1.PUNCTUL.DREAPTA.

PLANUL
1.Punctul A 2.Dreapta d sau dreapta AB ▪A (d) ▪E=F A P▪ B Q▪ P≠Q

Semidreapta OA, notata [OA sau (OA, adica fara O 3.Segmentul AB, notat [AB] (AB),[AB),(AB]

O

A

A

M ●

B

M este mijlocul lui [AB] daca MA=MB=AB/2 sau [MA]≡[MB](=AB/2) 4.Definitie : Orice multime nevida de puncte este o figura geometrica Punctul, dreapta si planul sunt multimi de puncte, deci sunt figuri geometrice. - M≠N puncte distincte sau diferite M● N● E=F● - E=F puncte identice sau confundate 5.Axiomele geometriei in spatiu: 1.Prin doua puncte distincte trece o dreapta si numai una. 2.Printr-un punct exterior unei drepte trece o paralela la dreapta data si numai una. 3.Trei puncte necoliniare determina un plan. 4.Daca doua puncte sunt intr-un plan atunci si dreapta determinata de ele este in acel plan. 5.Daca doua plane au un punct comun atunci ele mai au cel putin inca un punct comun. 6.Exista patru puncte necoplanare. Consecinta: Doua plane care au un punct comun au o dreapta; cu alte cuvinte, intersectia a doua plane care au un punct comun este o dreapta(si nu altceva`). 6.Determinarea planului: 6.Determinarea planului: -Trei puncte determina un plan -Trei puncte determina un plan -Doua drepte concurente determinaplan plan -Doua drepte concurente determina un un -O dreapta si punct nesituat pe pe ea determina un -O dreapta si unun punct nesituatea determina un plan plan - Doua drepte paralele determina un -Doua drepte paralele determina un plan plan Notatii : planul se noteaza cu litere grecesti mici, sau cu 3 litere latine intre paranteze. α =(ABC) Doua drepte care au un singur punct comun se numesc drepte concurente. O a

a I b = {O} ; O este punctual de intersectie b Doua drepte a si b din acelasi plan care nu au nici un punct comun se numesc drepte paralele a║b a a Ib =Ǿ b Doua drepte nesituate in acelasi plan se numesc drepte necoplanare. a a b a Ib= Ǿ a b b b

2.DREPTE PARALELE
Definitie. Doua drepte coplanare care nu au nici un punct comun sunt paralele. scriem a b Axioma paralelelor: Printr-un punct exterior unei a drepte putem construi doar o paralela la acea dreapta.
b 2 1 Tr.1.Doua drepte paralele formeaza cu o secanta : 3 4 1. Unghiuri alterne interne congruente (3≡5)(4≡6). 2. Unghiuri alterne externe congruente (2≡8)(1≡7). 6 5 3. Unghiuri corespondente congruente (2≡6)(1≡5)(3≡7)(4≡8). 7 8 4. Unghiuri interne si de aceeasi parte a secantei suplementare.(3+6=1800)(4+5=1800) 5. Unghiuri externe si de aceeasi parte a secantei suplementare.(2+7=1800)(1+8=1800)

Tr.2.Mai multe drepte paralele echidistante determina pe orice secanta segmente congruente. a A a║b║c║d║e si [AB]≡[BC]≡[CD]≡[DE], rezulta b [AP]≡[PQ]≡[QR]≡[RS] c P B Daca in locul dreptelor ║luam plane ║tr.ramine d Q C valabila. e R D S E Tr.3.Daca M este mijlocul laturii [AB], iar MN║BC, atunci N este mijlocul lui [AC]. Tr.4.Thales O paralela la una din laturile unui triunghi formeaza pe celelalte doua segmente proportionale. A MN║BC rezulta AM/MB=AN/NC M N B C Tr.5.Mai multe drepte paralele neechidistante determina pe doua secante segmente proportionale. A P a║b║c rezulta AB/BC≡PQ/QR a A P b B Q B Q Tr.6.(Thales in spatiu) Mai multe plane ║determina pe c C R 2 secante care le taie, segmente C R proportionale. Tr.Cum impartim un segment in doua parti congruente. -luam in compas o lungime oarecare -construim dreapta oarecare AP A -cu compasul luam [AC] ≡ [CD] pe dr. AP -unim D cu B C -ducem CE║DB -conform tr.Thales 1=AC/CD=AE/EB, deci si AE=EB

E

B

D

P

Tr.Cum impartim un segment dat in n parti congruente : -ca mai sus, dar in loc sa luam pe AP, 2 segmente ≡ , luam n segmente ≡ Tr.Linia mijlocie a triunghiului este paralela cu latura a treia si egala cu jumatate din ea. -daca MN este linie mijlocie in ∆ABC(M si N sunt mijloacele laturilor ∆ABC) atunci MN║BC si MN=BC/2(vezi desenul de la tr.Thales).

CG ⊥ a. BF ⊥ a. E F Tr. a M c Q d a║b si c║d.Doua drepte distincte pot avea in comun un singur punct.9. Tr. Daca dreapta a ⊥ b . Daca dreapta a ⊥ b si c ⊥ b.8. adica nu sunt nici paralele si nici concurente. AE ⊥ b. 2. atunci a este paralela cu dreapta c.10. Tr. rezulta MN=PQ MNPQ=paralelogram b N P Pozitiile relative a doua drepte in spatiu: 1.Doua drepte din spatiu pot fi coplanare: 1. a║b si b║c .. atunci ea intersecteaza orice paralela la dreapta b tot intr-un punct. dar nici nu au puncte comune.7.Doua drepte coplanare care nu au nici un punct comun sunt paralele.Distanta dintre doua drepte paralele este constanta(mereu aceeasi).6. atunci ea este perpendiculara pe orice paralela la dreapta b. 2. Tr. Doua unghiuri cu laturile paralele sunt congruente sau suplementare.. a║c b a C a G b c ┌ ┌ Tr.Daca dreapta a intersecteaza dreapta b intr-un punct.Doua drepte din spatiu pot fi necoplanare. a∩b=Ø ∈ α a b β b muchii opuse in tetraedru .11. A B AE ⊥ a.Tr. atunci si a║c a b c Tr.Doua drepte paralele cu o a treia dreapta sunt paralele intre ele. a a ∈α si b∈ β. BF ⊥ b. in acest caz sunt si coplanare si se numesc drepte concurente.Doua drepte paralele determina pe alte doua drepte paralele pe care le intersecteaza segmente congruente. CG ⊥ b Concluzia : AE=BF=CG =.12.

3. folosind drepte paralele cu plane. Un cub ABCDA’B’C’D’ are prin definitie toate fetele Se cere saSe cere sacubul si sa identificati. patrate. Fie ABCD. dar cu (VAD) ? . a║ b.1. in acest caz dreapta inteapa planul intr-un punct.3. Spunetieste paralela cu planul (BCD). Pozitiile relative ale unei drepte fata de un plan: 1.3. Fie piramida VABCD. laturilor Spuneti daca MN daca MN este paralela cu planul (BCD). Fie piramida VABCD. Fie ABCD. AB si BC.13. Un cub ABCDA’B’C’D’ are prin definitie toate fetele patrate.O dreapta poate avea nici un punct comun cu un plan . a A ∈α.O dreapta poate avea un singur punct comun cu un plan . Dreapta a este paralela cu AD. a∩ α={A} α A 3. un tetraedru oarecare M.O dreapta poate avea doua puncte comune cu un plan . Ex. folosind notatiile indicate. Spuneti daca a este paralela cu AD. a a║ α. deci a║ α a b⊂α ⊂ α b Ex.O dreapta paralela cu o dreapta din plan este paralela cu planul. notatiile indicate. a∩ α=Ø α Tr. A ∈a. cu baza dreptunghiul ABCD si dreapta a║BC. A α A ∈α si B∈ β.1. AB ⊂α ∈ B 2. desenati desenati cubul si sa identificati.N mijloacele laturilor AB si BC. drepte Ex.2. a∩ α=Ø.N mijloacele Ex. un tetraedru oarecare sisi M. cu baza dreptunghiul ABCD si Ex. in acest caz dreapta este inclusa/continuta in plan. in acest caz dreapta este paralela cu planul.2. paralele cu plane. dreapta a║BC. dar cu planul (ACD) ? Ex.

α ∩ β= b atunci a║b a⊂ ⊂ α (β ) b α Tr. α║β. o face dupa o dreapta paralela cu dreapta data (d). a║β.14.15.Printr-un punct exterior unui plan putem duce un singur plan paralel cu planul dat. α ∩ β= Ø α β Tr.16. a Daca.Daca o dreapta (d) este paralela cu un plan atunci orice plan care contine dreapta (d) si intersecteaza planul. a⊂ α . Fie A ∉α si A∈ β si β ║ α. Pozitiile relative a doua plane: 1. α ∩ β= Ø ∈ β A Oricare alt plan γ ║α coincide cu β daca A∈ γ ∈ α . a⊂ β ⊂ α (β ) a 2. (a) (β ) A (b) Tr. Daca. α ∩β=a.Doua plane distincte pot avea in comun o dreapta.4.Doua plane distincte pot fi paralele(nu au nici un punct comun). a║β si prin punctual A ∈ β ducem paralela b║a atunci dreapta b este continuta in planul β.

Doua plane paralele sunt taiate de un al treilea plan dupa drepte paralele. atunci cele trei drepte sunt paralele. sunt paralele intre ele.Daca trei plane distincte se intersecteaza doua cite doua dupa cite o dreapta.Tr.18.acoperisului) a Daca α∩β= b. Fie α ║β si γ ║ β atunci α ║γ α β γ Tr.19. Daca α ║β si γ ∩ β= b. γ ∩ α = a γ atunci a║b a α β α b a γ b β Tr. (Tr.Doua plane distincte paralele cu un al treilea plan diferit de ele.17. γ ∩ α = a γ ∩ β= c atunci a║b║c a α β b γ c β b α γ c .

Q puncte pe laturile Ex. CD. Daca α ║β si a║b║c. Demonstrati ca AC║A’C’ .5.7.7.Mai multe plane paralele determina pe doua secante segmente proportionale. patrulaterul A’B’C’D’ este Stiind ca α ║β si AA’║BB’║CC’║DD’ demonstrati ca A’B’C’D’ este tot un dreptunghi. M∈AB. Ce pozitie are dreaptafata de AB AB si CD ? d=(VAB)∩(VCD). Aflati O’S/O’O.BB’. iar in planul β patrulaterul A’B’C’D’. Ex.DD’ la 1/3 de baza. iar O=AC∩BD. atunci A C α AA’≡BB’≡CC’ Distanta dintre 2 plane paralele este constanta. N∈AC.6.4. Fie cubul ABCDA’B’C’D’ si M. M∈AB. Fie cubul ABCDA’B’C’D’ si M.P.BB’. Ce pozitie are dreapta d d fata de si CD ? Ex.CC’. C’S/SA . Fie VABCDoopiramida cu baza trapez(AB║CD) si si piramida cu baza trapez(AB║CD) Ex. BD.9.(Tr. O’=A’C’∩B’D’.21.avem dreptunghiul ABCD.6. Ex. Demonstrati ca AB este paralela cu EF. Stiind ca α ║β si AA’║BB’║CC’║DD’ demonstrati ca A’B’C’D’.Tr.4. iar O=AC∩BD.5. Ex.Q puncte pe laturile AA’. C’S/SA . In planul α Aflati O’S/O’O. iar in planul β Ex. In planul α avem dreptunghiul ABCD. Fie VABCD d=(VAB)∩(VCD). AB este paralela cu DE ? Ex.Doua plane paralele determina pe doua sau mai multe drepte paralele segmnete congruente. tot un dreptunghi. Demonstrati ca AC║A’C’ . Fie ABCD tetraedru oarecare MN linie mijlocie in in ∆ABC. a B b c A’ B’ C’ β Tr.Thales) α A’ A Daca α ║β║γ β B’ atunci AB/A’B’=BC/B’C’ B C γ C’ x.8.CD. iar iar EF ∈ ∈ ∈ EF linie mijlocie in ∆BCD. Ex. Fie ABCDtetraedru oarecare sisi MN linie mijlocie ∆ABC. O’=A’C’∩B’D’. iar AA’.20. AB║D’C’cubul ABCDA’B’C’D’. AB║D’C’ si AB’║DC’. . Ex. Fie ABCD si CDEF doua dreptunghiuri aflate in plane diferite. Fie ABCD si CDEF doua dreptunghiuri Demonstrati ca AB este paralela cu EF. Demonstrati ca MN║EF. mijlocie in ∆BCD. iar S=(MNP) ∩OO’. E∈E∈BD. Fie cubul ABCDA’B’C’D’.N. Ex.8.9. AB aflate in planecu DE ? este paralela diferite. F∈ F∈ N Demonstrati ca MN║EF.DD’ la 1/3 de baza. S=(MNP) ∩OO’. ∈ ∈AC.N. Fie si AB’║DC’.CC’.P.

etc.. rezulta PA ⊥ α α a A b Tr. ducem printr-un punct P doua drepte c║a si d║b.O dreapata perpendiculara pe un plan este perpendiculara pe orice dreapta din plan. ⊂ ⊂ α c d b A a .. a si b sunt doua drepte necoplanare. Perpendicularitate in spatiu: 1. a⊂α.Doua drepte oarecare din spatiu sunt perpendiculare daca doua drepte paralele cu dreptele date si concurente formeaza intre ele un unghi de 900(perpendiculare).. b⊂α PA ⊥ a. rezulta PA ⊥ c. d⊂α.4.22. PA ⊥ d. PA ⊥ a.23.O dreapata perpendiculara pe doua drepte concurente este perpendiculara pe plan. a Unghiul dintre ele este egal cu unghiul dintre a si b. Deci daca unghiul dintre ele are 900. Daca PA ⊥ α(adica PA este ⊥ pe doua drepte concurente a si b. PA ⊥ b) ⊂ Rezulta ca oricare ar fi dreptele P c⊂α. a⊂α. c d b P 2.Unghiul a doua drepte oarecare din spatiu este egal cu unghiul format de doua drepte paralele cu dreptele date si concurente. . Spunem ca paralelismul pastreaza unghiurile. P a∩b={A}.. PA ⊥ b. ⊂ b⊂α. Tr.

A Daca AB ⊥ α si d⊂ α atunci AB ⊥ d deci d ⊥ BC(ip) si d ⊥ AB rezulta ca d ⊥ (ABC) si cum AC⊂(ABC). atunci ACd d unde d⊂⊂ α. P∉α si Q∈α rezulta ca PQ nu este ⊥ α si PQ>PA oricare ar fi Q∈α.11. A∈α. Fie AB ⊥ α si BC ⊥ d. Fie AB ⊥ α si BC ⊥ d. Ex. A∈α. P Daca PA ⊥ α. ∈d C∈d B∈ α.26Teorema celor trei perpendiculare si reciprocele ei: (Tr. Fie AB ⊥ α si BC ⊥ d. iar QA este proiectia lui PQ pe plan AQ=PQcos(<PQA) Q A Tr.d.Intr-un punct al unui plan putem construi o singura peprpendiculara pe acel plan. P∉α Atunci oricare ar fi dreapta d care trece prin A rezulta ca dreapta d nu este ⊥ α d α A Tr. unde d⊂ α. Ex. rezulta d ⊥ AC. A∉α . Daca distanta de la A la d este 13 si distanta de la A la planul α este 12 calculati distanta de la B la d.25. unde d α. C∈d B∈ α.Dintr-un punct exterior unui plan putem construi o singura peprpendiculara pe acel plan.Tr. P Daca PA ⊥ α. A este proiectia lui P pe plan. C (Tr. A∉α.3 ⊥ )Daca AB α si BC ⊥ ⊥ atunci AC ⊥ ⊥ . A∉α .24. . A∉α . C∈d B∈ α. C∈d B∈ α. unde d⊂ α.3 ⊥ )Daca AB ⊥ ⊥ α si BCd.10. BC=3 calculati distanta de la A la dreapta d.12. unde d⊂ α. Daca AB=8. α C B d Ex. . Daca AB=4. AC=10 calculati BC si distanta de la A la dreapta d.

AC=4. rezulta d ⊥ BC. AB=10 calculati distanta de la B la dreapta d.Tr.C∈d. Fie AB ⊥ α si AC ⊥ d. unde d⊂ α. (R2Tr. Daca AC=28.Daca AB=2 calculati distanta de la B la dreapta d si distanta de la A la α. A∉α.14. unde d⊂ α. C B d Ex. ⊂ ∈ ∈ A Daca d ⊥ BC si d⊂ α si AC ⊥ d α deci d ⊥ (ABC) rezulta d ⊥ AB rezulta ca AB ⊥ AB si AB ⊥ d si α =(d.3 ⊥ )Daca∈ α. Ex. atunci AB ⊥ α unde d⊂ α. Fie AB ⊥ BC.13. C∈d B∈ α.AC ⊥ d. (R1Tr. A∉α . distanta de la A la . C∈d B∈ α. Daca AB=4.BC). d⊂ α. A∉α . Ex. CE=3. Daca distanta de la A la d este 30 si distanta de la A la planul α este 24 calculati distanta de la B la d. Fie AB ⊥ α si AC ⊥ d. A∉α . unde d⊂ α. Tr. B∈ α.28. unde d⊂ α. A∉α .3 ⊥ )Daca AB ⊥ BC. unde d⊂ α. Fie AB ⊥ α si AC ⊥ d.15. rezulta AB ⊥ α. AE=5 si BC ⊥ d.27. Daca AB=11. E∈d A∉α. C∈d B∈ α. BC ⊥ d. atunci AB ⊥ α. AC ⊥ d .17. C∈d atunci BC ⊥ d. unde d⊂ α. d⊂ α. atunci BC ⊥ d . Ex. α C B d Ex. C∈d B∈ α. C∈d B∈α. Fie ∆ABC dreptunghic in B si BC ⊥ d si AC ⊥ d. A Daca AB ⊥ α si d⊂ α atunci AB ⊥ d deci d ⊥ AC(ip) si d ⊥ AB rezulta ca d ⊥ (ABC) si cum BC⊂(ABC).3 ⊥ )Daca AB ⊥ BC si BC ⊥ d. C∈d B∈ α. (R2Tr. AC ⊥ d.⊥Aα α. BC=3 calculati distanta de la A la α si d. AC=3 calculati distanta de la B la dreapta d. C∈d B AB ∉ si (R1Tr.16.3 ⊥ )Daca AB ⊥ α si AC ⊥ d.

AA’ ⊥ α BB’ ⊥ α deci si BB’ CC’ ⊥ α deci si CC’ DD’ ⊥ α deci si DD’ deci si AA’ ⊥ β ⊥ β ⊥ β ⊥ β α A B C D atunci AA’=BB’=CC’=DD’ β A’ B’ C’ D’ .29.32.Tr. Daca α ║β. a b Daca a ⊥ α si b ⊥ α atunci a║b α Tr.Daca o dreapta este perpendiculara pe un plan atunci orice plan care contine dreapta data este perpendicular pe planul dat.30.Distanta dintre doua plane paralele este constanta. Daca d ⊥ β si d⊂α atunci α ⊥ β ⊂ α β d Tr. Daca d ⊥ α si d ⊥ β atunci α║β d α β Tr. Doua drepte perpendiculare pe acelasi plan sunt paralele.31.Doua plane perpendiculare pe aceeasi dreapta sunt paralele.

iar CM mediana in ∆BCD. AB=8. Fie ∆ABC dreptunghic in B. Calculati aria totala si volumul corpului care ramine dupa ce indepartam piramida mica formata prin sectionare. Ex.26. Ex. d⊂ α si AB ⊥ d. se cere distanta de la C la planul (BAD) si distanta de la A la BD. P∉α si PA=12.27. CM=6. Sectionam piramida cu un plan paralel cu planul (ABC) la 1/3 de virf.25. Calculati aria totala si volumul tetraedrului si distanta de la O la planul (ABC).Ex. Ex.23. iar N este mijlocul lui CD. AB=5. VA=12 si AB=8√2. se cere distanta de la A la dreapta d si ⊂ ⊂ distanta de la A la planul α. Ex. Stiind ca AD=AB=12. BC=4√5. . Calculati distanta de la A la planul (BCD) si distanta de la B la (ACD). Fie VABCD o piramida patrulatera regulata.18. Calculati ∈ ∉ ⊂ distanta de la P la dreapta d. ∆ACD dreptunghic in C. iar ∆DAC dreptunghic in A si AD=8. iar O este intersectia medianelor ∆DCB.C. BC=4 astfel incit BC⊂ α . la planul (VMN).24. ∆ABD dreptunghic in B. iar unghiul dintre VA si planul (ACD) cu masura de 600 . Fie ABCD un tetraedru regulat . ∆ABD dreptunghic in D. Ex. Fie VABCD o piramida patrulatera regulata.21. Fie ∆ABC dreptunghic in B si catetele AB=3.22.19. Ex. Calculati aria totala si volumul piramidei B’ABC si distanta de la B la planul (B’AC). Fie A. Calculati aria totala si volumul piramidei si distanta de la C la planul (VAF).B.20. AB=10 si VA=20. Se da cubul ABCDA’B’C’D’ cu latura bazei. d⊂ α si d ⊥ (ABC). Ex. Ex. AB=8. Fie A∈ α si PA ⊥ α. Calculati distanta de la C la planul (BAD) si distanta de la C la BD. iar ∆DAC dreptunghic in A si AB=10. Fie VABCDEF o piramida hexagonala regulata cu latura bazei. AC=6 si masura unghiului dintre planele (BCD) si ( ACD) este de 600. Calculati aria totala si volumul piramidei si distanta de la O=AC∩BD. BD=6 si CD=12. unde M este mijlocul lui AD. Fie ∆ABC dreptunghic in A.D patru puncte necoplanare si ∆ACB dreptunghic in C. AB=8√2. Ex.

la laturile si diagonalele patratului. aria si diagonala patratului.34. Calculati masura unghiului dintre planele (A’B’C’) si (D’AC).31. Se da triunghiul oarecare ABC. AB=24. Ex. Calculati distanta de la A la BC si distanta de la mijlocul lui [AO] la BC. avind aria bazei egala cu 15√3/2 si VA ⊥ (ABC). Se da cubul ABCDA’B’C’D’ cu muchia de 10. o perpendiculara VA pe planul patratului cu lungimea de 12. iar VA=12. Ex. Se cere raza cercului circumscris triunghiului. triunghi echilateral. Fie ABCD un romb cu latura de 12 si unghiul ascutit de 600. Daca ridicam. planul (ABC). Ex. Se cere distanta de la P la PLANUL (BCD) si distanta de la P la CD. Calculati perimetrul. se cere sa calculati distantele din virful perpendicularei V. . din unul din virfurile patratului. Fie ABCD un patrat cu latura de 8. Calculati distanta de la V la BC.36. Fie ABCD un tetraedru regulat . Ex. mediana si VA ⊥ (ABC). Calculati distanta de la V la BC. Aflati unghiul dintre planele (PBD) si (BCD). Aratati ca oricare doua virfuri ale triunghiului sunt egal departate de mediana care porneste din cel de-al treilea virf al triunghiului. raza cercului inscris in triunghi si aria triunghiului. Fie AM. Se da triunghiul echilateral ABC cu latura de 4. Fie VA ⊥ (ABC). AB=10. Ex. Ex. iar P∉ (ABC) astfel incit PA=6 si PO=12. Ex. Se da cubul ABCDA’B’C’D’ cu latura bazei. Ex.35. Calculati aria totala si volumul trunchiului de piramida format.Ex. Fie VABC o piramida triunghiulara cu baza ∆ABC. VA=20. si la jumatatea distantei dintre V si planul (ABC). Sectionam piramida cu un plan paralel cu baza.30. aratati ca volumul piramidei VABM este egal cu volumul piramidei VACM oricare ar fi punctul V in spatiu si in afara planului (ABC). Fie VABC o piramida triunghiulara regulata cu latura bazei de 15 si unghiul dintre VA si planul bazei (ABC) de 300.33.28.32.29. iar O este intersectia medianelor ∆DCB si AO=12. unde O’=A’C’∩D’B’ si distanta de la A’ la BD si distanta de la O=BC’∩CB’ la AD. Calculati aria totala si volumul piramidei O’ABC.

fiecare fiind dusa in unul din cele doua semiplane si fiind perpendiculare pe muchie(<APB de mai sus).d) b 2. A Fie AP ⊥ d si BP ⊥ d <APB este unghiul dintre plane B d P 4.Unghiul diedru este unghiul format de doua semiplane determinate de dreapta comuna planelor. duse in acelasi punct de pe dreapta d. Unghiul a doua drepte in spatiu.Unghiul dintre doua plane care au o dreapta (d) in comun este unghiul format de doua perpendiculare pe (d) apartinind planelor. .b)=<(c. Dreapta comuna o vom numi muchia diedrului(dreapta d de mai sus). A AA’ ⊥ α si BB’ ⊥ α. Unghiul a doua plane 1.Unghiul unei drepte cu un plan este unghiul format de dreapta cu proiectia ei pe plan.4. c∩d={P} a P <(a. α)=<APA’ α B P A’ B’ 3. c d a∩b=Ø.Unghiul a doua drepte oarecare din spatiu(nu au nici un punct comun) este egal cu unghiul a doua paralele cu dreptele date si care sunt si concurente. AB∩ α ={P} <(AB. Unghiul plan al diedrului sau unghiul plan corespunzator diedrului este unghiul format de doua semidrepte avind originea comuna pe muchia diedrului. c║a si d║b.

Volumul tetraedrului este V= A(∆BCD) · AO/3 = l33√2/12 . Inaltimea tetraedrului regulat cade in centrul fetei opuse. Corpuri rotunde. Fie AO ⊥ (BCD) OE ⊥ BC. este triunghi echilateral deci AE este si mediana . deci O este pe inaltimea din D a ∆BCD. rezulta cu T3 ⊥ ca AE ⊥ BC. rezulta cu T3 ⊥ ca AE ⊥ BC. Dar ∆ABC. adica E este mijlocul lui BC. A 1. B Inaltimea tetraedrului este perpendiculara E O D dintr-unul din virfuri pe fata opusa. At=4A(∆ABC) =l23√3. deci OE este mediatoare si deci este si inaltime rezulta ca OE trece prin D. insa si ∆BCD este triunghi echilateral. adica OD=2DE/3. Fie AO ⊥ (BCD) OE ⊥ BC. deci inaltimea teratedrului este AO. Abazei= l23√3/4 .5. ∆BCD sunt toate. C Aria totala a tetraedrului este suma ariilor fetelor tetraedrului.. a3= l3√3/6 . sunt 4 inaltimi congruente. Volumul tetraedrului este egal cu aria unei fete inmultita cu o treime din inaltimea corespunzatoare fetei. Arii si volume. Notam cu l3=latura ∆ echilateral. R=raza cercului circumscris ∆ echilateral. Deci ∆ABC. Volumul teratedrului este V= A(∆BCD) · AO/3 =. ∆ADB. de asemenea ca O este la 2/3 de virf si la 1/3 de baza ∆BCD.Tetraedrul Patru puncte necoplanare formeaza un corp pe care-l numim tetraedru. care este la intersectia inaltimilor fetei . Volumul tetraedrului este egal cu aria unei fete inmultita cu o treime din inaltimea corespunzatoare fetei. a3=apotema ∆ echilateral. AO= l3√6/3 . Poliedre. deci AB=AC=AD=BC=CD=DB. deci inaltimea teratedrului este AO. Stim .. 1.Tetraedrul regulat Un tetraedru cu toate muchiile congruente se numeste tetraedru regulat. Aria totala a tetraedrului este de patru ori aria unei fete a tetraedrului. si analog este si pe celelalte doua inaltimi ale ∆BCD. ∆ACD. Alat=3 l23√3/4.. etc. iar OE=DE/3. AE= l3√3/2 .. At=A(∆ABC)+A(∆ACD)+A(∆ABD)+A(∆BCD) . Toate fetele sunt triunghiuri echilaterale. triunghiuri echilaterale congruente.

fie D’O ⊥ (ABC). At= Al +AABCD+AA’B’C’D’=Pbazeih+AABCD+AA’B’C’D’ Volumul prismei este egal cu aria unei baze inmultita cu inaltimea prismei.AA’BB’. At=6l2. ABCD si A’B’C’D’=paralelograme Paralelipiped drept este un paralelipiped cu fetele laterale drptunghiuri(bazele sunt totusi paralelograme). iar Al=AAA’DD’+AAA’BB’+ABB’CC’+ACC’DD’=(AB+BC+CD+.1. ABCD si A’B’C’D’=dreptunghiuri l Iar AA’DD’.AA’BB’. D C Inaltimea prismei este perpendiculara E dintr-unul din virfurile unei baze pe baza opusa.CC’DD’ sunt dreptunghiuri (L) Aria totala a paralelipipedului dreptunghic =At=2(Ll+lh+Lh).CC’DD’ sunt dreptunghiuri Paralelipiped dreptunghic este un paralelipiped h d cu toate fetele dreptunghiuri(fetele laterale si bazele a sunt dreptunghiuri). AA’║BB’║CC’║DD’. ABCD si A’B’C’D’=paralelograme Iar AA’DD’. AA’ ⊥ (A’B’C’). De exemplu aria fetei AA’DD’ este egala cu AD·D’E. O prisma hexagonala este o prisma in care bazele sunt hexagoane.Prisma D’ C’ Daca bazele sunt doua poligoane paralele.. si AA’ ⊥ (ABC). A’ B’ iar muchiile laterale sunt paralele si trec prin virfurile poligoanelor de la baza atunci ele formeaza un corp pe care-l numim prisma. Paralelipipedul este o prisma cu bazele paralelograme. A B AA’║BB’║CC’║DD’.BB’CC’. h=D’O=inaltimea prismei(distanta dintre baze). OE ⊥ AD rezulta (T3 ⊥ ) D’E ⊥ AD... Aria laterala a prismei este suma ariilor fetelor laterale ale prismei. diagonala d=l√3 O prisma triunghiulara este o prisma in care bazele sunt triunghiuri. V= Ab·h=AABCD·D’O=AABCD·h O prisma dreapta este o prisma in care orice muchie laterala este perpendiculara pe baze. .)h Aria totala a prismei este suma dintre aria laterala a prismei si ariile bazelor . diagonala paralelipipedului dreptunghic=d si d2=L2+l2+h2 volumul=V=Abazei·h=Llh=produsul dimensiunilor Cubul are toate fetele patrate: volumul V=l3.BB’CC’..

. A C Muchiile de la baza=AB. ∆VBC. E O hexagon regulat. VBC. . Muchiile laterale=VA.. CD.Piramida regulata O piramida cu muchiile laterale congruente si avind baza un poligon regulat se numeste piramida poligonala regulata.. Volumul piramidei este egal cu aria unei fete inmultita cu o treime din inaltimea corespunzatoare fetei. BC. Volumul piramidei este egal cu aria bazei inmultita cu o treime din inaltime. V=AABC·VO/3 1.... ∆ABC Fetele laterale=∆VAB. V Virful=V Baza=poligonul opus lui V.. Ab=aria bazei V Deci ∆VAB... Toate fetele sunt triunghiuri isoscele(VAB. Inaltimea piramidei regulate cade in centrul bazei. etc.1. ∆VAC. ∆VCD. Muchiile piramidei=laterale si ale bazei E O Apotema piramidei=inaltimile fetelor laterale. Aria totala a piramidei este suma ariilor fetelor laterale. mediatoare.). care este la intersectia inaltimilor(=mediane. sunt triunghiuri isoscele congruente. VC.. Baza este poligon regulat: A C triunghi echilateral. . VO ⊥ (ABC) Aria totala a piramidei este suma ariilor fetelor piramidei. bisectoare) . patrat. si aria bazei(un poligon regulat). VB. ∆VBC..Piramida Patru puncte necoplanare formeaza un corp pe care-l numim piramida... V=Ab·VO/3 . care sunt de altfel egale intre ele. B ..VE Aria laterala=suma ariilor fetelor laterale B Ariile bazelor=aria poligoanului de la baza Inaltimea piramidei este perpendiculara dintr-unul din virfuri pe fata opusa.. .

40. rezulta cu T3 ⊥ ca VE ⊥ AB. Aflati aria si volumul piramidei si distanta de la punctul de intersectie a diagonalelor patratului ABCD. deci OE este mediatoare si deci este si inaltime rezulta ca OE trece prin C. deci O este pe inaltimea din C a ∆ABC. . Ex. Calculati tangenta unghiului dintre fetele VAB si VBC. Stim . deci inaltimea este VO. Fie VABC o piramida triunghiulara regulata.41.39.38. precum si unghiul dintre VA si dreapta d=(VAD)∩(VBC). iar apotema de 12. iar unghiul dintre muchia laterala si latura bazei de 450. VAB si VCD. Prin mijlocul inaltimii ducem un plan paralel cu (VAB) . Ex. la (VAB). Calculati volumul unei piramide patrulatere regulate care are aria laterala 144. Volumul piramidei este V= A(∆ABC) · VO/3 . Fie VABCD o piramida regulata cu baza patrat cu latura de 20. Ex. insa ∆ABC este triunghi echilateral. adica R=CO=2CE/3. Fie VABCD o piramida patrulatera regulata cu apotema de 6 si masura unghiului dintre muchii si diagonalele alaturate de 450. iar unghiul dintre o mucie laterala si latura bazei alaturata ei de 450. Avind aria laterala egala cu 256. Calculati volumul si aria laterala a unei piramide triunghiulare regulate cu latura bazei de 24. de asemenea ca O este la 2/3 de virf si la 1/3 de baza ∆ABC. Ex. aria laterala Alat =suma ariilor fetelor laterale care sunt triunghiuri isoscele congruente. Ex.De exemplu daca baza este triunghi echilateral.. Ex. ∆ABC si VO ⊥ (ABC) OE ⊥ AB. adica E este mijlocul lui AB.37. este triunghi isoscel deci VE este si mediana . etc.42. si analog este si pe celelalte doua inaltimi ale ∆ABC.. iar OE=CE/3. Calculati aria laterala a unei piramide triunghiulare regulate cu inaltimea de 4. Calculati aria sectiunii formate.ap/2. deci este semi-perimetrul bazei inmultit cu apotema piramidei(inaltimea fetei)=Pbazei. Aria totala = At= Alat +A(∆ABC) . Dar ∆VAB. iar aria totala 169.

..BB’. Ex. A Muchiile trunchiului : AA’. iar VO’ inaltimea piramidei mici. BC..Trunchiul de piramida V Virful piramidei din care provine trunchiul=V Bazele=∆ABC. Apotema tr. ∆VO’B’~∆VOB ∆VO’M’~∆VOM. Pbazei mici=perimetrul bazei mici. Se vede ca volumul trunchiului este egal cu diferenta volumelor celor doua piramide : Vt=V-V’ .. B Inaltimea trunchiului este perpendiculara dintr-unul din virfuri pe baza(OO’)...CC’.. dar A∆A’B’C’= A’B’·i’/2 A∆ABC=AB·i/2. A’ O’ C’ Fetele laterale = trapeze A’B’AB. deci raportul lor este A∆A’B’C’/ A∆ABC=A’B’·i’/ AB·i . deci raportul ariilor este patratul raportului de asemanare : A∆A’B’C’/ A∆ABC=A’B’·i’/ AB·i=(i’/i)2 . V=(B+b+√Bb)h/3. A’B’. Ariile bazelor = aria poligoanelor de la baza. VO este inaltimea piramidei mari din care provine trunchiul.. Muchiile de la baza: AB... B’C’BC...1. /2 At= Al+B+b.. AC. .. iar unghiul dintre o fata laterala si baza de 600. O C Apotema trunchiului: B’E ⊥ AB.AB. unde B=aria bazei mari. =apotema trunchiului Volumul trunchiului este egal cu o treime din inaltime inmultita cu suma dintre ariile bazelor si radacina patrata din produsul lor. iar V=A∆ABC·VO/3 deci raportul celor doua volume este : V’/V= A∆A’B’C’·VO’/ A∆ABC·VO. b=aria bazei mici. B’ Muchiile laterale: AA’. Fie VABCD o piramida patrulatera regulata cu latura de 12....1. ceea ce poate usura calculele. PBazei mari=perimetul bazei mari. h=OO’ Raportul volumelor celor doua piramide formate prin sectionarea (taierea) piramidei mari(VABC) cu planul (A’B’C’) paralel cu baza (ABC) este egal cu cubul raportului de asemanare. Al=(PBazei mari+Pbazei mici)Apotema tr..BB’.. ∆A’B’C’ sau. E Aria laterala=aria trapezelor AA’BB’. Aria totala a trunchiului este suma ariilor fetelor trunchiului.. dar din asemanarea triunghiurilor ∆VA’B’~∆VAB.. fetele laterale(trapeze) si ariile bazelor. etc. obtinem : A’B’/AB=VO’/VO=i’/i. iar raportul volumelor : V’/V=(h’/h)3 .. V’=A∆A’B’C’·VO’/3 .A’B’. Sectionam piramida cu un plan (A’B’C’D’) paralel cu baza la 1/3 de virf. Se cere aria si volumul trunchiului format si distanta de la O la planul (VAB) si .

Fie ABCA’B’C’ un trunchi de piramida triunghiulara regulata cu latura bazei mari de 36. OM ⊥ AB. VM’=4. h=VO V VO ⊥ (QBC). A’B’=(1/3)AB=4 VVABCD = AABCD ·h/3=72√3. AA’B’C’D’=(1/3) AABCD =48. cunoscuta si baza OAB care are aria egala cu ¼ din aria bazei ABCD.ditanta de la M=mijlocul lui [AB]. latura bazei mici 12 si volumul de 144. atunci. deci VM ⊥ AB A’ D’ VAB=isos. OO’=√3 B C 2 AABCD=AB =144. latura bazei mici 32 si apotema de 256. deci AABCDA’B’C’D’ =192+256=448 Piramida VOAB are inaltimea VO. Un trunchi de piramida triunghiulara regulata cu latura bazei mari de 16. rezulta: M N O’M’=2. muchia.AB si OM=AB/2 M’ B’ C’ m(<VMO)=600. deoarece daca OE ⊥ VM . Ex. Un trunchi de piramida triunghiulara regulata cu latura bazei mari de 64. MM’=8. cum si OM ⊥ AB. deci M=mij. dar VVOAB = AVAM ·OE/3 . la intersectia d a planelor (VAB) si (VCD).43. Planele (VAB) si (VCD) se taie dupa o dreapta d paralela cu AB. unde OE este distanta de la O la planul (VAB). deci 1/3=VO’/VO= O’M’/OM=VM’/VM. Calculati aria trunchiului si volumul. latura bazei mici 15 si unghiul format de muchia laterala cu muchia bazei mari. AB=12.44. egal cu 600. iar distanta este chiar VM=12. Calculati apotema. Calculati aria trunchiului si volumul. iar VM ⊥ AB. VO’=√3/2. deci OE=3 VVOAB/ AVAM . inaltimea si aria trunchiului. VVA’B’C’D’ = VVABCD /3=24√3 VABCDA’B’C’D’= VVABCD . dar VM ⊥ AB. cos600=OM/VM VM=2OM=12 (sau VMN=echi) A D VO’M’VOM. Ex. . VM=AB=12.45. deoarece AB ║ CD si deci AB║(VCD). care pornesc din acelasi virf. Ex.VVA’B’C’D’ =24√3(3-1)= 48√3 AABCDA’B’C’D’=AABCD+AA’B’C’D’+4AA’B’AB=144+48+4·(AB+A’B’)MM’/2. VO=3√3/2. deci VM ⊥ d. R2T3 ⊥ spune ca OE ⊥ (VAB). deci VVOAB = AOAB ·h/3=36√3/2.

O R la distanta R de O astfel incit mereu AB║d si AB ⊥ α . OB=OB’=OA=OA’=R. Astfel bazele sunt doua cercuri cu aceeasi raza. B B’ AB ⊥ β atunci [AB] genereaza un cilindru circular drept.. . segmentul avind celalalt capat fix. Conul ia nastere prin miscarea capatului unui segment in jurul unui punct fix. Volumul cilindrului V= πR2G =πR2h. Calculati volumul cilindrului circular drept care are generetoarea si raza direct proportionale cu numerele 5 si 12. aria totala At= 2πRG +2πR2=2πR(G +R) Ex. iar aria laterala(=aria dreptunghiului cu L=2πR si l=G care este desfasurarea cilindrului) Al= 2πRG. O’ R Se dau. adica OO’=G=h=AB=A’B’=.Cilindrul circular drept Cilindrul circular drept ia nastere prin miscarea unui segment in jurul unui punct fix la distanta constanta de acest punct fix si intre doua plane paralele pe care segmentul este perpendicular. iar A∈ α .. Daca [AB] se roteste in jurul lui O.Corpuri rotunde Corpurile rotunde sunt corpuri de rotatie. . paralele. Se vede ca inaltimea cilindrului este egala cu generatoarea cilindrului. la distanta data. R este raza celor doua cercuri care sunt numite bazele cilindrului.1. iar segmentul care genereaza cilindrul este mereu paralel cu o directie fixa.B∈ β. unde O si O’ sunt centrele cercurilor de la baza cilindrului. 1. De aceea [AB] se numeste generatoarea cilindrului. intuitiv ele sunt generate de puncte sau segmente/drepte care se misca. De exemplu o sfera o putem imagina ca find generata de un punct care se misca in spatiu la o distanta fixa de un punct fix dat. α║β. iar diagonala sectiunii axiale face cu planul bazei un unghi de 600. constanta .46. Cilindrul ia nastere prin miscarea unui segment in jurul unui punct fix la distanta constanta de acest punct fix. data. segmentul fiind mereu paralel cu o directie data si fixa. segmentul [AB] si punctul fix O si dreapta A A’ d si o lungime fixa R si doua plane paralele.

.. segmentul [AB] si punctul fix O A si o lungime fixa R si planul α. iar aria laterala Al=πRG. De aceea [AB] se numeste generatoarea conului.... Se dau. unde generatoarea G=AB=AB’=... R este raza cercului care este baza conului... h=OO’..B∈ α ..=r/R..Conul circular drept Conul ia nastere prin miscarea capatului unui segment in jurul unui punct fix. in care generatoarea AB este ipotenuza. AO este cateta triunghiului dreptunghic AOB.. aria totala At=πG(R+r) +π(R2+r2) A Unde G=AA’=BB’. O este centrul cercului de la baza conului.. O R la distanta R de O astfel incit B descrie un cerc B B’ si AO ⊥ α atunci [AB] genereaza un con circular drept. r=A’O’=O’B’ R=OA=OB. data. iar A=fix si O. segmentul avind celalalt capat fix... deci AB2=AO2+OB2 . Se vede ca inaltimea conului. Daca B se roteste in jurul lui O. Triunghiul ABB’ este un triunghi isoscel. iar raza cercului mare A C cu centrul in V este G. Aria laterala =aria sectorului de cerc care La 360 …. dar poate fi si echilateral sau dreptunghic si isoscel... 0 . pentru ca avem triunghiurile asemenea ∆VO’A’ ~∆VOA..2πR lungimea arcului mic AC este Rezulta: V m(<AVC)= 3600R/G egala cu lungimea cercului de la baza G G conului=2πR. adica G2=h2+R2 . Ca si la piramida raportul dintr volumul conului mic(V’) care a fost indepartat prin sectionare pentru a obtine trunchiul de con si volumul conului mare din care provie conul este egal cu cubul raportului de asemanare. aria totala At=πRG +πR2=πR(G+R)...lungime crec=2πG se obtine prin desfasurarea conului: m(<AVC). Volumul conului V= πR2h/3.1. Volumul trunchiului de con circular drept V= (πh/3)( R2+ r2+Rr). iar aria laterala O B Al=πG(R+r).. la distanta data.. constanta de punctul fix. fixa... O’ Sectionind un con cu un plan paralel cu cercul A’ B’ de la baza se obtine un trunchi de con circular drept. inaltimea h=AO si raza R=Ob=OB’. adica : V’/V=VO’/VO=VA’/VA=VB’/VB=..

Raza unei sfere este 36 si in ea inscriem un cub. Razele a trei sfere sunt direct proportionale cu 15. iar O=AC∩BD.circ= a√3/2.1.49.DD’ la 1/3 de baza. l. care este astfel tangenta la toate fetele cubului inclusiv bazele. 18 si 24. Diagonala unui cub este 12. Ex.circ= raza sferei circumscrisa tetraedrului : Rsf. Ex. astfel ca virfurile acestuia sunt pe sfera. Ex. Ex.P.54. 28 si 48. Notam cu a latura teratedrului regulat si cu rsf. Aflati volumul unui con circumscris sferei. Aflati aria sferei care are aria egala cu media aritmetica a celorlalte doua.circ= (√L2+l2+h2)/2 Ex.N. C’S/SA si volumul sferei circumscrisa paralelipipedului. O’=A’C’∩B’D’.circ= raza sferei circumscrisa paralelipipedului : Rsf.Sfera Sfera o putem imagina ca find generata de un punct care se misca in spatiu la o distanta constanta de un punct fix dat. Razele a trei sfere sunt 12. Ex.55. Aflati raza unei sfere daca aria si volumul ei sunt egale. Aflati volumul unui cub in care este inscrisa sfera. Fie paralelipipedul dreptunghic ABCDA’B’C’D’ si M. Ex. Ex. Ex.circ= raza sferei circumscrisa cubului : Rsf.insrc = raza sferei inscrisa in acest tetraedru si Rsf.47. iar aria(totala) A=4πR2 Notam cu a latura unui cub si cu rsf. Aflati volumul cubului.insrc = raza sferei inscrisa in cub. Calculati aria si volumul sferei. Aflati O’S/O’O.circ= a√3/2. h laturile unui paralelipiped dreptunghic si cu Rsf.52. este fix OA=R. rsf. Aflati volumul celor trei sfere circumscrisa cubului. l=h.53. .BB’. Notam cu L. O=centrul sferei.50. Stim ca raza unei sfere este media aritmetica a celorlalte doua.48.Q puncte pe laturile AA’. iar S=(MNP) ∩OO’.51. Raza unei sfere este de 12. Raza unei sfere este 12. iar h=inaltimea paralelipipedului. raza sferei R A A’ Volumul sferei V= 4πR3/3. Raza unei sfere este 24. stiind ca dimensiunile paralelipipedului sunt L=h√3.CC’.insrc= a/2 si Rsf. Aflati volumul celor trei sfere.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful