1.PUNCTUL.DREAPTA.

PLANUL
1.Punctul A 2.Dreapta d sau dreapta AB ▪A (d) ▪E=F A P▪ B Q▪ P≠Q

Semidreapta OA, notata [OA sau (OA, adica fara O 3.Segmentul AB, notat [AB] (AB),[AB),(AB]

O

A

A

M ●

B

M este mijlocul lui [AB] daca MA=MB=AB/2 sau [MA]≡[MB](=AB/2) 4.Definitie : Orice multime nevida de puncte este o figura geometrica Punctul, dreapta si planul sunt multimi de puncte, deci sunt figuri geometrice. - M≠N puncte distincte sau diferite M● N● E=F● - E=F puncte identice sau confundate 5.Axiomele geometriei in spatiu: 1.Prin doua puncte distincte trece o dreapta si numai una. 2.Printr-un punct exterior unei drepte trece o paralela la dreapta data si numai una. 3.Trei puncte necoliniare determina un plan. 4.Daca doua puncte sunt intr-un plan atunci si dreapta determinata de ele este in acel plan. 5.Daca doua plane au un punct comun atunci ele mai au cel putin inca un punct comun. 6.Exista patru puncte necoplanare. Consecinta: Doua plane care au un punct comun au o dreapta; cu alte cuvinte, intersectia a doua plane care au un punct comun este o dreapta(si nu altceva`). 6.Determinarea planului: 6.Determinarea planului: -Trei puncte determina un plan -Trei puncte determina un plan -Doua drepte concurente determinaplan plan -Doua drepte concurente determina un un -O dreapta si punct nesituat pe pe ea determina un -O dreapta si unun punct nesituatea determina un plan plan - Doua drepte paralele determina un -Doua drepte paralele determina un plan plan Notatii : planul se noteaza cu litere grecesti mici, sau cu 3 litere latine intre paranteze. α =(ABC) Doua drepte care au un singur punct comun se numesc drepte concurente. O a

a I b = {O} ; O este punctual de intersectie b Doua drepte a si b din acelasi plan care nu au nici un punct comun se numesc drepte paralele a║b a a Ib =Ǿ b Doua drepte nesituate in acelasi plan se numesc drepte necoplanare. a a b a Ib= Ǿ a b b b

2.DREPTE PARALELE
Definitie. Doua drepte coplanare care nu au nici un punct comun sunt paralele. scriem a b Axioma paralelelor: Printr-un punct exterior unei a drepte putem construi doar o paralela la acea dreapta.
b 2 1 Tr.1.Doua drepte paralele formeaza cu o secanta : 3 4 1. Unghiuri alterne interne congruente (3≡5)(4≡6). 2. Unghiuri alterne externe congruente (2≡8)(1≡7). 6 5 3. Unghiuri corespondente congruente (2≡6)(1≡5)(3≡7)(4≡8). 7 8 4. Unghiuri interne si de aceeasi parte a secantei suplementare.(3+6=1800)(4+5=1800) 5. Unghiuri externe si de aceeasi parte a secantei suplementare.(2+7=1800)(1+8=1800)

Tr.2.Mai multe drepte paralele echidistante determina pe orice secanta segmente congruente. a A a║b║c║d║e si [AB]≡[BC]≡[CD]≡[DE], rezulta b [AP]≡[PQ]≡[QR]≡[RS] c P B Daca in locul dreptelor ║luam plane ║tr.ramine d Q C valabila. e R D S E Tr.3.Daca M este mijlocul laturii [AB], iar MN║BC, atunci N este mijlocul lui [AC]. Tr.4.Thales O paralela la una din laturile unui triunghi formeaza pe celelalte doua segmente proportionale. A MN║BC rezulta AM/MB=AN/NC M N B C Tr.5.Mai multe drepte paralele neechidistante determina pe doua secante segmente proportionale. A P a║b║c rezulta AB/BC≡PQ/QR a A P b B Q B Q Tr.6.(Thales in spatiu) Mai multe plane ║determina pe c C R 2 secante care le taie, segmente C R proportionale. Tr.Cum impartim un segment in doua parti congruente. -luam in compas o lungime oarecare -construim dreapta oarecare AP A -cu compasul luam [AC] ≡ [CD] pe dr. AP -unim D cu B C -ducem CE║DB -conform tr.Thales 1=AC/CD=AE/EB, deci si AE=EB

E

B

D

P

Tr.Cum impartim un segment dat in n parti congruente : -ca mai sus, dar in loc sa luam pe AP, 2 segmente ≡ , luam n segmente ≡ Tr.Linia mijlocie a triunghiului este paralela cu latura a treia si egala cu jumatate din ea. -daca MN este linie mijlocie in ∆ABC(M si N sunt mijloacele laturilor ∆ABC) atunci MN║BC si MN=BC/2(vezi desenul de la tr.Thales).

11.Doua drepte din spatiu pot fi coplanare: 1.Doua drepte distincte pot avea in comun un singur punct. a║c b a C a G b c ┌ ┌ Tr.Doua drepte din spatiu pot fi necoplanare. atunci ea intersecteaza orice paralela la dreapta b tot intr-un punct. in acest caz sunt si coplanare si se numesc drepte concurente. Daca dreapta a ⊥ b si c ⊥ b. a∩b=Ø ∈ α a b β b muchii opuse in tetraedru . CG ⊥ a. Tr. BF ⊥ b. 2.12.. E F Tr. Tr. 2.6.8.Distanta dintre doua drepte paralele este constanta(mereu aceeasi). dar nici nu au puncte comune. a║b si b║c .10. atunci si a║c a b c Tr.Daca dreapta a intersecteaza dreapta b intr-un punct.. BF ⊥ a. a M c Q d a║b si c║d. CG ⊥ b Concluzia : AE=BF=CG =.Doua drepte paralele determina pe alte doua drepte paralele pe care le intersecteaza segmente congruente. Tr. a a ∈α si b∈ β.7. rezulta MN=PQ MNPQ=paralelogram b N P Pozitiile relative a doua drepte in spatiu: 1.9. Doua unghiuri cu laturile paralele sunt congruente sau suplementare.Doua drepte paralele cu o a treia dreapta sunt paralele intre ele. Daca dreapta a ⊥ b . atunci a este paralela cu dreapta c.Doua drepte coplanare care nu au nici un punct comun sunt paralele.Tr. A B AE ⊥ a. atunci ea este perpendiculara pe orice paralela la dreapta b. adica nu sunt nici paralele si nici concurente. AE ⊥ b.

