1.PUNCTUL.DREAPTA.

PLANUL
1.Punctul A 2.Dreapta d sau dreapta AB ▪A (d) ▪E=F A P▪ B Q▪ P≠Q

Semidreapta OA, notata [OA sau (OA, adica fara O 3.Segmentul AB, notat [AB] (AB),[AB),(AB]

O

A

A

M ●

B

M este mijlocul lui [AB] daca MA=MB=AB/2 sau [MA]≡[MB](=AB/2) 4.Definitie : Orice multime nevida de puncte este o figura geometrica Punctul, dreapta si planul sunt multimi de puncte, deci sunt figuri geometrice. - M≠N puncte distincte sau diferite M● N● E=F● - E=F puncte identice sau confundate 5.Axiomele geometriei in spatiu: 1.Prin doua puncte distincte trece o dreapta si numai una. 2.Printr-un punct exterior unei drepte trece o paralela la dreapta data si numai una. 3.Trei puncte necoliniare determina un plan. 4.Daca doua puncte sunt intr-un plan atunci si dreapta determinata de ele este in acel plan. 5.Daca doua plane au un punct comun atunci ele mai au cel putin inca un punct comun. 6.Exista patru puncte necoplanare. Consecinta: Doua plane care au un punct comun au o dreapta; cu alte cuvinte, intersectia a doua plane care au un punct comun este o dreapta(si nu altceva`). 6.Determinarea planului: 6.Determinarea planului: -Trei puncte determina un plan -Trei puncte determina un plan -Doua drepte concurente determinaplan plan -Doua drepte concurente determina un un -O dreapta si punct nesituat pe pe ea determina un -O dreapta si unun punct nesituatea determina un plan plan - Doua drepte paralele determina un -Doua drepte paralele determina un plan plan Notatii : planul se noteaza cu litere grecesti mici, sau cu 3 litere latine intre paranteze. α =(ABC) Doua drepte care au un singur punct comun se numesc drepte concurente. O a

a I b = {O} ; O este punctual de intersectie b Doua drepte a si b din acelasi plan care nu au nici un punct comun se numesc drepte paralele a║b a a Ib =Ǿ b Doua drepte nesituate in acelasi plan se numesc drepte necoplanare. a a b a Ib= Ǿ a b b b

2.DREPTE PARALELE
Definitie. Doua drepte coplanare care nu au nici un punct comun sunt paralele. scriem a b Axioma paralelelor: Printr-un punct exterior unei a drepte putem construi doar o paralela la acea dreapta.
b 2 1 Tr.1.Doua drepte paralele formeaza cu o secanta : 3 4 1. Unghiuri alterne interne congruente (3≡5)(4≡6). 2. Unghiuri alterne externe congruente (2≡8)(1≡7). 6 5 3. Unghiuri corespondente congruente (2≡6)(1≡5)(3≡7)(4≡8). 7 8 4. Unghiuri interne si de aceeasi parte a secantei suplementare.(3+6=1800)(4+5=1800) 5. Unghiuri externe si de aceeasi parte a secantei suplementare.(2+7=1800)(1+8=1800)

Tr.2.Mai multe drepte paralele echidistante determina pe orice secanta segmente congruente. a A a║b║c║d║e si [AB]≡[BC]≡[CD]≡[DE], rezulta b [AP]≡[PQ]≡[QR]≡[RS] c P B Daca in locul dreptelor ║luam plane ║tr.ramine d Q C valabila. e R D S E Tr.3.Daca M este mijlocul laturii [AB], iar MN║BC, atunci N este mijlocul lui [AC]. Tr.4.Thales O paralela la una din laturile unui triunghi formeaza pe celelalte doua segmente proportionale. A MN║BC rezulta AM/MB=AN/NC M N B C Tr.5.Mai multe drepte paralele neechidistante determina pe doua secante segmente proportionale. A P a║b║c rezulta AB/BC≡PQ/QR a A P b B Q B Q Tr.6.(Thales in spatiu) Mai multe plane ║determina pe c C R 2 secante care le taie, segmente C R proportionale. Tr.Cum impartim un segment in doua parti congruente. -luam in compas o lungime oarecare -construim dreapta oarecare AP A -cu compasul luam [AC] ≡ [CD] pe dr. AP -unim D cu B C -ducem CE║DB -conform tr.Thales 1=AC/CD=AE/EB, deci si AE=EB

E

B

D

P

Tr.Cum impartim un segment dat in n parti congruente : -ca mai sus, dar in loc sa luam pe AP, 2 segmente ≡ , luam n segmente ≡ Tr.Linia mijlocie a triunghiului este paralela cu latura a treia si egala cu jumatate din ea. -daca MN este linie mijlocie in ∆ABC(M si N sunt mijloacele laturilor ∆ABC) atunci MN║BC si MN=BC/2(vezi desenul de la tr.Thales).

Tr. E F Tr.Distanta dintre doua drepte paralele este constanta(mereu aceeasi). Tr.Doua drepte distincte pot avea in comun un singur punct. CG ⊥ a. 2.Doua drepte paralele cu o a treia dreapta sunt paralele intre ele. Tr. a∩b=Ø ∈ α a b β b muchii opuse in tetraedru . rezulta MN=PQ MNPQ=paralelogram b N P Pozitiile relative a doua drepte in spatiu: 1. a M c Q d a║b si c║d.Tr. a║b si b║c .8. a a ∈α si b∈ β.6. adica nu sunt nici paralele si nici concurente..Doua drepte din spatiu pot fi coplanare: 1.7. a║c b a C a G b c ┌ ┌ Tr.12. atunci si a║c a b c Tr. 2. AE ⊥ b. A B AE ⊥ a..Daca dreapta a intersecteaza dreapta b intr-un punct. Doua unghiuri cu laturile paralele sunt congruente sau suplementare. dar nici nu au puncte comune. atunci ea intersecteaza orice paralela la dreapta b tot intr-un punct. BF ⊥ a.Doua drepte din spatiu pot fi necoplanare. BF ⊥ b. atunci ea este perpendiculara pe orice paralela la dreapta b. atunci a este paralela cu dreapta c.11. Daca dreapta a ⊥ b . in acest caz sunt si coplanare si se numesc drepte concurente.Doua drepte coplanare care nu au nici un punct comun sunt paralele.Doua drepte paralele determina pe alte doua drepte paralele pe care le intersecteaza segmente congruente.10. Daca dreapta a ⊥ b si c ⊥ b.9. CG ⊥ b Concluzia : AE=BF=CG =.

Un cub ABCDA’B’C’D’ are prin definitie toate fetele patrate.O dreapta poate avea un singur punct comun cu un plan .3.2.3. Fie ABCD. a∩ α=Ø α Tr. folosind notatiile indicate. A ∈a. Spuneti daca a este paralela cu AD. Un cub ABCDA’B’C’D’ are prin definitie toate fetele Se cere saSe cere sacubul si sa identificati. in acest caz dreapta este paralela cu planul. Spunetieste paralela cu planul (BCD).N mijloacele Ex. patrate. un tetraedru oarecare sisi M. folosind drepte paralele cu plane. Dreapta a este paralela cu AD. in acest caz dreapta este inclusa/continuta in plan. AB ⊂α ∈ B 2. Ex. Fie ABCD.O dreapta paralela cu o dreapta din plan este paralela cu planul. a∩ α=Ø. dar cu (VAD) ? .1. in acest caz dreapta inteapa planul intr-un punct. notatiile indicate. AB si BC. a║ b. cu baza dreptunghiul ABCD si Ex. A α A ∈α si B∈ β.2. deci a║ α a b⊂α ⊂ α b Ex.1.13. Fie piramida VABCD. a∩ α={A} α A 3. laturilor Spuneti daca MN daca MN este paralela cu planul (BCD).3. dar cu planul (ACD) ? Ex.O dreapta poate avea doua puncte comune cu un plan .N mijloacele laturilor AB si BC. Fie piramida VABCD. drepte Ex.O dreapta poate avea nici un punct comun cu un plan . Pozitiile relative ale unei drepte fata de un plan: 1. a A ∈α. a a║ α. paralele cu plane. dreapta a║BC. un tetraedru oarecare M. desenati desenati cubul si sa identificati. cu baza dreptunghiul ABCD si dreapta a║BC.

Pozitiile relative a doua plane: 1. a⊂ α . a Daca.Doua plane distincte pot fi paralele(nu au nici un punct comun).14. o face dupa o dreapta paralela cu dreapta data (d). α ∩ β= b atunci a║b a⊂ ⊂ α (β ) b α Tr. Fie A ∉α si A∈ β si β ║ α.15. α ∩ β= Ø α β Tr.4.Printr-un punct exterior unui plan putem duce un singur plan paralel cu planul dat. α║β. Daca.Doua plane distincte pot avea in comun o dreapta. α ∩β=a. a║β si prin punctual A ∈ β ducem paralela b║a atunci dreapta b este continuta in planul β.16.Daca o dreapta (d) este paralela cu un plan atunci orice plan care contine dreapta (d) si intersecteaza planul. a║β. a⊂ β ⊂ α (β ) a 2. (a) (β ) A (b) Tr. α ∩ β= Ø ∈ β A Oricare alt plan γ ║α coincide cu β daca A∈ γ ∈ α .

atunci cele trei drepte sunt paralele.19. Fie α ║β si γ ║ β atunci α ║γ α β γ Tr. (Tr.acoperisului) a Daca α∩β= b.17.Doua plane distincte paralele cu un al treilea plan diferit de ele.18. γ ∩ α = a γ atunci a║b a α β α b a γ b β Tr.Doua plane paralele sunt taiate de un al treilea plan dupa drepte paralele. sunt paralele intre ele.Tr. γ ∩ α = a γ ∩ β= c atunci a║b║c a α β b γ c β b α γ c .Daca trei plane distincte se intersecteaza doua cite doua dupa cite o dreapta. Daca α ║β si γ ∩ β= b.

patrulaterul A’B’C’D’ este Stiind ca α ║β si AA’║BB’║CC’║DD’ demonstrati ca A’B’C’D’ este tot un dreptunghi. AB║D’C’ si AB’║DC’.DD’ la 1/3 de baza.6.4. mijlocie in ∆BCD. M∈AB. O’=A’C’∩B’D’.Mai multe plane paralele determina pe doua secante segmente proportionale. Ex.Thales) α A’ A Daca α ║β║γ β B’ atunci AB/A’B’=BC/B’C’ B C γ C’ x. tot un dreptunghi.DD’ la 1/3 de baza. Ex.N. ∈ ∈AC. AB║D’C’cubul ABCDA’B’C’D’. iar AA’. atunci A C α AA’≡BB’≡CC’ Distanta dintre 2 plane paralele este constanta. Fie cubul ABCDA’B’C’D’. Ex.BB’. O’=A’C’∩B’D’. Ce pozitie are dreaptafata de AB AB si CD ? d=(VAB)∩(VCD).P.4.21.Doua plane paralele determina pe doua sau mai multe drepte paralele segmnete congruente. iar in planul β Ex.7. In planul α avem dreptunghiul ABCD. Fie ABCD si CDEF doua dreptunghiuri Demonstrati ca AB este paralela cu EF.Q puncte pe laturile AA’. CD. BD. iar S=(MNP) ∩OO’. Demonstrati ca MN║EF. Fie VABCDoopiramida cu baza trapez(AB║CD) si si piramida cu baza trapez(AB║CD) Ex. E∈E∈BD. AB aflate in planecu DE ? este paralela diferite. F∈ F∈ N Demonstrati ca MN║EF. Ex. Fie ABCD tetraedru oarecare MN linie mijlocie in in ∆ABC.CC’. iar in planul β patrulaterul A’B’C’D’. Stiind ca α ║β si AA’║BB’║CC’║DD’ demonstrati ca A’B’C’D’. Fie VABCD d=(VAB)∩(VCD).20. In planul α Aflati O’S/O’O.9.CD. Ex.9. Fie cubul ABCDA’B’C’D’ si M.Q puncte pe laturile Ex.Tr. Aflati O’S/O’O. Fie si AB’║DC’. Daca α ║β si a║b║c. Ex. Demonstrati ca AC║A’C’ .5. C’S/SA .avem dreptunghiul ABCD. Demonstrati ca AB este paralela cu EF.6. S=(MNP) ∩OO’. N∈AC. Demonstrati ca AC║A’C’ . a B b c A’ B’ C’ β Tr. C’S/SA .P.N. iar O=AC∩BD. iar O=AC∩BD.8.CC’. Ce pozitie are dreapta d d fata de si CD ? Ex.5.(Tr. M∈AB.BB’. Fie ABCD si CDEF doua dreptunghiuri aflate in plane diferite.7. Fie ABCDtetraedru oarecare sisi MN linie mijlocie ∆ABC.8. Fie cubul ABCDA’B’C’D’ si M. iar iar EF ∈ ∈ ∈ EF linie mijlocie in ∆BCD. AB este paralela cu DE ? Ex. .

Deci daca unghiul dintre ele are 900.. PA ⊥ d. Tr. PA ⊥ b.. d⊂α. ⊂ b⊂α.O dreapata perpendiculara pe doua drepte concurente este perpendiculara pe plan. .22. b⊂α PA ⊥ a.Unghiul a doua drepte oarecare din spatiu este egal cu unghiul format de doua drepte paralele cu dreptele date si concurente. c d b P 2.4. PA ⊥ b) ⊂ Rezulta ca oricare ar fi dreptele P c⊂α. ⊂ ⊂ α c d b A a . a Unghiul dintre ele este egal cu unghiul dintre a si b. rezulta PA ⊥ α α a A b Tr.Doua drepte oarecare din spatiu sunt perpendiculare daca doua drepte paralele cu dreptele date si concurente formeaza intre ele un unghi de 900(perpendiculare). PA ⊥ a. Perpendicularitate in spatiu: 1.O dreapata perpendiculara pe un plan este perpendiculara pe orice dreapta din plan. rezulta PA ⊥ c. etc. a si b sunt doua drepte necoplanare..23. a⊂α. Daca PA ⊥ α(adica PA este ⊥ pe doua drepte concurente a si b. P a∩b={A}. ducem printr-un punct P doua drepte c║a si d║b. Spunem ca paralelismul pastreaza unghiurile. a⊂α..

A∉α .3 ⊥ )Daca AB α si BC ⊥ ⊥ atunci AC ⊥ ⊥ . A∉α. unde d α. .Tr.3 ⊥ )Daca AB ⊥ ⊥ α si BCd. Fie AB ⊥ α si BC ⊥ d.Intr-un punct al unui plan putem construi o singura peprpendiculara pe acel plan.12. A∈α. A Daca AB ⊥ α si d⊂ α atunci AB ⊥ d deci d ⊥ BC(ip) si d ⊥ AB rezulta ca d ⊥ (ABC) si cum AC⊂(ABC). AC=10 calculati BC si distanta de la A la dreapta d. unde d⊂ α.11. P Daca PA ⊥ α. .d. P∉α Atunci oricare ar fi dreapta d care trece prin A rezulta ca dreapta d nu este ⊥ α d α A Tr.25. Daca AB=8. rezulta d ⊥ AC. unde d⊂ α.24. C∈d B∈ α.Dintr-un punct exterior unui plan putem construi o singura peprpendiculara pe acel plan. Daca AB=4. Ex. Daca distanta de la A la d este 13 si distanta de la A la planul α este 12 calculati distanta de la B la d. C∈d B∈ α. Ex. P Daca PA ⊥ α. A∉α . unde d⊂ α. C∈d B∈ α. C (Tr. atunci ACd d unde d⊂⊂ α. P∉α si Q∈α rezulta ca PQ nu este ⊥ α si PQ>PA oricare ar fi Q∈α.26Teorema celor trei perpendiculare si reciprocele ei: (Tr. BC=3 calculati distanta de la A la dreapta d.10. iar QA este proiectia lui PQ pe plan AQ=PQcos(<PQA) Q A Tr. A este proiectia lui P pe plan. Fie AB ⊥ α si BC ⊥ d. A∈α. Fie AB ⊥ α si BC ⊥ d. A∉α . ∈d C∈d B∈ α. α C B d Ex.

Daca AB=11.16. (R2Tr. Daca AB=4. C∈d B AB ∉ si (R1Tr.BC). unde d⊂ α. C B d Ex.AC ⊥ d. unde d⊂ α. AB=10 calculati distanta de la B la dreapta d.Tr.Daca AB=2 calculati distanta de la B la dreapta d si distanta de la A la α. BC=3 calculati distanta de la A la α si d. AC=3 calculati distanta de la B la dreapta d. Fie ∆ABC dreptunghic in B si BC ⊥ d si AC ⊥ d.⊥Aα α. C∈d B∈ α. Fie AB ⊥ α si AC ⊥ d. A Daca AB ⊥ α si d⊂ α atunci AB ⊥ d deci d ⊥ AC(ip) si d ⊥ AB rezulta ca d ⊥ (ABC) si cum BC⊂(ABC).3 ⊥ )Daca AB ⊥ α si AC ⊥ d. C∈d B∈α. atunci AB ⊥ α unde d⊂ α. d⊂ α. rezulta d ⊥ BC. Fie AB ⊥ α si AC ⊥ d. A∉α . BC ⊥ d.15. Tr. atunci BC ⊥ d .27. A∉α . Fie AB ⊥ BC. C∈d B∈ α. unde d⊂ α. Daca AC=28. (R2Tr. distanta de la A la . d⊂ α.3 ⊥ )Daca AB ⊥ BC. ⊂ ∈ ∈ A Daca d ⊥ BC si d⊂ α si AC ⊥ d α deci d ⊥ (ABC) rezulta d ⊥ AB rezulta ca AB ⊥ AB si AB ⊥ d si α =(d. Ex. A∉α. atunci AB ⊥ α. (R1Tr. AC ⊥ d . Ex. C∈d B∈ α. Fie AB ⊥ α si AC ⊥ d. rezulta AB ⊥ α.13.3 ⊥ )Daca∈ α. B∈ α.3 ⊥ )Daca AB ⊥ BC si BC ⊥ d. unde d⊂ α. AC ⊥ d. A∉α . unde d⊂ α. AE=5 si BC ⊥ d.28. A∉α .C∈d. C∈d atunci BC ⊥ d. unde d⊂ α. C∈d B∈ α. Daca distanta de la A la d este 30 si distanta de la A la planul α este 24 calculati distanta de la B la d. Ex. AC=4. α C B d Ex.14. E∈d A∉α.17. CE=3. C∈d B∈ α.

Daca α ║β.Tr.30.Daca o dreapta este perpendiculara pe un plan atunci orice plan care contine dreapta data este perpendicular pe planul dat.29. a b Daca a ⊥ α si b ⊥ α atunci a║b α Tr. Daca d ⊥ α si d ⊥ β atunci α║β d α β Tr. Doua drepte perpendiculare pe acelasi plan sunt paralele.Distanta dintre doua plane paralele este constanta. AA’ ⊥ α BB’ ⊥ α deci si BB’ CC’ ⊥ α deci si CC’ DD’ ⊥ α deci si DD’ deci si AA’ ⊥ β ⊥ β ⊥ β ⊥ β α A B C D atunci AA’=BB’=CC’=DD’ β A’ B’ C’ D’ . Daca d ⊥ β si d⊂α atunci α ⊥ β ⊂ α β d Tr.31.32.Doua plane perpendiculare pe aceeasi dreapta sunt paralele.

iar O este intersectia medianelor ∆DCB. Ex.Ex. Calculati aria totala si volumul piramidei si distanta de la C la planul (VAF). Stiind ca AD=AB=12. . AB=8√2. Se da cubul ABCDA’B’C’D’ cu latura bazei. Calculati aria totala si volumul tetraedrului si distanta de la O la planul (ABC). AB=5. Calculati aria totala si volumul corpului care ramine dupa ce indepartam piramida mica formata prin sectionare. iar CM mediana in ∆BCD. Ex.D patru puncte necoplanare si ∆ACB dreptunghic in C. AB=8. ∆ABD dreptunghic in D. Ex.21. BC=4 astfel incit BC⊂ α . se cere distanta de la A la dreapta d si ⊂ ⊂ distanta de la A la planul α. Calculati ∈ ∉ ⊂ distanta de la P la dreapta d. AB=10 si VA=20.20. se cere distanta de la C la planul (BAD) si distanta de la A la BD. BD=6 si CD=12. AC=6 si masura unghiului dintre planele (BCD) si ( ACD) este de 600. iar ∆DAC dreptunghic in A si AD=8.27. VA=12 si AB=8√2. Ex. iar unghiul dintre VA si planul (ACD) cu masura de 600 . Calculati aria totala si volumul piramidei B’ABC si distanta de la B la planul (B’AC). AB=8. ∆ABD dreptunghic in B. Ex. Calculati distanta de la A la planul (BCD) si distanta de la B la (ACD). Sectionam piramida cu un plan paralel cu planul (ABC) la 1/3 de virf.22. BC=4√5. Fie VABCD o piramida patrulatera regulata. Calculati aria totala si volumul piramidei si distanta de la O=AC∩BD. Ex. ∆ACD dreptunghic in C. Ex. Fie ABCD un tetraedru regulat .19. d⊂ α si d ⊥ (ABC). Fie ∆ABC dreptunghic in B si catetele AB=3. P∉α si PA=12. Fie VABCDEF o piramida hexagonala regulata cu latura bazei. la planul (VMN).25.C. Fie ∆ABC dreptunghic in B. Fie ∆ABC dreptunghic in A.24. Ex. unde M este mijlocul lui AD. CM=6. Fie A. Fie A∈ α si PA ⊥ α. d⊂ α si AB ⊥ d.18.B. iar N este mijlocul lui CD. Calculati distanta de la C la planul (BAD) si distanta de la C la BD.26. iar ∆DAC dreptunghic in A si AB=10. Fie VABCD o piramida patrulatera regulata.23. Ex.

Fie ABCD un patrat cu latura de 8. . Fie ABCD un romb cu latura de 12 si unghiul ascutit de 600. din unul din virfurile patratului. Ex.Ex. aratati ca volumul piramidei VABM este egal cu volumul piramidei VACM oricare ar fi punctul V in spatiu si in afara planului (ABC). Ex. AB=10. VA=20. Daca ridicam. Fie AM. Aflati unghiul dintre planele (PBD) si (BCD). Fie VABC o piramida triunghiulara regulata cu latura bazei de 15 si unghiul dintre VA si planul bazei (ABC) de 300. Aratati ca oricare doua virfuri ale triunghiului sunt egal departate de mediana care porneste din cel de-al treilea virf al triunghiului. Calculati aria totala si volumul piramidei O’ABC.29.35. avind aria bazei egala cu 15√3/2 si VA ⊥ (ABC). Fie ABCD un tetraedru regulat .31. triunghi echilateral. Se cere distanta de la P la PLANUL (BCD) si distanta de la P la CD.33.28. Calculati distanta de la V la BC. Sectionam piramida cu un plan paralel cu baza. Se da triunghiul oarecare ABC. Se cere raza cercului circumscris triunghiului. Fie VABC o piramida triunghiulara cu baza ∆ABC. si la jumatatea distantei dintre V si planul (ABC). Se da triunghiul echilateral ABC cu latura de 4. Calculati perimetrul. Se da cubul ABCDA’B’C’D’ cu latura bazei. Calculati distanta de la V la BC. Calculati distanta de la A la BC si distanta de la mijlocul lui [AO] la BC. mediana si VA ⊥ (ABC).34. planul (ABC). unde O’=A’C’∩D’B’ si distanta de la A’ la BD si distanta de la O=BC’∩CB’ la AD. se cere sa calculati distantele din virful perpendicularei V. AB=24. Fie VA ⊥ (ABC).30. Ex. iar VA=12. Ex. Ex. Calculati aria totala si volumul trunchiului de piramida format.32. Calculati masura unghiului dintre planele (A’B’C’) si (D’AC). Se da cubul ABCDA’B’C’D’ cu muchia de 10. iar O este intersectia medianelor ∆DCB si AO=12. o perpendiculara VA pe planul patratului cu lungimea de 12.36. Ex. iar P∉ (ABC) astfel incit PA=6 si PO=12. raza cercului inscris in triunghi si aria triunghiului. aria si diagonala patratului. la laturile si diagonalele patratului. Ex. Ex.

4.Unghiul unei drepte cu un plan este unghiul format de dreapta cu proiectia ei pe plan. A Fie AP ⊥ d si BP ⊥ d <APB este unghiul dintre plane B d P 4. c║a si d║b.Unghiul dintre doua plane care au o dreapta (d) in comun este unghiul format de doua perpendiculare pe (d) apartinind planelor. c d a∩b=Ø. Unghiul plan al diedrului sau unghiul plan corespunzator diedrului este unghiul format de doua semidrepte avind originea comuna pe muchia diedrului.Unghiul a doua drepte oarecare din spatiu(nu au nici un punct comun) este egal cu unghiul a doua paralele cu dreptele date si care sunt si concurente. AB∩ α ={P} <(AB. fiecare fiind dusa in unul din cele doua semiplane si fiind perpendiculare pe muchie(<APB de mai sus). A AA’ ⊥ α si BB’ ⊥ α. duse in acelasi punct de pe dreapta d.d) b 2. c∩d={P} a P <(a. Unghiul a doua plane 1. α)=<APA’ α B P A’ B’ 3.b)=<(c. Unghiul a doua drepte in spatiu. Dreapta comuna o vom numi muchia diedrului(dreapta d de mai sus).Unghiul diedru este unghiul format de doua semiplane determinate de dreapta comuna planelor. .

Volumul teratedrului este V= A(∆BCD) · AO/3 =. Deci ∆ABC. Abazei= l23√3/4 .Tetraedrul regulat Un tetraedru cu toate muchiile congruente se numeste tetraedru regulat. Volumul tetraedrului este V= A(∆BCD) · AO/3 = l33√2/12 . Poliedre.. Arii si volume. este triunghi echilateral deci AE este si mediana . Volumul tetraedrului este egal cu aria unei fete inmultita cu o treime din inaltimea corespunzatoare fetei.. AO= l3√6/3 . si analog este si pe celelalte doua inaltimi ale ∆BCD. Fie AO ⊥ (BCD) OE ⊥ BC.5.. Fie AO ⊥ (BCD) OE ⊥ BC. AE= l3√3/2 . triunghiuri echilaterale congruente. C Aria totala a tetraedrului este suma ariilor fetelor tetraedrului. Notam cu l3=latura ∆ echilateral. At=4A(∆ABC) =l23√3. iar OE=DE/3. sunt 4 inaltimi congruente. care este la intersectia inaltimilor fetei . adica E este mijlocul lui BC. rezulta cu T3 ⊥ ca AE ⊥ BC. deci OE este mediatoare si deci este si inaltime rezulta ca OE trece prin D. etc. adica OD=2DE/3. Stim . deci inaltimea teratedrului este AO. rezulta cu T3 ⊥ ca AE ⊥ BC. B Inaltimea tetraedrului este perpendiculara E O D dintr-unul din virfuri pe fata opusa. Volumul tetraedrului este egal cu aria unei fete inmultita cu o treime din inaltimea corespunzatoare fetei. Alat=3 l23√3/4. At=A(∆ABC)+A(∆ACD)+A(∆ABD)+A(∆BCD) .Tetraedrul Patru puncte necoplanare formeaza un corp pe care-l numim tetraedru. deci O este pe inaltimea din D a ∆BCD. ∆ACD. deci AB=AC=AD=BC=CD=DB. Toate fetele sunt triunghiuri echilaterale. Dar ∆ABC. R=raza cercului circumscris ∆ echilateral. 1. Inaltimea tetraedrului regulat cade in centrul fetei opuse. insa si ∆BCD este triunghi echilateral. ∆ADB. a3=apotema ∆ echilateral. Corpuri rotunde. A 1. ∆BCD sunt toate. deci inaltimea teratedrului este AO.. de asemenea ca O este la 2/3 de virf si la 1/3 de baza ∆BCD. a3= l3√3/6 . Aria totala a tetraedrului este de patru ori aria unei fete a tetraedrului.

De exemplu aria fetei AA’DD’ este egala cu AD·D’E. . diagonala paralelipipedului dreptunghic=d si d2=L2+l2+h2 volumul=V=Abazei·h=Llh=produsul dimensiunilor Cubul are toate fetele patrate: volumul V=l3. si AA’ ⊥ (ABC).BB’CC’.)h Aria totala a prismei este suma dintre aria laterala a prismei si ariile bazelor . ABCD si A’B’C’D’=dreptunghiuri l Iar AA’DD’. AA’║BB’║CC’║DD’..CC’DD’ sunt dreptunghiuri Paralelipiped dreptunghic este un paralelipiped h d cu toate fetele dreptunghiuri(fetele laterale si bazele a sunt dreptunghiuri).. O prisma hexagonala este o prisma in care bazele sunt hexagoane. ABCD si A’B’C’D’=paralelograme Iar AA’DD’.BB’CC’. iar Al=AAA’DD’+AAA’BB’+ABB’CC’+ACC’DD’=(AB+BC+CD+.AA’BB’.. AA’ ⊥ (A’B’C’).Prisma D’ C’ Daca bazele sunt doua poligoane paralele.CC’DD’ sunt dreptunghiuri (L) Aria totala a paralelipipedului dreptunghic =At=2(Ll+lh+Lh)..AA’BB’. A B AA’║BB’║CC’║DD’. OE ⊥ AD rezulta (T3 ⊥ ) D’E ⊥ AD. Paralelipipedul este o prisma cu bazele paralelograme. h=D’O=inaltimea prismei(distanta dintre baze). At=6l2. fie D’O ⊥ (ABC). ABCD si A’B’C’D’=paralelograme Paralelipiped drept este un paralelipiped cu fetele laterale drptunghiuri(bazele sunt totusi paralelograme). D C Inaltimea prismei este perpendiculara E dintr-unul din virfurile unei baze pe baza opusa. At= Al +AABCD+AA’B’C’D’=Pbazeih+AABCD+AA’B’C’D’ Volumul prismei este egal cu aria unei baze inmultita cu inaltimea prismei. diagonala d=l√3 O prisma triunghiulara este o prisma in care bazele sunt triunghiuri. Aria laterala a prismei este suma ariilor fetelor laterale ale prismei.1. V= Ab·h=AABCD·D’O=AABCD·h O prisma dreapta este o prisma in care orice muchie laterala este perpendiculara pe baze. A’ B’ iar muchiile laterale sunt paralele si trec prin virfurile poligoanelor de la baza atunci ele formeaza un corp pe care-l numim prisma.

. Toate fetele sunt triunghiuri isoscele(VAB. mediatoare. VC. BC. Muchiile laterale=VA. Inaltimea piramidei regulate cade in centrul bazei.. si aria bazei(un poligon regulat). ∆VBC. . .VE Aria laterala=suma ariilor fetelor laterale B Ariile bazelor=aria poligoanului de la baza Inaltimea piramidei este perpendiculara dintr-unul din virfuri pe fata opusa.. care este la intersectia inaltimilor(=mediane. B . etc.. Volumul piramidei este egal cu aria bazei inmultita cu o treime din inaltime. VBC. VO ⊥ (ABC) Aria totala a piramidei este suma ariilor fetelor piramidei. . ∆ABC Fetele laterale=∆VAB.. care sunt de altfel egale intre ele. V=Ab·VO/3 . V=AABC·VO/3 1.. Muchiile piramidei=laterale si ale bazei E O Apotema piramidei=inaltimile fetelor laterale.. CD.. Ab=aria bazei V Deci ∆VAB. ∆VAC.1. A C Muchiile de la baza=AB. Baza este poligon regulat: A C triunghi echilateral.. VB. V Virful=V Baza=poligonul opus lui V. patrat.Piramida regulata O piramida cu muchiile laterale congruente si avind baza un poligon regulat se numeste piramida poligonala regulata.... Aria totala a piramidei este suma ariilor fetelor laterale... bisectoare) ..). ∆VCD.Piramida Patru puncte necoplanare formeaza un corp pe care-l numim piramida. E O hexagon regulat. sunt triunghiuri isoscele congruente. Volumul piramidei este egal cu aria unei fete inmultita cu o treime din inaltimea corespunzatoare fetei. ∆VBC.

iar apotema de 12. Dar ∆VAB.. este triunghi isoscel deci VE este si mediana . deci O este pe inaltimea din C a ∆ABC. Aria totala = At= Alat +A(∆ABC) . Ex. iar unghiul dintre muchia laterala si latura bazei de 450. deci OE este mediatoare si deci este si inaltime rezulta ca OE trece prin C. Ex. Calculati aria laterala a unei piramide triunghiulare regulate cu inaltimea de 4. deci inaltimea este VO. Prin mijlocul inaltimii ducem un plan paralel cu (VAB) .42. Stim . de asemenea ca O este la 2/3 de virf si la 1/3 de baza ∆ABC. Ex.39.De exemplu daca baza este triunghi echilateral.. insa ∆ABC este triunghi echilateral. aria laterala Alat =suma ariilor fetelor laterale care sunt triunghiuri isoscele congruente. Ex. la (VAB). Avind aria laterala egala cu 256. etc. Aflati aria si volumul piramidei si distanta de la punctul de intersectie a diagonalelor patratului ABCD.37. deci este semi-perimetrul bazei inmultit cu apotema piramidei(inaltimea fetei)=Pbazei.38. iar aria totala 169. Volumul piramidei este V= A(∆ABC) · VO/3 . adica R=CO=2CE/3.41. adica E este mijlocul lui AB. Ex. Calculati aria sectiunii formate. Calculati tangenta unghiului dintre fetele VAB si VBC.ap/2. Fie VABC o piramida triunghiulara regulata. iar unghiul dintre o mucie laterala si latura bazei alaturata ei de 450. Ex. Fie VABCD o piramida regulata cu baza patrat cu latura de 20. rezulta cu T3 ⊥ ca VE ⊥ AB. ∆ABC si VO ⊥ (ABC) OE ⊥ AB. Calculati volumul si aria laterala a unei piramide triunghiulare regulate cu latura bazei de 24. precum si unghiul dintre VA si dreapta d=(VAD)∩(VBC). iar OE=CE/3.40. Fie VABCD o piramida patrulatera regulata cu apotema de 6 si masura unghiului dintre muchii si diagonalele alaturate de 450. Calculati volumul unei piramide patrulatere regulate care are aria laterala 144. . si analog este si pe celelalte doua inaltimi ale ∆ABC. VAB si VCD.

dar A∆A’B’C’= A’B’·i’/2 A∆ABC=AB·i/2.. A Muchiile trunchiului : AA’. =apotema trunchiului Volumul trunchiului este egal cu o treime din inaltime inmultita cu suma dintre ariile bazelor si radacina patrata din produsul lor. E Aria laterala=aria trapezelor AA’BB’. Fie VABCD o piramida patrulatera regulata cu latura de 12.... h=OO’ Raportul volumelor celor doua piramide formate prin sectionarea (taierea) piramidei mari(VABC) cu planul (A’B’C’) paralel cu baza (ABC) este egal cu cubul raportului de asemanare.AB.1. deci raportul lor este A∆A’B’C’/ A∆ABC=A’B’·i’/ AB·i . O C Apotema trunchiului: B’E ⊥ AB..BB’. Pbazei mici=perimetrul bazei mici. A’ O’ C’ Fetele laterale = trapeze A’B’AB. fetele laterale(trapeze) si ariile bazelor. iar V=A∆ABC·VO/3 deci raportul celor doua volume este : V’/V= A∆A’B’C’·VO’/ A∆ABC·VO. Al=(PBazei mari+Pbazei mici)Apotema tr. iar unghiul dintre o fata laterala si baza de 600... ∆VO’B’~∆VOB ∆VO’M’~∆VOM... Muchiile de la baza: AB. Se cere aria si volumul trunchiului format si distanta de la O la planul (VAB) si .. AC. etc..Trunchiul de piramida V Virful piramidei din care provine trunchiul=V Bazele=∆ABC. B’ Muchiile laterale: AA’. Ex. Aria totala a trunchiului este suma ariilor fetelor trunchiului. ∆A’B’C’ sau.1. V=(B+b+√Bb)h/3.. iar raportul volumelor : V’/V=(h’/h)3 . dar din asemanarea triunghiurilor ∆VA’B’~∆VAB. obtinem : A’B’/AB=VO’/VO=i’/i. unde B=aria bazei mari. Apotema tr. deci raportul ariilor este patratul raportului de asemanare : A∆A’B’C’/ A∆ABC=A’B’·i’/ AB·i=(i’/i)2 . BC. b=aria bazei mici. ceea ce poate usura calculele... B’C’BC. Se vede ca volumul trunchiului este egal cu diferenta volumelor celor doua piramide : Vt=V-V’ . /2 At= Al+B+b. A’B’. PBazei mari=perimetul bazei mari.. V’=A∆A’B’C’·VO’/3 .A’B’... Sectionam piramida cu un plan (A’B’C’D’) paralel cu baza la 1/3 de virf.. iar VO’ inaltimea piramidei mici... VO este inaltimea piramidei mari din care provine trunchiul. Ariile bazelor = aria poligoanelor de la baza.CC’.BB’. ... B Inaltimea trunchiului este perpendiculara dintr-unul din virfuri pe baza(OO’).

la intersectia d a planelor (VAB) si (VCD). deci OE=3 VVOAB/ AVAM . Calculati apotema. deci VM ⊥ d. AB=12. Un trunchi de piramida triunghiulara regulata cu latura bazei mari de 64. Calculati aria trunchiului si volumul. VO’=√3/2. dar VVOAB = AVAM ·OE/3 . A’B’=(1/3)AB=4 VVABCD = AABCD ·h/3=72√3. h=VO V VO ⊥ (QBC).45. muchia. . deci VVOAB = AOAB ·h/3=36√3/2. R2T3 ⊥ spune ca OE ⊥ (VAB). VM’=4. Ex.43. Un trunchi de piramida triunghiulara regulata cu latura bazei mari de 16. OO’=√3 B C 2 AABCD=AB =144. Planele (VAB) si (VCD) se taie dupa o dreapta d paralela cu AB. rezulta: M N O’M’=2. deoarece daca OE ⊥ VM . inaltimea si aria trunchiului. VM=AB=12. dar VM ⊥ AB. OM ⊥ AB. egal cu 600.Fie ABCA’B’C’ un trunchi de piramida triunghiulara regulata cu latura bazei mari de 36. latura bazei mici 12 si volumul de 144.AB si OM=AB/2 M’ B’ C’ m(<VMO)=600. cunoscuta si baza OAB care are aria egala cu ¼ din aria bazei ABCD.VVA’B’C’D’ =24√3(3-1)= 48√3 AABCDA’B’C’D’=AABCD+AA’B’C’D’+4AA’B’AB=144+48+4·(AB+A’B’)MM’/2. unde OE este distanta de la O la planul (VAB). cum si OM ⊥ AB. latura bazei mici 32 si apotema de 256. latura bazei mici 15 si unghiul format de muchia laterala cu muchia bazei mari.44. iar distanta este chiar VM=12. Calculati aria trunchiului si volumul. deci VM ⊥ AB A’ D’ VAB=isos. Ex. iar VM ⊥ AB. AA’B’C’D’=(1/3) AABCD =48. deci 1/3=VO’/VO= O’M’/OM=VM’/VM. atunci. care pornesc din acelasi virf. VO=3√3/2. VVA’B’C’D’ = VVABCD /3=24√3 VABCDA’B’C’D’= VVABCD .ditanta de la M=mijlocul lui [AB]. deci M=mij. MM’=8. Ex. cos600=OM/VM VM=2OM=12 (sau VMN=echi) A D VO’M’VOM. deoarece AB ║ CD si deci AB║(VCD). deci AABCDA’B’C’D’ =192+256=448 Piramida VOAB are inaltimea VO.

. O’ R Se dau. Se vede ca inaltimea cilindrului este egala cu generatoarea cilindrului. Volumul cilindrului V= πR2G =πR2h. data. adica OO’=G=h=AB=A’B’=. iar diagonala sectiunii axiale face cu planul bazei un unghi de 600. intuitiv ele sunt generate de puncte sau segmente/drepte care se misca. Daca [AB] se roteste in jurul lui O.. la distanta data. segmentul [AB] si punctul fix O si dreapta A A’ d si o lungime fixa R si doua plane paralele.1. paralele. O R la distanta R de O astfel incit mereu AB║d si AB ⊥ α . unde O si O’ sunt centrele cercurilor de la baza cilindrului. segmentul fiind mereu paralel cu o directie data si fixa. α║β. 1. iar A∈ α . De exemplu o sfera o putem imagina ca find generata de un punct care se misca in spatiu la o distanta fixa de un punct fix dat. OB=OB’=OA=OA’=R. segmentul avind celalalt capat fix. iar aria laterala(=aria dreptunghiului cu L=2πR si l=G care este desfasurarea cilindrului) Al= 2πRG. R este raza celor doua cercuri care sunt numite bazele cilindrului.Cilindrul circular drept Cilindrul circular drept ia nastere prin miscarea unui segment in jurul unui punct fix la distanta constanta de acest punct fix si intre doua plane paralele pe care segmentul este perpendicular. B B’ AB ⊥ β atunci [AB] genereaza un cilindru circular drept. Calculati volumul cilindrului circular drept care are generetoarea si raza direct proportionale cu numerele 5 si 12.Corpuri rotunde Corpurile rotunde sunt corpuri de rotatie. constanta . De aceea [AB] se numeste generatoarea cilindrului. aria totala At= 2πRG +2πR2=2πR(G +R) Ex.46. . . Conul ia nastere prin miscarea capatului unui segment in jurul unui punct fix. iar segmentul care genereaza cilindrul este mereu paralel cu o directie fixa. Cilindrul ia nastere prin miscarea unui segment in jurul unui punct fix la distanta constanta de acest punct fix.B∈ β. Astfel bazele sunt doua cercuri cu aceeasi raza.

.... Volumul trunchiului de con circular drept V= (πh/3)( R2+ r2+Rr). iar raza cercului mare A C cu centrul in V este G.=r/R. la distanta data. aria totala At=πRG +πR2=πR(G+R).2πR lungimea arcului mic AC este Rezulta: V m(<AVC)= 3600R/G egala cu lungimea cercului de la baza G G conului=2πR. fixa.. segmentul [AB] si punctul fix O A si o lungime fixa R si planul α. adica G2=h2+R2 .. aria totala At=πG(R+r) +π(R2+r2) A Unde G=AA’=BB’.. Se dau.. iar A=fix si O. constanta de punctul fix. unde generatoarea G=AB=AB’=....Conul circular drept Conul ia nastere prin miscarea capatului unui segment in jurul unui punct fix. R este raza cercului care este baza conului. Se vede ca inaltimea conului. in care generatoarea AB este ipotenuza.B∈ α . dar poate fi si echilateral sau dreptunghic si isoscel. pentru ca avem triunghiurile asemenea ∆VO’A’ ~∆VOA. h=OO’.. data. inaltimea h=AO si raza R=Ob=OB’. . Daca B se roteste in jurul lui O. adica : V’/V=VO’/VO=VA’/VA=VB’/VB=.lungime crec=2πG se obtine prin desfasurarea conului: m(<AVC)... Aria laterala =aria sectorului de cerc care La 360 ….. O R la distanta R de O astfel incit B descrie un cerc B B’ si AO ⊥ α atunci [AB] genereaza un con circular drept... Volumul conului V= πR2h/3.. De aceea [AB] se numeste generatoarea conului. Ca si la piramida raportul dintr volumul conului mic(V’) care a fost indepartat prin sectionare pentru a obtine trunchiul de con si volumul conului mare din care provie conul este egal cu cubul raportului de asemanare.. O’ Sectionind un con cu un plan paralel cu cercul A’ B’ de la baza se obtine un trunchi de con circular drept.. deci AB2=AO2+OB2 . iar aria laterala Al=πRG...1. segmentul avind celalalt capat fix.. r=A’O’=O’B’ R=OA=OB. O este centrul cercului de la baza conului. iar aria laterala O B Al=πG(R+r). Triunghiul ABB’ este un triunghi isoscel. AO este cateta triunghiului dreptunghic AOB. 0 ...

51. stiind ca dimensiunile paralelipipedului sunt L=h√3. Notam cu L. 28 si 48.circ= raza sferei circumscrisa paralelipipedului : Rsf. Aflati volumul unui cub in care este inscrisa sfera. Ex. Notam cu a latura teratedrului regulat si cu rsf.55. Aflati aria sferei care are aria egala cu media aritmetica a celorlalte doua.49. Raza unei sfere este 12.circ= (√L2+l2+h2)/2 Ex.circ= a√3/2. raza sferei R A A’ Volumul sferei V= 4πR3/3.N.50.Sfera Sfera o putem imagina ca find generata de un punct care se misca in spatiu la o distanta constanta de un punct fix dat. Calculati aria si volumul sferei.BB’. Razele a trei sfere sunt direct proportionale cu 15.53. Ex.47. iar S=(MNP) ∩OO’. astfel ca virfurile acestuia sunt pe sfera.DD’ la 1/3 de baza. Razele a trei sfere sunt 12. Aflati raza unei sfere daca aria si volumul ei sunt egale. iar O=AC∩BD. Ex. Aflati volumul unui con circumscris sferei. Aflati O’S/O’O. Ex. 18 si 24. Ex.1. Ex.Q puncte pe laturile AA’.circ= raza sferei circumscrisa tetraedrului : Rsf.52. Aflati volumul celor trei sfere circumscrisa cubului. iar aria(totala) A=4πR2 Notam cu a latura unui cub si cu rsf.48.insrc = raza sferei inscrisa in cub. O=centrul sferei. .P.54.circ= a√3/2. l=h. Ex. rsf. Raza unei sfere este 24. Stim ca raza unei sfere este media aritmetica a celorlalte doua.insrc= a/2 si Rsf. Ex. l. iar h=inaltimea paralelipipedului. Aflati volumul cubului. care este astfel tangenta la toate fetele cubului inclusiv bazele. Diagonala unui cub este 12. O’=A’C’∩B’D’. Raza unei sfere este de 12. este fix OA=R. C’S/SA si volumul sferei circumscrisa paralelipipedului. Raza unei sfere este 36 si in ea inscriem un cub.CC’.circ= raza sferei circumscrisa cubului : Rsf. h laturile unui paralelipiped dreptunghic si cu Rsf.insrc = raza sferei inscrisa in acest tetraedru si Rsf. Fie paralelipipedul dreptunghic ABCDA’B’C’D’ si M. Aflati volumul celor trei sfere.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful