P. 1
Geometrie in Spatiu Clasa8

Geometrie in Spatiu Clasa8

|Views: 2,897|Likes:
Published by Keller Orsi

More info:

Published by: Keller Orsi on Jul 11, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/03/2013

pdf

text

original

1.PUNCTUL.DREAPTA.

PLANUL
1.Punctul A 2.Dreapta d sau dreapta AB ▪A (d) ▪E=F A P▪ B Q▪ P≠Q

Semidreapta OA, notata [OA sau (OA, adica fara O 3.Segmentul AB, notat [AB] (AB),[AB),(AB]

O

A

A

M ●

B

M este mijlocul lui [AB] daca MA=MB=AB/2 sau [MA]≡[MB](=AB/2) 4.Definitie : Orice multime nevida de puncte este o figura geometrica Punctul, dreapta si planul sunt multimi de puncte, deci sunt figuri geometrice. - M≠N puncte distincte sau diferite M● N● E=F● - E=F puncte identice sau confundate 5.Axiomele geometriei in spatiu: 1.Prin doua puncte distincte trece o dreapta si numai una. 2.Printr-un punct exterior unei drepte trece o paralela la dreapta data si numai una. 3.Trei puncte necoliniare determina un plan. 4.Daca doua puncte sunt intr-un plan atunci si dreapta determinata de ele este in acel plan. 5.Daca doua plane au un punct comun atunci ele mai au cel putin inca un punct comun. 6.Exista patru puncte necoplanare. Consecinta: Doua plane care au un punct comun au o dreapta; cu alte cuvinte, intersectia a doua plane care au un punct comun este o dreapta(si nu altceva`). 6.Determinarea planului: 6.Determinarea planului: -Trei puncte determina un plan -Trei puncte determina un plan -Doua drepte concurente determinaplan plan -Doua drepte concurente determina un un -O dreapta si punct nesituat pe pe ea determina un -O dreapta si unun punct nesituatea determina un plan plan - Doua drepte paralele determina un -Doua drepte paralele determina un plan plan Notatii : planul se noteaza cu litere grecesti mici, sau cu 3 litere latine intre paranteze. α =(ABC) Doua drepte care au un singur punct comun se numesc drepte concurente. O a

a I b = {O} ; O este punctual de intersectie b Doua drepte a si b din acelasi plan care nu au nici un punct comun se numesc drepte paralele a║b a a Ib =Ǿ b Doua drepte nesituate in acelasi plan se numesc drepte necoplanare. a a b a Ib= Ǿ a b b b

2.DREPTE PARALELE
Definitie. Doua drepte coplanare care nu au nici un punct comun sunt paralele. scriem a b Axioma paralelelor: Printr-un punct exterior unei a drepte putem construi doar o paralela la acea dreapta.
b 2 1 Tr.1.Doua drepte paralele formeaza cu o secanta : 3 4 1. Unghiuri alterne interne congruente (3≡5)(4≡6). 2. Unghiuri alterne externe congruente (2≡8)(1≡7). 6 5 3. Unghiuri corespondente congruente (2≡6)(1≡5)(3≡7)(4≡8). 7 8 4. Unghiuri interne si de aceeasi parte a secantei suplementare.(3+6=1800)(4+5=1800) 5. Unghiuri externe si de aceeasi parte a secantei suplementare.(2+7=1800)(1+8=1800)

Tr.2.Mai multe drepte paralele echidistante determina pe orice secanta segmente congruente. a A a║b║c║d║e si [AB]≡[BC]≡[CD]≡[DE], rezulta b [AP]≡[PQ]≡[QR]≡[RS] c P B Daca in locul dreptelor ║luam plane ║tr.ramine d Q C valabila. e R D S E Tr.3.Daca M este mijlocul laturii [AB], iar MN║BC, atunci N este mijlocul lui [AC]. Tr.4.Thales O paralela la una din laturile unui triunghi formeaza pe celelalte doua segmente proportionale. A MN║BC rezulta AM/MB=AN/NC M N B C Tr.5.Mai multe drepte paralele neechidistante determina pe doua secante segmente proportionale. A P a║b║c rezulta AB/BC≡PQ/QR a A P b B Q B Q Tr.6.(Thales in spatiu) Mai multe plane ║determina pe c C R 2 secante care le taie, segmente C R proportionale. Tr.Cum impartim un segment in doua parti congruente. -luam in compas o lungime oarecare -construim dreapta oarecare AP A -cu compasul luam [AC] ≡ [CD] pe dr. AP -unim D cu B C -ducem CE║DB -conform tr.Thales 1=AC/CD=AE/EB, deci si AE=EB

E

B

D

P

Tr.Cum impartim un segment dat in n parti congruente : -ca mai sus, dar in loc sa luam pe AP, 2 segmente ≡ , luam n segmente ≡ Tr.Linia mijlocie a triunghiului este paralela cu latura a treia si egala cu jumatate din ea. -daca MN este linie mijlocie in ∆ABC(M si N sunt mijloacele laturilor ∆ABC) atunci MN║BC si MN=BC/2(vezi desenul de la tr.Thales).

Daca dreapta a ⊥ b si c ⊥ b.Doua drepte paralele determina pe alte doua drepte paralele pe care le intersecteaza segmente congruente. CG ⊥ a. BF ⊥ a. 2. adica nu sunt nici paralele si nici concurente.12. atunci ea intersecteaza orice paralela la dreapta b tot intr-un punct.. a║c b a C a G b c ┌ ┌ Tr.Doua drepte paralele cu o a treia dreapta sunt paralele intre ele.Doua drepte din spatiu pot fi necoplanare. atunci ea este perpendiculara pe orice paralela la dreapta b. Daca dreapta a ⊥ b . dar nici nu au puncte comune. AE ⊥ b.. a a ∈α si b∈ β.11. rezulta MN=PQ MNPQ=paralelogram b N P Pozitiile relative a doua drepte in spatiu: 1. BF ⊥ b. E F Tr.10. Tr.8.7. atunci si a║c a b c Tr.6. atunci a este paralela cu dreapta c.Tr. in acest caz sunt si coplanare si se numesc drepte concurente. Tr.Doua drepte distincte pot avea in comun un singur punct. a M c Q d a║b si c║d. CG ⊥ b Concluzia : AE=BF=CG =. Doua unghiuri cu laturile paralele sunt congruente sau suplementare. Tr.Doua drepte din spatiu pot fi coplanare: 1.9. 2. a∩b=Ø ∈ α a b β b muchii opuse in tetraedru . a║b si b║c .Doua drepte coplanare care nu au nici un punct comun sunt paralele.Daca dreapta a intersecteaza dreapta b intr-un punct.Distanta dintre doua drepte paralele este constanta(mereu aceeasi). A B AE ⊥ a.

Spunetieste paralela cu planul (BCD).2. Fie ABCD. drepte Ex. notatiile indicate. in acest caz dreapta este inclusa/continuta in plan. Un cub ABCDA’B’C’D’ are prin definitie toate fetele Se cere saSe cere sacubul si sa identificati. a∩ α=Ø α Tr. Pozitiile relative ale unei drepte fata de un plan: 1. AB ⊂α ∈ B 2. Fie piramida VABCD. paralele cu plane.3.O dreapta poate avea nici un punct comun cu un plan .1.O dreapta poate avea un singur punct comun cu un plan . cu baza dreptunghiul ABCD si dreapta a║BC. patrate. a║ b. A α A ∈α si B∈ β. A ∈a.O dreapta paralela cu o dreapta din plan este paralela cu planul. AB si BC. Fie ABCD. folosind notatiile indicate. Un cub ABCDA’B’C’D’ are prin definitie toate fetele patrate. Ex. laturilor Spuneti daca MN daca MN este paralela cu planul (BCD).N mijloacele laturilor AB si BC. dreapta a║BC. folosind drepte paralele cu plane. Spuneti daca a este paralela cu AD. in acest caz dreapta inteapa planul intr-un punct. a∩ α=Ø. a A ∈α. Fie piramida VABCD.O dreapta poate avea doua puncte comune cu un plan . deci a║ α a b⊂α ⊂ α b Ex. a∩ α={A} α A 3. Dreapta a este paralela cu AD. in acest caz dreapta este paralela cu planul.N mijloacele Ex.13. dar cu planul (ACD) ? Ex. un tetraedru oarecare M.2. cu baza dreptunghiul ABCD si Ex. un tetraedru oarecare sisi M. a a║ α. desenati desenati cubul si sa identificati.3. dar cu (VAD) ? .3.1.

α ∩ β= b atunci a║b a⊂ ⊂ α (β ) b α Tr.Doua plane distincte pot fi paralele(nu au nici un punct comun).Printr-un punct exterior unui plan putem duce un singur plan paralel cu planul dat.4. α ∩β=a. a║β si prin punctual A ∈ β ducem paralela b║a atunci dreapta b este continuta in planul β. a║β. α ∩ β= Ø ∈ β A Oricare alt plan γ ║α coincide cu β daca A∈ γ ∈ α . Pozitiile relative a doua plane: 1. o face dupa o dreapta paralela cu dreapta data (d). (a) (β ) A (b) Tr. Fie A ∉α si A∈ β si β ║ α. a Daca. α ∩ β= Ø α β Tr. a⊂ β ⊂ α (β ) a 2. α║β. Daca.15.Doua plane distincte pot avea in comun o dreapta. a⊂ α .16.Daca o dreapta (d) este paralela cu un plan atunci orice plan care contine dreapta (d) si intersecteaza planul.14.

Daca trei plane distincte se intersecteaza doua cite doua dupa cite o dreapta.19.Tr.Doua plane distincte paralele cu un al treilea plan diferit de ele. Daca α ║β si γ ∩ β= b.Doua plane paralele sunt taiate de un al treilea plan dupa drepte paralele. sunt paralele intre ele. γ ∩ α = a γ ∩ β= c atunci a║b║c a α β b γ c β b α γ c . Fie α ║β si γ ║ β atunci α ║γ α β γ Tr.acoperisului) a Daca α∩β= b. γ ∩ α = a γ atunci a║b a α β α b a γ b β Tr.17.18. (Tr. atunci cele trei drepte sunt paralele.

Doua plane paralele determina pe doua sau mai multe drepte paralele segmnete congruente.7. C’S/SA . Ce pozitie are dreapta d d fata de si CD ? Ex.CC’.5. Fie cubul ABCDA’B’C’D’ si M.Mai multe plane paralele determina pe doua secante segmente proportionale.DD’ la 1/3 de baza. AB aflate in planecu DE ? este paralela diferite. iar in planul β patrulaterul A’B’C’D’.8. iar O=AC∩BD. iar AA’.21. C’S/SA .Q puncte pe laturile Ex.9. Fie ABCD si CDEF doua dreptunghiuri Demonstrati ca AB este paralela cu EF. Aflati O’S/O’O. patrulaterul A’B’C’D’ este Stiind ca α ║β si AA’║BB’║CC’║DD’ demonstrati ca A’B’C’D’ este tot un dreptunghi. CD.P.(Tr. M∈AB. Ce pozitie are dreaptafata de AB AB si CD ? d=(VAB)∩(VCD). E∈E∈BD. F∈ F∈ N Demonstrati ca MN║EF. Demonstrati ca AC║A’C’ . . S=(MNP) ∩OO’. M∈AB. Ex. iar O=AC∩BD. iar S=(MNP) ∩OO’.9. Fie ABCD si CDEF doua dreptunghiuri aflate in plane diferite.CD.6. O’=A’C’∩B’D’. atunci A C α AA’≡BB’≡CC’ Distanta dintre 2 plane paralele este constanta. O’=A’C’∩B’D’.BB’. iar in planul β Ex. Demonstrati ca AC║A’C’ . tot un dreptunghi. In planul α avem dreptunghiul ABCD.avem dreptunghiul ABCD. Ex. Fie ABCDtetraedru oarecare sisi MN linie mijlocie ∆ABC. BD. Fie VABCDoopiramida cu baza trapez(AB║CD) si si piramida cu baza trapez(AB║CD) Ex.4. a B b c A’ B’ C’ β Tr.DD’ la 1/3 de baza.8.Q puncte pe laturile AA’. Fie VABCD d=(VAB)∩(VCD). N∈AC. AB║D’C’ si AB’║DC’. Ex. Fie cubul ABCDA’B’C’D’ si M. Ex. iar iar EF ∈ ∈ ∈ EF linie mijlocie in ∆BCD.Tr. Fie si AB’║DC’. AB║D’C’cubul ABCDA’B’C’D’.P.4. ∈ ∈AC. Ex.6. Demonstrati ca MN║EF. Fie ABCD tetraedru oarecare MN linie mijlocie in in ∆ABC.Thales) α A’ A Daca α ║β║γ β B’ atunci AB/A’B’=BC/B’C’ B C γ C’ x. mijlocie in ∆BCD. Fie cubul ABCDA’B’C’D’.N. In planul α Aflati O’S/O’O.N.7. Daca α ║β si a║b║c.20. Demonstrati ca AB este paralela cu EF. Ex.5.BB’. AB este paralela cu DE ? Ex. Stiind ca α ║β si AA’║BB’║CC’║DD’ demonstrati ca A’B’C’D’.CC’.

. P a∩b={A}. Perpendicularitate in spatiu: 1. Deci daca unghiul dintre ele are 900. a⊂α. rezulta PA ⊥ c. d⊂α. Spunem ca paralelismul pastreaza unghiurile. a⊂α.O dreapata perpendiculara pe un plan este perpendiculara pe orice dreapta din plan. PA ⊥ b. ⊂ b⊂α..Unghiul a doua drepte oarecare din spatiu este egal cu unghiul format de doua drepte paralele cu dreptele date si concurente.O dreapata perpendiculara pe doua drepte concurente este perpendiculara pe plan. a Unghiul dintre ele este egal cu unghiul dintre a si b. Daca PA ⊥ α(adica PA este ⊥ pe doua drepte concurente a si b. ⊂ ⊂ α c d b A a . a si b sunt doua drepte necoplanare. PA ⊥ b) ⊂ Rezulta ca oricare ar fi dreptele P c⊂α.Doua drepte oarecare din spatiu sunt perpendiculare daca doua drepte paralele cu dreptele date si concurente formeaza intre ele un unghi de 900(perpendiculare)..4. etc. PA ⊥ d.. c d b P 2..22. PA ⊥ a. Tr.23. b⊂α PA ⊥ a. rezulta PA ⊥ α α a A b Tr. ducem printr-un punct P doua drepte c║a si d║b.

C∈d B∈ α. A∉α . A Daca AB ⊥ α si d⊂ α atunci AB ⊥ d deci d ⊥ BC(ip) si d ⊥ AB rezulta ca d ⊥ (ABC) si cum AC⊂(ABC).3 ⊥ )Daca AB ⊥ ⊥ α si BCd.d. Ex. P∉α Atunci oricare ar fi dreapta d care trece prin A rezulta ca dreapta d nu este ⊥ α d α A Tr. rezulta d ⊥ AC. unde d⊂ α. Fie AB ⊥ α si BC ⊥ d.24.10.25. C∈d B∈ α. Daca AB=8. Daca distanta de la A la d este 13 si distanta de la A la planul α este 12 calculati distanta de la B la d. A∈α. unde d α. C (Tr.3 ⊥ )Daca AB α si BC ⊥ ⊥ atunci AC ⊥ ⊥ . A este proiectia lui P pe plan. AC=10 calculati BC si distanta de la A la dreapta d. A∈α. Ex.Tr. Daca AB=4. unde d⊂ α. ∈d C∈d B∈ α. Fie AB ⊥ α si BC ⊥ d.12. . P Daca PA ⊥ α. A∉α.11. P Daca PA ⊥ α.Intr-un punct al unui plan putem construi o singura peprpendiculara pe acel plan. P∉α si Q∈α rezulta ca PQ nu este ⊥ α si PQ>PA oricare ar fi Q∈α. . Fie AB ⊥ α si BC ⊥ d. C∈d B∈ α. iar QA este proiectia lui PQ pe plan AQ=PQcos(<PQA) Q A Tr. A∉α . unde d⊂ α.26Teorema celor trei perpendiculare si reciprocele ei: (Tr. A∉α . atunci ACd d unde d⊂⊂ α.Dintr-un punct exterior unui plan putem construi o singura peprpendiculara pe acel plan. α C B d Ex. BC=3 calculati distanta de la A la dreapta d.

17. Daca AB=11. (R2Tr. unde d⊂ α.27. E∈d A∉α. BC=3 calculati distanta de la A la α si d. C∈d B∈ α. α C B d Ex. AB=10 calculati distanta de la B la dreapta d. atunci BC ⊥ d . B∈ α.BC). C∈d B∈ α.3 ⊥ )Daca AB ⊥ BC. Ex. Ex. C B d Ex.3 ⊥ )Daca∈ α.3 ⊥ )Daca AB ⊥ α si AC ⊥ d.Tr. Daca AC=28.⊥Aα α. rezulta d ⊥ BC. Fie AB ⊥ α si AC ⊥ d. A∉α .14.28. unde d⊂ α. unde d⊂ α.C∈d. C∈d B∈α. A∉α .15. A∉α. AC=3 calculati distanta de la B la dreapta d. AC=4. d⊂ α. ⊂ ∈ ∈ A Daca d ⊥ BC si d⊂ α si AC ⊥ d α deci d ⊥ (ABC) rezulta d ⊥ AB rezulta ca AB ⊥ AB si AB ⊥ d si α =(d.Daca AB=2 calculati distanta de la B la dreapta d si distanta de la A la α. AC ⊥ d . Daca distanta de la A la d este 30 si distanta de la A la planul α este 24 calculati distanta de la B la d.16. Fie AB ⊥ α si AC ⊥ d.AC ⊥ d. unde d⊂ α. Fie AB ⊥ BC. C∈d atunci BC ⊥ d.3 ⊥ )Daca AB ⊥ BC si BC ⊥ d. C∈d B∈ α. A∉α . C∈d B∈ α. unde d⊂ α. C∈d B∈ α. Daca AB=4. AE=5 si BC ⊥ d. A Daca AB ⊥ α si d⊂ α atunci AB ⊥ d deci d ⊥ AC(ip) si d ⊥ AB rezulta ca d ⊥ (ABC) si cum BC⊂(ABC). distanta de la A la . Tr. Fie AB ⊥ α si AC ⊥ d. CE=3. (R2Tr. AC ⊥ d. Fie ∆ABC dreptunghic in B si BC ⊥ d si AC ⊥ d. BC ⊥ d. unde d⊂ α. atunci AB ⊥ α. C∈d B AB ∉ si (R1Tr. (R1Tr. atunci AB ⊥ α unde d⊂ α. rezulta AB ⊥ α. A∉α .13. d⊂ α. Ex.

Doua plane perpendiculare pe aceeasi dreapta sunt paralele.Daca o dreapta este perpendiculara pe un plan atunci orice plan care contine dreapta data este perpendicular pe planul dat. Daca d ⊥ β si d⊂α atunci α ⊥ β ⊂ α β d Tr. Daca d ⊥ α si d ⊥ β atunci α║β d α β Tr.Tr.32.Distanta dintre doua plane paralele este constanta. AA’ ⊥ α BB’ ⊥ α deci si BB’ CC’ ⊥ α deci si CC’ DD’ ⊥ α deci si DD’ deci si AA’ ⊥ β ⊥ β ⊥ β ⊥ β α A B C D atunci AA’=BB’=CC’=DD’ β A’ B’ C’ D’ . Doua drepte perpendiculare pe acelasi plan sunt paralele. Daca α ║β.30. a b Daca a ⊥ α si b ⊥ α atunci a║b α Tr.31.29.

∆ACD dreptunghic in C. Ex.D patru puncte necoplanare si ∆ACB dreptunghic in C. VA=12 si AB=8√2.22. P∉α si PA=12.25. AB=10 si VA=20. Sectionam piramida cu un plan paralel cu planul (ABC) la 1/3 de virf. Ex. Ex. Calculati aria totala si volumul piramidei si distanta de la C la planul (VAF). la planul (VMN). . Fie ABCD un tetraedru regulat . Se da cubul ABCDA’B’C’D’ cu latura bazei. iar ∆DAC dreptunghic in A si AD=8.21. Calculati ∈ ∉ ⊂ distanta de la P la dreapta d. d⊂ α si d ⊥ (ABC). iar ∆DAC dreptunghic in A si AB=10.23. Ex. iar O este intersectia medianelor ∆DCB. ∆ABD dreptunghic in D.B.26. se cere distanta de la A la dreapta d si ⊂ ⊂ distanta de la A la planul α. se cere distanta de la C la planul (BAD) si distanta de la A la BD.24. BC=4√5. iar N este mijlocul lui CD. Calculati aria totala si volumul piramidei si distanta de la O=AC∩BD. Stiind ca AD=AB=12.18. Ex. Calculati aria totala si volumul piramidei B’ABC si distanta de la B la planul (B’AC).27. AB=8√2. Fie ∆ABC dreptunghic in A. AB=5. Fie VABCDEF o piramida hexagonala regulata cu latura bazei. d⊂ α si AB ⊥ d.C. Calculati distanta de la A la planul (BCD) si distanta de la B la (ACD). iar CM mediana in ∆BCD. Calculati distanta de la C la planul (BAD) si distanta de la C la BD. BC=4 astfel incit BC⊂ α . Fie VABCD o piramida patrulatera regulata. AC=6 si masura unghiului dintre planele (BCD) si ( ACD) este de 600. BD=6 si CD=12. iar unghiul dintre VA si planul (ACD) cu masura de 600 . Fie ∆ABC dreptunghic in B si catetele AB=3. Fie A∈ α si PA ⊥ α. Calculati aria totala si volumul corpului care ramine dupa ce indepartam piramida mica formata prin sectionare. Fie ∆ABC dreptunghic in B. Ex. Fie A. CM=6.19. Ex.20. Ex. ∆ABD dreptunghic in B. unde M este mijlocul lui AD. AB=8.Ex. Ex. Fie VABCD o piramida patrulatera regulata. Calculati aria totala si volumul tetraedrului si distanta de la O la planul (ABC). AB=8.

si la jumatatea distantei dintre V si planul (ABC).Ex. Ex. Daca ridicam.28.29.35. Fie VABC o piramida triunghiulara regulata cu latura bazei de 15 si unghiul dintre VA si planul bazei (ABC) de 300. iar O este intersectia medianelor ∆DCB si AO=12. Se cere raza cercului circumscris triunghiului. Aflati unghiul dintre planele (PBD) si (BCD). Calculati aria totala si volumul trunchiului de piramida format. iar VA=12. se cere sa calculati distantele din virful perpendicularei V. Calculati distanta de la V la BC.32. Se cere distanta de la P la PLANUL (BCD) si distanta de la P la CD. iar P∉ (ABC) astfel incit PA=6 si PO=12.36. o perpendiculara VA pe planul patratului cu lungimea de 12. Calculati distanta de la V la BC. Fie VA ⊥ (ABC). Calculati masura unghiului dintre planele (A’B’C’) si (D’AC). Ex. . VA=20. din unul din virfurile patratului.31. AB=24. Se da triunghiul echilateral ABC cu latura de 4. planul (ABC). Se da triunghiul oarecare ABC. unde O’=A’C’∩D’B’ si distanta de la A’ la BD si distanta de la O=BC’∩CB’ la AD. aria si diagonala patratului. triunghi echilateral. Se da cubul ABCDA’B’C’D’ cu muchia de 10. AB=10. avind aria bazei egala cu 15√3/2 si VA ⊥ (ABC). Ex.34. aratati ca volumul piramidei VABM este egal cu volumul piramidei VACM oricare ar fi punctul V in spatiu si in afara planului (ABC). Fie ABCD un patrat cu latura de 8. Ex. Aratati ca oricare doua virfuri ale triunghiului sunt egal departate de mediana care porneste din cel de-al treilea virf al triunghiului. Ex. mediana si VA ⊥ (ABC). Ex. Fie AM. Calculati perimetrul. Fie ABCD un tetraedru regulat .30. Se da cubul ABCDA’B’C’D’ cu latura bazei. raza cercului inscris in triunghi si aria triunghiului. Fie VABC o piramida triunghiulara cu baza ∆ABC.33. Fie ABCD un romb cu latura de 12 si unghiul ascutit de 600. la laturile si diagonalele patratului. Ex. Calculati distanta de la A la BC si distanta de la mijlocul lui [AO] la BC. Calculati aria totala si volumul piramidei O’ABC. Ex. Sectionam piramida cu un plan paralel cu baza.

c d a∩b=Ø. A AA’ ⊥ α si BB’ ⊥ α.Unghiul dintre doua plane care au o dreapta (d) in comun este unghiul format de doua perpendiculare pe (d) apartinind planelor. A Fie AP ⊥ d si BP ⊥ d <APB este unghiul dintre plane B d P 4. Dreapta comuna o vom numi muchia diedrului(dreapta d de mai sus).4. Unghiul plan al diedrului sau unghiul plan corespunzator diedrului este unghiul format de doua semidrepte avind originea comuna pe muchia diedrului.Unghiul a doua drepte oarecare din spatiu(nu au nici un punct comun) este egal cu unghiul a doua paralele cu dreptele date si care sunt si concurente. AB∩ α ={P} <(AB. duse in acelasi punct de pe dreapta d. α)=<APA’ α B P A’ B’ 3. c∩d={P} a P <(a. . fiecare fiind dusa in unul din cele doua semiplane si fiind perpendiculare pe muchie(<APB de mai sus). Unghiul a doua drepte in spatiu. Unghiul a doua plane 1. c║a si d║b.Unghiul unei drepte cu un plan este unghiul format de dreapta cu proiectia ei pe plan.Unghiul diedru este unghiul format de doua semiplane determinate de dreapta comuna planelor.d) b 2.b)=<(c.

Alat=3 l23√3/4. Notam cu l3=latura ∆ echilateral. Fie AO ⊥ (BCD) OE ⊥ BC. Toate fetele sunt triunghiuri echilaterale.. Fie AO ⊥ (BCD) OE ⊥ BC. C Aria totala a tetraedrului este suma ariilor fetelor tetraedrului. ∆ADB. si analog este si pe celelalte doua inaltimi ale ∆BCD. sunt 4 inaltimi congruente. ∆BCD sunt toate. AO= l3√6/3 . rezulta cu T3 ⊥ ca AE ⊥ BC. deci inaltimea teratedrului este AO. ∆ACD. a3=apotema ∆ echilateral. 1. Abazei= l23√3/4 . Stim . care este la intersectia inaltimilor fetei . adica OD=2DE/3. rezulta cu T3 ⊥ ca AE ⊥ BC. deci AB=AC=AD=BC=CD=DB. AE= l3√3/2 .Tetraedrul Patru puncte necoplanare formeaza un corp pe care-l numim tetraedru. Aria totala a tetraedrului este de patru ori aria unei fete a tetraedrului. deci inaltimea teratedrului este AO. B Inaltimea tetraedrului este perpendiculara E O D dintr-unul din virfuri pe fata opusa. Volumul teratedrului este V= A(∆BCD) · AO/3 =. R=raza cercului circumscris ∆ echilateral. deci O este pe inaltimea din D a ∆BCD. este triunghi echilateral deci AE este si mediana . A 1. At=A(∆ABC)+A(∆ACD)+A(∆ABD)+A(∆BCD) . triunghiuri echilaterale congruente. Arii si volume. Volumul tetraedrului este egal cu aria unei fete inmultita cu o treime din inaltimea corespunzatoare fetei. de asemenea ca O este la 2/3 de virf si la 1/3 de baza ∆BCD. Volumul tetraedrului este V= A(∆BCD) · AO/3 = l33√2/12 .Tetraedrul regulat Un tetraedru cu toate muchiile congruente se numeste tetraedru regulat.5. Deci ∆ABC.. etc. Volumul tetraedrului este egal cu aria unei fete inmultita cu o treime din inaltimea corespunzatoare fetei. At=4A(∆ABC) =l23√3. insa si ∆BCD este triunghi echilateral. a3= l3√3/6 . deci OE este mediatoare si deci este si inaltime rezulta ca OE trece prin D. Dar ∆ABC. Corpuri rotunde. adica E este mijlocul lui BC. Inaltimea tetraedrului regulat cade in centrul fetei opuse. Poliedre... iar OE=DE/3.

At= Al +AABCD+AA’B’C’D’=Pbazeih+AABCD+AA’B’C’D’ Volumul prismei este egal cu aria unei baze inmultita cu inaltimea prismei.AA’BB’. diagonala d=l√3 O prisma triunghiulara este o prisma in care bazele sunt triunghiuri. AA’║BB’║CC’║DD’.BB’CC’. A’ B’ iar muchiile laterale sunt paralele si trec prin virfurile poligoanelor de la baza atunci ele formeaza un corp pe care-l numim prisma. Paralelipipedul este o prisma cu bazele paralelograme.CC’DD’ sunt dreptunghiuri (L) Aria totala a paralelipipedului dreptunghic =At=2(Ll+lh+Lh). fie D’O ⊥ (ABC). V= Ab·h=AABCD·D’O=AABCD·h O prisma dreapta este o prisma in care orice muchie laterala este perpendiculara pe baze.)h Aria totala a prismei este suma dintre aria laterala a prismei si ariile bazelor . diagonala paralelipipedului dreptunghic=d si d2=L2+l2+h2 volumul=V=Abazei·h=Llh=produsul dimensiunilor Cubul are toate fetele patrate: volumul V=l3. O prisma hexagonala este o prisma in care bazele sunt hexagoane..AA’BB’. Aria laterala a prismei este suma ariilor fetelor laterale ale prismei.Prisma D’ C’ Daca bazele sunt doua poligoane paralele. ABCD si A’B’C’D’=dreptunghiuri l Iar AA’DD’. OE ⊥ AD rezulta (T3 ⊥ ) D’E ⊥ AD. si AA’ ⊥ (ABC). D C Inaltimea prismei este perpendiculara E dintr-unul din virfurile unei baze pe baza opusa... AA’ ⊥ (A’B’C’).BB’CC’. .CC’DD’ sunt dreptunghiuri Paralelipiped dreptunghic este un paralelipiped h d cu toate fetele dreptunghiuri(fetele laterale si bazele a sunt dreptunghiuri). ABCD si A’B’C’D’=paralelograme Iar AA’DD’. A B AA’║BB’║CC’║DD’..1. At=6l2. iar Al=AAA’DD’+AAA’BB’+ABB’CC’+ACC’DD’=(AB+BC+CD+. h=D’O=inaltimea prismei(distanta dintre baze). De exemplu aria fetei AA’DD’ este egala cu AD·D’E. ABCD si A’B’C’D’=paralelograme Paralelipiped drept este un paralelipiped cu fetele laterale drptunghiuri(bazele sunt totusi paralelograme).

Volumul piramidei este egal cu aria unei fete inmultita cu o treime din inaltimea corespunzatoare fetei. Toate fetele sunt triunghiuri isoscele(VAB. V Virful=V Baza=poligonul opus lui V. CD. VC. A C Muchiile de la baza=AB. E O hexagon regulat. etc. Baza este poligon regulat: A C triunghi echilateral.. . .. Ab=aria bazei V Deci ∆VAB.. care este la intersectia inaltimilor(=mediane.Piramida Patru puncte necoplanare formeaza un corp pe care-l numim piramida. Muchiile piramidei=laterale si ale bazei E O Apotema piramidei=inaltimile fetelor laterale. si aria bazei(un poligon regulat). V=Ab·VO/3 . bisectoare) . Muchiile laterale=VA.1. VB. B . patrat. care sunt de altfel egale intre ele...). sunt triunghiuri isoscele congruente.. Inaltimea piramidei regulate cade in centrul bazei. VO ⊥ (ABC) Aria totala a piramidei este suma ariilor fetelor piramidei..Piramida regulata O piramida cu muchiile laterale congruente si avind baza un poligon regulat se numeste piramida poligonala regulata. ∆VBC.. BC... ∆VAC. Aria totala a piramidei este suma ariilor fetelor laterale. . ∆VBC. ∆VCD.. ∆ABC Fetele laterale=∆VAB..... mediatoare.VE Aria laterala=suma ariilor fetelor laterale B Ariile bazelor=aria poligoanului de la baza Inaltimea piramidei este perpendiculara dintr-unul din virfuri pe fata opusa. VBC. Volumul piramidei este egal cu aria bazei inmultita cu o treime din inaltime. V=AABC·VO/3 1.

Fie VABCD o piramida patrulatera regulata cu apotema de 6 si masura unghiului dintre muchii si diagonalele alaturate de 450. Ex. deci O este pe inaltimea din C a ∆ABC. Calculati aria laterala a unei piramide triunghiulare regulate cu inaltimea de 4. deci este semi-perimetrul bazei inmultit cu apotema piramidei(inaltimea fetei)=Pbazei.ap/2. Ex. Fie VABC o piramida triunghiulara regulata. Prin mijlocul inaltimii ducem un plan paralel cu (VAB) . precum si unghiul dintre VA si dreapta d=(VAD)∩(VBC).39. iar unghiul dintre o mucie laterala si latura bazei alaturata ei de 450.38. iar aria totala 169. iar OE=CE/3.De exemplu daca baza este triunghi echilateral. Ex. Calculati volumul si aria laterala a unei piramide triunghiulare regulate cu latura bazei de 24. aria laterala Alat =suma ariilor fetelor laterale care sunt triunghiuri isoscele congruente. Aflati aria si volumul piramidei si distanta de la punctul de intersectie a diagonalelor patratului ABCD. adica R=CO=2CE/3. este triunghi isoscel deci VE este si mediana . Calculati tangenta unghiului dintre fetele VAB si VBC. Aria totala = At= Alat +A(∆ABC) . deci inaltimea este VO.41. etc. adica E este mijlocul lui AB. Dar ∆VAB. Avind aria laterala egala cu 256. Ex. iar unghiul dintre muchia laterala si latura bazei de 450. Fie VABCD o piramida regulata cu baza patrat cu latura de 20. rezulta cu T3 ⊥ ca VE ⊥ AB. Ex. Ex. Calculati aria sectiunii formate. si analog este si pe celelalte doua inaltimi ale ∆ABC... Stim . VAB si VCD. Calculati volumul unei piramide patrulatere regulate care are aria laterala 144. ∆ABC si VO ⊥ (ABC) OE ⊥ AB. la (VAB). deci OE este mediatoare si deci este si inaltime rezulta ca OE trece prin C. insa ∆ABC este triunghi echilateral. de asemenea ca O este la 2/3 de virf si la 1/3 de baza ∆ABC.42.40. . Volumul piramidei este V= A(∆ABC) · VO/3 . iar apotema de 12.37.

Ariile bazelor = aria poligoanelor de la baza.BB’. V’=A∆A’B’C’·VO’/3 . deci raportul lor este A∆A’B’C’/ A∆ABC=A’B’·i’/ AB·i . iar VO’ inaltimea piramidei mici.AB. B’C’BC. b=aria bazei mici.. A’ O’ C’ Fetele laterale = trapeze A’B’AB. Sectionam piramida cu un plan (A’B’C’D’) paralel cu baza la 1/3 de virf.. A Muchiile trunchiului : AA’. etc... PBazei mari=perimetul bazei mari.Trunchiul de piramida V Virful piramidei din care provine trunchiul=V Bazele=∆ABC.. Fie VABCD o piramida patrulatera regulata cu latura de 12. Se vede ca volumul trunchiului este egal cu diferenta volumelor celor doua piramide : Vt=V-V’ .. iar unghiul dintre o fata laterala si baza de 600. VO este inaltimea piramidei mari din care provine trunchiul.. Aria totala a trunchiului este suma ariilor fetelor trunchiului.. dar din asemanarea triunghiurilor ∆VA’B’~∆VAB. E Aria laterala=aria trapezelor AA’BB’.BB’. ceea ce poate usura calculele. Pbazei mici=perimetrul bazei mici.. B Inaltimea trunchiului este perpendiculara dintr-unul din virfuri pe baza(OO’).. =apotema trunchiului Volumul trunchiului este egal cu o treime din inaltime inmultita cu suma dintre ariile bazelor si radacina patrata din produsul lor.... obtinem : A’B’/AB=VO’/VO=i’/i.. iar raportul volumelor : V’/V=(h’/h)3 . AC.. /2 At= Al+B+b. dar A∆A’B’C’= A’B’·i’/2 A∆ABC=AB·i/2. h=OO’ Raportul volumelor celor doua piramide formate prin sectionarea (taierea) piramidei mari(VABC) cu planul (A’B’C’) paralel cu baza (ABC) este egal cu cubul raportului de asemanare. B’ Muchiile laterale: AA’. BC..1.. Se cere aria si volumul trunchiului format si distanta de la O la planul (VAB) si . unde B=aria bazei mari.. Muchiile de la baza: AB. iar V=A∆ABC·VO/3 deci raportul celor doua volume este : V’/V= A∆A’B’C’·VO’/ A∆ABC·VO. ∆VO’B’~∆VOB ∆VO’M’~∆VOM. deci raportul ariilor este patratul raportului de asemanare : A∆A’B’C’/ A∆ABC=A’B’·i’/ AB·i=(i’/i)2 ..A’B’. ∆A’B’C’ sau.CC’. Apotema tr. V=(B+b+√Bb)h/3. A’B’. Ex. O C Apotema trunchiului: B’E ⊥ AB. ..1.. fetele laterale(trapeze) si ariile bazelor. Al=(PBazei mari+Pbazei mici)Apotema tr..

VVA’B’C’D’ =24√3(3-1)= 48√3 AABCDA’B’C’D’=AABCD+AA’B’C’D’+4AA’B’AB=144+48+4·(AB+A’B’)MM’/2. OO’=√3 B C 2 AABCD=AB =144. deci AABCDA’B’C’D’ =192+256=448 Piramida VOAB are inaltimea VO. la intersectia d a planelor (VAB) si (VCD). latura bazei mici 15 si unghiul format de muchia laterala cu muchia bazei mari. OM ⊥ AB. iar distanta este chiar VM=12. VO=3√3/2. AB=12. . latura bazei mici 32 si apotema de 256. deci 1/3=VO’/VO= O’M’/OM=VM’/VM.Fie ABCA’B’C’ un trunchi de piramida triunghiulara regulata cu latura bazei mari de 36. atunci. cunoscuta si baza OAB care are aria egala cu ¼ din aria bazei ABCD. VVA’B’C’D’ = VVABCD /3=24√3 VABCDA’B’C’D’= VVABCD . care pornesc din acelasi virf. iar VM ⊥ AB. VM’=4. Calculati aria trunchiului si volumul.ditanta de la M=mijlocul lui [AB]. dar VVOAB = AVAM ·OE/3 . deci M=mij. h=VO V VO ⊥ (QBC). Calculati aria trunchiului si volumul. dar VM ⊥ AB.45. latura bazei mici 12 si volumul de 144. Un trunchi de piramida triunghiulara regulata cu latura bazei mari de 64. deci VM ⊥ AB A’ D’ VAB=isos. Ex. cum si OM ⊥ AB. Un trunchi de piramida triunghiulara regulata cu latura bazei mari de 16. Calculati apotema. R2T3 ⊥ spune ca OE ⊥ (VAB). Planele (VAB) si (VCD) se taie dupa o dreapta d paralela cu AB. MM’=8. deci VM ⊥ d. cos600=OM/VM VM=2OM=12 (sau VMN=echi) A D VO’M’VOM. rezulta: M N O’M’=2. egal cu 600.43. AA’B’C’D’=(1/3) AABCD =48. Ex. deci OE=3 VVOAB/ AVAM .44. Ex. deoarece AB ║ CD si deci AB║(VCD). muchia. VM=AB=12. deci VVOAB = AOAB ·h/3=36√3/2. VO’=√3/2. deoarece daca OE ⊥ VM . inaltimea si aria trunchiului. unde OE este distanta de la O la planul (VAB).AB si OM=AB/2 M’ B’ C’ m(<VMO)=600. A’B’=(1/3)AB=4 VVABCD = AABCD ·h/3=72√3.

. De exemplu o sfera o putem imagina ca find generata de un punct care se misca in spatiu la o distanta fixa de un punct fix dat. De aceea [AB] se numeste generatoarea cilindrului. Conul ia nastere prin miscarea capatului unui segment in jurul unui punct fix. Volumul cilindrului V= πR2G =πR2h. iar segmentul care genereaza cilindrul este mereu paralel cu o directie fixa. iar A∈ α . R este raza celor doua cercuri care sunt numite bazele cilindrului. segmentul fiind mereu paralel cu o directie data si fixa. adica OO’=G=h=AB=A’B’=.1. Daca [AB] se roteste in jurul lui O. segmentul [AB] si punctul fix O si dreapta A A’ d si o lungime fixa R si doua plane paralele.. Calculati volumul cilindrului circular drept care are generetoarea si raza direct proportionale cu numerele 5 si 12. Se vede ca inaltimea cilindrului este egala cu generatoarea cilindrului. data. O R la distanta R de O astfel incit mereu AB║d si AB ⊥ α . B B’ AB ⊥ β atunci [AB] genereaza un cilindru circular drept. constanta .. unde O si O’ sunt centrele cercurilor de la baza cilindrului. aria totala At= 2πRG +2πR2=2πR(G +R) Ex. Cilindrul ia nastere prin miscarea unui segment in jurul unui punct fix la distanta constanta de acest punct fix. OB=OB’=OA=OA’=R.Cilindrul circular drept Cilindrul circular drept ia nastere prin miscarea unui segment in jurul unui punct fix la distanta constanta de acest punct fix si intre doua plane paralele pe care segmentul este perpendicular.Corpuri rotunde Corpurile rotunde sunt corpuri de rotatie. iar aria laterala(=aria dreptunghiului cu L=2πR si l=G care este desfasurarea cilindrului) Al= 2πRG. segmentul avind celalalt capat fix. α║β. iar diagonala sectiunii axiale face cu planul bazei un unghi de 600.46. O’ R Se dau. .B∈ β. intuitiv ele sunt generate de puncte sau segmente/drepte care se misca. 1. la distanta data. Astfel bazele sunt doua cercuri cu aceeasi raza. paralele.

unde generatoarea G=AB=AB’=.. Triunghiul ABB’ este un triunghi isoscel... segmentul avind celalalt capat fix. deci AB2=AO2+OB2 ..1.. pentru ca avem triunghiurile asemenea ∆VO’A’ ~∆VOA. R este raza cercului care este baza conului.. De aceea [AB] se numeste generatoarea conului.... Ca si la piramida raportul dintr volumul conului mic(V’) care a fost indepartat prin sectionare pentru a obtine trunchiul de con si volumul conului mare din care provie conul este egal cu cubul raportului de asemanare. aria totala At=πRG +πR2=πR(G+R). O’ Sectionind un con cu un plan paralel cu cercul A’ B’ de la baza se obtine un trunchi de con circular drept. adica : V’/V=VO’/VO=VA’/VA=VB’/VB=. O R la distanta R de O astfel incit B descrie un cerc B B’ si AO ⊥ α atunci [AB] genereaza un con circular drept.2πR lungimea arcului mic AC este Rezulta: V m(<AVC)= 3600R/G egala cu lungimea cercului de la baza G G conului=2πR. iar aria laterala O B Al=πG(R+r). Daca B se roteste in jurul lui O.B∈ α . r=A’O’=O’B’ R=OA=OB. h=OO’.. aria totala At=πG(R+r) +π(R2+r2) A Unde G=AA’=BB’.. Volumul conului V= πR2h/3..... O este centrul cercului de la baza conului..lungime crec=2πG se obtine prin desfasurarea conului: m(<AVC).. Volumul trunchiului de con circular drept V= (πh/3)( R2+ r2+Rr)... Se dau. iar raza cercului mare A C cu centrul in V este G. 0 . la distanta data.. segmentul [AB] si punctul fix O A si o lungime fixa R si planul α. Aria laterala =aria sectorului de cerc care La 360 …. AO este cateta triunghiului dreptunghic AOB. iar A=fix si O.. iar aria laterala Al=πRG. dar poate fi si echilateral sau dreptunghic si isoscel. Se vede ca inaltimea conului..=r/R.. fixa. constanta de punctul fix. data. adica G2=h2+R2 . .Conul circular drept Conul ia nastere prin miscarea capatului unui segment in jurul unui punct fix... in care generatoarea AB este ipotenuza. inaltimea h=AO si raza R=Ob=OB’.

Ex. Aflati volumul unui con circumscris sferei.49. rsf. Aflati volumul celor trei sfere circumscrisa cubului.1. Ex.47. l.P.DD’ la 1/3 de baza. Ex. Ex. iar O=AC∩BD.circ= raza sferei circumscrisa cubului : Rsf. . l=h. Calculati aria si volumul sferei. iar h=inaltimea paralelipipedului. Notam cu a latura teratedrului regulat si cu rsf. raza sferei R A A’ Volumul sferei V= 4πR3/3.50. Notam cu L. Aflati volumul unui cub in care este inscrisa sfera.54.52.48.55. O=centrul sferei. Raza unei sfere este de 12.circ= a√3/2. Diagonala unui cub este 12. iar aria(totala) A=4πR2 Notam cu a latura unui cub si cu rsf. astfel ca virfurile acestuia sunt pe sfera. este fix OA=R. O’=A’C’∩B’D’. Razele a trei sfere sunt direct proportionale cu 15.BB’. 28 si 48. Stim ca raza unei sfere este media aritmetica a celorlalte doua.51. care este astfel tangenta la toate fetele cubului inclusiv bazele. stiind ca dimensiunile paralelipipedului sunt L=h√3. Ex.Q puncte pe laturile AA’. iar S=(MNP) ∩OO’.Sfera Sfera o putem imagina ca find generata de un punct care se misca in spatiu la o distanta constanta de un punct fix dat. Aflati raza unei sfere daca aria si volumul ei sunt egale.53. Aflati O’S/O’O.insrc= a/2 si Rsf.insrc = raza sferei inscrisa in acest tetraedru si Rsf. 18 si 24. Ex. Raza unei sfere este 36 si in ea inscriem un cub. Aflati volumul cubului.insrc = raza sferei inscrisa in cub. Aflati aria sferei care are aria egala cu media aritmetica a celorlalte doua.circ= a√3/2. Raza unei sfere este 12.CC’. Fie paralelipipedul dreptunghic ABCDA’B’C’D’ si M.circ= raza sferei circumscrisa paralelipipedului : Rsf.circ= (√L2+l2+h2)/2 Ex. Raza unei sfere este 24. Aflati volumul celor trei sfere. C’S/SA si volumul sferei circumscrisa paralelipipedului. Ex.N.circ= raza sferei circumscrisa tetraedrului : Rsf. h laturile unui paralelipiped dreptunghic si cu Rsf. Razele a trei sfere sunt 12. Ex.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->