a a║ α.O dreapta paralela cu o dreapta din plan este paralela cu planul.O dreapta poate avea doua puncte comune cu un plan . desenati desenati cubul si sa identificati. cu baza dreptunghiul ABCD si Ex. a∩ α=Ø. Fie piramida VABCD. un tetraedru oarecare M. Dreapta a este paralela cu AD.3.O dreapta poate avea nici un punct comun cu un plan . Un cub ABCDA’B’C’D’ are prin definitie toate fetele patrate. Spuneti daca a este paralela cu AD. Un cub ABCDA’B’C’D’ are prin definitie toate fetele Se cere saSe cere sacubul si sa identificati. AB ⊂α ∈ B 2. notatiile indicate. Fie ABCD. in acest caz dreapta este paralela cu planul. a║ b.2.3.N mijloacele laturilor AB si BC. in acest caz dreapta inteapa planul intr-un punct. patrate. Spunetieste paralela cu planul (BCD). drepte Ex. a∩ α={A} α A 3. folosind drepte paralele cu plane. in acest caz dreapta este inclusa/continuta in plan. deci a║ α a b⊂α ⊂ α b Ex. dreapta a║BC. AB si BC. dar cu (VAD) ? . un tetraedru oarecare sisi M. a A ∈α.2. Fie ABCD.1. a∩ α=Ø α Tr. Pozitiile relative ale unei drepte fata de un plan: 1.N mijloacele Ex. A α A ∈α si B∈ β. cu baza dreptunghiul ABCD si dreapta a║BC. Ex. A ∈a. paralele cu plane.O dreapta poate avea un singur punct comun cu un plan . dar cu planul (ACD) ? Ex.13. Fie piramida VABCD.1.3. folosind notatiile indicate. laturilor Spuneti daca MN daca MN este paralela cu planul (BCD).

(a) (β ) A (b) Tr. o face dupa o dreapta paralela cu dreapta data (d). a⊂ β ⊂ α (β ) a 2.14. α║β.4. a⊂ α . α ∩β=a.Doua plane distincte pot fi paralele(nu au nici un punct comun). Daca. α ∩ β= Ø ∈ β A Oricare alt plan γ ║α coincide cu β daca A∈ γ ∈ α .Daca o dreapta (d) este paralela cu un plan atunci orice plan care contine dreapta (d) si intersecteaza planul. a Daca. α ∩ β= Ø α β Tr. α ∩ β= b atunci a║b a⊂ ⊂ α (β ) b α Tr.15. Fie A ∉α si A∈ β si β ║ α.Printr-un punct exterior unui plan putem duce un singur plan paralel cu planul dat.Doua plane distincte pot avea in comun o dreapta. Pozitiile relative a doua plane: 1. a║β si prin punctual A ∈ β ducem paralela b║a atunci dreapta b este continuta in planul β.16. a║β.

Daca trei plane distincte se intersecteaza doua cite doua dupa cite o dreapta.17.Doua plane distincte paralele cu un al treilea plan diferit de ele. atunci cele trei drepte sunt paralele.18. (Tr. Fie α ║β si γ ║ β atunci α ║γ α β γ Tr.Tr. γ ∩ α = a γ ∩ β= c atunci a║b║c a α β b γ c β b α γ c .19. Daca α ║β si γ ∩ β= b. sunt paralele intre ele.acoperisului) a Daca α∩β= b.Doua plane paralele sunt taiate de un al treilea plan dupa drepte paralele. γ ∩ α = a γ atunci a║b a α β α b a γ b β Tr.

BD. mijlocie in ∆BCD. Ce pozitie are dreaptafata de AB AB si CD ? d=(VAB)∩(VCD).(Tr. Stiind ca α ║β si AA’║BB’║CC’║DD’ demonstrati ca A’B’C’D’. Ex. N∈AC. Ce pozitie are dreapta d d fata de si CD ? Ex. atunci A C α AA’≡BB’≡CC’ Distanta dintre 2 plane paralele este constanta. In planul α Aflati O’S/O’O. CD. Demonstrati ca MN║EF.avem dreptunghiul ABCD.20.N.9. tot un dreptunghi. Daca α ║β si a║b║c.6. iar S=(MNP) ∩OO’.4. AB este paralela cu DE ? Ex. Fie cubul ABCDA’B’C’D’ si M.CC’. Ex. iar in planul β Ex. iar iar EF ∈ ∈ ∈ EF linie mijlocie in ∆BCD.BB’.9.21. iar in planul β patrulaterul A’B’C’D’. Fie cubul ABCDA’B’C’D’ si M.P. M∈AB. S=(MNP) ∩OO’.Mai multe plane paralele determina pe doua secante segmente proportionale. In planul α avem dreptunghiul ABCD. AB aflate in planecu DE ? este paralela diferite.Tr. Ex. Fie ABCD tetraedru oarecare MN linie mijlocie in in ∆ABC.CD.CC’.8. Demonstrati ca AB este paralela cu EF.N. Fie VABCDoopiramida cu baza trapez(AB║CD) si si piramida cu baza trapez(AB║CD) Ex.Q puncte pe laturile Ex. C’S/SA .8.4. patrulaterul A’B’C’D’ este Stiind ca α ║β si AA’║BB’║CC’║DD’ demonstrati ca A’B’C’D’ este tot un dreptunghi. E∈E∈BD. Ex. Demonstrati ca AC║A’C’ . O’=A’C’∩B’D’. Fie cubul ABCDA’B’C’D’.P.DD’ la 1/3 de baza. O’=A’C’∩B’D’. Demonstrati ca AC║A’C’ . iar AA’. Fie VABCD d=(VAB)∩(VCD). F∈ F∈ N Demonstrati ca MN║EF.7. . a B b c A’ B’ C’ β Tr. iar O=AC∩BD. Fie ABCD si CDEF doua dreptunghiuri Demonstrati ca AB este paralela cu EF. C’S/SA . M∈AB.Q puncte pe laturile AA’.Doua plane paralele determina pe doua sau mai multe drepte paralele segmnete congruente. Aflati O’S/O’O.DD’ la 1/3 de baza. Fie ABCDtetraedru oarecare sisi MN linie mijlocie ∆ABC. Fie ABCD si CDEF doua dreptunghiuri aflate in plane diferite. AB║D’C’cubul ABCDA’B’C’D’.Thales) α A’ A Daca α ║β║γ β B’ atunci AB/A’B’=BC/B’C’ B C γ C’ x. Fie si AB’║DC’. iar O=AC∩BD. ∈ ∈AC.BB’. AB║D’C’ si AB’║DC’.5. Ex.6.5. Ex.7.

rezulta PA ⊥ α α a A b Tr. Daca PA ⊥ α(adica PA este ⊥ pe doua drepte concurente a si b. Perpendicularitate in spatiu: 1.23. a Unghiul dintre ele este egal cu unghiul dintre a si b. etc. ⊂ ⊂ α c d b A a .. PA ⊥ d.Doua drepte oarecare din spatiu sunt perpendiculare daca doua drepte paralele cu dreptele date si concurente formeaza intre ele un unghi de 900(perpendiculare). a si b sunt doua drepte necoplanare.22. ⊂ b⊂α. a⊂α.. c d b P 2.O dreapata perpendiculara pe doua drepte concurente este perpendiculara pe plan. Deci daca unghiul dintre ele are 900. b⊂α PA ⊥ a.. PA ⊥ a. d⊂α. Spunem ca paralelismul pastreaza unghiurile. ducem printr-un punct P doua drepte c║a si d║b.. Tr.O dreapata perpendiculara pe un plan este perpendiculara pe orice dreapta din plan. PA ⊥ b.Unghiul a doua drepte oarecare din spatiu este egal cu unghiul format de doua drepte paralele cu dreptele date si concurente. a⊂α.4. PA ⊥ b) ⊂ Rezulta ca oricare ar fi dreptele P c⊂α. P a∩b={A}. rezulta PA ⊥ c. .

Daca AB=8. Daca distanta de la A la d este 13 si distanta de la A la planul α este 12 calculati distanta de la B la d. Ex. A∉α .10. α C B d Ex.24. iar QA este proiectia lui PQ pe plan AQ=PQcos(<PQA) Q A Tr. Daca AB=4. Fie AB ⊥ α si BC ⊥ d.11.12. unde d⊂ α.26Teorema celor trei perpendiculare si reciprocele ei: (Tr. A Daca AB ⊥ α si d⊂ α atunci AB ⊥ d deci d ⊥ BC(ip) si d ⊥ AB rezulta ca d ⊥ (ABC) si cum AC⊂(ABC). Fie AB ⊥ α si BC ⊥ d. A∉α .Tr. A∈α. C∈d B∈ α. P Daca PA ⊥ α. Ex. .d. P∉α si Q∈α rezulta ca PQ nu este ⊥ α si PQ>PA oricare ar fi Q∈α. C∈d B∈ α.3 ⊥ )Daca AB ⊥ ⊥ α si BCd. Fie AB ⊥ α si BC ⊥ d. unde d⊂ α. AC=10 calculati BC si distanta de la A la dreapta d.Dintr-un punct exterior unui plan putem construi o singura peprpendiculara pe acel plan.25. C (Tr. .Intr-un punct al unui plan putem construi o singura peprpendiculara pe acel plan. A∉α . unde d α. ∈d C∈d B∈ α. atunci ACd d unde d⊂⊂ α. unde d⊂ α. rezulta d ⊥ AC. P Daca PA ⊥ α. C∈d B∈ α. A∈α.3 ⊥ )Daca AB α si BC ⊥ ⊥ atunci AC ⊥ ⊥ . A∉α. P∉α Atunci oricare ar fi dreapta d care trece prin A rezulta ca dreapta d nu este ⊥ α d α A Tr. A este proiectia lui P pe plan. BC=3 calculati distanta de la A la dreapta d.

A∉α . AC=3 calculati distanta de la B la dreapta d. A∉α .28.27. rezulta AB ⊥ α. BC ⊥ d. AE=5 si BC ⊥ d. Fie ∆ABC dreptunghic in B si BC ⊥ d si AC ⊥ d. C∈d B∈ α.3 ⊥ )Daca AB ⊥ BC si BC ⊥ d. Ex. Fie AB ⊥ BC. Daca AC=28. A Daca AB ⊥ α si d⊂ α atunci AB ⊥ d deci d ⊥ AC(ip) si d ⊥ AB rezulta ca d ⊥ (ABC) si cum BC⊂(ABC). A∉α. atunci BC ⊥ d . ⊂ ∈ ∈ A Daca d ⊥ BC si d⊂ α si AC ⊥ d α deci d ⊥ (ABC) rezulta d ⊥ AB rezulta ca AB ⊥ AB si AB ⊥ d si α =(d.17. Fie AB ⊥ α si AC ⊥ d. unde d⊂ α. C∈d B∈ α.AC ⊥ d. A∉α . Daca AB=4. C∈d B∈ α.15.⊥Aα α. C∈d atunci BC ⊥ d. unde d⊂ α. C∈d B∈α. rezulta d ⊥ BC. A∉α . unde d⊂ α. (R2Tr. E∈d A∉α.Daca AB=2 calculati distanta de la B la dreapta d si distanta de la A la α. Fie AB ⊥ α si AC ⊥ d.14.16. distanta de la A la . d⊂ α.BC). B∈ α. AC=4. BC=3 calculati distanta de la A la α si d. Daca AB=11. Ex. C∈d B∈ α. AC ⊥ d .3 ⊥ )Daca∈ α. unde d⊂ α. atunci AB ⊥ α unde d⊂ α.C∈d.13. Daca distanta de la A la d este 30 si distanta de la A la planul α este 24 calculati distanta de la B la d. AC ⊥ d. Ex. C∈d B AB ∉ si (R1Tr. atunci AB ⊥ α. (R2Tr. Fie AB ⊥ α si AC ⊥ d. C B d Ex. CE=3. AB=10 calculati distanta de la B la dreapta d. α C B d Ex. d⊂ α. Tr. C∈d B∈ α.Tr. unde d⊂ α.3 ⊥ )Daca AB ⊥ BC. (R1Tr.3 ⊥ )Daca AB ⊥ α si AC ⊥ d. unde d⊂ α.

