http://referat.clopotel.ro/Poluarea_mediului-8502.

html masuri impotriva poluarii:

Ca masuri impotriva poluarii atmosferice mai importante sunt: -diminuarea emisiilor de gaze si pulberi in aer cu ajutorul filtrelor si a unor si a unor tehnologii moderne aplicate in industriae; -construirea de vehicule cat mai putin poluante; -plantarea unor zone verzi de protectie; -dotarea echipamentelor industriale poluante cu instalatii de retinere(filtre)sau neutralizat a poluantilor atmosferici; -producerea energiei prin procedee nepoluante(solar,eolian); -utilizarea carburantilor nepoluanti de catre autovehicule sau dotarea acestora cu filtre speciale; -extinderea si protejarea spatiilor verzi,a parcurilor,a gardurilor vii etc.; -protejarea padurilor; -interzicerea claxonatului si a altor surse generatoare de zgomot etc.
Surse de poluare Poluarea mediului nconjurtor, care i-a ntins ameninarea asupra ntregii planete, a ajuns n punctul n care atac dezlnuit omul i spaiul su de existen. Trecnd peste limitele capacitii proprii de aprare a naturii, de regenerare i de echilibrare, toi agenii poluani noi se rspndesc rapid n aer, n ap sau n sol, genernd, dezvoltnd i propagnd unul dintre cele mai grave pericole pe care le-a ntmpinat civilizaia modern.

1.Surse latente de poluare n prezent exist numeroase surse naturale de poluare cum ar fi: vulcanii, furtunile de praf, ozonul, vnturile, apele subterane, iar n viitor, pe msur ce omul i va extinde habitatul, este posibil s apar i alte surse, nu numai pe Pmnt ci i n spaiul cosmic. Ozonul este o substan periculoas pentru om, chiar n concentraii mici. n troposfer concentraia lui este foarte redus astfel el nu e periculos pentru om sau animale. n stratosfer prezena ozonului este extrem de periculoas datorit reaciei dintre oxigen i radiaiile ultraviolete solare. n anul 1985, n timpul primverii australe, s-a pus n eviden o scadere dramatica a grosimii stratului de ozon de deasupra Antarcticii, ceea ce a condus la formarea unor "guri" care s-au extins ca arie de la 40% la 50% ntre 1985 i 1987. Acest lucru a avut loc datorit condiiilor meteorologice specifice: iarn, stratosfera de deasupra acestei regiuni este practic izolat, datorit unor vanturi puternice; apariia unor particule de ghea care favorieaz reaciile ce conduc la dispariia ozonului. Aerul este purttorul multor ageni poluani pe care i mprtie cu repeciziune pe ntreaga suprafa a Pmntului. Astfel, praful mpiedic vederea, ngreuneaz respiraia i constituie dumanul numrul unu al cureniei domestice. Multe vestigii au fost distruse de avalanele de praf aduse de vnt. Studiile arat c, n fiecare an, atmosfera poart peste 30 milioane de tone de praf. Apele subterane, care stau n contact ndelungat cu masive de sare sau alte minerale se ncarc cu substane impurificatoare, chiar toxice. De multe ori sunt poluate stratele de ap freatic, din care se extrage apa n mod obinuit. Ionizarea atmosferei, surplusul de ioni pozitivi sau negativi, care atunci cnd sunt inhalai n organism pot declana reacii enzimatice exagerate ce suprasolicita organismele bolnave.

2.Surse de poluare caracteristic umane Omul, ca fiin vie, produce deeuri proprii existenei sale. Pe lng acestea exist i cele provenite din activitile sale industriale: mbrcminte, mobil, detergeni, cosmetice, chimicale de uz casnic i altele. O mare parte a acestora nu sunt biodegradabile i altele sunt direct toxice. Urmeaz o compoziie aproximativ n privina deeurilor solide: hrtie-55%, metalice-9%, alimente-14%, textile-5%, lemnoase-4%, sticl-9%, plastice-1%, diverse-3%. O surs suplimentar de poluare, reprezint mijloacele de nclzire, respectiv focarele de crbuni, petrol, gaze, lemn care produc cantiti mari de fum, cenu, zgur, gaze. Un alt, element poluant este constituit din bacteriile patogene care sunt vehiculate mai ales n apele menajere Pentru o viziune de viitor, este important s se cunoasc nu numai situaia actual a populaiei, ci i tendina de evoluie a acesteia. Este necesar a fi luat n considerare faptul c populaia Terrei e ntr-o continu cretere, dup anul 2001se estimeaz c va ajunge la cca. 7 miliarde de oameni. Specialitii prevd c volumul deeurilor menajere va crete mai rapid dect greutatea lor, din cauza creterii importanei ambalajelor de hrtie i sticl, precum i a aparaturii nerecuperabile i a mobilei vechi. Se estimeaz c deeurile pe cap de locuitor vor crete anual cu urmtoarele valori: carte i hrtie - 1,5/2 kg, plastice - 0,5/0,7 kg, sticl - 0,6 kg, mobil - cu 3/5 % din existent. 3.Agricultura, silvicultura i zootehnia ca surse de poluare n mod paradoxal, tocmai ramurile economiei umane, care se bazeaz cel mai mult pe relaiile cu mediul, sunt, n acelasi timp, i surse de poluare. Agricultura poate fi sursa de poluare a mediului prin: declanarea i favorizarea proceselor de degradare a solurilor n urma proceselor de eroziune (deselenirea terenurilor duce la eroziunea solului), srturare, compactere; folosirea pesticidelor (insecticidele care distrug toate insectele i pe cele folositoare); utilizarea n exces a ngrmintelor chimice. Dup aprecierile specialitilor, din totalul suprafeei agricole a rii noastre, numai 30% sunt soluri cu un

potenial ridicat de fertilitate, restul prezentnd diferite stri i stadii de degradare. Din cele 5 milioane de ha de terenuri afectate de eroziune doar jumtate au fost amenajate antierozional i astfel au dus la obinerea unor recolte pozitive. Prin procesul de eroziune se pierd anual 150 milioane de tone de sol, din care 1,5 milioane tone de humus. Despdurirea exagerat n zona superioar a majoritii bazinelor hidrografice, ca i folosirea neraional a unor terenuri agricole, au avut influen negativ asupra scurgerii apei pe versani, provocnd declanarea unor grave procese de eroziune a solului. Fondul forestier al rii noastre este de 6,4 milioane de ha, ceea ce reprezint un puternic dezechilibru, predominnd pdurea tnr, iar cea de peste 80 de ani (exploatabil) prezint un deficit de 500 de mii de ha, determinnd o acut lips de material lemnos pentru cherestea i furnire. Werner Green Iguana Foundation, creat n Costa Rica i propune s salveze pdurile din regiunile umede ncurajnd ranii s creasc iguana n loc s mai taie pdurile n scopul creterii vitelor. Dimpotriv, ei ar fi interesai s lrgeasc pdurile ca loc de cretere intensiv a oprlei verzi. Un exemplu n mic, de ce s-ar putea face, n mare, dac s-ar gndi i s-ar aciona ecologic la scar planetar. n ceea ce privete zootehnia, chiar unele animale domestice distrug iremediabil vegetaia arborescent n dezvoltare, impiedicnd regenerarea pdurilor. De asemenea, cresctoriile de animale domestice pot pune probleme serioase privind poluarea mediului cu deeuri animaliere. Exodul unor populaii de animale poate crea catastrofe ecologice. n zootehnie, pe lng insecticide, se mai utilizeaz i alte substante chimice care dau efecte secundare nedorite. Este vorba de substanele administrate pentru influenarea dezvoltrii produciei animaliere. Acestea duneaz pentru c sunt eliminate prin urin i se regsesc n apa de but a altor loturi de animale (pentru care subst. respectiv e contraindicat) sau pot ajunge la om, dac sunt administrate pn n ultimele zile de dinaintea sacrificrii. n organizarea agriculturii moderne, un rol foarte important l joac lucrrile de amenajare a terenurilor i, n special, gospodrirea apelor. Dar barajele i canalele de irigaii modific nu numai regimul hidrologic din

zona respectiv, ci i sistemele ecologice locale, prin schimbarea factorilor edafici. Pot aprea att efecte pozitive (extinderea teritorial a zonelor cultivate i ridicarea productivitii), i negative (poluarea cu sare: salificare, srturarea). Irigaiile au avut un rol foarte important n dezvoltarea marilor civilizaii antice. n prezent sunt irigate peste 500 de milioane de ha, de 50 de ori mai multe dect n 1800. POLUAREA MEDIULUI INCONJURATOR Degradarea mediului sau poluarea cuprinde alterarea calitatilor mediului inconjurator, pana la starea de incompatibilitate cu desfasurarea normala a procesului metabolic din organismele vii. Orice material sau substanta introdusa artificial in biosfera, sau care exista in conditii naturale si provoaca modificari negative ale calitatii mediului, este un poluant. Printre factorii poluanti citam: substante radioactive, chimice (DDT, Pb, Cd, Hg), reziduri petroliere industriale si de alta natura, care altereaza calitatea apelor, rezidurile canalelor de scurgere, diverse reziduri organice, detergenti sintetici, provenite din activitatea casnica si industriala, apoi utilizarea pesticidelor remanente, organoclorate, "smogul", folosirea irationala a ingrasamintelor chimice cu imprastierea pe sol a rezidurilor menajere, de origine animala in cantitati excesive si stropirea plantelor cu ape reziduale, impurificate, provenite de la diverse indrustrii. Problema ocrotirii naturii preocupa toate statele lumii. Dintre obiectivele ocrotirii naturii fac parte: utilizarea rationala, conservarea si refacerea resurselor naturale, prevenirea poluarii mediului, conservarea speciilor rare, pesteri, declarate ca monumente naturale, ocrotirea ecosistemelor naturale, care are si un mijloc de recreiere si tonificare a energiei fizice si spirituale a omului. Poluarea,printre alte clasificari, este clasificata n poluare naturala si poluare artificiala. Sursele naturale principale ale poluarii sunt eruptiile vulcanice, furtunile de praf, incendiile naturale ale padurilor si altele cum ar fi gheizerele sau descompunerea unor substante organice. Eruptiile vulcanice care genereaza produsi gazosi, lichizi si solizi exercitnd influente negative asupra puritatii atmosferice. Cenusile vulcanice, mpreuna cu vaporii de apa, praful vulcanic si alte numeroase

gaze, sunt suflate n atmosfera, unde formeaza nori grosi, care pot pluti pna la mari distante de locul de emitere. Timpul de ramnere n atmosfera a acestor suspensii poate ajunge chiar la 1-2 ani. Furtunile de praf sunt si ele un important factor n poluarea aerului. Terenurile afnate din regiunile de stepa, n perioadele lipsite de precipitatii, pierd partea aeriana a vegetatiei si ramn expuse actiunii de eroziune a vntului. Vnturile continue, de durata, ridica de pe sol o parte din particulele , care sunt retinute n atmosfera perioade lungi de timp. Depunerea acestor particule ca urmare a procesului de sedimentare sau a efectului de spalare exercitat de ploi, se poate produce la mari distante fata de locul de unde au fost ridicate. Incendiile naturale sunt o importanta sursa de fum si cenusa, care se produc atunci cnd umiditatea climatului scade natural sub pragul critic. Fenomenul este deosebit de raspndit, mai ales n zona tropicala, desi, n general, gradul de umiditate al padurilor din aceasta zona nu este de natura sa favorizeze izbucnirea incendiului. Din punct de vedere al felului surselor de poluare, produse de om (artificiale) se disting: poluare industriala -20 25%

poluare casnica -50 60 % poluare datorata mijloacelor de transport -20- 25 %

Industria este, la momentul actual, principalul poluant la scara mondiala

Procesele de productie industriala si productia de energie a industriei, sunt

principalele surse ale poluarii atmosferice dar la acestea putem adauga orice arderi din care rezulta substante poluante. Gazele industriale, gazele rezultate din arderi, fie ca e vorba de incalzirea locuintelor sau de gazele de esapament eliminate de autovehicule, polueaza atmosfera cu numeroase substante daunatoare sanatatii, aceste substante provoaca, printre altele, boli respiratorii si alergii, precum si ploi acide ce distrug padurile. Praful, cenusa si fumul au o proportie destul de mare n totalitatea poluantilor care exista n atmosfera. Sursele artificiale generatoare de praf, cenusa si fum cuprind, n general, toate activitatile omenesti bazate pe arderea combustibililor lichizi, solizi sau gazosi. O importanta sursa industriala, n special de praf, o reprezinta industria materialelor de constructie, care are la baza prelucrarea unor roci naturale (silicati, argile, calcar, magnezit, ghips etc.) Monoxidul de carbon(CO) este un gaz foarte periculos, ce are o pondere din ce n ce mai mare printre poluantii devastatori. Aerul pe care il inspiram este parte din atmosfera ,amestecul de gaze ce acopera globul pamntesc.Acest amestec de gaze asigura viata pe pamnt si ne protejeaza de razele daunatoare ale Soarelui. Echilibrul natural al gazelor atmosferice,este amenintat acum de activitatea omului.Aceste pericole ar fi efectul de sera ,ncalzirea globala ,poluarea aerului, subtierea stratului de ozon si ploile acide. Stratul de ozon din stratosfera ne protejeaza retinand razele ultraviolete ale soarelui.Deoarece n zilele noastre a crescut foarte mult folosirea ,frigiderelor ,detergentilor etc.,aceste gaze au ajuns n aer n cantitati mai mari dect cele care ar putea fi suportate de atmosfera.Pe masura ce se ridica ,se descompun , si distrug stratul de ozon O mare gaura in ozon (ilustrata la mijloc cu albastru inchis si gri) se dezvolta deasupra Antarticii, timp de cteva luni, n fiecare an.

Industria arde carburantii fosili, elibernd n atmosfera gazele de sera care ncalzesc Pamntul

. Gazele de sera, rezultate din procesele industriale si din agricultura deregleaza echilibrul atmosferic,retin gazele infrarosii si le reflecta pe suprafata Pamntului. n consecinta creste temperatura medie globala. Stratul gros de agenti poluanti eliberati de un oras mare poate poate crea o ceata sufocanta, mai ales cnd nu exista vnturi care sa imprastie poluantii. Gazele acide care ies din cosurile fabricilor si din autovehicule se amesteca cu precipitatiile, rezultnd ploi acide care distrug cladiri si paduri si omoara pestii. Unii agenti poluanti ajung n stratosfera, distrugnd ozonul natural care protejeaza animalele si plantele mpotriva razelor nocive ultraviolete ale Soarelui. Ploaia acida distruge plantele si animalele. Ele spala nutrientii de pe sol, frunze si ace, iar acestea se ngalbenesc si mor. Aluminiul eliberat de ploi slabeste radacinile copacilor, favoriznd distrugerea lor. Paduri ntregi au disparut din aceasta cauza. Este si mai rau daca ploaia acida ajunge n ruri sau lacuri, pentru ca acestea

transporta otrava la distanta, omornd si cele mai mici organisme. Pestii sunt determinati de aluminiu sa produca o mucoasa lipicioasa care le nfunda branhiile si i sufoca, n cele din urma. Apele acide distrug si icrele. Ploile acide distrug culturile omoara pestii prin otravirea locurilor si farmiteaza pietrele. Copacii isi pierd frunzele si, n final mor. Aceste paduri situate pe granitele ceho-poloneze arata parca ar fi fost lovite de bomba atomica. Ele au fost distruse de ploile acide datorate poluarii industriale din fostele tari comuniste.

Transporturile sunt, dupa cum bine stiti, o alta importanta sursa de poluare Autovehiculele care functioneaza cu motor cu combustie, sunt un factor poluant care este luat din ce n ce mai mult n seama. Orasele mari sau aglomeratiile urbane dense sunt afectate n mare masura de transporturile cu eliberare de noxe. Gazul carbonic(CO2) , numit stiintific dioxid de carbon, este cel mai important din ciclul carbonului este inofensiv si aduce clorul pentru fotosinteza. CO2, sub forma de vapori de apa, lasa sa treaca undele scurte ale radiatiei solare n atmosfera si absoarbe undele lungi ale radiatiilor Pamntului, ceea ce provoaca o rencalzire a aerului, efectul de sera. Activitatile casnice sunt, fie ca vrem, fie ca nu, o sursa de poluare. Astazi, n multe tari n curs de dezvoltare, asa cum este si tara noastra, lemnul de foc este la fel de vital ca si elementele, iar ca pret, n unele locuri, are un ritm de crestere mai mare dect alimentele. Cauza cresterii zi de zi a pretului este restrngerea suprafetelor de padure. Multe tari care fusesera cndva exportatoare de material lemnos, au devenit importatoare, n masura n care nu s-au preocupat de regenerarea fondului forestier. Substantele poluante din atmosfera sunt substante gazoase, lichide sau solide, care i modifica compozitia.

Pe masura ce numarul populatie creste, tot mai mult carbune, ulei, gaz (carburanti folsili) si lemn sunt arse pentru a produce energia necesara pentru incalzire, gatit, transport, constructii si pentru realizarea bunurilor necesare oamenilor si obiectelor de lux pe care si le doresc. Unele noxe eliberate in procesul de ardere a acestor carburanti se numesc gaze de sera, deoarece se comporta intocmai ca sticla unei sere: lasa lumina sa patrunda, dar retin caldura eliberata de pe suprafata Pamntului. Ca rezultat, ele conduc la incalzirea planetei.

Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-au mentinut timp de milioane de ani, este amenintat acum de activitatea omului. Aceste pericole ar fi, ploile acide, subtierea stratului de ozon, poluarea aerului, efectul de sera si incalzirea globala. Activitatile umane produc o mare poluare, zilnic. Gazele de esapament emanate de 700 de milioane de masini in intreaga lume, impreuna cu fumul si gazele industriale, aduc in atmosfera diferiti agenti poluanti. Apele reziduale provenind din locuinte, din industrie si agricultura ajung inca in proportie mare in apele lacurilor si ale raurilor. Aceste ape poluate contin substante care favorizeaza dezvoltarea bacterilor. Aceste bacterii consuma cantitati imense de oxigen dizolvat in apa si in felul acesta pune in pericol viata animalelor si plantelor. Apele reziduale contin de asemenea produse industriale toxice, cum sunt plumbul si mercurul. De asemanea ingrasamintele, folosite mult in agricultura, ajung in apele raurilor, purtate de apa ploii. Aceste ingrasaminte contin nitrati si polueaza apele subterane.

La poluarea apei contribuie un numar mare de surse, care sunt clasificate n: Surse organizate: - apele reziduale comunale, care rezulta din utilizarea apei n locuinte si institutii publice, bogate n microrganisme, dintre care multe patogene; - apele reziduale industriale, provenite din diverse procese de fabricatie sau sunt utilizate la transport, ca solvent sau separator, la purificarea si spalarea materiilor prime, semifinite si finite, sau a ustensilelelor si instalatiilor, si au o compozitie heterogena. - apele reziduale agro zootehnice, provenite mai ales ca urmare a utilizarii apei n scopuri agricole (irigatii), ct si pentru alimentarea animalelor si salubritatea crescatoriilor de animale. Sursele neorganizate, sunt reprezentate de apele meteorice (ploaie, zapada), reziduurile solide de tot felul, diversele utilizari necorespunzatoare (topirea inului sau cnepii). Multitudinea si variabilitatea surselor de poluare a apei conduc la pluralitatea elementelor poluante, mpartite n: - elemente biologice, reprezentate, n principal, de microorganismele patogene; - elemente chimice, reprezentate de substante chimice organice sau anorganice; Ca masuri de prevenire a poluarii apei sunt: interzicerea ndepartarii la ntmplare a reziduurilor de orice fel care ar putea polua apa, organizarea corecta a sistemelor de canalizare si a instalatiilor locale, construirea de statii de epurare, construirea de statii sau sisteme de epurare specifice pentru apele reziduale ale ntreprinderilor industriale, nzestrarea cu sisteme de retinere si colectare a substantelor radioactive din apele reziduale ale unitatilor unde se produc sau se utilizeaza radionuclizi, controlul depozitarii reziduurilor solide; Poluarea solului este considerata ca o consecinta a unor obiceiuri neigienice sau practici necorespunzatoare, datorata ndepartarii si depozitarii

la ntmplare a reziduurilor rezultate din activitatea omului, a deseurilor industriale sau utilizarii necorespunzatoare a unor substante chimice n practica agricola. innd seama de provenienta lor, reziduurile pot fi clasificate n: - reziduuri menajere, rezultate din activitatea zilnica a oamenilor n locuinte si localuri publice; - reziduuri industriale, provenite din diversele procese tehnologice care pot fi formate din materii brute, finite sau intermediare si au o compozitie foarte variata n functie de ramura industriala si de tehnologia utilizata (n industria alimentara predominant componente organice, pe cnd n industria chimica, metalurgica, siderurgica, miniera predominant substante chimice organice sau anorganice); - reziduuri agro zootehnice, legate ndeosebi de cresterea si ngrijirea animalelor; Elementele poluante ale solului sunt de doua categorii: - elemente biologice, reprezentate de organisme (bacterii, virusuri, paraziti), eliminate de om si de animale, fiind n cea mai mare parte patogene. Ele fac parte integranta din diferitele reziduuri (menajere, animaliere, industriale); - elemente chimice, sunt n cea mai mare parte, de natura organica. Importanta lor este multipla: ele servesc ca suport nutritiv pentru germeni,insecte si rozatoare, sufera procese de descompunere cu eliberare de gaze toxice, pot fi antrenate n sursele de apa, pe care le degradeaza etc. Ca masuri de prevenire si combatere a poluarii solului sunt: colectarea igienica a reziduurilor menajere n recipiente speciale, ndepartarea organizata si la perioade ct mai scurte a reziduurilor colectate n afara localitatilor, depozitarea controlata sau tratarea corespunzatoare a reziduurilor ndepartate prin neutralizarea lor, utilizarea n agricultura, ca ngrasamnt natural, a reziduurilor,

incinerarea reziduurilor uscate, recuperarea si reutilizarea (reciclarea) reziduurilor etc. Poluarea fizica este cea mai recenta si cuprinde, n primul rnd, poluarea radioactiva ca urmare a extinderii folosiri izotopilor radioactivi n stiinta, industrie, agricultura, zootehnie, medicina etc.. Pericolul deosebit al substantelor radioactive n mediu si n potentialul lor nociv chiar la concentratii foarte reduse. Poluarii radioactive i se adauga poluarea sonora, tot ca o componenta a poluarii fizice. Zgomotul, ca si vibratiile si ultrasunetele sunt frecvent prezente n mediul de munca si de viata al omului modern, iar intensitatile poluarii sonore sunt n continua crestere. Supraaglomerarea si traficul, doi mari poluanti fonici, au consecinte serioase asupra echilibrului psihomatic al individului. Un numar tot mai mare de persoane din orasele aglomerate recurge la specialistii psihiatri pentru a gasi un remediu pentru starea lor proasta (anxietate, palpitatii, amnezii nesteptate, lipsa puterii de concentrare, dureri de cap). n sfrsit nu putem trece cu vederea poluarea termica, poate cea mai recenta forma de poluare fizica cu influente puternice asupra mediului nconjurator, n special asupra apei si aerului, si, indirect, asupra sanatatii populatiei. Marea varietate a poluarii fizice, ca si timpul relativ scurt de la punerea ei n evidenta, o face mai putin bine cunoscuta dect pe cea biologica si chimica, necesitnd eforturi deosebite de investigare si cercetare pentru a putea fi stapnita n viitorul nu prea ndepartat. Protectia mediului nconjurator a aparut ca problema a omenirii numai n zilele noastre, respectiv atunci cnd omul a cucerit ntreg spatiu al Terrei, prielnic vietii. Acum, bogatiile si resursele de energie au fost afectate n asa masura nct se ntrevede epuizarea rapida a unora dintre ele, iar unele conditii esentiale existentei umane, ca apa sau aerul, dau semne de otravire. Se deduce astfel posibilitatea ca viitorul omenirii sa fie pus sub semnul ntrebarii, daca binenteles nu se iau masuri energice de protectie a planetei.

Omul a nteles ca face si el parte din natura, ca Terra si resursele ei sunt limitate, ca aceasta planeta functioneaza ca un sistem si ca dereglarile produse ntr-un loc pot avea repercusiuni pentru un ntreg circuit, inclusiv pentru om. Omenirea nu poate renunta nsa la ritmurile nalte ale dezvoltarii economice. Calea pentru realizarea acestor ritmuri, cu mentinerea unei bune calitati a mediului, este exploatarea acestuia n asa fel nct sa se poata regenera si conserva n permanenta. Primele initiative de ocrotire a mediului au aparut acum aproximativ 200 de ani, din necesitatea salvarii unor specii pe cale de disparitie. Cu timpul, motivele care au impus ocrotirea naturii s-au diversificat. ncepnd din 1970, au aparut semne clare de mbolnavire a planetei : subtierea stratului de ozon, ncalzirea globala, ploile acide, poluarea apelor, a aerului si a solului. Oamenii au nceput sa nteleaga necesitatea adoptarii unui comportament responsabil fata de natura. nsa responsabilitatea omului pentru ocrotirea mediului nconjurator este att individuala, dar mai ales colectiva: protectia naturii angajeaza colaborare si sprijin reciproc pe plan local, judetean, national si mai ales international. Construind fabrici si uzine, dezvoltnd orasele si transporturile, defrisnd padurile pentru a folosi lemnul si a mari suprafetele agricole, aruncnd nepasator n apa si n aer cantitati mari de deseuri toxice omul a stricat echilibrul natural existent n mediul nconjurator, asa nct uneori si-a pus n pericol nsasi viata lui. n asemenea situatie, fiinta umana s-a vazut nevoita sa ia atitudine pentru nlaturarea raului pe care l-a produs si sa treaca urgent la luarea unor masuri pentru protectia mediului nconjurator, pentru mentinerea n natura a unui echilibru normal ntre toti factorii care compun mediul. Pentru ca Pamntul sa ramna o planeta vie, interesele oamenilor trebuiesc corelate cu legile naturii.