1.PUNCTUL.DREAPTA.

PLANUL
1.Punctul A 2.Dreapta d sau dreapta AB ▪A (d) ▪E=F A P▪ B Q▪ P≠Q

Semidreapta OA, notata [OA sau (OA, adica fara O 3.Segmentul AB, notat [AB] (AB),[AB),(AB]

O

A

A

M ●

B

M este mijlocul lui [AB] daca MA=MB=AB/2 sau [MA]≡[MB](=AB/2) 4.Definitie : Orice multime nevida de puncte este o figura geometrica Punctul, dreapta si planul sunt multimi de puncte, deci sunt figuri geometrice. - M≠N puncte distincte sau diferite M● N● E=F● - E=F puncte identice sau confundate 5.Axiomele geometriei in spatiu: 1.Prin doua puncte distincte trece o dreapta si numai una. 2.Printr-un punct exterior unei drepte trece o paralela la dreapta data si numai una. 3.Trei puncte necoliniare determina un plan. 4.Daca doua puncte sunt intr-un plan atunci si dreapta determinata de ele este in acel plan. 5.Daca doua plane au un punct comun atunci ele mai au cel putin inca un punct comun. 6.Exista patru puncte necoplanare. Consecinta: Doua plane care au un punct comun au o dreapta; cu alte cuvinte, intersectia a doua plane care au un punct comun este o dreapta(si nu altceva`). 6.Determinarea planului: 6.Determinarea planului: -Trei puncte determina un plan -Trei puncte determina un plan -Doua drepte concurente determinaplan plan -Doua drepte concurente determina un un -O dreapta si punct nesituat pe pe ea determina un -O dreapta si unun punct nesituatea determina un plan plan - Doua drepte paralele determina un -Doua drepte paralele determina un plan plan Notatii : planul se noteaza cu litere grecesti mici, sau cu 3 litere latine intre paranteze. α =(ABC) Doua drepte care au un singur punct comun se numesc drepte concurente. O a

a I b = {O} ; O este punctual de intersectie b Doua drepte a si b din acelasi plan care nu au nici un punct comun se numesc drepte paralele a║b a a Ib =Ǿ b Doua drepte nesituate in acelasi plan se numesc drepte necoplanare. a a b a Ib= Ǿ a b b b

2.DREPTE PARALELE
Definitie. Doua drepte coplanare care nu au nici un punct comun sunt paralele. scriem a b Axioma paralelelor: Printr-un punct exterior unei a drepte putem construi doar o paralela la acea dreapta.
b 2 1 Tr.1.Doua drepte paralele formeaza cu o secanta : 3 4 1. Unghiuri alterne interne congruente (3≡5)(4≡6). 2. Unghiuri alterne externe congruente (2≡8)(1≡7). 6 5 3. Unghiuri corespondente congruente (2≡6)(1≡5)(3≡7)(4≡8). 7 8 4. Unghiuri interne si de aceeasi parte a secantei suplementare.(3+6=1800)(4+5=1800) 5. Unghiuri externe si de aceeasi parte a secantei suplementare.(2+7=1800)(1+8=1800)

Tr.2.Mai multe drepte paralele echidistante determina pe orice secanta segmente congruente. a A a║b║c║d║e si [AB]≡[BC]≡[CD]≡[DE], rezulta b [AP]≡[PQ]≡[QR]≡[RS] c P B Daca in locul dreptelor ║luam plane ║tr.ramine d Q C valabila. e R D S E Tr.3.Daca M este mijlocul laturii [AB], iar MN║BC, atunci N este mijlocul lui [AC]. Tr.4.Thales O paralela la una din laturile unui triunghi formeaza pe celelalte doua segmente proportionale. A MN║BC rezulta AM/MB=AN/NC M N B C Tr.5.Mai multe drepte paralele neechidistante determina pe doua secante segmente proportionale. A P a║b║c rezulta AB/BC≡PQ/QR a A P b B Q B Q Tr.6.(Thales in spatiu) Mai multe plane ║determina pe c C R 2 secante care le taie, segmente C R proportionale. Tr.Cum impartim un segment in doua parti congruente. -luam in compas o lungime oarecare -construim dreapta oarecare AP A -cu compasul luam [AC] ≡ [CD] pe dr. AP -unim D cu B C -ducem CE║DB -conform tr.Thales 1=AC/CD=AE/EB, deci si AE=EB

E

B

D

P

Tr.Cum impartim un segment dat in n parti congruente : -ca mai sus, dar in loc sa luam pe AP, 2 segmente ≡ , luam n segmente ≡ Tr.Linia mijlocie a triunghiului este paralela cu latura a treia si egala cu jumatate din ea. -daca MN este linie mijlocie in ∆ABC(M si N sunt mijloacele laturilor ∆ABC) atunci MN║BC si MN=BC/2(vezi desenul de la tr.Thales).

Doua drepte din spatiu pot fi necoplanare.10. a║b si b║c . BF ⊥ b.7. a║c b a C a G b c ┌ ┌ Tr. a a ∈α si b∈ β.Doua drepte paralele determina pe alte doua drepte paralele pe care le intersecteaza segmente congruente. Tr. Tr. rezulta MN=PQ MNPQ=paralelogram b N P Pozitiile relative a doua drepte in spatiu: 1.9. atunci a este paralela cu dreapta c. Doua unghiuri cu laturile paralele sunt congruente sau suplementare. Daca dreapta a ⊥ b .Tr. 2.Doua drepte distincte pot avea in comun un singur punct. A B AE ⊥ a. atunci si a║c a b c Tr. Daca dreapta a ⊥ b si c ⊥ b.8.Doua drepte din spatiu pot fi coplanare: 1. a M c Q d a║b si c║d. in acest caz sunt si coplanare si se numesc drepte concurente.11. atunci ea intersecteaza orice paralela la dreapta b tot intr-un punct.Distanta dintre doua drepte paralele este constanta(mereu aceeasi).Daca dreapta a intersecteaza dreapta b intr-un punct.. 2. BF ⊥ a. atunci ea este perpendiculara pe orice paralela la dreapta b.12. CG ⊥ b Concluzia : AE=BF=CG =. E F Tr.. AE ⊥ b.Doua drepte coplanare care nu au nici un punct comun sunt paralele.6. adica nu sunt nici paralele si nici concurente. Tr.Doua drepte paralele cu o a treia dreapta sunt paralele intre ele. dar nici nu au puncte comune. CG ⊥ a. a∩b=Ø ∈ α a b β b muchii opuse in tetraedru .

in acest caz dreapta este inclusa/continuta in plan. Un cub ABCDA’B’C’D’ are prin definitie toate fetele Se cere saSe cere sacubul si sa identificati. cu baza dreptunghiul ABCD si Ex. in acest caz dreapta este paralela cu planul. Fie ABCD. notatiile indicate. a A ∈α. a∩ α=Ø. dar cu (VAD) ? . Fie piramida VABCD.O dreapta paralela cu o dreapta din plan este paralela cu planul. dar cu planul (ACD) ? Ex. un tetraedru oarecare sisi M. A ∈a.3.1.N mijloacele Ex. cu baza dreptunghiul ABCD si dreapta a║BC. Un cub ABCDA’B’C’D’ are prin definitie toate fetele patrate. Dreapta a este paralela cu AD. un tetraedru oarecare M.O dreapta poate avea nici un punct comun cu un plan .O dreapta poate avea doua puncte comune cu un plan . AB si BC. a a║ α. a║ b.3. deci a║ α a b⊂α ⊂ α b Ex. A α A ∈α si B∈ β. drepte Ex. paralele cu plane. Spunetieste paralela cu planul (BCD).3.13. patrate. Fie ABCD. dreapta a║BC.1. Spuneti daca a este paralela cu AD. laturilor Spuneti daca MN daca MN este paralela cu planul (BCD). Fie piramida VABCD. a∩ α=Ø α Tr. a∩ α={A} α A 3. AB ⊂α ∈ B 2. Pozitiile relative ale unei drepte fata de un plan: 1.O dreapta poate avea un singur punct comun cu un plan . Ex. folosind drepte paralele cu plane. in acest caz dreapta inteapa planul intr-un punct. folosind notatiile indicate. desenati desenati cubul si sa identificati.N mijloacele laturilor AB si BC.2.2.

α ∩ β= Ø α β Tr. α ∩ β= Ø ∈ β A Oricare alt plan γ ║α coincide cu β daca A∈ γ ∈ α . Daca.Doua plane distincte pot avea in comun o dreapta. a║β.16. o face dupa o dreapta paralela cu dreapta data (d). a⊂ α .4. (a) (β ) A (b) Tr.15.Doua plane distincte pot fi paralele(nu au nici un punct comun).Printr-un punct exterior unui plan putem duce un singur plan paralel cu planul dat. Pozitiile relative a doua plane: 1. α ∩β=a. α ∩ β= b atunci a║b a⊂ ⊂ α (β ) b α Tr. a Daca. α║β.Daca o dreapta (d) este paralela cu un plan atunci orice plan care contine dreapta (d) si intersecteaza planul. a║β si prin punctual A ∈ β ducem paralela b║a atunci dreapta b este continuta in planul β. Fie A ∉α si A∈ β si β ║ α.14. a⊂ β ⊂ α (β ) a 2.

17. γ ∩ α = a γ ∩ β= c atunci a║b║c a α β b γ c β b α γ c .19. Daca α ║β si γ ∩ β= b. Fie α ║β si γ ║ β atunci α ║γ α β γ Tr.Daca trei plane distincte se intersecteaza doua cite doua dupa cite o dreapta.18. atunci cele trei drepte sunt paralele. (Tr.Doua plane distincte paralele cu un al treilea plan diferit de ele.Doua plane paralele sunt taiate de un al treilea plan dupa drepte paralele.Tr. γ ∩ α = a γ atunci a║b a α β α b a γ b β Tr.acoperisului) a Daca α∩β= b. sunt paralele intre ele.

8. AB║D’C’cubul ABCDA’B’C’D’. Fie ABCD si CDEF doua dreptunghiuri Demonstrati ca AB este paralela cu EF.P. Ex.4. Demonstrati ca AB este paralela cu EF.4.DD’ la 1/3 de baza.BB’. iar O=AC∩BD.CC’. O’=A’C’∩B’D’. Ex. iar AA’. Aflati O’S/O’O. M∈AB.Tr. mijlocie in ∆BCD.N.5. Fie cubul ABCDA’B’C’D’ si M. Fie ABCD si CDEF doua dreptunghiuri aflate in plane diferite. M∈AB. Demonstrati ca AC║A’C’ . iar O=AC∩BD. iar S=(MNP) ∩OO’. CD. S=(MNP) ∩OO’.(Tr.DD’ la 1/3 de baza. Ex.BB’. Demonstrati ca AC║A’C’ . patrulaterul A’B’C’D’ este Stiind ca α ║β si AA’║BB’║CC’║DD’ demonstrati ca A’B’C’D’ este tot un dreptunghi. iar in planul β Ex. Ex.5. E∈E∈BD. Daca α ║β si a║b║c.9.Mai multe plane paralele determina pe doua secante segmente proportionale.Q puncte pe laturile AA’. Demonstrati ca MN║EF. atunci A C α AA’≡BB’≡CC’ Distanta dintre 2 plane paralele este constanta. tot un dreptunghi.Q puncte pe laturile Ex.9. O’=A’C’∩B’D’.6. C’S/SA .N. N∈AC.21.7. AB║D’C’ si AB’║DC’. Stiind ca α ║β si AA’║BB’║CC’║DD’ demonstrati ca A’B’C’D’. ∈ ∈AC.7. In planul α Aflati O’S/O’O.CC’.Doua plane paralele determina pe doua sau mai multe drepte paralele segmnete congruente. Fie VABCDoopiramida cu baza trapez(AB║CD) si si piramida cu baza trapez(AB║CD) Ex. Fie cubul ABCDA’B’C’D’.Thales) α A’ A Daca α ║β║γ β B’ atunci AB/A’B’=BC/B’C’ B C γ C’ x.avem dreptunghiul ABCD.20. Fie si AB’║DC’. In planul α avem dreptunghiul ABCD. Ex. BD. C’S/SA . AB aflate in planecu DE ? este paralela diferite. Ex. Fie ABCD tetraedru oarecare MN linie mijlocie in in ∆ABC. AB este paralela cu DE ? Ex.P. Ce pozitie are dreapta d d fata de si CD ? Ex. F∈ F∈ N Demonstrati ca MN║EF. iar iar EF ∈ ∈ ∈ EF linie mijlocie in ∆BCD. Ce pozitie are dreaptafata de AB AB si CD ? d=(VAB)∩(VCD). Fie cubul ABCDA’B’C’D’ si M.CD.6. Fie ABCDtetraedru oarecare sisi MN linie mijlocie ∆ABC. a B b c A’ B’ C’ β Tr.8. Fie VABCD d=(VAB)∩(VCD). iar in planul β patrulaterul A’B’C’D’. .

