Evaluarea si stimularea creativitatii organizationale TRUE/FALSE 1.

Apreciai enunul : ntruct un produs poate fi original, dar far valoare, cei doi termini ai definiiei creativitii pot fi si separai. R:F 2. Care este valoarea de adevr a afirmaiei : Stimularea, educarea si antrenarea creativitii sunt posibile datorit existenei unui fond ereditar la fiecare individ. R: F 3. Indentificai corectitudinea enunului:Volumul si rapiditatea debitului asociativ reprezint flexibilitatea R:F 4. Avnd n vedere atributul utilitii sociale a produsului creativ, motivaia extrinsec este important n sarcini pe termen lung. R:A 5. Agentul energizant al aptitudinilor si trsturilor de caracter l reprezint motivaia, recompensa, caracterul, ncrederea, n sine. Dintre formele de motivaie, pe termen lung are rol important si cea exrtrinsec. R:A 6. Talentul ntr-un anumit domeniu poate fi analizat structural si funcional. Apreciai enunul: Srtuctura este stabilit de ereditate, iar funcia de catre mediu R:A 7. Care este valoarea de adevr a enunului: Ereditatea garanteaz nivelul superior pe care-l poate atinge dezvoltarea potenialului creativ. R:A 8. .Supraevaluarea efortului n raport cu inspiraiaeste o atitudine favorabil realizrii performanelor nalte R:F 9. .Dac flexibilitatea si comunicarea trebuie ncurajate, asumarea riscului de catre copii trebuie monitorizat si temperat R:F 10. Libertatea se educ prin bunvoin n critic si moderaie n afeciune. R:A 11. Educaia precoce si intens nseamn si un riguros regim de recompensare si sanciuni.R:F 12. . Cele dou forme generale n marea diversitate a creativitii umane individuale si de grup, sunt total distincte: R:A 13. Genul membrilor grupului si relaiile amiabile sunt atribute demne de luat n seam n formarea grupului creativ. R:A 14. Antrenarea grupului creativ dispune pn acum de mai multe tehnici: Apreciai valoarea de adevr a enunului Brainstorming-ul sau asaltul de idei, iniiat de W.J.J.Gordon, sinectica elaborat de Al Osborn, lista de atribute, de C. Moscovici R:F 15. Fixitatea funcional si critica prematur reprezint blocaje de tip relaional R:F MULTIPLE CHOICE 1. Termenul de creativitate a fost introdus de : 5. G.Allport, 1937. 2. ntr-o prim accepiune, creativitatea era definit ca: a. atitudinea inteligent, trsturi temperamentale; b .calitile produsului activitii; c .procesul rezolvrii de probleme n alternative; d .un potenial ce poate fi actualizat si dezvoltat; 4. a+d 3. Sub titlul general de factori nonintelectuali se nelege: a) Context social ; b) Motivaie, aspiraii; c) Afectvitate; d) Atitudine si moral 3. c

4. Dintre caracteristicile produsului unei activiti creative, psihologul romn Al. Rosca, fost director al Institutului de Psihologie si academician, n cartea Creativitatea general si specific remarc n primul rnd: a) Noutatea pentru Subiect si societate ; b) Originalitatea c) Valoarea d) Aplicabilitatea vast e) Emergena 4. b+c 5. O descriere vag din ani 20 prezint patru faze ale procesului creativ : pregtirea, incubaia, iluminarea, si verificarea. Cine este autorul carii Arta gndirii n care se dau aceste faze? a) Al. Osborn; b) G. Wallas; c) E.D.Hutchinson; d) R.Thomson; 2. b 6. Care este corelatul (alternativa )gndirii creative; 1. Gndirea divergent; 7. Aura de mister ce a nvluit dintotdeauna actul creaiei se pstreaz si n definiii fuzzy de tipul dispoziie general spre nou dimensiune personologic,autovalorizare ntr-un spaiu axiologic. Un psiholog zice chiar o anumit organizare stilistic a proceselor psihice Acest autor este: 2. P. Popescu Neveanu; 8. 10. Selectai cele trei criterii eseniale ce definesc creativitatea autentic de abordrile de rutin (n acepiunea lui A. Koestler) a) Raionalitatea demersului rezolutiv b) Nivelul de constientizare c) Instrumentarea novatoare a activitii; d) Specificul situaiei problematice. 2. b+c+d 9. Creativitatea se manifest la mai multe niveluri. Autorul care a stabilit cinci asemenea trepte a fost : 3. C.W.Taylor 10. Punei n ordinea importanei cele cinci niveluri de creativitate. a. emergena b.productiv c.expresiv . d.inventiv e.inovativ 2. c, b, d, e, a.

11. Completai spaiul punctat cu conceptul potrivit : O trstur remarcabil a persoanei creative este preferina pentru.............................................................................................................. 4. Competitie si inovatie 12. Ca form, fluiditatea poate fi : verbal, ideaional, expresional si ....... 4. asociativ 13. Remarcabil cercettor n probleme de creativitate, Al.Rosca argumenteaz prioritatea unuia dintre factorii gndirii divergente:; 2. flexibilitate; 14. Originalitatea, considerat empiric drept nota distinctiv a personalitii creative, se defineste prin : a) valoare social b) noutate psihopersonologic c) varietate d) relevan 4. a+c+d 15. Gradul de elaborare este o caracteristic a produsului creativ ce se poate determina prin : 2. Valentele novatoare 16. n derularea procesului creativ, gndirea convergent are un rol: 4. mijloc de asimilare si ordonare a cunostiinelor 17. Stilul perceptiv (aprehensiunea) ca dimensiune a intelectului vizeaz comportamentul n a) probleme de tip convergent b) probleme de tip divergent c) sarcini de producie de alternative d) sarcini de tip sintetico-analitic 5. a+b+c+d 18. Din lista factorilor nonintelectuali relevani pentru creativitate, motivaia, caracterul, temperamentul, rezonana intim, a fost omis: 4. afectivitatea 19. Tenacitatea n munceste o calitate a persoanei, ce ine de : 2. caracter 20. Care dintre factorii nonintelectuali definesc doar stilul de activitii si nu gradul de creativitate? a) Motivaia b) Caracterul c) Aptitudinile d) Temperamentul e) Rezonana intim 3. d+e

21. Aptitudinile speciale asigur atingerea nivelurilor superioare ale creativitii. Pe ce ci: a) control b) operaionalitate c) susinerea potenialului general d) direcionare si specializare 4. c+d 22. n care categorii de aptitudini empatia reprezint un factor necesar: a) organizaional b) matematice c) pedagogice d) muzicale e) literare 1. c+e 23. Care este titlul complet al carii Creativitate si inteligen....... de M. Roco. 2001 2. emoional 24. Decalajele sau cderile n evoluia potenialului creativ sunt explicate de E.P. Torrance prin : 1. vrst 25. Nonconcormismul comportamental ntnit la marii creatorii a fost discutat mai mult ca innd de : 2. sntate mental 26. Creaiile din diferite domenii au fost interpretate si din perspectiva efectelor terapeutice asupra autorului. Definirea sintetic a acestor efecte ca viziune pozitiv asupra lumii, restructurare , reorientaresi deschidere ctre alte perspective a fost dat de : 3. A, Athanasiu 27. Dintre termenii ce denumesc factorii sociali ai creativitii 2. climat creativ 28. n lista condiiilor favorizante pentru creativitate, care sunt enunurile corecte: 3. libertate si securitate psihologic 29. Temerile (de a gresi, de a pune ntrebri, a fi diferit de ceilali, de a aborda probleme ce in de genul opus) 2. inhib creativitatea 30. n privina raportului educaie creativitate, familia poate facilita un numr de contingene favorabile: 4. favorizarea accesului la mass media 31. Orientarea scolii spre creativitate nseamn a da prioritate : 2. gndirii divergente

32. Ordonai elementele unui demers creativ n unitile productiv-creative: a) culegerea ideilor ce vin de la ntregul personal b) selecia personalului creativ c) asigurarea securitii muncii d) atmosfera de munc favorabil 1. a,b,c,d 33. Abilitile unui conductor facilitator al unui climat crativ: promovarea unui sistem de recompense corect, a autorealizrii fiecruia prin abordarea divergent a complexitii si asumarea riscului. Aceste realitii: 2. activitatea efectiv impune combinaii dinamice si compensatorii 34. ndoiala, imaginaia si fantezia ca inconveniente sociale in de categoria blocajelor 3. culturale 35. A te destinde si a lsa incubaia s lucreze se dovedeste a fi chiar o capacitate favorizant succesului 2. Este un antidot pentru blocajele emoionale 36. Dificultatea de a distinge faptic si problematic, dintre cauze si efecte n defalcarea problemei n elemente componente, - in de natura blocajelor: 1. perceptive 37. Categoria blocajelor ce in de relaia individ-grup conine: Care dintre aceste blocaje are o mai puternic aciune si mai ampl: 4. defeciuni n comunicare 38. Cele dou paliere ale creativitaii, definit de Anca Munteanu, aptitudinal-atitudinal si motivaional-cognitiv-voliional,-privesc: a) creativitatea individual b) creativitatea de grup c) planul interacional d) planul organizaional 1. a+b+c+d 39. Desi n procesul creativ formularea problemei constituie un al treilea moment ( dup confruntarea cu confuzii si studiul factologic, natura si tipul sarcinii o problem abordat devine sarcin ) determin n mod hotrtor comportamentul, performana si interaciunile, extrapolrile etc. Care sunt atributele cele mai importante ale formulrii problemei: a) delimitarea prilor contradictorii b) definirea unor criterii de evaluare a performanelor individuale si de grup. c) precizia d) corectitudinea 4. c+d 40. Ca factor de progres n activitatea grupului creativ se recunoaste: 2. eterogenitatea personologic (atitudini , stiluri, experiena)

41. Care dintre caracteristicile grupului faciliteaz creativitatea : a) sintalitatea b) tolerana c) orientarea spre probleme de atmosfer n grup d) motive si atitudini creative 1. a+d 42. Sunt apreciate calitile liderului promotor al creativitii n grup: a) stilul democratic de conducere si consultare b) practic un sistem de apreciere obiectiv c) repartizeaz sarcinile n funcie de specializare si interesele participanilor d) aplic un sistem riguros de sanciuni si recompense 2. a+b+c 43. Alctuirea unui grup de creativitate presupune o selecie prealabil. Marcai criteriile cele mai complete si n practica seleciei. 1. caracteristicile individuale evidente: energie, pasiune, iniiativ, atracie, fora de grup, capacitate de asumare a riscului. 44. Dintre metodele de evaluare, bateriile de teste Guilford si Torrance vizeaz 2. potenialul creative 45. Creativitatea la nivel organizaional se evalueaz prin chestionare viznd atitudini, stiluri, aptitudini, motivaii, climat. Care din termenii de mai jos nu figureaz printre cele 15 categorii de atitudini: a) concentrare pe interese punctuale b) valori practice c) independen d) spirit critic accentuat e) ncredere n forele proprii 5. a+d 46. n enumerarea principalelor stiluri cognitiv-creative, M. Roco d prioritate celui: 2. entuziast 47. Momentul central n metoda experimentat de Mihaela Roco este reprezentat de:; 4. exersarea tehnicilor creative.