P. 1
Basmul Scurt Harap Alb

Basmul Scurt Harap Alb

|Views: 2,617|Likes:
Published by Loredana Moldovanu

More info:

Published by: Loredana Moldovanu on Jul 12, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/16/2013

pdf

text

original

Basmul- Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga + caracterizare la sf.

a lui Harap-Alb Basmul este specie a genului epic in proza , de mica intindere, care au naratiunea drept mod de expunere dominant. Basmul este o specie a prozei fantastice cu elemente supranaturale care simbolizeaza fortele binelui si ale raului, aflate in lupta pentru afirmarea adevarului si a dreptatii. In lupta dintre bine si rau, binele invinge intotdeauna. Particularitati: - specie a genului epic in proza; - elem. Fantastice si supranaturale coexista cu cele reale; - la actiune participa si elementele supranaturale miraculoase si fabuloase; - personajele sunt inzestrate cu puteri supranaturale; - obiectele si animalele sunt personificate; - sunt prezente formulele introductive (au rolul de a ne transpune in lumea fantastica a basmelor); medianelor (au rolul de mentine treaza atentia cititorului); formulele de incheiere (consfintesc voctoria binelui asupra raului inchid lumea fantastica a basmului si readuc cititorul in lumea reala); - naratiunea mod de expunere dominant ea se imbina cu descrierea si dialogul. Basmul poate fi popular si cult. In basmul popular personajele fabuloase si supranaturale se comporta ca oamenii dar umanizarea lor este conventionala. In basmul cult fantasticul este umanizat iar personajele au comportament, gesturi si mentalitati care amintesc de lumea noastra taraneasca. Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga reprezinta o culme a basmului cult romanesc. Daca opera lui Ion Creanga, in ansamblu constituie o epopee a poporului raman, Povestea lui Harap-Alb ilustreaza talentul de povestitor genial a lui Ion Creanga. Considerat o capodopera, basmul lui I.Creanga porneste de la un model popular, consemnand intamplari care modeleaza un erou. Tema abordata de p[ovestitor este una morala, referitoare la conditia eroului, intruchipare a fortelor binelui care invinge intotdeauna. Subiectul este construit prin corelarea unor motive de sursa florclorica: calatoria, viclesugul, probele, impostorul, uzurparea identitatii,petirea, moartea si reinvierea eroului, nunta, triumful binelui. Momentele subiectului sunt bine evidentiate: in expozitiune aflam ca “amu cica era odata intr-o tara” un crai care avea trei feciori si un frate pe nume Verde Imparat. Cel mai mic dintre fii porneste la drum spre curtea imparatului verde pentru ai urma la tron. Intriga precizaeaza motivul care declanseaza actiunea. Fiul cel mic incalca povetele tatalui si ia in serviciul sau un span care prin viclesug i se substituie. Desfasurarea actiunii cuprinde intamplarile inordine cronologica. Harap-alb devenit rob este obligat sa indeplineasca`sarcini periculoase dar iese invingator de fiecare data fiind ajutat de calul sau nazdravan si de Sfanta Duminica. Cea de a treia sarcina ii permite sa o cunoasca pe fata Imparatului Rosu de care se

fara bariera distincta intre cele doua planuri. tipic basmului popular. Originalitatea basmului lui Creanga rezulta din arta povestirii particularitatilor fantasticului nota comica si limbajul. iar cine nu. Nota comica. Intalnim numeroase zicale de tipul: “La placinte/Inainte/Si la razboi/Inapoi/ Voinic tanar. cal batran/ Greu se-ngaduie la drum!”. Omeneste se poarta si insotitorii lui Harap-Alb. este “slab de inger”. taraneasca. consfiintind triumful binelui asupra raului. falmanzila. De exemplu: imparatul Ros se comporta precum oamenii de la tara. regina furnicilor. In realizarea basmului sau Ion Creanga porneste de la modele populare. turturica. taranesti constituie marea originalitatii. nuanteaza miscarile si gesturile personajelor care capata individualizate si devin de neconfundat. Autorul este o persoana joviala si caruia ii place sa starneasca veselie. Punctul culminant reprezinta momentul de maxima tensiune in derularea actiunii. are simtul umorului. Sf. fata imparatului. Imparatul Ros. atitudinea lui nefiind maiestoasa ci familiara. Fuziunea dintre real si fabulos este tot de natura florclorica. Nu trebuie omise elementele magice: apa vie. Prin detalii realiste. Iar personajele se comporta taraneste si vorbesc moldoveneste. Arta povestirii se caracterizeaza prin ritmul rapid al actiunii prin individualizarea personjelor prin dialog. lumea fabuloasa coboara intr-un plan de existenta care poate fi localizat geografic si istoric. Atunci spanul ii taie capul. harap-Alb. Caracteristica basmului lui Ion Creanga o constituie localizarea fantasticului. Gerila. Setila. cele trei smicele. Fata imparatului Ros il respinge pe span si dezvaluie adevarul despre identitatea lui Harap-Alb. Sunt de sursa florclorica urmatoarele elemente triumful binelui aspura raului. Cine se duce acolo bea si mananca. se uita si rabda”. Meritul povestitorului este acela ca trecerea din lumea reala in cea fantastica se realizeaza in mod natural. Pasari-latiLungila. apa moarta. Iar pe la noi cine are bani bea sio mananca. “mai fricos ca o femeie”. Fantasticul este umanizat ca in basmele populare dar diferentierea fizica si morala a personajelor. Spanul este ucis de calul nazdravan. Ochila. limbajul specific unei lumi concrete. Povestitorul insista asupra detaliilor. Fata imparatului Ros il readuce la viata pe Harap-alb cu ajutorul apei vii.indragosteste. Duminica. Eroul s-a dus la curtea lui Ros Imparat ca s-o peteasca pe fiica acestuia pentru span. Finalul fericit. Deznodamantul clarifica lucrurile. Sursele umorului la Creanga sunt variate. supunerea lui Harap-Alb de catre span precum si personajele: craiul Verde-Imparat. Urmeaza nunta celor doi tineri si succesiunea la tron a lui Harap-Alb.placerea prin care sunt supuse povestile constituie o trasatura definitorie a partii narative a lui Ion Creanga. regina albinelor. se incheie cu o formula specifica: veselia a tinut ani intregi “si a cum mai tine inca. Harap-alb este si el aidoma unui flacau de la tara: plange. calul nazdravan. .

a expresiilor tipice vorbirii vii populare ( “ce mai la deal la vale). invinge toate obstacolele intalnite. “cine poate oase roade. cuminte si ascultator ca un flacau din Humulesti. nici carne moale”. Intrebuintarea dativului etic (“aici mi-ai fost?”. Creanga are caracter oral. Cuvintele cele mai numeroase sunt de origine populara. nu-l tradeaza pe Spanul. Urmeaza o alta”minunatie”.ative. dupa ce infatiseaza “o dihanie de om” care striga “cat lua gura”ca moare de frig. In basm exista un personaj care nu are nume: Spanul. Este vorba de Setila. Personajul principal din basm este Harap-Alb. nici tu targ. desi povestitorul nu-l foloseste intotdeauna intreg. Marca inconfundabila a artei narative a lui Creanga o reprezinta limbajul original. Acesta este Flamanzila. “o aratare de om” care bause apa de la 24 de iazuri si o garla strigand in gura mare ca i se usuca gura de sete. cine nu. Mai intai descrie “ apucaturile” eroilor si apoi le spune numele. transformandu-l in nume propriu cu valoare de simbol.Umorul este sustinut.). mi-ti-l insfaca). In privinta numelor. vede “alta dracovenie” o namila de on ce manca bdrazdele de pe urma a 24 de pluguri si striga in gura mare ca moare de foame. repetarea pronumelui personal “tu”. Folosirea interjectiilor (hei-hei. nici tu nimica”). na-na-na-. prietenos. Oralitatea stilului cunoaste modalitati variate de realizare. Ion Creanga procedeaza invers decat in amintiri din copilarie. mi-ti-o vede”. aflam ca “omul”acela avea niste”urechi clapauge” s niste “buzoaie groasesi dabalazate”. “omul sfinteste locul”. O asemenea “pocitanie de om” trebuia sa aiba neaparat un nume compus din trei cuvinte. un tanar destoinic. . desi este ajutat de personaje inzestrate cu puteri supranaturale. intalnim inscrierile lui Creanga.vestitul Ochila. (“nici tu sat. In mentalitatea populara “span” inseamna “om rau”. Cel mai nastrusnic dintre toti este Pasari-Lati-Lungila.le caricaturale si diminutivele cu valoare argumentativa: Ochila. ziceri tipice spatiului popular. multe fiind regionalisme. care are o tripla insusire: vanator de pasari iscusit. expresii. In drumul sau Harap-Alb. deasemenea prin proverbe si zicatori hazlii: “aparama de gaini ca de cani nu ma tem”. dar particularitatea cea izbitoare o constituie exprimarea locutionala: “da-i cu cinstea sa piara rusinea”. Tapul cel Ros. avand capacitatea de a si face prieteni adevarati. apel. “frica pazeste bostanaria”. curajos. buzisoare. cuprinde in brate pamantul iar cu mana ajunge la luna. forfositi. Faptele lui Harap-Alb probele la care este supus raman in sfera umanului. iar numele lui era Gerila. De exemplu. Limba utilizata de povestitor este preponderent populara. mai-mai-mai. chiar daca acesta ii uzurpa numele. mangositi. bauturica. Cinstit din fire isi respecta cuvantul dat. autorul ii spune in mod curent “Spanul”. termeni regionali. Al patrulea personaj nazdravan este “o schimonositura de om” cu un singur ochi in frunte. Nu trebuie omise poreclele. Stilul creatiei lui I. Setila. Buzila. Calatoria pe care o face reprezinta o initiere o experienta de cunoastere avand un rol important in razbunarea tanarului.

Harap-Alb este umanizat. chiar daca pentru asta trebuie sa treaca prin apa sau trebuie sa zaboveasca pentru a le construi un adapost. In parcurgerea probelor. craiasa furnicilor si cea a albinelor salvandu-i deasemenea viata. Cum in viata reala omul are un prieten bun din lumea animala si anume cainele. se plange de soarta lui. il fac sa le ocroteasca si sa le ajute atunci cand le intalneste in drumul sau. Povestea lui Harap-Alb constituie o culme a creatiei artistice a lui Ion Creanga. Intamplarile prin care trece eroul demonstreaza ca el isi poate asuma raspunderea inchegarii unei familii si conducerii unei imparatii. nu princonfruntarea directa cu raul ci printr-o multiplicare a binelui. Harap-alb nu se opune raului ci infrunta zmei si balauri spre a reface un echilibru al vietii care a fost distrus. Deasemenea. Sigur ca binele pe care harap-Alb il face se intoarce atunci cand el insusi se afla la necaz. cere ajutorul acelor in care avea incredere. Harap-Alb cunoaste dragostea care se va implini prin casatoria cu fata de imparat. Este o maodalitate de a gandi. schimba echilibrul vietii neutralizand in miscari succesive raul. tot asa in basmul nostru tanarul are drept prieten calul nazdravan dar si p[e Sfanta Duminica cea care ii daduse primele sfaturi in evolutia maturizarii sale. Binel facut in aceste imprejurari i se intoarce in cele din urma. altruismul. conditia eroica. se teme. “Povestea lui Harap-Alb” este un basm cult in care autorul relateaza si arata curajul cu care Harap-Alb duce la bun sfarsit sarcina si reuseste sa treaca de orice obstacol.In aceasta perioada a initierii. Este un basm a carui idee esentiala e profund populara: cand stii ce e necazul inseamna ca te-ai lovit de greutatile vietii ca ai devenit priceput si moral. cu limbajul si comportamentul sau specific. sufletul lui bun. Harap-Alb reuseste sa indeplineasca sarcinile care ii puneau viata in pericol cu ajutorul calului nazdravan si al Sf Duminici. . dragostea pentru albine si furnica. deasemenea autorul improvizeaza o imagine a vietii taranesti de alta data cu obiceiurile si traditiile ei. semn ca invatase din experienta cu Spanul.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->