ducem printr-un punct P doua drepte c║a si d║b. b⊂α PA ⊥ a.. PA ⊥ b) ⊂ Rezulta ca oricare ar fi dreptele P c⊂α. PA ⊥ d. rezulta PA ⊥ α α a A b Tr. a si b sunt doua drepte necoplanare.O dreapata perpendiculara pe un plan este perpendiculara pe orice dreapta din plan. Tr. a⊂α.Doua drepte oarecare din spatiu sunt perpendiculare daca doua drepte paralele cu dreptele date si concurente formeaza intre ele un unghi de 900(perpendiculare).23.O dreapata perpendiculara pe doua drepte concurente este perpendiculara pe plan. c d b P 2. Deci daca unghiul dintre ele are 900. P a∩b={A}. ⊂ b⊂α. d⊂α. a⊂α. Spunem ca paralelismul pastreaza unghiurile. etc. ⊂ ⊂ α c d b A a .4.. PA ⊥ a. Perpendicularitate in spatiu: 1.. a Unghiul dintre ele este egal cu unghiul dintre a si b. PA ⊥ b..22. . rezulta PA ⊥ c. Daca PA ⊥ α(adica PA este ⊥ pe doua drepte concurente a si b.Unghiul a doua drepte oarecare din spatiu este egal cu unghiul format de doua drepte paralele cu dreptele date si concurente.

Daca AB=4. Ex. Daca distanta de la A la d este 13 si distanta de la A la planul α este 12 calculati distanta de la B la d. BC=3 calculati distanta de la A la dreapta d. P∉α si Q∈α rezulta ca PQ nu este ⊥ α si PQ>PA oricare ar fi Q∈α. C (Tr.12.Intr-un punct al unui plan putem construi o singura peprpendiculara pe acel plan.d. iar QA este proiectia lui PQ pe plan AQ=PQcos(<PQA) Q A Tr. C∈d B∈ α. . Ex.3 ⊥ )Daca AB α si BC ⊥ ⊥ atunci AC ⊥ ⊥ . atunci ACd d unde d⊂⊂ α.11. P∉α Atunci oricare ar fi dreapta d care trece prin A rezulta ca dreapta d nu este ⊥ α d α A Tr. α C B d Ex. ∈d C∈d B∈ α. A∈α. rezulta d ⊥ AC. P Daca PA ⊥ α.26Teorema celor trei perpendiculare si reciprocele ei: (Tr. P Daca PA ⊥ α. Fie AB ⊥ α si BC ⊥ d. unde d⊂ α. A∉α .Tr.10. A∉α . unde d α. C∈d B∈ α. Fie AB ⊥ α si BC ⊥ d. unde d⊂ α. unde d⊂ α. A este proiectia lui P pe plan.24. A Daca AB ⊥ α si d⊂ α atunci AB ⊥ d deci d ⊥ BC(ip) si d ⊥ AB rezulta ca d ⊥ (ABC) si cum AC⊂(ABC). A∈α. A∉α.25. Fie AB ⊥ α si BC ⊥ d. .3 ⊥ )Daca AB ⊥ ⊥ α si BCd. AC=10 calculati BC si distanta de la A la dreapta d. C∈d B∈ α. Daca AB=8.Dintr-un punct exterior unui plan putem construi o singura peprpendiculara pe acel plan. A∉α .

E∈d A∉α. AC=4. AC=3 calculati distanta de la B la dreapta d. unde d⊂ α. CE=3. C∈d B∈ α. Tr. C∈d atunci BC ⊥ d. α C B d Ex. B∈ α.16. C∈d B AB ∉ si (R1Tr.28.BC). rezulta AB ⊥ α. A∉α . Daca AC=28.⊥Aα α. AC ⊥ d. C∈d B∈ α. d⊂ α. Daca AB=4.17. C∈d B∈α. A∉α . distanta de la A la . Daca distanta de la A la d este 30 si distanta de la A la planul α este 24 calculati distanta de la B la d. Ex. A∉α. BC=3 calculati distanta de la A la α si d. AB=10 calculati distanta de la B la dreapta d. A∉α . Fie ∆ABC dreptunghic in B si BC ⊥ d si AC ⊥ d. BC ⊥ d. Fie AB ⊥ α si AC ⊥ d. (R2Tr. C∈d B∈ α.3 ⊥ )Daca AB ⊥ α si AC ⊥ d. ⊂ ∈ ∈ A Daca d ⊥ BC si d⊂ α si AC ⊥ d α deci d ⊥ (ABC) rezulta d ⊥ AB rezulta ca AB ⊥ AB si AB ⊥ d si α =(d.AC ⊥ d.14. Ex. Fie AB ⊥ BC. Ex. unde d⊂ α. (R2Tr. C∈d B∈ α.3 ⊥ )Daca AB ⊥ BC.Daca AB=2 calculati distanta de la B la dreapta d si distanta de la A la α.C∈d. A Daca AB ⊥ α si d⊂ α atunci AB ⊥ d deci d ⊥ AC(ip) si d ⊥ AB rezulta ca d ⊥ (ABC) si cum BC⊂(ABC). atunci BC ⊥ d .3 ⊥ )Daca∈ α. A∉α . Fie AB ⊥ α si AC ⊥ d. C∈d B∈ α. d⊂ α. unde d⊂ α. unde d⊂ α. AC ⊥ d .Tr. unde d⊂ α. atunci AB ⊥ α. C B d Ex. (R1Tr. Daca AB=11.3 ⊥ )Daca AB ⊥ BC si BC ⊥ d.13. AE=5 si BC ⊥ d.15. atunci AB ⊥ α unde d⊂ α.27. Fie AB ⊥ α si AC ⊥ d. rezulta d ⊥ BC. unde d⊂ α.

Tr. Doua drepte perpendiculare pe acelasi plan sunt paralele.32.Daca o dreapta este perpendiculara pe un plan atunci orice plan care contine dreapta data este perpendicular pe planul dat. AA’ ⊥ α BB’ ⊥ α deci si BB’ CC’ ⊥ α deci si CC’ DD’ ⊥ α deci si DD’ deci si AA’ ⊥ β ⊥ β ⊥ β ⊥ β α A B C D atunci AA’=BB’=CC’=DD’ β A’ B’ C’ D’ . Daca d ⊥ α si d ⊥ β atunci α║β d α β Tr.Doua plane perpendiculare pe aceeasi dreapta sunt paralele.29. Daca α ║β. Daca d ⊥ β si d⊂α atunci α ⊥ β ⊂ α β d Tr.31.30. a b Daca a ⊥ α si b ⊥ α atunci a║b α Tr.Distanta dintre doua plane paralele este constanta.

Calculati aria totala si volumul piramidei si distanta de la C la planul (VAF). iar unghiul dintre VA si planul (ACD) cu masura de 600 . ∆ABD dreptunghic in D. Calculati distanta de la A la planul (BCD) si distanta de la B la (ACD).27. ∆ABD dreptunghic in B. AB=8. Ex. iar ∆DAC dreptunghic in A si AD=8. Calculati ∈ ∉ ⊂ distanta de la P la dreapta d.20. unde M este mijlocul lui AD. Fie VABCD o piramida patrulatera regulata. ∆ACD dreptunghic in C. Se da cubul ABCDA’B’C’D’ cu latura bazei. Ex.19. AB=8.25. CM=6. iar CM mediana in ∆BCD.22. d⊂ α si d ⊥ (ABC). d⊂ α si AB ⊥ d. P∉α si PA=12. iar ∆DAC dreptunghic in A si AB=10. Fie ∆ABC dreptunghic in A.23. la planul (VMN).C.21.Ex. AB=8√2. Fie ABCD un tetraedru regulat . BD=6 si CD=12. Fie A∈ α si PA ⊥ α. se cere distanta de la A la dreapta d si ⊂ ⊂ distanta de la A la planul α. Calculati aria totala si volumul piramidei si distanta de la O=AC∩BD. Ex.D patru puncte necoplanare si ∆ACB dreptunghic in C. Ex. Fie ∆ABC dreptunghic in B.24.B.26.18. Ex. Fie VABCD o piramida patrulatera regulata. Ex. BC=4√5. BC=4 astfel incit BC⊂ α . Ex. Sectionam piramida cu un plan paralel cu planul (ABC) la 1/3 de virf. AB=5. se cere distanta de la C la planul (BAD) si distanta de la A la BD. Ex. iar N este mijlocul lui CD. VA=12 si AB=8√2. . Calculati distanta de la C la planul (BAD) si distanta de la C la BD. Calculati aria totala si volumul piramidei B’ABC si distanta de la B la planul (B’AC). Fie A. iar O este intersectia medianelor ∆DCB. Ex. AC=6 si masura unghiului dintre planele (BCD) si ( ACD) este de 600. Calculati aria totala si volumul tetraedrului si distanta de la O la planul (ABC). Fie ∆ABC dreptunghic in B si catetele AB=3. Stiind ca AD=AB=12. Fie VABCDEF o piramida hexagonala regulata cu latura bazei. Calculati aria totala si volumul corpului care ramine dupa ce indepartam piramida mica formata prin sectionare. AB=10 si VA=20.

Fie VABC o piramida triunghiulara regulata cu latura bazei de 15 si unghiul dintre VA si planul bazei (ABC) de 300. iar VA=12.28. Calculati distanta de la A la BC si distanta de la mijlocul lui [AO] la BC. aria si diagonala patratului. Aflati unghiul dintre planele (PBD) si (BCD). Ex. planul (ABC). Ex.33. triunghi echilateral. Calculati distanta de la V la BC. la laturile si diagonalele patratului. .34. Ex. Fie VA ⊥ (ABC). Calculati aria totala si volumul trunchiului de piramida format. si la jumatatea distantei dintre V si planul (ABC). unde O’=A’C’∩D’B’ si distanta de la A’ la BD si distanta de la O=BC’∩CB’ la AD. Ex. Se da cubul ABCDA’B’C’D’ cu muchia de 10. AB=24. Se da triunghiul oarecare ABC. Daca ridicam.Ex. din unul din virfurile patratului. aratati ca volumul piramidei VABM este egal cu volumul piramidei VACM oricare ar fi punctul V in spatiu si in afara planului (ABC). Ex. Ex. o perpendiculara VA pe planul patratului cu lungimea de 12. Fie ABCD un patrat cu latura de 8. se cere sa calculati distantele din virful perpendicularei V. avind aria bazei egala cu 15√3/2 si VA ⊥ (ABC).29. iar P∉ (ABC) astfel incit PA=6 si PO=12.30. VA=20. Calculati aria totala si volumul piramidei O’ABC. Se cere raza cercului circumscris triunghiului. iar O este intersectia medianelor ∆DCB si AO=12.31. raza cercului inscris in triunghi si aria triunghiului. Calculati distanta de la V la BC. Se da cubul ABCDA’B’C’D’ cu latura bazei. Sectionam piramida cu un plan paralel cu baza.36. Fie ABCD un tetraedru regulat . Fie AM. Fie VABC o piramida triunghiulara cu baza ∆ABC. Ex. Aratati ca oricare doua virfuri ale triunghiului sunt egal departate de mediana care porneste din cel de-al treilea virf al triunghiului. Calculati perimetrul. mediana si VA ⊥ (ABC). Se cere distanta de la P la PLANUL (BCD) si distanta de la P la CD. Ex. Se da triunghiul echilateral ABC cu latura de 4.35. Fie ABCD un romb cu latura de 12 si unghiul ascutit de 600. AB=10.32. Calculati masura unghiului dintre planele (A’B’C’) si (D’AC).