Tr.Daca o dreapta este perpendiculara pe un plan atunci orice plan care contine dreapta data este perpendicular pe planul dat. Doua drepte perpendiculare pe acelasi plan sunt paralele.Distanta dintre doua plane paralele este constanta.31. Daca d ⊥ β si d⊂α atunci α ⊥ β ⊂ α β d Tr. AA’ ⊥ α BB’ ⊥ α deci si BB’ CC’ ⊥ α deci si CC’ DD’ ⊥ α deci si DD’ deci si AA’ ⊥ β ⊥ β ⊥ β ⊥ β α A B C D atunci AA’=BB’=CC’=DD’ β A’ B’ C’ D’ .29.30.Doua plane perpendiculare pe aceeasi dreapta sunt paralele. Daca d ⊥ α si d ⊥ β atunci α║β d α β Tr.32. a b Daca a ⊥ α si b ⊥ α atunci a║b α Tr. Daca α ║β.

iar N este mijlocul lui CD. Calculati aria totala si volumul corpului care ramine dupa ce indepartam piramida mica formata prin sectionare. la planul (VMN). iar CM mediana in ∆BCD. iar unghiul dintre VA si planul (ACD) cu masura de 600 . Calculati distanta de la C la planul (BAD) si distanta de la C la BD. Fie A∈ α si PA ⊥ α. ∆ACD dreptunghic in C. Fie ∆ABC dreptunghic in B si catetele AB=3. BD=6 si CD=12. Fie VABCD o piramida patrulatera regulata. Fie A. Fie ABCD un tetraedru regulat . Ex. se cere distanta de la C la planul (BAD) si distanta de la A la BD. Fie ∆ABC dreptunghic in B. d⊂ α si d ⊥ (ABC). AB=8√2.23.Ex. Ex. iar O este intersectia medianelor ∆DCB. Calculati aria totala si volumul piramidei B’ABC si distanta de la B la planul (B’AC). d⊂ α si AB ⊥ d. Fie VABCDEF o piramida hexagonala regulata cu latura bazei. ∆ABD dreptunghic in D. Ex. ∆ABD dreptunghic in B.20.C.27. BC=4 astfel incit BC⊂ α . Calculati distanta de la A la planul (BCD) si distanta de la B la (ACD). P∉α si PA=12.21.22. unde M este mijlocul lui AD. Fie VABCD o piramida patrulatera regulata. AB=8. .24.D patru puncte necoplanare si ∆ACB dreptunghic in C. AB=10 si VA=20.18. Calculati aria totala si volumul piramidei si distanta de la O=AC∩BD. AC=6 si masura unghiului dintre planele (BCD) si ( ACD) este de 600. iar ∆DAC dreptunghic in A si AB=10. se cere distanta de la A la dreapta d si ⊂ ⊂ distanta de la A la planul α. Stiind ca AD=AB=12.25. Se da cubul ABCDA’B’C’D’ cu latura bazei.26. Ex. Ex. BC=4√5. Ex. iar ∆DAC dreptunghic in A si AD=8. Calculati aria totala si volumul tetraedrului si distanta de la O la planul (ABC).19. Ex. Ex. Ex.B. Fie ∆ABC dreptunghic in A. CM=6. AB=8. Calculati ∈ ∉ ⊂ distanta de la P la dreapta d. VA=12 si AB=8√2. AB=5. Calculati aria totala si volumul piramidei si distanta de la C la planul (VAF). Sectionam piramida cu un plan paralel cu planul (ABC) la 1/3 de virf.

Ex. Fie VABC o piramida triunghiulara regulata cu latura bazei de 15 si unghiul dintre VA si planul bazei (ABC) de 300. Se da triunghiul oarecare ABC. planul (ABC). Sectionam piramida cu un plan paralel cu baza. . iar VA=12. AB=10. Ex. Fie ABCD un patrat cu latura de 8. Aflati unghiul dintre planele (PBD) si (BCD). raza cercului inscris in triunghi si aria triunghiului. Se da cubul ABCDA’B’C’D’ cu latura bazei. iar P∉ (ABC) astfel incit PA=6 si PO=12. Se cere raza cercului circumscris triunghiului. Fie ABCD un tetraedru regulat . Calculati aria totala si volumul piramidei O’ABC.33.29. Aratati ca oricare doua virfuri ale triunghiului sunt egal departate de mediana care porneste din cel de-al treilea virf al triunghiului. la laturile si diagonalele patratului. Ex. Calculati distanta de la A la BC si distanta de la mijlocul lui [AO] la BC.28. Calculati distanta de la V la BC. Fie VA ⊥ (ABC). Fie ABCD un romb cu latura de 12 si unghiul ascutit de 600. triunghi echilateral. Fie VABC o piramida triunghiulara cu baza ∆ABC. iar O este intersectia medianelor ∆DCB si AO=12.35.30. Se cere distanta de la P la PLANUL (BCD) si distanta de la P la CD. se cere sa calculati distantele din virful perpendicularei V. aratati ca volumul piramidei VABM este egal cu volumul piramidei VACM oricare ar fi punctul V in spatiu si in afara planului (ABC). Calculati aria totala si volumul trunchiului de piramida format. Calculati perimetrul. Ex. Se da cubul ABCDA’B’C’D’ cu muchia de 10.Ex. avind aria bazei egala cu 15√3/2 si VA ⊥ (ABC). si la jumatatea distantei dintre V si planul (ABC). Se da triunghiul echilateral ABC cu latura de 4. din unul din virfurile patratului.36. o perpendiculara VA pe planul patratului cu lungimea de 12. VA=20. Ex. mediana si VA ⊥ (ABC). Daca ridicam.34. Calculati distanta de la V la BC. Ex. AB=24.31. Fie AM. aria si diagonala patratului. Ex. Ex. Calculati masura unghiului dintre planele (A’B’C’) si (D’AC). unde O’=A’C’∩D’B’ si distanta de la A’ la BD si distanta de la O=BC’∩CB’ la AD.32.

Unghiul dintre doua plane care au o dreapta (d) in comun este unghiul format de doua perpendiculare pe (d) apartinind planelor. .Unghiul a doua drepte oarecare din spatiu(nu au nici un punct comun) este egal cu unghiul a doua paralele cu dreptele date si care sunt si concurente. Unghiul a doua plane 1. Unghiul a doua drepte in spatiu. Dreapta comuna o vom numi muchia diedrului(dreapta d de mai sus). α)=<APA’ α B P A’ B’ 3.b)=<(c. c║a si d║b. A Fie AP ⊥ d si BP ⊥ d <APB este unghiul dintre plane B d P 4.d) b 2.Unghiul diedru este unghiul format de doua semiplane determinate de dreapta comuna planelor. AB∩ α ={P} <(AB.Unghiul unei drepte cu un plan este unghiul format de dreapta cu proiectia ei pe plan. duse in acelasi punct de pe dreapta d. A AA’ ⊥ α si BB’ ⊥ α. c∩d={P} a P <(a.4. fiecare fiind dusa in unul din cele doua semiplane si fiind perpendiculare pe muchie(<APB de mai sus). c d a∩b=Ø. Unghiul plan al diedrului sau unghiul plan corespunzator diedrului este unghiul format de doua semidrepte avind originea comuna pe muchia diedrului.

Volumul tetraedrului este V= A(∆BCD) · AO/3 = l33√2/12 . Volumul tetraedrului este egal cu aria unei fete inmultita cu o treime din inaltimea corespunzatoare fetei. Volumul teratedrului este V= A(∆BCD) · AO/3 =. care este la intersectia inaltimilor fetei . Inaltimea tetraedrului regulat cade in centrul fetei opuse. deci OE este mediatoare si deci este si inaltime rezulta ca OE trece prin D. insa si ∆BCD este triunghi echilateral. ∆ADB. Dar ∆ABC. Stim . At=A(∆ABC)+A(∆ACD)+A(∆ABD)+A(∆BCD) . iar OE=DE/3. adica E este mijlocul lui BC. Volumul tetraedrului este egal cu aria unei fete inmultita cu o treime din inaltimea corespunzatoare fetei. a3=apotema ∆ echilateral. AE= l3√3/2 . Arii si volume. Corpuri rotunde. Fie AO ⊥ (BCD) OE ⊥ BC. ∆ACD. 1.. etc.. si analog este si pe celelalte doua inaltimi ale ∆BCD. Alat=3 l23√3/4. A 1. de asemenea ca O este la 2/3 de virf si la 1/3 de baza ∆BCD. a3= l3√3/6 . Deci ∆ABC. este triunghi echilateral deci AE este si mediana . rezulta cu T3 ⊥ ca AE ⊥ BC.. Aria totala a tetraedrului este de patru ori aria unei fete a tetraedrului.Tetraedrul Patru puncte necoplanare formeaza un corp pe care-l numim tetraedru. deci O este pe inaltimea din D a ∆BCD.. R=raza cercului circumscris ∆ echilateral. ∆BCD sunt toate. deci AB=AC=AD=BC=CD=DB. deci inaltimea teratedrului este AO. Fie AO ⊥ (BCD) OE ⊥ BC. C Aria totala a tetraedrului este suma ariilor fetelor tetraedrului. rezulta cu T3 ⊥ ca AE ⊥ BC.5. sunt 4 inaltimi congruente. deci inaltimea teratedrului este AO. triunghiuri echilaterale congruente. Poliedre. AO= l3√6/3 . At=4A(∆ABC) =l23√3.Tetraedrul regulat Un tetraedru cu toate muchiile congruente se numeste tetraedru regulat. Notam cu l3=latura ∆ echilateral. Toate fetele sunt triunghiuri echilaterale. adica OD=2DE/3. Abazei= l23√3/4 . B Inaltimea tetraedrului este perpendiculara E O D dintr-unul din virfuri pe fata opusa.

. Aria laterala a prismei este suma ariilor fetelor laterale ale prismei.Prisma D’ C’ Daca bazele sunt doua poligoane paralele. ABCD si A’B’C’D’=paralelograme Paralelipiped drept este un paralelipiped cu fetele laterale drptunghiuri(bazele sunt totusi paralelograme). fie D’O ⊥ (ABC). A’ B’ iar muchiile laterale sunt paralele si trec prin virfurile poligoanelor de la baza atunci ele formeaza un corp pe care-l numim prisma. O prisma hexagonala este o prisma in care bazele sunt hexagoane.)h Aria totala a prismei este suma dintre aria laterala a prismei si ariile bazelor . V= Ab·h=AABCD·D’O=AABCD·h O prisma dreapta este o prisma in care orice muchie laterala este perpendiculara pe baze. si AA’ ⊥ (ABC). ABCD si A’B’C’D’=dreptunghiuri l Iar AA’DD’. At= Al +AABCD+AA’B’C’D’=Pbazeih+AABCD+AA’B’C’D’ Volumul prismei este egal cu aria unei baze inmultita cu inaltimea prismei.AA’BB’.BB’CC’.1.BB’CC’.CC’DD’ sunt dreptunghiuri (L) Aria totala a paralelipipedului dreptunghic =At=2(Ll+lh+Lh). Paralelipipedul este o prisma cu bazele paralelograme.CC’DD’ sunt dreptunghiuri Paralelipiped dreptunghic este un paralelipiped h d cu toate fetele dreptunghiuri(fetele laterale si bazele a sunt dreptunghiuri).. At=6l2. AA’║BB’║CC’║DD’. D C Inaltimea prismei este perpendiculara E dintr-unul din virfurile unei baze pe baza opusa.AA’BB’. A B AA’║BB’║CC’║DD’. diagonala d=l√3 O prisma triunghiulara este o prisma in care bazele sunt triunghiuri.. h=D’O=inaltimea prismei(distanta dintre baze). diagonala paralelipipedului dreptunghic=d si d2=L2+l2+h2 volumul=V=Abazei·h=Llh=produsul dimensiunilor Cubul are toate fetele patrate: volumul V=l3. OE ⊥ AD rezulta (T3 ⊥ ) D’E ⊥ AD. ABCD si A’B’C’D’=paralelograme Iar AA’DD’. AA’ ⊥ (A’B’C’). . De exemplu aria fetei AA’DD’ este egala cu AD·D’E.. iar Al=AAA’DD’+AAA’BB’+ABB’CC’+ACC’DD’=(AB+BC+CD+.

..Piramida regulata O piramida cu muchiile laterale congruente si avind baza un poligon regulat se numeste piramida poligonala regulata. care sunt de altfel egale intre ele. BC. patrat. Inaltimea piramidei regulate cade in centrul bazei. Volumul piramidei este egal cu aria bazei inmultita cu o treime din inaltime. Toate fetele sunt triunghiuri isoscele(VAB.. ∆VCD. B . VC.Piramida Patru puncte necoplanare formeaza un corp pe care-l numim piramida. A C Muchiile de la baza=AB.1. ∆VBC. Aria totala a piramidei este suma ariilor fetelor laterale. Ab=aria bazei V Deci ∆VAB.VE Aria laterala=suma ariilor fetelor laterale B Ariile bazelor=aria poligoanului de la baza Inaltimea piramidei este perpendiculara dintr-unul din virfuri pe fata opusa. V=AABC·VO/3 1. sunt triunghiuri isoscele congruente. ∆VBC... . ∆VAC.. Baza este poligon regulat: A C triunghi echilateral.. V Virful=V Baza=poligonul opus lui V.. Muchiile piramidei=laterale si ale bazei E O Apotema piramidei=inaltimile fetelor laterale. V=Ab·VO/3 .. si aria bazei(un poligon regulat)..)... care este la intersectia inaltimilor(=mediane. etc. ∆ABC Fetele laterale=∆VAB. CD.. VB.. mediatoare. bisectoare) . E O hexagon regulat. . Muchiile laterale=VA. VO ⊥ (ABC) Aria totala a piramidei este suma ariilor fetelor piramidei.. VBC. . Volumul piramidei este egal cu aria unei fete inmultita cu o treime din inaltimea corespunzatoare fetei.

Ex. Fie VABCD o piramida patrulatera regulata cu apotema de 6 si masura unghiului dintre muchii si diagonalele alaturate de 450.39. Aria totala = At= Alat +A(∆ABC) . si analog este si pe celelalte doua inaltimi ale ∆ABC.37. Ex. Ex. Fie VABC o piramida triunghiulara regulata. la (VAB). Calculati volumul unei piramide patrulatere regulate care are aria laterala 144. Avind aria laterala egala cu 256. Prin mijlocul inaltimii ducem un plan paralel cu (VAB) . VAB si VCD. precum si unghiul dintre VA si dreapta d=(VAD)∩(VBC).. ∆ABC si VO ⊥ (ABC) OE ⊥ AB. rezulta cu T3 ⊥ ca VE ⊥ AB. Ex.42. Ex. deci OE este mediatoare si deci este si inaltime rezulta ca OE trece prin C. deci O este pe inaltimea din C a ∆ABC. deci este semi-perimetrul bazei inmultit cu apotema piramidei(inaltimea fetei)=Pbazei. Calculati tangenta unghiului dintre fetele VAB si VBC. iar unghiul dintre o mucie laterala si latura bazei alaturata ei de 450. Calculati volumul si aria laterala a unei piramide triunghiulare regulate cu latura bazei de 24. Stim . etc. deci inaltimea este VO. Fie VABCD o piramida regulata cu baza patrat cu latura de 20.ap/2. Dar ∆VAB. iar unghiul dintre muchia laterala si latura bazei de 450. adica R=CO=2CE/3.De exemplu daca baza este triunghi echilateral. Calculati aria laterala a unei piramide triunghiulare regulate cu inaltimea de 4.38. Volumul piramidei este V= A(∆ABC) · VO/3 . adica E este mijlocul lui AB. iar apotema de 12. de asemenea ca O este la 2/3 de virf si la 1/3 de baza ∆ABC. insa ∆ABC este triunghi echilateral.40. aria laterala Alat =suma ariilor fetelor laterale care sunt triunghiuri isoscele congruente.41. Aflati aria si volumul piramidei si distanta de la punctul de intersectie a diagonalelor patratului ABCD. . Ex. Calculati aria sectiunii formate. iar aria totala 169.. iar OE=CE/3. este triunghi isoscel deci VE este si mediana .

∆VO’B’~∆VOB ∆VO’M’~∆VOM. A’B’. E Aria laterala=aria trapezelor AA’BB’.. Aria totala a trunchiului este suma ariilor fetelor trunchiului.BB’.. b=aria bazei mici. AC. Apotema tr. /2 At= Al+B+b.. iar unghiul dintre o fata laterala si baza de 600... B’ Muchiile laterale: AA’. Sectionam piramida cu un plan (A’B’C’D’) paralel cu baza la 1/3 de virf. A Muchiile trunchiului : AA’... deci raportul ariilor este patratul raportului de asemanare : A∆A’B’C’/ A∆ABC=A’B’·i’/ AB·i=(i’/i)2 . unde B=aria bazei mari. Ex.. Pbazei mici=perimetrul bazei mici. Ariile bazelor = aria poligoanelor de la baza. . B’C’BC. iar raportul volumelor : V’/V=(h’/h)3 ... V=(B+b+√Bb)h/3. iar VO’ inaltimea piramidei mici. h=OO’ Raportul volumelor celor doua piramide formate prin sectionarea (taierea) piramidei mari(VABC) cu planul (A’B’C’) paralel cu baza (ABC) este egal cu cubul raportului de asemanare..BB’.. ∆A’B’C’ sau. dar A∆A’B’C’= A’B’·i’/2 A∆ABC=AB·i/2... PBazei mari=perimetul bazei mari.Trunchiul de piramida V Virful piramidei din care provine trunchiul=V Bazele=∆ABC.1..CC’. VO este inaltimea piramidei mari din care provine trunchiul. Fie VABCD o piramida patrulatera regulata cu latura de 12. dar din asemanarea triunghiurilor ∆VA’B’~∆VAB.. =apotema trunchiului Volumul trunchiului este egal cu o treime din inaltime inmultita cu suma dintre ariile bazelor si radacina patrata din produsul lor.. Se cere aria si volumul trunchiului format si distanta de la O la planul (VAB) si . BC.. Muchiile de la baza: AB. A’ O’ C’ Fetele laterale = trapeze A’B’AB.. obtinem : A’B’/AB=VO’/VO=i’/i. deci raportul lor este A∆A’B’C’/ A∆ABC=A’B’·i’/ AB·i .1. V’=A∆A’B’C’·VO’/3 . fetele laterale(trapeze) si ariile bazelor. etc..AB. O C Apotema trunchiului: B’E ⊥ AB. Se vede ca volumul trunchiului este egal cu diferenta volumelor celor doua piramide : Vt=V-V’ . iar V=A∆ABC·VO/3 deci raportul celor doua volume este : V’/V= A∆A’B’C’·VO’/ A∆ABC·VO. ceea ce poate usura calculele..A’B’.. Al=(PBazei mari+Pbazei mici)Apotema tr. B Inaltimea trunchiului este perpendiculara dintr-unul din virfuri pe baza(OO’).

VO’=√3/2.VVA’B’C’D’ =24√3(3-1)= 48√3 AABCDA’B’C’D’=AABCD+AA’B’C’D’+4AA’B’AB=144+48+4·(AB+A’B’)MM’/2. R2T3 ⊥ spune ca OE ⊥ (VAB).44. deci VM ⊥ AB A’ D’ VAB=isos. deci AABCDA’B’C’D’ =192+256=448 Piramida VOAB are inaltimea VO. VM=AB=12. MM’=8. deoarece AB ║ CD si deci AB║(VCD). dar VM ⊥ AB.45. deci M=mij. OM ⊥ AB. care pornesc din acelasi virf. VVA’B’C’D’ = VVABCD /3=24√3 VABCDA’B’C’D’= VVABCD . VM’=4. muchia.43. dar VVOAB = AVAM ·OE/3 . iar VM ⊥ AB. atunci. deoarece daca OE ⊥ VM . rezulta: M N O’M’=2. Planele (VAB) si (VCD) se taie dupa o dreapta d paralela cu AB. Un trunchi de piramida triunghiulara regulata cu latura bazei mari de 16. deci VVOAB = AOAB ·h/3=36√3/2. OO’=√3 B C 2 AABCD=AB =144. unde OE este distanta de la O la planul (VAB). cum si OM ⊥ AB. A’B’=(1/3)AB=4 VVABCD = AABCD ·h/3=72√3. Calculati aria trunchiului si volumul. latura bazei mici 15 si unghiul format de muchia laterala cu muchia bazei mari. Calculati aria trunchiului si volumul.AB si OM=AB/2 M’ B’ C’ m(<VMO)=600.ditanta de la M=mijlocul lui [AB]. cunoscuta si baza OAB care are aria egala cu ¼ din aria bazei ABCD. deci 1/3=VO’/VO= O’M’/OM=VM’/VM. Ex. AB=12. h=VO V VO ⊥ (QBC). Ex. cos600=OM/VM VM=2OM=12 (sau VMN=echi) A D VO’M’VOM. deci VM ⊥ d. latura bazei mici 12 si volumul de 144. VO=3√3/2. egal cu 600. iar distanta este chiar VM=12.Fie ABCA’B’C’ un trunchi de piramida triunghiulara regulata cu latura bazei mari de 36. Un trunchi de piramida triunghiulara regulata cu latura bazei mari de 64. la intersectia d a planelor (VAB) si (VCD). latura bazei mici 32 si apotema de 256. Calculati apotema. Ex. deci OE=3 VVOAB/ AVAM . . inaltimea si aria trunchiului. AA’B’C’D’=(1/3) AABCD =48.

intuitiv ele sunt generate de puncte sau segmente/drepte care se misca.B∈ β. Cilindrul ia nastere prin miscarea unui segment in jurul unui punct fix la distanta constanta de acest punct fix. data. segmentul fiind mereu paralel cu o directie data si fixa. De aceea [AB] se numeste generatoarea cilindrului. iar aria laterala(=aria dreptunghiului cu L=2πR si l=G care este desfasurarea cilindrului) Al= 2πRG.46. aria totala At= 2πRG +2πR2=2πR(G +R) Ex. Se vede ca inaltimea cilindrului este egala cu generatoarea cilindrului.. . iar segmentul care genereaza cilindrul este mereu paralel cu o directie fixa. iar diagonala sectiunii axiale face cu planul bazei un unghi de 600. Conul ia nastere prin miscarea capatului unui segment in jurul unui punct fix. iar A∈ α . unde O si O’ sunt centrele cercurilor de la baza cilindrului. segmentul [AB] si punctul fix O si dreapta A A’ d si o lungime fixa R si doua plane paralele.. Daca [AB] se roteste in jurul lui O. 1.1. O’ R Se dau. la distanta data. Astfel bazele sunt doua cercuri cu aceeasi raza. R este raza celor doua cercuri care sunt numite bazele cilindrului. Calculati volumul cilindrului circular drept care are generetoarea si raza direct proportionale cu numerele 5 si 12. . O R la distanta R de O astfel incit mereu AB║d si AB ⊥ α . α║β. Volumul cilindrului V= πR2G =πR2h. constanta . paralele. OB=OB’=OA=OA’=R. De exemplu o sfera o putem imagina ca find generata de un punct care se misca in spatiu la o distanta fixa de un punct fix dat.Cilindrul circular drept Cilindrul circular drept ia nastere prin miscarea unui segment in jurul unui punct fix la distanta constanta de acest punct fix si intre doua plane paralele pe care segmentul este perpendicular. B B’ AB ⊥ β atunci [AB] genereaza un cilindru circular drept. segmentul avind celalalt capat fix. adica OO’=G=h=AB=A’B’=.Corpuri rotunde Corpurile rotunde sunt corpuri de rotatie.

.... aria totala At=πRG +πR2=πR(G+R)... Daca B se roteste in jurul lui O.. constanta de punctul fix.... O’ Sectionind un con cu un plan paralel cu cercul A’ B’ de la baza se obtine un trunchi de con circular drept.. la distanta data.lungime crec=2πG se obtine prin desfasurarea conului: m(<AVC).. iar A=fix si O. Volumul conului V= πR2h/3. unde generatoarea G=AB=AB’=. adica : V’/V=VO’/VO=VA’/VA=VB’/VB=.. h=OO’. Aria laterala =aria sectorului de cerc care La 360 …. Se dau. iar aria laterala Al=πRG. aria totala At=πG(R+r) +π(R2+r2) A Unde G=AA’=BB’.. segmentul avind celalalt capat fix. Volumul trunchiului de con circular drept V= (πh/3)( R2+ r2+Rr). Triunghiul ABB’ este un triunghi isoscel. De aceea [AB] se numeste generatoarea conului.1. adica G2=h2+R2 . fixa. segmentul [AB] si punctul fix O A si o lungime fixa R si planul α. 0 .. deci AB2=AO2+OB2 . iar aria laterala O B Al=πG(R+r).. Ca si la piramida raportul dintr volumul conului mic(V’) care a fost indepartat prin sectionare pentru a obtine trunchiul de con si volumul conului mare din care provie conul este egal cu cubul raportului de asemanare.. Se vede ca inaltimea conului.. in care generatoarea AB este ipotenuza. iar raza cercului mare A C cu centrul in V este G. O R la distanta R de O astfel incit B descrie un cerc B B’ si AO ⊥ α atunci [AB] genereaza un con circular drept.B∈ α .. data.Conul circular drept Conul ia nastere prin miscarea capatului unui segment in jurul unui punct fix.2πR lungimea arcului mic AC este Rezulta: V m(<AVC)= 3600R/G egala cu lungimea cercului de la baza G G conului=2πR.. r=A’O’=O’B’ R=OA=OB... .. O este centrul cercului de la baza conului. R este raza cercului care este baza conului. dar poate fi si echilateral sau dreptunghic si isoscel.. pentru ca avem triunghiurile asemenea ∆VO’A’ ~∆VOA. AO este cateta triunghiului dreptunghic AOB.=r/R.. inaltimea h=AO si raza R=Ob=OB’.

circ= (√L2+l2+h2)/2 Ex. Razele a trei sfere sunt 12. Aflati volumul celor trei sfere. Aflati O’S/O’O. Ex. Aflati raza unei sfere daca aria si volumul ei sunt egale. Aflati aria sferei care are aria egala cu media aritmetica a celorlalte doua.Q puncte pe laturile AA’. Razele a trei sfere sunt direct proportionale cu 15. Aflati volumul unui cub in care este inscrisa sfera. raza sferei R A A’ Volumul sferei V= 4πR3/3. iar S=(MNP) ∩OO’.49.CC’.BB’.circ= raza sferei circumscrisa tetraedrului : Rsf. 28 si 48.circ= raza sferei circumscrisa paralelipipedului : Rsf. iar h=inaltimea paralelipipedului. Diagonala unui cub este 12. C’S/SA si volumul sferei circumscrisa paralelipipedului. Aflati volumul unui con circumscris sferei.insrc = raza sferei inscrisa in acest tetraedru si Rsf.circ= a√3/2. l=h. Ex. 18 si 24. iar aria(totala) A=4πR2 Notam cu a latura unui cub si cu rsf.DD’ la 1/3 de baza. rsf. l. . care este astfel tangenta la toate fetele cubului inclusiv bazele. iar O=AC∩BD. Ex. Raza unei sfere este 24.P. Aflati volumul cubului. Raza unei sfere este 12. Ex.circ= raza sferei circumscrisa cubului : Rsf. Stim ca raza unei sfere este media aritmetica a celorlalte doua. Notam cu a latura teratedrului regulat si cu rsf. este fix OA=R.47.51.circ= a√3/2. Calculati aria si volumul sferei. Ex.Sfera Sfera o putem imagina ca find generata de un punct care se misca in spatiu la o distanta constanta de un punct fix dat.50. astfel ca virfurile acestuia sunt pe sfera. Raza unei sfere este 36 si in ea inscriem un cub. Notam cu L.N.55.52. Fie paralelipipedul dreptunghic ABCDA’B’C’D’ si M.insrc = raza sferei inscrisa in cub.1.insrc= a/2 si Rsf. h laturile unui paralelipiped dreptunghic si cu Rsf. O’=A’C’∩B’D’. Raza unei sfere este de 12. Aflati volumul celor trei sfere circumscrisa cubului.54.53. Ex. stiind ca dimensiunile paralelipipedului sunt L=h√3. O=centrul sferei. Ex. Ex.48.