1.PUNCTUL.DREAPTA.

PLANUL
1.Punctul A 2.Dreapta d sau dreapta AB ▪A (d) ▪E=F A P▪ B Q▪ P≠Q

Semidreapta OA, notata [OA sau (OA, adica fara O 3.Segmentul AB, notat [AB] (AB),[AB),(AB]

O

A

A

M ●

B

M este mijlocul lui [AB] daca MA=MB=AB/2 sau [MA]≡[MB](=AB/2) 4.Definitie : Orice multime nevida de puncte este o figura geometrica Punctul, dreapta si planul sunt multimi de puncte, deci sunt figuri geometrice. - M≠N puncte distincte sau diferite M● N● E=F● - E=F puncte identice sau confundate 5.Axiomele geometriei in spatiu: 1.Prin doua puncte distincte trece o dreapta si numai una. 2.Printr-un punct exterior unei drepte trece o paralela la dreapta data si numai una. 3.Trei puncte necoliniare determina un plan. 4.Daca doua puncte sunt intr-un plan atunci si dreapta determinata de ele este in acel plan. 5.Daca doua plane au un punct comun atunci ele mai au cel putin inca un punct comun. 6.Exista patru puncte necoplanare. Consecinta: Doua plane care au un punct comun au o dreapta; cu alte cuvinte, intersectia a doua plane care au un punct comun este o dreapta(si nu altceva`). 6.Determinarea planului: 6.Determinarea planului: -Trei puncte determina un plan -Trei puncte determina un plan -Doua drepte concurente determinaplan plan -Doua drepte concurente determina un un -O dreapta si punct nesituat pe pe ea determina un -O dreapta si unun punct nesituatea determina un plan plan - Doua drepte paralele determina un -Doua drepte paralele determina un plan plan Notatii : planul se noteaza cu litere grecesti mici, sau cu 3 litere latine intre paranteze. α =(ABC) Doua drepte care au un singur punct comun se numesc drepte concurente. O a

a I b = {O} ; O este punctual de intersectie b Doua drepte a si b din acelasi plan care nu au nici un punct comun se numesc drepte paralele a║b a a Ib =Ǿ b Doua drepte nesituate in acelasi plan se numesc drepte necoplanare. a a b a Ib= Ǿ a b b b

2.DREPTE PARALELE
Definitie. Doua drepte coplanare care nu au nici un punct comun sunt paralele. scriem a b Axioma paralelelor: Printr-un punct exterior unei a drepte putem construi doar o paralela la acea dreapta.
b 2 1 Tr.1.Doua drepte paralele formeaza cu o secanta : 3 4 1. Unghiuri alterne interne congruente (3≡5)(4≡6). 2. Unghiuri alterne externe congruente (2≡8)(1≡7). 6 5 3. Unghiuri corespondente congruente (2≡6)(1≡5)(3≡7)(4≡8). 7 8 4. Unghiuri interne si de aceeasi parte a secantei suplementare.(3+6=1800)(4+5=1800) 5. Unghiuri externe si de aceeasi parte a secantei suplementare.(2+7=1800)(1+8=1800)

Tr.2.Mai multe drepte paralele echidistante determina pe orice secanta segmente congruente. a A a║b║c║d║e si [AB]≡[BC]≡[CD]≡[DE], rezulta b [AP]≡[PQ]≡[QR]≡[RS] c P B Daca in locul dreptelor ║luam plane ║tr.ramine d Q C valabila. e R D S E Tr.3.Daca M este mijlocul laturii [AB], iar MN║BC, atunci N este mijlocul lui [AC]. Tr.4.Thales O paralela la una din laturile unui triunghi formeaza pe celelalte doua segmente proportionale. A MN║BC rezulta AM/MB=AN/NC M N B C Tr.5.Mai multe drepte paralele neechidistante determina pe doua secante segmente proportionale. A P a║b║c rezulta AB/BC≡PQ/QR a A P b B Q B Q Tr.6.(Thales in spatiu) Mai multe plane ║determina pe c C R 2 secante care le taie, segmente C R proportionale. Tr.Cum impartim un segment in doua parti congruente. -luam in compas o lungime oarecare -construim dreapta oarecare AP A -cu compasul luam [AC] ≡ [CD] pe dr. AP -unim D cu B C -ducem CE║DB -conform tr.Thales 1=AC/CD=AE/EB, deci si AE=EB

E

B

D

P

Tr.Cum impartim un segment dat in n parti congruente : -ca mai sus, dar in loc sa luam pe AP, 2 segmente ≡ , luam n segmente ≡ Tr.Linia mijlocie a triunghiului este paralela cu latura a treia si egala cu jumatate din ea. -daca MN este linie mijlocie in ∆ABC(M si N sunt mijloacele laturilor ∆ABC) atunci MN║BC si MN=BC/2(vezi desenul de la tr.Thales).

Doua unghiuri cu laturile paralele sunt congruente sau suplementare.Tr.9.Doua drepte paralele determina pe alte doua drepte paralele pe care le intersecteaza segmente congruente. a║b si b║c . a M c Q d a║b si c║d. AE ⊥ b. 2.Doua drepte din spatiu pot fi coplanare: 1. atunci si a║c a b c Tr. rezulta MN=PQ MNPQ=paralelogram b N P Pozitiile relative a doua drepte in spatiu: 1. adica nu sunt nici paralele si nici concurente.Doua drepte distincte pot avea in comun un singur punct.6. atunci a este paralela cu dreapta c.7. dar nici nu au puncte comune..12. BF ⊥ a. a a ∈α si b∈ β.Distanta dintre doua drepte paralele este constanta(mereu aceeasi). a║c b a C a G b c ┌ ┌ Tr..Doua drepte paralele cu o a treia dreapta sunt paralele intre ele. BF ⊥ b. atunci ea intersecteaza orice paralela la dreapta b tot intr-un punct.8. atunci ea este perpendiculara pe orice paralela la dreapta b. 2. CG ⊥ a. CG ⊥ b Concluzia : AE=BF=CG =. E F Tr. Tr. Tr. Daca dreapta a ⊥ b .Doua drepte din spatiu pot fi necoplanare. a∩b=Ø ∈ α a b β b muchii opuse in tetraedru .11. Tr.10.Daca dreapta a intersecteaza dreapta b intr-un punct. A B AE ⊥ a.Doua drepte coplanare care nu au nici un punct comun sunt paralele. Daca dreapta a ⊥ b si c ⊥ b. in acest caz sunt si coplanare si se numesc drepte concurente.

notatiile indicate. dar cu (VAD) ? . a a║ α. cu baza dreptunghiul ABCD si dreapta a║BC. A ∈a. drepte Ex. a∩ α=Ø α Tr. AB si BC.N mijloacele Ex. dreapta a║BC.13.3. in acest caz dreapta inteapa planul intr-un punct.O dreapta paralela cu o dreapta din plan este paralela cu planul.1. in acest caz dreapta este paralela cu planul. Spunetieste paralela cu planul (BCD). Spuneti daca a este paralela cu AD.O dreapta poate avea un singur punct comun cu un plan . a A ∈α. folosind drepte paralele cu plane. dar cu planul (ACD) ? Ex. a∩ α={A} α A 3. Fie ABCD. Ex. deci a║ α a b⊂α ⊂ α b Ex. Un cub ABCDA’B’C’D’ are prin definitie toate fetele patrate. cu baza dreptunghiul ABCD si Ex. A α A ∈α si B∈ β. Fie piramida VABCD.2.N mijloacele laturilor AB si BC. Dreapta a este paralela cu AD. laturilor Spuneti daca MN daca MN este paralela cu planul (BCD). a∩ α=Ø.2. patrate. Pozitiile relative ale unei drepte fata de un plan: 1.3.O dreapta poate avea nici un punct comun cu un plan . AB ⊂α ∈ B 2. a║ b. Fie ABCD. Un cub ABCDA’B’C’D’ are prin definitie toate fetele Se cere saSe cere sacubul si sa identificati.O dreapta poate avea doua puncte comune cu un plan . Fie piramida VABCD. desenati desenati cubul si sa identificati. un tetraedru oarecare M. un tetraedru oarecare sisi M.3.1. paralele cu plane. folosind notatiile indicate. in acest caz dreapta este inclusa/continuta in plan.

α ∩β=a.14.Daca o dreapta (d) este paralela cu un plan atunci orice plan care contine dreapta (d) si intersecteaza planul. a║β.Doua plane distincte pot fi paralele(nu au nici un punct comun). (a) (β ) A (b) Tr. a Daca.4. a║β si prin punctual A ∈ β ducem paralela b║a atunci dreapta b este continuta in planul β. α ∩ β= Ø ∈ β A Oricare alt plan γ ║α coincide cu β daca A∈ γ ∈ α .Printr-un punct exterior unui plan putem duce un singur plan paralel cu planul dat.Doua plane distincte pot avea in comun o dreapta. Fie A ∉α si A∈ β si β ║ α. Pozitiile relative a doua plane: 1.15.16. a⊂ α . α ∩ β= b atunci a║b a⊂ ⊂ α (β ) b α Tr. o face dupa o dreapta paralela cu dreapta data (d). α║β. α ∩ β= Ø α β Tr. Daca. a⊂ β ⊂ α (β ) a 2.

Daca trei plane distincte se intersecteaza doua cite doua dupa cite o dreapta.Tr. atunci cele trei drepte sunt paralele.Doua plane distincte paralele cu un al treilea plan diferit de ele. sunt paralele intre ele.19. Fie α ║β si γ ║ β atunci α ║γ α β γ Tr. γ ∩ α = a γ atunci a║b a α β α b a γ b β Tr.acoperisului) a Daca α∩β= b.Doua plane paralele sunt taiate de un al treilea plan dupa drepte paralele.18. Daca α ║β si γ ∩ β= b.17. γ ∩ α = a γ ∩ β= c atunci a║b║c a α β b γ c β b α γ c . (Tr.

patrulaterul A’B’C’D’ este Stiind ca α ║β si AA’║BB’║CC’║DD’ demonstrati ca A’B’C’D’ este tot un dreptunghi.P.8. Fie cubul ABCDA’B’C’D’. Fie ABCDtetraedru oarecare sisi MN linie mijlocie ∆ABC. Ex. iar AA’.N. BD.CD. O’=A’C’∩B’D’. Fie si AB’║DC’. In planul α Aflati O’S/O’O.BB’.Mai multe plane paralele determina pe doua secante segmente proportionale.(Tr. Ex. C’S/SA . In planul α avem dreptunghiul ABCD. M∈AB. Fie ABCD tetraedru oarecare MN linie mijlocie in in ∆ABC. AB este paralela cu DE ? Ex.Q puncte pe laturile AA’. Demonstrati ca AC║A’C’ . F∈ F∈ N Demonstrati ca MN║EF.9.avem dreptunghiul ABCD.Thales) α A’ A Daca α ║β║γ β B’ atunci AB/A’B’=BC/B’C’ B C γ C’ x.21. mijlocie in ∆BCD.8. Daca α ║β si a║b║c.5. iar O=AC∩BD.6. Ce pozitie are dreaptafata de AB AB si CD ? d=(VAB)∩(VCD).5. Fie VABCD d=(VAB)∩(VCD). Stiind ca α ║β si AA’║BB’║CC’║DD’ demonstrati ca A’B’C’D’. AB aflate in planecu DE ? este paralela diferite. AB║D’C’ si AB’║DC’. Fie cubul ABCDA’B’C’D’ si M. Aflati O’S/O’O. Ex. Fie ABCD si CDEF doua dreptunghiuri Demonstrati ca AB este paralela cu EF. iar in planul β patrulaterul A’B’C’D’.DD’ la 1/3 de baza. ∈ ∈AC.7.6.4. Fie cubul ABCDA’B’C’D’ si M.N.4. N∈AC.CC’. atunci A C α AA’≡BB’≡CC’ Distanta dintre 2 plane paralele este constanta.DD’ la 1/3 de baza. Demonstrati ca AB este paralela cu EF. O’=A’C’∩B’D’. AB║D’C’cubul ABCDA’B’C’D’. iar iar EF ∈ ∈ ∈ EF linie mijlocie in ∆BCD. Ex. a B b c A’ B’ C’ β Tr. iar in planul β Ex. M∈AB. Demonstrati ca AC║A’C’ . Ex. C’S/SA .9. .CC’. tot un dreptunghi. Demonstrati ca MN║EF. CD. S=(MNP) ∩OO’.20.Tr. iar O=AC∩BD. Ce pozitie are dreapta d d fata de si CD ? Ex. Fie VABCDoopiramida cu baza trapez(AB║CD) si si piramida cu baza trapez(AB║CD) Ex.P. iar S=(MNP) ∩OO’.Q puncte pe laturile Ex. Fie ABCD si CDEF doua dreptunghiuri aflate in plane diferite.BB’. Ex.7.Doua plane paralele determina pe doua sau mai multe drepte paralele segmnete congruente. E∈E∈BD.

Spunem ca paralelismul pastreaza unghiurile. a⊂α.Doua drepte oarecare din spatiu sunt perpendiculare daca doua drepte paralele cu dreptele date si concurente formeaza intre ele un unghi de 900(perpendiculare). PA ⊥ b) ⊂ Rezulta ca oricare ar fi dreptele P c⊂α. Perpendicularitate in spatiu: 1. .O dreapata perpendiculara pe un plan este perpendiculara pe orice dreapta din plan. a si b sunt doua drepte necoplanare. Tr. a⊂α. Daca PA ⊥ α(adica PA este ⊥ pe doua drepte concurente a si b. a Unghiul dintre ele este egal cu unghiul dintre a si b. b⊂α PA ⊥ a. ⊂ b⊂α. etc. ducem printr-un punct P doua drepte c║a si d║b. rezulta PA ⊥ c.22.23.. P a∩b={A}. rezulta PA ⊥ α α a A b Tr. c d b P 2. d⊂α. PA ⊥ b... PA ⊥ a.Unghiul a doua drepte oarecare din spatiu este egal cu unghiul format de doua drepte paralele cu dreptele date si concurente.O dreapata perpendiculara pe doua drepte concurente este perpendiculara pe plan. PA ⊥ d. Deci daca unghiul dintre ele are 900. ⊂ ⊂ α c d b A a ..4.

Dintr-un punct exterior unui plan putem construi o singura peprpendiculara pe acel plan. unde d⊂ α. A Daca AB ⊥ α si d⊂ α atunci AB ⊥ d deci d ⊥ BC(ip) si d ⊥ AB rezulta ca d ⊥ (ABC) si cum AC⊂(ABC). BC=3 calculati distanta de la A la dreapta d. P Daca PA ⊥ α. Ex. A∉α . C∈d B∈ α. atunci ACd d unde d⊂⊂ α. P∉α Atunci oricare ar fi dreapta d care trece prin A rezulta ca dreapta d nu este ⊥ α d α A Tr. C∈d B∈ α. .26Teorema celor trei perpendiculare si reciprocele ei: (Tr. α C B d Ex. Daca AB=4. Fie AB ⊥ α si BC ⊥ d. Fie AB ⊥ α si BC ⊥ d.3 ⊥ )Daca AB α si BC ⊥ ⊥ atunci AC ⊥ ⊥ . A∈α. unde d α. .3 ⊥ )Daca AB ⊥ ⊥ α si BCd. C∈d B∈ α. A∉α .25. Ex. Fie AB ⊥ α si BC ⊥ d. AC=10 calculati BC si distanta de la A la dreapta d.10. A∉α . rezulta d ⊥ AC.Tr.11. C (Tr. A∈α.24. Daca AB=8. ∈d C∈d B∈ α. Daca distanta de la A la d este 13 si distanta de la A la planul α este 12 calculati distanta de la B la d.Intr-un punct al unui plan putem construi o singura peprpendiculara pe acel plan. A este proiectia lui P pe plan.d. iar QA este proiectia lui PQ pe plan AQ=PQcos(<PQA) Q A Tr. A∉α. P Daca PA ⊥ α. P∉α si Q∈α rezulta ca PQ nu este ⊥ α si PQ>PA oricare ar fi Q∈α. unde d⊂ α. unde d⊂ α.12.

Daca AB=11. AC ⊥ d.⊥Aα α. Fie AB ⊥ BC. Fie AB ⊥ α si AC ⊥ d. C∈d B∈ α.3 ⊥ )Daca∈ α. Ex.28. BC=3 calculati distanta de la A la α si d. d⊂ α. atunci AB ⊥ α unde d⊂ α. CE=3. unde d⊂ α. C∈d B∈ α. unde d⊂ α.BC). (R2Tr. unde d⊂ α.14. C∈d B∈ α. AC=4. Tr. A∉α . d⊂ α. ⊂ ∈ ∈ A Daca d ⊥ BC si d⊂ α si AC ⊥ d α deci d ⊥ (ABC) rezulta d ⊥ AB rezulta ca AB ⊥ AB si AB ⊥ d si α =(d. (R2Tr. AC ⊥ d . AC=3 calculati distanta de la B la dreapta d. AE=5 si BC ⊥ d.13. A∉α. Daca AB=4. E∈d A∉α. unde d⊂ α. Daca AC=28.3 ⊥ )Daca AB ⊥ BC. A Daca AB ⊥ α si d⊂ α atunci AB ⊥ d deci d ⊥ AC(ip) si d ⊥ AB rezulta ca d ⊥ (ABC) si cum BC⊂(ABC). C∈d B∈α. C B d Ex. unde d⊂ α. (R1Tr. C∈d B AB ∉ si (R1Tr. A∉α . C∈d B∈ α. α C B d Ex. BC ⊥ d.17.3 ⊥ )Daca AB ⊥ α si AC ⊥ d. C∈d B∈ α.C∈d. atunci BC ⊥ d . Fie AB ⊥ α si AC ⊥ d. B∈ α. Fie ∆ABC dreptunghic in B si BC ⊥ d si AC ⊥ d.Tr. unde d⊂ α. rezulta d ⊥ BC.Daca AB=2 calculati distanta de la B la dreapta d si distanta de la A la α. C∈d atunci BC ⊥ d.16.3 ⊥ )Daca AB ⊥ BC si BC ⊥ d.27. Fie AB ⊥ α si AC ⊥ d. distanta de la A la . atunci AB ⊥ α. A∉α . Ex. Daca distanta de la A la d este 30 si distanta de la A la planul α este 24 calculati distanta de la B la d. Ex. A∉α .AC ⊥ d. AB=10 calculati distanta de la B la dreapta d.15. rezulta AB ⊥ α.

Daca α ║β. Daca d ⊥ α si d ⊥ β atunci α║β d α β Tr. Doua drepte perpendiculare pe acelasi plan sunt paralele. Daca d ⊥ β si d⊂α atunci α ⊥ β ⊂ α β d Tr. AA’ ⊥ α BB’ ⊥ α deci si BB’ CC’ ⊥ α deci si CC’ DD’ ⊥ α deci si DD’ deci si AA’ ⊥ β ⊥ β ⊥ β ⊥ β α A B C D atunci AA’=BB’=CC’=DD’ β A’ B’ C’ D’ .32. a b Daca a ⊥ α si b ⊥ α atunci a║b α Tr.Tr.29.31.Doua plane perpendiculare pe aceeasi dreapta sunt paralele.Daca o dreapta este perpendiculara pe un plan atunci orice plan care contine dreapta data este perpendicular pe planul dat.Distanta dintre doua plane paralele este constanta.30.

Fie ∆ABC dreptunghic in B. Ex. BD=6 si CD=12. Fie VABCD o piramida patrulatera regulata.22. Ex.21. ∆ABD dreptunghic in B. Fie ∆ABC dreptunghic in B si catetele AB=3. BC=4√5. Ex. la planul (VMN). VA=12 si AB=8√2. Calculati aria totala si volumul piramidei si distanta de la C la planul (VAF). Stiind ca AD=AB=12. Calculati ∈ ∉ ⊂ distanta de la P la dreapta d. Fie ABCD un tetraedru regulat . CM=6.D patru puncte necoplanare si ∆ACB dreptunghic in C. ∆ABD dreptunghic in D. iar N este mijlocul lui CD.Ex. AB=8. Calculati aria totala si volumul piramidei si distanta de la O=AC∩BD. AB=10 si VA=20. Fie VABCDEF o piramida hexagonala regulata cu latura bazei.B. Ex. AB=5.25. Fie A∈ α si PA ⊥ α.19.24.26. Calculati aria totala si volumul corpului care ramine dupa ce indepartam piramida mica formata prin sectionare. AC=6 si masura unghiului dintre planele (BCD) si ( ACD) este de 600.27. d⊂ α si AB ⊥ d. AB=8√2. Ex. Fie ∆ABC dreptunghic in A. AB=8. Ex. iar CM mediana in ∆BCD.18. Calculati distanta de la A la planul (BCD) si distanta de la B la (ACD). se cere distanta de la A la dreapta d si ⊂ ⊂ distanta de la A la planul α.C. Se da cubul ABCDA’B’C’D’ cu latura bazei. Ex. Fie A. Ex.23. Calculati aria totala si volumul tetraedrului si distanta de la O la planul (ABC). BC=4 astfel incit BC⊂ α . unde M este mijlocul lui AD. d⊂ α si d ⊥ (ABC). iar ∆DAC dreptunghic in A si AD=8. Fie VABCD o piramida patrulatera regulata.20. se cere distanta de la C la planul (BAD) si distanta de la A la BD. P∉α si PA=12. iar ∆DAC dreptunghic in A si AB=10. ∆ACD dreptunghic in C. Calculati distanta de la C la planul (BAD) si distanta de la C la BD. iar O este intersectia medianelor ∆DCB. . Sectionam piramida cu un plan paralel cu planul (ABC) la 1/3 de virf. iar unghiul dintre VA si planul (ACD) cu masura de 600 . Calculati aria totala si volumul piramidei B’ABC si distanta de la B la planul (B’AC). Ex.

Fie ABCD un patrat cu latura de 8. Se da triunghiul oarecare ABC. la laturile si diagonalele patratului. Ex. Calculati aria totala si volumul piramidei O’ABC. iar O este intersectia medianelor ∆DCB si AO=12. Ex.33. iar P∉ (ABC) astfel incit PA=6 si PO=12.35. si la jumatatea distantei dintre V si planul (ABC). avind aria bazei egala cu 15√3/2 si VA ⊥ (ABC). Calculati distanta de la A la BC si distanta de la mijlocul lui [AO] la BC. Fie VABC o piramida triunghiulara cu baza ∆ABC. Calculati distanta de la V la BC. Fie ABCD un romb cu latura de 12 si unghiul ascutit de 600. Calculati aria totala si volumul trunchiului de piramida format. Sectionam piramida cu un plan paralel cu baza.36. triunghi echilateral.31. Ex.30. Fie ABCD un tetraedru regulat . Se cere raza cercului circumscris triunghiului. o perpendiculara VA pe planul patratului cu lungimea de 12. AB=24. Se cere distanta de la P la PLANUL (BCD) si distanta de la P la CD. Se da cubul ABCDA’B’C’D’ cu muchia de 10. Ex. Aflati unghiul dintre planele (PBD) si (BCD). Calculati distanta de la V la BC. mediana si VA ⊥ (ABC).Ex. Fie VA ⊥ (ABC).29. Daca ridicam. Se da triunghiul echilateral ABC cu latura de 4. aratati ca volumul piramidei VABM este egal cu volumul piramidei VACM oricare ar fi punctul V in spatiu si in afara planului (ABC). Calculati masura unghiului dintre planele (A’B’C’) si (D’AC). unde O’=A’C’∩D’B’ si distanta de la A’ la BD si distanta de la O=BC’∩CB’ la AD.28. se cere sa calculati distantele din virful perpendicularei V.32. . Fie VABC o piramida triunghiulara regulata cu latura bazei de 15 si unghiul dintre VA si planul bazei (ABC) de 300. Ex. Ex. VA=20. Ex. AB=10. Calculati perimetrul. din unul din virfurile patratului. planul (ABC). iar VA=12. Fie AM.34. raza cercului inscris in triunghi si aria triunghiului. aria si diagonala patratului. Ex. Se da cubul ABCDA’B’C’D’ cu latura bazei. Aratati ca oricare doua virfuri ale triunghiului sunt egal departate de mediana care porneste din cel de-al treilea virf al triunghiului.

d) b 2. duse in acelasi punct de pe dreapta d.4. c║a si d║b. fiecare fiind dusa in unul din cele doua semiplane si fiind perpendiculare pe muchie(<APB de mai sus). Unghiul a doua drepte in spatiu.Unghiul diedru este unghiul format de doua semiplane determinate de dreapta comuna planelor. A AA’ ⊥ α si BB’ ⊥ α. c∩d={P} a P <(a.b)=<(c.Unghiul unei drepte cu un plan este unghiul format de dreapta cu proiectia ei pe plan. A Fie AP ⊥ d si BP ⊥ d <APB este unghiul dintre plane B d P 4. α)=<APA’ α B P A’ B’ 3.Unghiul dintre doua plane care au o dreapta (d) in comun este unghiul format de doua perpendiculare pe (d) apartinind planelor. Unghiul a doua plane 1. . Dreapta comuna o vom numi muchia diedrului(dreapta d de mai sus). Unghiul plan al diedrului sau unghiul plan corespunzator diedrului este unghiul format de doua semidrepte avind originea comuna pe muchia diedrului. c d a∩b=Ø.Unghiul a doua drepte oarecare din spatiu(nu au nici un punct comun) este egal cu unghiul a doua paralele cu dreptele date si care sunt si concurente. AB∩ α ={P} <(AB.

a3=apotema ∆ echilateral. iar OE=DE/3. Alat=3 l23√3/4. Deci ∆ABC. 1.Tetraedrul regulat Un tetraedru cu toate muchiile congruente se numeste tetraedru regulat. Volumul tetraedrului este V= A(∆BCD) · AO/3 = l33√2/12 . Volumul teratedrului este V= A(∆BCD) · AO/3 =.. de asemenea ca O este la 2/3 de virf si la 1/3 de baza ∆BCD. etc. deci O este pe inaltimea din D a ∆BCD. ∆ADB. Corpuri rotunde. Stim . deci inaltimea teratedrului este AO. Inaltimea tetraedrului regulat cade in centrul fetei opuse. adica OD=2DE/3. sunt 4 inaltimi congruente. At=4A(∆ABC) =l23√3. care este la intersectia inaltimilor fetei . deci OE este mediatoare si deci este si inaltime rezulta ca OE trece prin D. Abazei= l23√3/4 . At=A(∆ABC)+A(∆ACD)+A(∆ABD)+A(∆BCD) . Fie AO ⊥ (BCD) OE ⊥ BC. a3= l3√3/6 . Arii si volume. Toate fetele sunt triunghiuri echilaterale. deci inaltimea teratedrului este AO. si analog este si pe celelalte doua inaltimi ale ∆BCD. Dar ∆ABC.Tetraedrul Patru puncte necoplanare formeaza un corp pe care-l numim tetraedru. adica E este mijlocul lui BC. rezulta cu T3 ⊥ ca AE ⊥ BC. ∆ACD. triunghiuri echilaterale congruente. Volumul tetraedrului este egal cu aria unei fete inmultita cu o treime din inaltimea corespunzatoare fetei. Volumul tetraedrului este egal cu aria unei fete inmultita cu o treime din inaltimea corespunzatoare fetei.. R=raza cercului circumscris ∆ echilateral. AE= l3√3/2 . Fie AO ⊥ (BCD) OE ⊥ BC. rezulta cu T3 ⊥ ca AE ⊥ BC. Poliedre. ∆BCD sunt toate. Aria totala a tetraedrului este de patru ori aria unei fete a tetraedrului. C Aria totala a tetraedrului este suma ariilor fetelor tetraedrului.. Notam cu l3=latura ∆ echilateral. deci AB=AC=AD=BC=CD=DB. A 1.5. este triunghi echilateral deci AE este si mediana . AO= l3√6/3 . insa si ∆BCD este triunghi echilateral.. B Inaltimea tetraedrului este perpendiculara E O D dintr-unul din virfuri pe fata opusa.

fie D’O ⊥ (ABC).CC’DD’ sunt dreptunghiuri Paralelipiped dreptunghic este un paralelipiped h d cu toate fetele dreptunghiuri(fetele laterale si bazele a sunt dreptunghiuri). ABCD si A’B’C’D’=paralelograme Paralelipiped drept este un paralelipiped cu fetele laterale drptunghiuri(bazele sunt totusi paralelograme). De exemplu aria fetei AA’DD’ este egala cu AD·D’E. D C Inaltimea prismei este perpendiculara E dintr-unul din virfurile unei baze pe baza opusa. V= Ab·h=AABCD·D’O=AABCD·h O prisma dreapta este o prisma in care orice muchie laterala este perpendiculara pe baze..Prisma D’ C’ Daca bazele sunt doua poligoane paralele. OE ⊥ AD rezulta (T3 ⊥ ) D’E ⊥ AD. si AA’ ⊥ (ABC).BB’CC’.. ABCD si A’B’C’D’=paralelograme Iar AA’DD’. h=D’O=inaltimea prismei(distanta dintre baze). Aria laterala a prismei este suma ariilor fetelor laterale ale prismei.BB’CC’. AA’║BB’║CC’║DD’.AA’BB’..CC’DD’ sunt dreptunghiuri (L) Aria totala a paralelipipedului dreptunghic =At=2(Ll+lh+Lh). A B AA’║BB’║CC’║DD’. O prisma hexagonala este o prisma in care bazele sunt hexagoane.1. . AA’ ⊥ (A’B’C’). diagonala paralelipipedului dreptunghic=d si d2=L2+l2+h2 volumul=V=Abazei·h=Llh=produsul dimensiunilor Cubul are toate fetele patrate: volumul V=l3. diagonala d=l√3 O prisma triunghiulara este o prisma in care bazele sunt triunghiuri.AA’BB’. A’ B’ iar muchiile laterale sunt paralele si trec prin virfurile poligoanelor de la baza atunci ele formeaza un corp pe care-l numim prisma. At=6l2. ABCD si A’B’C’D’=dreptunghiuri l Iar AA’DD’. iar Al=AAA’DD’+AAA’BB’+ABB’CC’+ACC’DD’=(AB+BC+CD+. At= Al +AABCD+AA’B’C’D’=Pbazeih+AABCD+AA’B’C’D’ Volumul prismei este egal cu aria unei baze inmultita cu inaltimea prismei.)h Aria totala a prismei este suma dintre aria laterala a prismei si ariile bazelor .. Paralelipipedul este o prisma cu bazele paralelograme.

etc. Toate fetele sunt triunghiuri isoscele(VAB. V Virful=V Baza=poligonul opus lui V. BC. Muchiile laterale=VA. V=Ab·VO/3 .VE Aria laterala=suma ariilor fetelor laterale B Ariile bazelor=aria poligoanului de la baza Inaltimea piramidei este perpendiculara dintr-unul din virfuri pe fata opusa. CD. ∆VAC.).. V=AABC·VO/3 1.. .. Muchiile piramidei=laterale si ale bazei E O Apotema piramidei=inaltimile fetelor laterale. Ab=aria bazei V Deci ∆VAB. patrat.. Baza este poligon regulat: A C triunghi echilateral.. . ∆VBC. B . Aria totala a piramidei este suma ariilor fetelor laterale. ∆VCD. ∆VBC.1.... care este la intersectia inaltimilor(=mediane.Piramida regulata O piramida cu muchiile laterale congruente si avind baza un poligon regulat se numeste piramida poligonala regulata. A C Muchiile de la baza=AB. mediatoare.Piramida Patru puncte necoplanare formeaza un corp pe care-l numim piramida. VB. ... ∆ABC Fetele laterale=∆VAB.... Volumul piramidei este egal cu aria bazei inmultita cu o treime din inaltime. VBC.. si aria bazei(un poligon regulat). bisectoare) .. sunt triunghiuri isoscele congruente. E O hexagon regulat. VO ⊥ (ABC) Aria totala a piramidei este suma ariilor fetelor piramidei. Inaltimea piramidei regulate cade in centrul bazei. care sunt de altfel egale intre ele. VC. Volumul piramidei este egal cu aria unei fete inmultita cu o treime din inaltimea corespunzatoare fetei.

ap/2. Prin mijlocul inaltimii ducem un plan paralel cu (VAB) . Ex. Fie VABCD o piramida patrulatera regulata cu apotema de 6 si masura unghiului dintre muchii si diagonalele alaturate de 450. adica E este mijlocul lui AB. deci inaltimea este VO. deci este semi-perimetrul bazei inmultit cu apotema piramidei(inaltimea fetei)=Pbazei. este triunghi isoscel deci VE este si mediana . Aria totala = At= Alat +A(∆ABC) . la (VAB). Fie VABC o piramida triunghiulara regulata. Ex. iar OE=CE/3. si analog este si pe celelalte doua inaltimi ale ∆ABC.38. . Ex.39. de asemenea ca O este la 2/3 de virf si la 1/3 de baza ∆ABC. Fie VABCD o piramida regulata cu baza patrat cu latura de 20. Aflati aria si volumul piramidei si distanta de la punctul de intersectie a diagonalelor patratului ABCD. VAB si VCD. rezulta cu T3 ⊥ ca VE ⊥ AB.40. aria laterala Alat =suma ariilor fetelor laterale care sunt triunghiuri isoscele congruente. Calculati aria laterala a unei piramide triunghiulare regulate cu inaltimea de 4. Calculati aria sectiunii formate. Calculati volumul unei piramide patrulatere regulate care are aria laterala 144. precum si unghiul dintre VA si dreapta d=(VAD)∩(VBC). Ex. Stim . deci OE este mediatoare si deci este si inaltime rezulta ca OE trece prin C. Ex. insa ∆ABC este triunghi echilateral. adica R=CO=2CE/3.. Calculati volumul si aria laterala a unei piramide triunghiulare regulate cu latura bazei de 24. Ex. iar aria totala 169. etc. Dar ∆VAB. iar apotema de 12. ∆ABC si VO ⊥ (ABC) OE ⊥ AB. Avind aria laterala egala cu 256. deci O este pe inaltimea din C a ∆ABC. Volumul piramidei este V= A(∆ABC) · VO/3 .De exemplu daca baza este triunghi echilateral.41. iar unghiul dintre muchia laterala si latura bazei de 450.37. iar unghiul dintre o mucie laterala si latura bazei alaturata ei de 450. Calculati tangenta unghiului dintre fetele VAB si VBC.42..

Se vede ca volumul trunchiului este egal cu diferenta volumelor celor doua piramide : Vt=V-V’ . Aria totala a trunchiului este suma ariilor fetelor trunchiului.. Pbazei mici=perimetrul bazei mici. E Aria laterala=aria trapezelor AA’BB’.1.. B Inaltimea trunchiului este perpendiculara dintr-unul din virfuri pe baza(OO’)... Fie VABCD o piramida patrulatera regulata cu latura de 12.. . etc. ∆A’B’C’ sau. Ex..BB’. A’B’. fetele laterale(trapeze) si ariile bazelor. =apotema trunchiului Volumul trunchiului este egal cu o treime din inaltime inmultita cu suma dintre ariile bazelor si radacina patrata din produsul lor. V=(B+b+√Bb)h/3. deci raportul ariilor este patratul raportului de asemanare : A∆A’B’C’/ A∆ABC=A’B’·i’/ AB·i=(i’/i)2 . Sectionam piramida cu un plan (A’B’C’D’) paralel cu baza la 1/3 de virf. iar unghiul dintre o fata laterala si baza de 600. O C Apotema trunchiului: B’E ⊥ AB.. iar VO’ inaltimea piramidei mici. PBazei mari=perimetul bazei mari.. BC. b=aria bazei mici. A’ O’ C’ Fetele laterale = trapeze A’B’AB. ∆VO’B’~∆VOB ∆VO’M’~∆VOM...BB’.. dar din asemanarea triunghiurilor ∆VA’B’~∆VAB.. AC. iar V=A∆ABC·VO/3 deci raportul celor doua volume este : V’/V= A∆A’B’C’·VO’/ A∆ABC·VO.A’B’.1. unde B=aria bazei mari. obtinem : A’B’/AB=VO’/VO=i’/i.AB.. Al=(PBazei mari+Pbazei mici)Apotema tr. iar raportul volumelor : V’/V=(h’/h)3 .. dar A∆A’B’C’= A’B’·i’/2 A∆ABC=AB·i/2.CC’.. V’=A∆A’B’C’·VO’/3 ... Ariile bazelor = aria poligoanelor de la baza. /2 At= Al+B+b.. VO este inaltimea piramidei mari din care provine trunchiul.. A Muchiile trunchiului : AA’. Se cere aria si volumul trunchiului format si distanta de la O la planul (VAB) si .Trunchiul de piramida V Virful piramidei din care provine trunchiul=V Bazele=∆ABC... B’C’BC. h=OO’ Raportul volumelor celor doua piramide formate prin sectionarea (taierea) piramidei mari(VABC) cu planul (A’B’C’) paralel cu baza (ABC) este egal cu cubul raportului de asemanare.. Muchiile de la baza: AB. Apotema tr. deci raportul lor este A∆A’B’C’/ A∆ABC=A’B’·i’/ AB·i . B’ Muchiile laterale: AA’. ceea ce poate usura calculele.

deoarece AB ║ CD si deci AB║(VCD). VM’=4. unde OE este distanta de la O la planul (VAB). Calculati aria trunchiului si volumul. cunoscuta si baza OAB care are aria egala cu ¼ din aria bazei ABCD. Ex. deci M=mij. VVA’B’C’D’ = VVABCD /3=24√3 VABCDA’B’C’D’= VVABCD . iar VM ⊥ AB. h=VO V VO ⊥ (QBC).43. . deci 1/3=VO’/VO= O’M’/OM=VM’/VM. AB=12. Calculati aria trunchiului si volumul. deoarece daca OE ⊥ VM . latura bazei mici 12 si volumul de 144. Ex. egal cu 600. MM’=8. muchia. dar VVOAB = AVAM ·OE/3 . cum si OM ⊥ AB. atunci. VM=AB=12. latura bazei mici 32 si apotema de 256. Un trunchi de piramida triunghiulara regulata cu latura bazei mari de 64. latura bazei mici 15 si unghiul format de muchia laterala cu muchia bazei mari.VVA’B’C’D’ =24√3(3-1)= 48√3 AABCDA’B’C’D’=AABCD+AA’B’C’D’+4AA’B’AB=144+48+4·(AB+A’B’)MM’/2. iar distanta este chiar VM=12. cos600=OM/VM VM=2OM=12 (sau VMN=echi) A D VO’M’VOM. OO’=√3 B C 2 AABCD=AB =144. A’B’=(1/3)AB=4 VVABCD = AABCD ·h/3=72√3. AA’B’C’D’=(1/3) AABCD =48. Calculati apotema. deci AABCDA’B’C’D’ =192+256=448 Piramida VOAB are inaltimea VO. deci VM ⊥ d. VO’=√3/2. deci VM ⊥ AB A’ D’ VAB=isos. la intersectia d a planelor (VAB) si (VCD).AB si OM=AB/2 M’ B’ C’ m(<VMO)=600. Un trunchi de piramida triunghiulara regulata cu latura bazei mari de 16.44. inaltimea si aria trunchiului.45. Ex. rezulta: M N O’M’=2. OM ⊥ AB. R2T3 ⊥ spune ca OE ⊥ (VAB). deci VVOAB = AOAB ·h/3=36√3/2. deci OE=3 VVOAB/ AVAM . care pornesc din acelasi virf. VO=3√3/2.ditanta de la M=mijlocul lui [AB]. dar VM ⊥ AB. Planele (VAB) si (VCD) se taie dupa o dreapta d paralela cu AB.Fie ABCA’B’C’ un trunchi de piramida triunghiulara regulata cu latura bazei mari de 36.

iar segmentul care genereaza cilindrul este mereu paralel cu o directie fixa. la distanta data. Astfel bazele sunt doua cercuri cu aceeasi raza.Corpuri rotunde Corpurile rotunde sunt corpuri de rotatie. adica OO’=G=h=AB=A’B’=. O’ R Se dau. paralele. segmentul fiind mereu paralel cu o directie data si fixa. 1. aria totala At= 2πRG +2πR2=2πR(G +R) Ex. . R este raza celor doua cercuri care sunt numite bazele cilindrului. α║β. .46. De exemplu o sfera o putem imagina ca find generata de un punct care se misca in spatiu la o distanta fixa de un punct fix dat. data.. Volumul cilindrului V= πR2G =πR2h. iar aria laterala(=aria dreptunghiului cu L=2πR si l=G care este desfasurarea cilindrului) Al= 2πRG. Cilindrul ia nastere prin miscarea unui segment in jurul unui punct fix la distanta constanta de acest punct fix. Calculati volumul cilindrului circular drept care are generetoarea si raza direct proportionale cu numerele 5 si 12.B∈ β. iar diagonala sectiunii axiale face cu planul bazei un unghi de 600. Conul ia nastere prin miscarea capatului unui segment in jurul unui punct fix.Cilindrul circular drept Cilindrul circular drept ia nastere prin miscarea unui segment in jurul unui punct fix la distanta constanta de acest punct fix si intre doua plane paralele pe care segmentul este perpendicular. unde O si O’ sunt centrele cercurilor de la baza cilindrului. B B’ AB ⊥ β atunci [AB] genereaza un cilindru circular drept. Se vede ca inaltimea cilindrului este egala cu generatoarea cilindrului. OB=OB’=OA=OA’=R.. segmentul avind celalalt capat fix. De aceea [AB] se numeste generatoarea cilindrului. intuitiv ele sunt generate de puncte sau segmente/drepte care se misca. constanta . iar A∈ α . Daca [AB] se roteste in jurul lui O.1. O R la distanta R de O astfel incit mereu AB║d si AB ⊥ α . segmentul [AB] si punctul fix O si dreapta A A’ d si o lungime fixa R si doua plane paralele.

h=OO’.. AO este cateta triunghiului dreptunghic AOB.. Aria laterala =aria sectorului de cerc care La 360 …. Volumul conului V= πR2h/3.Conul circular drept Conul ia nastere prin miscarea capatului unui segment in jurul unui punct fix. pentru ca avem triunghiurile asemenea ∆VO’A’ ~∆VOA. dar poate fi si echilateral sau dreptunghic si isoscel.B∈ α .. data.. iar aria laterala Al=πRG. aria totala At=πG(R+r) +π(R2+r2) A Unde G=AA’=BB’. in care generatoarea AB este ipotenuza. .. De aceea [AB] se numeste generatoarea conului. adica : V’/V=VO’/VO=VA’/VA=VB’/VB=... Daca B se roteste in jurul lui O. iar A=fix si O. Ca si la piramida raportul dintr volumul conului mic(V’) care a fost indepartat prin sectionare pentru a obtine trunchiul de con si volumul conului mare din care provie conul este egal cu cubul raportului de asemanare. 0 . R este raza cercului care este baza conului..2πR lungimea arcului mic AC este Rezulta: V m(<AVC)= 3600R/G egala cu lungimea cercului de la baza G G conului=2πR. Triunghiul ABB’ este un triunghi isoscel.. adica G2=h2+R2 . segmentul [AB] si punctul fix O A si o lungime fixa R si planul α. segmentul avind celalalt capat fix... unde generatoarea G=AB=AB’=. deci AB2=AO2+OB2 . O R la distanta R de O astfel incit B descrie un cerc B B’ si AO ⊥ α atunci [AB] genereaza un con circular drept. Se vede ca inaltimea conului.. aria totala At=πRG +πR2=πR(G+R).. r=A’O’=O’B’ R=OA=OB.. la distanta data. constanta de punctul fix. fixa. Volumul trunchiului de con circular drept V= (πh/3)( R2+ r2+Rr)... iar aria laterala O B Al=πG(R+r).. iar raza cercului mare A C cu centrul in V este G.. Se dau... inaltimea h=AO si raza R=Ob=OB’. O’ Sectionind un con cu un plan paralel cu cercul A’ B’ de la baza se obtine un trunchi de con circular drept. O este centrul cercului de la baza conului.1.=r/R.....lungime crec=2πG se obtine prin desfasurarea conului: m(<AVC)..

Aflati volumul celor trei sfere.insrc = raza sferei inscrisa in cub. l=h. Ex. Ex.55. Diagonala unui cub este 12.circ= a√3/2.DD’ la 1/3 de baza. Razele a trei sfere sunt direct proportionale cu 15.53. Ex. iar O=AC∩BD. rsf. Notam cu a latura teratedrului regulat si cu rsf.1. iar aria(totala) A=4πR2 Notam cu a latura unui cub si cu rsf. Notam cu L.50. . Fie paralelipipedul dreptunghic ABCDA’B’C’D’ si M.52.BB’. este fix OA=R. Aflati volumul unui con circumscris sferei. Aflati O’S/O’O. Razele a trei sfere sunt 12.51.circ= a√3/2. raza sferei R A A’ Volumul sferei V= 4πR3/3. Aflati volumul celor trei sfere circumscrisa cubului.circ= raza sferei circumscrisa tetraedrului : Rsf. Ex. O’=A’C’∩B’D’. Raza unei sfere este 24. Aflati volumul cubului.49. Stim ca raza unei sfere este media aritmetica a celorlalte doua.48. Raza unei sfere este 12. Raza unei sfere este de 12.P. stiind ca dimensiunile paralelipipedului sunt L=h√3. 28 si 48.Sfera Sfera o putem imagina ca find generata de un punct care se misca in spatiu la o distanta constanta de un punct fix dat.CC’. 18 si 24. C’S/SA si volumul sferei circumscrisa paralelipipedului. Ex. Raza unei sfere este 36 si in ea inscriem un cub. Aflati volumul unui cub in care este inscrisa sfera.circ= raza sferei circumscrisa paralelipipedului : Rsf.47. Calculati aria si volumul sferei. Ex. care este astfel tangenta la toate fetele cubului inclusiv bazele.insrc = raza sferei inscrisa in acest tetraedru si Rsf.N. astfel ca virfurile acestuia sunt pe sfera.Q puncte pe laturile AA’. Aflati raza unei sfere daca aria si volumul ei sunt egale.circ= raza sferei circumscrisa cubului : Rsf. h laturile unui paralelipiped dreptunghic si cu Rsf. l. Ex. O=centrul sferei. Ex. Aflati aria sferei care are aria egala cu media aritmetica a celorlalte doua.circ= (√L2+l2+h2)/2 Ex.insrc= a/2 si Rsf. iar S=(MNP) ∩OO’. iar h=inaltimea paralelipipedului.54.