fiecare fiind dusa in unul din cele doua semiplane si fiind perpendiculare pe muchie(<APB de mai sus).Unghiul diedru este unghiul format de doua semiplane determinate de dreapta comuna planelor.Unghiul unei drepte cu un plan este unghiul format de dreapta cu proiectia ei pe plan. c║a si d║b. Unghiul a doua drepte in spatiu. Unghiul plan al diedrului sau unghiul plan corespunzator diedrului este unghiul format de doua semidrepte avind originea comuna pe muchia diedrului. AB∩ α ={P} <(AB. α)=<APA’ α B P A’ B’ 3.Unghiul a doua drepte oarecare din spatiu(nu au nici un punct comun) este egal cu unghiul a doua paralele cu dreptele date si care sunt si concurente. Unghiul a doua plane 1.Unghiul dintre doua plane care au o dreapta (d) in comun este unghiul format de doua perpendiculare pe (d) apartinind planelor.d) b 2. A Fie AP ⊥ d si BP ⊥ d <APB este unghiul dintre plane B d P 4. c∩d={P} a P <(a. Dreapta comuna o vom numi muchia diedrului(dreapta d de mai sus). c d a∩b=Ø.4. . A AA’ ⊥ α si BB’ ⊥ α. duse in acelasi punct de pe dreapta d.b)=<(c.

. Arii si volume. AO= l3√6/3 . este triunghi echilateral deci AE este si mediana .5. ∆ADB. Stim . si analog este si pe celelalte doua inaltimi ale ∆BCD. B Inaltimea tetraedrului este perpendiculara E O D dintr-unul din virfuri pe fata opusa. Fie AO ⊥ (BCD) OE ⊥ BC. a3= l3√3/6 . Volumul tetraedrului este V= A(∆BCD) · AO/3 = l33√2/12 . rezulta cu T3 ⊥ ca AE ⊥ BC. Deci ∆ABC. triunghiuri echilaterale congruente. deci OE este mediatoare si deci este si inaltime rezulta ca OE trece prin D. deci AB=AC=AD=BC=CD=DB. C Aria totala a tetraedrului este suma ariilor fetelor tetraedrului. Poliedre. Inaltimea tetraedrului regulat cade in centrul fetei opuse. Aria totala a tetraedrului este de patru ori aria unei fete a tetraedrului. care este la intersectia inaltimilor fetei .Tetraedrul Patru puncte necoplanare formeaza un corp pe care-l numim tetraedru. de asemenea ca O este la 2/3 de virf si la 1/3 de baza ∆BCD. Volumul teratedrului este V= A(∆BCD) · AO/3 =. deci inaltimea teratedrului este AO. A 1. deci inaltimea teratedrului este AO.. Volumul tetraedrului este egal cu aria unei fete inmultita cu o treime din inaltimea corespunzatoare fetei. Alat=3 l23√3/4. AE= l3√3/2 . sunt 4 inaltimi congruente. Fie AO ⊥ (BCD) OE ⊥ BC. a3=apotema ∆ echilateral. Dar ∆ABC. rezulta cu T3 ⊥ ca AE ⊥ BC. Corpuri rotunde. adica E este mijlocul lui BC. iar OE=DE/3. Notam cu l3=latura ∆ echilateral. 1. R=raza cercului circumscris ∆ echilateral. adica OD=2DE/3.. Toate fetele sunt triunghiuri echilaterale. insa si ∆BCD este triunghi echilateral. Volumul tetraedrului este egal cu aria unei fete inmultita cu o treime din inaltimea corespunzatoare fetei. etc. At=A(∆ABC)+A(∆ACD)+A(∆ABD)+A(∆BCD) . deci O este pe inaltimea din D a ∆BCD. ∆ACD. At=4A(∆ABC) =l23√3. Abazei= l23√3/4 .Tetraedrul regulat Un tetraedru cu toate muchiile congruente se numeste tetraedru regulat. ∆BCD sunt toate..

iar Al=AAA’DD’+AAA’BB’+ABB’CC’+ACC’DD’=(AB+BC+CD+.)h Aria totala a prismei este suma dintre aria laterala a prismei si ariile bazelor . V= Ab·h=AABCD·D’O=AABCD·h O prisma dreapta este o prisma in care orice muchie laterala este perpendiculara pe baze. AA’ ⊥ (A’B’C’).. . Paralelipipedul este o prisma cu bazele paralelograme.AA’BB’. Aria laterala a prismei este suma ariilor fetelor laterale ale prismei.BB’CC’. ABCD si A’B’C’D’=dreptunghiuri l Iar AA’DD’. diagonala d=l√3 O prisma triunghiulara este o prisma in care bazele sunt triunghiuri. D C Inaltimea prismei este perpendiculara E dintr-unul din virfurile unei baze pe baza opusa. A B AA’║BB’║CC’║DD’. At= Al +AABCD+AA’B’C’D’=Pbazeih+AABCD+AA’B’C’D’ Volumul prismei este egal cu aria unei baze inmultita cu inaltimea prismei. O prisma hexagonala este o prisma in care bazele sunt hexagoane. A’ B’ iar muchiile laterale sunt paralele si trec prin virfurile poligoanelor de la baza atunci ele formeaza un corp pe care-l numim prisma. At=6l2.Prisma D’ C’ Daca bazele sunt doua poligoane paralele. ABCD si A’B’C’D’=paralelograme Paralelipiped drept este un paralelipiped cu fetele laterale drptunghiuri(bazele sunt totusi paralelograme). h=D’O=inaltimea prismei(distanta dintre baze).. fie D’O ⊥ (ABC).CC’DD’ sunt dreptunghiuri Paralelipiped dreptunghic este un paralelipiped h d cu toate fetele dreptunghiuri(fetele laterale si bazele a sunt dreptunghiuri). diagonala paralelipipedului dreptunghic=d si d2=L2+l2+h2 volumul=V=Abazei·h=Llh=produsul dimensiunilor Cubul are toate fetele patrate: volumul V=l3..AA’BB’. AA’║BB’║CC’║DD’.CC’DD’ sunt dreptunghiuri (L) Aria totala a paralelipipedului dreptunghic =At=2(Ll+lh+Lh). ABCD si A’B’C’D’=paralelograme Iar AA’DD’.. si AA’ ⊥ (ABC).1.BB’CC’. De exemplu aria fetei AA’DD’ este egala cu AD·D’E. OE ⊥ AD rezulta (T3 ⊥ ) D’E ⊥ AD.

. mediatoare..1. Muchiile laterale=VA. . si aria bazei(un poligon regulat).). V=AABC·VO/3 1. Volumul piramidei este egal cu aria unei fete inmultita cu o treime din inaltimea corespunzatoare fetei.. VC. etc. Volumul piramidei este egal cu aria bazei inmultita cu o treime din inaltime..... CD. ∆VCD. V Virful=V Baza=poligonul opus lui V.Piramida Patru puncte necoplanare formeaza un corp pe care-l numim piramida. patrat.. VB.. Inaltimea piramidei regulate cade in centrul bazei. ∆VBC.. Aria totala a piramidei este suma ariilor fetelor laterale... Baza este poligon regulat: A C triunghi echilateral. BC. ∆ABC Fetele laterale=∆VAB. A C Muchiile de la baza=AB. Toate fetele sunt triunghiuri isoscele(VAB. care sunt de altfel egale intre ele.. Muchiile piramidei=laterale si ale bazei E O Apotema piramidei=inaltimile fetelor laterale. care este la intersectia inaltimilor(=mediane. V=Ab·VO/3 .VE Aria laterala=suma ariilor fetelor laterale B Ariile bazelor=aria poligoanului de la baza Inaltimea piramidei este perpendiculara dintr-unul din virfuri pe fata opusa. B . Ab=aria bazei V Deci ∆VAB. VBC... bisectoare) . ∆VBC. sunt triunghiuri isoscele congruente. E O hexagon regulat. ∆VAC. VO ⊥ (ABC) Aria totala a piramidei este suma ariilor fetelor piramidei.Piramida regulata O piramida cu muchiile laterale congruente si avind baza un poligon regulat se numeste piramida poligonala regulata.. .

Prin mijlocul inaltimii ducem un plan paralel cu (VAB) . Stim . Dar ∆VAB.38. Ex. VAB si VCD. Ex. Ex..42. de asemenea ca O este la 2/3 de virf si la 1/3 de baza ∆ABC. Calculati tangenta unghiului dintre fetele VAB si VBC. iar apotema de 12. iar unghiul dintre o mucie laterala si latura bazei alaturata ei de 450. deci O este pe inaltimea din C a ∆ABC. este triunghi isoscel deci VE este si mediana . deci inaltimea este VO.. Calculati aria laterala a unei piramide triunghiulare regulate cu inaltimea de 4. si analog este si pe celelalte doua inaltimi ale ∆ABC. Ex. adica R=CO=2CE/3.41. ∆ABC si VO ⊥ (ABC) OE ⊥ AB. etc. adica E este mijlocul lui AB. Fie VABC o piramida triunghiulara regulata. Ex. deci OE este mediatoare si deci este si inaltime rezulta ca OE trece prin C. iar OE=CE/3.37. aria laterala Alat =suma ariilor fetelor laterale care sunt triunghiuri isoscele congruente. Aria totala = At= Alat +A(∆ABC) . la (VAB).39. Calculati aria sectiunii formate.De exemplu daca baza este triunghi echilateral. Fie VABCD o piramida regulata cu baza patrat cu latura de 20. rezulta cu T3 ⊥ ca VE ⊥ AB. deci este semi-perimetrul bazei inmultit cu apotema piramidei(inaltimea fetei)=Pbazei. . iar aria totala 169.40. Calculati volumul unei piramide patrulatere regulate care are aria laterala 144. Avind aria laterala egala cu 256. Fie VABCD o piramida patrulatera regulata cu apotema de 6 si masura unghiului dintre muchii si diagonalele alaturate de 450. precum si unghiul dintre VA si dreapta d=(VAD)∩(VBC).ap/2. Calculati volumul si aria laterala a unei piramide triunghiulare regulate cu latura bazei de 24. insa ∆ABC este triunghi echilateral. Volumul piramidei este V= A(∆ABC) · VO/3 . Aflati aria si volumul piramidei si distanta de la punctul de intersectie a diagonalelor patratului ABCD. iar unghiul dintre muchia laterala si latura bazei de 450. Ex.

BB’..... fetele laterale(trapeze) si ariile bazelor. dar din asemanarea triunghiurilor ∆VA’B’~∆VAB.. =apotema trunchiului Volumul trunchiului este egal cu o treime din inaltime inmultita cu suma dintre ariile bazelor si radacina patrata din produsul lor. . etc. h=OO’ Raportul volumelor celor doua piramide formate prin sectionarea (taierea) piramidei mari(VABC) cu planul (A’B’C’) paralel cu baza (ABC) este egal cu cubul raportului de asemanare.. Pbazei mici=perimetrul bazei mici. O C Apotema trunchiului: B’E ⊥ AB.. B’ Muchiile laterale: AA’. BC. unde B=aria bazei mari.1....CC’. B Inaltimea trunchiului este perpendiculara dintr-unul din virfuri pe baza(OO’).1. V=(B+b+√Bb)h/3. VO este inaltimea piramidei mari din care provine trunchiul.Trunchiul de piramida V Virful piramidei din care provine trunchiul=V Bazele=∆ABC.. B’C’BC. Fie VABCD o piramida patrulatera regulata cu latura de 12.A’B’. Se cere aria si volumul trunchiului format si distanta de la O la planul (VAB) si . deci raportul ariilor este patratul raportului de asemanare : A∆A’B’C’/ A∆ABC=A’B’·i’/ AB·i=(i’/i)2 ..... iar unghiul dintre o fata laterala si baza de 600. iar raportul volumelor : V’/V=(h’/h)3 .. iar VO’ inaltimea piramidei mici. Ex.. Muchiile de la baza: AB. A’ O’ C’ Fetele laterale = trapeze A’B’AB.. b=aria bazei mici. ∆A’B’C’ sau. ∆VO’B’~∆VOB ∆VO’M’~∆VOM.BB’. Aria totala a trunchiului este suma ariilor fetelor trunchiului. /2 At= Al+B+b. obtinem : A’B’/AB=VO’/VO=i’/i. Apotema tr. iar V=A∆ABC·VO/3 deci raportul celor doua volume este : V’/V= A∆A’B’C’·VO’/ A∆ABC·VO. AC.. A’B’. ceea ce poate usura calculele. PBazei mari=perimetul bazei mari. V’=A∆A’B’C’·VO’/3 . A Muchiile trunchiului : AA’.. Ariile bazelor = aria poligoanelor de la baza.AB. Al=(PBazei mari+Pbazei mici)Apotema tr... deci raportul lor este A∆A’B’C’/ A∆ABC=A’B’·i’/ AB·i . dar A∆A’B’C’= A’B’·i’/2 A∆ABC=AB·i/2. E Aria laterala=aria trapezelor AA’BB’. Sectionam piramida cu un plan (A’B’C’D’) paralel cu baza la 1/3 de virf. Se vede ca volumul trunchiului este egal cu diferenta volumelor celor doua piramide : Vt=V-V’ .

ditanta de la M=mijlocul lui [AB]. VM=AB=12.45. . Calculati aria trunchiului si volumul. deci 1/3=VO’/VO= O’M’/OM=VM’/VM. deoarece daca OE ⊥ VM . deci VVOAB = AOAB ·h/3=36√3/2.Fie ABCA’B’C’ un trunchi de piramida triunghiulara regulata cu latura bazei mari de 36. Planele (VAB) si (VCD) se taie dupa o dreapta d paralela cu AB. deci OE=3 VVOAB/ AVAM . Un trunchi de piramida triunghiulara regulata cu latura bazei mari de 64. iar distanta este chiar VM=12. latura bazei mici 32 si apotema de 256. deci VM ⊥ AB A’ D’ VAB=isos. VM’=4. la intersectia d a planelor (VAB) si (VCD). Calculati apotema. Ex. atunci. deoarece AB ║ CD si deci AB║(VCD). OO’=√3 B C 2 AABCD=AB =144. egal cu 600. care pornesc din acelasi virf. Ex.43. A’B’=(1/3)AB=4 VVABCD = AABCD ·h/3=72√3. cunoscuta si baza OAB care are aria egala cu ¼ din aria bazei ABCD. Un trunchi de piramida triunghiulara regulata cu latura bazei mari de 16. deci M=mij. muchia. rezulta: M N O’M’=2.AB si OM=AB/2 M’ B’ C’ m(<VMO)=600. latura bazei mici 12 si volumul de 144. OM ⊥ AB. dar VM ⊥ AB. iar VM ⊥ AB. dar VVOAB = AVAM ·OE/3 . VO=3√3/2. VO’=√3/2. unde OE este distanta de la O la planul (VAB). AA’B’C’D’=(1/3) AABCD =48. AB=12.44.VVA’B’C’D’ =24√3(3-1)= 48√3 AABCDA’B’C’D’=AABCD+AA’B’C’D’+4AA’B’AB=144+48+4·(AB+A’B’)MM’/2. deci AABCDA’B’C’D’ =192+256=448 Piramida VOAB are inaltimea VO. Calculati aria trunchiului si volumul. h=VO V VO ⊥ (QBC). cos600=OM/VM VM=2OM=12 (sau VMN=echi) A D VO’M’VOM. cum si OM ⊥ AB. R2T3 ⊥ spune ca OE ⊥ (VAB). deci VM ⊥ d. latura bazei mici 15 si unghiul format de muchia laterala cu muchia bazei mari. VVA’B’C’D’ = VVABCD /3=24√3 VABCDA’B’C’D’= VVABCD . inaltimea si aria trunchiului. Ex. MM’=8.

unde O si O’ sunt centrele cercurilor de la baza cilindrului. Astfel bazele sunt doua cercuri cu aceeasi raza. segmentul [AB] si punctul fix O si dreapta A A’ d si o lungime fixa R si doua plane paralele. Daca [AB] se roteste in jurul lui O. 1. iar segmentul care genereaza cilindrul este mereu paralel cu o directie fixa.1. Cilindrul ia nastere prin miscarea unui segment in jurul unui punct fix la distanta constanta de acest punct fix... adica OO’=G=h=AB=A’B’=. segmentul avind celalalt capat fix. iar diagonala sectiunii axiale face cu planul bazei un unghi de 600. la distanta data. paralele. aria totala At= 2πRG +2πR2=2πR(G +R) Ex. . OB=OB’=OA=OA’=R. data.Cilindrul circular drept Cilindrul circular drept ia nastere prin miscarea unui segment in jurul unui punct fix la distanta constanta de acest punct fix si intre doua plane paralele pe care segmentul este perpendicular. . De aceea [AB] se numeste generatoarea cilindrului. Conul ia nastere prin miscarea capatului unui segment in jurul unui punct fix. α║β. De exemplu o sfera o putem imagina ca find generata de un punct care se misca in spatiu la o distanta fixa de un punct fix dat. R este raza celor doua cercuri care sunt numite bazele cilindrului.Corpuri rotunde Corpurile rotunde sunt corpuri de rotatie. intuitiv ele sunt generate de puncte sau segmente/drepte care se misca. B B’ AB ⊥ β atunci [AB] genereaza un cilindru circular drept. Se vede ca inaltimea cilindrului este egala cu generatoarea cilindrului. O’ R Se dau. constanta .B∈ β. O R la distanta R de O astfel incit mereu AB║d si AB ⊥ α . Volumul cilindrului V= πR2G =πR2h. Calculati volumul cilindrului circular drept care are generetoarea si raza direct proportionale cu numerele 5 si 12.46. segmentul fiind mereu paralel cu o directie data si fixa. iar aria laterala(=aria dreptunghiului cu L=2πR si l=G care este desfasurarea cilindrului) Al= 2πRG. iar A∈ α .

.. O este centrul cercului de la baza conului..2πR lungimea arcului mic AC este Rezulta: V m(<AVC)= 3600R/G egala cu lungimea cercului de la baza G G conului=2πR.Conul circular drept Conul ia nastere prin miscarea capatului unui segment in jurul unui punct fix. 0 . R este raza cercului care este baza conului. la distanta data.. in care generatoarea AB este ipotenuza.. aria totala At=πG(R+r) +π(R2+r2) A Unde G=AA’=BB’.. O R la distanta R de O astfel incit B descrie un cerc B B’ si AO ⊥ α atunci [AB] genereaza un con circular drept.lungime crec=2πG se obtine prin desfasurarea conului: m(<AVC)... segmentul avind celalalt capat fix.. h=OO’. Se dau.1.=r/R. iar aria laterala Al=πRG... Ca si la piramida raportul dintr volumul conului mic(V’) care a fost indepartat prin sectionare pentru a obtine trunchiul de con si volumul conului mare din care provie conul este egal cu cubul raportului de asemanare.. iar raza cercului mare A C cu centrul in V este G. AO este cateta triunghiului dreptunghic AOB. Volumul conului V= πR2h/3. pentru ca avem triunghiurile asemenea ∆VO’A’ ~∆VOA... Volumul trunchiului de con circular drept V= (πh/3)( R2+ r2+Rr). unde generatoarea G=AB=AB’=... dar poate fi si echilateral sau dreptunghic si isoscel. De aceea [AB] se numeste generatoarea conului. fixa. Daca B se roteste in jurul lui O. adica : V’/V=VO’/VO=VA’/VA=VB’/VB=. segmentul [AB] si punctul fix O A si o lungime fixa R si planul α. iar A=fix si O. Aria laterala =aria sectorului de cerc care La 360 …. r=A’O’=O’B’ R=OA=OB. deci AB2=AO2+OB2 .. O’ Sectionind un con cu un plan paralel cu cercul A’ B’ de la baza se obtine un trunchi de con circular drept... data... . aria totala At=πRG +πR2=πR(G+R). Se vede ca inaltimea conului....B∈ α .. iar aria laterala O B Al=πG(R+r). inaltimea h=AO si raza R=Ob=OB’. adica G2=h2+R2 . constanta de punctul fix. Triunghiul ABB’ este un triunghi isoscel.

circ= raza sferei circumscrisa paralelipipedului : Rsf.54.insrc = raza sferei inscrisa in cub.circ= (√L2+l2+h2)/2 Ex. C’S/SA si volumul sferei circumscrisa paralelipipedului.Sfera Sfera o putem imagina ca find generata de un punct care se misca in spatiu la o distanta constanta de un punct fix dat. Aflati volumul unui con circumscris sferei. care este astfel tangenta la toate fetele cubului inclusiv bazele. Notam cu a latura teratedrului regulat si cu rsf.52. Fie paralelipipedul dreptunghic ABCDA’B’C’D’ si M. Notam cu L. Aflati O’S/O’O. .insrc= a/2 si Rsf. Stim ca raza unei sfere este media aritmetica a celorlalte doua. Ex.circ= a√3/2. astfel ca virfurile acestuia sunt pe sfera. iar S=(MNP) ∩OO’.N. stiind ca dimensiunile paralelipipedului sunt L=h√3. Ex.circ= raza sferei circumscrisa cubului : Rsf.53.55. Aflati aria sferei care are aria egala cu media aritmetica a celorlalte doua. Ex.CC’. O’=A’C’∩B’D’. Raza unei sfere este de 12. Ex. iar O=AC∩BD. Razele a trei sfere sunt 12. 18 si 24. Raza unei sfere este 24.51. Raza unei sfere este 12.Q puncte pe laturile AA’. iar aria(totala) A=4πR2 Notam cu a latura unui cub si cu rsf. raza sferei R A A’ Volumul sferei V= 4πR3/3.48.circ= a√3/2. l. Aflati volumul cubului.circ= raza sferei circumscrisa tetraedrului : Rsf. Aflati raza unei sfere daca aria si volumul ei sunt egale. Aflati volumul celor trei sfere.DD’ la 1/3 de baza. l=h.47.50. Aflati volumul celor trei sfere circumscrisa cubului. Ex. 28 si 48.BB’.49. h laturile unui paralelipiped dreptunghic si cu Rsf.1. O=centrul sferei. Calculati aria si volumul sferei. Raza unei sfere este 36 si in ea inscriem un cub. Aflati volumul unui cub in care este inscrisa sfera. este fix OA=R. rsf. Ex. Ex.insrc = raza sferei inscrisa in acest tetraedru si Rsf. Ex.P. Diagonala unui cub este 12. iar h=inaltimea paralelipipedului. Razele a trei sfere sunt direct proportionale cu 15.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful