Constituenti organici la Maclura pomifera

1.Sistematica

Maclura pomifera este o planta originara din nordul SUA, dioica care face parte din ordinul Rosales, familia Moraceae. Este un arbore care poate atinge inaltimi intre 8 si 15 metri. Scoarta este de culoare inchisa, lemnul fiind de culoare galben-portocalie deschis, greu, rezistent si flexibil. Frunzele au o lungime care variaza intre 7 si 13 cm si cu latimea cuprinsa intre 5 si 7 cm. Forma acestora poate varia fiind simpla, ovata, rotunjita etc.Toamna frunzele capata o nuanta de galben deschis. Florile se formeaza in luna iunie, cand frunzele au atins maturitatea si au o culoare verzuie si sunt mici. Staminele sunt in numar de patru si se afla la marginea subtire a discului, anterele fiind alungite. Caliciul este paros format din patru lobi, concav, care inglobeaza fructul. Polenizarea este anemofila. Fructul este o sincarpa cu o forma aproximativ sferica si cu un diametru cuprins intre 7 si 15 cm care contine un latex lipicos.

Fructul contine un lichid acid cu o culoare asemanatoare cu a laptelui, dar este necomestibil. De obicei fructele sunt fara seminte. Maclura este rezistanta la seceta si grindina si poate supravietui si pe soluri sarace. Planetele necesita veri mai calduroase ca sa ajunga la maturitate deplina. 2. Constituenti organici S-au obtinut numeroase componente organice din Maclura, din diferite parti ale arborelui. Cecetarile recente au aratat ca fructele de M. Pomifera contin diferiti compusi fenolici care poseda o activitate antioxidanta. Fructele contin isoflavone si s-au dezvoltat diferite metode de extragere si identificare. Doua componente ale isoflavonelor au fost identificate: - pomiferina - osajin S-a observat ca pomiferina este un putenic antioxidant, in timp ce osajinul nu prezinta activitate antioxidanta. Acesti compusi au o utilizare in medicina pentru bolile de natura cronica. S-au facut numeroase studii in ceea ce priveste compusii volatili legati si liberi prezenti in M. pomifera. Descoperirile au aratat ca o cantitate de 230 mg/kg de compusi volatili liberi si 10 mg/kg compusi volatili legati au fost gasiti in fructele de Maclura. Compusi alifatici ( liberi 28.3 % , legati 27.6% ) au fost identificati si constau in derivati ale fenil-propanului impreuna cu alte componenete (libere, 5.1%; legate, 36.0%), monoterpene si cu sesquiterpene (libere , 54.9%; legate , 15.5%). In total 39 de componente legate volatile au fost identificate, eugenol (C10 H12 O2) 9.9% si p-cresol (4-methilfenol - CH 3) C 6 H 4 (OH) 9.6% fiind componentele majore. Ca si componente volatile libere au fost descoperite 12 componente. Constituenti esentiali din uleiuri au fost elemolul ( 19,2 % ), 1-dodecanol (9,7 %), C15H24 (5,6%) si C12H24O2 (5,4 %) (JERKOVIC Igor;MASTELIC Josip;
MARIJANOVIC Zvonimir).

3. Compozitia chimica a frunzelor si fructelor la genul Morus (nigra si alba) Compozitia chimic a frunzelor cuprinde: tanin, acid aspartic, acid actic, acid propionic, acid izobutiric, acid folic, acid succinic, glicina, aldehide, cetone, -caroten, maliat, carbonat de siliciu, vitamina B1 cat si alte substane minerale. Fructele au in compoziie urmtoarele substane: apa, antociani, tanini, acizi organici, glucide, pectide, vitamiana C, provitamina A si sruri minerale cu ph-ul situat n jur de 3. 4. Importanta Compusi activi descoperiti in fructele de M. pomifera au diferite utilizari, in diferite domenii. Aglutinina (fig. 1) din maclura este folosita ca si compus lecitina/mitogen in tratarea cancerului, folosit in imunologie, macluralisina este o serin-proteinaza, pomiferina care actioneaza ca si un antioxidant prin inhibarea enzimelor citicrome P-450 si inhiba oxidarea LDL (Low-density lipoprotein), un poroces cheie care are rol in

arterioscleroza, fitoestrogenul care este utilizat in tratarea bolilor cardiovasculare si tetraphydroxystilbene, un agent anti-fungic. M. pomifera se mai foloseste in scop ornamantal si ca bariera naturala.

Fig 1 Structura chimica a aglutininei din Maclura pomifera

Bibliografie

http://www.na.fs.fed.us/spfo/pubs/silvics_manual/Volume_2/maclura/pomifera.htm http://www.cirrusimage.com/tree_osage_orange.htm http://cat.inist.fr/?aModele=afficheN&cpsidt=18441935 http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/14558760 http://en.wikipedia.org/wiki/Osage-orange http://www.shd.org.rs/JSCS/Vol68/No3/V68-No3-09.pdf http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/14558760 http://cat.inist.fr/?aModele=afficheN&cpsidt=18441935 http://www.shd.org.rs/JSCS/Vol68/No3/V68-No3-09.pdf http://www.classicalformulas.com/osageorange.html http://www.springerlink.com/content/v4471w3570205140/ http://www.jbc.org/cgi/reprint/273/11/6312.pdf http://www.ars-grin.gov/cgi-bin/npgs/html/taxon.pl?23061 http://pfaf.org/database/plants.php?Maclura+pomifera

Budeanu Laurentiu anul V IG