Sunteți pe pagina 1din 5

A.

Trebuie cunoscute foarte bine urmatoarele specii literare: - pastelul - schita - basmul - nuvela - fabula La toate acestea trebie sa stiti apartenenta la specie, la gen, iar, in cazul operelor epice, si caracterizare de personaj. B. Repetati schemele pentru a sti cum demonstram ca un text la prima vedere apartine genului epic, liric, descriere artistica, exprimarea opiniei, precum si schema pentru caracterizarea unui personaj dintr-un text la prima vedere Trasaturile textului nonliterar Raportul realitate-fictiune Rezumatul C. La gramatica: - fonetica diftong, triftong, hiat; numar de sunete si de litere - vocabular derivare, compunere, schimbarea valorii gramaticale, sinonime, antonime, paronime, omonime, cuvinte polisemantice; sensuri proprii si figurate - morfologie substantive, articol, adjectiv, pronume, verb, adverb, prepozitie, conjunctie, interjectie - sintaxa - partile de propozitie - raporturile sintactice intre propozitiile din fraza - propozitii regente si subordonate - tipuri de subordinate - contragerea; expansiunea Sa fiti foarte atenti la urmatoarele lucruri:

1. subiect exprimat/neexprimat (inclus; subinteles) 2. sa nu confundati complementul indirect cu cel de agent 3. repetati foarte bine conjunctiile coordonatoare- cele patru tipuri: copulative,
disjunctive, adversative, conclusive 4. sa fiti atenti la functia sintactica de atribut pronominal in dativ posesiv (la pronumele personal si la cel reflexiv, la cazul dativ, verificam sa vedem daca are sens de posesie): Mi-a luat caietul= caietul meu (sens de posesie); mi=pronume personal in dativ posesiv, f.s. de atribut pronominal; la fel: Ti-am uitat caietul=caietul tau; ti=pronume reflexive in dativ posesiv, f.s. de atribut pronominal; dar in : Mi-a spus- mi nu mai are sens de posesie; e in dativ, f.s. de complement indirect 5. in enunturi de tipul: Mi-e teama; Mi-e sete; Mi-e frig; mi-e foame; Mi-e mila; E toamnateama, sete, frig, foame, mila, toamna sunt subiecte; e= predicat verbal 6. sa nu confundati predicatul nominal (Fata e frumoasa) cu predicatul verbal exprimat prin verb la diateza pasiva (Fata e certata) 7. amintiti-va rolul cratimei sau consecinte ale utilizarii cratimei intr-o structura; de ex.: sentreaba- consecintele utilizarii cratimei sunt: rostirea in aceeasi silaba a doua parti de vorbire diferite (pronumele reflexiv si verbul); elidarea unui sunet (i); disparitia unei silabe; daca e vorba de poezie: pastrarea ritmului si a masurii; daca e proza:

contribuie la realizarea impresiei de rapiditate a ritmului vorbirii; evident, intr-o structura de genul: se-arunca- nu vorbim de disparitia unei silabe. 8. sa nu scrieti la subordonatele circumstantiale: completive circumstantiale 9. atentie la complementele indirecte care pot fi confundate cu cele directe: a se baza pe, a conta pe- cer complemente indirecte, chiar daca punem intrebarea pe cine? verificam punand un nume de obiect: ma bazez pe matematica; din moment ce ramane prepozitia pe, inseamna ca avem complement indirect; la cel direct, pe apare doar in fata numelor de fiinte. 10. repetati foarte bine raportul de subordonare si cel de coordonare intre propozitii si prin ce se realizeaza ele. 11. sa fie bine stiute elementele regente pentru fiecare subordonata; elementele corelative (la circumstantiale); elementele introductive commune si specifice fiecarei subordo nate 12. atentie la vebele care pot fi atat copulative, cat si predicative: a fi, a se face, a ajunge, a insemna, a ramane,a parea, a iesi, a ajunge 13. la subiectiva- vi se poate cere sa aiba ca element regent o expresie verbala impersonala (e bine, e rau, e indicat, e recomandat, e firesc); un verb impersonal (trebuie, se aude, se spune); adverb predicativ (fieste, bineinteles, desigur) sau locutiuni adverbiale predicative: fara indoiala- amintiti-va ca acestea sunt adverbe predicative doar cand sunt urmate de conjunctia ca; altfel, sunt simple adverbe de mod) 14. repetati contragerea si expansiunea (extinderea); daca vi se cere sa precizati modificarile facute: la contragere: disparitia elementului de relatie, disparitia predicatului, subordonata s-a transformat in parte de propozitie corespunzatoare ca sens; la expansiune: introducerea unui element de relatie, introducerea predicatului; partea de propozitie s-a transformat in propozitia subordonata corespunzatoare ca sens 15. amintiti-va de constructiile, propozitiile incidente

16. repetati trasaturile specifice genului epic si celui liric (vi se poate cere la unul din
punctele de la textul la prima vedere), trasaturile descrierii artistice (de tip tablou, de tip portret): Trsturile care demonstreaz faptul c un text aparine genului liric sunt: gndurile, ideile, tririle i sentimentele sunt exprimate n mod direct; prezena eului liric, prin folosirea persoanei I sau a II-a, singular i plural, a pronumelor, adjectivelor pronominale i a verbelor; prezena figurilor de stil i a imaginilor artistice; prezena elementelor de versificaie; punctuaia expresiv. Trsturile care demonstreaz faptul c un text aparine genului epic sunt: prezena naratorului; exprimarea indirect a ideilor, concepiilor i a sentimentelor, prin intermediul personajelor i al aciunii (care este structurat pe momentele subiectului); prezena conflictului; prezena elementelor referitoare la contextul spaio-temporal al aciunii; mpletirea naraiunii, modul principal de expunere, cu dialogul i cu scurte secvene descriptive. Trsturile care demonstreaz faptul c un anumit text este o descriere artistic sunt: a) de tip tablou: cadrul descris este un peisaj; acumularea detaliilor, a trsturilor peisajului;


stilistic de epitet);

prezena figurilor de stil i a imaginilor artistice; predomin grupurile nominale (substantive nsoite de adjective cu valoare transfigurarea artistic a elementelor peisajului; perspectiva subiectiv a privitorului care noteaz ceea ce vede, simte i l prezena elementelor referitoare la contextul spaio-temporal; textul urmrete s trezeasc anumite sentimente n sufletul cititorului.


impresioneaz;

b) de tip portret este surprins imaginea unui personaj literar, prin niruirea trsturilor sale fizice i/ sau morale; insistena asupra trsturilor, a detaliilor care compun portretul, acumularea acestora obinndu-se, adesea, prin enumerare; predomin grupurile nominale (substantive nsoite de adjective cu valoare stilistic de epitet); perspectiva subiectiv a celui care descrie; prezena sentimentelor asociate elementelor descriptive; preponderena imaginilor vizuale; textul urmrete s trezeasc anumite sentimente n sufletul cititorului. 17. Raportul realitate-fictiune 18. Explicatia titlului 19. Repetati modurile de expunere Sunt modaliti folosite de scriitori n operele literare pentru a face cunoscute cititorilor fapte, ntmplri, situaii, priveliti, fenomene, personaje etc. Pentru a-i exprima gndurile, ideile i sentimentele, scriitorii i aleg un anumit fel de a nfia faptele, un anumit mod de expunere. Exist mai multe moduri de expunere: naraiunea, descrierea, dialogul i monologul. Naraiunea este modul de expunere fundamental pentru genul epic, prin care se povestesc fapte i ntmplri ntr-o succesiune logic de momente. Funciile naraiunii: pune n relaie o stare iniial de echilibru cu o stare final, aflat ntr-un echilibru modificat; caracterizeaz indirect personajele (prin aciunile la care acestea particip). Descrierea este modul de expunere care const n surprinderea trsturilor caracteristice ale obiectelor, fenomenelor, peisajelor, personajelor, strilor sufleteti, aspectelor de via social. Descrierea este specific poeziei i prozei, mai puin textului dramatic. Funciile descrierii: contureaz cadrul aciunii, oferind elemente legate de timpul i locul aciunii; creeaz o pauz n succesiunea ntmplrilor, o amnare a desfurrii evenimentelor, uneori de ateptare ncordat; poate crea simetria unei naraiuni; contribuie la caracterizarea personajelor; creeaz iluzia veridicitii; are rol n crearea atmosferei.

Dialogul este modul de expunere constnd din alternarea replicilor a dou sau a mai multor personaje. Dialogul este fundamental n teatru, ns este prezent i n genul epic i chiar n cel liric. n creaiile aparinnd genului liric, dialogul se ntlnete foarte rar, n situaii cu totul excepionale, cnd, de exemplu, eul liric se confeseaz printr-o convorbire cu elementele din natur, pe care le personific (izvorul, pdurea, copacul etc), deci n cadrul acelor texte n care se presupune prezena unui interlocutor: Ce te legeni, codrule,/ Fr ploaie, fr vnt,/ Cu crengile la pmnt? (Mihai Eminescu, Ce te legeni); n poezia liric popular, dialogul este ntlnit mai des. n cazul operelor epice (n versuri sau n proz), dialogul este foarte frecvent, aprnd n asociere cu naraiunea i descrierea. Funciile dialogului: caracterizeaz indirect personajele (felul de a vorbi, de a comunica dezvluie laturi ale personalitii: caracterul i temperamentul, gradul de cultur, influena mediului, starea psihic de moment); dinamizeaz aciunea, conferind vioiciune textului; evideniaz relaiile dintre personaje; confer autenticitate faptelor nfiate, creeaz impresia de verosimil, de credibil; este, de cele mai multe ori, o form mascat de narare, schimbul de replici fcnd ca aciunea s avanseze; atunci cnd respect trsturile limbii vorbite, dialogul devine un mijloc de realizare a oralitii textului; n anumite texte, dialogul are funcia de arhaizare; vorbirea personajelor este una din modalitile de reconstituire a epocii evocate, coninnd numeroase elemente de limb veche. Monologul este modul de expunere n cadrul cruia un personaj i exprim gnduri, stri, sentimente, intenii, i analizeaz tririle i emoiile, fie vorbind cu sine nsui, fie producnd o replic de dimensiuni ample, care nu permite intervenia unui alt personaj. Monologul poate fi interior (dac mesajul nu se exprim cu voce tare, nu este adresat), exterior (dac mesajul se rostete, n lipsa, sau, cel mai adesea, n prezena unui auditoriu). Monologul se ntlnete, n special, n genul dramatic. n genul epic, ntlnim doar monologul interior, prin care personajul i analizeaz aciunile, tririle sufleteti, i prezint gndurile. Funciile monologului: contribuie la caracterizarea personajelor, configureaz structura interioar a acestora, prin relevarea modului lor de a gndi ; reprezint un mijloc de a exprima idei social-politice, reflecii filozofice etc. 20. sa stiti bine mijloacele de caracterizare a personajului: a. caracterizare direct: - fcut de narator; - fcut de alte personaje (nu este un tip de caracterizare absolut, pentru c fiecare personaj l vede pe altul conform propriei atitudini fa de acesta: de simpatie sau resentiment, de interes etc.); - autocaracterizare (realizat prin introspecie/ autoanaliz, mrturisiri, monolog interior). b. caracterizare indirect: - prin aciunile la care ia parte (caracterul omului se dezvluie dup felul cum reacioneaz n diverse circumstane); - prin fapte, prin gnduri, atitudini, gesturi, reacii;

- prin limbaj (vocabularul i structura gramatical a enunurilor ofer sugestii bogate asupra nivelului de cultur a personajului, a condiiei sale sociale, a nzestrrii sale intelectuale, asupra unor stri sufleteti de moment, asupra inteligenei, spontaneitii, temperamentului personajului, a capacitii sale de a nelege relaiile cu semenii); - prin mediul n care triete (cadrul n care un personaj triete, casa, interioarele, familia, grupul social pot fi o expresie a caracterului personajului respectiv); - prin relaia cu celelalte personaje ale operei; - prin vestimentaie (vzut, adesea, ca expresie a unor mentaliti); - prin nume (numele personajului poate fi, de asemenea, un mijloc sugestiv de caracterizare, fie prin sonoritatea lui, fie prin semnificaie; de cele mai multe ori, prin intermediul numelui sunt exprimate aspecte eseniale ale individualitii i/ sau condiiei personajului; atunci cnd d titlul unei opere literare, personajul se numete eponim. Uneori, personajele au nume generice mamiica, Spnul, mam mare , pentru c sugereaz o ntreag categorie social). 21. repetati regulile rezumatului 22. transformarea vorbirii directe in indirecta (a textului dialogat in text narativ) 23. extragerea ideii principale/secundare 24. Trasaturile literaturii populare/ culte 25. Trasaturile textului literar/nonliterar 26. indiferent ce compunere aveti de facut, nu uitati de paragrafele distincte pentru introducere, cuprins, incheiere 27. daca aveti limita atat minima cat si maxima de randuri, atunci incercati sa va incadrati, chiar daca depasiti cu doua-trei randuri; daca vi se doar limita minima, atunci scrieti tot ce aveti de scris