1.PUNCTUL.DREAPTA.

PLANUL
1.Punctul A 2.Dreapta d sau dreapta AB ▪A (d) ▪E=F A P▪ B Q▪ P≠Q

Semidreapta OA, notata [OA sau (OA, adica fara O 3.Segmentul AB, notat [AB] (AB),[AB),(AB]

O

A

A

M ●

B

M este mijlocul lui [AB] daca MA=MB=AB/2 sau [MA]≡[MB](=AB/2) 4.Definitie : Orice multime nevida de puncte este o figura geometrica Punctul, dreapta si planul sunt multimi de puncte, deci sunt figuri geometrice. - M≠N puncte distincte sau diferite M● N● E=F● - E=F puncte identice sau confundate 5.Axiomele geometriei in spatiu: 1.Prin doua puncte distincte trece o dreapta si numai una. 2.Printr-un punct exterior unei drepte trece o paralela la dreapta data si numai una. 3.Trei puncte necoliniare determina un plan. 4.Daca doua puncte sunt intr-un plan atunci si dreapta determinata de ele este in acel plan. 5.Daca doua plane au un punct comun atunci ele mai au cel putin inca un punct comun. 6.Exista patru puncte necoplanare. Consecinta: Doua plane care au un punct comun au o dreapta; cu alte cuvinte, intersectia a doua plane care au un punct comun este o dreapta(si nu altceva`). 6.Determinarea planului: 6.Determinarea planului: -Trei puncte determina un plan -Trei puncte determina un plan -Doua drepte concurente determinaplan plan -Doua drepte concurente determina un un -O dreapta si punct nesituat pe pe ea determina un -O dreapta si unun punct nesituatea determina un plan plan - Doua drepte paralele determina un -Doua drepte paralele determina un plan plan Notatii : planul se noteaza cu litere grecesti mici, sau cu 3 litere latine intre paranteze. α =(ABC) Doua drepte care au un singur punct comun se numesc drepte concurente. O a

a I b = {O} ; O este punctual de intersectie b Doua drepte a si b din acelasi plan care nu au nici un punct comun se numesc drepte paralele a║b a a Ib =Ǿ b Doua drepte nesituate in acelasi plan se numesc drepte necoplanare. a a b a Ib= Ǿ a b b b

2.DREPTE PARALELE
Definitie. Doua drepte coplanare care nu au nici un punct comun sunt paralele. scriem a b Axioma paralelelor: Printr-un punct exterior unei a drepte putem construi doar o paralela la acea dreapta.
b 2 1 Tr.1.Doua drepte paralele formeaza cu o secanta : 3 4 1. Unghiuri alterne interne congruente (3≡5)(4≡6). 2. Unghiuri alterne externe congruente (2≡8)(1≡7). 6 5 3. Unghiuri corespondente congruente (2≡6)(1≡5)(3≡7)(4≡8). 7 8 4. Unghiuri interne si de aceeasi parte a secantei suplementare.(3+6=1800)(4+5=1800) 5. Unghiuri externe si de aceeasi parte a secantei suplementare.(2+7=1800)(1+8=1800)

Tr.2.Mai multe drepte paralele echidistante determina pe orice secanta segmente congruente. a A a║b║c║d║e si [AB]≡[BC]≡[CD]≡[DE], rezulta b [AP]≡[PQ]≡[QR]≡[RS] c P B Daca in locul dreptelor ║luam plane ║tr.ramine d Q C valabila. e R D S E Tr.3.Daca M este mijlocul laturii [AB], iar MN║BC, atunci N este mijlocul lui [AC]. Tr.4.Thales O paralela la una din laturile unui triunghi formeaza pe celelalte doua segmente proportionale. A MN║BC rezulta AM/MB=AN/NC M N B C Tr.5.Mai multe drepte paralele neechidistante determina pe doua secante segmente proportionale. A P a║b║c rezulta AB/BC≡PQ/QR a A P b B Q B Q Tr.6.(Thales in spatiu) Mai multe plane ║determina pe c C R 2 secante care le taie, segmente C R proportionale. Tr.Cum impartim un segment in doua parti congruente. -luam in compas o lungime oarecare -construim dreapta oarecare AP A -cu compasul luam [AC] ≡ [CD] pe dr. AP -unim D cu B C -ducem CE║DB -conform tr.Thales 1=AC/CD=AE/EB, deci si AE=EB

E

B

D

P

Tr.Cum impartim un segment dat in n parti congruente : -ca mai sus, dar in loc sa luam pe AP, 2 segmente ≡ , luam n segmente ≡ Tr.Linia mijlocie a triunghiului este paralela cu latura a treia si egala cu jumatate din ea. -daca MN este linie mijlocie in ∆ABC(M si N sunt mijloacele laturilor ∆ABC) atunci MN║BC si MN=BC/2(vezi desenul de la tr.Thales).

AE ⊥ b. 2.Doua drepte din spatiu pot fi necoplanare. Tr. in acest caz sunt si coplanare si se numesc drepte concurente..Doua drepte paralele determina pe alte doua drepte paralele pe care le intersecteaza segmente congruente. atunci ea este perpendiculara pe orice paralela la dreapta b. a∩b=Ø ∈ α a b β b muchii opuse in tetraedru . 2.11. atunci a este paralela cu dreapta c.12. BF ⊥ b.9. E F Tr. CG ⊥ a. BF ⊥ a. adica nu sunt nici paralele si nici concurente.8.Distanta dintre doua drepte paralele este constanta(mereu aceeasi)..10. Daca dreapta a ⊥ b si c ⊥ b. a M c Q d a║b si c║d. atunci si a║c a b c Tr. Doua unghiuri cu laturile paralele sunt congruente sau suplementare. atunci ea intersecteaza orice paralela la dreapta b tot intr-un punct.Doua drepte coplanare care nu au nici un punct comun sunt paralele. dar nici nu au puncte comune.Doua drepte paralele cu o a treia dreapta sunt paralele intre ele. rezulta MN=PQ MNPQ=paralelogram b N P Pozitiile relative a doua drepte in spatiu: 1. CG ⊥ b Concluzia : AE=BF=CG =.6. Tr. a║c b a C a G b c ┌ ┌ Tr.Daca dreapta a intersecteaza dreapta b intr-un punct. a a ∈α si b∈ β. a║b si b║c .Doua drepte distincte pot avea in comun un singur punct. Tr.Doua drepte din spatiu pot fi coplanare: 1.7.Tr. A B AE ⊥ a. Daca dreapta a ⊥ b .

laturilor Spuneti daca MN daca MN este paralela cu planul (BCD). a∩ α=Ø α Tr. in acest caz dreapta este inclusa/continuta in plan.3. cu baza dreptunghiul ABCD si dreapta a║BC. notatiile indicate.2. A ∈a. A α A ∈α si B∈ β. Pozitiile relative ale unei drepte fata de un plan: 1. a║ b.O dreapta poate avea un singur punct comun cu un plan . Fie piramida VABCD. folosind drepte paralele cu plane. Spuneti daca a este paralela cu AD. a A ∈α. dreapta a║BC. drepte Ex. un tetraedru oarecare sisi M. Fie piramida VABCD.1.N mijloacele Ex. Dreapta a este paralela cu AD. AB si BC. deci a║ α a b⊂α ⊂ α b Ex. a∩ α=Ø. a∩ α={A} α A 3. dar cu planul (ACD) ? Ex.13.1. un tetraedru oarecare M.3. AB ⊂α ∈ B 2.2. folosind notatiile indicate.N mijloacele laturilor AB si BC. in acest caz dreapta este paralela cu planul.O dreapta poate avea doua puncte comune cu un plan . Spunetieste paralela cu planul (BCD). Fie ABCD. cu baza dreptunghiul ABCD si Ex. dar cu (VAD) ? . a a║ α. Un cub ABCDA’B’C’D’ are prin definitie toate fetele Se cere saSe cere sacubul si sa identificati. Fie ABCD. Ex. paralele cu plane. desenati desenati cubul si sa identificati.O dreapta poate avea nici un punct comun cu un plan . in acest caz dreapta inteapa planul intr-un punct. patrate.3.O dreapta paralela cu o dreapta din plan este paralela cu planul. Un cub ABCDA’B’C’D’ are prin definitie toate fetele patrate.

o face dupa o dreapta paralela cu dreapta data (d). α ∩β=a.14. α ∩ β= b atunci a║b a⊂ ⊂ α (β ) b α Tr. a║β.16. Daca.15. Fie A ∉α si A∈ β si β ║ α. Pozitiile relative a doua plane: 1. a⊂ β ⊂ α (β ) a 2. a⊂ α . (a) (β ) A (b) Tr. α ∩ β= Ø ∈ β A Oricare alt plan γ ║α coincide cu β daca A∈ γ ∈ α .Printr-un punct exterior unui plan putem duce un singur plan paralel cu planul dat.Doua plane distincte pot fi paralele(nu au nici un punct comun).Daca o dreapta (d) este paralela cu un plan atunci orice plan care contine dreapta (d) si intersecteaza planul. a Daca. a║β si prin punctual A ∈ β ducem paralela b║a atunci dreapta b este continuta in planul β. α ∩ β= Ø α β Tr. α║β.Doua plane distincte pot avea in comun o dreapta.4.

Fie α ║β si γ ║ β atunci α ║γ α β γ Tr.Tr. atunci cele trei drepte sunt paralele.17. (Tr.Daca trei plane distincte se intersecteaza doua cite doua dupa cite o dreapta.acoperisului) a Daca α∩β= b. γ ∩ α = a γ ∩ β= c atunci a║b║c a α β b γ c β b α γ c . sunt paralele intre ele.18.19. Daca α ║β si γ ∩ β= b.Doua plane distincte paralele cu un al treilea plan diferit de ele.Doua plane paralele sunt taiate de un al treilea plan dupa drepte paralele. γ ∩ α = a γ atunci a║b a α β α b a γ b β Tr.

a B b c A’ B’ C’ β Tr. Demonstrati ca AC║A’C’ . Daca α ║β si a║b║c. iar AA’.avem dreptunghiul ABCD. Ce pozitie are dreapta d d fata de si CD ? Ex. mijlocie in ∆BCD. tot un dreptunghi.Thales) α A’ A Daca α ║β║γ β B’ atunci AB/A’B’=BC/B’C’ B C γ C’ x.DD’ la 1/3 de baza. Fie ABCD tetraedru oarecare MN linie mijlocie in in ∆ABC.N. Ex. Ex.N. AB este paralela cu DE ? Ex. BD. In planul α avem dreptunghiul ABCD.(Tr. Demonstrati ca AC║A’C’ . M∈AB. S=(MNP) ∩OO’. F∈ F∈ N Demonstrati ca MN║EF. . Demonstrati ca MN║EF. Fie VABCDoopiramida cu baza trapez(AB║CD) si si piramida cu baza trapez(AB║CD) Ex. iar in planul β Ex.Mai multe plane paralele determina pe doua secante segmente proportionale. E∈E∈BD.7. Ce pozitie are dreaptafata de AB AB si CD ? d=(VAB)∩(VCD). Fie ABCDtetraedru oarecare sisi MN linie mijlocie ∆ABC. AB║D’C’ si AB’║DC’. CD. iar S=(MNP) ∩OO’. iar O=AC∩BD. Stiind ca α ║β si AA’║BB’║CC’║DD’ demonstrati ca A’B’C’D’.BB’. Fie cubul ABCDA’B’C’D’ si M. Fie ABCD si CDEF doua dreptunghiuri Demonstrati ca AB este paralela cu EF. C’S/SA .6. In planul α Aflati O’S/O’O.9.5. Ex. Ex. iar O=AC∩BD. Aflati O’S/O’O.8. atunci A C α AA’≡BB’≡CC’ Distanta dintre 2 plane paralele este constanta. M∈AB.BB’. ∈ ∈AC. N∈AC.4.CC’. AB║D’C’cubul ABCDA’B’C’D’. Fie cubul ABCDA’B’C’D’ si M. Fie cubul ABCDA’B’C’D’.P.Tr.Q puncte pe laturile AA’. iar in planul β patrulaterul A’B’C’D’.CD.CC’. iar iar EF ∈ ∈ ∈ EF linie mijlocie in ∆BCD. O’=A’C’∩B’D’. patrulaterul A’B’C’D’ este Stiind ca α ║β si AA’║BB’║CC’║DD’ demonstrati ca A’B’C’D’ este tot un dreptunghi. Fie ABCD si CDEF doua dreptunghiuri aflate in plane diferite.4. Fie VABCD d=(VAB)∩(VCD).Q puncte pe laturile Ex.6. Demonstrati ca AB este paralela cu EF.9.7.P. C’S/SA .20.DD’ la 1/3 de baza. Ex.Doua plane paralele determina pe doua sau mai multe drepte paralele segmnete congruente. O’=A’C’∩B’D’. Fie si AB’║DC’.5.8. AB aflate in planecu DE ? este paralela diferite.21. Ex.

⊂ b⊂α.4. rezulta PA ⊥ α α a A b Tr. b⊂α PA ⊥ a. d⊂α. PA ⊥ b) ⊂ Rezulta ca oricare ar fi dreptele P c⊂α. etc.O dreapata perpendiculara pe un plan este perpendiculara pe orice dreapta din plan. a⊂α. PA ⊥ a. Perpendicularitate in spatiu: 1. rezulta PA ⊥ c.Doua drepte oarecare din spatiu sunt perpendiculare daca doua drepte paralele cu dreptele date si concurente formeaza intre ele un unghi de 900(perpendiculare). a si b sunt doua drepte necoplanare. ⊂ ⊂ α c d b A a .. .. ducem printr-un punct P doua drepte c║a si d║b.23. PA ⊥ b.O dreapata perpendiculara pe doua drepte concurente este perpendiculara pe plan.22. Spunem ca paralelismul pastreaza unghiurile... c d b P 2. a Unghiul dintre ele este egal cu unghiul dintre a si b.Unghiul a doua drepte oarecare din spatiu este egal cu unghiul format de doua drepte paralele cu dreptele date si concurente. Daca PA ⊥ α(adica PA este ⊥ pe doua drepte concurente a si b. P a∩b={A}. a⊂α. Tr. Deci daca unghiul dintre ele are 900. PA ⊥ d.

3 ⊥ )Daca AB ⊥ ⊥ α si BCd. . AC=10 calculati BC si distanta de la A la dreapta d.Intr-un punct al unui plan putem construi o singura peprpendiculara pe acel plan.3 ⊥ )Daca AB α si BC ⊥ ⊥ atunci AC ⊥ ⊥ . unde d⊂ α. Fie AB ⊥ α si BC ⊥ d. C∈d B∈ α. C (Tr. unde d⊂ α. A∉α . P∉α Atunci oricare ar fi dreapta d care trece prin A rezulta ca dreapta d nu este ⊥ α d α A Tr. C∈d B∈ α.12. Daca distanta de la A la d este 13 si distanta de la A la planul α este 12 calculati distanta de la B la d.26Teorema celor trei perpendiculare si reciprocele ei: (Tr. . rezulta d ⊥ AC. Daca AB=4.10. P Daca PA ⊥ α. A∉α . Daca AB=8. iar QA este proiectia lui PQ pe plan AQ=PQcos(<PQA) Q A Tr.11.d. A∈α. A∈α. A este proiectia lui P pe plan.Tr. P∉α si Q∈α rezulta ca PQ nu este ⊥ α si PQ>PA oricare ar fi Q∈α. Fie AB ⊥ α si BC ⊥ d. unde d α. A∉α . α C B d Ex. A∉α. BC=3 calculati distanta de la A la dreapta d.Dintr-un punct exterior unui plan putem construi o singura peprpendiculara pe acel plan. Ex. C∈d B∈ α. P Daca PA ⊥ α.24. ∈d C∈d B∈ α. atunci ACd d unde d⊂⊂ α. unde d⊂ α. Fie AB ⊥ α si BC ⊥ d. Ex. A Daca AB ⊥ α si d⊂ α atunci AB ⊥ d deci d ⊥ BC(ip) si d ⊥ AB rezulta ca d ⊥ (ABC) si cum AC⊂(ABC).25.

17. Ex. C∈d B∈ α. C∈d B AB ∉ si (R1Tr.C∈d. atunci AB ⊥ α unde d⊂ α. A∉α . Daca distanta de la A la d este 30 si distanta de la A la planul α este 24 calculati distanta de la B la d. rezulta AB ⊥ α.13.3 ⊥ )Daca AB ⊥ BC. Fie AB ⊥ α si AC ⊥ d.⊥Aα α. Daca AC=28.Tr. (R2Tr. A∉α. A∉α . C∈d B∈ α. unde d⊂ α.BC). Fie AB ⊥ α si AC ⊥ d. α C B d Ex.27. d⊂ α. atunci AB ⊥ α. rezulta d ⊥ BC. Tr. Ex.14. AC=4. E∈d A∉α. Ex.Daca AB=2 calculati distanta de la B la dreapta d si distanta de la A la α. C∈d atunci BC ⊥ d. (R1Tr. unde d⊂ α. (R2Tr. AB=10 calculati distanta de la B la dreapta d. C∈d B∈ α. unde d⊂ α. A∉α .3 ⊥ )Daca∈ α.28.16. Fie AB ⊥ BC. Daca AB=4. C B d Ex. ⊂ ∈ ∈ A Daca d ⊥ BC si d⊂ α si AC ⊥ d α deci d ⊥ (ABC) rezulta d ⊥ AB rezulta ca AB ⊥ AB si AB ⊥ d si α =(d. Daca AB=11. Fie AB ⊥ α si AC ⊥ d. A Daca AB ⊥ α si d⊂ α atunci AB ⊥ d deci d ⊥ AC(ip) si d ⊥ AB rezulta ca d ⊥ (ABC) si cum BC⊂(ABC).3 ⊥ )Daca AB ⊥ BC si BC ⊥ d.AC ⊥ d. AC ⊥ d .3 ⊥ )Daca AB ⊥ α si AC ⊥ d. C∈d B∈ α. AE=5 si BC ⊥ d. unde d⊂ α. d⊂ α. C∈d B∈ α. CE=3. BC ⊥ d. atunci BC ⊥ d . C∈d B∈α. B∈ α. Fie ∆ABC dreptunghic in B si BC ⊥ d si AC ⊥ d. unde d⊂ α. BC=3 calculati distanta de la A la α si d. AC=3 calculati distanta de la B la dreapta d.15. unde d⊂ α. AC ⊥ d. A∉α . distanta de la A la .

31.32.Doua plane perpendiculare pe aceeasi dreapta sunt paralele.Daca o dreapta este perpendiculara pe un plan atunci orice plan care contine dreapta data este perpendicular pe planul dat. AA’ ⊥ α BB’ ⊥ α deci si BB’ CC’ ⊥ α deci si CC’ DD’ ⊥ α deci si DD’ deci si AA’ ⊥ β ⊥ β ⊥ β ⊥ β α A B C D atunci AA’=BB’=CC’=DD’ β A’ B’ C’ D’ .Distanta dintre doua plane paralele este constanta.Tr. a b Daca a ⊥ α si b ⊥ α atunci a║b α Tr. Daca α ║β. Daca d ⊥ α si d ⊥ β atunci α║β d α β Tr. Doua drepte perpendiculare pe acelasi plan sunt paralele. Daca d ⊥ β si d⊂α atunci α ⊥ β ⊂ α β d Tr.30.29.

. AB=8. Calculati aria totala si volumul tetraedrului si distanta de la O la planul (ABC). Calculati ∈ ∉ ⊂ distanta de la P la dreapta d. Fie A∈ α si PA ⊥ α. AB=5. iar unghiul dintre VA si planul (ACD) cu masura de 600 . Ex. AC=6 si masura unghiului dintre planele (BCD) si ( ACD) este de 600. CM=6. Sectionam piramida cu un plan paralel cu planul (ABC) la 1/3 de virf.20. la planul (VMN).27.D patru puncte necoplanare si ∆ACB dreptunghic in C. ∆ABD dreptunghic in B. BC=4 astfel incit BC⊂ α . Ex. Fie ∆ABC dreptunghic in B. VA=12 si AB=8√2. BD=6 si CD=12. Ex. iar ∆DAC dreptunghic in A si AB=10. iar O este intersectia medianelor ∆DCB. Fie VABCD o piramida patrulatera regulata. iar ∆DAC dreptunghic in A si AD=8. Fie A. Ex. se cere distanta de la A la dreapta d si ⊂ ⊂ distanta de la A la planul α. Fie ∆ABC dreptunghic in B si catetele AB=3. Calculati aria totala si volumul piramidei B’ABC si distanta de la B la planul (B’AC). BC=4√5. Calculati aria totala si volumul corpului care ramine dupa ce indepartam piramida mica formata prin sectionare. AB=8.Ex. Ex. unde M este mijlocul lui AD. AB=10 si VA=20. Fie VABCD o piramida patrulatera regulata.B. Fie ABCD un tetraedru regulat .21. Calculati distanta de la C la planul (BAD) si distanta de la C la BD.19. ∆ACD dreptunghic in C. P∉α si PA=12.23. iar CM mediana in ∆BCD.C. Calculati aria totala si volumul piramidei si distanta de la C la planul (VAF).24.26. Stiind ca AD=AB=12. Fie VABCDEF o piramida hexagonala regulata cu latura bazei. Calculati aria totala si volumul piramidei si distanta de la O=AC∩BD. d⊂ α si AB ⊥ d. Ex. AB=8√2. iar N este mijlocul lui CD.22. Se da cubul ABCDA’B’C’D’ cu latura bazei. ∆ABD dreptunghic in D. Fie ∆ABC dreptunghic in A.25. se cere distanta de la C la planul (BAD) si distanta de la A la BD.18. Ex. Ex. d⊂ α si d ⊥ (ABC). Calculati distanta de la A la planul (BCD) si distanta de la B la (ACD). Ex.

AB=24.35. iar P∉ (ABC) astfel incit PA=6 si PO=12. la laturile si diagonalele patratului. din unul din virfurile patratului. Se da cubul ABCDA’B’C’D’ cu muchia de 10. avind aria bazei egala cu 15√3/2 si VA ⊥ (ABC). planul (ABC). Calculati perimetrul. Se da triunghiul echilateral ABC cu latura de 4. Fie VABC o piramida triunghiulara cu baza ∆ABC.30. unde O’=A’C’∩D’B’ si distanta de la A’ la BD si distanta de la O=BC’∩CB’ la AD. Aflati unghiul dintre planele (PBD) si (BCD). mediana si VA ⊥ (ABC). Fie ABCD un romb cu latura de 12 si unghiul ascutit de 600. raza cercului inscris in triunghi si aria triunghiului. si la jumatatea distantei dintre V si planul (ABC). Fie VABC o piramida triunghiulara regulata cu latura bazei de 15 si unghiul dintre VA si planul bazei (ABC) de 300. Ex. AB=10. Daca ridicam. Calculati masura unghiului dintre planele (A’B’C’) si (D’AC). Se cere raza cercului circumscris triunghiului. Se da cubul ABCDA’B’C’D’ cu latura bazei. iar O este intersectia medianelor ∆DCB si AO=12.29. Fie ABCD un patrat cu latura de 8. Calculati distanta de la V la BC. o perpendiculara VA pe planul patratului cu lungimea de 12.34. Se cere distanta de la P la PLANUL (BCD) si distanta de la P la CD.36. Calculati aria totala si volumul trunchiului de piramida format. Fie AM. Aratati ca oricare doua virfuri ale triunghiului sunt egal departate de mediana care porneste din cel de-al treilea virf al triunghiului. aria si diagonala patratului. Ex. Sectionam piramida cu un plan paralel cu baza. Calculati aria totala si volumul piramidei O’ABC. Fie ABCD un tetraedru regulat .Ex. Ex. Ex.28. Ex. se cere sa calculati distantele din virful perpendicularei V. Ex.33. Ex. Se da triunghiul oarecare ABC. Calculati distanta de la A la BC si distanta de la mijlocul lui [AO] la BC. iar VA=12. Ex. . triunghi echilateral. Fie VA ⊥ (ABC).32. Calculati distanta de la V la BC.31. VA=20. aratati ca volumul piramidei VABM este egal cu volumul piramidei VACM oricare ar fi punctul V in spatiu si in afara planului (ABC).

Unghiul unei drepte cu un plan este unghiul format de dreapta cu proiectia ei pe plan. AB∩ α ={P} <(AB. c∩d={P} a P <(a. c║a si d║b. A AA’ ⊥ α si BB’ ⊥ α.Unghiul diedru este unghiul format de doua semiplane determinate de dreapta comuna planelor. Unghiul a doua drepte in spatiu. Unghiul a doua plane 1.b)=<(c.d) b 2. α)=<APA’ α B P A’ B’ 3. . duse in acelasi punct de pe dreapta d. A Fie AP ⊥ d si BP ⊥ d <APB este unghiul dintre plane B d P 4. Unghiul plan al diedrului sau unghiul plan corespunzator diedrului este unghiul format de doua semidrepte avind originea comuna pe muchia diedrului.4.Unghiul dintre doua plane care au o dreapta (d) in comun este unghiul format de doua perpendiculare pe (d) apartinind planelor.Unghiul a doua drepte oarecare din spatiu(nu au nici un punct comun) este egal cu unghiul a doua paralele cu dreptele date si care sunt si concurente. fiecare fiind dusa in unul din cele doua semiplane si fiind perpendiculare pe muchie(<APB de mai sus). Dreapta comuna o vom numi muchia diedrului(dreapta d de mai sus). c d a∩b=Ø.

sunt 4 inaltimi congruente. triunghiuri echilaterale congruente. Fie AO ⊥ (BCD) OE ⊥ BC. Notam cu l3=latura ∆ echilateral. adica E este mijlocul lui BC. iar OE=DE/3. 1. ∆ACD. A 1. Aria totala a tetraedrului este de patru ori aria unei fete a tetraedrului. AE= l3√3/2 .. deci OE este mediatoare si deci este si inaltime rezulta ca OE trece prin D. deci inaltimea teratedrului este AO. At=A(∆ABC)+A(∆ACD)+A(∆ABD)+A(∆BCD) . etc.. deci inaltimea teratedrului este AO. a3=apotema ∆ echilateral. R=raza cercului circumscris ∆ echilateral. care este la intersectia inaltimilor fetei . Dar ∆ABC.. Stim . a3= l3√3/6 . AO= l3√6/3 .Tetraedrul Patru puncte necoplanare formeaza un corp pe care-l numim tetraedru. Corpuri rotunde. de asemenea ca O este la 2/3 de virf si la 1/3 de baza ∆BCD. Deci ∆ABC. C Aria totala a tetraedrului este suma ariilor fetelor tetraedrului. B Inaltimea tetraedrului este perpendiculara E O D dintr-unul din virfuri pe fata opusa. Fie AO ⊥ (BCD) OE ⊥ BC. Volumul tetraedrului este egal cu aria unei fete inmultita cu o treime din inaltimea corespunzatoare fetei. adica OD=2DE/3. si analog este si pe celelalte doua inaltimi ale ∆BCD. At=4A(∆ABC) =l23√3. Toate fetele sunt triunghiuri echilaterale.Tetraedrul regulat Un tetraedru cu toate muchiile congruente se numeste tetraedru regulat. Volumul tetraedrului este V= A(∆BCD) · AO/3 = l33√2/12 . Abazei= l23√3/4 . ∆BCD sunt toate. ∆ADB. rezulta cu T3 ⊥ ca AE ⊥ BC. deci AB=AC=AD=BC=CD=DB. deci O este pe inaltimea din D a ∆BCD. Volumul teratedrului este V= A(∆BCD) · AO/3 =. Volumul tetraedrului este egal cu aria unei fete inmultita cu o treime din inaltimea corespunzatoare fetei. Arii si volume. Alat=3 l23√3/4. Poliedre. este triunghi echilateral deci AE este si mediana . rezulta cu T3 ⊥ ca AE ⊥ BC. insa si ∆BCD este triunghi echilateral.5.. Inaltimea tetraedrului regulat cade in centrul fetei opuse.

h=D’O=inaltimea prismei(distanta dintre baze). ABCD si A’B’C’D’=paralelograme Paralelipiped drept este un paralelipiped cu fetele laterale drptunghiuri(bazele sunt totusi paralelograme)..1.BB’CC’. De exemplu aria fetei AA’DD’ este egala cu AD·D’E.CC’DD’ sunt dreptunghiuri Paralelipiped dreptunghic este un paralelipiped h d cu toate fetele dreptunghiuri(fetele laterale si bazele a sunt dreptunghiuri). iar Al=AAA’DD’+AAA’BB’+ABB’CC’+ACC’DD’=(AB+BC+CD+. diagonala d=l√3 O prisma triunghiulara este o prisma in care bazele sunt triunghiuri. V= Ab·h=AABCD·D’O=AABCD·h O prisma dreapta este o prisma in care orice muchie laterala este perpendiculara pe baze.. si AA’ ⊥ (ABC).CC’DD’ sunt dreptunghiuri (L) Aria totala a paralelipipedului dreptunghic =At=2(Ll+lh+Lh). At= Al +AABCD+AA’B’C’D’=Pbazeih+AABCD+AA’B’C’D’ Volumul prismei este egal cu aria unei baze inmultita cu inaltimea prismei. OE ⊥ AD rezulta (T3 ⊥ ) D’E ⊥ AD. O prisma hexagonala este o prisma in care bazele sunt hexagoane. fie D’O ⊥ (ABC).AA’BB’... ABCD si A’B’C’D’=dreptunghiuri l Iar AA’DD’. Paralelipipedul este o prisma cu bazele paralelograme. A B AA’║BB’║CC’║DD’. ABCD si A’B’C’D’=paralelograme Iar AA’DD’.Prisma D’ C’ Daca bazele sunt doua poligoane paralele.)h Aria totala a prismei este suma dintre aria laterala a prismei si ariile bazelor . At=6l2. AA’ ⊥ (A’B’C’). Aria laterala a prismei este suma ariilor fetelor laterale ale prismei.AA’BB’. A’ B’ iar muchiile laterale sunt paralele si trec prin virfurile poligoanelor de la baza atunci ele formeaza un corp pe care-l numim prisma. D C Inaltimea prismei este perpendiculara E dintr-unul din virfurile unei baze pe baza opusa. AA’║BB’║CC’║DD’.BB’CC’. diagonala paralelipipedului dreptunghic=d si d2=L2+l2+h2 volumul=V=Abazei·h=Llh=produsul dimensiunilor Cubul are toate fetele patrate: volumul V=l3. .

. VB.Piramida regulata O piramida cu muchiile laterale congruente si avind baza un poligon regulat se numeste piramida poligonala regulata. Volumul piramidei este egal cu aria unei fete inmultita cu o treime din inaltimea corespunzatoare fetei. V Virful=V Baza=poligonul opus lui V. CD.. A C Muchiile de la baza=AB. sunt triunghiuri isoscele congruente. .. . Toate fetele sunt triunghiuri isoscele(VAB.. Baza este poligon regulat: A C triunghi echilateral. V=Ab·VO/3 . bisectoare) .. Inaltimea piramidei regulate cade in centrul bazei. B ... ∆VCD. ∆VBC.VE Aria laterala=suma ariilor fetelor laterale B Ariile bazelor=aria poligoanului de la baza Inaltimea piramidei este perpendiculara dintr-unul din virfuri pe fata opusa. ∆VAC....1. mediatoare. Ab=aria bazei V Deci ∆VAB. patrat. etc. VO ⊥ (ABC) Aria totala a piramidei este suma ariilor fetelor piramidei.. care sunt de altfel egale intre ele. Muchiile laterale=VA. Aria totala a piramidei este suma ariilor fetelor laterale. care este la intersectia inaltimilor(=mediane.... ∆ABC Fetele laterale=∆VAB. BC. Volumul piramidei este egal cu aria bazei inmultita cu o treime din inaltime. VBC.). Muchiile piramidei=laterale si ale bazei E O Apotema piramidei=inaltimile fetelor laterale. . VC. ∆VBC. V=AABC·VO/3 1. E O hexagon regulat.. si aria bazei(un poligon regulat).Piramida Patru puncte necoplanare formeaza un corp pe care-l numim piramida.

Calculati tangenta unghiului dintre fetele VAB si VBC.41. deci este semi-perimetrul bazei inmultit cu apotema piramidei(inaltimea fetei)=Pbazei. precum si unghiul dintre VA si dreapta d=(VAD)∩(VBC). Volumul piramidei este V= A(∆ABC) · VO/3 . Ex. la (VAB). insa ∆ABC este triunghi echilateral. iar unghiul dintre muchia laterala si latura bazei de 450. iar aria totala 169. Stim . deci O este pe inaltimea din C a ∆ABC. Ex. Ex. Aria totala = At= Alat +A(∆ABC) . Calculati volumul si aria laterala a unei piramide triunghiulare regulate cu latura bazei de 24. Fie VABC o piramida triunghiulara regulata.37. ∆ABC si VO ⊥ (ABC) OE ⊥ AB. Dar ∆VAB. etc. Ex. Avind aria laterala egala cu 256. adica E este mijlocul lui AB. iar unghiul dintre o mucie laterala si latura bazei alaturata ei de 450. deci OE este mediatoare si deci este si inaltime rezulta ca OE trece prin C. Ex.De exemplu daca baza este triunghi echilateral.40.42. deci inaltimea este VO.. Prin mijlocul inaltimii ducem un plan paralel cu (VAB) .ap/2. . aria laterala Alat =suma ariilor fetelor laterale care sunt triunghiuri isoscele congruente..38. este triunghi isoscel deci VE este si mediana . adica R=CO=2CE/3. Fie VABCD o piramida patrulatera regulata cu apotema de 6 si masura unghiului dintre muchii si diagonalele alaturate de 450.39. Calculati aria laterala a unei piramide triunghiulare regulate cu inaltimea de 4. de asemenea ca O este la 2/3 de virf si la 1/3 de baza ∆ABC. Calculati aria sectiunii formate. Calculati volumul unei piramide patrulatere regulate care are aria laterala 144. si analog este si pe celelalte doua inaltimi ale ∆ABC. rezulta cu T3 ⊥ ca VE ⊥ AB. VAB si VCD. Aflati aria si volumul piramidei si distanta de la punctul de intersectie a diagonalelor patratului ABCD. iar OE=CE/3. Ex. iar apotema de 12. Fie VABCD o piramida regulata cu baza patrat cu latura de 20.

. iar V=A∆ABC·VO/3 deci raportul celor doua volume este : V’/V= A∆A’B’C’·VO’/ A∆ABC·VO. =apotema trunchiului Volumul trunchiului este egal cu o treime din inaltime inmultita cu suma dintre ariile bazelor si radacina patrata din produsul lor. Ex. Muchiile de la baza: AB. b=aria bazei mici. B’C’BC. /2 At= Al+B+b. Apotema tr. A Muchiile trunchiului : AA’. iar raportul volumelor : V’/V=(h’/h)3 .. Aria totala a trunchiului este suma ariilor fetelor trunchiului. ∆A’B’C’ sau. Al=(PBazei mari+Pbazei mici)Apotema tr. B’ Muchiile laterale: AA’.CC’.... iar VO’ inaltimea piramidei mici. V=(B+b+√Bb)h/3. Se vede ca volumul trunchiului este egal cu diferenta volumelor celor doua piramide : Vt=V-V’ ...BB’. deci raportul lor este A∆A’B’C’/ A∆ABC=A’B’·i’/ AB·i .. Pbazei mici=perimetrul bazei mici. E Aria laterala=aria trapezelor AA’BB’. Se cere aria si volumul trunchiului format si distanta de la O la planul (VAB) si ... VO este inaltimea piramidei mari din care provine trunchiul.1.. iar unghiul dintre o fata laterala si baza de 600. AC. Fie VABCD o piramida patrulatera regulata cu latura de 12. A’B’..AB. dar din asemanarea triunghiurilor ∆VA’B’~∆VAB.. Ariile bazelor = aria poligoanelor de la baza.. Sectionam piramida cu un plan (A’B’C’D’) paralel cu baza la 1/3 de virf. unde B=aria bazei mari.. dar A∆A’B’C’= A’B’·i’/2 A∆ABC=AB·i/2. deci raportul ariilor este patratul raportului de asemanare : A∆A’B’C’/ A∆ABC=A’B’·i’/ AB·i=(i’/i)2 .. PBazei mari=perimetul bazei mari. fetele laterale(trapeze) si ariile bazelor. etc. ceea ce poate usura calculele...1. BC.Trunchiul de piramida V Virful piramidei din care provine trunchiul=V Bazele=∆ABC. obtinem : A’B’/AB=VO’/VO=i’/i. B Inaltimea trunchiului este perpendiculara dintr-unul din virfuri pe baza(OO’). h=OO’ Raportul volumelor celor doua piramide formate prin sectionarea (taierea) piramidei mari(VABC) cu planul (A’B’C’) paralel cu baza (ABC) este egal cu cubul raportului de asemanare.. A’ O’ C’ Fetele laterale = trapeze A’B’AB..A’B’.. ∆VO’B’~∆VOB ∆VO’M’~∆VOM. O C Apotema trunchiului: B’E ⊥ AB... V’=A∆A’B’C’·VO’/3 .BB’.

deci VM ⊥ d. Calculati apotema. VM=AB=12. h=VO V VO ⊥ (QBC).ditanta de la M=mijlocul lui [AB]. Ex. OM ⊥ AB.VVA’B’C’D’ =24√3(3-1)= 48√3 AABCDA’B’C’D’=AABCD+AA’B’C’D’+4AA’B’AB=144+48+4·(AB+A’B’)MM’/2. dar VVOAB = AVAM ·OE/3 . Ex. VM’=4. AB=12. Calculati aria trunchiului si volumul. inaltimea si aria trunchiului. deci VM ⊥ AB A’ D’ VAB=isos. iar VM ⊥ AB. AA’B’C’D’=(1/3) AABCD =48. MM’=8. Planele (VAB) si (VCD) se taie dupa o dreapta d paralela cu AB. latura bazei mici 32 si apotema de 256. deoarece AB ║ CD si deci AB║(VCD). deci VVOAB = AOAB ·h/3=36√3/2. cum si OM ⊥ AB. latura bazei mici 15 si unghiul format de muchia laterala cu muchia bazei mari.43.44. latura bazei mici 12 si volumul de 144. rezulta: M N O’M’=2. A’B’=(1/3)AB=4 VVABCD = AABCD ·h/3=72√3. VO=3√3/2. Calculati aria trunchiului si volumul. dar VM ⊥ AB. deci 1/3=VO’/VO= O’M’/OM=VM’/VM.45. unde OE este distanta de la O la planul (VAB). Ex. deoarece daca OE ⊥ VM . la intersectia d a planelor (VAB) si (VCD). egal cu 600. . VVA’B’C’D’ = VVABCD /3=24√3 VABCDA’B’C’D’= VVABCD .Fie ABCA’B’C’ un trunchi de piramida triunghiulara regulata cu latura bazei mari de 36. VO’=√3/2. care pornesc din acelasi virf. OO’=√3 B C 2 AABCD=AB =144. deci OE=3 VVOAB/ AVAM . deci AABCDA’B’C’D’ =192+256=448 Piramida VOAB are inaltimea VO. cunoscuta si baza OAB care are aria egala cu ¼ din aria bazei ABCD. Un trunchi de piramida triunghiulara regulata cu latura bazei mari de 64. R2T3 ⊥ spune ca OE ⊥ (VAB). cos600=OM/VM VM=2OM=12 (sau VMN=echi) A D VO’M’VOM. iar distanta este chiar VM=12. atunci.AB si OM=AB/2 M’ B’ C’ m(<VMO)=600. deci M=mij. Un trunchi de piramida triunghiulara regulata cu latura bazei mari de 16. muchia.

segmentul fiind mereu paralel cu o directie data si fixa. Daca [AB] se roteste in jurul lui O.Cilindrul circular drept Cilindrul circular drept ia nastere prin miscarea unui segment in jurul unui punct fix la distanta constanta de acest punct fix si intre doua plane paralele pe care segmentul este perpendicular. Se vede ca inaltimea cilindrului este egala cu generatoarea cilindrului. Conul ia nastere prin miscarea capatului unui segment in jurul unui punct fix. α║β. De exemplu o sfera o putem imagina ca find generata de un punct care se misca in spatiu la o distanta fixa de un punct fix dat.. data.46. R este raza celor doua cercuri care sunt numite bazele cilindrului. la distanta data. paralele. Astfel bazele sunt doua cercuri cu aceeasi raza. segmentul [AB] si punctul fix O si dreapta A A’ d si o lungime fixa R si doua plane paralele. intuitiv ele sunt generate de puncte sau segmente/drepte care se misca. iar diagonala sectiunii axiale face cu planul bazei un unghi de 600. O’ R Se dau. adica OO’=G=h=AB=A’B’=. B B’ AB ⊥ β atunci [AB] genereaza un cilindru circular drept. iar A∈ α . . 1. iar segmentul care genereaza cilindrul este mereu paralel cu o directie fixa. iar aria laterala(=aria dreptunghiului cu L=2πR si l=G care este desfasurarea cilindrului) Al= 2πRG. unde O si O’ sunt centrele cercurilor de la baza cilindrului. segmentul avind celalalt capat fix. Calculati volumul cilindrului circular drept care are generetoarea si raza direct proportionale cu numerele 5 si 12. O R la distanta R de O astfel incit mereu AB║d si AB ⊥ α . . De aceea [AB] se numeste generatoarea cilindrului.1. Volumul cilindrului V= πR2G =πR2h. OB=OB’=OA=OA’=R. constanta .B∈ β. aria totala At= 2πRG +2πR2=2πR(G +R) Ex.. Cilindrul ia nastere prin miscarea unui segment in jurul unui punct fix la distanta constanta de acest punct fix.Corpuri rotunde Corpurile rotunde sunt corpuri de rotatie.

. iar aria laterala O B Al=πG(R+r). Volumul trunchiului de con circular drept V= (πh/3)( R2+ r2+Rr).... Se vede ca inaltimea conului. segmentul [AB] si punctul fix O A si o lungime fixa R si planul α... iar raza cercului mare A C cu centrul in V este G.2πR lungimea arcului mic AC este Rezulta: V m(<AVC)= 3600R/G egala cu lungimea cercului de la baza G G conului=2πR. ... Se dau. constanta de punctul fix....Conul circular drept Conul ia nastere prin miscarea capatului unui segment in jurul unui punct fix..lungime crec=2πG se obtine prin desfasurarea conului: m(<AVC). De aceea [AB] se numeste generatoarea conului...1. segmentul avind celalalt capat fix. r=A’O’=O’B’ R=OA=OB. pentru ca avem triunghiurile asemenea ∆VO’A’ ~∆VOA. dar poate fi si echilateral sau dreptunghic si isoscel....=r/R. Triunghiul ABB’ este un triunghi isoscel. deci AB2=AO2+OB2 . AO este cateta triunghiului dreptunghic AOB.. O R la distanta R de O astfel incit B descrie un cerc B B’ si AO ⊥ α atunci [AB] genereaza un con circular drept.. data. aria totala At=πRG +πR2=πR(G+R). inaltimea h=AO si raza R=Ob=OB’.. fixa. Volumul conului V= πR2h/3. unde generatoarea G=AB=AB’=. 0 . R este raza cercului care este baza conului.. adica : V’/V=VO’/VO=VA’/VA=VB’/VB=. h=OO’. in care generatoarea AB este ipotenuza. iar aria laterala Al=πRG.. O este centrul cercului de la baza conului. la distanta data. Daca B se roteste in jurul lui O. O’ Sectionind un con cu un plan paralel cu cercul A’ B’ de la baza se obtine un trunchi de con circular drept.B∈ α .. aria totala At=πG(R+r) +π(R2+r2) A Unde G=AA’=BB’. iar A=fix si O. Aria laterala =aria sectorului de cerc care La 360 …. Ca si la piramida raportul dintr volumul conului mic(V’) care a fost indepartat prin sectionare pentru a obtine trunchiul de con si volumul conului mare din care provie conul este egal cu cubul raportului de asemanare... adica G2=h2+R2 .

Aflati volumul celor trei sfere circumscrisa cubului. l=h.55. Notam cu a latura teratedrului regulat si cu rsf. h laturile unui paralelipiped dreptunghic si cu Rsf. Ex.P. Notam cu L. 28 si 48. Raza unei sfere este 24. Ex. Razele a trei sfere sunt direct proportionale cu 15. Aflati volumul cubului. rsf. . raza sferei R A A’ Volumul sferei V= 4πR3/3. Ex.53. Diagonala unui cub este 12. O=centrul sferei. care este astfel tangenta la toate fetele cubului inclusiv bazele.insrc = raza sferei inscrisa in cub. iar h=inaltimea paralelipipedului.1.DD’ la 1/3 de baza. iar S=(MNP) ∩OO’.47.circ= raza sferei circumscrisa cubului : Rsf. Ex. iar aria(totala) A=4πR2 Notam cu a latura unui cub si cu rsf. C’S/SA si volumul sferei circumscrisa paralelipipedului. este fix OA=R.BB’.54. O’=A’C’∩B’D’. Raza unei sfere este 12.circ= a√3/2.circ= raza sferei circumscrisa paralelipipedului : Rsf. Aflati aria sferei care are aria egala cu media aritmetica a celorlalte doua.N.circ= a√3/2.52.circ= (√L2+l2+h2)/2 Ex. Fie paralelipipedul dreptunghic ABCDA’B’C’D’ si M. Ex. iar O=AC∩BD. Ex. Razele a trei sfere sunt 12.49. 18 si 24. l. Aflati raza unei sfere daca aria si volumul ei sunt egale. Raza unei sfere este 36 si in ea inscriem un cub. Ex.Q puncte pe laturile AA’.insrc= a/2 si Rsf. Raza unei sfere este de 12. Aflati volumul unui cub in care este inscrisa sfera.insrc = raza sferei inscrisa in acest tetraedru si Rsf.Sfera Sfera o putem imagina ca find generata de un punct care se misca in spatiu la o distanta constanta de un punct fix dat. Aflati volumul celor trei sfere. Stim ca raza unei sfere este media aritmetica a celorlalte doua.circ= raza sferei circumscrisa tetraedrului : Rsf.CC’. Ex.51. Aflati O’S/O’O.50. Aflati volumul unui con circumscris sferei. Calculati aria si volumul sferei.48. stiind ca dimensiunile paralelipipedului sunt L=h√3. astfel ca virfurile acestuia sunt pe sfera.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful