradul lor de elasticitate, se declaneaz un cutremur de pmnt. ca un trosnet brusc al materiei.O simpl vibraie este atunci de ajuns s elibereze ntreaga energie lent imagazinat.n aceste condiii, micarea nu poate fi dect foarte brutal!Celebra falie San Andreas din California ilustreaz deosebit de bine aceast realitate.

Cnd cele dou margini alunec n continuitate una faa de alta,ea nu d natere unor cataclisme. n schimb, dac alunecarea se oprete, trebuie s ne ateptm la o recuperare, care se face prin salturi.Atunci seismul devine periculos.Evident, una dintre marile preocipri ale seismologilor este s ajung la prevenirea micrilor seismice.Din partea ns, ei sunt departe de un rezultat n ciuda pericolelor care le amenin, populaii uneori numeroase locuiesc n regiunile vulcanilor i seismelor.n special acesta din urma, atunci cnd ating zone foarte urbanizate, sunt deosebit de distrugtoare.Cutremurile violente doboar imobile, distrug reelele de ap i de gaz, provocnd incendii greu de stins.Ct despre seismele submarine ele sunt la originea catastrpfelor la fel de periculoase: valuri seismice sau tsunami.Valuri imense ce rostogolesc asupra coastelor, devastnd totul n trecerea lor. Vulcanii Ce este un vulcan?

Vulcanii - Vulcanul este de fapt o gaura in scoarta terestra,prin care erup in aer gaze,cenusa si roci semitopite,care impreuna alcatuiesc lava.Partile cenusii vulcanice cad pe sol,se asaza stratificat si se solidifica sub forma unei roci usoare si cenusii.In timpul milioanelor de ani,aceste straturi formeaza muntii vulcanici. Deseori ei sunt inalti,conici,cu crater pe varful conului vulcanic.Multi dintre ei se ridica pe fundul oceanului.Cativa vulcani sunt foarte tineri.In februarie 1943,in Mexic se nastea un nou vulcan.Intr-o zi s-a descoperit o mica fisura in solul unui lan de porumb.In 24 de ore fisura s-a transformat intr-o prapastie d 25 m latime, care apoi s-a deschis, lasand la suprafata cenusa si rocile incandescente. In scurt timp aceasta prapastie s-a transformat intr-un deal de 10m inaltime.Vulcanul a fost denumit Paricutin,a atins inaltimea maxima de 405m dupa 9ani de activitate.Si unele insule au fost create de vulcani subacvatici.In 1963 a erupt un vulcan subacvatic in apropiere de coasta sudica a Islandei,aruncand in aer gaze si nori de fum.In urma eruptiei de lava s-a nascut o noua insula:Surtsey,denumit dupa Surtr,un zeu antic in lumea nordica. Eruptia s-a terminat abia dupa 3ani,insula crescand la 1,9 km patrati suprafata.Lava ce erupe din vulcan poate atinge 1000 grade C, revarsand-se de pe muntele vulcanic cu 165m/s.In timp incetineste si se raceste,forman 2 tipuri de lava,ficare avand denumire de origine hawaiiana.Primul,denumit,pahoehoe' se solidifica,iar al doilea,denumit lava,,aa'' formeaza un strat dur.

Vulcanii - Vulcanii erup in special aproape de limitele unei placi tectonice i se afl n special pe lng bazinul Pacific, numit Cercul de Foc al Pacificului (Pacific Ring of Fire). Vulcanii - Aceast puternic for a naturii a inspirat team omenirii de foarte mult timp. Romanii au atribuit erupile vulacnice lui Vulcan, zeul focului i al meteugurilor. n anul 79 (dup Christos) erupia vulcanului Vezuviu a distrus oraele romane Pompeii i Herculaneum. Polynesienii credeau c vulcanii erau controlai de zeia focului Pele. Una dintre cele mai spectaculoase erupii nregistrate n istorie a fost n anul 1883 cu explozia insulei Krakatoa, care se afl n strmtoarea Sunda, lng insula Java. Un exemplu mai recent (1980) este erupia vulcanului St. Helen din Washinton State. Formarea i erupia vulacanilor.

Erupia vulcanilor poate s fie violent, chiar catastrofic, sau relativ blnd. Cele mai explozive erupii sunt de fapt rafale de abur care formez imagini spectaculoase. Erupiile mai linitite au loc cnd pietrele topite sunt mpinse prin crpturi mari ale crustei Pmntului i acoper peisajul nconjurtor. Aceste scugeri de lav dac se repet pot umple vile din apropiere i ngropa dealurile joase, crend iruri groase de lav, care devin podiuri. Originea pietrei topite, numit de geologiti magm, nu este tiut prea bine. Aproape 80 % din toate magmele este compus din bazalt. Vulcanul Etna.

Cel mai nalt vulcan din Europa este Etna. Se afl pe coasta de est a insulei Sicilia. Numele provine de la cuvntul grecesc "Aitne", care nseamn "a arde". Cea mai mare nlime este de aproape 3.350 metri, depinznd de efectele ultimei erupii. Mai mult de 135 de erupii au fost nregistrate de cnd scriitorii antici menionau erupia din anul 800 . Cr. n anul 1169 D. Cr. 15.000 de oameni i-au pierdut viaa n oraul Catania, care se afla la baza vulcanului. n anul 1669 20.000 de oameni au fost omori. Baza vulcanului este foarte populat. Pmntul foarte fertil, format de lav veche a atras fermierii. Vulcanul este

alctuit din 3 zone: prima, care este populat i cultivat, i care se afl la altitudinea de 900 de metri. Aici se afl cultivate legume, mslini, vii i pomi fructiferi. Urmtoarea regiune mpdurit este alctuit dintr-o pdure de castani, stejari, pini i fagi. La altitudinea de 1.980 metri se afl o jalnic risip de lav neagr i cenu, care este acoperit de zpad n timpul ierni. Etna a fost activ timp de 2.5 milioane de ani. A avut cel puin dou centre principale active. Vulcanii - Vulcanul este de fapt o gaura in scoarta terestra,prin care erup in aer gaze,cenusa si roci semitopite,care impreuna alcatuiesc lava.Partile cenusii vulcanice cad pe sol,se asaza stratificat si se solidifica sub forma unei roci usoare si cenusii.In timpul milioanelor de ani,aceste straturi formeaza muntii vulcanici. Deseori ei sunt inalti,conici,cu crater pe varful conului vulcanic.Multi dintre ei se ridica pe fundul oceanului.Cativa vulcani sunt foarte tineri.In februarie 1943,in Mexic se nastea un nou vulcan.Intr-o zi s-a descoperit o mica fisura in solul unui lan de porumb.In 24 de ore fisura s-a transformat intr-o prapastie d 25 m latime, care apoi s-a deschis, lasand la suprafata cenusa si rocile incandescente. In scurt timp aceasta prapastie s-a transformat intr-un deal de 10m inaltime.Vulcanul a fost denumit Paricutin,a atins inaltimea maxima de 405m dupa 9ani de activitate.Si unele insule au fost create de vulcani subacvatici.In 1963 a erupt un vulcan subacvatic in apropiere de coasta sudica a Islandei,aruncand in aer gaze si nori de fum.In urma eruptiei de lava s-a nascut o noua insula:Surtsey,denumit dupa Surtr,un zeu antic in lumea nordica. Eruptia s-a terminat abia dupa 3ani,insula crescand la 1,9 km patrati suprafata.Lava ce erupe din vulcan poate atinge 1000 grade C, revarsand-se de pe muntele vulcanic cu 165m/s.In timp incetineste si se raceste,forman 2 tipuri de lava,ficare avand denumire de origine hawaiiana.Primul,denumit,pahoehoe' se solidifica,iar al doilea,denumit lava,,aa'' formeaza un strat dur.

Vulcanii si seismele - Pe fundul rifturilor oceanice i n anumii vulcani, precum cei din Hawaii, ies n permanena lav i gaze foarte fierbini(a cror temperatur poate depai 1,200C).Dar cea mai mare parte a vulcanilor aezai la marginea plcilor funcioneaz cu intermitene.Vulcanii si seismele Vulcanii si seismele - Lava rct astup craterul;gazele i rocile topite se acumuleaz dedesubt;presiunea crete puin cte puin i, n cele din urm, reuete s mpinga afar dopul. n acest caz vulcanul se trezete dintr-o dat, proiectndu-i uneori cenua pn la 10.000 de metri altitudine, aruncnd n jur buci de lav foarte fierbinte, vomitnd ruri lungi de materie pstoasa. Ca regul general, un vulcan este att mai violent, i deci mai periculos, cu c-t se trezete mai rar.Erupuia risc s devin atunci deosebit de puternic, fiindc energia mult timp acumulat se elibereaz dintr-o dat.De asemea, dac nu exist nici un vulcan la orizont este foarte improbabil s se nasc deoadat unul.ntr-adevar, cel mai adesea lavele nu urc dect pr canale foarte precise,acolo unde scoara terestr este spart sau crpat. Aceeai regul se aplic i seismelor.n locurile unde au avut loc cutremure de pmnt, acestea se vor repeta i

vor avea, ntr-un moment sau altul, aceeai intensitate.De ce?Pentru c seismele afecteaz regiunile supuse micrilor provocate de deplasarea plcilor.Aceste micri sunt suficient de puternice ca s nale munii, s lase n jos gropile oceanice, s antreneze o plac sub alta...Evident, materialele care cinstituie scoara terestr opun o puternic rezisten acestui gigantic bra de fier . Dar atunci cnd energia care apas rocile se acumuleaz dincolo de gradul lor de elasticitate, se declaneaz un cutremur de pmnt. ca un trosnet brusc al materiei.O simpl vibraie este atunci de ajuns s elibereze ntreaga energie lent imagazinat.n aceste condiii, micarea nu poate fi dect foarte brutal!Celebra falie San Andreas din California ilustreaz deosebit de bine aceast realitate. Cnd cele dou margini alunec n continuitate una faa de alta,ea nu d natere unor cataclisme. n schimb, dac alunecarea se oprete, trebuie s ne ateptm la o recuperare, care se face prin salturi.Atunci seismul devine periculos.Evident, una dintre marile preocipri ale seismologilor este s ajung la prevenirea micrilor seismice.Din partea ns, ei sunt departe de un rezultat n ciuda pericolelor care le amenin, populaii uneori numeroase locuiesc n regiunile vulcanilor i seismelor.n special acesta din urma, atunci cnd ating zone foarte urbanizate, sunt deosebit de distrugtoare.Cutremurile violente doboar imobile, distrug reelele de ap i de gaz, provocnd incendii greu de stins.Ct despre seismele submarine ele sunt la originea catastrpfelor la fel de periculoase: valuri seismice sau tsunami.Valuri imense ce rostogolesc asupra coastelor, devastnd totul n trecerea lor. Platoul Paclele Mari se afla la cativa km, spre nord-est. Numele este legat de de dimensiunile foarte mari ale celor trei vulcani principali, care se situeaza in centrul platoului. Si acest platou este considerat rezervatie naturala protejata si se intinde pe circa 20ha. Accesul la Vulcanii noroiosi este simplu, dar aproape nemarcat.Pornim din orasul Buzau pe drumul national DN 10 pe care parcurgem circa 17 km., pn n localitatea Stuc, unde o lum dreapta spre Berca. Dup ce am traversat rul Buzu, drumul se ramific din nou. De aceast dat o lum spre stnga, si din nou dreapta dup numai cteva sute de metri urmnd indicatorul spre Chiliile ( lsnd la stnga drumul spre Mnastirea Rtesti). Parcurgem circa 10 Km pn la urmtoarea intersectie, unde o lum iar dreapta , si de unde mai avem de mers comform indicatorului 5,5 km pna la Vulcanii noroiosi. Un ultim indicator l intlnim la numai 2km., de vulcani. Aici dac facem la stnga trecnd peste un pod ajungem la Pclele Mari, iar dac megem nainte si parcm masina la magazinul mixt de la sonde, dup care urcm dealul dm de Pclele Mici.Relief: la marginea satului Berca exista un platou argilo-nisipos care a rezultat din slabe eruptii noroioase.La cca. 10 km,pe stnga drumului pietruit,se afla platoul Pclele Mici, unde exista cel mai mare numar de vulcani ce au conuri,cratere cu dimensiuni extrem de variate, precum si o morfologie complexa , rezultata pe de o parte din acumularea noroiului, iar pe de alta parte, din siroirea apei de ploaie. Repartitia acestora este neuniforma ,distingndu-se cel putin trei situatii.n est exista un sector de platou nisipoargilos relativ neted ,slab fragmentat ,pe care activitatile vulcanice au ncetat sau sunt extrem de reduse.n centru si vest se afla sectorul cu cel mai mare numar de conuri de noroi ce apar sub formele de grupari de 3-5 vulcani cu naltimi de 2-8m ,cu cratere ce au diametre de 10-100cm din care iese noroi vscos ,care se scurge sub forma de limbi ce ating lungimi de 20-50cm. Daca n jurul craterului noroiul este proaspat sau n curs de uscare, la mijlocul si la periferia conului ,el este uscat si brazdat de crapaturi de uscaciune ce se scriu n sisteme poligonale cu dimensiuni variabile.La ploi, apa se scurge n suvite pe flacurile conurilor crend prin eroziune pe acestea un ansamblu de santulete, rigole, ravene; la exterior materialele transportate prin acumulare, dau poale prelungi pe care apa se mprastie

O identificare cuprinztoare a impactului acestor factori reprezint o aciune complex, care depinde in totalitate de existena unor date corecte si sigure, comensurate in mod cuprinztor. Din pcate, baza de date statistice din Romnia este inadecvat pentru analiza economic i are doar un rol orientativ. Principala deficien o reprezint lipsa total a datelor culese n mod oficial privind cheltuielile vizitatorilor internaionali i nesigurana pe care aceste date o prezint (prin nepublicare), datele reprezentnd componena cheltuielilor vizitatorilor care se regsesc doar la nivelul unui studiu recent asupra gospodriilor din Romnia. De asemenea, statisticile privind sosirile vizitatorilor internaionali nu includ date referitoare la scopul vizitei si nu fac distincia ntre vizitatori de o zi i vizitatori de peste noapte. Avnd n vedere faptul c exist un volum semnificativ al traficului zilnic de trecere a frontierei Romniei cu Ungaria i Moldova, aceasta reprezint o

deficien serioas pentru o ar, ntruct denatureaz imaginea privind sosirile vizitatorilor internaionali i face imposibile comparaiile directe cu concurena. Aderarea Romniei la Uniunea European a nsemnat i renunarea la controlul de frontier de la grania cu Bulgaria i Ungaria i deci sistemul existent anterior aderrii, de colectare a datelor privind sosirile vizitatorilor la punctele de trecere a frontierei pe cale rutier (aproximativ 75% reprezint sosiri cu mijloace de transport rutier) ce va trebui inlocuit. Trebuie deja stabilit adoptarea unui nou sistem de colectare a datelor. Absena unor date economice importante se regseste n slaba capacitate a turismului de a demonstra valoarea si contribuia acestui sector la nivelul economiei naionale i al minitrilor din echipa guvernamental i dei sistemul de cont satelit al turismului care ar furniza rapid o astfel de imagine detaliat este parial realizat, lipsa datelor eseniale privind cheltuielile impiedic finalizarea acestuia. Consiliul Mondial al Turismului si Cltoriilor (CMTC) a intocmit un raport referitor la impactul cltoriilor i al turismului asupra locurilor de munc din Romnia n anul 2005, dar premisele i metodologia abordrii nu pot fi reproduse n cazul Romniei. Abordarea de baz a CMTC cuprinde date din industria turismului i a cltoriilor, incluznd date referitoare la volumul i valoarea cltoriilor romanilor n strintate, precum i din sectorul ageniilor de turism, a cror activitate este n cea mai mare parte dominat de aceast pia. Analiza realizat n aceast lucrare se bazeaz pe o abordare complet diferit i se concentreaz asupra activitilor de turism intern, pe teritoriul Romniei in regiunea Sud, pan la excluderea n totalitate a cltoriilor n afara granielor rii ca volum i valoare . Relieful este format din munii ce aparing grupei centrale a Carpailor Orientali: Munii Giurgiului - 1545 m, Hmas (Vf. Hmau Mare - 1793 m), Ciucului - 1490 m, Bistriei - toate aflate la est de depresiunile Giurgeu i Ciuc. La nord-vest se afl Munii Climani - (Vf. Pietrosu Climanilor - 2100 m) iar n vest Munii Gurghiului - 1777 m, Harghitei (Vf. Mdra-Harghita - 1801 m). Sunt prezente i unele formaiuni deluroase ce aparin de Subcarpaii Transilvaniei i Podiul Trnavelor. De asemenea sunt prezente i o serie de depresiuni de dimensiuni reduse cum ar fi: Bilbor, Borsec, Uz, Casin. Clima i hidrografia Clima se diferenieaz n funcie de relief depresiunile Giurgeu i Ciuc fiind renumite pentru climatul rece mai ales iarna cu geruri cumplite i peste 160 de zile cu nghe pe an. Sunt frecvente inversiunile termice. Verile sunt clduroase iar precipitaiile se nscriu n limite normale (600-700 mm n arealele mai joase i 1200 mm n muni). Vnturile dominante sunt cele din vest, nord-est i nord-vest. Clima este caracteristica zonelor intramontane, cu ierni geroase, de durat mai lung i veri relativ calde. De altfel, datorit frecvenelor temperaturi minime nregistrate n perioada anului n localitile Miercurea-Ciuc, Gheorgheni, Toplia i mai ales Joseni, acestea sunt cunoscute ca "Polul romnesc al frigului". Numrul zilelor de nghe ajunge, n medie anual, la 160. Sunt frecvente ngheurile trzii de primvar (uneori chiar i n lunile maiiunie) i cele timpurii de toamn, ncepnd chiar din septembrie. Hidrografia este tributar n principal rurilor Mure i Olt - ambele avndu-i izvoarele n judeul Harghita, mai exact n Munii Hmau Mare. Oltul curge spre sud colectnd aflueni de dimensiuni mici cum ar fi: Lunca Mare, Mdrau Mare, Sipot, Paru Mare, Frumoasa, Delnia, Cozmeni, Tunad iar Mureul cu o direcie iniial spre nord colecteaz prurile Ditru, Jolotca, Toplia, Climanel, Borzont, umuleu Mare, Glua. n vestul judeului sunt prezente rurile Trnava Mare (cu afluenii Vrag, icasu, Cireeni), Trnava Mic (cu afluenii Creanga Mare, Corund). Alte ruri n jude sunt: Trotu, Uz, Casin, Varghi, Homorod, Bicaz, Neagra. Lacurile naturale sunt deosebit de renumite i unice n felul lor: lacul Sfnta Ana este singurul lac de origine vulcanic din Europa fiind format n craterul unui fost vulcan iar Lacul Rou este un lac de baraj natural format prin surparea unui pinten montan n 1837 care a barat cursul unui ru, n spatele blocajului formndu-se lacul. n jude sunt prezente i apele minerale ntr-o mare varietate de sortimente acest lucru alturi de prezenta mofetelor favoriznd i dezvoltarea staiunilor din jude. Prezentarea general a oraului Miercurea Ciuc Situat la punctul de ntnlire a pitoretilor depresiuni ale Ciucului de Jos i de Sus, Miercurea-Ciuc este oraul reedina al judeului Harghita. Pe teritoriul acestuia omul s-a stabilit nca din epoca bronzului, continundu-i nentrerupt existena.

Datorit aezrii sale geografice, oraul s-a dezvoltat ca centru economic i cultural al acestei regiuni spre care graviteaz localitile din mprejurimi. Primul document pstrat, care atesta existena sa ca ora dateaz din anul 1558. umuleul, azi un cartier al oraului este consemnat nca din 1332 ntr-un registru de dijme papale. Oraul a jucat un important rol de aprare, prin cetatea Miko, construit aici de capetenia de scaun ntre anii 1611-1621. Monumentele de arhitectur Complexul baroc de la umuleu i Cetatea Miko prezint important nu numai prin particularitile de construcie ci i din punctul de vedere al istoriei locale. Muzeul, amenajat n cetate, deine cele mai importante obiecte arheologice, etnografice i de arta popular din mprejurimi. Crestturile pastoreti cu motive liniare, colecia de custuri ceangieti, copiile n miniatura ale covoarelor, ale modelelor precum i numrul mare de maiuri i lazi pentru provizii suscita interesul vizitatorilor. La umuleu poate fi vizitat colecia particular a lui Gal Ferenc, n timp ce la Jigodin, un alt cartier al oraului, se afl casa natal i important colecie de picturi aparinnd lui Nagy Imre.

Referat despre Poluarea si depoluarea radioactiva Izotopii radioactivi, din cauza instabilitii nucleului, caut s treac n atom stabil prin eliminarea particulelor nucleare. Trecerea unui element radioactiv n stare de element stabil se face prin emisie de radiaii alfa, beta, gama, foarte bogate n energie. Acestea se deosebesc, printer altele i prin puterea de penetrare pn la absorbie complet. Astfel: Radiaiile alfa constau din particule cu numr de ordine 2 i numr de mas 4, ncrcate pozitiv (nuclee de heliu). Ele ptrund n aer 6,5 cm, n ap 0,01 cm, iar n foi de aluminiu 0,005 cm. n drumul lor ionizeaz aerul sau gazelle strbtute. Radiaiile beta sunt formate din particule elementare de electricitate negativ electroni; acetia iau natere n momentul emisiei radioactive a unui neutron din nucleu. Parcursul n aer a radiaiilor beta este de 20 cm; n ap 2,6 cm; n foi de aluminiu de 1 mm i au putere de ionizare mic. Radiaiile gama sunt de natur electromagnetic i nsoesc dezintegrrile beta i alfa; sunt radiaii ondulatorii electromagnetice de aceeai natur cu lumina i razele X, dar cu lungime de und mult mai mic dect a acestora. Au putere de ptrundere mai mare ca razele alfa i beta, strbtnd plci de plumb de civa cm grosime i strate de aluminiu groase de 120 cm. Radiaiile electromagnetice pot fi unde radio, termice, infraroii, vizibile, ultraviolete, X, , n funcie de lungimea de und (tabelul 5.1.). Legea dezintegrrii radioactive este dat de relaia [5]: N=No e-t, (5.1) n care: No este numrul de atomi prezeni la un moment dat; N = numrul de atomi ce rmn nedezintegrai dup un timp t; = constanta de dezintegrare. Fiecare izotop radioactiv este caracterizat, n principal, de dou mrimi: energia, exprimat n electronvoli, i felul radiaiilor emise, i perioada de emitere a radiaiilor respective, exprimat prin timpul de njumtire (perioada de timp n care radioactivitatea unui element scade la jumtate n raport cu valoarea iniial). Pentru N=No/2 rezult: T1/2= ln2/ . - radiaiile ionizante sunt radiaiile alfa, beta i gamma ce au proprietatea de a ioniza gazele prin care trec, fcndu-le conductoare de electricitate. Se remarc izotopi radioactivi cu via lung (102- 1012 ani) i cu via scurt, de ordinul secundelor pn la al lunilor (ex.: 222 Rn(natural) 3,8 zile, 238 U(natural) 4,5x109 ani etc.). Radiaiile constau n emisia i transmiterea n spaiu a energiei sub form de unde electromagnetice sau asociat particulelor (radiaie corpuscular). 5.1.1. Mrimi caracteristice i uniti de msur ale radiaiilor ionizante Aprecierea aciunii radiaiilor penetrante se face utiliznd urmtoarele mrimi caracteristice: Activitatea unei surse care reprezint numrul de dezintegrri n unitatea de timp; se msoar n Curie (Ci). 1 Ci = 3,7*1010 dezintegrri /secund i reprezint activitatea unui gram de radiu pe secund. Aceast mrime poate da indicaii relative asupra concentraiei de izotopi radioactivi dintr-un corp. n practic se utilizeaz submultiplii ei, n dezintegrri/s i anume milicurie (mCi)=3,7 *107, microcurie (3,7 *104), picocurie (3,7 *10-2). O unitate de msur a radioactivitii folsit mai recent este Becquerel-ul, Bq, definit printr-o dezintegrare/s. Relaia dintre Becquerel i picocurie este: 0,037Bq= 1pCi sau 1 Bq= 37 pCi. Doza absorbit caracterizeaz cantitatea de energie absorbit pe unitatea de mas organic (esut), deoarece

radiaiile emise de o surs de dezintegrare (, sau ) nu sunt la fel de puternice, depinznd de natura elementului. Unitatea de msur este rad (radiations absorbed dose), echivalentul cu o absorbie de energie de 100 erg/g (1*10-2 J/Kg) pentru orice tip de radiaii. Deci: 1 rad=10-2 J/Kg=1*10-2 Gy (gray). Echivalentul de doz (doza biologic efectiv) exprim interaciunea diferit a radiaiilor de energie egal, dar de natur diferit, cu organismele vii. Gradul de vtmare biologic se urmrete prin calcularea unui factor de calitate Q (care exprim efectul fiecrui tip particular de radiaie asupra esutului viu). Echivalentul de doz sau doza biologic efectiv se msoar n rem (Roentgen equivalent man) sau rem i reprezint doza de radiaie absorbit nmulit cu factorul de calitate Q. Rem-ul corespunde energiei de 0,01 J absorbite de 1 kg de esut viu. n timp ce rad-ul se utilizeaz pentru doza de radiaie absorbit de orice corp, remul este utilizat doar pentru doza de radiaie absorbit de corpurile vii. Unitatea de msur n SI se numete Sievert (Sv) i relaia dintre rem i sievert este: 1 rem = 1/100 Sv. Altfel: 1 Sv este cantitatea de energie egal cu 1Gy cu factorul de calitate 1, absorbit de 1 kg esut viu. H= unde H D Q D = = = doza doza de factorul x biologic radiaie de Q efectiv absorbit calitate.

Factorul de calitate, Q depinde de natura radiaiei, iar doza 100 rem/h (limita este minim la fondului de radiaii este cuprins ntre 10 nivelul mrii, iar cea maxim la altitudini ridicate). Doza maxim admis variaz cu obinuina i vrsta: 1,3 rem/an sub 45 ani 2,5 rem/an peste 45 ani 0,3 rem/sptmn pentru un individ care lucreaz ntr-un laborator cu radiaii. De asemenea, rezistena organismelor la o doza unic de radiaii X sau este diferit : 1000 rad mamifere 100

Parcul Yellowstone este asezat in inima Muntilor Stancosi, parcul ocupa o suprafata de aproape 5.470 kmp, de-a lungul si de-a latul careia sunt asezate sosele (592 km) si poteci marcate (1.920 km). Yellowstone se desfasoara pe teritoriul a trei state : Wyoming (cea mai mare parte, aproximativ 90% din suprafata parcului ), sud-vestul statului Montana si sud-estul statului Idaho. In parcul Yellowstone se poate intra prin cele cinci intrari : Gardiner (in nord), Yellowstone West (in vest), Jackson (in sud), Cooly (in est) si Cooke City (in nord-est), si este traversat de paralela 45 de latitudine nordica. Primele marturii istorice ale existentei vietii omenesti in aceasta arie dateaza de aproximativ 12.000 ani, si se pun pe seama urmelor lasate de triburile nomade. La venirea europenilor, indienii Bannocks erau cei care stapaneau aceste tinuturi. In timpul iernii dintre 1806-1807, John Colter a parasit expeditia americanilor Lewis si Clark (primii americani care au pasit in regiunea Yellowstone) si a inceput sa exploreze singur zona. Colter si-a petrecut trei ani in salbaticia regiunii, intorcandu-se in cele din urma in St.Louis si povestind despre frumusetile si minunile vazute in Yellowstone. Din pacate, povestirile sale au fost considerate de catre concetatenii lui ca fiind halucinatiile unui om nebun. Expeditia care a consacrat definitiv importanta regiunii, a fost cea organizata de exploratorii Washburn, Langford si Doane, din 1870, in timpul careia au fost descoperite cascadele raului Yellowstone, vulcanii noroiosi, Lacul Yellowstone si gheizerul Marea Fantana. In urma expeditiei au fost intocmite rapoarte si publicate articole in legatura cu fenomenele deosebite care apar in zona. Astfel, doi ani mai tarziu, regiunea a fost declarata parc national, iar unul dintre membrii expeditiei, Nathaniel Langford, a devenit primul administrator al parcului. Din punct de vedere geologic, Yellowstone a traversat trei perioade vulcanice active, care au inceput in urma cu 2,1 milioane de ani, si care au generat un platou vulcanic aflat la aproximativ 1.950 2.550 m altitudine deasupra nivelului marii (cea mai mare altitudine se inregistreaza in varful Vulturului (3.419 m). Cea mai importanta

caracteristica a parcului este data de fenomenele geotermale : gheizerele, izvoarele termale, vulcanii noroiosi si mofetele. Privirile calatorului sunt atrase de patru mari puncte de interes turistic :

MARELE CANION : are o lungime de 32 km, o adancime de 240-360 m, latime 450-1200 m, o varsta de aproximativ 10.000 ani (la sfarsitul ultimei ere glaciare). Este sapat in roci vulcanice riolite. In drumul sau, prin partea central-estica a parcului, pe o directie generala de curgerea SE-NV, raul strabate regiunea la o altitudine de circa 2.400 m, sapand doua cascade, numite Upper Falls cu o cadere a apei de 33 m, si Lower Falls avand o cadere a apei de 93 m. IZVOARELE TERMALE ale mamutilor delimiteaza o regiune a parcului in care nu apar gheizerele, din cauza ca apa nu are temperatura necesara generarii unui asemenea fenomen. Avand totusi o temperatura de 167 grade Fahrenheit, 78 grade Celsius, apa reuseste sa creeze o serie de terase in travertine, ce uimesc vizitatorul prin culoare si maretie. GHEIZERELE reprezinta fenomenul prin care Yellowstone este recunoscut in intreaga lume, gratie spectaculozitatii lor. Ele se regasesc in principalele bazine ale parcului : Norris, Lower, Midway, Upper, West Thumb, Heart Lake si Shoshone. Chiar daca cel mai cunoscut este Old Faithful, celelalte uimesc prin forme, sunete si coloristica. LACUL YELLOWSTONE situat intr-o cadere vulcanica si aflat la o altitudine de 2.315 m fata de nivelul marii, are o lungime a tarmului de 176 km. Malurile si imprejurimile sale reprezinta mediul de viata al unor specii rare de pasari : soimi, vulturi plesuvi, pelicani albi, cormorani. De altfel, pe mal se intalnesc adeseori si ursi grizzly si elani.

Preview referat Turismul si implicatiile lui in economie Afirmaia se bazeaz pe ideea c omul, chiar din cele mai ndeprtate timpuri ale evoluiei sale, nu a reuit sa produc toate cele trebuincioase subzistenei i, n ciuda mijloacelor precare de comunicaie, a cutat s cultive i s ntrein relaii cu semenii si din alte colectiviti, prin intermediul schimburilor comerciale, ceea ce a favorizat i o lrgire treptat a contactelor, permind o mai bun cunoatere reciproc a colectivitilor respective. Instituionalizarea turismului pe plan naional i organizarea lui n continuare i pe plan internaional au determinat un avnt continuu al acestuia i au fcut ca, prin ritmurile de dezvoltare atinse, turismul s devin unul dintre cele mai spectaculoase fenomene ale secolului al XX-lea, cu consecine sociale, economice i umane deosebit de importante. Se poate afirma c, din aceast epoc, turismul ncepe s se detaeze ca o activitate economicosocial distinct. Trebuie ns menionat c, n majoritatea rilor, transformarea turismului ntr-o activitate economicoorganizatoric, pe scar naional, s-a produs numai n cea de-a doua jumtate a secolului nostru, ceea ce a favorizat apariia i instituirea n secolul teriar, cel al prestrilor de servicii, a unor noi ramuri ale economiilor naionale, domenii cunoscute generic sub denumirea de industria turistic. Activitatea turistic este bine susinut de un valoros potenial turistic natural-antropic difereniat de la ar la ar, n funcie de care sunt organizate diferite tipuri de turism. Privit n corelaie cu ansamblul economiei naionale, turismul acioneaz ca un element dinamizator al sistemului economic global deoarece antreneaz o cretere n sfera produciei bunurilor i serviciilor, dezvoltarea bazei tehnico-materiale i stimularea ramurilor participante la construirea si echiparea spaiilor de cazare i alimentaie, modernizarea reelei de drumuri, realizarea de mijloace de transport, de instalaii pentru agrement; este un mijloc de diversificare a structurii economiei, prin crearea unor activiti sau ramuri proprii acestuia sau dezvoltarea la noi dimensiuni a unora dintre cele existente. CAPITOLUL 2 Conceptul turism, forme ale turismului Etimologic, cuvntul turism provine din termenul englez tour (cltorie), sau to tour, to make a tour (a cltori, a face o cltorie), termen creat n Anglia, n jurul anilor 1700, pentru a desemna aciunea de voiaj n Europa n general i n Frana n special.

La rndul su, acest termen englez deriv din cuvntul francez tour (cltorie, plimbare, micare), fiind preluat de majoritatea limbilor europene cu sensul de cltorie de agrement. Din termenul turism a derivat i cel de turist, adic persoana care efectueaz cltoria pentru plcerea proprie. Privit ca un fenomen social-economic creator de beneficii, turismul a fost definit n variante dintre cele mai felurite: ,,arta de a calatori pentru propria plcere (M. Peyromaure Debord); ,,activitate din timpul liber care consta n a voiaja sau locui departe de locul de reedin, pentru distracie, odihna, mbogirea experienei i culturii, datorit cunoaterii unor noi aspecte umane i a unor peisaje necunoscute (Jan Medecin); ,,fenomen al timpurilor noastre, bazat pe creterea necesitii de refacere a sntii i de schimbare a mediului nconjurtor, cultivare a sentimentului pentru frumuseile naturii ca rezultat al dezvoltrii comerului, industriei i al perfecionrii mijloacelor de transport (Guy Freuler). Cel care a elaborat o definiie a turismului acceptat pe plan mondial, a fost profesorul elveian dr. W. Hunziker, acesta apreciind c: Turismul este ansamblul de relaii i fenomene care rezult din deplasarea i sejurul persoanelor n afara domiciliului lor, atta timp ct sejurul i deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanent i o activitate lucrativ oarecare (1940). ns definiia acceptat de crile autohtone de specialitate este urmtoarea: Turismul se refer la activitile unei persoane care cltorete n afara mediului su obinuit, pentru mai puin de o perioad specificat de timp i al crei scop principal de cltorie este altul dect exercitarea unei activiti remunerate la locul de vizitare. Referat despre Analiza comparativa a activitatilor turistice din regiunea Piemont si regiunea de Nord Est Consecina fireasc a acestor efecte, turismul este capabil sa provoace mutaii n dezvoltarea n profil teritorial; din acest unghi, el este considerat o prghie de atenuare a dezichilibrelor interegionale, private la scar naional sau mondial o soluie pentru prosperitatea zonelor defavorizate, un remediu pentru localitile dezindustrializate. Pe lng incidentele asupra economiei regiunilor i zonelor receptoare de turiti, rezultate din atragerea lor n circuitul de valori, dezvoltarea turismului are consecine asupra geografiei acestora, asupra urbanizrii i construciei de locuine, amenajri de drumuri, realizri de servicii publice. El favorizeaz, de asemenea, utilizarea pe plan local a diferitelor resurse, a disponibilitilor de fore de munc. Datorit condiiilor favorabile de care dispune, a frumuseii locurilor, puritii aerului, apelor, zonelor montane din judeele Bacu, Neam i Suceava, precum i a inestimabilului patrimoniu cultural i religios existent, Regiunea Nord-Est deine un potenial turistic relativ ridicat, care poate fi comparat cu alte zone turistice renumite din ar i din strintate. n regiunea Piemont activitile turistice sunt legate de turismul cultural i culinar, deoarece aici se pot descoperi multe influene franceze, mncruri delicioase i vinuri alese Barolot, Barbaresco, Nebiello i Moscato DAstri. Alturi de pitorescul regiunii, binecunoscuta ospitalitate, tradiiile populare, obiceiurile, specificul gastronomiei moldoveneti, tradiionalele degustri de vinuri din podgoriile Cotnari si Hui dau culoare local pentru atragerea turitilor. Principalele tipuri de turism care pot fi practicate n regiunea Nord-Est sunt: turismul cultural (muzeistic, etnografic, artistic), religios, balneo-terapeutic, de agrement, de tranzit, agroturism. n ceea ce privete turismul cultural principalul nucleu este dat de oraul Torino, o capodoper urbanistic de-a lungul rului Po. Aici se pot gsi cel mai important muzeu egiptean din afara Egiptului unde se gsete Sfntul Giulgiu ce este expus publicului. Alte orae din Piemonte sunt Alessandria, Astri, Bardonechia, Biella, Cunco, Langhe, Novara, Verbania, Vercelli. Tot n aceast regiune se gsesc subuniti ai M. Alpi, inclusiv Monsivo i Monte Rosa, ceea ce favorizeaz activiti turistice legate de turismul balneoclimatic montan i sportiv, n zona turistic Piemonte Alpina exist cteva staiuni de schi renumite: Sestriere, Sauze DOulx, Claviere. Alt mare zon de ski este Bardonecchio, unde au avut loc ntrecerile de snoawboarding de la JO 2006. Zona muntoas i deluroas din vestul regiunii romneti (judeele Suceava, Neam, Bacu) dein un potenial turistic valoros, n mare parte (exceptnd Bucovina) insuficient dezvoltat, dar care, cu msuri adecvate poate intra cu uurin n circuitul turistic european, cu specializarea turism religios (Putna, Neam, Sucevia, Moldovia, Vorone), Humor, Arbore, Agapia, Vratec, Dragomirna, Bistria, Zamca, Secu, Sihstria, Cain), turism balneo-terapeutic (Vatra Dornei, CmpulungMoldovenesc, Blteti, Oglinzi, Slnic Moldova, Trgu Ocna), turism etnografic, agro-turism, turism rural, turism sportiv (alpinism, vntoare, pescuit, sporturi extreme - zborul cu parapanta, rafting, orientare turistic, mountainbike, schi). Gradul de dotare a localitilor i originalitatea landschaftului bucovinean ct i specificul deosebit al satelor, cu un grad nalt de civilizaie a populaiei, pot juca un rol n turismul de lung durat, cu activiti sportive, agrement i pentru optimizarea sntii (Vatra Dornei, Solca, Cacica i pe Valea Bistriei i Moldovei). Localizare i locul n ierarhia regional. Piemont, este o regiune din nord-vestul Italiei. Are o suprafa de 25.400 km i o populaie de aproximativ 4,3 milione, cu capitala sa este Torino. Piemontul este nconjurat n trei pri de Alpi, incluznd Monviso-ul, de unde izvorte rul Po. Are grani cu Frana i cu regiunile italiene Lombardia, Liguria i Valle d'Aosta.

Regiunea este mprit n opt provincii administrative (Alessandria, Asti, Biella, Cuneo, Novara, Torino), VerbanoCusio-Ossola i Vercelli, fiecare numit dup oraul ei principal. Alte orae importante sunt Moncalieri i Rivoli. Regiunea Nord-Est este cea mai ntins regiune a Romniei, avnd o suprafa de 36.850 kmp (15,46% din suprafaa total a rii). Are granie externe cu Ucraina i Republica Moldova. n componena sa sunt 6 judee: Bacu, Botoani, Neam, Iai, Suceava i Vaslui, uniti administrativ-teritoriale i uniti teritorial-statistice de nivel NUTS 3. Cu o populaie de 3.734.546 locuitori (17,25% din populaia Romniei) i o densitate a populaiei de 101,3 locuitori/km, Regiunea Nord-Est ocup locul al doilea n ceea ce privete densitatea dup Regiunea Bucureti-Ilfov). Populaia regiunii este localizat cu precdere n mediul rural (56,6%) . Potenialul turistic: natural i antropic. Principalul nucleu turistic din regiunea Piemont este Torino unde se practic activiti legate de turismul culturalistoric i arhitectural, de afaceri, sportiv (n 2006 a avut loc JO de iarn). Din punct de vedere al potenialului natural ca obiective turistice sunt date de zona montan i mprejurimile Alpilor Italieni, Monviso i Monte Rosa, ceea ce favorizeaz activiti turistice legate de turismul balneoclimatic montan i sportiv. Torino este un important ora industrial n nord-vestul Italiei. Este situat pe malul stng al rului Pad, aproape de confluena sa cu rurile Sangone, Dora Riparia i Stura di Lanzo. Cu o populaie de nou sute de mii de locuitori i un milion apte sute de mii n zona metropolitan, este cel mai mare ora i capitala regiunii Piemont i totodat a provinciei omonime. Torino a gzduit i Jocurile olimpice de iarn din 2006. Unul dintre simbolurile de referin ale oraului este Mole Antonelliana (sec. XIX), n cadrul cruia funcioneaz Muzeul Naional al Cinematografiei italiene. Catedrala Sfntul Ioan Boteztorul (sec. XV) gzduiete Giulgiul din Torino, o pnz veche cu o urm imprimat de corpul unui om, despre care se crede c este pnza care l-a acoperit pe Isus n mormntul su. Muzeul antichitii egiptene din ora gzduiete a doua cea mai valoroas colecie egiptean din lume, dupa cel din Cairo. Torino pune la dispoziia vizitatorilor un circuit de mare valoare istoric i arhitectural: reedintele Casei de Savoia. Pe lng Palatul Regal, reedina oficial a ducilor de Savoia pn n 1865, circuitul cuprinde palate, reedine i castele din centrul oraului i din mprejurimi. n Torino se mai afl Palatul Chiablese, Muzeul Regal de Arme, Biblioteca Regal, Palatul Carignano, Villa della Regina, Castelul Valentino i Palatul Madama. Acesta din urm este adevratul centru metaforic i geografic al oraului. Anumite pri din construcie dateaz din epoca roman (este vorba de dou dintre cele patru turnuri). n Evul Mediu, a fost transformat n castel prin construirea a dou turnuri noi. Palatul a fost renovat ulterior de mai multe ori i ornat cu o splendid faad, oper a lui Filippo Juvarra. Regiunea Nord-Est din Romnia este alctuit din mai multe arii cu caracter turistic, astfel se evideniaz regiunea turistica Bistria cu zonele turistice Vatra Dornei, Ceahlu-Bicaz, Piatra Neam-Trgu Neam, regiunea turistic Bucovina cu zonele turistice Cmpulung Moldovenesc, Gura Humorului Suceava, ct i provincia turistic Moldova Colinar. Cele mai reprezentative sunt redate de zonele cu caracter montan dar i cultural-religios din jud. Suceava i Neamt.

Dup schimbrile majore ce au marcat economia mondial n anul 1989, industria turismului a fost marcat de o puternic internaionalizare i globalizare a pieelor. Pe de o parte au aprut numeroi competitori, iar pe de alt parte vechile firme locale, regionale ori s-au desfiinat, ori s-au transformat n agenii transnaionale. Schimbarea relaiilor de pia, de la economia planificat la cea liber, a condus la redistribuirea fluxurilor turistice. Sistemul informaional turistic format dup privatizarea ramurii ncepe s fie identificat cu un mijloc de echilibrare a cererii i a ofertei de astfel de servicii. Competiia pe aceast pia este de forma monopolistic, cu muli ofertani i cumprtori de servicii turistice de toate tipurile. De asemenea relaiile de competiie au tendin ascendent datorit abilitii operatorilor din turism de a asimila i dezvolta ci inovatoare de rspuns la dinamica mediului nconjurtor, la noile paradigme din procesul integrrii europene . Turismul este una din ramurile economiei naionale care ocup o poziie strategic prin contribuia sa la formarea i mrimea PIB-ului. Acesta include acele activiti productoare de servicii care sunt destinate satisfacerii nevoilor de consum ale turitilor. n perspectiva evoluiei i dezvoltrii viitoare a turismului n Romnia este necesar s se in seama de o serie de factori, dintre care, demni de menionat sunt: factorii economici, organizatorici, tehnici, demografici, psihologici i de civilizaie, precum i politici. Am ales aceste 2 regiuni datorit aportului pe care l au n vederea activitilor turistice redate de litoralul maritim din apropierea acestora, n cazul de fa pentru Regiunea de Sud-Est (Romnia) fiind vorba de litoralul Mrii Negre iar pentru Regiunea Alpi Coasta de Azur, litoralul Mrii Mediterane. Un factor asupra activitilor turistice dintre cele 2 zone este c n afara activitii turistice de tip litoral, determin i diferenieri n alte tipuri de turism care se pot practica n regiune, n cazul Regiunii Sud-Est fiind vorba de agroturism si turism de vntoare i pescuit ct i de ecoturism date de prezena fluviului Dunrii i a rezervatiei floristice i faunistice Delta Dunrii, iar pentru regiunea francez turismul balneo-montan i sportiv dat de faptul existenei la est a unei subuniti a Alpilor Francezi. Aceste tipuri de turism nu se regsesc n ambele regiuni de aceea activitile turistice interprinse n regiune determin i fluxul de turiti interesai. Dar datorit climatului, a condiiilor economice ct i a investiiilor i promovrii fcute, Regiunea Alpi-Coasta de Azur se determin printre principalele nuclee turistice din Europa fa de Regiunea Sud-Est a Romniei. Cu toate c renumele rezervatiei Delta Dunrii unic n Europa i a litoralului Mrii Negre nu reuete s se impun ca zon prioritar n atragerea unui circulaii de factor major al turitilor. 2.Localizare i locul in ierarhia regional Regiunea Sud-Est este situat n partea de sud-est a Romniei, acoperind 35.762 km sau 15 % din suprafaa total a rii, regiunea este a doua ca mrime din cele 8 ale Romniei. Regiunea Sud - Est cuprinde aproape toate formele de relief: lunca Dunrii, cmpia Brganului, podiul Dobrogei cu Munii Mcinului, iar partea de nord-vest a regiunii cuprinde o parte a Carpailor i Subcarpailor de Curbur. Totodat regiunea este strbtuta de fluviul Dunrea, cuprinde Delta Dunrii i este mrginit la est de ntreg litoralul romnesc al Mrii Negre. Preponderent este ns relieful de cmpie, cu specific climatic continental. n 2005, Regiunea avea o populaie de 2.846.379 locuitori, reprezentnd 13,1 % din populaia rii; densitatea de 79,6 loc/kmp este sub media pe ar (90,7 loc/kmp), cea mai mare densitate a populaiei fiind n judeul Galai (138,9 loc/kmp), dominat de centrul industrial i comercial cu acelai nume, iar cea mai mic, n judeul Tulcea (29,7 loc/kmp), unde condiiile naturale i economice sunt mai puin propice.

Preview referat Cutremurul si efectele lui Referat despre Cutremurul si efectele lui Cu totii am vazut ce efecteole cutremurului si ce pierderi lasa in urma lor, nu numai materiale dar si omenesti. In urma cutremurilor mii si sute de mii de oameni si-au pierdut viata.

CUTREMURILE MARI CARE AU ZDRUNCINAT LUMEA Iata o lista a celor mai mari cutremure din lume: 1. Cutremurul din Chile 1960 05 22 9.5 Mw 38.2 S 72.6 W 2. Cutremurul din Prince William Sound, Alaska 1964 03 28 9.2 Mw 61.1 N 147.5 W 3. Cutremurul din Andreanof Islands, Aleutian Islands 1957 03 09 9.1 Mw 51.3 N 175.8 W 4. Cutremurul din Kamchatka 1952 11 04 9.0 Mw 52.75 N 159.5 E 5.Cutremurul din Off the Coast of Ecuador 1906 01 31 8.8 Mw 1.0 N 81.5 W 6. Cutremurul din Rat Islands, Aleutian Islands 1965 02 04 8.7 Mw 51.3 N 178.6 E 7. Cutremurul din India-China Border 1950 08 15 8.6 Mw 28.5 N 96.5 E 8. Cutremurul din Kamchatka 1923 02 03 8.5 Mw 54.0 N 161.0 E 9. Cutremurul din Banda Sea, Indonesia 1938 02 01 8.5 Mw 5.25 S 130.5 E 10. Cutremurul din Kuril Islands 1963 10 13 8.5 Mw 44.9 N 149.6 E CONCLUZIA: CUTREMURELE FORTE NATURALE URIASE Cutremurul este unul dintre cele mai distrugatoare fenomene naturale de pe pamant. Poate provoca distrugeri de 10 mii de ori mai mari decat bomba atomica aruncata in 1945 la Hiroshima. Multe cutremure produc o miscare a solului,asemanatoare cu leganatul unui vapor.In functie de intensitatea cutremurului,solul este miscat in valuri fine sau smucit cu putere. Uneori unduirile solului sunt vizibile si de la suprafata:martorii oculari sustin ca in timpul cutremurului din San Francisco din anul 1906 solul facea valuri inalte de 1m. Pana la oprirea cutremurului, locul de declansare al acestuia, linia de refractie Sf. Andrei s-a deplasat cu 6m. Cutremurul principal este urmat de altele cu intensitate mica. Acestea sunt provocate de faptul ca rocile dizlocate incep sa se reaseze intro pozitie stabila, ceea ce poate provoca din nou distrugeri enorme. CUTREMURUL PE INTELESUL TUTUROR : Cutremurele sunt declansate adanc sub scoarta terestra. Invelisul eztern al pamantului este format din placi tectonice mobile. Cele mai puternice cutremure se produc in interiorul pamantului, la marginea acestor placi. Miscarea placilor nu este uniforma,se acumuleaza o tensiune de-a lungul marginilor, pana cand rocile se rup, iar placile intra in balans.Energia acumulata se elibereaza sub forma unor cutremure mai mari sau mai mici. Efectul depinde de intensitatea cutremurului,de adancimea la care se produce si de natura rocilor de suprafata. Pamantul se poate deschide, ridica sau surpa. In munti se pot produce avalanse, alunecari de teren, si chiar si pe pantele mai putin abrupte, solul argilos se poate scurge asemenea unei lave topite.Amestecul afanat de nisip si argila este supus unei forte atat de mari, incat se lichefiaza si se transforma in nisipuri miscatoare. Aceasta s-a intamplat la cutremurul din Alaska din 1964. Poate fi prevenit un asemenea fenomen? Raspunsul este categoric nu,insa pot fi prevenite pierderile materiale si de vieti omenesti. Acest lucru se realizeaza prin construirea unor cladiri cu o structura mai solida si mai rezistenta la vibratii. Semnale de advertisment: Schimbarea comportamentului animalelor poate semnala apropierea unui cutremur.Caini scheauna,caii se sperie,pasarile devin nelinistite si zboara in cerc.In1975 locuitorii unui oras chinezesc au observat mai multe semnale ale cutremurului, printre care comportamentul ciudat al animalelor, parasindu-si locuintele cu cateva ore inainte de cutremur. Cercetatori studiaza si apele fantanilor in zonele seismice deoarece inainte ca rocile subterane sa se sfarame in bucati,structura lor cristalina devine deschisa, apoi se inchide din nou eliberand radon in apele freatice,radonul ajungand si in fantini. Cresterea concentratiei radonului in apele de fantina,poate fi un semn de avertizare al cutremurului.Imediat inainte de seism se pot elibra si gaze cu incarcare electrica. Acestea sunt slab incandescente si se numesc: lumini seismice. Cercetatori au observat ca inainte de cutremur,concentratia de hidrogen poate fi de 10 ori mai mare langa liniile de refractie. Din pacate nu toate cutremurele sunt insotite de asemenea fenomene.Din acest motiv oameni de stiinta au dezvoltat diferite tehnici pentru o pronosticare exacta. S-au folosit aparate de masura speciale pentru detectarea unor cresteri de tensiune deasupra liniilor de refractie. Aceste crapaturi imense se pot intinde pe o lungime de cativa km, la suprafata pamintului sau in profunzime. Aparatele de masurare a inclinarii-acestea seamana cu nivela folosita de dulgheri si zidari, urmaresc miscarile produse la suprafata pamintului.

Trei factori primordiali s-au imbinat armonios pentru imbunatatirea si elaborarea produselor vinicole de elita de-a lungul istoriei crearii si fondarii Intreprinderii de Stat Combinatul de Vinuri de Calitate Milestii Mici: materie prima de inalta calitate pentru producerea vinurilor, vase tehnologice performante pentru pastrarea vinului, conditii ideale pentru maturarea vinului. Comuna Milestii Mici este unul dintre cele mai vechi sate moldovenesti, fapt confirmat de scrierile vechi din letopisete si cronici. Cercetarile arheologice au gasit aici ramasite ale diferitor epoci si culturi care dateaza incepand cu mileniul X-XI i.e.n. Preotul Emanuil Brihunet, protoireul bisericii Sf. Nicolae din satul Milestii Mici, fondata in 1870, a gasit in manuscrise vechi informatii despre sat care dateaza din 30 martie 1528. Conform acestora, Voievodul Petru Rares daruieste cu deosebita onoare nepotului sau, Lascu-Voda, trei sate, doua dintre care se aflau mai jos si unul mai sus de raul Isnovet. Lascu-Voda mai detinea si alte mosii. Unul dintre urmasii care s-a invrednicit sa mosteneasca aceste bunuri se numea Milea. Acesta, la randul sau, si-a invesnicit numele, dindu-i-l satului pe care l-a primit in dar si contribuind, fara sa stie, la dezvoltarea ulterioara a renumitei marci comerciale Milestii Mici. Asadar, zacamintele de calcar se extrag de aici din cele mai vechi timpuri, toate lucrarile efectuandu-se manual pana in anii 60 ai secolului XX. Actualmente, galeriile subterane de la Milestii Mici incanta imaginatia oricui, intinzandu-si mladitele pana la suburbiile Chisinaului. Intreprinderea a fost fondata in 1969 ca Sectie de Pastrare a Vinurilorde Marca in componenta sovhozului-fabrica Moldova. Primele stocuri de vin au fost aduse aici la sfarsitul anilor 60, iar rezultatele au fost, pur si simplu, impresionante. Umiditatea relativa (85-95%) si temperatura constanta (+12 +14C) sunt conditii ideale care asigura pastrarea si maturarea adecvata a vinurilor sub pamant. Cantitatile nu prea mari de vin (nu mai mult de 100 mii dal) erau pastrate in budane de stejar si cisterne emailate, in racoarea si linistea solemna a beciurilor de la Milestii Mici. Cu cit mai mult vinul este pastrat in astfel de conditii, cu atat mai mult isi imbunatateste calitatile sale organoleptice. Timp de mai multe decenii aici se aduc cele mai bune vinuri din Moldova si doar aici devin exceptionale vinuri de colectie si vinuri de calitate superioara. Acest oras vinicol subteran are potentialul de producer ce se perfectioneaza in permanenta. An de an specialistii de la intreprindere selecteaza cele mai bune vinuri, desavarsindu-le calitatile gustative si proprietatile curative.

Colectia de Aur Milestii Mici Milestii Mici dispune de o colectie de vinuri, care a marcat o data si pentru totdeauna faima si prestigiul intreprinderii pe piata interna si pe arena internationala a vinurilor. In luna august a anului 2005 Colectia de Aur Milestii Mici a fost inregistrata in Cartea Recordurilor Guinness ca fiind cea mai mare colectie de vinuri din lume. Aici se pastreaza vinuri cu o vechime de zeci de ani. Circa 2 mln de butelii de vin se pastreaza in colectie, vinurile comercializandu-se atat in tara, cit si peste hotare. Un sentiment adanc de recunostinta te cuprinde atunci cand realizezi cite generatii au lasat aici cate o particica din sufletul lor. La rascruce de milenii, te-nfiori la gandul ca in colectie se mai pastreaza vinuri din secolul trecut. Arhitectura in stil gotic si perfectiunea formelor amintesc de vechile temple grecesti.

La o adancime de 80 m, in casute-caze, in butelii acoperite cu praf, mucigai si panza de paianjen, vinurile isi duc linistite traiul de zi cu zi. Fiecare caza dispune de un pasaport pe care este indicat numarul cazei, denumirea vinului, anul recoltei strugurilor si anul depozitarii vinului in colectie.Colectia isi imbunatateste stocurile in fiecare an, ceea ce va permite ca vinurile depozitate recent sa dainuiasca ani de-a randul, pentru ca urmasii nostri sa-si aminteasca cu respect de cei ce le-au dat viata.

Referat despre Poluarea si depoluarea radioactiva Izotopii radioactivi, din cauza instabilitii nucleului, caut s treac n atom stabil prin eliminarea particulelor nucleare. Trecerea unui element radioactiv n stare de element stabil se face prin emisie de radiaii alfa, beta, gama, foarte bogate n energie. Acestea se deosebesc, printer altele i prin puterea de penetrare pn la absorbie complet. Astfel: Radiaiile alfa constau din particule cu numr de ordine 2 i numr de mas 4, ncrcate pozitiv (nuclee de heliu). Ele ptrund n aer 6,5 cm, n ap 0,01 cm, iar n foi de aluminiu 0,005 cm. n drumul lor ionizeaz aerul sau gazelle strbtute. Radiaiile beta sunt formate din particule elementare de electricitate negativ electroni; acetia iau natere n momentul emisiei radioactive a unui neutron din nucleu. Parcursul n aer a radiaiilor beta este de 20 cm; n ap 2,6 cm; n foi de aluminiu de 1 mm i au putere de ionizare mic. Radiaiile gama sunt de natur electromagnetic i nsoesc dezintegrrile beta i alfa; sunt radiaii ondulatorii electromagnetice de aceeai natur cu lumina i razele X, dar cu lungime de und mult mai mic dect a acestora. Au putere de ptrundere mai mare ca razele alfa i beta, strbtnd plci de plumb de civa cm grosime i strate de aluminiu groase de 120 cm. Radiaiile electromagnetice pot fi unde radio, termice, infraroii, vizibile, ultraviolete, X, , n funcie de lungimea de und (tabelul 5.1.). Legea dezintegrrii radioactive este dat de relaia [5]: N=No e-t, (5.1) n care: No este numrul de atomi prezeni la un moment dat; N = numrul de atomi ce rmn nedezintegrai dup un timp t; = constanta de dezintegrare. Fiecare izotop radioactiv este caracterizat, n principal, de dou mrimi: energia, exprimat n electronvoli, i felul radiaiilor emise, i perioada de emitere a radiaiilor respective, exprimat prin timpul de njumtire (perioada de

timp n care radioactivitatea unui element scade la jumtate n raport cu valoarea iniial). Pentru N=No/2 rezult: T1/2= ln2/ . - radiaiile ionizante sunt radiaiile alfa, beta i gamma ce au proprietatea de a ioniza gazele prin care trec, fcndu-le conductoare de electricitate. Se remarc izotopi radioactivi cu via lung (102- 1012 ani) i cu via scurt, de ordinul secundelor pn la al lunilor (ex.: 222 Rn(natural) 3,8 zile, 238 U(natural) 4,5x109 ani etc.). Radiaiile constau n emisia i transmiterea n spaiu a energiei sub form de unde electromagnetice sau asociat particulelor (radiaie corpuscular).

5.1.1. Mrimi caracteristice i uniti de msur ale radiaiilor ionizante Aprecierea aciunii radiaiilor penetrante se face utiliznd urmtoarele mrimi caracteristice: Activitatea unei surse care reprezint numrul de dezintegrri n unitatea de timp; se msoar n Curie (Ci). 1 Ci = 3,7*1010 dezintegrri /secund i reprezint activitatea unui gram de radiu pe secund. Aceast mrime poate da indicaii relative asupra concentraiei de izotopi radioactivi dintr-un corp. n practic se utilizeaz submultiplii ei, n dezintegrri/s i anume milicurie (mCi)=3,7 *107, microcurie (3,7 *104), picocurie (3,7 *10-2). O unitate de msur a radioactivitii folsit mai recent este Becquerel-ul, Bq, definit printr-o dezintegrare/s. Relaia dintre Becquerel i picocurie este: 0,037Bq= 1pCi sau 1 Bq= 37 pCi. Doza absorbit caracterizeaz cantitatea de energie absorbit pe unitatea de mas organic (esut), deoarece radiaiile emise de o surs de dezintegrare (, sau ) nu sunt la fel de puternice, depinznd de natura elementului. Unitatea de msur este rad (radiations absorbed dose), echivalentul cu o absorbie de energie de 100 erg/g (1*10-2 J/Kg) pentru orice tip de radiaii. Deci: 1 rad=10-2 J/Kg=1*10-2 Gy (gray). Echivalentul de doz (doza biologic efectiv) exprim interaciunea diferit a radiaiilor de energie egal, dar de natur diferit, cu organismele vii. Gradul de vtmare biologic se urmrete prin calcularea unui factor de calitate Q (care exprim efectul fiecrui tip particular de radiaie asupra esutului viu). Echivalentul de doz sau doza biologic efectiv se msoar n rem (Roentgen equivalent man) sau rem i reprezint doza de radiaie absorbit nmulit cu factorul de calitate Q. Rem-ul corespunde energiei de 0,01 J absorbite de 1 kg de esut viu. n timp ce rad-ul se utilizeaz pentru doza de radiaie absorbit de orice corp, remul este utilizat doar pentru doza de radiaie absorbit de corpurile vii. Unitatea de msur n SI se numete Sievert (Sv) i relaia dintre rem i sievert este: 1 rem = 1/100 Sv. Altfel: 1 Sv este cantitatea de energie egal cu 1Gy cu factorul de calitate 1, absorbit de 1 kg esut viu. H= unde H D D = = doza doza de x biologic radiaie Q efectiv absorbit

factorul

de

calitate.

Factorul de calitate, Q depinde de natura radiaiei, iar doza 100 rem/h (limita este minim la fondului de radiaii este cuprins ntre 10 nivelul mrii, iar cea maxim la altitudini ridicate). Doza maxim admis variaz cu obinuina i vrsta: 1,3 rem/an sub 45 ani 2,5 rem/an peste 45 ani 0,3 rem/sptmn pentru un individ care lucreaz ntr-un laborator cu radiaii. De asemenea, rezistena organismelor la o doza unic de radiaii X sau este diferit : 1000 rad mamifere 100 insecte 5000-100000 rad bacterii 20000-1000000 rad

Hadarean ioana

S2 g7